S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Răul totdeauna țipă,pe când binele e

discret.”

titu maiorescu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 476 anul XV vineri, 7 iunie 2019 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

Așa cum amfăcut și în articolul

trecut am ales ca dintre toatecrizele care ne așteaptă să con-tinuam să o tratăm cu predilecțiepe cea climatică cu cauzele șiimplicațiile ei economice și so-ciale, cu atât mai mult cu cât înaceastă lună Sibiul a fost gazdasummit-ul informal al șefilor destat sau de guvern din UniuneaEuropeană, în contextulpreședinției României la Consil-iului Uniunii Europene.

lumea Întrecriza

economicăși criza

climatică În

așteptareareformelor

globaleConf. Univ. Dr.Răzvan șerbu,ulbs

curtea deJustiţie auniunii europene

Curtea deJustiţie a Comunităţilor Eu-ropene, numită şi CurteaEuropeană de Justiţie îşi aresediul la Luxemburg şi este or-ganul juridic al Comunităţilor Eu-ropene.În sistemul politic alUniunii Europene, CJUE arerolul puterii juridice.

alte institutii

ale uniunii

europene

Conf. Univ. Dr PaulluciAn, ulbs

E u r o p aîmbătrâneşte,persoanele învârstă reprezintă

deja peste20% dinp o p u l a ţ i a

UE, marea majoritate fiind pension-ari şi prin urmare pot călători și în pe-rioadele de extrasezon. Aceştiareprezintă deja o mare piaţă pentruturism şi se aşteaptă că aceasta săcrească masiv, în special pentrupiaţa balneară a medicinii „preven-tive”.Într-adevăr, prevenţia este o pre-ocupare principală pentru noua„generaţie” de persoane în vârstă,care caută terapii pentru mai bunagestionare a propriei stări desănătate, precum şi pentru prote-jarea organismului şi optimizareacondiţiei fizice.

KarloVyVary

- o stațiuneexclusiVistă -

Conf. Univ. Dr. VirgilniculA, ulbs

Documentelede arhivă capăs t ră toa reale memoriei

u m a n i t ă ţ i ioferă şansa

reconstituirii ipostazelorumane, în toată diversitatea lor,începând cu zorii evului mediueuropean şi până spre amurgulacestei epoci istorice, încă decercetat.

omul medieVal În documentede arhiVă

Dr. Alexiu tAtu

Finalul de mai și începutul de iunie ne-a rezervat vizita Papei de la Roma care s-a desfășurat în București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj sub sloganul ”Să mergem împreună!”, la 20 de ani de la ultima vizită, a Papei Ioan Paul al II-lea.Prima zi de vizită (31 mai 2019): Papa, s-a întâlnit cu președintele Io-hannis, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii orto-doxe române și cu vice-președintele Conferinței Episcopilor din Româniași a fost dedicată în întregime autorităților politice și bisericești dinCapitală.În a doua zi, aproximativ 90 de mii de oameni au participat la slujba Sfin-tei Liturghii de la Sanctuarul Marian din Șumuleu-Ciuc, oficiată de Papa

Francisc. În ciuda ploii torențiale și a ceții dese, crendincioșii au sosit înnumăr mare înca din primele ore ale dimineții.

“Papamobil”-ul, construit la uzinele Dacia, l-a purtat pe Papa printre zecile de mii de oameni,pentru a-i saluta. După slujba de la Șumuleu-Ciuc, Suveranul Pontif a plecat spre Iași, undea vizitat Catedrala "Sfânta Maria Regina" și unde a binecuvantat 800 de bolnavi, apoi a avutcâteva întalniri cu mai mulți tineri, la Palatul Culturii. De acolo, Papa Francisc a tinut o pred-ica, în care a facut apel la pace și dragoste și a recitat chiar versuri scrise de poetul MihaiEminescu. Pentru ultima zi, Papa, a mers la Blaj, unde a beatificat şapte episcopi greco-catolici martiri. A urmată o întâlnire cu comuni-

tatea de romi greco-catolici din cartierul „Barbu Lăutaru”.Înainte de plecarea din țară, Suveranul Pon-tif, a ținut un discurs, din Sibiu, de unde a ple-cat spre Vatican:„Am venit în această țară frumoasă și primi-toare ca pelerin și frate, pentru a avea diferiteîntâlniri și pentru a făuri o punte între inimamea și a voastră. Iar acum mă întorc acasăîmbogățit, luând cu mintea locuri și momente,dar mai ales chipuri. Chipurile voastre vor daculoare amintirilor mele și vor fi prezente înrugăciunea mea. Vă mulțumesc și vă duc cumine. Iar acum vă binecuvântez”.

Vizita papei francisc În românia

masterand LeonardșerbAn

- continuare în pag. 3 - - continuare în pag. 2-6 - - continuare în pag. 7- 8 - - continuare în pag. 4 și 5 -

Anunț

În condițiile examenelor șivacanței studențești, următorulnumăr al revistei va apare înluna octombrie a.c.

urmare din pagina 1

Rolul Curţii de Justiţie a UniuniiEuropene este acela de a seasigura că legea este suveranăîn interpretarea, aplicareatratatelor şi, în general, în toateactivităţile UE.Curtea de Justiţie aComunităţilor Europene (celetrei comunităţi) a funcţionat cainstanţă unică până la 1 sep-tembrie 1989, dată la care Con-siliul European a decisînfiinţarea Curţii de PrimăInstanţă. Rolul Curţii de Justiţie esteacela de a perfecţiona protecţiaprin justiţie a intereselor individ-uale, de a se concentra asupraactivităţilor sale de bază, şi maiprecis, de a interpreta uniformlegile comunitare. Curtea Europeană de Justiţieeste compusă din 15 judecătorişi 9 avocaţi generali. Curtea dePrimă Instanţă are de aseme-nea 15 judecători. Membrii am-belor curţi sunt numiţi de cătrestatele membre ale UE, pe ter-men de şase ani. Curtea aresediul la Luxemburg.Uniunea Europeană esteguvernată de respectul legii, caşi Comunităţile Europene, acăror succesoare este.Dreptul comunitar este consti-tuit dintr-un ansamblu de legiuniform şi armonios întocmite,pe care persoanele pot să sebazeze în cadrul instanţelor ju-diciare naţionale. Hotărârilepronunţate de către diverseleinstanţe au făcut ca legislaţiacomunitară să devină o realitatepentru cetăţenii Uniunii, cuconsecinţe constituţionale şieconomice importante. Succesul de care se bucurălegislaţia comunitară în cadrulactivităţii legislative a statelormembre se datorează şi atitu-dinii cetăţenilor, dar şi corectitu-dinii interpretării şi aplicării decătre autorităţile administrativeşi de către justiţia ţărilor mem-bre.Curtea Europeană de Justiţiepoate fi solicitată să decidă însituaţiile aduse în faţa ei, decătre: statele membre ale Uniu-nii; instituţiile europene; decătre persoane sau companii.Curtea Europeană de Justiţieasigură interpretarea uniformă alegislaţiei Uniunii Europene întoate statele membre, pe bazaunei strânse cooperări şiconlucrări cu instanţele puteriijudecătoreşti naţionale.În adoptarea hotărârilor sale,CJUE se orientează dupăurmătoarele principii fundamen-tale şi metode de bază:-principiul împuternicirii specialelimitate, ceea ce înseamnă căaplicarea şi asigurarearespectării dreptului comunitareste în primul rând şi rămâne încontinuare misiunea instanţelornaţionale, în timp ce CJUE aredoar competenţele rezervateexpres prin art. 220 şi următoruldin Tratatul CE-principiul interpretării unitare şiautonome a dreptului comunitarîn toate statele membre, maimult decât atât, instanţaeuropeană interpretează ter-menii juridici într-un sens comu-nitar, diferit de înţelesul naţional-principiul efectului util sau prin-cipiul aplicării dreptului comuni-tar cu cea mai mare eficacitate,pentru a se obţine cea mai mare

