S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Înscrieți-vă într-un partid,în oricare partid, dar faceți

politică.“

iuliu maniu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 459 anul XIV vineri, 2 martie 2018 1 RON

Așa cum arătam într-unarticol anterior,inteligența artificială (AI)se referă la tehnologiicare încearcă săreproducă funcțiile funda-mentale ale omului. Peetvan Biljon, unul dintre ceimai importanți specialiștiîn domeniul inovației,care se ocupă de acestsubiect, prezintă sintetccă:- "Este vorba desprecomputere care fac lu-cruri mai inteligentedecât ne-am aștepta dela mașini și tot maiaproape de ceea ce cre-deam că doar oamenii arputea face."

Conf. Univ Dr. Cornel jucan, ulbs

inteligențaartificială poate fi

transformată într-o forță a

binelui (i)

- continuare in pag. 2 -

Pentru pe-rioada deprogramare2014-2020,C o m i s i aEuropeanăși-a propus“ a s i s t a r e a

funcționării tu-turor prob-lemelor legate

de finanțare”. Pentru a maximizacontribuția fondurilor europene la re-alizarea obiectivelor strategiei Europa2020 s-a creat Fondul EuropeanStructural și de Investiții (FESI) regle-mentat de Regulamentul DispozițiilorComune nr. 1303/2013.

Fondul ESI este format din 5 fon-

duri: Fondul European de DezvoltareRegională (FEDR), Fondul EuropeanSocial (FES), Fondul de Coeziune(FC), Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rurală (FEADR), FondulEuropean pentru Pescuit și AfaceriMaritime (FEPAM).

Pentru această perioadă exista onouă politică de utilizare a fonduriloreuropene diferită de cea din perioadaanterioară, dar care continuă politicade coeziune economică, socială șiteritorială. Noul regulament al dispozitiilor co-mune se deosebește de regula-mentele anterioare, deoarece conținedouă reglementări distincte și anumereglementări comune fondurilor, dar șireglementări specifice fiecărui fond.

accesarea fonDUrilor eUropene în perioaDa

2014 -2020

Conf. Univ. Dr. Paul lucian

În prefața lacartea” 444de fragmentememorab i leale lui NeaguDjuvara “,Gabriel Li-i c e a n uafirma că ”nue ușor să

faci caadevărul să

intre în lume...el trebuie să pătrundănu numai în mințile, ci și în sufleteleoamenilor, iar ca să ajungă acolo eltrebuie îmbrăcat în haine ușoare,colorate, atrăgătoare, trebuie să fieseducător...În balta stătută și

mincinoasă a ceea ce se numise is-torie vreme de decenii apărea dintr-odată, poate mai sfătos, maiingenuu, mai cabotin decât la Lu-cian Boia, patosul adevărului și alinteligenței… Djuvara aparțineacelei categorii de oameni care autraversat viața păstrându-șicurățenia sufletului chiar și înpăcat". Legat de patrimonial cul-tural, pierderea identității naționaleeste, poate, cel mai mare pericolcare ne pândește la tot pasul.Prețuindu-ne patrimoniul cultural neputem descoperi diversitatea șiputem iniția un dialog interculturaldespre lucrurile pe care le avem încomun. - continuare in pag. 7,8 -

2018: anUl eUropean al patrimoniUlUi cUltUral

- continuare în pag. 6 -7 -

PUNCTUL PE EUROPA

Conf. Univ. Dr.Virgilnicula, ulbs

5. U nalt flagelcumplit care alovit şi loveşteîncă lumeaeste lepra.

„Science et vie6” nerelevă următoarele elemente: agentpatogen – Mycobacterium leprae şiMycobacterium lepromatesis. Setransmite prin căile respiratorii şi, de-seori, contact cutanat. Cel mai vechicaz cunoscut de lepră datează de4000 de ani, un schelet exhumat laRafasthan, din India. Oamenii luiAlexandru cel Mare au adus-o din

Asia în Europa. Şi s-a tot extins…Lepra „roade” faţa, membrele, or-ganele, totul. „Nu este nimeni pe carevederea mea (bolnav de lepră, n.n.)să nu-l dezguste, în vreme ce corpulmeu se prăbuşeşte în putreziciune”,scria prin secolul XIII un poet francez,Baude Fastoul. De multe ori bolnaviiau fost şi sunt reuniţi în comunităţi izo-late unde, ca o fatalitate, îşi aşteaptăsfârşitul îngrozitor… Literatura abundăîn descrierea unor astfel de drame.Papillon, eroul lui Henri Charrière dinromanul verité cu acelaşi nume,întâlneşte în evadările sale o comuni-tate de leproşi care îl va ajuta…

Uitarea Ucigaşă- enDemiile, epiDemiile şipanDemiile: Un pericol

iminent – (ii)

- continuare în pag. 4-5 -

Dan popescu

În cele ce urmează, vom facecâteva precizări referitoare laeconomia comportamentală,relevanța acesteia și premisa pecare o utilizează pentru a faceinteligibile fenomenele econom-ice.Economia comortamentală esteun construct științific care a luat

naștere, potrivit lui Richard Thaler, între anii 1970 –1978. După anul 1978, Thaler întreprinde o serieintreagă de acțiuni cu scopul de a scoate în evidențărelevanța acesteia. În acest sens, cea mai mare partea demersurilor sale sunt orientate cu precădere spretestarea teoriilor economice, pentru a atrage atențiacă premisele acestora nu sunt justificate de multe din-tre fapte. - continuare în pag. 3 -

Despre economiacomportamentală

Conf. Univ. Dr. Vasilebrătian, ulbs

universitatea din chicago

NOILE TEHNOLOGII2 VINERI 2 MARTIE 2018

urmare din pagina 1

Asemănarea cu inteligențaumană nu este doar o simplăcoincidență, deoarece "pro-gresele recente implică un felde rețea neuronală, modelatăpe modul în care credem căfuncționează creierul uman".În centrul entuziasmului fațăde AI este conceptul deînvățare automată (machinelearning): computerelelucrează pentru ele însele fărăa fi programate în mod explicitsă facă acest lucru. În schimb,ele progresează prin prelu-crarea și analizarea unorcantități uriașe de date, identi-ficând modele și îmbunătățindperformanța lor în acest sens.Exemplul clasic este sistemulAlphaGo, dezvoltat de Deep-Mind proprietate Google, careîn anul 2017 a bătut campi-onul mondial (omul) la joculGo. Impresionant în sine,acest lucru a devenit maispectaculos atunci când o adoua mașină, AlphaGo Zero,

care fusese doar programatăcu regulile jocului, s-a antrenatsă joace fără nici un alt fel deintervenție umană, și în șasesăptămâni a reușit să bată Al-phaGo - cu 100 de jocuri lazero. Inteligența artificială(AI)i-a permis să devină cel maibun jucător Go din lume. Cumult peste nivelulperformanței umane, iar acestlucru a implicat necesitateaîmbunătățirii a peste 2.500 deani de istorie a jocului. O altăversiune AlphaGo îi învațăastăzi pe oamenii de rând cumsă joace cel mai bine Go. Și nu sunt doar jocuri în careAI aduce avantaje oamenilor.DeepMind's CaseCruncherAlpha a bătut o echipă deavocați din Marea Britanieîntr-o competiție pentru aprezice rezultatele finale încadrul unor procese foartecomplicate . De asemeneamașinile cu tehnologie AIîncep să depășeascăperformanțele specialiștilor înradiologie în detectarea sem-nelor precoce de cancer.Pentru industria tech,inteligența artificială (AI) este

viitorul. După cum a comentatCEO-ul Google, SundarPichai, încă din anul 2016:"Învățarea automată (machinelearning) este un mod funda-mental, transformator princare regândim tot ce se facesau trebuie făcut". Este oabordare comună a GinniRometty, CEO și IBM, care auspus că AI va forma baza pen-tru strategia viitoare a com-paniei.În mod strict vorbind, nunumai AI provoacă astfel derăsturnări seismice, ci maidegrabă impactul acesteia încombinație cu evoluția rapidăa altor tehnologii. Acest lucru,spunea PwC, nu înseamnănimic altceva decât "a patrarevoluție industrială" (4IR), șitrebuie interpretată drept "ex-plozia actuală a inovațiilortehnologice caracterizate princonectivitate, viteză, amploareși profunzime a transformării...Progresele rapide în AI,împreună cu internetul lu-crurilor, roboții, autovehiculeleautonome, cloud-ul și datelemari, transformă rapid indus-

triile și societățile din întreagalume. "Capacitatea industrieitehnologice de a captura și dea stoca cantitățile masive dedate sunt esențiale pentrusuccesul AI. Se hrănește cudate și cu cât trebuie să lu-creze mai mult, cu atâtfuncționează mai bine.Deci este bine că viațanoastră, din ce în ce mai multconectată, generează omulțime de date, de laîncărcări video și înregistrăriGPS, până la vasteleactualizări social media pecare le lăsăm în urmă. Maimult de 90% din datele careplutesc în cloud au fost gener-ate numai în ultimii doi ani. Și,așa cum observă SocietateaRegală, legat de învățareaautomată (machine learning):puterea și promisiunea com-puterelor care învață prin ex-emplu necesită datele, caresunt "noul combustibil, sebucură de un potențial eco-nomic incredibil, chiar dacănecesită mult rafinament pen-tru a realiza acest lucru. "Omare parte din acesta estedisponibil sub formă brută

pentru uz comercial(mulțumită parțial tuturor celorcare dau click pe " Sunt deacord " fără a se gândi cânddescarcă o aplicație nouă). Șiîncepe să fie aplicată.Știți aceste recomandări per-

sonalizate?!... Acelerecomandări să cumperiacest lucru, sau un altul de-pind de locul unde ești și deceea ce ai cumpărat ieri...