eficienţă în actele normative co-munitare-principiul dezvoltării dinamice adreptului comunitar în corelaţiecu scopurile şi obiectivele de in-tegrare europeană stabilite -principiul interpretării dreptuluisecundar în conformitate cudreptul originar, însă cu re-spectarea faptului că putereacomunitară provine, nu numaidin tratatele de înfiinţare, ci şidin actele normative create ul-terior acestora de instituţiile co-munitare.Curtea de Primă Instanţă arecompetenţa de a rezolvasituaţiile aduse în faţa ei decătre persoane fizice sau ju-ridice, care atacă deciziileinstanţelor comunitare sau aleAgenţiilor subordonate aces-tora. Deciziile Curţii de PrimăInstanţă pot fi atacate cu apel laCurtea Europeană de Justiţie.Independenţa celor 15judecători şi 9 avocaţi generali,numiţi prin acordul statelormembre, este asigurată pebaza nivelului moral şi etic şi pebaza înaltei competenţe profe-sionale, la nivelul celor maiînalte standarde juridice dinţările lor.Judecătorii aleg PreşedinteleCurţii, pentru un mandat de treiani, din rândurile lor.Preşedintele conduce activi-tatea Curţii şi prezideazăşedinţele de audieri sau de de-liberare.Curtea de Primă Instanţă are deasemenea 15 judecători numiţide statele membre pe o duratăde şase ani. Această instanţănu are sprijinul avocaţilor gen-erali. Preşedintele este alespentru un mandat de trei ani.Curtea Europeană de Justiţie îşidesfăşoară activitatea în sesiuniplenare ori în complet de treisau cinci judecători. Aceastalucrează în şedinţe plenareatunci când ea decide, precumşi atunci când UE ori unul dinstatele sale membre este parteîntr-un proces şi solicită aceastăprocedură. Curtea de PrimăInstanţă poate lucra şi ea în se-siuni plenare, pentru cazuriledeosebit de importante.În faţa Curţii Europene deJustiţie pot fi deduse judecăţiidouă tipuri de cazuri:-acţiuni directe deduse judecăţiide către instituţii comunitaresau de către un stat membru alUE. Cazurile, prin care per-soane sau companii reclamăilegalitatea unor acte aleinstituţiilor comunitare, suntaduse în faţa Curţii de PrimăInstanţă. Dacă se declară apelîmpotriva unei decizii a Curţii dePrimă Instanţă, acesta esteadresat Curţii Europene deJustiţie, care îl ia în considerarela fel cu acţiunile directe, ce îisunt adresate. În acţiunile di-recte, limba în care se judecăeste aleasă de către cei ceînaintează acţiunea în justiţie, întimp ce pentru interpretările pre-liminarii, Curtea Europeană deJustiţie utilizează aceeaşi limbăcu Tribunalul Naţional saucurtea ce solicită interpretarea-interpretări preliminare, ce potfi solicitate de către tribunalelesau curţile statelor membreatunci când trebuie să decidă încazurile care implică legile co-munitare, astfel ca hotărâriledate să fie temeinice şi legale.Curtea Europeană de Justiţienu constituie o Curte de Apel adeciziilor luate de curţilenaţionale, ea judecă numai în

domeniul de competenţă allegilor comunitare. Atunci cândpronunţă decizii, instanţelenaţionale trebuie să aplice prin-cipiile dreptului comunitar, aşacum rezultă din deciziile luatede Curtea Europeană deJustiţie în cazuri asemănătoarejudecate.Schimburile de documentescrise fac parte dintre proce-durile Curţii de Justiţie, atât pen-tru susţinerea pledoariilorpărţilor, cât şi pentru înaintareade observaţii. După ce seînaintează pledoariile scrise,părţile îşi prezintă apărareaoral, în şedinţele curţii. Audiereapărţilor în cadrul şedinţei com-pletului de judecată pentru ar-gumentarea şi interpretareanormelor relevante este însoţităşi de opinia independentă şiimparţială a avocatului general,urmând să fie pronunţată o de-ciyie judecătorească.consiliul Afaceri economiceși Financiare(ecoFin)Atunci când reuneşte miniştriieconomiei şi ai finanţelor estenumit Consiliul ECOFIN.Consiliul ECOFIN se reuneştecâteva zile pe lună, în restfuncţionează COREPER, re-spectiv ComitetulReprezentanţilor Permanenţi,format din reprezentanţii cugrad de ambasadori. AcestComitet urmăreşte zilnicevoluţia afacerilor UE şipregăteşte reuniunile Consiliu-lui UE.Consiliul ECOFIN nu trebuieconfundat cu Consiliul Euro-pean format din şefi de stat şide guvern ai statelor membre.Comisia Europeană facerecomandări ConsiliuluiECOFIN privind politicaeconomică, iar acestaurmăreşte la rândul lui evoluţiaeconomică a statelor membre.Banca Centrală Europeanăîntocmeşte rapoarte de activi-tate către Consiliul ECOFIN. Larândul său, Consiliul ECOFINformulează orientări generaleale politicii valutare şi urmăreşteevoluţia bugetelor şi decideexistenţa deficitelor bugetareexcesive.În această direcţie, Consiliul deMiniştri ai zonei EURO decidecu majoritate de 2/3 existenţaunui deficit bugetar excesiv.Un subiect controversat înatenţia UE a fost finanţarea ex-tinderii cu 12 noi state. Statelecandidate nu acceptă un accesparţial la Fondurile Comunitaredin momentul aderării, aşa cum

a propus Comisia, solicitând untratament egal din prima zi.Aceste state candidate au făcutreferire la Tratatul asupra UE,care exclude discriminarea din-tre ţări şi la solidaritatea dintreţările membre, pentru a obţinesprijinul agricultorilor, protecţiesocială şi echitate. Acestedivergenţe dintre statele mem-bre cu privire la propunereaComisiei Europene s-au discu-tat la Bruxelles, cu miniştri, caredeţin portofoliul finanţelor dinUE, adică în Consiliul ECOFIN.Complexitatea activităţilor co-munitare şi cerinţa respectăriiregulilor democratice în UE aimpus crearea unor instituţii curol consultativ, care să fa-vorizeze exerciţiul participării tu-turor categoriilor sociale la actuldecizional sau care să asisteinstituţiile europene în în-deplinirea sarcinilor lor. Acesteinstituţii sunt: -Comitetul Economic şi Social-Comitetul Regiunilor-Banca Europeană de Investiţii-Curtea Europeană de Audit.curtea europeană de conturiCurtea Europeană de Conturieste reprezentanta contribua-bililor, adică a plătitorilor de taxeşi impozite, fiind responsabilăsă verifice dacă UE cheltuieştesumele prevăzute în buget înconcordanţă cu legislaţia învigoare şi cu obiectivele sta-bilite prin acte normative.Curtea Europeană de Conturieste formată din câte unreprezentant din partea fiecăruistat membru şi are sediul laLuxemburg.Curtea Europeană de Conturieste o garanţie că morala şietica, precum şi principiile ad-ministrative şi cele alecontabilităţii vor fi respectate.Rapoartele înaintate de cătreCurte sunt o sursă bogată deinformaţii, în ceea ce priveştemanagementul finanţelor UE şiîn acelaşi timp, o sursă de pre-siune asupra instituţiilor curesponsabilităţi administrative,pentru a exercita o conducereeficientă şi fără erori.Funcţiile Curţii de Conturi suntîndeplinite într-o completăindependenţă şi au o contribuţievitală la transparenţa activităţilordesfăşurate de UE. Osupraveghere desfăşurată cuobiectivitate asigură plătitorii detaxe şi impozite că banii UEsunt gestionaţi cu responsabili-tate.În sfera de competenţă a Curţiiintră şi instituţiile europene,instituţiile administraţiei publice

naţionale, regionale şi locale,care gestionează fonduri aleUE. Aceste instituţii trebuie sădovedească Curţii îndeplinireaprocedurilor legale în ceea cepriveşte gestionarea resurselorrespective.De asemenea, toţi acei carebeneficiază de ajutor din parteaUE, atât ţările membre, cât şiţările nemembre, trebuie să sesupună controlului exercitat deCurtea Europeană de Conturi.Sarcina Curţii şi a auditoriloreste de a verifica dacă veniturileşi cheltuielile sunt realizate curespectarea prevederilor legaleşi dacă respectă principiilebugetare şi ale contabilităţii UE.În acelaşi timp, Curtea trebuiesă se asigure că fondurilebăneşti ale UE sunt cheltuite cueficienţă.Responsabilitatea principală aCurţii Europene de Conturiconstă în prevenirea, de-tectarea şi investigareadeficienţelor datorate neîn-deplinirii atribuţiilor specifice decătre instituţiile europene,răspunzătoare de programeleUE.Observaţiile Curţii cu privire lamanagementul finanţelor UEsunt publicate în raportul săuanual, împreună cu răspunsuldat de instituţiile vizate. Rapor-tul este adoptat în fiecare an înluna noiembrie, apoi este ex-aminat de către ParlamentulEuropean în baza uneirecomandări din partea Consili-ului European. În baza raportu-lui, Parlamentul Europeanexaminează dacă este sau nucazul, să se aprobe execuţiabugetară, de care esteresponsabilă ComisiaEuropeană, ca şi raportul anual.Rapoartele Curţii sunt publicateîn Jurnalul Oficial al UE.Instituţiile, care apreciază că aunevoie de o consiliere sau în-drumare referitor la anumite as-pecte ale activităţii lor degestionare a unor fonduri UE,pot solicita Curţii de Conturi unpunct de vedere, ori o opinieatunci când urmează să adopteanumite norme interne de ordinfinanciar sau să ia măsuriprivind utilizarea veniturilorbugetului comunitar.Curtea Europeană de Conturieliberează Parlamentului Euro-pean şi Consiliului UE o„declaraţie” de asigurare, princare se certifică faptul că toateoperaţiile contabile suntcorecte, legale şi normale.

UNIUNEA EUROPEANA2 VINERI 7 IUNIE 2019

Conf. Univ. Dr. PaulluciAn, ulbs

- continuAre În pAginA 6 -

urmare din pagina 1

Înaintea acestui eveniment aufost transmise multe mesaje bachiar semnate petiții șitransmisă o scrisoare deschisătuturor șefilor de stat din Uni-unea Europeană în numeleunor alianțe de întreprinderi,asociații, grupuri de investitori,sindicatele, autorități locale șiregionale și societății civile,pentru a fi discutate și a se luaangajamente ferme pentru oeconomie prosperă, modernă,competitivă și neutră din punc-tul de vedere al impactuluiasupra climei până în 2050.Au trecut mai mult de șapteluni de când elevii din maimulte state din Europa au în-ceput grevele școlare (« Fri-daysForFuture ») – inspirați deGreta Thunberg, tânăra ac-tivista model de care aminteamîn articolele anterioare. Deatunci foarte mulți lideri politicis-au alăturat mesajelor și aufăcut promisiuni de redresare aimpactului economiilor asupraschimbărilor climatice. Toatedin păcate au rămas doar lastadiul de promisiuni. Așa cum se amintește din ce înce mai des, pe lângă alte multeefecte negative ale schimbăriiclimatice, se pare că suntem înmijlocul celei de-a șaseaextincții în masă, cu până la200 de specii ce dispar înfiecare zi, că rata extincției deastăzi e cu 1.000 până la10.000 de ori mai mare decâtceea ce e considerat normal.Conform celor mai multe teoriieste necesar ca țările bogatesă ajungă la emisii zero în timpde 6 până la 12 ani, raportat laviteza actuală a emisiilor. Șiasta pentru ca oamenii dințările mai sărace să poată aveao șansă să-și îmbunătățeascănivelul de trai prin construireaunei infrastructuri ca cea pecare celelalte țări au construit-o deja, cum ar fi drumuri, școli,spitale, apă potabilă curată,electricitate și așa mai departe.Fiindcă, cum ne este normal cațărilor mai puțin dezvoltate săle pese de criza climatică, dacăcelorlalte țări nu le pasă nicimăcar de angajamentele înAcordul de la Paris.Această grijă pentru țările maipuțin dezvoltate poate fi simțităși mai bine de țările care aucunoscut dezvoltarea doar înultimii ani și care au încă sec-toare ce necesită investiții maripentru a egala standardeleUniunii Europene. Un exemplurelevant este chiar situația țăriinoastre, și mă refer doar ca unexemplu la infrastructurarutieră, autostrăzile atât de dis-cutate și mult așteptate. La rit-mul în care merg.. sau maibine spus stau lucrurile, riscămca în cazul în care este luată odecizie de reducere a emisiilor,companiile construnctoare deautostrăzi să fie nevoite săschimbe cea mai mare partedin utilajele ce nu o sa re-specte standardele noi impusedin perspectiva crizei climatice,la niște costuri uriașe costuri cevor fi transmise către benefi-ciari și vor conduce la creșteriimpresionante ale prețului.Acest preț o să trebuiascăplătit, de această dată, de țărilefără o rețea de autostrăzi pusă

la punct așa cum este chiar șicazul țării noastre. Subiecții economici continuăsă facă ceea ce fac (cu risculpoluării) fiindcă foarte mulți nuau nici o idee despreconsecințele reale din viața oa-menilor de zi cu zi și nu știusau nu vor să știe că o schim-bare rapidă este vitală pentruviața planetei și a locuitorilor ei.Unul din motivele pentru careaceste promisiuni nu pot să fieonorate este că dacă un singurstat sau doar câteva nuacționează în acest sens și sesustrag furând viitorulgenerațiilor ce urmează dupănoi, aceste state vor înregistraprofituri uriașe și vor aveaavantaje comparative pe cât denesustenabile pntru economiaglobală pe atât de imense.Așadar fără o cooperareextinsă este aproape imposibilde a stopa această cursă spredezastru.Sumitul informal de la Sibiu arfi fost o șansă ca toate stateledin Uniunea Europeană să sepună de acord asupra acesteiprobleme pentru a exista unpunct important de plecare înstrategiile de viitor. Înainte deSumitul de la Sibiu, opt dintrecele 28 de țări (încă) membreale Uniunii Europene au creatpremisele oferind ocazia preseisă prezinte și să lase să circuleun document, care stipula căUniunea Europeană poate săse angajeze și să stopezeemisiile de carbon până în2050 și să aloce minim 25%din bugetul Uniunii pentruproiecte care să lupte îm-potriva schimbărilor climatice.Acestea țări sunt Franța, Bel-gia, Spania, Danemarca, Lux-emburg, Olanda, Portugalia șiSuedia.În urmă cu doar câtevasăptămâni, în data de 9 mai,grupul de prim-miniștri, cance-lari și șefi de stat s-au reunit laSibiu pentru a discuta despreviitorul Europei. PreședinteleRomâniei a susținut odeclarație de presă afirmândurmătoarele : « Am discutatastăzi la Sibiu despre cumvrem să continuăm, în cedirecție dorim să ducemconstrucția noastră europeană.Am adoptat o Declarațiepolitică, Declarația de la Sibiu,care sper să rămână un reperimportant în istoria Uniunii Eu-ropene, un mesaj de voințăpolitică, de acțiune unitară, cuocazia Zilei de 9 Mai, Ziua Eu-ropei.Trebuie să asigurăm instru-mentele necesare pentru amodela viitorul unei Uniuni maiputernice și mai eficace,bazate pe unitatea, solidari-tatea și coeziunea membrilorsăi, pe promovarea valoriloreuropene comune. Acestea artrebui să se afle în centrulpriorităților și acțiunilor viitoare.Din această perspectivă, cre-dem că noua AgendăStrategică trebuie să se con-centreze pe promovarea uneiEurope a creșterii șiconvergenței, consolidareaPieței Unice, întărireasecurității interne a Uniunii Eu-ropene și asigurarea uneiacțiuni externe eficiente. »Cuvinte de altfel, alese șifoarte frumoase despre viitorulEuropei.. cu excepția faptuluică fără rezolvarea crizei cli-matice acest viitor al Europei

nu va mai exista.Toate acestea în ciuda grupu-lui de tineri sibieni și ai celor 80de elevi din Germania, Belgia,Austria și Ungaria care au sositîn acele zile la Sibiu ca să leceară politicienilor prezenți lasumit pentru a discuta viitorulEuropei, să pună crizaclimatică pe primul loc.Din pacate nu a fost asa șipromisiunilor de până acumfăcute tinerilor la Strasburg,Bruxelles, Paris și nu numai, lis-a adăugat încă una făcută decâțiva lideri dar nematerializatăîn măsuri concrete semnate înunanimitate cu ocazia Sumitu-lui de la Sibiu.Sunt sigur ca generația tânărăce a fost reunită și activată demișcarea « Fridays For Future» nu se va mulțumi doar cuaceste promisiuni. Este totuși ogenearație care crește sub oamenințare fără echivoc, în mi-jlocul celei de-a șasea extincțiiîn masă, pe o planetă care afost avariată într-o măsurăinimaginabilă. Puțină culturăecnomică nu strică și pentru aînțelege mai bine fenomenulcred ca noțiuni elementare deeconomie sunt esențiale. Pen-tru a putea interveni într-un joccu mari coloși economici,cunoașterea câtorva principii șicurente de gândire economicăfie ele de origine română și măgândesc în primul rând la bio-economia lui Georgescu Roe-gen fie internaționale și unexemplu ar fi eco-economia luiLester Brown, dar și mulți alții,reprezintă un avantaj. În prezent, cele două forțe nureușesc să găsească un numi-tor comun, și cunoscând put-erea coloșilor economici dar șia implicațiilor sociale și politiceeste cu atât mai greu să fieagreate de toate statele obiec-tivele obligatorii pentru ca Eu-ropa să fie neutră din punct devedere al emisiilor de carbonînainte de 2050, însă așa cumsusțin cele mai multe studiiștiințifice aceasta este singuracale de urmat pentru a puteareda speranță generațiilor vi-itoare.Toți militanții pentru aceasta audeclarat că doar dacă toatestatele membre ale Uniunii Eu-ropene vor cădea de acordasupra acestui obiectiv comun,doar atunci acțiunea poate firaportată mai departe cătreOrganizația Națiunilor Unite.Presiunea va fi din ce în ce maimare cu atât cu cât se apropie