Inteligență artificială(AI) înstadiu incipient. După cumspune Oliver Rowlands, spe-cialist în inovare de software șiDirector Studio pentru DiviziaBuildIt a WIPRO, "Facebookare atât de multe informații de-spre mine încât probabil căștie cine sunt chiar mai binedecât mine". Și în aceste dateexistă potențiale bogății pentrucei care le pot exploata. Șicine nu s-a întrebat măcar osingură dată de ce atât demult spațiu din internetrămâne liber să îl folosești?...Răspunsul este foarte simplu:-Inteligența artificială(AI).bibliografieEthical Corporation, (2018),Artificial intelligence briefing

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ulbs

Wildcat - robotul dezvoltat de boston dynamics

3VINERI 2MARTIE 2018 CERCETARE

urmare din pagina 1

În opinia noastră, un aspectimportant pe care îl sezizăm îndemersurile lui Thaler, dar și laalți adepți ai economiei comor-tamentale, este faptul că auînțeles foarte bine că o teoriepoate fi pusă la îndoială fie prinatacarea premiselor, fie prin at-acarea consecințelor acesteia.Dacă dorești să critici o teorie,două sunt modalitățile prin carese poate obține acest dezideratși anume: a) infirmarea directă( atacă teza în temeiurile ei); b)infirmarea indirectă (combateconsecințele tezei). Prima din-tre modalități arată că teza nueste adevărată, iar cea dinurmă arată că teza nu poate fiadevărată. (Schopenhauer,2012, pg. 39).Este de remarcat faptul cătestarea teoriilor economicenormative (acele teorii care nespun ce trebuie făcut, caracter-izate prin sisteme de enunțuriaxiomatice) nu se realizeazăprin verificaționism, cifalsificaționism. Din aceastăperspectivă, faptul căfalsificaționismul și nuverificaționismul este consid-erat criteriu de demarcație întestarea teoriilor, sesizăm o re-confirmare a ideilor lui Popper.De altfel, practic, dacă urmărimcu atenție dezvoltarea acesteiteorii comportamentale, vomconstata că pe parcursul anilorcare s-au succedat după anul1970, scopul cercetătorilor,care au aderat la aceastămodalitate de cunoaștere îneconomie, a fost găsirea și

popularizarea acelor cazurifactuale care falsifică teoriileeconomice care au la bază sis-teme axiomatice. Măsura încare aceste cazuri adunate de-a lungul timpului au justificatrelevanța economiei comporta-mentale este acum evidentă.Anul 2017 este acela careaduce fondatorului acestui tipde economie, Richard Thaler,Premiul Nobel în Economiepentru contibuțiile aduseeconomiei comportamentale.Alături de cele amintite ante-rior, referitor la relevanțaeconomiei comportamentale,mai putem observa faptul că,începând cu anul 1990, așacum sesizează Thaler, cei carelucrează în cadrul acestei par-adigme își canalizează efor-turile asupra a două obiectivemajore și anume: a) săgăsească și să descrie anom-alii, atât în comportamentul in-dividual și al firmelor, cât și înprețurile pieței; b) dezvoltareateoriei. (Thaler, 2015, pg. 435). Referitor la primul aspect am-intit, conceptul utilizat pentrucaracterizarea anomaliilor în-tâlnite în economie este cel decomportament inadecvat,adică acel comportament carenu se supune sistemelor deenunțuri axiomatice ale teoriiloreconomice, construite în jurullui homo economicus (numit deThaler, în lucrările sale, Econ).”Este timpul să încetăm cuscuzele. Avem nevoie de oabordare mai amplă în cerc-etarea economică, una care sățină seama de existența șirelevanța oamenilor. Știți la felcum știu și eu că nu trăim într-o lume de Econi. Trăim într-olume de oameni.” (Thaler,2015, pg. 28-29).

Referitor la cel de-al doilea as-pect, problematica este destulde dificilă, deoarece adepțiiacestui mod de gândire nu potsă fie luați în serios decât dacăreușesc să descrie comporta-mentele prin modele formal-izate matematic. Un lucru estedin ce în ce mai evident încercetarea economică, matem-atica este indispensabilăcercetătorilor din acest dome-niu social. Dacă acest fapt estebenefic pentru economie saunu, este dificil de răspuns aici,dar trebuie recunoscut cămatematica crește gradul deștiințificitate.În ceea ce privește premisafundamentală sau ipotezaeconomiei comportamentale, adoua problematică la caredorim să facem referire,constatăm că aceasta estepsihologică, ține de domeniulpsihologiei. Dacă teorianormativă pleacă de la consid-erentul că actul economic estejustificat de raționalitatea indi-vidului, teoriacomportamentală se bazeazăpe faptul că oamenii au oraționalitate mărginită, fiindlipsiți de capacitatea cognitivăde a rezolva probleme com-plexe, aceștia utilizând reguligenerale simple care capătăforma unor euristici.Rădăcinile acestei premise leregăsim în behaviorism. În psi-hologie, behaviorismul sau teo-ria comportamentală,pivotează în jurul a două mariidei și anume: a) comporta-mentul are la bază relațiastimul – răspuns; b) comporta-mentul are la bază relațiaconsecință – răspuns. Primadintre aceste idei este atribuitălui Pavlov și este importată în

psihologie, iar cea de-a douaeste atribuită lui Skinner, carea studiat psihologia la Harvard. De remarcat este faptul căideile de bază ale behavioris-mului sun obținute în urmaobservațiilor realizate pe ani-male, câinele în cazul luiPavlov și șobolani/porumbei încazul lui Skinner. Tragem con-cluzia că aceste comporta-mente sunt cu precădereinstinctuale, deoarece ani-malele nu au rațiune, nu suntcapabile de cunoaștereabstractă. Animalele învațăprin încercări repetate, nufolosind rațiunea. Ele învațăprin încercare și eroare. Cu toate acestea, în economiacomportamentală, observămcă premisa fundamentală aacțiunii umane este puțin mairafinată, dar pe fond esteaceeași. Instinctul predominăși raționalitatea este mărginită.Ca urmare a acestui fapt,rezultatele acțiunii economicecapătă forma unor comporta-mente care pot fi considerate,pe bună dreptate, neadecvate.Dat fiind faptul că ființa umanăeste caracterizată totuși derațiune. Dar, după cumremarcă Thaler, ”dacă vrem săavem teorii utile despre cumcumpără oamenii, cum faceconomii pentru pensii, îșicaută loc de muncă sau gătesccina, aceste teorii nu trebuie săpresupună că oamenii s-arpurta ca și cum ar fi experți.”(Thaler, 2015, pg. 84).Acestea fiind spuse, mai facemo ultimă precizare foarteimportantă. Una dintreconsecințele acestui tip decomportament, care are labază raționalitatea mărginită,este că greșelile oamenilor

sunt predictibile și ca urmareele pot fi corectate prin inter-mediul unor ”ghionturi” dateacestora. ”Pentru că oameniisunt Oameni nu Econi, potface greșeli predictibile. Dacăputem anticipa aceste greșeliputem crea politici care săreducă frecvența lor.” (Thaler,2015, pg. 460). În lucrarea ”Nudge”, observăm că opinialui Thaler cu privire la imortanțaghiontului este oarecumjustificată. Pe fondul unui com-portament cu raționalitatelimitată, ghiontul are drept scopde a influența alegerile în așafel încât cei care le fac să fiemai mulțumiți, din punctul lorde vedere. ”Un ghiont esteorice aspect de arhitectură aalegerii care modifică de omanieră previzibilă comporta-mentul oamenilor, dar fără a in-terzice nicio opțiune și fără aschimba în mod semnificativstimulentele economice. Ca săconteze drept simplu ghiont,intervenția trebuie să fie ușor șiieftin de evitat. Ghionturile nusunt dispoziții imperative.”(Thaler; Sunstein, 2016, pg.20).... Totuși, rămâne o întrebare.De unde știm noi ce este ”bine”pentru ceilalți?bibliografie:- Thaler, R., Comportamentinadecvat – naștereaeconomiei comportamentale,Ed. Publica, 2015;- Thaler, R.; Sunstein, C.,Nudge – cartea ghionturilorpentru decizii mai bune legatede sănătate, bogăție și fericire,Ed. Publica, 2016; - Schopenhauer, A., Arta de aavea întotdeauna dreptate,Ed. Art, 2012.