peste mai puțin de o lună, în20-21 Iunie, ultimul sumit euro-pean inaintea intâlnirii din sep-tembrie de la OrganizațiaNațiunilor Unite. Dacă economia este fluctuantăiar crizele ecnomice devin unfenomen pentru care statele sicompaniile se pregatesc cumstiu ele mai bine, nu acelașilucru se poate spune desprecriza climatică.Chiar dacă multe companiipreferă să marcheze profituriledoar și să ignore amenințărileschimbărilor climatice, sunt dince în ce mai multe exemple cear trebui să le trezească la re-alitate. Dacă aceste companiicontinuă să neglijezeamenințările este imperiosnecesar ca statul (alături de or-ganizatii neguvernamentale șisocietatea civilă) să ia măsuriîn acest sens, înainte să fieprea târziu.Un simplu exemplu este oferitde o companie din StateleUnite ale Americii, o companiede utilități din California. Oamenințare pare îndepărtatăpână când se trece de pragulcând poate fi evitată, și devineimposibil de stopat. Asta s-a în-tâmplat cu companiacaliforniană de utilități PacificGas and Electric care a ignorataceste schimbări climatice și laînceputul acestui an s-au trezitcu 750 de procese atunci cânds-a descoperit că rețelele deelectricitate nu au făcut fațăcondițiilor de căldură și lipsă aumidității accentuate de crizaclimatică. Ea este acuzată dedeclanșarea a 17 dintre cele21 de incendii din ultimul an dezile. Înainte de a plăti

dedaunele de 30 de miliardede dolari un efect mult mairapid și dur a venit din parteabursei unde investitorii intrați înpanică au dus valoarea com-paniei la 25 de miliarde dedolari la mai puțin de 4 miliardeconducând-o spre faliment.Această companie a fosttratată de Wall Street Journalca prima mare corporațievictimă a ignoranței crizei cli-matice. Poate ar trebui să se întrebemai des actorii economici, cineeste următoarea companie,sau următorul stat care v-a dafaliment din cauza crizei cli-matice. De la topireaaccelerată a ghețarilor ceafectează țările nordice șicoasta de vest a Europei, pânăla inundațiile de pe continent șitornadele ce sunt din ce în cemai des surprinse chiar și înRomania, toate acestea suntindicii ce ar trebui înțelese detoți actorii economici în inter-pretarea crizei climatice și peri-colul real ce ne așteaptă.Această acceptare a realității șia perspectivelor ar face maiușoară sarcina statelor înreglementări menite să evitămposibilul colaps al planetei. Toate aceste semnale nu artrebui să fie ignorate nici de ac-torii economici nici de politi-cieni și nici de către populație,toate aceste forțe având labaza lor omul înaintea profi-turilor, cu atât mai mult acumcand este anunțată o apropiatăcriză economică pe fondulaccelerării unor schimbări cli-matice fără precedent chiarpână la o posibilă catastrofă aistoriei umane.

3VINERI 7 IUNIE 2019 CRIZE

Conf. Univ. Dr. Răzvan șerbu, ulbs

OMUL MEDIEVAL VINERI 7 IUNIE 20194

urmare din pagina 1

Aceste documente, aflate înfondurile şi colecţiile ServiciuluiJudeţean Sibiu al ArhivelorNaţionale, aduc în atenţiacercetătorilor omul din soci-etatea medievală transilvanădin secolul al XIII-lea şi până lasfârşitul secolului al XVIII-lea, înprincipalele lor funcţii, meserii,profesiuni, şi poziţii sociale, înpandant cu diversitateacondiţiilor de muncă şi viaţă, cucredinţele, practicile şiaspiraţiile lor. În acest sens tre-buie înţeles atât mesajul docu-mentului cât şi contextul istorical elaborării sale – este extrem,de important să nu se piardădin vedere mutaţiile spectacu-loase de la o perioadă istoricăla alta -, condiţia socială a emi-tentului etc. De la tipulconducătorului – împărat, rege,înalt ierarh, voievod, principe,jude, primar – la cel al liber-pro-fesionistului – artist, actor, ju-rist, om de ştiinţă – şi la cel alomului care trudeşte efectiv –ţăranul, meşteşugarul etc.,toate aceste tipuri pot fi recon-stituite din documente. O multi-tudine de caracteristiciaparţinând ierarhiei sociale me-dievale se pot întrevedea dinstudiul documentelor de arhivă:de la spiritul elitist şi vocaţiahegemonică la violenţaexcesivă şi generozitateainspirată de pietate şi de lamunca resimţită ca simplă

penitenţă ,pentru cei din popor,şi truda zilnică pentru a face sărodească pământul la muncaîndârjită pentru realizareadiferitelor produse necesareeconomiei medievale de tip au-tarhic. Se va putea spune, dupăo cercetare mai detaliată a doc-umentelor de arhivă -comuni-carea de faţă se doreşte ointroducere în problematicaamintită - că, pentru antropolo-gia creştină a evului mediu tran-silvan şi probabil, în maremăsură şi european, omul me-dieval, indiferent de poziţiasocială, ca fiinţă efemeră creatăde Dumnezeu, stigmatizatăîncă de la naştere de păcatuloriginar şi ,,condamnată” lamuncă are două alternative:cea a acceptării muncii cu titlude pedeapsă divină şi penitenţăperpetuă ori cea a credinţei cămunca poate deveni un instru-ment de răscumpărare şi mân-tuire1. Oricum, munca va fiobositoare pentru unele cate-gorii sociale pe tot parcursulevului mediu, pentru căpământul a fost blestemat2,blestemul asupra pământuluifiind spre binele omului, întrucâtnu este bine ca omul sătrăiască fără să muncească3. Pentru ilustrarea selectivă aunor tipuri de activităţi/muncidin spaţiul medieval transilvan,am ales o serie de documenteoriginale redactate pe perga-ment, în limbile latină, germanăşi română cu caractere chirilice,având sigilii cu ceară roşie şişnur de mătase în diferite cu-lori, din cele mai importante

fonduri şi colecţii.Un prim document, datat 24iunie 1292, aminteşte OrdinulSfântului Spirit, care primeştedin partea Sfatului oraşuluiSibiu o casă pentru folosinţăîndelungată ca spital, cuobligaţia de a sluji în ea liturghiaşi din ofrandele credincioşilorsă fie ajutaţi săraci,neputincioşi, şchiopi, străini4 (etipsi pauperibus, debilibus, ad-venis at claudis ... subveniant)– documentul trimite la o cate-gorie largă, a cărei activitatefundamentală era aceea de ase ruga pentru iertareapăcatelor celorlalţi membri aisocietăţii, iar pe de altă parte,acelaşi document face vorbirede o categorie trimisă la mar-ginea societăţii, care consideracă boala şi sărăcia suntîncercări ale credinţei, cei atinşide ele, fiind aleşi ai divinităţii.La aceşti marginali, oscilaţiaîntre muncă şi delincvenţă tre-buie să fi fost destul de mare,aşa cum reiese din arhivele ju-diciare, dacă acest fenomenputea influenţa echilibrul de pepiaţa muncii. Interesant pentruviaţa eclesiastică din zona Sibi-ului este şi un document redac-tat şi semnat la Viena de cătreNicolaus Olahus, arhiepiscopulde Strigoniu, care la 1 mai1554, porunceşte decanuluiSibiului să inspecteze pe preoţiibisericilor din decanatul său şisă-i relateze personal rezultatulinspecţiei5.O categorie extrem decomplexă, care ar merita oabordare specială, este cea a

monarhului, împărat, rege,principelui, voievodului,reprezentanţii divinităţii pepământ şi garanţii unei vieţifireşti la toate nivelele, dar şiclasa nobiliară cu toate trepteleei, de la micul nobil sau boierpînă la cei de rang înalt,stăpâniţit toţi, cu excepţiile derigoare, de credinţa că luptapentru suzeran şi moarteaglorioasă în luptă, cu faţa laduşman, sunt premizele acce-sului în împărăţia cerească.Cei dintîi acordă privilegii unorcomunităţi sau persoane partic-ulare sau pentru merite spe-ciale, unor personalităţideosebite din lumea oraşuluimedieval, diplome de înobilareori reglementează diferitesituaţii şi fac donaţii unorinstituţii eclesiastice – amselecţionat pentru ilustrarecâteva documente în ordinecronologică - privilegii, aşa cumsunt cazurile lui Carol Robert,regele Ungariei, care într-untransumpt din anul 1317, la cer-erea consilierilor Blaunz şi Hen-nyng, confirmă Diplomaandreiană6, a lui Matei Corvin –într-un document emis la Buda,17 ianuarie 1477, asigură drep-tul alegerii judelui regal dintrelocuitorii consideraţi vrednici, cucondiţia să fie confirmaţi derege7, Vladislav al II-lea, la 6mai 1495, aprobă introducereaobiceiului de a alege anual 100de bărbaţi care să contribuie laconducerea oraşului8, Ludovical II-lea, la 1 noiembrie 1517semnează o diplomă de înobi-lare pentru Johann Benkner,

judele Braşovului9, dar şi pentruJohann Zabanius, devenit dupăînobilare Sachs von Harteneck,la 1 martie 169810. Printr-undocument emis la Viena, îndata de 2 decembrie 1748Maria Theresia conferăSocietăţii negustorilor11 dinSibiu dreptul la un sigiliu propriu12. În alte cazuri, voievodulTransilvaniei, Lorand Lepes,recunoaşte actul de unire acelor trei naţiuni recepte,încheiat la Căpâlna la 16 sep-tembrie 143713, cancelaria luiBasarab, domnul ŢăriiRomâneşti, emite un documentpentru stabilirea hotarelor întreŢara Românească şi Transilva-nia, la 9 iunie 152014, MihaiViteazul cere, din Mediaş la 25martie 1600, decanului şipreoţilor saşi din Mediaş, săţină pregătiţi cai sănătoşi şicăruţe cu vizitii, de care va aveanevoie în luptă15, Antonie vodă– act de danie din anul 1670pentru Mitropolia ortodoxă dinAlba Iulia16, Constantin Brân-coveanu confirmă la 13 ian-uarie 1963, eliberarea dinurmărire a lui Matei Diaconu şia fraţilor acestuia17 şi tot Con-stantin Brâncoveanu faceMitropoliei ortodoxe din AlbaIulia, o danie de 6000 de gal-beni pe an18, în vreme ceŞtefan Cantacuzino, în 22noiembrie 1714, acordă Bis-ericii ortodoxe din Făgăraş osumă anuală din veniturilevămilor din Rucăr şiDraghoslavele19.

- cont. în pagina 5 -

procesele vrăJitoArelor din trAnsilvAniA

Dr. Alexiu tatu

VINERI 7 IUNIE 2019 5OMUL MEDIEVAL

urmare din pagina 1

Pentru viaţa oraşelor transil-vane medievale20 am ales maimulte documente: unul de la1376 care atestă prima regle-mentare a celor 19 bresle cu 25de ramuri de activitate, dinSibiu, Sighişoara, Sebeş,Orăştie21, iar altele din 1530 –copia manuscrisă a primeitipărituri sibiene cunoscute –Tratatul despre ciumă al doc-torului Sebastian Pawschner22,primul inventar al Arhivei sibi-ene (Regestum literarum in cel-las ordinatarum)23 din anul1546, din 6 iunie 1798 – un cer-tificat de breaslă – care aredrept cadru o gravură din anul1786, reprezentând oraşulSibiu24.Desigur că pentru tot evulmediu românesc şi europeancea mai importantă rămânemunca plugarului, care asigurăhrana pentru întreaga populaţieşi atît de necesară înfuncţionarea societăţii, inclusiva celei urbane. Munca, în total-itate manuală, nivelul rudimen-tar al tehnicilor medievale, darşi fragilitatea agriculturii

dependentă de capriciile natu-rale25 şi a unor invazii străinefac din ţăranul medieval o cate-gorie aparte, care poate consti-tui obiectul unui studiu serios înviitor26. La fel stau lucrurile şi cumunca femeilor, indiferent decondiţia lor socială, careasigura câştigurile exterioare,atât de necesare lor şi familiilorlor.La finalul acestui succint excurstrebuie să fim conştienţi că,predecesorii noştri medievali –cu excepţiile de rigoare – şi-audat silinţa să dea măsura aceea ce era mai bun în ei şi aucontribuit, fiecare în felul lor,prin munca de o mare diversi-tate la evoluţia societăţii umanespre zorii unor noi ere care auurmat. bibliografie:Biblia, Gute Botschaft Verlag,1989, 1990, Dillenburg, XXIII.Fonduri şi colecţii din ServiciulJudeţean Sibiu al ArhivelorNaţionale: Colecţia Brukenthal,Colecţia de documente me-dievale, Colecţia de manu-scrise, Colecţia documentelorde breaslă, Colecţia de docu-mente episcopale, FondCapitlul Sibiu, Fond Societateade comerţ din Sibiu

A. Murray, Reason andSociety in the Middle Ages, Ox-ford, 1978. Jean Baptiste, Robert Fossier,Le Village et la Maison auMoyen Age, Editura Hachette,Paris, 1980. Robert Fossier, Paysans d’Oc-cident XIe-XIVe siècles, PUF,Paris 1984.A. Vauchez, La spiritualitédu Moyen Âge occidental,VIIIe-XIIe siècles, Presses Uni-versitaires de France,Vendôme, 1975.Stelian Brezeanu, Identităţi şisolidarităţi medievale. Contro-verse istorice., Bucureşti, 2002.R. H. Hilton, The English Peas-antry in the later Middle Ages,Clarendon Press, Oxford, 1975.Fernand Braudel, Gramaticacivilizaţiilor, vol. 1-2, EdituraMeridiane, Bucureşti, 1994.Jacques Le Goff (coordonator),Omul medieval, Polirom, Sibiu,1999.Jacques Le Goff, Evul mediu şinaşterea Europei, Polirom,Sibiu, 2005.

Sibiu, 3 iunie 2019. dedicaceastă comunicare fiuluinostru Alexandru ioan.

referințe:

1. Omul medieval, volum coo-ordonat de Jaques Le Goff, Ed-itura Polirom, Sibiu, 1999, p.358.2. Biblia, Gute Botschaft Ver-lag, 1989, 1990, Dillenburg,XXIII.3. Ibidem, p. XXIV.4. Serviciul Judeţean Sibiu alArhivelor Naţionale (mai de-parte SJSAN), Colecţia Docu-mente medievale, U I 1.5. SJSAN, Capitlul Sbiu 138.6. 7 SJSAN, Colecţia de docu-mente medievale ,U I 37. Ibidem, U II 373.8. Ibidem, U II 579.9. Ibidem, Colecţia Brukenthal, RS 2.10. Ibidem, Colecţia de docu-mente medievale, U V 1758.11. Figura negustorului me-dieval va evolua de la atitudinilede condescendenţă şi dispreţarătate de clasa nobiliară şieclesiastică, la o figură de mareimportanţă pentru fucţionareaorganismului social.12. SJSAN, Fondul Societateade comerţ din Sibiu, M I-25.13. Ibidem, Colecţia de docu-mente medievale , U II 79. 14. Ibidem, Colecţia Bruken-

thal, M 1-5 7.15. Ibidem, Colecţia de docu-mente episcopale, 326.16. Ibidem, Colecţia Bruken-thal , RS 724.17. Ibidem RS 732.18. Ibidem RS 733.19. Ibidem RS 737.20. Merită o cercetareamănunţită a intelectualului dinevul mediu, cel care muncea cumintea şi cuvântul, dar şi aartistului, de multe ori anonim,care va evolua de la devota-ment şi modestie, muncinddoar cu speranţa răsplăţii divinela înobilarea pentru operaartistică realizată în folosulmonarhului, nobilului sau alcomunităţii.21. SJSAN, Colecţia de docu-mente medievale, U I 34.22. Ibidem, Colecţia de manu-scrise, I 47 (I 37-49).23. Ibidem, Colecţia de docu-mente medievale, U IV 542.24. Ibidem, Colecţia de docu-mente de breaslă, 545.25. Jacques Le Goff, op. cit., p.215.26. Din documentele cercetatepentru această comunicare nuam putut extrage suficientedate în acest sens.

Dr. Alexiu tatu

MitropoliA ortodoxă din AlbA iuliA

UNIUNEA EUROPEANA VINERI 7 IUNIE 20196

urmare din pagina 2

comitetul economic şi so-cial european (cese)Comitetul Economic şi SocialEuropean reprezintă diferitecomponente economice şi so-ciale ale societăţii civile eu-ropene organizate. Este unorgan instituţional, consultativ,înfiinţat prin Tratatul de laRoma din 1957. Rolul săuconsultativ permite membrilorşi, prin aceasta, organizaţiilorpe care le reprezintă, să par-ticipe la procesul decizionaldin cadrul Comunităţii.Comitetul Economic şi SocialEuropean are 350 membri,numiţi de ţările membre UE.Rolul Comitetului Economic şiSocial al UE a fost întărit maiîntâi în 1986 prin Actul UnicEuropean, apoi în 1992 prinTratatul de la Maastricht, iar în1997 prin Tratatul de la Ams-terdam. Comitetul Economicşi Social este alcătuit din 222de membri, care provin dingrupurile de interese dindomeniul economic şi social.Membrii acestuia sunt propuşide către guvernele ţărilormembre UE şi sunt numiţi decătre Consiliul European pe operioadă de patru ani, cu posi-bilitatea reînnoirii mandatuluicu încă 4 ani.Membrii aparţin unuia dinurmătoarele grupuri: grupul I –,,Angajatorii”; grupul II –,,Salariaţii”; grupul III –,,Grupuri de interese”.Sarcina principală a membrilorComitetului Economic şi So-cial este să emită opinii înproblemele pe care ComisiaEuropeană şi Consiliul Euro-pean le supun spre analizăacestui organism.Consultarea Comitetului Eco-nomic şi Social de cătreComisia şi Consiliul Europeaneste obligatorie în câtevacazuri, în timp ce în altele esteopţională. Există situaţii cândacesta poate adopta opinii dinproprie iniţiativă.Toate opiniile emise deComitet sunt înaintate organ-ismelor cu rol de luare a de-ciziilor în cadrul UE şi apoi