Conf. Univ. Dr. Vasilebrătian, ulbs

richard thaler

EPIDEMII SI PANDEMII VINERI 2 MARTIE 20184

urmare din pagina 1

Iar marele ziarist român FilipBrunea Fox (Filip Brauner,1898-1977) – supranumit„prinţul reportajului românesc”,cu care am avut prilejul săvorbesc în mai multe rânduri şicare mi-a dat poveţe, în activi-tatea mea din anii 1966-1970,la cel mai mare cotidian al ţării(1 milion exemplare tiraj zilnic)– descrie într-un amplu şi dra-matic reportaj leprozeria dinRomânia, de la Tirchileşti7…Astăzi, lepra este localizată cuprecădere tot în zone calde, deunde a şi pornit: Africa, Asia,America Latină. Nici până înprezent nu are antidot. Certeste că numărăm actualmente,în lume, circa 2,8 milioane deoameni atinşi de lepră. Saucum i se mai spune „salariulpăcatului”. Nu doar în opiniamea, un mare potenţial deinfecţie.Este interesant de arătat că,potrivit unor supoziţii, lepra adeclinat în Evul Mediu – nu doareuropean, pentru a se eclipsaapoi, ca urmare a uneibulversări a patogenezei(ansamblul stărilor patologiceprezente la o populaţiedeterminată într-un anumit mo-ment) provocate de erupţiaciumei la mijlocul secolului XIVşi de progresul tuberculozei, alcărei bacil pare că este antino-mic celui al leprei. Se faccercetări în continuare, fără aputea fi, totuşi, controlatcorespunzător mediul propiceizbucnirii leprei, în speţă cel almizeriei, al cerşetorilor şivagabonzilor, oricum alignoranţei. Segmente „în pro-gres” relativ acum şi nu doar înstatele subdezvoltate. Sigur,lumea a evoluat şi evoluează,dar nu prea s-a schimbat şi seschimbă. Nici pe departe nu

este un joc de cuvinte…6. Holera, acum, „inam-icul poporului”. Cunoscută şiclamată din vremea antichităţii.Porneşte de la o bacteria, „Vib-rio Cholera”, cu regiune de orig-ine Delta fluviului Gange. Omuleste singurul ei rezervos animalcunoscut8. Grave tulburăristomacale şi intestinale,„scaune” cu o mare frecvenţă,provocând, cel mai adesea,dezhidratarea şi apoi infectareagenerală a organismului bol-navului şi moartea sa. Zeci şisute de mii de morţi. Filmul elung. Câteva secvenţe. În Eu-ropa, epidemii – rod al unorpandemii anterioare –frecvente. La Paris, în 1832,holera va genera peste 7.000de decese în doar câteva luni.În final de aprilie 1833 erauaproape 18.000 decese deholeră în întreaga Franţă. Mize-ria, murdăria, lipsa de igienă,organisme debile şi vulnerabile,condiţii de habitat insalubre şipromiscuitate, apa alterată„nasc” holeră la scară de masă.Din perspectivă revoluţionară,muncitorii francezi afirmau,adesea, că „prin holerăburghezia a vrut să otrăveascămuncitorimea”. Este drept, din-tre cei bogaţi, trăind în altfel decondiţii comparativ cusărăcimea, nu sunt mulţi ceicare se vor îmbolnăvi de holeră.Lenin are în acest sens, însă, oafirmaţie mult mai dură,referindu-se, este drept, la tifos(tifosul exantematic) şi nu atâtla holeră: „păduchele este in-amicul comunismului”…Afirmaţie, într-o bună măsură,cu unele urmări pozitive, în vre-mea puterii bolşevice.… Şi în România holera, dese-ori, a atacat dur, mai ales la ma-hala. Era, ca mai peste tot, camaceeaşi mizerie şi sărăcie, apăbăltită şi murdării în carecolcăiau germenii holerei…Chiar eu mi-aduc aminte că prin

anii 1980 se lansase un zvon căpe litoralul românesc, „datorităcondiţiilor proaste de aici”, suntcazuri de holeră „adusă” dinTurcia. Din fericire n-a fostnimic adevărat, erau doar vorbelansate cu un scop precis:lovirea turismului din România,de pe litoral, în beneficiul unorvecini, se pare, cunoscuţi…Oricum, potrivit datelor, nu vor-bim astăzi de epidemii deholeră. Sunt focare ici şi colo pecare medicii şi instituţiile în-driduite le sting. Dar dacă nu seîntâmplă aşa, posibil, de altfel?Pe lângă măsuri umane să nelăsăm şi în paza Domnului cusacrosanctele cuvinte„Ferească Dumnezeu”.7. Au fost şi alte epidemii,poate de mai micăînsemnătate, dar care au rebal-ansat soarta ţărilor. De sifilissunt infectaţi astăzi în lume 36de milioane de oameni, unmare potenţial de contagiune…Pe urmă, la Santo-Domingo,astăzi capital statului Haiti,„febra galbenă” era dejaendemică, populaţia locală fiindimună la ea atunci când trupeleengleze au debarcat acolo în1794 spre a supune CoroaneiAngliei noi teritorii. Au pierdutînsă partida, armata cu soldaţiicare sufereau prima dată deaceastă maladie, englezii fiinddistruşi nu de inamici, ci de„febra galbenă”. În 1802,marele Napoleon va trimite aiciun corp expediţionar de 35 miide oameni, două treimi dinaceastă armată fiind rapidspulberată de „febra galbenă”,francezii abandonând Santo-Domingo, iar Haiti devenindprimul stat independent dinCaraibe. Marinelle Mayo va de-cela în acest fapt un gest carea dat o altă înfăţişare unei bunepărţi din istoria lumii. Anume căNapoleon, bazat pe nefastaexperienţă şi având în vederecă Lousiana americană era

,deţinută de francezi,supranumită şi capitala „febreigalbene”, o va vinde ameri-canilor, „accelerând” astfel isto-ria Statelor Unite şi deschizândyankeilor vestul continentuluiamerican…… Să mai amintim că, în Cam-pania din Rusia, împăratulfrancez va pierde mai mulţi oa-meni din cauza epidemiei detifos care lovise trupele sale –adânc împlântate în inimaRusiei, dar greu şi prostaprovizionate, rău echipate,murdare, în zdrenţe, slăbitesensibil de foame, de frig şi ger– decât combatanţi… Să maiamintim de epidemia de tifosexantematic care a lovit greu şidureros trupele române înPrimul Război Mondial, în re-tragere şi refacere în Moldova.„Apăsau” mai mult morţii detifos decât cei din lupte. Doar uneroism veritabil al corpului med-ical român şi francez, oîncăpăţânare salutară şibinecuvântată a soldaţilor şicomandanţilor români de arezista în condiţiile atât demizere ale frontului, eroismulluptătorilor au regenerat, înbună măsură, energiile oştirii9 şiau permis marile victorii îm-potriva trupelor germanenăvălitoare, din „triunghiulmorţii” Mărăşti, Mărăşeşti,Oituz. „Despăducherea”, gazulcu care se mai spălau pe capsă omoare păduchii (păduchii şipurecii fiind vectori de trans-mitere a bolii), au rămas deatunci în armată ca o veritabilădeviză aducătoare de satisfacţiişi nu de necazuri. Poate oarerevigora tifosul în prezent, nuneapărat în Vestul european, înSUA, şi nici chiar, poate, înRomânia, în condiţiile în caremarea mizerie şi murdăriapersistă pe o mare parte a Ter-rei şi chiar în condiţiile în care înzonele dezvoltate ale lumiiexistă insule mai mari sau mai

mici în care condiţiile de viaţăsunt amplu degradate (de ex-emplu, zone din sudul Italiei,cartiere dezafectate din New-York, New-Mexico, Rio deJaneiro, ce să mai vorbim deBucureşti unde, de la Puişor însus, parcă este o altă lumeetc)? Eu cred că da, suntem încontinuare supuşi la riscurimari. Ceea ce, de altfel, sevede şi se simte. Mult preapuţin, însă, în acţiunileguvernanţilor, pregătiţi maidegrabă să globalizeze profituldecât lupta împotriva bolilorglobale…Un flagel care a lovit şi loveştelumea tot de mii de ani – şi careo va mai lovi şi de aici înainte –a fost şi este gripa, în toateformele ei de manifestare. Esteun virus care o transmite – Mor-billi virus. Maladia are – se pare– o vechime greu de definit,fiind transmisă – după uneleopinii şi în formă iniţială – prinporci, păsări, în cursul domesti-cirii lor de către oameni. Nuintru în prea multe detalii. Eleau fost şi sunt amplu cercetate,dezbătute. S-au aflat, în timp,terapii medicamentoase efi-ciente, vaccinuri care, în ceamai mare parte a lor,imunizează... Dar formele degripă au reacţionat la rândul lor,tulpinile de viruşi s-au diversifi-cat şi, din păcate, s-au aflat,aproape mereu, cu un pasînaintea eforturilor profesionaleumane... Gripa numită spaniolă,după Primul Război Mondial acurmat mai multe vieţi – zeci şizeci de milioane de oameni –,în toate continentele, fiind vorbade o pandemie, decât războiulca atare. Astfel, între ianuarie1918 şi decembrie 1920,această pandemie a afectat otreime din populaţia Planetei.Iar lucrurile au continuat, apoi,poate mai molcom...