publicate în Jurnalul Oficial alUE.În ultimii ani, Comitetul Eco-nomic şi Social acţionează caforum consacrat Pieţei Uniceşi organizează evenimente ceau rolul de a aduce instituţiileeuropene mai aproape deproblemele populaţiei.Comitetul Economic şi Socialeste organizat astfel: un biroucompus din 36 de membri, unpreşedinte şi doivicepreşedinţi, fiecare ales dincele trei grupuri prin rotaţie.Preşedintele este responsabilde conducerea activităţilorcurente a Comitetului şi esteasistat de cei doivicepreşedinţi. Atribuţiilebiroului şi preşedintelui con-stau în stabilirea relaţiilor cualte instituţii sau cu alteorganizaţii internaţionale simi-lare. Comitetul Economic şi Socialare şase secţiuni:-Agricultură şi dezvoltarearurală-Piaţa Unică de Producţie şiConsum-Transport, energie,infrastructură şi informaţii-Uniune Economică şiMonetară şi CoeziuneEconomică şi Socială-Relaţii externe-Locuri de muncă, problemesociale şi cetăţenie.Opiniile sunt formulate oficialsub formă de proiect în cadrulgrupurilor de lucru. Acesteaau câte 12 membri şi un ra-portor asistat de experţi îndomeniu. Comitetul Economicşi Social poate înfiinţa sub-comitete pentru problemelespecifice. Subcomiteteleacţionează în aceleaşidomenii cu cele şase secţiuni.Comitetul Economic şi Socialse reuneşte în şedinţe plenarede zece ori pe an, în careadoptă opinii pe baza prop-unerilor formulate de celeşase secţiuni cu majoritatesimplă de voturi. Opiniile suntînaintate instituţiilor europene.Comitetul Economic şi Socialmenţine contacte permanentecu Consiliile economice şi so-ciale constituite la nivel re-gional şi naţional din cadrulUE. Din doi în doi ani, Comite-tul Economic şi Socialorganizează reuniuni, la care

participă reprezentanţi ai unorConsilii Economice şi Socialedin ţările nemembre ale UE,de pe toate continentele, pre-cum şi alte organizaţiiinternaţionale.comitetul regiunilorComitetul Regiunilor este ceamai tânără instituţie a UE, acărei înfiinţare exprimă dorinţaţărilor membre de a respectaidentitatea regională şi localăprecum şi prerogativeleinstituţiilor corespunzătoare.Această instituţie implicăinstituţiile regionale şi locale înimplementarea şi dezvoltareapoliticilor specifice UE. Comitetul Regiunilor are 222de membri. Durata mandatuluieste de patru ani, sediul estela Bruxelles şi se întruneştede cinci ori pe an în şedinţeplenare. A fost creat ca şi uncorp consultativ în bazaTratatului de la Maastricht,când s-a reunit pentru primadată în martie 1994. Comitetul Regiunilorfuncţionează pe baza principi-ului subsidiarităţii. Subsidiari-tatea înseamnă că deciziiletrebuie să fie luate de cătreacele autorităţi publice, caresunt cel mai aproape posibilde cetăţeni. Acţiunea

instituţiilor UE trebuie să fieiniţiată numai în cazurile încare se dovedeşte a fi maieficientă decât acţiuneainstituţiilor regionale, naţionalesau locale. Acest principiueste în contradicţie cu cen-tralizarea excesivă a procesu-lui de luare a deciziilor, demulte ori fără a ţine seama denevoile şi dorinţele cetăţenilor.Membrii Comitetului Regiu-nilor sunt preşedinţi de Con-silii regionale, primari deoraşe, preşedinţi de consiliidepartamentale şi orăşeneşti,toţi fiind aleşi prin sufragiu,provenind de la nivelurileadministraţiei publice. Toţimembrii Comitetului au oexperienţă directă în privinţamodului în care legile şi politi-cile UE influenţează viaţacetăţenilor.Prin Tratatul de la Maastrichts-a prevăzut că acest Comitetsă fie consultat în următoareleprobleme: reţeauatranseuropeană decomunicaţii, sănătateapublică, educaţie, cultură,problemele tineretului, coezi-unea economică şi socială. Deasemenea, Comitetul Regiu-nilor poate emite opinii propriişi asupra altor politici ale UE,

care afectează comunităţilelocale, oraşele şi regiunile.Activitatea Comitetului sedesfăşoară prin şase comisii:-politica regională, fonduristructurale, coeziuneeconomică şi socială, cooper-are transfrontalieră şiinterregională, agricultură,dezvoltare rurală, pescuit-comunicaţii transeuropene,transport, informaţii-planificare spaţială, prob-lemele urbanizării, energie,protecţia mediului-politică socială, sănătatepublică, protecţia consuma-torului, cercetare ştiinţifică,turism-locuri de muncă, politicăeconomică, piaţă unică, indus-trie, întreprinderi mici şi mi-jlocii-educaţie, pregătirea forţei demuncă, cultura, problemeletineretului, sport, drepturilecetăţenilor.Mai există o comisie specialăînsărcinată cu reformainstituţiilor UE. Până înprezent, Comitetul Regiunilors-a implicat în următoareleprobleme: reţeauatranseuropeană de aeropor-turi; dezvoltarea turismuluirural; dreptul cetăţenilor UEde a vota în alegerile localeîntr-un alt stat membru decâtacela a cărui cetăţeni sunt; im-plementarea societăţii in-formatizate.biblografie:

1. Gabriela Drăgan, Mi-haela Cristina Drăgoi, Uni-unea Europeană. Etape,Instituţii, Mecanisme, EdituraASE, Bucureşti, 20132. Dinu Marin, CristianSocol, Marius Marinaş,Economie europeană. Oprezentare sinoptică, EdituraEconomică, Bucureşti, 20043. Dumitru Miron, Econo-mia Uniunii Europene, EdituraLuceafărul, Bucureşti, 20064. http://europa.eu/euro-pean-union/about-eu/institu-tions-bodies/court-justice_ro5. www.cons i l ium.eu-ropa.eu/ro/council-eu/configu-rations/ecofin./6.www.europa.eu/about/eu/in-stutions-bodies/court-audi-tors/index_ro.htm/7. https://www.eesc.eu-ropa.eu/ro

Conf. Univ. Dr. Paul luciAn, ulbs

bAncA centrAlă europeAnă

bAncA europeAnă de investiții

KARLOVY VARYVINERI 7 IUNIE 2019 7

urmare din pagina 1

România a avut o abordaretradiţională holistică faţă de trata-mentul balnear şi trebuie să fiedin nou inovativă şi să realizezeproduse balneare de prevenţiepentru perioadele din afara se-zonului, adresată nevoilorcrescânde ale persoanelor cuvârsta de peste 55 de ani, în spe-cial de pe continentul european,care reprezintă principalii promo-tori ai creşterii industriei balnearemondiale.

Imaginea staţiunilor bal-neare din România este în con-tinuare asociată cu renumiteletratamente anti-îmbătrânire aleAnei Aslan (Gerovital), care eraubine cunoscute la nivel mondialîn perioada 1970-1980, de careîmi amintesc cu nostalgie (chiardacă atunci nu aveam nevoie detratamente), când eram studentla ASE și făceam practica lahotelul “Hercules” din Băile Her-culane. O amintire este legată deo seară dansantă la restaurantulhotelului când, în cadrul progra-mului de animație pe care trebuiasă-l realizăm ca angajați, am in-vitat la dans o “ tânărăpensionară “ din Statele Unite și,pe melodia lui Dan Spătaru, amconcluzionat că “drumurile noas-tre, toate….nu se vor întâlnivreodată”. Însă din păcate, în ul-timii 30 de ani, unităţile „AnaAslan” nu au mai beneficiat definanţare suficientă pentru reno-varea şi modernizarea dotărilorsale de tratament, nici pentrucercetarea şi dezvoltarea unornoi tratamente anti-îmbătrânire.Mai mult decât atât, există în con-tinuare probleme legate de drep-turile de autor pentru utilizareabrandului „Ana Aslan”. Totuşi,Ministerul Turismului poate prof-ita de acest know-how şi poatestimula poziţionarea staţiunilorbalneare-pilot în acest segment,prin elaborarea unui proiect-pilotnaţional de anti-îmbătrânire, careva fi susţinut de organizaţia demanagement a destinaţiilor turis-mului de sănătate. Acest lucrupoate fi realizat prin specializareadotărilor de tratament municipaleşi balneare în sensul trata-mentelor de prevenţie şi anti-îmbătrânire. Această ofertă va ficompletată cu examinări med-icale generale, chirurgie esteticăuşoară, programe de prevenire afumatului, tratamente anti-alcool,programe de pierdere în greu-tate, etc.

De ce am amintit destațiunea Băile Herculane? Pen-tru că originea acesteia se întindepe o durată de aproape douămilenii. Bazele stațiunii au fostpuse în anul 102 d.Hr. deîmpăratul Traian, romanii intro-ducând cultul balnear preluat dela greci pe care apoi l-au dez-voltat. Stațiune milenarămenționată sub denumirea înlimba latină: „AD AQUAS HER-CULIS SACRAS AD MEDIAM”,numele acesteia vine de la zeulHercules, fiul lui Zeus și al fru-moasei Elena, consemnat în mi-tologia romană ca patron alizvoarelor termale, simbol al put-erii și al echilibrului între forțafizică și cea spirituală.

După 1718 (Pacea de laPassarovitz) începe istoriamodernă și contemporană aBăilor Herculane, în cadrul Im-periului Austriac.

Din 1736 începereconstrucția și modernizareabăilor, a căilor de acces,grănicerii bănățeni construind aicimajoritatea edificiilor din stațiune,care poartă amprenta stiluluibaroc austriac impresionant.

În 1736, generalul An-dreeas Hamilton, guvernator alBanatului din partea împăratuluiCarol al VI-lea, reclădește băile șimenționează existența termelorlui Hercules, Higeea și Esculap.Stațiunea este vizitată de-a lun-gul timpului de mari personalități,între care: împăratul Iosif al II-lea,împăratul Francisc I șiîmpărăteasa Carolina, împăratulFranz Iosef și împărăteasa Elis-abeta.

În 1852 împăratul Aus-triei considera Băile Herculane cafiind „cea mai frumoasă stațiunede pe continent”, iar împărăteasaElisabeta (Sisi) scrie un jurnalintim în care Băile Herculanesunt o prezență distinctă șiîncântătoare. Dacă îmi dorescceva, printre altele bineînțeles,este ca odată, în viitorul apropiat,stațiunea să arate ca și KarlovyVary - o stațiune balneară dinregiunea Boemia, situată în ves-tul Republicii Cehe, la poaleleMunților Metaliferi, la vărsarearâului Tepla în Eger.

Karlovy Vary mai estecunoscută sub numele de Karls-bad, numele său german până înanul 1945, când germanii sudețiau fost expatriați din Cehia. Nu-mele stațiunii semnifică „Băile luiCarol”, referindu-se la Împăratulromano-german Carol al IV-lea,care a domnit între anii 1355-1378, având cetatea de scaun laPraga.

Se spune că la o partidăde vânătoare de căprioare,regele Carol al IV-lea a avutnorocul să descopere nișteizvoare, astfel că a pus bazeleorașului de mai târziu.

Karlovy Vary sau Carls-bad (în limba engleză), a fostfondată în anul 1358, primind de-a lungul timpului vizitatori iluștrica Johannes Brahms,Beethoven, Chopin, Schiller,Richard Wagner, Mozart, Pa-ganini, Tolstoi, Karl Marx sauGoethe. Cu o populație de cca.52 de mii de locuitori, KarlovyVary a reprezentat întotdeaunaunul dintre cele mai frumoaseorașe ale Cehiei și o stațiuneexclusivistă vizitată de fețe în-coronate și artiști din diferitedomenii, dacă ținem cont că de-a lungul timpului s-au perindat pe

aici și alte nume sonore precum:Regele Greciei Otto I, Prințul Au-gust von Sachsen, Prințul Ottovon Bismark, Prințul LouisNapoleon Bonaparte (ulteriorNapoleon al III-lea al Franței),Petru cel Mare, Împăratul FranzJosef I, Împărăteasa Elisabeta aAustriei, dar și alte personalitățicu sânge albastru, lorzi, duci, ba-roni, șahi, maharajahi, ori papi,poeți, compozitori, doctori.

Anual, orașul estegazda unui festival internaționalde jaz și film, astfel că vedetelenu întârzie să apară niciodată.

Principalele atracții dinoraș sunt izvoarele termale su-perbe Karlovy Vary, care s-artraduce ca " baia lui Charles" ,numite astfel după Charles al IV-lea, rege al Boemiei și SfântÎmpărat Roman, care a fondatorașul în anul 1370.

Spre sfârșitul secoluluial XVI-lea, în oraș au fostinundații devastatoare, iar la în-ceputul secolului următor a fostmistuit de foc, dar și jefuit. Dez-voltarea acestuia ca centruSPA(apropos, denumirea vine dela o localitate din Belgia unde aapărut prima oară acest concept)a început în timpul secolului alXV-lea, din 1522, atât cu băilebinefăcătoare, cât și cu apeleminerale folosite în curele in-terne.Economia staţiunii s-a dezvoltatdatorită depozitelor de fier șiminereu, dar și de staniu.Datorită izvoarelor sale termaleși arhitecturii sale, plină de cu-loare, stațiunea a fost o destinațieturistică populară încă din sec-olul al 18-lea, cu o întreruperesemnificativă în timpul PrimuluiRăzboi Mondial.

După 1944, orașul careera, în general, vorbitor de limbagermană, a fost în mare măsurăpustiit de locuitorii săi originari șiînlocuit cu coloniștii cehi. Ceharămâne azi limba preponderentă,dar semnele de cultură și patri-moniu german sunt încă foarteevidente.În timp, orașul a devenit unul din-tre centrele înfloritoare ale viețiisociale și culturale în Europa,fiind popular în rândulreprezentanților culturii și artelor:muzică, literatură sau arte plas-tice. Zeci de monumente, busturiși plăci memoriale în cinsteaacestor personalități marcante,sunt amplasate astăzi în cele mairenumite orașe din Cehia.

În cursul secolului alXVIII-lea, s-au construit Colon-

adele din stațiune, Teatrul Mu-nicipal, o parte din SPA-uri, iarînainte de Primul Război Mon-dial, Hotelul Imperial.

Karlovy Vary are douăgări: Dolní nádraží, care estesituată lângă stația de autobuz șiHorní nádraží care se află la nordde centrul orașului, peste râulOhře.

Un prim obiectiv de viz-itat, pentru a cunoaște în-deaproape istoria zbuciumată aacestor meleaguri, este MuzeulPoiana Nouă - Nova, numit șiMuzeul Regional Karlovy Vary.Printr-o interesantă dispunere asălilor de vizitare cu vitrine tem-atice, parcurgem întreaga istoriea orașului și a izvoarelor sale. ÎnPrecambrian, orașul era un fundde ocean care în Paleozoic adispărut ca urmare a magmeicare a ieșit la suprafață. Intere-sant este că numai în câtevalocuri din lume au fost fenomenegeologice de amploarea celor dinacest oraș micuț, care a condusla resursele minerale atât decelebre.

Orașul Colonadelor, oaltă denumire sub care estecunoscut orașul Karlovy Vary,datorită celor cinci colonade subcare sunt izvoarele aflate la în-demâna turiștilor, este foarte binedescris de o colecție de docu-mente ce atestă istoria orașului șiobiecte vechi, aflate în incintamuzeului. Aici poți afla căizvoarele se formează cu ajutorulapei de ploaie ce se infiltrează înpământ și care este încălzită derocile care dizolvă practic min-eralele ce compun apa și oînzestrează cu proprietățivindecătoare. În muzeu mai esteprezentă și flora și fauna stațiunii.Pădurile care împânzesc orașulsunt cele de stejar, fag și molid.De asemenea, muzeul mai ex-pune machete cu orașul vechi,icoane, efigii, arme diverse,oglinzi și porțelanuri.

Spre sfârșitul secoluluial XVIII-lea, în Karlovy Vary aparprimele fabrici de porțelanchinezesc, China deținând, prac-tic, secretul fabricării porțelanuluiîncă din secolul al VI-lea. Dupăprimul război mondial are loc ometamorfozare, stilul neo-barocpunându-și amprenta asupraporțelanului chinezesc fabricat înCehia.

În prima jumătate a sec-olului al XIX-lea, începe dez-voltarea fabricării cristalului deBoemia, pregnantă fiind sticlacolorată cu motive aparținând

stilului Biedermaier și Rococo.De altfel, la intrarea în stațiuneaKarlovy Vary se află fabrica desticlă Moser, în care se producesticlă de Boemia (foarte scumpă,dar de calitate).

Orașul a fost vizitat întimp de mulți artiști care au și fostinspirați în lucrările lor, precum:A. Gustav, P. Corneillan sau A.Balzer, punându-și amprenta pedecorațiile realizate pe sticlă șiporțelan.

În Muzeul Grand HotelPupp se prezintă istoria familieicare a înființat hotelul cu areaproape 230 de camere, unuldintre cele mai renumite dinCehia, un adevărat simbol alstațiunii, dar și evoluția acestuiapână în prezent. Hotelul a fostfondat acum mai bine de 300 deani şi a fost dezvoltat de GeorgPupp (Jan Jiri Pop), un fost cofe-tar. Acesta a moștenit o avereimobiliară considerabilă în urmacăsătoriei cu fiica patronului,reuşind astfel să pună bazelenoului hotel de lux.