Dan popescu

- continuare în paginaurmătoare -

ion cantacuzino. a luptat cu rezultate deosebite împotriva holerei

VINERI 2MARTIE 2018 5

urmare din pagina 4

Problemele au ţinut şi ţin, înprimele lor etape şi în pofidaunor măsuri instituţionale deamploare, de aceleaşi organ-isme umane vulnerabilizate, defoamete, mizerie, ignoranţă etc.Deopotrivă, sau mai bine spusîn acelaşi timp, au ţinut şi ţin deo anume cultură a igienei, avieţii, a civilizaţiei. Eram înFranţa, predând la Rennes,când a izbucnit „boala vaciinebune”. Citind detaşat, la rece,mai multe studii şi articole înacest sens, chiar la faţa locului,i-am aflat acestei maladii şi ocomponentă economică,comercială, în speţă barareaimportului de carne de bovină înFranţa. Dar nu m-am pututabţine să constat că colegii meifrancezi cu care am luat şi de-junul şi cina de nenumărate ori,dacă nu zilnic, solicitau – solic-itarea fiindu-le rapid rezolvată –documentele oficiale privind„părinţii” vacii sau boului dincarnea cărora ne era, după caz,servită friptura sau carnearespectivă gătită. Să neînţelegem, nu erau restaurantede lux ci simple bistrouri. Amsesizat, astfel, în opinia mea,un maximum de cultură

gastronomică, să-i spunem, caatare. Dar cum le poţi cere unoroameni lipsiţi de resurse, parteacea mai mare a populaţiei lumii,măcar să înţeleagă sau să facăacest lucru, în condiţiile în careocupaţia, a nu puţini dintre ei,este scormonitul în mormanulde gunoaie, spre a-şi afla hranazilnică. „Părinţii” boului de undes-a luat carnea? Aiureli. Să fimrezonabili! Aici este marea,greu solubila problemă a lumiide astăzi. Am văzut cu ochiiasemenea secvenţe în Ar-gentina, la Buenos Aires, dar şiîn Africa de Sud, la Capetownchiar într-o regiune bogată aacestei ţări, la Stellenbosch.Dar numai acolo? Am văzut-o –şi o văd – repetată de multe orişi în România… Iată, de ce, in-sist că avem de-a-face cu ochestiune globală şi care im-pune, în primul rând, soluţii eco-nomice globale. Altminteri, înpofida unor eforturi, a unor de-mersuri notabile, milioane deoameni vor continua să moarăde gripă, inclusiv de gripăaviară care la noi a fostabordată şi tratată cu oincredibilă uşurinţă.9. Am lăsat la urmă flagelulcare cunoaşte acum, dinpăcate, o atât de nedoritărecrudescenţă: tuberculoza.Generată şi transmisă prin bac-terie: Mycrobacterium tubercu-

losis. Provine din Africa de Est,în condiţiile în care bacteriileancestrale s-au diversificat şi aumigrat apoi spre Africa de Vestşi Europa. Migraţia s-a petrecutodată cu cea a oamenilor, princăile respiratorii. De zeci de miide ani – şi chiar mai mult, înSiria încă din Neoliticul Vechi –n-a putut fi rezolvată, ceea ceîntunecă oarecum şansele per-spectivei. Mult mai îngrijorătoreste, însă, faptul că, în prezent,cam o treime – 2,4 miliarde deoameni – din populaţia lumiisuferă de tuberculoză, suntinfectaţi de bacilul tuberculozei,spun statisticile10. Este imens,este o bombă cu explozie îndesfăşurare. Potrivit unor sta-tistici11, peste 80% din cazurisunt localizate în Asia şi Africa,dar aceasta nu scuteşte cunimic expunerea Europei –vezi, de exemplu,recrudescenţa actuală a tuber-culozei în România, boală, deregulă, ca peste tot, tot a miz-eriei şi a unor condiţii de habitatinsalubre, a alcoolismului, asifilisului, a ignoranţei, amurdăriei etc. Din păcate, în-trunim astfel de elemente. Estedrept, tratamentele, acolo undesunt făcute, sunt eficace, la felvaccinurile tip BGC, dar eficac-itatea respectivă ţine, peste totîn lume, în măsură hotărâtoare,de modificarea în bine a unor

condiţii de viaţă. Putem re-zolva? Răspunsurile diferă dela caz la caz, ceea ce nu este,cred, o soluţie de fond într-olume globală şi cu receptivitatela contaminare. Trebuie elimi-nate cauzele, chiar dacăatacăm, deseori foarte bine,efectele. Să mai amintim de epidemiile şipandemiile de HIV, în Africa –mai multe state cu o mare partedin populaţie seropozitivă –, înAsia, dar nu în ultimul rând înSUA? O altă gravă ameninţare,cu remedii paleative şi extremde costisitoare şi care, dinpăcate, s-a extins şi la noi.* * *O direcţie de acţiune: contu-rarea unei filozofii, a unui con-cept mult mai bine structurat,ale evoluţiei şi dezvoltării glob-ale, cu un progres economicprin strădaniile tuturor, în ben-eficiul celor merituoşi, dar şi cuo componentă socială şisolidară esenţială, centrată peindivid. Şi încă. Sănătatea,medicina, bolile sunt priorităţifundamentale ale lumii şi nu el-emente ce trebuie lăsate în plansecund. Cât costă? Mult, dartrebuie gândit în cheiaexternalităţilor pozitive, ceea ceduce la o altă interpretare acosturilor: sănătatea aproapecă nu costă. În lumea de astăzi– ca şi în trecut, de altfel, dar

mai puţin vizibil –, totul se leagăcu totul. Supraîncălzirea Terrei,ca şi alte asemenea, provin dela toţi şi se răsfrâng asupra tu-turor. Discutăm de securitate,cel mai adesea, într-un sens re-strâns, neglijând că securitateaumană înseamnă, în fapt, secu-ritate energetică, securitatealimentară, securitatea sănătăţiietc., categorii pe paliere umanevitale. Privite şi la nivel naţional,la nivel comunitar dar şi la nivelglobal12. Boala îi aduce la unloc şi pe cei săraci şi pe ceibogaţi, vădindu-se necesitateaa mai multă înţelepciune dinpartea tuturor, decidenţi saucare sunt decişi de alţii. referințe:6 „Dosier Science et Vie”loc.cit., pp. 42-43 7 F. Brunea Fox, „Reportajelemele, 1927-1938”, vezi „Cincizile printre leproşi”, Edit. Emi-nescu, Bucureşti, 19748 „Dosier Science et Vie”loc.cit., Marinelle Mayo „Tabel:Apparition et evolution de nosprincipausc microbes” ş.a.9 Vezi Contele de Saint Anlaireşi Marcel Fontaine, loc.cit10 „Dosier Science et Vie”loc.cit11 Idem12 Dan Popescu, Amenințăripentru sec. XXI, editura Conti-nent, Sibiu - București, 2014

EPIDEMII SI PANDEMII

Dan popescu

gripa spaniolă. spital improvizat în kansas

urmare din pagina 1

Acest regulament clasifică fon-durile europene astfel: fonduristructurale (Fondul European deDezvoltare Regională și FondulSocial European), fondurilepoliticii de coeziune ( Fondul Eu-ropean de DezvoltareRegională, Fondul Social Euro-pean și Fondul de Coeziune),fonduri pentru pilonul II al politiciiagricole comune(Fondul Euro-pean Agricol pentru DezvoltareRurală), fonduri pentru politicacomună în domeniul pescuituluiși afacerilor maritime.

Din art. 37, cu denumireamarginală Instrumente finan-ciare, art.38 cu denumirea Im-plementarea instrumentelorfinanciare și art.39 ContribuțiiFEDR și FEADR la instru-mentele financiare comune degarantare și titlurizareneplafonată, destinate IMM-urilor și implementate de BancaEuropeană de Investiții (BEI),dar și din alte articole din Regu-lamentul nr. 1303/2013, rezultăresponsabilitatea crescută aComisiei Europene, asistareapentru evaluarea ex ante a pro-gramelor, implementarea și ges-tionarea fondurilor.

Precizăm că în noul regula-ment în art. 96 alin 10, anumiteelemente ale programelorrămân în responsabilitateaexclusivă a statelor membre,adică pot fi modificate fără apro-barea Comisiei Europene,prevedere care nu exista în pe-rioada anterioară.

Ca stat membru cu drepturidepline, România beneficiazăde sprijin financiar prin inter-mediul fondurilor europene.Acestea gestionează baniibugetului comun, buget alsolidarității, deoarece susținefinanțarea unei părți din dez-voltarea economică, socială șiteritorială a tuturor statelor mem-bre. Din buget sunt susținutepoliticile comunitare, îndeosebipolitica de coeziune.

În perioada 2007- 2013 polit-ica de coeziune a fost corelatăcu strategia de la Lisabona, pen-tru creșterea competitivității eco-nomice și crearea de locuri demuncă. Pentru a îmbunătăți ac-cesul la sprijinul financiar oferitde UE pentru perioada 2014-2020 s-a efectuat o adevăratăreformă a accesării fonduriloreuropene. Această perioadăeste legată de o altă strategie șianume Strategia Europa 2020,ale cărei obiective sunt creșteredurabilă, creștere inteligentă șicreștere favorabilă incluziunii,obiective transpuse în 11 obiec-tive tematice. În urma reformei,Regulamentul (CE)nr.1083/2006 al Consiliului a fostînlocuit de Regulamentul nr.1303/2013, care stabileștedispoziții comune pentru 5 fon-duri europene, în scopulaccesării sprijinului financiar.

Reforma este susținută decadrul strategic comun, carecontinuă orientările strategicecomunitare privind politica decoeziune, dar și realizareaobiectivelor Strategiei „ Europa2020”. Ca elemente de noutateale noii politici de accesare afondurilor europene sunt urma-toarele documente, Acordul deParteneriat și Programele Tem-atice, care înlocuiesc CadrulStrategic Național de Referințăși Planul Strategic Național dinperioada anterioară. ProgrameleOperaționale Sectoriale din pe-rioada 2007-2013 cuprindeau

domenii prioritare de intervențienumite axe.

La nivel european, obiec-tivele Strategiei de la Lisabonaau fost realizate numai parțial.România în perioada 2007-2013nu a utilizat la maxim fondurileeuropene din mai multe motive:incompetență în administrareafondurilor, lansarea cu întârzierea programelor operaționale și aAutorității de Management, lipseide comunicare cu autoritățile dela Bruxelles, lipsei de informarea beneficiarilor, proiecte ne-sustenabile etc.

În perioada de programare2014-2020, Acordul de Partene-riat are rolul de document strate-gic general, oferind o prezentarede ansamblu a modurilor în carese vor utiliza fondurile europenestructurale și de investiții (FESI).Acesta a fost introdus pentru areflecta noul sistem deguvernanță al Strategiei Europa2020, precum și reforma politiciide coeziune menită să creascăeficiența și eficacitatea fonduluiESI. Un alt element nou al pe-rioadei de programare 2014-2020 este acela că anumiteelemente ale programelor speci-fice fondurilor au rămas în re-sponsabilitatea exclusivă astatelor membre.

În perioada 2014-2020statele membre UE , inclusivRomânia, și-au propus să spri-jine „Strategia Europa 2020”,care reprezintă o continuare aStrategiei de la Lisabona, dar șicoeziunea economică, socială șiteritorială. Obiectivele StrategieiEuropa 2020 sunt: creșteredurabilă, creștere inteligentă șicreștere favorabilă incluziunii.Pentru perioada actuală, re-forma politicii de coeziune areținut numai 2 obiecte cheie:

- investiții pentru creștereeconomică și creare de locuri demuncă, obiectiv comun celor 3categorii de regiuni sprijinite prinFEDR, FSE, FC

- cooperare teritorialăeuropeană, sprijinită din FEDR

Pentru realizarea StrategieiEuropa 2020 s-a instituit FondulStructural și de Investiții Euro-pean.(FESI) Principiile deintervenție sunt cele din pe-rioada 2007-2013, la care seadaugă eficacitatea, bunagestiune financiară și reducereasarcinii administrative. În acestcontext, apare întrebarea vaputea UE împreuncă cu statelemembre, cunoscând neajun-surile Strategiei de la Lisabona,să realizeze integral obiectiveleStrategiei Europa 2020?

Încă din anul 2013 ComisiaEuropeană a propus un docu-ment nou, numit Cadrul Strate-gic Comun(CSC), cu scopul dea îmbunătăți coordonarea întrefondurile europene și anume„asistarea tuturor problemelorlegate de finanțare.” De exemplusprijinul financiar pentru politicade dezvoltare rurală nu estesusținut numai de FEADR, ci șide FEDR, FSE, FC, FEPAM.Apreciem că această măsurădin cadrul reformei va contribuila maximizarea eforturilor celor 5fonduri europene pentru re-alizarea obiectivelor strategiei „Europa 2020”, creștere durabilă,creștere inteligentă și creșterefavorabilă incluziunii, obiectiveobligatorii și comune pentrutoate statele membre.

În exercițiul financiar anteriorfondurile europene cuprindeauinformații privind complementar-itatea lor, pe când în actualaperioadă de programare cu aju-torul Acordului de Parteneriateste prevăzută strategia careacoperă toate cele 5 fonduri eu-

ropene. Obiectivul FESI este re-alizat cu Regulamentul UEnr.1303/2013 numit Regulamen-tul Dispozițiilor Comune, diferitde Regulamentul CEnr.1083/2006 al Consiliului.

Noul regulament confirmă căexistă o nouă politică de uti-lizare, care conține 2reglementări diferite, începândcu obiectivele, implementarea,gestiunea financiară a pro-gramelor etc.

Acest regulament sus-tine în continuare politica de co-eziune economică, socială șiteritorială, pentru care ComisiaEuropeană implică 3 fonduri,FEDR, FSE și FC, deoareceurmărește ca UniuneaEuropeană să devină în viitor oEuropă socială, pentru a înlăturanemulțumirile tuturor cetățeniloreuropeni.Revenind la noul regu-lament, cele două prevedericrează nelămuriri care sunt clar-ificate în art.66 „fondurile ESIsunt utilizate pentru a furnizasprijin sub formă de granturi,premii, asistență rambursabilă,instrumente financiare sau ocombinație între acestea”.Aceste fonduri, teoretic suntcorecte, dar implementareadevine complexă, datoritănormelor de aplicare.Constatăm că la nivel național s-a creat a infrastructurăadministrativă, prin ProgrameleSpecifice și Acordul de Partene-riat, în concordanță cu cerințeleeuropene.

Un element nou al regula-mentului este evaluarea ex antea programelor aprobate deComisie.Astfel, în art 37 alin 2 searată că “sprijinul instrumentelorfinanciare se face pe baza uneievaluări ex ante, prin care s-austabilit probe privind deficiențelepieței sau situațiile de investiții,sub nivel optim, precum șinivelul estimat și proporțiilenecesităților de investiții publice,inclusive tipurile de instrumentefinanciare, care urmează a fisprijinite.”

Evaluarea ex ante seefectuează pe etape, poate firevizuită, actualizată, după cumeste necesar înainte ca Autori-tatea de Management să aducăcontribuții din program la un in-strument financiar.Complexi-tatea acestei măsuri de evaluareimpune o probabilitate, caaceste programe să fie accep-tate sau nu pentru finanțare.

În art.37 alin 1 se arată că:”fondurile ESI pot fi utilzate, pen-tru a sprijini instrumentele finan-ciare din cadrul unui program,inclusiv atunci când sunt organi-zate prin fonduri ale fondurilor,pentru a contribui la îndeplinirea

obiectivelor specifice prevăzuteîn cadrul unei priorități”

În conformitate cu normelespecifice fondurilor, rezultateleevaluării ex ante sunt transmiseComitetului de Monitorizare.

În alin. 4, art 37 este prevăzutsprijinul financiar al tuturorformelor de IMM-uri, cu pre-cizarea să nu aducă atingerenormelor UE, aplicabile îndomeniul ajutoarelor de stat și înconformitate cu normele speci-fice fondurilor europene. Acesttip de investiții sprijinite prin in-strumente din fondurile struc-turale crează locuri de muncă înconformitate cu obiectiveleStrategiei Europa 2020.

În alin. 6 din același articol searată că instrumentele financiareoferă sprijin investițiilor îninfrastructură, pentru dez-voltarea urbană sau reabilitareaurbană sau pentru diversificareaactivităților rurale, în limitele unuiplafon de maximum 20% dincuantumul total al contribuției laprogram.

Următorul alineat aduceprecizări cu privire la Regula-mentul Dispozițiilor Comune,care cuprinde douăreglementări, în sensul că in-strumentele financiare pot ficombinate cu granturi, subventiiale dobânzii și contribuții lacomisioanele de garantare.Granturile nu pot fi utilizate, pen-tru a rambursa sprijinul primit dela instrumentele financiare, darnici acestea nu pot prefinanțagranturile. Atunci când sprijinuldin FESI este furnizat prin in-strumentele financiare și estecombinat cu alte forme de spri-jin, acestea se păstrează înevidențe contabile separate.Aceste modalități concrete desprijin financiar nu au fost apli-cate în perioada de programare2007-2013, fapt care a creatmultiple suspiciuni de fraudă.În alin.9 al aceluiași articol seface precizarea cu privire lacombinarea formelor de sprijin,granturi și instrumente finan-ciare, cu condiția ca suma tu-turor formelor de sprijincombimate să nu depășeascăsuma totală a cheltuielilor dinprogram.În concluzie, în acest articol

sunt prezentate în detaliuformele de sprijin financiar a pro-gramelor.În art. 38 din RegulamentulDispozițiilor Comune, intitulatImplementarea „instrumentelorfinanciare” este pus în evidențărolul decisiv al Comisiei Eu-ropene în sprijinul financiar,oferit de FESI.În actuala perioadă, gestionareaFESI se face cu ajutorul

Autorității de Management, carea dobândit experiență în ges-tionarea fondurilor alocateRomâniei, în perioadaanterioară. Alin 1 din art.38stipulează că Autoritatea deManagement oferă sprijin finan-ciar pentru următoarele instru-mente financiare în 2 situații:a). instrumente financiare insti-tuite al nivelul UE, gestionate di-rect sau indirect de Comisieb) instrumente financiare institu-ite la nivel național,transnațional, regional sautransfrontalier, gestionate de Au-toritatea de Management sausub responsabilitatea acesteiaIn prima situație, contribuțiaFESI la instrumentele financiareeste gestionată, prin conturi sep-arate în acord cu obiectivele fon-durilor ESIÎn cea de-a doua situație, Au-toritatea de Management poateoferi o contribuție financiară,pentru instrumentele financiarecare respectă clauzele șicondițiile standard, stabilite deComisie sau instrumentele dejaexistente sau nou create, caresunt concepute special în ved-erea atingerii obiectivelor speci-fice. Pentru aceste situații,Comisia poate adopta acte depunere în aplicare privindclauzele și condițiile standard,confom art. 150 alin 3 din Regu-lamentul Dispozițiilor Comune,dacă Comitetul de Coordonareemite aviz favorabil.Pentru fondurile ESI, ComisiaEuropeană este asistată de unComitet de Coordonare.Constatăm că noul regulamentaduce noi metode de accesarea fondurilor europene, tocmaipentru a înlătura suspiciunile defraudă, dar în același timpîngrădește inițiativa statelormembre, chiar în etapa de im-plementare. În a doua situație, Autoritatea deManagement poate săîncredințeze sarcinile de imple-mentare Băncii Europene deInvestiții sau instituțiilor finan-ciare internațioanle, la carestatul membru este acționar sauunui organism reglementat dedreptul public sau privat.De asemenea, Comisia esteîmputernicită să adopte în con-formitate cu art. 149 numit „ex-ercitarea delegării”, actedelegate de stabilire a normelorspecifice suplimentare, privindrăspunderea și responsabilitățileorganismelor, careimplementează instrumentele fi-nanciare.

UNIUNEA EUROPEANA VINERI 2 MARTIE 20186

strasbourg

- continuare în paginaurmătoare -

Conf. Univ. Dr. Paul lucian

urmare din pagina 6

Remarcăm că la alin 5 din art. 38, oparte din sarcinile de impementarepot fi îndeplinite de intermediarii fi-annciari, aceștia fiind selectați pebaza unor proceduri deschise,transparente, proporționale șinediscriminatorii.Pentru ambele situații de la alin 4 ași b, sub rezerva structurii de imple-mentare a instrumentului financiar,clauzele și condițiile pentrucontribuțiile din programe la instru-mentele financiare se stabilesc înAcordurile de finanțare. În conformitate cu art.150 alin 3,Comisia adoptă acte de punere înaplicare, care stabilesc condiții uni-forme, privind modalitățile detaliatede transfer și gestionare acontribuțiilor din programe cătreentități juridice existente sau noucreate, dedicate implementării in-strumentelor financiare.În art. 39 ‘contribuția FEDR șiFEADR la instrumentele financiarecomune, de garantare și titlurizare,neplafonate destinate IMM-urilor șiimplementate de BEI, se stipuleazăsprijinul financiar oferit de anumitefonduri europene, pentru IMM –uriîn scopul creării de locuri de muncă.În alin 2 se stipulează că statelemembre pot recurge la FEDR și laFEADR, pentru a realiza ocontribuție la instrumentele finan-ciare, care sunt instituite la nivelul

UE, gestionate direct sau indirect deComisie. Se precizează căfinanțarea prin îndatorare înseamnăîmprumuturi, leasing sau garanții.Contribuțiile pot fi garanții nepla-fonate, prin care se asigură, oasistență de capital intermediarilorfinanciari, pentru noile portofolii definanțare, prin îndatorare a IMM-urilor eligibile și operațiuni de ti-tlurizare.Din această contribuție, intermedi-arul financiar reține o cotă suficientăpentru a acoperi riscul legat de ges-tionarea acestor portofolii. Fiecarestat membru, care recurge la astfelde instrumente financiare contribuiecu o sumă proporțională cunecesitățile de finanțare a IMM-urilor și cu cererea estimată definanțare prin îndatorare, ținândseama de evaluarea ex ante, sumăcare nu poate fi mai mare de 7% dinsuma alocată din FEDR și FEADR.Plafonul global al FEADR și FEDReste de 8.500.000.000 euro pentrutoate statele membre. Și în acestcaz se face o evaluare ex ante lanivelul UE de către BEI și ComisiaEuropeană. Evaluarea ex ante esteo analiză amănunțită a nevoilor definanțare a IMM-urilor, o indicațieprivind decalajul de finanțare aIMM-urilor din fiecare stat membru,un profil al situației economice și fi-nanciare a sectorului IMM-urilor lanivel de stat membru, masa criticăminimă a contribuțiilor, un intervalpentru volumul total estimat al cred-itelor.La nivelul Uniunii Europene sprijinul

financiar acordat IMM-urilor prinfondurile care susțin dezvoltarearegională și dezvoltarea rurală audrept scop crearea de locuri demuncă, în conformitate cu strategiaeuropeană.Crearea de locuri de muncă, înconformitate cu art. 39 este foarteimportantă pentru fiecare stat mem-bru, numai că evaluarea ex antepentru toate obiectivele de investițiiconține condiții greu de îndeplinit,datorită nivelurilor diferite de dez-voltare economică. În acestecondiții nu-i suficientă numai voințapolitică a statelor membre, suntnecesare și resurse financiare pro-prii. Considerăm că împrumutuleste o modalitate avantajoasă pen-tru țările mai putin dezvoltate, dar încondiții accesibile. ImplicareaComisiei Europene este necesarăpentru a înlătura fraudele legate deaccesarea fondurilor europene.

In concluzie ,la nivel european,realizările Strategiei de la Lisabonaau fost considerate un eșec,deoarece economia europeană nua devenit nici cea mai competitivădin lume și nici nu a creat cele maimulte locuri de muncă.

Strategia Europa 2020 este ocontinuare a Strategiei de la Lis-abona, ale cărei obiecte sunt maipuține, mai simplificate, mai impor-tante și mai realiste. La nivelnațional, Cadrul Strategic Naționalde Referință, Planul Strategic Na-tional din perioada anterioară,aufost inlocuite in actuala perioadă cuAcordul de Parteneriat și Pro-

gramele Tematice care sunt însubordinea Comisiei Europene. Cuprivire la accesarea sprijinului finan-ciar din fondurile europene, ComisiaEuropeană și-a consolidat respon-sabilitatea pentru a înlătura neajun-surile strategiilor economiceeuropene.bibliografie1. Ghid succint privind propunerile

Comisiei Europene pentru Politicade Dezvoltare Rurală după 20132. Emilian N. Dobrescu, FondurileStructurale, Editura Eurolobby,București, 20083. Regulamentul (UE)nr.1303/20134. http://ec.europa.eu/esf5. http://twitter.com/ (EU_Regional)6. Tratatul privind funcționarea UE

UNIUNEA EUROPEANA CULTURA IN SLUJBA OMULUIVINERI 2 MARTIE 2018 7

Conf. Univ. Dr. Paul lucian

urmare din pagina 6

Ce altă modalitate mai bunăavem de ne îmbogăți viațadecât posibilitatea de ainteracționa cu ceva atât defundamental pentru identitateanoastră?De păstrarea și valorificareaacestuia, de implicareaautorităților publice la noi înțară, va depinde viitorulurmașilor noștri. În acest sens,sunt lăudabile inițiativele UE îndomeniul patrimoniului cultural,cu mențiunea că fiecare națieeste răspunzătoare de modulde implicare și gestionare înasemenea proiecte deanvergură. Patrimoniul culturalal Europei se confruntă cudiferite provocări, de laschimbările modului de partici-pare a publicului la activitățileculturale până la riscurile demediu și traficul ilicit de obiecteculturale. Cum putem promovamai bine imensul potențial alpatrimoniului cultural? Cumputem maximiza beneficiile so-ciale și economice ale aces-tuia? Cum ne putem proteja șigestiona mai bine patrimoniulcultural, în același timp asig-urându-ne că au acces la elpersoane din toate mediile?Anul European al PatrimoniuluiCultural oferă o oportunitateexcelentă de a reflecta asupraîmbunătățirii modului de abor-dare a potențialului șiprovocărilor sectorului. Patri-moniul cultural ne modeleazăpersonalitatea și viața de zi cuzi. El face parte integrantă dinorașele, peisajele și siturilearheologice ale Europei. Nu îlîntâlnim doar în literatură, înartă sau în obiecte, ci și înmeșteșugurile pe care le-ammoștenit de la străbunii noștri,în poveștile pe care le spunemcopiilor noștri, în mâncarea decare ne bucurăm împreună, înfilmele pe care le vedem și în

care ne recunoaștem.Viitorul Uniunii Europene sebazează pe trei piloniimportanți: dezvoltareeconomică, coeziune socială șirefacerea relației directe întreBruxelles și cetățenii din UE.Un An European dedicatconservării și promovării patri-moniului cultural european esteîn beneficiul tuturor acestor as-pecte. Inițiativa Anilor Europenia debutat în 1993 cu anul dedi-cat IMM-urilor și industrieimeșteșugărești, de-a lungultimpului, „anii europeni” abor-dând teme specifice, atât cuscopul de a încuraja dezbaterileși dialogul la nivel național șieuropean, cât și pentru a spri-jini anumite cauze sau industriide profil.Anul European al PatrimoniuluiCultural are potențialul de a uniși, în final, de a demonstra căspațiul european în care trăiesccele 28 de națiuni membre aleUE (luând în calcul și MareaBritanie, deocamdată) este unspațiu de civilizație unitarărezultată dintr-o istorie comunăși beneficiind de un tezaur pat-rimonial cu valoare mondială. Înmăsura în care UniuneaEuropeană se îndreaptă către oeconomie bazată pe inovație,informație și sustenabilitate, de-semnarea anului 2018 ca AnEuropean al Patrimoniului Cul-tural poate revigora sectorul in-dustriilor creative și culturale,care reprezintă mai mult de 3%din PIB ul Uniunii Europene.Ideea unui An European al Pat-rimoniului Cultural a apărutpentru prima dată în 2014, cândConsiliul Europei a inclus înconcluziile sale guvernanţaparticipativă a patrimoniului cul-tural. Ideea s-a bucurat de olargă susţinere din partea Par-lamentului European, iarComisia a înaintat în august2016 propunerea pentru un AnEuropean al Patrimoniului Cul-tural. La 9 februarie 2017,reprezentanţii Consiliului şi aiParlamentului European au

ajuns la un acord provizoriu cuprivire la o decizie de procla-mare a unui An European alPatrimoniului Cultural (2018).Președintele Parlamentului Eu-ropean, Antonio Tajani, și Min-istrul Delegat al PreședințieiMalteze a Consiliului UniuniiEuropene, Carmelo Abela, ausemnat pe 17 mai 2017, laStrasbourg, Decizia (UE)2017/864 a Parlamentului Eu-ropean și a Consiliului cu privirela desemnarea anului 2018 caAn European al PatrimoniuluiCultural.Lansarea europeană a AnuluiEuropean a avut loc în data de6 decembrie 2017 la Milano, îndeschiderea Forumului CulturalEuropean. Institutul Național alPatrimoniului, în parteneriat cu

Ministerul Culturii și IdentitățiiNaționale, au prezentat AnulEuropean al Patrimoniului Cul-tural 2018 publicului interesat șipotențialilor stakeholderi dindomeniu, în cadrul unui eveni-ment de informare.Anul European al PatrimoniuluiCultural va lua în considerarepatrimoniul cultural material,imaterial și digital (atât cel creatîn mediul digital cât și cel digiti-zat ulterior). Câteva exemplede potențiali participanți/benefi-ciari: monumente, peisaje cul-turale, situri naturale, practici șimeserii legate de domeniul cul-tural, diverse expresii alecreativității umane, colecțiipăstrate și administrate decătre instituții publice sau pri-

vate (precum muzee, bibliotecisau arhive) etc.

Patrimoniul cultural in-clude vestigii ale trecutului careîmbracă forme şi aspecte vari-ate. Printre acestea se numărămonumente, situri, tradiţii,cunoştinţe şi forme de expresieale creativităţii umane trans-mise de la o generaţie la alta,precum şi colecţii păstrate şigestionate în muzee, bibliotecişi arhive. În plus, patrimoniulcultural generează creştereeconomică şi creează locuri demuncă în oraşe şi regiuni şieste un element central alschimburilor dintre Europa şirestul lumii.

Conf. Univ. Dr.Virgil nicula,ulbs

- continuare în paginaurmătoare -

british museum

urmare din pagina 7

Patrimoniul cultural are ovaloare universală pentru noi ca in-divizi, dar și pentru comunitățile șisocietățile noastre. Este importantsă îl păstrăm și să îl transmitemgenerațiilor următoare. Putem săne gândim la el ca la ceva staticsau aparținând trecutului, însă înrealitate evoluează prin modul încare ne raportăm la el, prin impli-carea noastră. Mai mult decât atât,patrimoniul nostru cultural joacă unrol important în construirea viitoru-lui Europei. Acesta este unul dinmotivele pentru care ne dorim cape parcursul acestui An europeansă stârnim în mod special interesultinerilor.

Patrimoniul culturalîmbracă numeroase forme: tangi-bile - clădiri, monumente, obiecte,articole vestimentare, opere deartă, cărți, mașini, orașe istorice, si-turi arheologice; intangibile - practi-cile, reprezentările, expresiile,cunoștințele, aptitudinile -împreună cu instrumentele,obiectele și spațiile culturale afer-ente - pe care oamenii le prețuiesc.Printre acestea se numără di-alectele și tradițiile orale, arta spec-tacolului, practicile sociale șimeșteșugurile tradiționale; naturale- peisajele, flora și fauna; digitale -resursele create în formă digitală(de exemplu arta digitală saufilmele de animație) sau care aufost digitalizate pentru a putea fipăstrate (texte, imagini, materialevideo, înregistrări etc.).

Patrimoniul culturalreunește oamenii și contribuie lacoeziunea socială. El genereazăcreștere și locuri de muncă înorașe și regiuni și stă la bazaschimburilor Europei cu restul lumii.Aceasta reprezintă un potențialmare pentru Europa, care însă tre-buie să fie mai bine exploatat – iaracest An european ne poate ajutaîn această direcție. Anul europeanpune accent pe copii și tineret, carevor proteja patrimoniul pentruurmătoarele generații. Estesubliniată valoarea educativă apatrimoniului cultural, precum șicontribuția acestuia la o dezvoltareeconomică și socială sustenabilă.

De asemenea, Anul europeanpromovează moduri inteligente deconservare, gestionare și reuti-lizare a patrimoniului european.Aproximativ 7,8 milioane de locuride muncă din UE sunt legate înmod indirect de patrimoniu (de ex-emplu, în domenii precum turismul,serviciile de interpretariat și de se-curitate); peste 300 000 de per-soane lucrează în sectorulpatrimoniului cultural al UE; val-oarea serviciilor ecosistemicefurnizate de rețeaua Natura 2000este estimată la aproximativ 200-300 de miliarde EUR pe an; pentrufiecare loc de muncă direct, sec-torul patrimoniului generează pânăla 26,7 locuri de muncă indirecte,de exemplu în construcții și în tur-ism. Prin comparație, în industriaautovehiculelor raportul este de 6,3locuri de muncă indirecte pentrufiecare loc de muncă direct; 68%dintre europeni consideră căprezența unui sit de patrimoniu cul-tural le poate influența deciziaprivind destinația de vacanță; cu453 de situri înscrise, Europa, caregiune, reunește aproapejumătate din siturile înscrise peLista patrimoniului mondial UN-ESCO; cu 89 de elemente înscrise,UE reunește un sfert din Listareprezentativă UNESCO a patri-moniului cultural imaterial alumanității; există 31 de itinerarii cul-turale acreditate de Consiliul Eu-ropei, care traversează peste 50 dețări din Europa și din afara aces-teia; conform publicației The ArtNewspaper, șase dintre cele maivizitate zece muzee din lume în2016 se află în Europa; în total,aceste șase muzee populare auavut peste 35 de milioane de viz-itatori în 2016; peste 54 de milioanede articole din colecțiile a peste3.700 de instituții culturale eu-ropene sunt accesibile prin inter-mediul platformei digitale a Europeidestinate patrimoniului cultural,denumită Europeana; rețeaua de27.000 de situri protejate Natura2000 acoperă 18% din suprafațaterestră a UE și aproape 6% dinteritoriul său maritim. Patrimoniul cultural este una dintreprincipalele inițiative sprijinite deEuropa Creativă și unul dintre celemai bine reprezentate sectoare înrândul proiectelor selectate pentrua primi finanțare până la oraactuală. Din totalul de 426 de

acțiuni sprijinite în perioada 2014-2016, 17% sunt în domeniul patri-moniului cultural. Pentru 2017 aufost selectate 81 de proiecte de co-operare, 16% din acestea (13proiecte) fiind în domeniul patrimo-niului cultural. O sumă estimată la 6miliarde EUR este disponibilă prinFondul de coeziune pentru sec-toarele cultural și creativ, precum șipentru patrimoniul cultural, pentruperioada 2014-2020. În plus, pen-tru perioada 2018-2019, 100 demilioane EUR vor fi disponibili pen-tru activități de cercetare în dome-niul patrimoniului cultural în cadrulProgramului Orizont 2020.

În perioada 2007-2013,UE a investit 4,4 miliarde EUR înproiecte de patrimoniu pentru dez-voltarea regională și rurală șiaproximativ 100 de milioane EURîn activitățile de cercetare în dome-niul patrimoniului cultural. În cadrul Anului european vor

avea loc mii de evenimente șifestivități în întreaga Europă.Proiectele și inițiativele desfășurateîn statele membre, municipalitățileși regiunile din UE sunt completatede proiecte transnaționale finanțatede către UE. În 2018, proiecteleprivind patrimoniul cultural suntfinanțate cu sprijinul Erasmus+,Europa pentru cetățeni, Orizont2020 și alte programe ale UE. Încadrul programului EuropaCreativă a fost lansată o cererededicată proiectelor privind patri-moniul, care finanțează până la 25de proiecte transnaționale. Anuleuropean ocupă un loc importantîn următoarele activități legate depatrimoniul cultural la nivelul UE:zilele europene ale patrimoniuluisunt o activitate-cheie la nivel eu-ropean, organizată anual, toamna;în fiecare an au loc peste 70 000de evenimente, adresându-se unuinumăr de peste 30 de milioane depersoane; 29 de situri care au jucatun rol important în crearea Europeide astăzi și care celebrează șisimbolizează valorile și istoriaeuropeană au primit Marca patri-moniului European; în fiecare ansunt desemnate două Capitale eu-ropene ale culturii, cu scopul de ascoate în evidență bogăția culturalăa Europei; în 2018, capitalele suntValletta (Malta) și Leeuwarden(Țările de Jos); premiul Uniunii Eu-ropene pentru patrimoniul cul-tural/Premiul Europa Nostra aduce

anual recunoaștere bunelor prac-tici legate de conservare, ges-tionare, cercetare, educație șicomunicare în domeniul patrimoni-ului cultural.

Pentru a ne asigura căeforturile depuse de actorii implicațiîși lasă amprenta și după 2018,Comisia Europeană, în colaborarecu Consiliul Europei, UNESCO șialți parteneri, va derula proiecte petermen lung în jurul a 10 teme (10inițiative europene). Acestea includactivități cu școlile, cercetare cuprivire la soluții inovatoare pentrureutilizarea clădirilor de patrimoniusau lupta împotriva traficului ilicit debunuri culturale. Obiectivul este dea genera o schimbare reală a mod-ului de apreciere, protejare și pro-movare a patrimoniului,asigurându-ne că Anul europeanaduce cetățenilor beneficii pe ter-men lung. Cele 10 inițiative eu-ropene corespund unui număr depatru principii care definesc ceeace reprezintă patrimoniul culturaleuropean: implicare (1) - patrimo-niul comun: patrimoniul culturaleste al nostru, al tuturor; patrimo-niul în școli: copiii descoperă celemai valoroase comori și tradiții aleEuropei; tineretul și patrimoniul:tinerii reînsuflețesc patrimoniul;sustenabilitate (2) - patrimoniul întranziție: reconfigurarea siturilor șia peisajelor industriale, religioase șimilitare; turism și patrimoniu: turismresponsabil și sustenabil în ceea ceprivește patrimoniul cultural; prote-jare (3) - prețuirea patrimoniului:elaborarea de standarde de cali-tate pentru intervențiile asupra pat-rimoniului cultural; patrimoniul aflatîn pericol: lupta împotrivacomerțului ilegal cu bunuri culturaleși gestionarea riscurilor la care estesupus patrimoniul cultural; inovare(4)- competențe în domeniul patri-moniului cultural: o mai bunăeducație și formare pentru profesi-ile noi și tradiționale; toți pentru pat-rimoniu: încurajarea inovării socialeși a participării cetățenilor șicomunităților; știință pentru patri-moniu: cercetare, inovare, știință șitehnologie în beneficiul patrimoni-ului.Obiectivul Anului european al pat-rimoniului cultural este de a încu-raja cât mai multe persoane sădescopere și să aprecieze patri-moniul cultural al Europei și de aconsolida sentimentul de

apartenență la un spațiu europeancomun. Sloganul Anului este: Pat-rimoniul nostru: la confluența dintretrecut și viitor.

Anul va fi marcat de oserie de inițiative și evenimentecare vor avea loc în toată Europa,pentru a le permite cetățenilor săse implice și să se apropie mai multde patrimoniul lor cultural. În fiecareţară, Anul European va fi gestionatde către un coordonator național,pentru România acesta fiind Insti-tutul Național al Patrimoniului, careva selecționa în concordanţă cuobiectivele europene, proiecte șievenimente culturale care să mo-bilizeze un număr cât mai mare debeneficiari şi să aibă un impact rel-evant în societate. Se vor evidențiamodul în care patrimoniul culturalcontribuie la crearea unorcomunități puternice, cum creeazălocuri de muncă și prosperitate,importanța sa pentru relațiile Eu-ropei cu lumea și modurile în carepatrimoniul cultural poate fi prote-jat. „Patrimoniul cultural este maimult decât o amintire din trecut –este cheia viitorului nostru. Un aneuropean al patrimoniului culturalva fi o oportunitate de a creșteconștientizarea importanței socialeși economice a patrimoniului cul-tural și de a promova excelența înacest sector”, a declarat TiborNavracsics, Comisar Europeanpentru Educație, Cultură și Sport.

Printre evenimentele im-portante care se vor desfăşura în2018 la nivel comunitar se numără:Summit-ul european pentru patri-moniu (Berlin, 18-24 iunie 2018);Zilele patrimoniului european (sep-tembrie 2018), perioadă în care vafi posibil accesul în situri rareori de-schise şi vor fi organizate nu-meroase evenimente la care esteestimată participarea a circa 30 demilioane de oameni; conferinţa deînchidere va avea loc la Viena, la11-12 decembrie 2018.bibliografie selectivă: Raportul „Patrimoniul culturalcontează pentru Europa”, 2016; Eurobarometru „Europenii și patri-moniul cultural”, 2017; Linking Natura 2000 and culturalheritage („Legătura dintre Natura2000 și patrimoniul cultural”), 2017. Surse: UNESCO, 2016; ConsiliulEuropei, 2017; ComisiaEuropeană, 2017; The Art News-paper, 2016.

CULTURA IN SLUJBA OMULUI VINERI 2 MARTIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

muzeul luvru, interior

Conf. Univ. Dr.Virgil nicula,ulbs