Noul hotel a fost con-struit în mai multe etape, cu aju-torul unor arhitecți vienezi, pe operioadă de 11 ani, deschizându-și porțile în 1907. Timp de 40 deani hotelul s-a numit și HotelMoscova, reluându-și numeleoriginal mai târziu. Hotelul agăzduit multe nume celebre caRichard Wagner, Johann Wolf-gang von Goethe și Johann Se-bastian Bach. Astăzi, acestagăzduiește și FestivalulInternațional de Film din KarlovyVary, care în fiecare an atragefanii de film din întreaga lume, înhotel filmându-se diferite scene,iar camerele sale fiind ocupatede actori celebri precum OrnelaMuti, Gregory Peck, MichaelDouglas sau Whoopi Goldberg.În anul 2006, Grand Hotel Pupp adevenit scena de filmare pentru“Casino Royale”, în care rolulprincipal al agentului 007 a fostjucat de Daniel Craig.

Orașul mai este cunos-cut și ca părintele băuturiitradiționale Becherovka, cu ovechime de peste 200 de ani,fabricată din 32 de plante șiscorțișoară, cu apa provenită dinizvoarele minerale ale stațiunii(rețeta fiind cunoscută la originenumai de două persoane!) și acărei tehnologie de fabricație sepoate vedea în Muzeul JanBecher, care se află în apropierede centrul orașului.

- cont. în pagina 8 -

Conf. Univ. Dr. Virgil niculA, ulbs

urmare din pagina 7

Biserica barocă Maria Magdalenase află chiar în centrul stațiunii șia fost construită în stil baroc întreanii 1733 și 1736, pe locul uneifoste biserici medievale din sec-olul al XIV-lea, distrusă de nu-meroase incendii care au avut locîn timp. În interiorul bisericii seaflă o criptă funerară cu rămășițede schelete care aparțin fostuluicimitir al orașului.

Biserica ortodoxă Sf.Petru și Pavel se remarcă princele patru cupole placate cu aur,fiind decorată în stil bizantin, dupămodelul unei biserici muscovite,construite cu bani de la nobilimearusă. De altfel, turiștii ruși (cubani), sunt prezenți la tot pasul.

Dintre unitățile dealimentație publică, de tradiție saumai noi, se remarcă: ElephantCafé - cea mai faimoasă cafe-nea, a cărei istorie datează de laînceputul secolului al 18-lea, cuelefantul de aur în calitate de sim-bol; Cafeneaua Bernard;Restaurace Tomase; Pupik Bistro- un local cochet, decorat cu temiri ce ai găsi aruncat prin podulbunicilor: ceasuri vechi, calendareînrămate, sticle, tablouri, afișe etc.

Labitzki Hall- a fost construit înanul 1818, în onoarea lui DukeBlucher, după victoria saasupra lui Napoleon. Acestcomplex este bogat îndecorațiuni și picturi alegorice șideține aproximativ 150 delocuri la mese, sau 180 delocuri într-un teatru improvizatîn aer liber. În prezent, lo-calul are multiple roluri, fiind uti-lizat pentru diverse evenimente:concerte, recepții, prezentări demodă, banchete, nunți etc.După-amiezile sunt dedicatedansului cu muzică de fanfareîn Pavilionul Grădinii, unde potfi organizate seri dansante, dinluna aprilie până în octombrie.

Pizzeria Uareny estedeschis zilnic, indiferent deevenimentele în curs dedesfășurare și este locul perfectpentru cei care vin de la opartidă de hochei, deoarece

oferă băuturi accesibile șirăcoroase, după o tură de pati-naj, dar este ideal și pentru unprânz de afaceri, o cinăromantică sau o seară de re-laxare la un pahar de vin bun.

Elizabeth SPA, deasemenea cunoscut sub nu-mele de SPA V – este un com-plex situat în Parcul Smetana,cel mai mare din RepublicaCehă. care datează din anul1906. Numele său provine dela cel al Împărătesei Elisabeta,soția împăratului Franz JosephI. Încă de la începutul existențeisale, această clădirereprezentativă, elaborată în stilneobaroc, cu fațada Art Nou-veau, a oferit servicii de SPAde înaltă calitate.

Clădirea Institutului Mil-itar de SPA a fost fondată înanul 1855, fiind situată pe malulstâng al râului Teplá, la mar-ginea Parcului Dvořák și întreParcul Colonnade și Com-plexul Spa III, ca prima unitatede SPA complet integrată înKarlsbad, servind ca sanatoriubalnear pentru membrii din Ar-mata Republicii Cehe. Aiciputem admira un tablou cedatează din anul 1848, cu mo-tivul care ilustrează de-scoperirea izvoarelor cu apetermale, sculpturi clasice și unceas din anul 1855, care încămai funcționează.

Parkhotel Richmondeste un sanatoriu construit înanul 1927, în stil neoclasic, înlocul fostei cafenele Schön-brunn, ca zonă cu locuri ame-najate special pentru a permiteefectuarea procedurilor deSPA. Hotelul este situat într-unparc special amenajat,reprezentând o grădinăjaponeză , care are menirea dea servi, în primul rând, pentrumeditație .

Hotel Imperial KarlovyVary ( Karlsbad ) a fost construitînainte de primul război mon-dial, ca un hotel SPA de lux,pentru cea mai exigentăclientelă. Hotel Imperial a fostconstruit folosind cele mai noitehnologii și transportul de lahotel a fost conceput în mod in-ovativ. În afară de drumul spredealurile de deasupra orașului,există , de asemenea, un funic-

ular, cu o lungime de aproxi-mativ 127 m, care este utilizatpentru a ajunge la hotel dinPiața Teatrului. Funicularuleste folosit nu numai de cătreoaspeții hotelului, dar și decătre public.Cinci pavilioane cu coloane dincentrul istoric al oraşuluiacoperă izvoarele publice şifiecare dintre ele are o mică is-torie. "Colonada Parc"(avândtrei izvoare) cu bolţi şi coloanedin fontă, atunci când a fostconstruită de arhitecţii vienezi(în 1880), făcea parte dintr-uncomplex mai mare, între timpdemolat.

Destul de diferită deproiectul iniţial al arhitectuluiJoseph Zitek din anii 1871-881,"Colonada Morii" îşi sprijinăacoperişul lung de 130 m pe124 de coloane corintice şi areîn interior un spaţiu rezervatpentru orchestră şi cinciizvoare. Pe terasa superioarăau fost aşezate 12 statuireprezentând lunile anului.

În cea mai recentăconstrucţie (1969-1975),"Colonada Izvorului Fierbinte",un gheizer împinge coloanasubţire de apă până la 12 mînălţime. La 72º C, nu este de

mirare că aburii joacă veseldeasupra bazinului. Alte cincicontainere din sticlă şi metaldau la iveală ape termale, înaceeaşi modernă incintă, iar lasubsol, instalaţiile speciale dis-tribuie cantitatea mare de apăcătre băi.Construcţia albă din lemn a"Colonadei Pieţei" datează din1883, când arhitecţii vienezi auhotărât acoperirea provizorie a"Izvorului lui Carol al IV-lea" şia pieţei, până când un edificiusolid să o înlocuiască. Însăcoloanele au rămas până azi,municipalitatea hotărând să lerenoveze după ce 100 de aniau trecut peste ele. În interiorulcolonadei, un relief înfăţişeazăscene din povestea înfiinţăriistaţiunii.

Alte două izvoare segăsesc în incinta "ColonadeiCastelului", construită între anii1911-1913 deasupra "Colon-adei Pieţei". La Izvorul de Sus,accesul publicului este liber,însă apele Izvorului de Josalimentează Centrul Spa şi esterezervat clienţilor acestuia.În stațiune, la tot pasul, atragatenția nenumăratele monu-mente arhitecturale, cum ar fi:Coloana Ducilor de CAM-

BRIDGE - din granit, care afost creată de un autor ne-cunoscut, în anul 1834 și a fostridicată în memoria Ducelui șiDucesei de Cambridge, care aufost printre cei mai frecvențioaspeți ai orașului; chiar subcoloană, se află o statuie dingresie, în stil baroc, care îiaparține lui Saint Bernard;monumentul primuluipreședinte al Cehoslovaciei,Tomáš Garrigue Masaryk, real-izat de către sculptorul JanKotek de la Karlovy Vary, dinbronz, așezat pe plan de terenoval, pe un soclu de granit, afost instalat în 2007, în fațaPalatului de sticlă, în centrulorașului și comemorează celeopt sejururi la SPA alepreședintelui, care s-audesfășurat între anii 1923 și1933; statuia zeiței Hygeia, afost turnată din fier, de cătresculptorul vienez Vincenz Pilz,la turnătoria Anton vonFernkorn, la Viena, în anul1878.(întrucât aceastareprezintă simbolul grecesc alsănătății și igienei, Hygeia afost unul dintre simbolurile celemai frecvent utilizate de cătrecomplexele curative și de SPAdin Karlovy Vary).

Conf. Univ. Dr. Virgil niculA, ulbs

KARLOVY VARY VINERI 7 IUNIE 20198

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.roArticole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL