IjlîUiiiSMii j î i

OiaînnrT

cselE j

Hr ; j/T*v lJ

r

[ http://www.dntcj.ro/adevaruPj

A N U L X I I I N R . 3 1 4 0 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M I E R C U R I ,7 M A R T I E 2 8 0 1

1 6 P A G I N I 3 . 0 0 0 L E I

NAPOCA OILC a r t i e r u l G r i g o r e s c u

v ă o f e r ă :

cea mai ieftină benzină aditivată

l a 1 3 . 9 9 0 le i/ l

T e l . 1 8 0 . 2 8 8 :

Corupţia ca stare de normalitate

VALER CH IO REANU

ţ ste posibil ca 30 la sută dintre români - cei care l-au votat pe Vădim Tudor (şi partidul său) la

ultimele alegeri - să fie nemulţumiţi de ,acţiunile întreprinse de Guvernul Năstase împotriva corupţiei. In opinia lor, hoţiile şi numele celor care le-au făptuit de-a lungul anilor sînt cunoscute, atît din dezvăluirile presei, cît şi ca urmare a cercetărilor organelor de anchetă, încît nu mai este nevoie decît de arestarea şi condamnarea lor. Sigur, aşa ceva nu este posibil într-o ţară democratică. In ciuda faptelor “strigătoare la cer” ale unora sau altora, ei nu pot fi condamnaţi decît după cercetarea atentă a ceea ce au făcut şi după o judecată nepărtinitoare, avînd în faţă prevederile legii. în acest sens, Guvernul Năstase a făcut cîţiva paşi pînă acum. Nu foarte hotărîţi, e adevărat, şi de aceea mai greu de observat. Totuşi, gazetele sînt pline de numele unor oameni arestaţi sau cercetaţi în stare de libertate, chiar dacă îndrăzneala “ anchetatorilor”

•n-a mers pînă la abordarea marilor escrocherii care au sărăcit ţara. Cu fiecare zi care trece aflăm, uneori cu surprindere, că persoane aflate altădată în stare de imunitate, prin chiar specificul muncii lor vor trebui sâ dea socoteală în faţa legii.

Mai rămîn însă politicienii, cei care stau tolăniţi în fotoliile parlamentare sau ministeriale, “ asiguraţi ’ de o lege pe care ei înşişi au votat-o. Faptul este extrem de grav. Potrivit unui studiu efectuat, la solicitarea guvernului român, de specialişti ai Băncii Mondiale, formele de corupţie care influenţează cel mai mult afacerile în România sînt influenţa asupra parlamentarilor, care sînt presaţi, deseori prin cointeresare, să voteze legi care

: sprijină interesele private, clientelismul la nivel înalt, contribuţiile băneşti pentru partide şi campaniile electorale ale acestora^ influenţarea deciziilor tribunalelor şi mituirea autorităţilor publice. Pentru cei mai mulţi români, fenomenul corupţiei a devenit o stare de normalitate, căreia i se pot adapta doar cei fară scrupule, care ştiu şi pot să înoate în ape tulburi. Consecinţa acestei stări de lucruri este evidentă: scăderea nivelului de trai al populaţiei, care suportă costurile tranziţiei spre economia de piaţă, îmbogăţirea peste măsură a unor anumite categorii sociale, în defavoarea altora, declinul moral al societăţii.

în acelaşi raport al Băncii Mondiale se arată că populaţia nu va crede în seriozitatea unei campanii împotriva corupţiei decît atunci cînd va vedea serioase progrese în acest sens. Este inutil să mai vorbim despre ceea ce a făcut Emil Constantinescu pentru combaterea corupţiei. Trebuie să ne referim însă la măsurile Guvernului Năstase în acest scop. Am arătat adineaori că arestarea şi judecarea unor găinari, chiar cercetarea unor poliţişti ori procurori nu pot da măsura unei campanii adevărate împotriva acestui flagel care macină societatea românească. Premierul ştie bine acest lucru şi de aceea i-a dat drumul lui Ovidiu Grecea să se apropie de cel mai mare rău făcut ţării în ultimii ani. Anum e,.

i f f E l a

Bifa I M 1 If

Ministrul Apelor şi Mediului, Constantin Ilie, s-a aflat, ieri, în zona de N V a ţării,a în judeţele afectate de inundaţii. împreună cu p refecţii judeţelor C luj, Maramureş şi Satu Mare, cu directorul general “ Apele Rom âne” , Costică Sofronie, ministrul a susţinut o conferinţă de presă în care a fost prezentată ultima situaţie relativ la^efectele inundaţiilor din zonă. în urma survolului (cu elicopterul) a tuturor cursurilor de apă afectate, ministrul, care anunţase deja cu o săptămînă în urmă că din păcate vor fi probleme, a declarat că “ s-a acţionat normal în astfel de situaţii, iar Comisiile judeţene de apărare împotriva dezastrelor îşi demonstrează astfel utilitatea, iar

«mobilate» şi cu oameni de calitate, îşi arată şi eficienţa” . Conform declaraţiilor celor prezenţi, din fericire situaţia dirt judeţul Cluj este mult mai bună faţă de cea din Satu Mare, că să nu mai vorbim de Maramureş, unde au fost izolate şi chiar evacuate localităţi. Costică Sofronie a prezentat o serie de date- care indică faptul că pe unele cursuri de apă (Tisa, de exemplu), debitele sînt cele mai mari înregistrate vreodată.

în judeţul Cluj, conform datelor prezentate de către prefectul Vasile Soporan, preşedintele Comisiei judeţene de apărare îm potriva dezastrelor, au fost afectate 9 localităţi (12 locuinţe şi 9 anexe gospodăreşti), iar şapte localităţi au fost, parţial, izolate. Şapte poduri şi

i 1*C- rit /

S f

a u . ' n L * . w.podeţe au fost avariate sau distruse, iar două drumuri judeţene rămîn în Continuare închise: DJ 109E (Dej - Vad) şi

T itu s C R Ă C IU Ncontinuare în pagina a 16-a

ministrul Finanţelor nu demisioneazăP r im - m in is tru l A d r ia n

N ă s ta s e a in f irm a t , ie ri, in fo rm a ţ iile p o tr iv it c ă ro ra m in is tru l F in a n ţe lo r , M ihai T ăn ăsescu , a r intenţiona să d e m is io n e z e d in fu n c ţ ie . A d rian N ă s ta se a cata logat aceste inform aţii drept “ mici p ro s t io a re ” pe c a re une le z iare în cea rcă să le introducă în c ircu it pen tru a crea un sentim ent de instabilitate în c e e a c e p r iv e ş te e c h ip a guvernam enta lă. Prem ieru l a dat asigurări că nu ex istă nici un fel de p rob lem e în această p rivin ţă şi a p recizat că luni a a v u t ’o d is c u ţ ie cu M ih a i T ă n ă s e s c u în c a r e au com entat, îm preună, decizia agenţie i S tandard & Po o rs de a îm bunătăţi perspectiva de r a t in g a R o m â n ie i. “ S în t lu c ru r i a b s o lu t p e n ib ile ş i v reau să-i rog pe ce i de la z iaru l re sp ec tiv să nu aibă e m o ţii p e n tru c ă M iha i Tănăsescu răm îne pe post” , a sp u s N ăstase.

Conflictele interne

din PNŢCD ou ajuns la... bani

G h e o r g h e T i i t s a ş i - a d a t d e m i s i a d i n A p R

Fostul vicepreşedinte ApR Gheorghe Tinca a declarat, ieri, că şi-a dat demisia din partid săptămîna trecută. Tinca a refuzat să precizeze

motivele pentru care a părăsit ApR. El a spus că îl leagă de Teodor Meleşcanu ” o prietenie şi colegialitate de mulţi ani” şi nu doreşte ca prin afirmaţiile sale să stîrnească noi valuri. Gheorghe Tinca a mai spus că a luat această decizie cu "inima grea şi după o

îndelungată cumpănire” . El a mai declarat că i-a trimis o scrisoare lui "Teodor M eleşcanu în care şi-a exprimat regretul că "ApR a pierdut o şansă unică” de “a participa la coagularea social-democraţiei şi de a fi membru fondator al viitorului Partid Social-Democrat” .

A fi sau a nu fi director la Opera Română din Cluj-Napoca(?i)• A c u z e d e o p a r te ş i d e a lta • S a la r i i le d e m iz e r ie a le a n g a ja ţ i lo r , m a i p u ţ in d o u ă , t re i e x c e p ţ i i. . . • A u fo s t

p a r c u r s e to a t e e ta p e le c o n f l ic tu lu i . U rm e a z ă g r e v a g e n e r a lă ? • S e c e r e s c h im b a r e a in te g ra lă a c o n d u c e r i i

in s t i tu ţ ie i l i r ic e c lu je n e • F o r ţe a r t is t ic e ş i s o l i s t i c e p ie rd u te d in c a u z a s a la r i i lo r m ic i ş i a c o n f l i c t e lo r d in

in s t i tu ţ ie ! • D ir e c to r u l P e t r e S b â r c e a c o n te s t ă a c u z a ţ i i le l id e r i lo r d e s in d ic a t e •

La o vîrstă venerabilă, cu un trecut demn de invidiat şi un statut la care se ajunge extrem de greu, Opera Română Cluj-Napoca derulează un conflict de muncă ce face să curgă multă cerneală. Conflict care umbreşte mult, foarte

mult teatrul liric clujean, în orice caz o pată greu de şters.

M a rţi, 6 m artie , liderii sindicatelor din Opera Română - M ariu s Chiorean (sindicatul “ Solişti - studii m uzicale” ), Dumitru Rus (sindicatul artiştilor

instrumentişti), Sandu M arcovici (sindicatul artiştilor lirici ansamblu), Livia Gună (sindicatul “Art Dans” ), Csonka Zoltan (sindicatul .“Tehnic

D e m o s te n e S O F R O Ncontinuare în pagina a 5-a

iMapa Sapiamfia sa mSă în ssiul Mai Iad BanbcoopFundaţia Sapienţia, cea care clădirea fostei Bănci Bankcoop,

patronează înfiinţarea universităţii situată pe strada Matei Corvin dinparticulare maghiare, îşi va muta Cluj-Napoca. Sediul acestei bănci asediul, începînd din această lună, .în fost cumpărat, în luna noiembrie, de

il ' - ■ :i t i i i

I Z * :

firma Ecomax Management Group SRL, al cărui patron este Paszkany Arpad Zoltan, pentru suma de275.000 de dolari. Clădirea este construită din piatră şi cărămidă, are11 încăperi Ia subsol, un parter cu 18 camere şi un etaj cu alte 15 încăperi, la care se adaugă un teren în suprafaţă de 585 de mp. în acest imobil s-a născut şi copilărit fostul principe maghiar Bocskoi.

Tonk Sandor, preşedintele fundaţiei, ne-a declarat că în luna ianuarie a semnat contractul de închiriere cu SC Ecomax, dar a refuzat să precizeze care este preţul lunar al chiriei. El ’a spus că spaţiul pe care l-a deţinut Sapienţia, într-o clădire pe strada Universităţii, era foarte mic şi se impunea mutarea birourilor şi a bibliotecii.

Menţionăm că Fundaţia Sapienţia a fost înfiinţată de episcopii bisericilor istorice maghiare din

Transilvan ia şi îş i propune dezvoltarea învăţămîntului în limba maternă. Tonk a declarat că a depus deja docum entaţia necesară în fiin ţării unei universităţi particulare la Comisia Naţională de Evaluare şi A creditare. Pentru început, se doreşte crearea unor secţii de învăţâmînt superior la Miercurea Ciuc si Tîrgu-Mureş. Tonk Sandor a m ai spus că specializările acestor secţii vor fi de economie, agronomie, agroindustrie, protecţia m ediului. Potrivit preşedintelui Fundaţiei Sapienţia, facultăţile universităţii se vor axa pe specializările care lipsesc liniei în limba m aghiară a U niversităţii “Babeş-Bolyai” . Iniţiatorii acestui proiect intenţionează să înfiinţeze şi un institut de cercetare, în cadrul căruia se vor pregăti doctoranzii.

C o s m in P U R IS

_________________ - g - re - rra g r \Calendarul ortodox: Sf. Mucenici Ierarhi din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenii, . \ Capiton şi Eterie;

• Calendarul greco-oaîolicr. S . Efrem. Vasile, Eugen ep. şi alţii, m. ( f sec. )V).

I ----- -i t

i - ■ ’-Mt-

• PREFECTURA.CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

- «PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: - Zl-17-90•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60•PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRI A HUEDIN: 25-15-48 .•PRIMĂRIA GHERLĂ: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

. CLUJ-NAPOCA: 1349-76•POLITIA DEJ: 21-21-21•POLITIA TURDA: ’ -31-21-21• POLITIA ClMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: . 25-15-38•POLITIAGHERLA: 24-14-14 .

' «POMPIERII: ' 981•PROTECŢIA CIVILĂ: 9S2•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125 '•SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: . 9 9 1•INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTĂ: 958•R_4. TERMOFICARE: 19-8748• RA . APĂ CANAL: 19-63-02•S.C. "SALPRESrSA .: 19-55-22•SC PRIVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII CAZE928; 433424

• JANDARMI: 956• GARACluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR 43-20-01;

Turda - 31-17-62; Dej• ALIANŢA ANTISLTCID: 19-1647• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r S :

T A R O MORARUL CURSELO R INTERNE

PERIOADA 29 OCT, 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj -3 Băneasa 07,00Cluj •> Otopeni 15,15

miercuriCluj Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 20,35

iaiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj 4 Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

O RARUL CURSELO R. EXTERN E PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -4 Frankfurt

9,40 (dec.)

14,45 (ater.)

9,25 (dec.)

15,15 (ater.)

C U R SE INTERNAŢIONALE din Autogara II;

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 1 1 ,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

plecate tn zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri otaIN FO R M A Ţ II:

Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

marţi şl joi Frankfurt 4 Cluj

marţi şi joi Cluj 4.Munchen

luni şi vineri Munchen 4 Cluj

luni şi vineri Cluj 4 Viena luni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena 4 Clujluni, miercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj 4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna 4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFO N : 13-01-16.| Rtwrrlrl prin telefon nu la sediul Urmii:

EX IM TU R , slr. A. Şaguna 34-36 Tel/Fax 064-433569,183442 şj EX IM TU R , tir. Napoca 2-4 3Tal/Fax 064-198755.199293 3

Farm acii cu serviciu perm anent: Farm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel.42.62.72, orar non-stop. F a rm a c ii cu serv ic iu p re lu n g it .

Farmacia "IN TERPH A RM ", str. Primăverii nr. 5, teîefon 42-71-95, orar 8-22, Farmada "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmada nr. 1 . P-ţa Libertăţii nr. 31,

telefon 19-46-06, orar 20-8.

T E L E 7 a b c

Ml IMIU 7Astăzi, de la ora 22,15:

V I T R I N A i,cu Tavi Gruian

I I M I B M M ; ! 1’ a s t ă z i , d e la o r a 20,00:

SFÎRŞIT DE PARTIDĂ de Samuel Beckett

M E V Â F a U L :d e C lu j zlartodependat

Republica - Indestructibilul - premieră, SUA (10.30; 13;.15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 ’Highlander Runda finală ■ SUA premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta Eurimages - 14 zile de film

englez: 2-3.03 - Shakespeare inlove (12; 14,30; 17; 19,30); 4-5.03 - Notting Hill (12; 14.30; 17; 19,30) * 6-7.03 Elizabeth - Regina virgină (12; 14,30; 17; 19,30); 8-9.03- Velvet Goldmine [12; 14,30; 17; 19,30); 10-11.03 Sfirşitul aventurii (12; 14; 16; 18; 20); 12-13.03 Iubirea secretă a reginei Victoria (12; 14; 16; 18; 20); 14-15.03 Bean - o comedie dezastru (12; 14; 16; 18,20) * Favorit - Barui „Coyote Ugly"- SUA (13; 15; 17; 19 ‘ Mărăşti - Păcală - România (12; 14,30; 17; 19,30.

TURDA - Fox - Ziua a 6-a, SUA (13; 15;15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de ia ora 22

D EJ - Arta - Pact cu dîavoliţa, SUA (vineri-duminicâ: 15; 17; 19; luni-joi: 13; 15; 17; 19); vineri, sîmbâtă, duminică - spectacole de noapt cu tarif redus de la ora 22

GHERLA - Pacea - Lupta cu înălţimile, SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, sîdlbâtă, duminică - spectacole cu tarif redus de ia ora 21,30. Joi închis.

fiTLfiSSIBC U R S E

I N T E R N A Ţ I O N A L E

Cluj > GERM ANIAzilnicCluj > ITALIAluni, miercuri, joi, sîmbătă Cluj > FRANŢA marţi, sîmbătă Cluj > AUSTRIAduminicăCluj > SUEDIA P4 curse/lună * . §Cluj > SPANIA 5marţi, vineri INFORM AŢII TeL 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa M ihai Viteazul

nr. 1 1 , bloc D , ap. 1.

BÎBÎTlOTEiDÎBiblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN

COCA*': Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîrobăfă: 9,00 * 14,00; Mediateca (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi:14.00 - 19,45, mafli, vineri: 9,00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00- 18,00; i Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel.438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mânâjtur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mirâţtl (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel.438.409): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, tnarţi, vineri: 9,00 • 14,45; Filiala Bibiiosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00. Solă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor peţilru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. / este suspelidutâ provizoriu, in vederea mulârii in sediui nou. Rugăm rcstanţicril secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Biblioteca Cermărtâ (strada Universităţii 7 - 9): luni • 10-14; mărfi» miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

* Biblioteca Americană "J.F.K.** (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima si a treia sîmbâtă din lunâ: 9- 14. Oferim consultanţi pentru studii m USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, .miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca Controlul Cultural Francez (strada I.l.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbâtă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

( ♦ t e l e s p e c t a t o r ® )

m

Miercuri, 7 martieTV te ascultă ce vezi; 0,15 Fotbal Rezumat UEFAg-1;15 Corbul,

îoiVmx Practic TV; 10,30 TVR îngerul, negru (s); 2,15 Bebe (s/r); Cluj; 11,20 TVR Jaşi; 12.10 T V R 2,45 Hărţuirea (dramă SUA 1992);

7,00 Telematinal; 9,00 Ju rna l regional; 9,40

Timişoara; 13,00 Tezaur folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 TV R Craiova; 15,30 Ai vrea tu! (s); 16,00 Panorama; 17,30 Hotel Payne (s);18.00 Corect!; 18,10 Impas în doi;19.00 Info-mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Recurs la morală; 22,15 Cu ochii’n 4; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Martor la Martorii (p.l); 0,10 Lumea dansului.

t v r @ 7,00 Poftă bună cu Petrişor (r); 7,15 Jim şi

Jam; 8,05 Arca lui Noe (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,35 Drumul oaselor (f/r); 11,30 Ştiri; 11,35 Puls 2000 (r); 12,35 Băieţi buni, băieţi răi (s/r); 13,15 Domnişoara Andrea (s); 14,10 Aventuri în... patru labe; 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 17,00 Poftă bună cu Petrişor!; 17,10 Sora şi prietenii ei; 17,15 Arta apărării; 17,45 Staţionarea obligatorie; 18,00 Mit şi istorie; 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Autograf muzical; 19,15 Toţi, împreună; 20,05 Băieţi buni, băieţi răi (s ); 20,55 Sora şi prietenii ei; 21,00 Pe muchie de cuţit; 22,00 Răscruci; 22,30 Ştiri; 22,35 Ştiri bancare şi bursiere; 22,40 Cinematograful de artă; Frumuseţe blestemată (co.Franţa 1999); 0,00 Cronici votive (r); 0,30 TVM Mesager.

• n t o r ^ 7,00 Observator; 8,00 ’Neaţa;11,00 Zile

din viaţa noastră (s/r); 12,00 Elena, viaţa mea (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Moloney (s); 14,00 Biletul norocos (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri cu Radu Purece; 17,20 îmbrăţişări pâiimaţe (s); 19,00 Observator; 20,00 Unde-s două... (co. romantică S U A 1995); 22,00 Marius T u că Show ; 23,00 Observator; 23,30 ;Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 închiderea programului.

- 7,00 Ştirile Pro TV;9,00 Nemuritorul (s);

10.00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Corbul, îngerul negru (s/r); 12,00 Bebe (s); 12,20 Murder Times Seven (thriller SU A ’90); 14,15 Spitalul de urgenţă (s/r); 15,00 Expertul (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice;17.00 Ştirile Pro TV; 17,40 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 19,45 Kiiler: A Journal of Murder (dramă SUA 1995); 21,30 Fotbal Meci din Liga Campionilor; 23,45 Ştirile Pro TV; Profit; 0,00 X şi Xero; 0,10 Pro

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFINTA"• 5 - 9 martie •

Medicină generală. Dr. I. M ă - 5,7,9 (9-12), dr. V. 6odo - 7 (15-18), dr. R. Cotârlâ - 7 (10-12), dr. M. Eşanu - 6 (12-13), dr. M. Man - 6 (14-16), dr. D. Oltean - 8 (9-11), dr. A. F. Oros - 8 (14-18), dr. D. Piaton- 5 (9-11), 8(16-18), dr. L. Raşa - 5 (15-17), dr. I. Riza - 6 (15-16), dr. M. Suciu -18 (10-12), dr. C. Tonea -6,8 {9*11), dr. A. Varga - 5,9 (9-11), dr. C. Vlaicu - 5 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă - 7,9 (10- 12); Cardiologie. Dr, I. lvanciuc-5,6,7,8 (14-15), dr. I.Paţiu- 7 (11,30-13), dr.T. Popescu-7 (9-11), dr. H. Pnşcă-7 (16-18), dr. Gh. Uza - 5 (10-12); Interne. Dr. D. Pârv - 5 (15-17), dr. N. Pop - 8 (14-16), dr. Gh. Rădulescu-6 (9-11), dr. P. Szanto - 6 (16-17), dr. D. Ursu - 6 (12-13); Ginecologie. Dr. C. Fodor- 7,9 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 8 (17-17,45), dr. P. Pitea • 8 (9-11), dr. M. Simu - 7,9 (11-13), dr. I. Szabo - 5 (11-12); Pediatrie. Dr. M. Fritea • 7 (11-13), dr. R. Mitea - 6 (14-15), dr. L. Toma - 9 (10- 12); Psihiatrie. Dr. L. Glodan - 5 (14-15,30), dr. C. Ştefan - 7 (15-17); Endocrinologie. Dr. E. Popescu- 7 (9-11); Psihologie. Dr. L Boiiă • 6 (14-16); Dermatologie. Dr. M. Teleagă - 6 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C D. Ursu - 6 (12-13); O.R.L Dr. S. Bîflan - 7 (14-16), dr. E. Plâian - 8 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin-5 (9-11); Ecografie. Dr. Fazakas-5(12-13), dr. D. Ursu-8 (12-13), dr. I,!. Usineviciu- 9 (10-12); Pneumo-ftiziofogîe. Dr. M. Man - 6 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 5 (15-16); Reumatologie. Dr. C. ZoUa - 5 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo - 5,6,7,8,9 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi' analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şl hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de fa medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face iâ sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi ia tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri.

' Planificarea bolnavilor la ecograf şl EKG se face numai pe bază de trimitere de ta medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediui Policlinica, ta secretariat, şi tn contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

4.45 Nemuritorul (s/r); 5,45 Teo (r).

7.00 Salvaţi de clopote! (s/r); 8,00

Prima Mix; 13,36 Cinemagia (r);14.00 România@large (r); 14,30 Stil; 15,30 Viper (s. SUA 1994);16.30 Salvaţi de clopoţel (s);17.30 Camera de rîs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Luna sălbatică (s);20.00 Cronica cîrcotaşilor; 21,00 lubăreţul (co. SU A ’89); 23,00 Focus Plus; 0,00 Viper (s/r); 1,00 Focus Plus (r).

7.00 Muzică; 9,59 L / e x o d Telecaricatura zilei;

10.00 La ordinea zilei (r); 11,29 Telecaricatura zilei; 11,30 As show (r); 12,29 Telecaricatura zilei; 12,30 Măştile puterii (r);13.45 Lumea misterelor (r); 14,45, Documentar (r); 15,15 24 din 24 (r); 15,29 Telecaricatura zilei;16.00 D’ale lui Cătălin; 17,59 Telecaricatura zilei; 18,00 As show; 19,00 Documentar; 19,29 Telecaricatura zilei; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal;21.30 Documentar; 21,59Telecaricatura zilei; 22,00Reporter Te le 7; 23,00Telecaricatura zilei; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 D’ale lui Cătălin (r);' 3,00 Muzică (r); 4,30 Reporter Tele 7 (r); 5,30 Documentar (r).

7 ’15 Teleshopping;. 7 30 ştjriie de Acasă (r); 8,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 9,30 Fiorella (s/r); 10,15 Căsuţa poveştilor (r); 10,25 A casă la bunica (r); 10,35 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3x femeie (r); 12,00 Iubire fără limite (s/r); 13,00 Doctorul casei .' (mag./r); 13,30 Muzica de acasă (r); 14,45 La casa de vis (mag./r);15.30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 îngeraşul (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 18,30 Fiorella (s);19.00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile, de Acasă; 20,40 De 3x femeie: 21,15 Dragoste nebună (s); 22,10 Luisa Fernanda (s); 23,10 Dragoste şi putere (s/r); 0,20 Ştirile de Acasă (r); 1,10 Muzica de Acasă.

18,00-19,30 Pactul cu Tranziţia - realizator Alin

Tudor Bă iescu ; 19,30-20,00 Documentare.

Redacţia nu îşi asumă responsa-bilîtatea pentm schimbările intenenite in programele posturilor dc televiziune.

D is p e n s a r u l

P o l i c l in ic c u P la t ă J

instituţie cu vechi a

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

92-Sfk Miercuri, 7 martie06:00 - 07:00P rim a oră (Program informativ BBC - 6:00-

q P 6:30;Meteo-6:40;lnformaţiiutilitare-6:50);07'.00-10:00 r a o io P rim ulsaiu t-Ş tefanC oroian(07:Q 0S atut;Ş tiri;07:20 R evis ta p rese i locale, 07:40 Revista p re se i centrale, 07:50, 08,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tir i pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 C e m a i crede lumea): 10:00-13:00 M esaj F M - Tudor Runcanu (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 Capra cu trei ie z i" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis R ad io B litz, 12:40 "Telefonul zilei’ -interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 C aleidoscop CO - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "C etăţean de onoare’ -concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce m a i crede lum ea (r.)): 16:00-19:00 Cortspirapa-cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 C D S po rt- Mihai Petruşcâ 18:00-18:30 P rogram inform ativ B BC , 18:40 D ivertis R ad io Blitz): 19:00 Automan/a- emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri: M uzica m agica - rock- Ştefan Coroian;22:00- 23:00 M iracolul sunete lo r - muzică electronică cu Cristian Mureşan24:00,02:00,04:00 N ew s Flash.: __ ~ Miercuri, 7 martie( ( ( T ) } ; ŞT IR I : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 ,

i 16.00: BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00;

6.30-9.00 - S U PER MATINAL: Ştirile locale, interviuri. Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PA TRU LA D E S E R V IC IU : 9.30-Revista presei. Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.OO-C A LE ID O SC O P fm: 13.20 - Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde MagiceI I U I D I 1 I C Detrllr, Miercuri, 7 martieU N I P L U S H O a t O P rogram in fo r m a t iv B B C : 6,00-6.30.8.00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30;21.00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s de d im ineaţa , 06,35,8,20 C alendarul z ile i. M eteo. 06,45,9,45 Horoscop.9.00 Ş t ir i lo ca le . 9,20 P ro g ra m u l c inem a. 9,55 in fo rm aţii c u ltu ra le . 10,00, 12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş tir i

. n a ţio n a le ş i lo ca le . 10,00-14,00 P u n c t... ş i de la Zece:14.30-18,00 U nip lus a lte rn a tiv . 18,30-21,00 Trei ceasuri b u ne. 19,00 Ş tir i locale. 22,00; Ş tir i na ţio na le 21-30-6,00; U nip lus noctu rn .

M iercuri, 7 martie 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de

actualităţi, dar şi antren matinal prezentată de Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară;10.00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Mihai Miclăuş; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: C easul a l unsprezecelea.

Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 R ad io ju rna l transilvan: 12,30 M icrofonul ascultătorului: 13,00 R adio jurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. 16,00 Emisiunea In limba maghiară. 18,00 Radiofax- prezintă Anca Băltan. 18,30 Crochiuri m uzica le -Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 R adiojurnal Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor,

' redactor Dan Banciu; 21,00 Ştiri; 21,05 Breloc -Anca Mureşan: 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 Închiderea programului.

Miercuri, 7 martie 6,00-10,00 C ea s u rile

dim ineţii: 10,00-10,05 Buletin inform ativ, 10,10-10,40 S finţii

RADIO R£NAŞ7ER£A91,2 MHz FM

( f R A P l O C L 0 3 ^ )

Părinţi, contemporanii noştri, 10,40-11,00 Muzică religioasă:11.00-11,30 Scriitorii orâşului'tău (Flavia Teoc-Bochiş): 11,30-12,30 Concert, 12,30-13,00 Lexicon (Elena Chircev):13.00-13,05 Buletin informativ: 13,05-18,00 Magazin (17,00 Historia M agistra Vitae - M.D. Drăgdi): 18,00-18,30 Sfinţii P ă rin ţi, c o n tem p o ran ii n o ş tr i (r): 18,35-19,00 C în tă ri relig ioase ; 19,00-20,30 B izantion (Elena Chircev): 20,30- 21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher): 21,00-23,00 Scriitorii oraşului tău (Flavia Teoc-Bochiş); 22,50 Rugăciunile serii:23.00-6,00 Liniştea n o p ţii (program nocturn de m uzică clasică).

CABINET MEDICAL ONCOLOG Tcluj-n a p o c a .

str.PROF CIORTEA n r.& (cart/or Grigoresct/?

Prof.dr. LUCIAN LA Z Â -=-(Ginecoiogle, Chirurgie, O n c o to g : L, M i: 15-18; Ma, J : 1 6 ” - J £ T

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, O n co lo g ie )

Ma, J : V: 1 5 - 1 7S: 9 - 1 1

D r . D A N - S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L, M i: 1 8 -2 0 ; M a ,V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 64 ) 1 8 . 7 6 . 0 A

în .tim pul orelor de fu n c ţ io n a re ’g cabinetului ____ '

^ “ P O L I C L I N I C AI N T E R S E R V I S A N

str. Pascaiy nr.S, cart Gheorg-:' INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NE17 - LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ F.NDOCF..’ LOCIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOG? - FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMA.TC U C/E ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O P E J: ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ ON­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PF.DIAT:

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNC1TTU RADIOLOGIE • JUMOGRAITE •

ECOGRAFIE * ETOSCOPIE D IC -E S ~ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografîe - ■ Electromiografie - ExaminL- Doppler - HisterosalpingogrzL

pentru'sterilitate feminini Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A : (Biochimie - Bacteriologic Imone':: Parazitologie Determinare Rh - T&“ : sarcină - Anfigen HBS - Elisa Tr Examinări citologice pentru depisti-- cancerului de coi uterin ■ investigaţii prr~ sterilitatea feminină ;i masculină)

Z IL N IC , inclusiv D U M IN IC A (gardă)

o re le 7 - 21 Medic dc gardă: orele 21 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

^ . I a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 .

aCABINET MEDICAL DV STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic p r im "

Tratamente stomatologica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte)Pro gnraări zSnic la teL 438X&

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CÂLUGii:. Dr. ANGELAGĂLUGĂRD

S t r . P r a h o v e i n r . 1 1 j(lîngă biserica Bob) \

PROGRAM OFTâLMOL-OGI. L, Mi, V ' - I7-20 ;S . - 8-12. I

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.tîj

MEDIPRAX „ Centru medical ,Prof. Dr. HUŢANU Ioan I .

Cluj-Napoca, !- str. ion Meşter 2/21 f ' CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENTE ................... iCHIRURGIE PEDIATRICA, t ORTOPEDIE;M A LFO RM A Ţ II C O N G EN ITA LE;U R O L O G IE PEDIATRICĂ; P ED IA T R IE ;M ED IC IN Ă G EN ERALĂ ; i D ERM A TO LO G IE; IH O M EO PA T IE; lB IO E N E R G IE ;E C O G R A F IE . jInformaţii, programări la telefcr ^' (064) 421806; 094-605935. ^

Linia telefonică de intervenţie în crd şi prevenţie a suicidului iniţiata :

LtlIORirORIl DII ),IVn!A fU; ,stă la dispoziţia dvs. de iuni pinâ_vnj i între orele 6 - 22. f *apelurile numărul 18ooo4̂ ---------

;Aici ar putea fif i reclama dumneavoastrăi£ v i n ;

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

R O M P R E S şj M ED IA FAX .

'S IC I^E evarul de

C O N S IL IU L F E D E R A Ţ IE I S T A B IL E Ş T E L E G Ă T U R I C U B U C U R E S T IU L '

“ N EZAVISIM AIA G A ZET A ”Vizita unei delegaţii a Consiliului Federaţiei

(Camera Superioară a Dumei Federaţiei Ruse) la Bucureşti s-a încheiat într-o notă optimistă. Adresîndu-se reprezentanţilor de elită ai cercurilor de afaceri din Bucureşti, Egor Stroev a spus: “Noi am mers multă vreme unii spre alţii. Sînt convins că, imediat ce între preşedinţii ţărilor noastre vor fi stabilite nişte legături strînse, toate propunerile şi doleanţele formulate de Domniile Voastre vor fi luate în considerare şi puse în aplicare” .

Se pare că ambele părţi au ales o nouă tactică de normalizare a relaţiilor ruso-române, mai ales în domeniul, economic. Altădată, semnarea unui tratat politic de bazâ între cele două ţâri era considerată o prioritate. Acum, situaţia s-a modificat într-o mare măsură. Imediat după.. întîlnirea cu preşedintele României, Ion Iliescu, purtătorul de cuvînt al Consiliului Federaţiei a declarat că următorul pas în dezvoltarea relaţiilor bilaterale politice ar putea fi vizila preşedintelui rus, Vladimir Puţin. De altfel, Ion Iliescu a şi primit un mesaj din partea lui Vladimir Puţin. De partea părţii române, dorinţa de a merge în întîmpinarea parteneriatului româno-rus, se explică prin necesitatea de a anula deficitul

comercial dintre România şi Rusia (românii exportă de zece ori mai puţin decît importă din Rusia - în special gaze naturale şi petrol). în al doilea rînd, noile tendinţe de globalizare şi unele raţionamente de ordin strategic îl obligă pe Ion Iliecu şi pe echipa sa să renunţe la prejudecăţile vechi (opoziţia din România i-a reproşat întotdeauna lui Ion Iliescu - absolvent al Institutului Energetic de la Moscova - că ar avea nişte sentimente de simpatie faţă de Rusia) şi să recupereze timpul pierdut în perioda guvernării sale anterioare (1990-1996) în ceea ce priveşte colaborarea ruso-română. Iată ce a declarat preşedintele României după întîlnirea cu Egor Stroev: “ Îiî plan politic este necesar să se depăşească neajunsurile trecutului şi sâ se creeze un climat de normalitate a relaţiilor bazate pe încredere şi interes reciproc. în aceasta constă esenţa schimbului de mesaje dintre mine şi preşedintele Vladimir Puţin. Nu poate fi vorba despre o stabilitate europeană şi internaţională fară un fol activ al Rusiei în acest proces. Iar România, ca o ţară care se află în vecinătatea imediată faţă de Rusia, nu poate să nu manifeste faţă de acest stat acelaşi interes pe care-1 manifestă atît UE, cît şi alte ţări-membre ale organismului european.” Ion Iliescu a subliniat

că integrarea României în UE nu va împiedica dezvoltarea relaţiilor economice cu Rusia. Atunci cînd la conferinţa de presă Egor Stroev a subliniat că ambele părţi recunosc unitatea intereselor strategice ale Rusiei şi României - atît ale intereselor politice, cît şi ale celor economice -, preşedintele Ion Iliescu a fost rugat să specifice în ce constă această unitate. “ Interesele comune, şi nu numai ale României şi Rusiei, ci şi ale tuturor statelor europene, - a răspuns preşedintele român - sînt stabilitatea, pacea şi securitatea comună a tuturor statelor, dezvoltarea colaborării economice în scopul creării unui climat de încredere în contextul dezvoltării economice şi sociale contemporane” .

în viitorul apropiat, la Moscova se va întruni, în cadrul celei de-a patra reuniuni, o comisie interguvemamentală din domeniul colaborării economice. în afară de aceasta, la iniţiativa premierului român, Adrian Năstase, care s-a întîlnit şi el cu delegaţia rusă, va fi înfiinţat un “grup de recunoaştere” , format din reprezentanţi ai ministerelor române şi ai Camerei de Industrie şi Comerţ. Acest grup va efectua o vizită în regiunele Federaţiei Ruse, pentru a studia posibilităţile exportului românesc în Rusia. Antreprenorii şi investitorii ruşi sînt invitaţi să ia parte activă la marea privatizare din România, care va fi declanşată în următoarele săptămîni. La rîndul său, oaspeţii au invitat gazdele - atît pe şeful statului şi pe premier, cît şi pe oamenii de afaceri români - sâ ia parte la cel de-al cincilea forum economic de la Sankt-Petersburg, ce se va desfasura în luna iunie a acestui an.

FYROM ESTE A1EH9TATA DE UN VAL DE VIOLENTE INTERETNICE“ L E M ONDE”Multiplicarea confruntărilor între

grupările albaneze înarmate şi forţele de ordine din FYROM (Fosta Republică” Iugoslavă a Macedoniei) la frontiera cu Kosovo nu încetează să neliniştească autorităţile din.

A, această mică republică, scutită pînâ • m prezent de violenţele interetnice

care, îri ultimii zece ani, au pustiit cele la lte republici ale fostei Iugoslavii.'Aceste confruntări se rezumă, pentru moment, la schim buri de tiruri, Dar, ele

: ameninţă fragilul echilibru interetnic al FY R O M unde, potrivit estimărilor, trăiesc între 23 la sută şi 30 la sută albanezi, regrupaţi în principal în capitală şi în nord-vestul ţârii, la frontiera cu Kosovo şi cu Albania. “ Radicalismul albanez provenind din Kosovo şi din sudul Serbiei, unde domneşte o gherilă

albaneză, ameninţă să anihileze în scurt timp toleranţa etnică pe care noi am construit-o cu răbdare timp de decenii” , a declarat preşedintele FYROM, Boris Traikovski. “ Ne. aflăm în defensivă” , a afirmat Boris Traikoski, care susţine, însă, că este în favoarea “ dialogului şi unei soluţionări politice” a acestei crize. “Problema este” - a continuat el - “ că noi nu ştim cine constituie şi nici ce vrea acest, grup terorist” , alcătuit din cîţiva zeci de oameni, potrivit mai multor observatori, “Neliniştea noastră nu este de ordin militar. Ea este legată de efectele negative ale acestui radicalism . asupra relaţiilor interetnice în ţara noastră” , a declarat Boris Traiovski. •

Pînâ în prezent, puternica comunitate albaneză din FYROM - care se consideră victim ă a discriminării - nu a ieşit deloc din

tabăra politică pentm aşi exprima revendicările politice (recunoaşterea albanezilor ca popor “ constitutiv” al FYROM, o mai bună reprezentare în serviciile publice, învăţămînt în limba albaneză). Cu excepţia cîtorva derapaje, uneori sîngeroase,

; FYROM a putut evita astfel ce este mai rău. Sub presiunea comunităţii internaţionale, majoritatea slavă din FYROM a făcut concesii, iar cinci m iniştri albanezi s-au alăturat guvernului format în urma alegerilor din 1998. Dar, ultimele evenimente riscă sâ pună la încercare o coaliţie guvernamentală aflată din start . contra naturii, întrucît asociază partide naţionaliste slav şi albanez. Preşedintele Traikovski a afirmat;., totuşi, că Partidul Democrat al Albanezilor (DPA) “ este solidar cu acţiunea guvernamentală,împotriva teroriştilor” . FYROM nu poate ieşi

Jdintr-un mediu aflat în continuare pradă turbulenţelor. A stfel, la frontierele ei, Albania este “ în convalescenţă’ , viitorul provinciei Kosovo este incert, iar albanezi din Aramata de eliberare a zonelor Preşevo, Medvedia şi Buianovaci (UCPMB) hărţuiesc forţele sîrbe. “ Oamenii înarmaţi din Tanusevci vin din Kosovo şi din sudul Serbiei. Aceasta rezultă din controlul foarte slab exercitat de KFO R asupra frontierei noastre şi din faptul câ ea nu este în măsură să controleze situaţia din Kosovo” , a spus preşedintele macedonean. “ Grupuri albaneze înarmate se mobilizează şi se consolidează de fiecare parte a frontieri noastre. Cine face legea în Kosovo: KFO R sau extremiştii (albanezi) care au drept obiectiv destabilizarea regiunii?” se întreabă preşedintele Traikovski.

v ie t n a m - m r o l n o u i n r e l a ţ i i l e c u r u s i aE F EVizita oficială pe care preşedintele Federaţiei

Ruse Vladimir Puţin a efectuat-o la Hanoi, în intervalul 28 februarie-2 martie - prima a unui şef de stat rus în această ţară - a avut drept obiectiv impulsionarea relaţiilor bilaterale foarte slăbite după prăbuşirea URSS. Deşi autorităţile vietnameze l-au primit foarte cordial, mulţi analişti sînt de părere că nu este vorba de aceeaşi călduroasă primire, publică de care a beneficiat fostul preşedintei al SU A, B ill Clinton, în noiembrie amil trecut. Această vizită are loc după. ce Puţin a avut convorbiri cu liderii sud-coreeni în cadrul turneului său asiaţic: considerat de analişti drept punerea în practică a unei strategii menite să restaureze Rusia ca mare putere. “ Cu o geografie fară pereche în lume, Rusia are interese atît în Occident, cît şi în Orient, de aceea nu ne putem sprijini doar pe regiunea Atlantico- Europeană sau pe regiunea Asia-Pacific” , a declarat Puţin într-un interviu acordat ziarului local “ Nhan Dan” . La rîndul său, preşedintele vietnamez, Tran Duc Luong, s-a arătat convins că Rusia îşi va păstra poziţia de mare putere mondială, considerînd că această ţară întruneşte condiţiile pentru a consolida pacea şi stabilitatea în Asia.

Legăturile istorice dintre Vietnam şi URSS s-au bazat pînă acum pe diferenţele ideologice care au motivat războiul rece, potrivit expertului american în probleme vietnameze, William Turley. Analistul este de părere că “la eşaloanele cele mai înalte ale PC Vietnamez există o

recunoaştere sinceră a sprijinului oferit de Uniunea Sovietică, într-un moment în care Moscova a fost nevoită să-şi limiteze ajutoarele” . Totuşi, potrivit domnului Turley, relaţiile personale dintre ruşi şi vietnamezi nu au fost niciodată excelente, ele putînd fi descrise mai degrabă “ tehnic bune şi, mai ales, reci” . De fapt, Vladimir Puţin este primul lider rus care vizitează Hanoiul în pofida unor relaţii de solidaritate dintre Moscova şi PC Vietnamez, care datează de la declaraţia de independenţă vietnameză faţă de Franţa, în septembrie 1945. Din istoricul acestor relaţii şi din milioanele de dolari pe care URSS le-a investit în această ţară asiatică au mai rămas doar cîteva grădini publice dedicate Uniunii Sovietice şi cîteva statui ale lui Lenin, în condiţiile în care vietnamezii de rînd îi consideră pe ruşi drept “nişte americani fară bani” . Totuşi, vizita lui Puţin în Vietnam ar putea marca începerea unei noi ere de cooperare politică şi economică, după cum a declarat, săptămînă aceasta, ambasadorul rus la Hanoi: “Avem aceeaşi ■ preocupare comună cu privire la efectele globalizării economice şi la puterea militară a SUA” , a spus el. Analiştii subliniză că Vietnamul şi Rusia consideră că noua forţă pe care o vor avea relaţiile dintre ţările lor se va traduce în avantaje atît economice, cît şi strategice. Fără îndoială că această vizită constituie un pas important în direcţia restaurării legăturilor politice, dezvăluind totodată interesele Rusiei în regiunea Asia-Pacific. Un semn al dorinţei Rusiei de a-şi restabili prezenţa în regiune a fost decizia,

din septembrie anul trecut, a preşedintelui Puţin de a scuti de la plată 85 la sută din cei 1 1 miliarde de dolari pe care Vietnamul îi datorează Rusiei. Acţiunea, potrivit analiştilor, a avut drept obiectiv încurajarea Vietnamului de a sprijini interesele Rusiei în cadrul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şi de a prelungi contractul de închiriere de către Marina rusă a unui port din Golful Cam Ranhm care expiră în 2004. Cu o politică declarată a Hanoiului de a avea relaţii bune cu toate naţiunile, Vietnamul intenţionează să manifeste prudenţă în dezvăluirea detaliilor acordurilor încheiate cu Puţin, de teamă să nu deconcerteze China, lăsînd impresia că se aliază prea mult cu Moscova, pe Iîngă o răcire a relaţiilor cu SUA. Prăbuşirea imperiului sovietic a însemnat pentru Vietnam, o reducere progresivă a ajutoarelor primite, care au scăzut simţitor la 2 miliarde de dolari anual în anii ’80, pentru ca acum practic să dispară. în prezent, cele două ţări realizează exploatări comune de gaz şi petrol

! în Marea Chinei Meridionale, iar la începutul lunii februarie au semnat două acorduri financiare. într-unul este vorba de o extindere a participării ruse la o rafinărie cu risc împărţit de la 800 de milioane de dolari la un miliard; iar în celălalt, Rusia se angajează să acorde un împrumut pentru construirea unei hidrocentrale în centrul Vietnamului. Printre principalele subiecte de pe agenda vizitei dlui Puţin în Vietnam se numără extinderea cooperării financiare, furnizare de echipamente militare, avioane şi nave de război.

CO REEA DE SUD,

M ALIAT

TRAD IŢ IO NAL

A L SU A, S E

REO R IEN TEA ZĂ

S P R E R U S IA“ T H E N E W Y O R K T IM E S ”

Prima etapă a turneului asiatic întreprins de preşedintele rus, Vladmir Puţin începînd cu data de 26 februarie, a consemnat prima vizită oficială a liderului de la Kremlin în Coreea de Sud, de după preluarea acestui mandat. După două zile de discuţii la nivel înalt cu omologul său sud-corean, Kim Dae Jung, consacrate crucia le i • probleme a securităţii internaţionale, preşedintele rus a plecat spre a doua etapă a turneului său diplomatic, lăsînd în urma sa opinia publică sud-coreeană nelămurită de noua poziţie a guvernului de la Seul. Coreea de Sud este principalul aliat al SUA în regiune şi un factor de echilibru. Declaraţiile ce au urmat după întrevederea cu liderul rus au evidenţiat un lucru neaşteptat: în cadrai unei declaraţii comune de presă din 27 februarie, a celor doi şefi de stat, a fost criticată indirect iniţiativa SUA de a-şi dezvolta un sistem naţional de apărare antirachetă (NMD), a cărui punere în aplicare presupune fie amendarea, fie anularea Tratatului privind Limitarea Sistemelor de Apărare Antirachetă (ABM ), semnat în anul 1972 de URSS şi SUA. în urma celor două zile dc discuţii la nivel înalt, Rusia şi Corcea de Sud împărtăşeau o poziţie comună: ABM este inviolabil şi totodată garantul stabilităţii şi securităţii mondiale.

Poziţia Coreii de Sud privind NMD a fost adoptată fară nici o consultare prealabilă cu autorităţile de la Washington, ceea ce a uimit opinia publică internă şi internaţională. Brusc, Coreea de Sud are nevoie de Rusia.

Coreea de Sud se confruntă cu o stare crescîndâ de nemulţumire în rîndul cetăţenilor ei, generată de politica de reconciliere cu Nordul practicată de autorităţile de la Seul şi, în plus. Administraţia Bush jr. este din ce în ce mai iritată de faptul câ autorităţile de la Phenian au ignorat somaţiile de încetare a programului de înarmare cu rachete. Explicaţia celor întîmplate poate” fi atît teama de izbucnirea unei noi crize în jurul programului nord-coreean de înarmare, cît. şi faptul că Rusia s-a arătat dispusă să facă eforturi pentru a-l convinge pe liderul nord-coreean Kim long 11 să renunţe la acest program. Interesele autorităţilor ruse sînt destul de transparente: pe de o parte, acestea speră să obţină o substanţială recompensă în urma unificării celor două state coreene, care ar deveni o importantă piaţă de desfacere a rezervelor de gaze naturale ale Rusiei, iar pe de alta, ar crea un nod comercial, prin porturile coreene, între regiunea, comercială Asia-Pacific şi Rusia-Europa.

Preşedintele Kim Dae Jung trebuie sâ demonstreze poporului său şi lui însuşi câ strategia sa diplomatică, privind reunificarea şi stabilitatea în Peninsulă, funcţionează. Colaborarea cu preşedintele Vladimir Puţin - poate fi totodată un mod al liderului şud- coreean de a arăta Administraţiei Bush jr. că ameninţarea potenţială pe care o ridică Nordul poate fi neutralizată pe cale diplomatică şi prinţ:continuarea: procesului de reconciliere între Nord şi Sud. Situaţia este delicată, pentru că în cazul în care autorităţile de la Seul ar sprijini făţiş proiectul NMD, acest gest ar fi interpretat de autorităţile din Nord drept o provocare. Toate eforturile de pînă acum de a reconcilia şi eventual reunifica cele două Corei ar fi anulatş, iar Kim Dae Jung nu poate risca o revoltă în ţara sa. unde oamenii aşleaptâ tot mai nerăbdători efectele benefice ale politicii de reconciliere.

I n o p i n i a l u i M a r k o B e l a

n d i p loitlă t i căfromâ no-u n g a r ăfeslefart i f i ciă I ă?Preşedintele U D M R, M arko B ela , a

declarat, că reprezentanţii Guvernelor român şi ungar ar trebui ” să discute în m od direct între ei” cînd se iveşte o problem ă, şi nu ar trebui să apară ” o d isp u tă pe c a le a p r e s e i” . L id e ru l U D M R şi-a precizat, astfel, punctul de vedere faţă de declaraţiile premierului A d r ia n N ă sta se p r iv in d v iz ite le secretaru lu i de stat în M A E ungar Nem eth Zso lt şi ministrului ungar al Justiţiei, Ibolya David, în Rom ânia.

M arko B e la consideră că, în această perioadă, atît Guvernul Rom âniei, cît şi Guvernul Ungariei ” au interesul unor r e la ţ i i c ît m ai s tr în se ş i c ît m ai neprotocolare” şi, din acest punct de v e d e r e , ” se im pune o în c re d e re re c ip ro c ă în tre c e le d ou ă p ă r ţ i” .

A ceastă polem ică, generată în mod artificial, nu foloseşte cauzei încrederii reciproce. în mod artificial, s-a făcut din ţinţar arm ăsar” , a spus preşedintele U D M R . E l a precizat că nu doreşte să analizeze problem a "în fond” , adică dacă vizita unui demnitar ungar a avut c a ra c te r o f ic ia l , sau s -a resp ecta t

protocolul, c i crede doar că o dispută pe c a lea p re se i ” ar putea dăuna” re la ţ ii lo r d in tre c e le două ţări. S ecretaru l de stat în M A E ungar Nemeth Zsolt s-a aflat în România în urmă cu zece zile, avînd întîlniri cu ministrul român de Externe, M ircea Geoană, cu secretarul de stat în M A E C ristian D ia c o n esc u , cu m inistrul Integrării Europene, Hildegard Puwak, cu liderii U D M R şi cu parlamentari ai Uniunii. Nemeth Zsolt a vizitat şi cîteva oraşe din Transilvania, întîlnindu-se cu lid erii lo c a li ai U D M R . M inistrul Justiţiei din Ungaria, D avid Ibolya, a fo st o a sp e te de o n o are la B a lu l M aghiarilor, organizat anual la Arad de Lăsata Secului. D avid Ibolya s-a întîlnit cu prim arul Aradului, Dorel Popa, cu care a discutat despre Parcul R e c o n c il ie r i i d in o ra ş şi d esp re posibilitatea instalării în acest loc a statuii celor 13 generali, care se află d ep o z ita tă în cu rtea C a ted ra le i M in o riţilo r. M in istru l Ju stiţie i din Ungaria a depus o coroană la statuia celor 13 generali şi a asistat la o slujbă

care a avut loc la Catedrala Minoriţilor. David Ibolya a mai vizitat o expoziţie de artă din Arad şi apoi a plecat către Ungaria. Pe parcursul vizitei, ea a fost însoţită de conducerea filialei U D M R Arad.

Premierul Adrian Năstase a declarat, luni, că vizita în România a lui Nemeth Zsolt a avut o componentă oficială, dar la Covasna şi Harghita ” au fost purtate discuţii care nu trebuiau purtate în ţara n o astră , în legătură cu statutul maghiarilor” . El a precizat câ nu are nimic împotriva unor întîlniri dintre d em n itarii unguri şi com unităţile m aghiare, dar acestea trebuie “ să respecte strict regulile de protocol” şi să nu aibă loc ca ” în ţara nimănui” .

” Trebuie să-i însoţim, să-i protejăm. U na este să mergi la băi în vizită particulară, dar dacă, spre exemplu, se discută despre Parcul reconcilierii cu primarul Aradului, trebuie să existe o relaţie cu prefectul, cu Guvernul” , a mai spus Năstase, referindu-se Ia vizita ministrului Justiţiei din Ungaria, David Ibolya.

Adrian N ăstase este pesim ist:Partidele pro-româneşti din Republica Moldova vor fi “strict decorative”

Partid e le pro-româneşti din Republica Moldova vor fi, în urma alegerilor parlamentare anticipate de la sfirşitul lunii februarie, "strict decorative", a afirmat luni seara, la P R O TV , prim-ministrul Adrian Năstase.

E l a arătat că aceste partide nu au fost în stare să se unească, iar cele aproape 50% din voturile lor s-au transform ai, in urma alegerilor, in doar cîteva locuri în Parlament. "România ia notă de o schimbare geo-politicâ şi de faptul că la frontiera sa de Răsărit se Creează un spaţiu care va fi orientat spre Moscova", a spus Năstase, arâtînd că, pinâ în acest moment, noua Putere de la Chişinâu a avut o clară poziţie anti-românească.

E l a ap rec ia t că votul din Republica Moldova s-a datorat în mare parte nivelului de sărăcie şi nem ulţum irilor populaţiei în contextul unei crize politice permanente şi în condiţiile în care Parlamentul de la Chişinâu "s-a refugiat într-un turn de fildeş". El a arătat însă câ decizia privind securizarea frontierelor de stat ale României a fost luată înainte de alegerile din Republica Moldova şi a precizat câ votul exprimat în această ţară nu trebuie să blocheze comunicarea dintre cele două state româneşti.

P U R nu este de acord cu afirm aţiile făcute la a d re sa p a rtid u lu i de către Adrian Năstase

Partidul Umanist din Rom ânia respinge, într-un comunicat remis, presei, afirmaţiile făcute cu o zi în urmă la adresa partidului de preşedintele PDSR Adrian Năstase şi precizează că “ nu sc pune problema intrării în PU R a lui Dan Pazara şi Vasile Secâreş” , apreciind drept “ utilă şi necesară” o discuţie cu liderul PDSR, “ pentru clarificări” . • <

“ Nu se pune problema intrării în Partidul Umanist din România a domnilor Dan Pazara sau Vasile Secărcş. A vem totuşi în vedere cooptarea la PUR a oamenilor valoroşi şi nu credem câ pentru aceasta avem nevoie de aprobarea cuiva” , se afirmă în comunicatul PUR. De asemenea P U R precizează că, la Conferinţa Ligii Naţionale- a Primarilor şi Consilierilor partidului, care va avea loc în data de 10 martie, Biroul Permanent va dezbate oportunitatea înfiinţării unor comisii de admitere în partid.

Preşedintele PDSR Adrian Năstase a declarat,

luni, după şedinţa Biroului Executiv Central al partidului, că, în acest moment, ” se produce masiv o pedeserizare prin intermediul PSDR şi PU R” , arâtînd că există ”o avalanşă de solicitări” pentru posturi din partea celor care vin la aceste două partide. Preşedintele PDSR a spus câ a fost' surprins de faptul că Stelian Duţu a intrat în Polul Democraţiei Sociale din România, prin intermediul PUR. Năstase a apreciat că este vorba de ” o manevră înţeleaptă din partea celor care nu doresc să stea o tură pe. margine şi vor să treacă din vechea în noua guvernare şi, pentru a avea o justificare pentru colegi şi familie, se înscri'u în partidele partenere PDSR” . Adrian' Năstase a precizat câ PD SR nu doreşte să cenzureze acţiunile partidelor partenere la guvernare, dar trebuie stabilite "regulile jocului” , pentru că "unii sînt la guvernare şi se pregătesc de guvernare în 2004’ . El a mai spus că ” se pare câ se pregăteşte intrarea în PUR a lui Dan Pazara si Vasile Secăres”

Conflictele interne din PNŢCD ou ajuns la... bani• D udu Io n e sc u îl v a a c ţio n a în ju stiţ ie pe Călin

C ătă lin C h iriţă pentru a cu zaţiile privind d etu rn a rea a 200.000 d e m ărci • lon uţ G herasim

r e s p in g e afirm aţiile lui C ălin C ătălin Chiriţă p rivind im p lic area s a în Fu n d aţia “ Ilie Lazăr” •

Vicepreşedintele PNŢCD Constantin Dudu Ionescu a declarat, că îl va acţiona în justiţie pe secretarul general al partidului Călin Cătălin Chiriţă pentm afirmaţia potrivit cârgia 200.000 de mărci trimise de creştin-democraţii europeni s-ar fi “evaporat” în fundaţia sa şi a arătat că îi va cere lui Chiriţă despăgubiri în valoare de exact 200.000 mărci, pentm a-i dona apoi PNŢCD. Constantin Dudu Ionescu a mai spus câ a cerut "imperativ” conducerii partidului să se pronunţe asupra acestei probleme, precizînd că, în cazul în care a făcut astfel de declaraţii, Chiriţă trebuie să-şi avanseze demisia de onoare. Ionescu s-a întîlnit, marţi, cu preşedintele Andrei Marga, care a hotărît ca declaraţiile secretarului general Călin Cătălin Chiriţă să fie analizate în şedinţa Biroului Naţional de Conducere ce va avea loc săptămînă viitoare. Secretarul general al PNŢCD Călin Cătălin Chiriţă a declarat unui cotidian central că PNŢCD a primit din partea creştin-democraţilor europeni 200.000 de mărci pentru achiziţionarea de înaltă tehnologie, bani care au dispămt. Potrivit cotidianului citat, Chiriţă a relatat că preşedintele partidului Andrei Marga a hotărît sâ ia “ la puricat” fundaţiile ţărăniştilor, în căutarea acestor bani, lăsînd să se înţeleagă câ aceştia s-ar fi “ evaporat” în fundaţia lui Dudu Ionescu.

Fostul deputat PNŢCD lonuţ Gherasim, aflat în conducerea organizaţiei muncitoreşti a partidului, a declarat în replică Ia afirmaţiile făcute într-un cotidian central de secretarul general al partidului Călin Cătălin Chiriţă, că nu este implicat cu nimic în Fundaţia “ Ilie Lazăr” şi a precizat câ la Delegaţia Permanentă a cerut să fie lămurite problemele legate de această Fundaţie, care a primit sume importante de bani şi care a fost condusă Vlad Roşea.

“ Am aflat de existenţa Fundaţiei după Congres, cînd am aflat şi despre vehicularea unor sume mari de bani” , a spus lonuţ Gherasim, adăugind că din aceste motive a cerut Delegaţiei Permanente de săptămînă trecută să clarifice “urgent” situaţia ei.

Aceastăs clarificare este necesară deoarece lonuţ Gherasim, nepot şi moştenitor al Iui Ilie Lazăr, doreşte să-i apere acestuia imaginea. “Dacă banii au fost folosiţi în interes personal îi dau în judecată” , a declarat fostul deputat PNŢCD, care doreşte ca eventualele nereguli de la Fundaţie sâ nu afecteze imaginea bunicului său. Secretarul general al PNŢCD Călin Cătălin Chiriţă a declarat unui cotidian central că preşedintele partidului Andrei Marga intenţionează să întreprindă unele verificări la fundaţiile conduse de ţărănişti, printre care se află şi Fundaţia “ Ilie Lazăr” . Potrivit lui Chiriţă, în contul acestei fundaţii, condusă de lonuţ Gherasim şi de Vlad Roşea, se află “ vreun milion şi jumătate de dolari” .

iB o u tro s^ G h a ll| fă c e | 6 Iw lz llă fo f lc la lă * ln | R o m â nSecretarul general al Organizaţiei Internaţionale

a Francofoniei (OIF), Boutros Boutros-Ghali, face o vizită oficială în România, în perioada 7-9 martie, la invitaţia preşedintelui României, Ion Iliescu, se arată într-un comunicat al M AE român remis, ieri, presei. Programul vizitei prevede întîlniri oficiale cu preşedintele Iliescu, premierul Adrian Năstase şi ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană. în asendă sînt înscrise şi întrevederi cu ministrul

Justiţiei, Rodica Stănoiu, şi ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu.

Cu prilejul prezenţei lui Boutros Boutros-Ghali în România, în sediul Ministerului Afacerilor Externe va fi organizată o întîlnire cu ambasadorii ţărilor francofone acreditaţi la Bucureşti. Fostul secretar general al ONU, actualmente secretar general al OIF, va susţine, mîine, o conferinţă avînd ca temă "Noile perspective ale Organizaţiei Internaţionale a

Francofoniei” , cu accent pe deschiderea francofoniei către Europa Centrală şi de Est.

în cadrul convorbirilor care vor avea loc la Bucureşti, Boutros Boutros-Ghali va analiza, împreună cu autorităţile de la Bucureşti, modalităţile concrete de accentuare a vizibilităţii Polului ae francofonie din Europa Centrală şi de Est, avînd ca centru România şi cuprinzînd în prezent nouă ţări, se precizează în comunicat. ' - -

Guvernul intenţionează ca pe parcursul anului 2002 să deschidă toate capitolele de negociere pentru aderarea la UE

Ministrul Integrării Europene Hildegard Puw ak a declarat, ieri, la conferinţa de presă a P D S R , că Guvernul intenţionează ca, pe parcursul anului 2002, să deschidă toate capitolele de negociere pentru aderarea la U E şi să finalizeze 20 dintre acestea pînă la sfirşitul anului viitor.

Puw ak a precizat că Rom ânia se află într-o fază de recuperare a întîrzierilor la anumite documente de poziţie şi de asigurare a unei calităţi corespunzătoare a acestor documente, deoarece U E a cerut clarificări, informaţii şi revizuiri în domeniile transporturi, cultură, audiovizual, tehnologia informaţiilor.

Potrivit ministrului integrării, nu Guvernul P D S R este responsabil pentru a ce s te întîrzieri, pentru că deciz iile de deschidere a capitolelor de negociere s-au luat pe baza documentelor de poziţie transm ise U E pînă la 20 noiembrie 2000.

Astfel, p înă în luna martie, România pregăteşte capitolele care ţin de politica soc ia lă/en erg ie , libera circulaţie a mărfurilor, impozitare, începînd cu iuna mai, vor fi pregătite capitolele privind libera circulaţie a serviciilor, politica industrială, economică şi monetară, justiţie, afaceri interne, control financiar, a afimat ministrul Integrării Europene. Ea a adăugat că, în luna octombrie, vor fi pregătite capitolele referitoare la libera circulaţie a persoanelor, agricultură şi protecţia mediului.

ESom ân li d in B îtixe ilSe s s i H s sn â n ia p ro fundăAuzim atîtea despre integrare

europeană şi despre ce trebuie să facem ca ţară. Există numeroşi actori ai acestui proces şi mă refer în principal la cele două segmente importante: autorităţile româneşti şi, respectiv, cele comunitare. Dar nu despre aceştia vreau sâ scriu acum. Există la Bruxelles un potenţial lobby neexploatat încă la adevărata lui valoare. Poate este şocant, dar avem români care ’ lucrează în instituţiile europene. I-am întîlnit şi Ia Comisia Europeană şi la Parlamentul Europeah. Poate sînt dator acum cu o explicaţie: în instituţiile europene mai sus-amintite nu sînt acceptaţi decît cetăţeni ai celor 15 ţări membre ale Uniunii Europene. O întrebare apare în mintea fiecăruia: cum se poate? Nu este nici un raţionament

matematic complicat, este cheia care ţi-q dă a doua cetăţenie. Şi să nu ne mirăm că una dintre reprezentantele Parlamentului în relaţiile? cu România este o persoană plecată din Constanţa acum mai bine de 10 ani. Şi să nu rămînem uimiţi că în Comisie în Direcţia Generală de Extindere există şi o româncă plecată acum

»zice nu, fiindcă ei cunosc prea bine dificultăţile sistemului. Poate aici raţionamentul,trebuie continuat şi chiar schimbat puţin, în sensul a ceea ce am precizat atunci. Avantajul unui român care lucrează în mediul european este faptul câ este român. Nimeni nu poate să ştie mai birie o cultură decît un om care a trăit

C o r e s p o n d e n ţ ă d i n B r u x e l l e s »

în e x c lu s iv i t a t e p e n tru “ A d e v ă r u l d e C lu j”

vreo 8 ani din Bucureşti.Publicam în urmă cu trei ani,

tot în “Adevărul de Cluj” , o constatare, referitoare la românii care lucrează în companiile europene. Şi precizam atunci că dacă ar fi întrebaţi de către şefii lor ce părere au despre o investiţie pe piaţa românească ar­

şi a fost educat în sistemul respectiv. Căci există o «Românie profundă».

Acum vă veţi întreba ce îi diferenţiază pe românii caTe nu stau în ţară faţă de cei care se zbat zi de zi cu greutăţile sistemului. Diferenţa se face în relaxare. Un prieten britanic cu

care am lucrat anul trecut la un proiect PHARE în România înu explica-diferenţa dintre a fi parte a problemei şi parte a soluţiei. Stînd în sistem, începi să t: contopeşti cu el şi parcă nu ma: ai energia să îndrepţi lucrurile. Iar după un contract de un an. britanicul nici nu a mai vnit sa audă de altă oportunitate în România, căci prea este dem sistemul românesc. Ca o picanterie, în Polonia a rezista. 3 ani. Nu vreau să leg prea mun ideile de mai sus, dar deschiderea

•căilor de comunicare dintre oamenii de lobby de la Bruxelles şi sistemul românesc trebuie făcută fără prea mare reţinere. Asta, bineînţeles dacă se vrea o integrare- reală a României in Uniunea Europeană în beneficiul

“ a " ” il0r' Dan LUCA

A ST Petre SSÂ1CEA,A fi s a u a n u fi d ire c to r ia O pera R o m ân ă

din C luj-N apoca (?!)P e tre S b â r c e a , în tre a fi s a u N a nu m a i fi d ire c to r________

urmare din pagina 1

Art”) - au invitat mass-media la o conferinţă de presă, ce s-a dorit lămuritoare în privinţa conflictului de muncă deschis. Acuzaţiile aduse (prezenţa directorului Petre Sbârcea ar fi fost necesară în acest context) au vizat nerespectarea prevederilor Legii 154/ 1998, a O.G. 24/ 2000 şi. a H.G. 125 din 1999, care vizează calculul şi plata retroactivă a drepturilor salariale, care se ridică în momentul de faţă la- peste opt miliarde de lei! De asemenea, au fost puse pe tapet fişele de evaluare individuală ale fiecărui salariat, modul subiectiv în care se, face evaluarea de către directorul Sbârcea, modul defectuos de repartizare a onorariilor în turneele peste hotare, lipsa unei comunicări la nivelul conducerii Operei Române Cluj- Napoca, plecarea unor solişti de valoare la alte teatre lirice din ţară sau de peste hotare - cazuri concrete

fiind Nagy Robert, Comeliu Tudosie, Marius Budoiu, Şerban Băcilă, Marian Pop în prezent Ia Chicago, Tatiana Lisnic în prezent la Viena, Ion Pojar - demisie cu preaviz, Gheoîghe Petean - demisia în buzunar,-Viorel Săplăcăn - gata să fie dat afară, salvat de sindicate, atitudinea dictatorială a directorului Sbârcea în raport cu unii dintre angajaţi, încadrarea a două persoane ale căror salarii încep cu cifra “3”, evaluările din anul 2000 aduse la cunoştinţa angajaţilor în 2001 doar prin... sentinţă judecătorească(î), salarii mari la Timişoara, semn că dacă se vrea şi există interes se poate, mai puţin la Cluj-Napoca, lipsa unui repertoriu variat, schimbarea conducerii Operei Române din Cluj- Napoca în totalitate, vizaţi în acest caz fiind Nicoleta Brad - director adjunct, Tania Cristea - consilier juridic, Petre Sbârcea - director general.

Punctul de vedere al directorului Sbârcea diferă mult de cel al liderilor de sindicate, noi transcriind de pe bandă cele mai interesante"

puncte: “ Conform dispoziţiilor guvernamentale, am făcut evaluarea fiecărui artist după valoarea lui. Pe baza acestor evaluări am cerut un fond de salarii corespunzător, care să acopere cheltuielile. Am cerut 15 miliarde, am primit doar nouă! Eu nu sînt ordonator de credite, consider că am făcut tot ce era omeneşte posibil, cerînd la minister sumele pe care salariaţii au dreptul să le primească. Ei au perfectă dreptate, mai mult chiar, le-am reproşat că nu sînt destul de activi în a-şi cere drepturile salariale. Pot demonstra oricînd că am ţinut cont de doleanţele sindicatelor şi am crezut câ această colaborare a mea cu sindicatele va fi benefică ambelor părţi. Repertoriul? Mulţi solişti pleacă tocmai pentru că nu primesc salariile pe care le merită. De ce i-am dat domnului Şchiopu “ 3” ? Pentru că toţi regizorii refuză să lucreze cu el, absolut toţi. Părerea mea este că sindicatele şi-au dat seama câ au greşit şi încearcă aceste măsuri care nu ne fac cinste deloc. Cred că este o laşitate din partea mea

ca tocmai acum, cînd sînt în procese cu sindicatele, să-mi dau demisia. Ei mă găsesc pe mine vinovat. Există consiliu artistic, noi îl numim “ de administraţie” , Ia întîlnirile căruia chem, de cîte ori este nevoie, sindicatele. Uşa este deschisă pentru oricine vine la mine. Demersul lor obiectiv a devenit subiectiv. Şi dacă mă gîndesc bine, cine sînt liderii sindicali? Soţia domnului Rus a dorit să ajungă solistă Ia noi şi eu nu am fost de acord. Am oare oameni obiectivi în jurul meu?” .

Prefer sâ mă opresc aici, comenta­riile fiind de prisos. Este greu de spus cînd va lua sfîrşit conflictul, cum, cine rămîne, cine pleacă. Ascultate separat, ambele părţi par a avea dreptate. Trist este doar faptul că rufele unei mari instituţii de artă se spală nu în familie, ci în public. Un public care aşteaptă de la reprezentanţii Teatrului liric clujean cu totul altceva, aşteaptă spectacole de calitate, invitaţi de marcă, spectacole eveniment, un repertoriu mai bogat, mai divers, mai atractiv. Pe cînd toate acestea? Şi acestea sînt greu de prevăzut...

A d r ia n A r m â n d G iu n t e a : P O M U L C U / T E L EZiaristul Adrian Armând Giurgea a

-.ţinut să ne ofere un.brad special de Zrâciun, un pom încărcat cu stele, adică cu vise şi cu iluzii, respectiv cu poezie. Al treilea volum al său, după Săgetătoru l de cuvinte (19 9 5) şi Aniversare nocturnă sau al treilea ochi (1999), este Pomul cu stele, apărut la Editura Mureş. Ceea ce caracterizează noua etapă a poeziei lui Adrian Armând Giurgea este metaforismul ei subiacent, căutarea obstinată a armoniei existenţei pe care o găseşte în iubire. Metafora cea mai la îndemînă este în frun zirea, înflorirea, germinaţia vastă şi enormă, care transformă lumea într-o imensă grădină. Poetul însuşi este un pom care îşi rostuieşte frunzele spre oameni, îmbucurîndu-i şi îmbunîndu-i: “Mă-ntreb- unde-mi sînt/ frunzele/ unde-mi sînt frunzele?!/ căci eu am fost cîndva copac/ şi înfrunzeam/ mereu mai verde...” (Nedumerire). Chiar şi iubita e un pom cu stele (“Tu pomul- hărăzit cu stele” ), culoarea verde a clorofilei reprezentînd pentm el culoarea vieţii, a perfecţiunii şi fericirii, dar şi a confruntării cu trecerea, cu desfrunzirea (“mi se pare că azi,/ mai verde/ se-nalţă/ durerea cuvintelor tale” . (în amintirea ta). Poezia din acest volum aminteşte de etapa B laga, nu atît din Poem ele

luminii, cît din Paşii Profetului şi Moartea lui Pan, căci un anume panism şi vitalism exuberant e consubstanţial întrebărilor pe care poetul le adresează lumii. El instituie mereu un real dialog cu transcendenţa, cu sacrul, care se materializează în cuvinte pătrunse de gravitate, de profunde nelinişti interioare: “Absurd şi mă privesc mereu/ Stau peste lac - un Dumnezeu/ Pomul cu stele e departe/ Şi-n noapte gîndurile-s sparte” (Pomul Cu stele I). Acum poetul constată că aripile i s-au rupt, că cenuşa i-a înflorit, că peste pupila cerului se îngrămădesc colaci de fum. O bogată mitologie a prezenţei iubitei, dar şi neliniştea absenţei ei fixează realul într-o zonă de bruşte iluminări, pline de ritmul convulsiv al cosmicităţii. Uimirea genuină în faţa fenomenelor firii propune un limbaj deschis elanurilor elementare, plină de voluptăţi senzuale,- dar şi de vagi ameninţări thanatice. (“ Poetul şi-a îngropat pînă şi straniul/ zîmbet al lui Noi/ din dimineaţa morţii” ). El pune poezia mereu îri relaţie cu Absolutul, oscilînd între adoraţie şi umilinţă, între încredere şi lipsă de speranţă. De aceea, poezia sa cucereşte şi devine o reală alternativă a gîndului nostru.

M irce a PO PA

A d r i a n A r m â n d G i u r g e a

C E T A T E N i A i M I L E N I U L U I i i i9

IDENTITATEA MEAAm trecu t cu succes m arele prag! la tă -n e cetăţeni ai Mileniului III. Acum răm îne doar să -l construim mai bun decît cel care s-a terminat. Dar asta depinde de noi, de fiecare, dintre noi! Să nu aruncăm răspunderile unii asupra altora. M ai bine să reflectăm asupra persoanei n oastre , să ne regăsim lu cid ita tea şi sim ţul de răspundere. De fapt, cine sîntem noi?

• în fluxul imens şi neîntrerupt al omenirii, în care eu nu sînt mai mult decît o picătură, eu sînt totuşi o fiinţă unică, irepetabilă, inconfundabilă, cu o misiune proprie, netransmisibilă. Tatăl se apleacă asupra mea ca asupra unui fiu unic. Mă iubeşte pe mine, doreşte ajutorul meu. Mi-a dat o carism ă personală, o vocaţie latentă, pe care trebuie să o identific, să o trezesc şi sâ o fac sâ fructifice. Nimic din ceea ce există n-a fost creat fară un rost anume.

• Sînt o fiinţă unică, dar numai comunitar mă pot realiza deplin.

Isus ne-a învăţat: Tatăl nostru, dă-ne nouă, iartă-ne nouă. Deci trebuie să mă încadrez în comuni­tate (nici nu pot trăi rupt de ceilalţi). La sf. liturghie repetăm: “Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm” . Eu personal voi răspunde pentru mine, dar şi pentru prezenţa mea activă sau pasivă între ceilalţi. •

• Tatăl meu cel din ceruri nu este o divinitate care striveşte, ci El mă ridică spre El, mă îndumnezeieşte: m-a făcut fiu adoptiv prin Botez, întreţine cu mine o legătură organică prin Sacramentul Euharistiei (transfuzie cu Sînge divin, transplant de Cord divin). Mi ie dă la ora de

întîlnire săptămînală, la sf. liturghie: reactualizarea nesîngeroasă a" Jertfei Calvarului. Oră de reculegere, care mă împiedică să mă depersonific, să îmi pierd identitatea mea. personală.

• Eu sînt etalonul după care ceilalţi judecă învăţătura lui Cristos, o verifică: în familie, la şcoală, la serviciu, în întîlniri ocazionale.

• Zilnic îmi încep activitatea oferindu-mă pe mine şi tot ce voi face, Părintelui Ceresc; şi seara mă reculeg cinci minute în “chilia mea interioară” , să închei bilanţul zilei trecute.

• AMINV io rica L A S C U

Clujul a resimţit ca pe un eveniment cultural de re lie f reîntîlnirea cu actorul P a u l A n to n iu , unul dintre veteranii Teatrului din Turda, iar acum, maestru al scenei Teatrului D ram atic din B aia M are. De altfel, turneele ce lo r două teatre la Cluj-Napoca au fost întotdeauna un examen de capacitate trecut cu bine datorită actorilor de talent pe care îi aveau. Unul dintre aceştia era şi este P a u l Antpniu, care a îndrăznit - acum, c în d lu m ea p a re m ai ten tată de e fe m e re le z e iţe “ M is s ” d e c ît de nemuritoarea lor bunică Thalia şi lirica ei soră Euterpe - să urce în cerul poeţilor ş i să -i a d u c ă la p r ic e p e r e a ş j, sensibilitatea oam enilor. Spectacolul pe c a re l-a m e şte r it , p r in le g a re a fra g m e n te lo r în tr-u n a m p lu poem dram atic, l-a p o triv it am b ian ţei de catedrală în care l-a desfăşurat şi i-a găsit un generic sugestiv - “ V itra lii lu m in în d ” . E l s-a vrut un om agiu P O E T U L U I ca eternitate a unei culturi, singura care lasă un om sau o naţie în nemurire şi fără de care, o deşertăciune a deşertăciunilor este totul.

Poeţi românii mai au. Ş i nici câ se potrivea m ai bine rostiţi Em inescu, B laga, Goga, Arghezi, B ogza şi chiar incontestabilul atît de contestat Adrian Păunescu decît sub bolţile catedralei “ Schimbarea la faţă” , sim bolic hram de biserică, pe care \-a aşezat aici episcopul Iuliu Hossu, ca sâ fie continuu îndemn neamului său, pornit spre înnoire în ceasul cînd înaltul prelat a rostit, la 1 decembrie 19 18 : “ Z iu a în v ie r ii a so s it ! S ă ne lu m in ăm p o p o a re ! ...” Receptînd prin glasul mereu nuanţat al a c to ru lu i b ă im â re an d is c u rsu l de îmbrăţişare al unuia din înfăptuitorii Unirii celei M ari, şi cuvintele profetice a le lu i V a s ile L u c a c iu (d in p iesa om agială cu acelaşi nume a lui Dan Târchilâ) - cel care a anticipat mersul legic al istoriei rom ânilor spre unire speriindu-şi judecătorii cu convingerea că va fi d eputat de S a tu -M a re în Parlamentul Rom âniei - spectatorii au retrăit scene de istorie a căror măreţie p en e trea z ă p u te rn ic ş i m o d e le a z ă caractere.

Spectacolul a fost rotunjit în cealaltă jum ătate a sa - proporţiile emoţionale fiind egale - de o sensib ilă interpretă la orgă. Profesoara R ita Pop a făcut să se sim tă câ m u zica lu i J . S . B a c h , A . V iv a ld i , C ip ria n P o ru m b esc u şi a c lu jeanu lu i nostru C onstantin R îp â , poate sonoriza în aceleaşi culori de suflet chiar dacă e provocată de alte temperamente artistice. Potenţînd cît se poate de fericit legănarea versului şi temperatura textelor rostite de autor, partiturile propuse de artista băim âreanâ au dat spectatorilor senzaţia, odată cu acordul final, că au răm as defin itiv captivi marii poezii şi m arii m uzici.

V a ie r H O S S U

S p e c t a c o l jo M o f t ic .C asa de Cultură a Studenţilor din

Cluj-N apoca prezintă astăz i, 7 m artie , de Ia o ra 19 , în sa la m are, un spectacol fo lc lo r ic cu o c a z ia Z I L E I D E 8 M A R T I E . î ş i v a d a c o n c u rsu l A n s a m b lu l f o lc lo r ic “ M ă r ţ iş o r u l” (d a n su r i, s o l iş t i v o c a l i , s o l iş t i instrum entişti). Conducerea m uzicală: D o r e l R o h ia n ; c o r e g r a f ia : Io a n C o c e a n ; p re z in tă : V ic t o r B e r c e a . Intrarea la spectacol este liberă.

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră LCxfGLliA1

1994 - Preşed in te le Ion lliescu a v iz ita t Republica L itu an ia .

miercuri, 7 martie 20

F o i t a

a . o r d o n a t m o b i l i z a r e a ' r o ^ o i w i i t i S o fToţi rezerviştii din Poliţie ” au

fost mobilizaţi” , cei din armată fiind "parţial” mobilizaţi, au anunţat, luni, purtătorii de cuvînt ai m inisterelor macedonene de Interne şi al Apărării, citaţi de AFP.

' întregul corp de rezervişti ai Poliţiei a fost mobilizat din cauza situaţiei” din nordul Fostei Republici Iugoslave a M aced on iei (FYRO M ), Ia frontiera cu Kosovo, unde extremiştii albanezi au preluat

controlul asupra unui sat, . Tanusevci, a declarat Stevo

Pendarovski. "Armata a procedat la o mobilizare parţială a rezerviştilor” , a declarat, la rîndul său, Georgi Trendafilov, într-o conferinţă de presă comună cu purtătorul de cuvînt al poliţiei. "Sîntem conştienţi că printre terorişti se a flă şi locuitori ai satului Tanusevci” , a adăugat Pendarovski, precizînd că "au fost luate” măsuri în urma tirurilor de

focuri de luni, dinspre Malino şi Kodra Fura, două sate. din apropiere de Tanusevci. Trendafilov a apreciat că rebelii albanezi s-ar putea replia în Kosovo, întorcîndu-se acolo "ca c iv ili” . "Ne aşteptăm ca ei (rebelii albanezi) să-şi lase deoparte uniformele' şi să înceapă să se replieze, drept civili, spre Debelde, în Kosovo, pentru a se dispersa apoi în provincie sau în sudul Serbiei” , a declarat el. Extrem iştii

albanezi operează în sudul Serbiei (Valea Preşevo, care este vecină provinciei Kosovo)

• şi în regiunea din jurul satului macedonean Tanusevci (graniţa cu Kosovo). Trendafilov a refuzat să spună dacă rebelii au început să se retragă din regiune, însă a avertizat că "armata macedoneană nu lansează provocări, dar va riposta la orice provocare venind din partea unor albanezi înarmaţi” . E l a precizat,

totodată, că au avut loc schimburi de focuri luni dimineaţa şi că nu s-au înregistrat răniţi în rindurile armatei macedonene. De asemenea, a adăugat că în cursul după-amiezii au avut loc "tiruri sporadice” . "Macedonia insistă pentru ca forţa multinaţională de pace a NATO din Kosovo (KFO R) să controleze mai eficient partea kosovară de frontieră” , a adăugat Trendafilov.

Inlre 7 5 si 1 5 0 de rebeli albanezi acţionează la fronliera dintre FYROM si KosovoForţa Multinaţională de Pace

din Kosovo (KFOR) a afirmat că a observat între 75 şi 150 de luptători albanezi care acţionau la frontiera dintre Fosta R epublică Iugoslavă aM acedoniei (FYRO M ) şi Kosovo, relatează AFP.

“Am observat între 75 şi 150 de rebeli albanezi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme necre în

zona Tanusevci” , a declarat comandantul Jim Marshall de la Misiunea de observare a KFOR. Această misiune a fost instalată în urmă cu o săptâmînă, în zona în care ciocnirile dintre Armata de Eliberare Naţională a A lbanezilor din Macedonia (UCK) şi armata macedoneană s-au soldat cu trei morţi, dum inică, în rîndurile

macedonenilor. Ofiţerul american a adăugat că supravegherea a fost intensificată, luni, în jurul satelor kosovare Debelde şi Mijak, aflate în apropiere de Tanusevci, şi că acest dispozitiv va rămîne în vigoare pe parcursul mai multor zile.

K FO R a subliniat că a semnat, duminică, la Skopje,

un acord de cooperare cu armata FYROM, după cum a declarat un purtător de cuvînt, Richard Heffer.

FYRO M şi-a închis, duminică, frontiera cu provincia Kosovo, ca răspuns la moartea a trei soldaţi macedoneni ucişi în apropierea satului Tanusevici, ocupat din 12 februarie de persoane înarmate

care declară că fac parte din UCK, o organizaţie ce poartă acelaşi nume cu cel al fostei gherile separatiste albaneze din Kosovo. •

Aceşti luptători afirmă că luptă pentru drepturile albanezilor din FYROM care, conform acestora, sînt “persoane nedorite de puterea de la Skopje” .

Saddam Hassain la

carc Udărilor

arabi sa sprijine

revolta palestiniana

Preşedintele irakian, Saddam Hussein, lc-a cerat liderilor arabi sâ sprijine revolta palestiniană (Intifada) pentru ”a cîştiga stima popoarelor lor” , a anunţat, ieri, presa irakiană, citată de AFP.

"Liderii arabi trebuie să Fie prim ii care susţin poporul palestinian şi In tifada” , a declarat Saddam Hussein, într-un discurs rostit în Consiliul C o m a n d a m e n t u l u i Revoluţiei (CCR, cea mai înaltă instanţă politică), cu ocazia celebrării Sărbătorii Sacrificiului (Aid el-Adha).

"In acest fel, liderii vor cîştiga nu nuniai respectul popoarelor arabe, ci şi pe cel al duşmanilor naţiunii arabe” , a adăugat preşedintele irakian, care a reiterat disponibilitatea Irakului de "a sprijini total poporal palestinian” .

Irakul, care se opune procesului de pace din Orientul Mijlociu, a decis sâ aloce palestinienilor un ajutor de un miliard de euro (950 de milioane de dolari). Autorităţile irakiene au afumat că au mobilizat şi 6,6 milioane de voluntari pentru "eliberarea Palestinei” şi au anunţat, la începutul lunii februarie, formarea unei "A rm ate de eliberare a Ierusalimului” .

Washingtonul va acorda opoziţiei irakiene suma de patru milioane de dolari

Statele Unite au decis şă acorde suma de patru milioane, de dolari opoziţiei irakiene, însă discuţiile vor continua pentru o sumă mai mare, de 29 de milioane de dolari, a anunţat Departamentul de Stat american, citat de AFP.

Departamentul de Stat american a precizat că decizia de a aloca opoziţiei irakiene această sumă a fost luată vineri, în cadrul discuţiilor dintre Adm inistraţia americană şi Congresul Naţional Irakian

(CN1 - de opoziţie). Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher, a adăugat că se poartă în continuare discuţii pentru acordarea unui ajutor în valoare de 29 milioane de dolari.

In presa americană au fost reflectate divergenţele din cadrai Administraţiei în privinţa sprijinului ce urmează sâ fie acordat CNI, titulatura sub care s-au regrupat mişcări politice, religioase sau etnice disparate, adversare ale regimului de la

Bagdad. Dacă Washingtonul îşi manifestă acum, mai- mult ca orieînd, disponibilitatea de a sprijini acţiunile opoziţiei chiar în interiorul Irakului, are, totuşi, numeroase rezerve în ceea ce priveşte susţinerea unor acţiuni de tip militar.

Boucher a declarat că susţinerea CNI este stipulată în memorandumul semnat • în septembrie şi care prevede sprijinirea, în principal, a activităţilor "de colectare şi difuzare de inform aţii” în

această ţară. De asemenea, la cererea Congresului, administraţia americană examinează posibilitatea ca opoziţia să distribuie ajutoare umanitare în Irak, a precizat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat american.,

"Fiind vorba de noi acţiuni, acestea urmează să fie examinate în viitor” , a declarat Boucher, lăsînd să se înţeleagă că rămîne de discutat problema susţinerii acţiunilor militare.

In Israel este menţinută

alerta maximă, de teama

atentatelorPoliţia israeliană v a

menţine starea de alertă maximă, de team a atentatelor, pînă cel puţin la încheierea sărbătorii de Purim, carnavalul evreiesc, de la 12 martie, au anunţat surse poliţieneşti, citate de AFP.

Poliţia se teme că un atentat de proporţii ar putea fi comis cu ocazia acestei sărbători, cum a fost cel de la 4 martie 1996, de la centrul ' com ercial Dizengoff, din Tel-A viv, care s-a soldat cu moartea a 13 persoane.

Mai multe surse au informat despre pregătirea unor atentate în regiunea Tel-Aviv, de către membri ai aripii armate a Hamas (Mişcarea de Rezistenţă Islam ică), b r ig ă z ile Ezzedin al-Qassam, care s-ar fi infiltrat pe teritoriul israelian.

Poliţia şi armata erau , luni, pe picior de război, după atacul sinucigaş de duminică din localitatea Natanya, în care ş i - a u pierdut viaţa trei israelieni, precum şi a u to ru l atentatului;

în încercarea e v ită r ii altor atentateJ, dar şi pentru a linişti populaţia, Poliţia a desfăşurat maximum de efective de-a lungul lin iei de separare d in tre Cisiordania şi Israel şi în oraşe.

Brigăzile Ezzedin a l- Qassam au anunţat c ă intenţionează-să treacă rapid la acţiune contra Israelului, adăugind c ă dispun de "cel puţin 10 kamikaze” .

Unul dintre cei zece evrei acuzaţi de spionaj în beneficiul Israelului, Ramin Neemtizadeh, a fost eliberat după ce ce şi-a ispăşit pedeapsa de doi ani de închisoare, a anunţat Televiziunea iraniană de stat, citată de AFP.'

Neemtizadeh (28 de ani), comerciant din Esfahan, a fost eliberat din închisoarea din Shiraz, luni, cu ocazia sărbătorii musulmane a Sacrificiului (Eid-e Qorban, la şiiţi), care s-a celebrat, ieri, în Iran, a adăugat Televiziunea iraniană de stat. *

Ramin Neematizadeh va fi, astfel, primul dintre

evreii condamnaţi în septembrie 2000, care a fost deja eliberat. Arestat în martie 1999, el a făcut doi ani de închisoare, respectiv pedeapsa la care a fost condamnat, ţinînd cont de perioada petrecută în detenţie înainte de proces, care s-a desfăşurat începînd din iunie 2000.

Şeful justiţiei din Shiraz (sudul Iranului), Hossein- Ali Amiri, declarase anterior, pentru agenţia de presă IRNA, că Ramin Neematizadeh urma să fie eliberat "înainte de Anul Nou iranian” (20 martie).

Hamid Tefelin (29 de ani, negustor.de pantofi în Shiraz), care â fost considerat organizatorul unei reţele

F Y v fl doreşte să continue relaţiilecu Republica moldova

Richard Haas, consilier in Departamentul Europa II al FM I, i-a adresat lui Vladimir Voronin un mesaj în care îl felicită pentru rezultatul obţinut în alegerile parlamentare şi exprimă speranţa că FMI va fi de folos atunci cînd legislatorii vor soluţiona problemele de actualitate din Republica M oldova, transmite B A S A - press.

Haas îl anunţa pe Vladimir Voronin că “ o m isiune a Fondului va sosi la Chişinău în perioada 25 aprilie - 9 mai” şi

va avea sarcina să verifice dacă au fost onorate clauzele din Memorandumul. Politicilor Economice şi Fiscale semnat de autorităţile de la Chişinău. De îndeplinirea condiţiilor asumate va depinde' menţinerea programului de creditare acceptat de FMI.

Potrivit mesajului, Haas se oferă să se întreţină cu Voronin şi cu colegii săi pentru a discuta “ politicile economice şifinanciare curente şi de perspectivă”.

- La sfirsitul lunii ianuarie,

Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Richard Haas, consilier in Departamentul Europa II al FMI, care s-a aflat- în vizită la Chişinău. Voronin se pronunţase pentru “ o monitorizare mai riguroasă şi o publicitate mai amplă referitor

/ la utilizarea împrumuturilor externe” .

Voronin l-a asigurat pe Haas că facţiunea parlamentară a comuniştilor “ este deschisă pentru colaborarea pe mai departe cu FMI” . în campanie,, liderul comuniştilor a declarat în repetate rînduri că organismele financiare internaţionale ar fi interesate ca la .putere să vină comuniştii, “ singurii care sînt în stare să le . dea peste mîini celor care fură şi risipesc creditele acordate” .

Medicii afirmă că Dick Chenay ara "toata şansala să-şi poată

duca la capăt mandatul"Dick Cheney are o "constituţie extrem de viguroasă şi

are toate şansele să-şi poată duce la capăt mandatul'’, a afirmat, ieri, chirurgul vicepreşedintelui american, citat de A FP . Doctorul Jona than Reiner.v intervievat la Sp ita lu l “ George W ash ington", unde Dick Cheney; în vîrstă de 60 de ani, a fost supus, luni, unei operaţii de angioplastie (o intervenţie ch irurgicală obişnuită astăzi, care constă în inserarea unui m ic tub prevăzut cu orificii într-una dintre artere, pentru a împiedica blocajele sanguine), a adăugat că analizele efectuate nu arată că pacientul său ar fi fost victim a unei a c incea crize cardiace.

Reiner a adăugat că Dick Cheney, care trebuie să urmeze un tratament, a r putea să-şi reia activitatea la sfîrşitul săptămînii. D ick Cheney a avut, începînd de la vîrsta de 37 de ani, patru crize cardiace, iar în 1988 a suferit un cvadruplu by-pass coronarian. Potrivit unui comunicat dat publicităţii de consilierul lui Cheney, vicepreşedintele a luat, luni, decizia de a-şi face un control la Spitalul "George W ash ington” din capitala federală, după ce a simţit "d o u ă dureri scurte şi uşoare în piept” .

Unul f i r e cei zece evrei acuzaţi tis spionaj a fost eliberatde spionaj în beneficiul Serviciului secret israelian (Mossad), a primit cea mai mare pedeapsă, de nouă ani de închisoare. Curtea de Apel a redus cu aproximativ 30 la sută durata pedepselor decise, pe 1 iulie, de Tribunalul Revoluţionar din Shiraz.

Procesul evreilor iranieni, primul de acest fel în Iran, a suscitat o vie emoţie în sînul comunităţii internaţionale.

Comunitatea evreiască din Iran, ale cărei rădăcini sînt foarte vechi, numără în prezent aproximativ 25.000, 30.000 de membri.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73*04;

SU BRED A C Ţ IA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SU BRED A C Ţ IA D E J: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tei/fax 21-60-75._____ ;-------,------ ;__

: L! it) j E M fefe*C O R A M E T SRL CLUJ _

N oşjy Str. Tractoriştilor nr.2, |

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062 1

REPREZENTANŢA UPoliCOtorCOMERCIALIZEAZĂ EN GROS LA PREŢ DE PRODUCĂTOR

’ E m ailu ri (ALSATIL, SPOR EMAIL, SUPERPOLILAC)1 V opsele lavabile (SPOR, DECO)

L a c u r i p en tru le m n (Lac parchet, lacuri decorative) P ro d u se auto (vopsele auto, diluanţi, chituri, grunduri) P ro d u se sp ec ia le (vopsea clor cauciuc, vopsea epoxi,

lovitură de ciocan, nitroemail, răşini).

R E G IA A U T O N O M A A D O M E N IU L U I P U B L I C

"La început de primăvară, anotimpul speranţei n x n K T » si renaşterii naturii, REGIA AUTONOMĂ A t t d â f f i r DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA Vă dă posibilitatea oferirii celor dragi a unui mărţişor special: flori la fir şi buchete minunate: frezii, garoafe, gherbera, irişi, crini, orhidee, flori la ghiveci: cyclamen, cineraria, primula, coşuri şi aranjamente deosebite, plante de apartament inedite. ■

Toate acestea prin magazinele Florex situate pe B-dul. Eroilor nr. 38, str. Pasteur nr. 77, str. Avram Iancu nr. 22- 28 şi str. Fabricii nr.12.

Conducerea R.A.D.P. CIuj-Napoca urează tuturor doamnelor şi Domnişoarelor o primăvară însorită, dragoste

şi căldură din partea celor apropiaţi." (F.Pr.oios)

U n iversita tea de Ş tiin ţe A g r ico le şi M ed icin ă Veterinară CIuj-Napoca organizează licitaţie publică în vederea închirierii următoarelor bunuri:- mijloace de transport auto (2 autobuze marca R D T 111);- teren în vederea amplasării unei construcţii demontabile cu acces la Strada Mănăştur;- gospodărie anexă Ia Valea Seacă (adăpost animale).

Informaţii privind amplasarea bunurilor mai sus arătateşi documentaţia licitaţiei pot fi solicitate la sediul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară CIuj- Napoca, Direcţia General Administrativă.

Preţul documentaţiei este de 100.000 lei.Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul

de pornire al licitaţiei şi va fi achitată la casieria Universităţii.Licitaţia va avea loc în data de 13 martie 2001, ora 10,

la sediul Universităţii, strada Mănăştur nr. 3-5 - Prorectorat.în cazul neadjudecării bunurilor scoase la licitaţie la data

anunţată, licitaţia se va relua în fiecare zi de marţi a săptămînii la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. (« wjaj

S.C. SEM R O M TRANSILVANIA S.A ., cu sediul în CIuj-Napoca, str. Horea, nr. 42-44, organizează în data de 23 martie, ora 10, licitaţie publică, cu oferte în plicuri sigilate, pentru achiziţionarea de insecticide conform

caietului de sarcini.Ofertele se depun pînă la data de 23 martie 2001, ora 9.Caietul de sarcini se poate procura contra cost de la sediul

societăţii mai sus menţionate la preţul de 200.000 lei.Informaţii suplimentare la telefon 064-134.116. (43S8728)

U n iv e r s ita te a de Ş tiin ţe A g r ic o le şi M ed ic in ă Veterinară CIuj-Napoca oferă în vederea exploatării în asociere terenuri situate în CIuj-Napoca, str. Mănăştur nr. 19 şi Calea Floreşti nr. 56 şi 64.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Direcţia General Administrativă.

Ofertele, inclusiv destinaţia utilizării terenurilor, vor fi depuse la Registratura Universităţii de Ştiinţe Agricole şi M edicină V eterinară C Iuj-N apoca p înâ la data de 12.03.2001, ora 15,00. {4144316}

UNIVERSITATEA "BOGDAN VODĂ"CLUJ-NAPOCA, STR. MOŢILOR NR. 119, TEL. 191.830

A N G A J E A Z Ă :<0

4 - p a z n ic i - v îr s tâ m a x im ă 40 a n i, |

con d iţii c o n fo rm e cu L e g e a n r . 18 / 19 6 6

C e re r ile în so ţite d e C .V . se v o r d e p u n e la sed iu l

U n iv e rs ită ţ ii p în ă Ia d a ta de 0 8 .0 3 .2 0 0 1.

S.C. TEXTILA ROMAT S.A.CIuj-Napoca, Str. Sa lam u lu i nr. 37

în c h ir ia z ă s p a ţ iipentru desfăşurarea activităţilor de . producţie, depozitare, comerţ.

Societatea deţine 15.000 mp de hale.IS e poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu intrări separate I | de 300; 400; 1000; 3000 mp. . |■ Informaţii la tel.: 064-441.252, mobil 094-709.563 ■: sau la sediul societăţii.k m m m m m m m m m m m m m m mm m m m m m m m m m m m m wmm m m mmm m

R A T C Iu j-N a p o c a p r o p u n e ş i o fe r ă m e to d e p e n t r u

Stoparea “furtului contorizat” de apăIngeniozitatea proverbială a românului nu face totdeauna casă bună cu iniţiativele destinate

folosului public; Există oameni care-şi folosesc iscusinţa şi spiritul de inventivitate în detrimentul ^celorlalţi, aducînd daune materiale celor cu care convieţuiesc. Presa a relatat despre astfel de situaţii, ieşite din comun, legate de modul în care unii se sustrag de la plata consumului de apă rece sau apă caldă menajeră, prin intervenţii personale în manevrarea apometrelor. în mod concret, ingenioşii” desprind contorul, instalîndu-1 invers. în această situaţie, paletele contorului se învîrt

în sens contrar, iar el înregistrează o “ scădere” a consumului de apă. Operaţiunea se face în detrimentul celorlalţi locatari, contorul de branşament (de scară sau bloc) înregistrînd consumul total al apei reci sau al apei calde menajere, consum care apare în facturile R A JA C şi respectiv RAT. -

Cauza constă în faptul că unele firme instalează apometre şi execută lucrări necorespunzătoare, respectiv nu sigilează apometrele după instalare, sau le sigilează superficial. Se naşte,* implicit, tentaţia unor consumatori “ ingenioşi’ de a apela la practicile sus menţionate. Cazul din strada Rovine nr. 10, cu diferenţe exagerate la consumul de apă între familii cu acelaşi număr de membri (de la 8001a 8000 litri/lună!), prezentat în presa locală, nu este unul izolat. Dacă vina principală este a firmelor care practică acest gen de lucrări, incomplete şi necorespunzătoare, nu este mai puţin adevărat câ intervenţiile neautorizate asupra contoarelor a celor certaţi cu etica şi bunul simţ, duc la cheltuieli nejustificate pentru ceilalţi locatari, la stări tensionale şi grave nemulţumiri. în plus,, aviz amatorilor: sustragerea de la plata consumului de apă prin astfel de mijloace frauduloase, şi implicit “ încărcarea.” facturii celorlalţi locatari reprezintă o gravă încălcare a legii.

în replică, la lucrările de contorizare individuală efectuate de Regia Autonomă de Termoficare CIuj-Napoca la asociaţiile de proprietari/locatari, nu au apărut şi nu pot să apară asemenea anomalii. Specialiştii regiei sigilează capetele apometrelor instalate, cu cleşti şi materiale speciale. Astfel, apometrele nu pot fi schimbate sau manevrate decît de specialiştii regiei. Orice intervenţii de acest gen efectuate de persoane neautorizate (inclusiv posesorii contoarelor!) este sesizată automat de către personalul R A T CIuj-Napoca, iar autorii lor sînt obligaţi Ia plata tuturor daunelor constatate.

Regia solicită, pentm evitarea unor situaţii mai mult decît neplăcute, de genul celor menţionate mai sus, o singură condiţie: aceea ca toţi locatarii din cadrul asociaţiei să apeleze la serviciile RAT CIuj-Napoca privind contorizarea, această instituţie garantînd calitatea lucrărilor. Astfel, apometrele, montate şi sigilate corespunzător, îşi vor putea îndeplini rolul pentm care sînt destinate: să aducă economiile la care sînt îndreptăţite familiile care au investit în operaţia de contorizare, fară a lăsa “portiţe” deschise pentm cei certaţi cu legea şi cu bunul simţ.

_ EXPO Transilvania

3400 CLUJ-NAPOCA - ROMANIA. Str. A urel V la icu , f.n ., te l/ fa x : 0 0 4 0 6 4 4 19 0 8 8 , 4 19 4 0 8 , 4 10 3 0 0

ORGANIZEAZĂ ÎN PERIOADA:

CLUJ-NAPOCA i i n iii t

ForestaT â r g internaţional s p e c i a l i z a t

în silvicultură, industria lemnului şi mobilier

«WWfJUfWmi ...

co

PROGRAM DE VIZITARE z i l n i c 1 0 00 - 1 8 00

(4144278)

34 0 0 CLUJ-NAPOCA - ROMANIA, S tr. A urel V la icu , f.n ., te l/ fa x : 0 0 4 0 6 4 4 19 0 8 8 , 4 19 4 0 8 , 4 1 0 3 0 0

ORGANIZEAZĂ ÎN PERIOADA:F X P O

Tfrnsijvaa

I

I

I

I

I

I

I

Iu ,

N A P O C A P R E S Sa n g a j e a z ă

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

Informaţii la tel. 064-19.68.58.

I

I

I

* 1IO m «O ■co IIO ■

- I

I

I

S o c ie ta t e c o m e r c ia lă

s o lic i tă s p r e

în c h ir ie r e s p a ţ iu .

c o m e r c ia l

u l t r a c e n t r a l în t r e ;

8 0 -2 0 0 m p . I

T e l. 0 5 1 / 4 1 4 .4 2 9 ,

în t r e o re le 8 ,0 0 - 15 ,0 0 .

T â r g u l I n t e r n a ţ i o n a l T e h n i c

PRO D U SE ELEC T R IC E Ş l ELEC TR O N IC ED EÎU ZÎN D U STR L _DE M Ă SU RĂ Ş l C O N T R O L ® IN STRUM ENTE Ş l M ETODE U m JZ Â T E Î lN l DE CONTROL*Şl A T E ST A R E Â C A L IT Ă Ţ I I® U T IU U E Ş I T EH N O G î G IÎP i INDUSTRIA CHIMICĂ Ş l P E T R O C H IM IC Ă ® P R O D U SE CH IM ICE Ş l P E T R § PRO IEC TA RE C E R C E T A R E Ş l A N TREPR EN O RIA T IN V E S T IŢ IO N A L ^ INDUSTRIA C H IM IC Ă ® TEHNOLOGII Ş I ECH IPAM EN TE PTM N DUSTRÎ

PROGRAM DE VIZITARE z iln ic 10°° - 1 8 00

• r .

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca n r.l6. d o Chaj

I U L

. 1 ' u b I i t * 1 1 ‘ U '

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9 -1 4 ■ * ~ tel/fax 19 -73 -04SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8 - l ( _________________marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-7?

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N C L U J

A N U N Ţ Ă :

C O N C U R S în data de 2 2 .0 3 .2 0 0 1 , ora 10 ,00, lased iu l C onsiliu lu i Judeţean Cluj, B -dul 21 D ecem brie nr. 5 8 , pentru ocuparea unui p ost de inspector de s p e c ia l i t a t e (p u r tă to r d e c u v în t ) p e p e r io a d ă nedeterm inantă, la S erviciu l Adm inistraţie Publică.

C ondiţii:

- s tu d ii su p e r io a r e j u r id ic e , a d m in is tr a t iv e , econ om ice , de ziaristică sau um aniste, cu diplom ă de licenţă;

- cunoaşterea, ce l puţin, a două limbi străine de c irc u la ţie in ternaţională, cu atestat, din care una en g leză .

D osarele se vor depune pînă în data de 20 .03 .2001 la sed iu l C onsiliului Judeţean C luj, Serviciul Resurse U m a n e , cam era 1, de u n d e s e p o t lua re la ţ ii suplim entare. (4264164)

micro (SjcreditMICROENTERPRISE CREDIT ROMANIA S .A .

C asa de Cultură S tu denţească Cluj şi R egia de Transport Urban de Călători Cluj organizează miercuri 7 m artie, ora 18,00 Ia Casa de Cultură a Studenţilor, sp ec ta co lu l fo lcloric de 8 M A R T IE - su sţin u t de A N SA M B L U L F O L C L O R IC "M Ă R Ţ IŞO R U L " şi A N S A M B L U L F O L C L O R IC "DOR TRANSILVAN" îm preună cu soliştii N icolae M ureşan, Aurel Şuteu, M arius Ciprian Pop, Adriana Hagău, Angela Rusu, Ancuţa Herţeg şi Rodjca Popa Comăniciu.

Intrarea este liberă pentru toate femeile.

R E P A R A Ţ I I j Zem> irvuiusi Fojocunci i RE1.M1ARDT■* t lo n M A n  ş tu r , n r. 8. C1u|-N .Tete 092/460*169; 064/42-50-96

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

ZtLifîiiki TeL 664-430423• Vînd garsonieră, confort l, pe str. Detunata, etaj intermediar, preţ7.200 USD. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră, confort l, pe str. Parîng, etaj intermediar, preţ 180 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pc str. 21 Decembrie, confort I, nefinisat, etaj intermediar, preţ 16.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, confort l, finisat, telefon, preţ 38.000 DM. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 2, pe str. Retezat, nefinisat, preţ 190 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, pe str. Primăverii, confort l, HO mp, finisat, etaj intermediar, preţ 46.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Piersicului, 4 camere, ultrafinisată, teren 300 mp, garaj, încălzire centrală, preţ 700 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort l, etaj intermediar, semifinisat, preţ 10.500 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, parter, finisată, confort 1, cu legea 112, preţ 11.000 USD. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd casă cu grădină, suprafaţa totală de 1040 mp, suprafaţa construită 130 mp, 5 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces auto, preţ 63.000 USD . Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd teren în Floreşti, 3.000 mp, preţ 20 DM/mp. Tel. 430.423. Tel.430.423.(Ag.i.)

• Vînd garsonieră confort 3 în cartier Gheorgheni. Tel. 16-00-51. (1305932)

• Vînd vilă nouă, 5 camere, mansardă, garaj, curte. Tel. 42- 06-92; 094-77-38-36. (1272547)

• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, zona Alverna, semidecomandat, fără balcon, 2 holuri, 34 mp, preţ negociabil. Tel. 094-99-01-24 sau 44-11-63 după ora 17. (1272630)• Vînd apartament 2 camere

cartier Ghocrgheni. Tel. 095-61-30- 39. (1380721)

• Vînd apartament 4 camere, confort maxim, cu telefon, garaj încălzit sub bloc, pe str. Donath, et. I, finisat. Pret 34000 USD. Tel. 42-06-15. (1380767)

* Vînd Mercedes Combi neînmatriculat, din 1988, benzină, motor negru, 4 cilindri, consum mic. Tel. 094-96-40-19. (1380763)

• Vînd Dacia 1300, anul 1980. Tel. 15-40-94. (1380769) ■

• Vînd Dacia Break 1310 fabricaţie 2000,19.000 Km, preţ 61 milioane lei. Tel. 092-55-73-33;093-38-14-48. (1305926)• Vînd Dacia 1310 TX .bleu, 1987

cu îmbunătăţiri, stare perfectă. Preţ 24 milioane negociabil. Tel. 092- 71-20-24. (1305937)

• Vînd televizor color Roadstar, carcasă plastic, cu telecomandă, stare foarte bună, preţ 3 milioane negociabil. Tel. 092-71 -20-24. (1305938) _______

• Cumpăr plăci de gramofon. Tel. 064-12-43-30. (1305916)

• Vînd garaj din tablă cu acte de proprietate, situat în str. Horea nr. 18-20. Preţ negociabil. Tei. L-V: 13-60-47 orele 7-15; zilnic 15-78-03 orele 18-21 sau 094-55-96-21.(1272629)

• Vînd: incubator capacitate 2500 ouă; Dacia 1300-an 1978; casă+livadâ, suprafaţa totală 10 ari, în Turda. Tel. 31-54-19. (1272637)

Societate de credit cu capital integral german, specializată în .finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii din România, cu reţea naţională în plină dezvoltare, angajează personal pentru extinderea activităţii sale din Cluj-Napoca:

CONSILIER/JURIDIC»Profilu l candidatului: - studii superioare juridice

- experienţă profesională de cel puţin un an, de preferinţă în domeniul financiar- bancar

- spirit pragm atic, comunicativ, dinamic- flexibilitatea programului de lucru (regim

part-time)

C.V.-urile însoţite de o scrisoare de intenţie cuprinzând salariul dorit, foaia matricolă şi o fotografie recentă se primesc la Microenterprise Credit Romania S.A.: Str. Bolyai nr. 1, etj. 1, ap. 3, Cluj-Napoca.

Term en lim ită: 15 martie 2001

• Vînd parfumuri originale. Catalog gratuit! Tel. 094-627.671. (7302610)• Vînd televizor color Saba. Tel.

43-12-06. (1380758)• Vînd convenabil dormitor: pat

dublu, dulap trei uşi curbat, două noptiere furnir nuc; dulap 2 uşi furnir Mahon, masă, 2 fotolii pat mari, o bibliotecă. Tei. 42-02-52;094-32-71-02. (1272634)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie urgent apartament

cu 2 camere, mobilat, cu aragaz şi frigider în Mărăşti, lîngă sensul giratoriu. Tel. 42-12-23 după ora 14 (fam. Faur). (1380745),

• Persoană serioasă caut de închiriat garsonieră. Ofer maxim 160 DM. Tel. 19-14-29. (1380776)

• Persoană serioasă caut de închiriat apartament 2 camere. Ofer maxim 120 USD. Tel. 19-14-29. (1380777)

• Dau în chirie 2 camere şi bucătărie, în loc. Feleacu. Nu pretind plata chiriei, doar sa aibă grijă de casă; se poate lucra şi grădina. Prefer familie. Tel. 43-81-36. (1272638)

• Caut în vederea închirierii, garaj, în zona Complexului Hermes. Tel. 42-03-35. (1380730)

DIVERSE• Renumita vrăjitoare

LA U RA rezolvă, datorită

s iiis ii* puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul , viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India. (1380700)

-• Organizaţia World Vision angajează lucrători sociali în comunele Aghireşu, Aşchileu, Borşa, Călăţele, Cămăraşu, Chinteni, Cîţcău, Frata, Gîrbâu, Huedin, Iara, Panţiceu, Petreştii de Jos, Săcuieu, Săvădisla, Sînpaul, Ţaga, Unguraş, Viişoara, Vultureni. Aceşti lucrători sociali vor fi angajaţi de către organizaţia World Vision şi pregătiţi timp de un an, apoi vor fi preluaţi de către prim ării. Detalii suplimentare puteţi obţine la sediul organizaţiei W orld Vision în Cluj-Napoca, str. Ţebei nr. 29A, tel. 42-00-28 sau la primăriile din localităţile menţionate. (1380770)

• Primăria Căpuşu Mare anunţă licitaţie publică pentru următoarele: păşune comunală Coasta Luncii, 120 ha, preţ minim dc pornire: 12 milioane lei; păşune comunală Farcaş, 62 ha, preţ minim de pornire: 2,5 milioane lei; păşune comunală Pleşe (Padina), 40 ha, preţ minim de pornire: 2 milioane lei. Licitaţia va avea Ioc la Primăria Căpuşu-Mare, în data de 20.03.2001, ora 12. înscrieri la licitaţie se pot face pînă în data de 19.03.2001. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în data de 29.03.2001 şi în data de 05.04.2001. (1380775)

• Institutul de Chimie “Raluca Ripan” Cluj-Napoca organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: -9 cercetători ştiinţifici principali gr. II; -8 cercetători ştiinţifici principali gr. III ; -9 cercetători ştiinţifici. înscrierile se fac Ia sediul Institutului de Chimie “Raluca Ripan” Cluj- Napoca, str. Fântânele nr. 30, în termen de 30 de zile. Relaţii suplimentare la biroul P. S. A. tel. 18-01-65/136. (1272636)

. • “Constructorul” SCCA cu sediul în Cluj-Napoca, Calea- Baciului nr. 45, organizează la data de 09.03.2001, ora 10, la sediul unităţii, licitaţie publică pentru: închiriere spaţii de producţie-1000 mp şi vînzare mijloace fixe din bazele de producţie Turda şi Cluj. Listele se pot ridica de la sediul unităţii. Inform aţiisuplimentare se pot obţine la tel. 094-15-44-23; 064-43-51-07, fax 064-43-51-11. (1272650)

Direcţia de M uncă şi Solidaritate Socială C lu j , c u se d iu l în C lu j-N a p o c a , str. G. C oşb u c n r . 2 . organizează în data de 05 .04 .2001 , ora 9,00, c o n c u r s pentru ocuparea postului de au d itor categoria A c la s a I gradul I.

C erinţe:• Studii superioare econom ice •• V echim e 5 ani în specialitate R esp o n sa b ilită ţi şi sarcin i:Auditul intern •C on d iţii o ferite:• salariul stabilit conform Legii nr. 154/1998 s i O .G .

24/2000;• programul de lucru de 8h/zi;• concediul de odihnă potrivit HG nr. 2 5 0 /1 9 9 2 . B ib lio g ra fia şi T em atica - la sediul unităţii (a f iş a te

alături)A lte informaţii se pot obţine la sediul in s titu ţie i.

Compartimentul Resurse U m ane, camera 16B (L u n i- Joi, ora 8 ,00-12,00).

• SC Semrom Transilvania SA-Complex Agrosem Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Horea nr. 42-44, angajează 3 (trei) paznici la depozitul din Cîmpia-Turzii. Relaţii suplimentare la tel. 43-25-38.(1272646)• S. C. angajează 4 muncitori

necalificaţi şi 4 tăietori cu autogen pentru fier vechi. Tel. 094-60-94- 33. (1305924)

• Crainic Mihaiu domiciliat în Cluj-Napoca, str. Tumu Severin nr. 4, chem în judecată la Judecătoria din Huedin pentru data de 26 martie 2001 în dosar nr. 176/2001 Composoratul Urbanial Vălenii pentru a recunoaşte dreptul meu de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 17.000 mp situat în Belişul Nou şi pe care eu l-am primit cu Legea 18/1991 conform Deciziei nr. 75/43 a Prefecturii jud. Cluj. Terenul este înscris în CF 161 Văleni se află la locul numit Runc. (1380754)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Kalman Dieter Daniel

_anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “ Instalare microcentrală de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Pasteur nr. 77, ap. 31. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1380756)

• Numita Red Sea Export SRL, Sucursala Cluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Mănăştur nr. 25, este citată în dosarul civil nr. 1073/ 2001, pentru data de 19.03.2001, ora8,30, la Judecătoria Cluj-Napoca, camera 95, în calitate de pirită, în proces cu Direcţia de Telecomunicaţii Cluj, pentru recuperarea debitului. (1380773)

•' în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Colcer Vaier anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul microcentrală de apartament str. Teleorman nr. 15- 17 ap. 15 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305927)

• Numiţii Takacs Anna, Takacs Maria, Takacs Marton şi Takacs Erzsebet născută Lâszlo sînt citaţi pentru termenul din 26.03.2001 ora .8 la Judecătoria Cluj, sala 122 în proces cu Takacs Martin ş. a. dosar 8933/2000 pentru acţiune în constatare. (1305930) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Fast Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul deschidere magazin situat în str. Plopilor nr. 39 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1305935) . . '

• Numiţii Burz Illes, Burz Doîy_: Barz Dumitru, Barz Anica, Ba: Ileana, Barz Petru, Bordea Mar.: Bordea loan, Burz Nicolae sînt c ir la Judecătoria Turda, în calitate : pîrîţi, pentru ziua de 19 martie 20v! în dosar nr. 66/2001. (1305936)

• Mert Emilia şi Ionaşcu A ir cer reconstituirea cărţii fu n c ir pentru locul de casă în suprafaţă ; 1331 mp cu nr. CF 1783 şi Te: 702/3/35 situat în Someşeni s: Canton CFR în ca lita te ; moştenitori ai defunctului Po Vasile a Iui Vasile. (1305942) !

• în conformitate cu Leg ea ii 137/1995, Schweitzer A lice anu:ş începerea demersurilor pen::[ obţinerea autorizaţiei de m eci pentru obiectivul m onta:: microcentrală ‘ apartament st.ţ Mehedinţi nr. 65-67 apt. ÎOO Cluj- Napoca .'.Eventualele sesizări t‘ sugestii numai pentru factorii i mediu se vor depune la sediul APS! Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 9:(1305945)

• Bukos Ştefan cheam ă :: judecată Federaţia Pentru Sprijin iri Sinistraţilor SA, în ziua de 19 mar: 2001, la ora 9 la Judecătoria C'r- Napoca. nr. dosar 1687/200!(1305946)

• în conformitate cu Legea rr 137/1995, SC Sumi Porcelan S?ă anupţă începerea demersuri!:' pentru obţinerea autorizaţiei ă mediu pentru obiectivul: sec firmă situat în Cluj-Napoca. :Byron nr. 13. Eventualele sesizr şi sugestii numai pentru factorii mediu se vor depune la sediul AFM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. Si (1272642)

• în conformitate cu Legea rr. 137/1995, Sucursala PECO Cir anunţă începerea demersurile: pentru obţinerea autorizaţiei d: mediu pentru obiectivul: modernizare staţia PECO nr. 4 Cit: situat în Cluj-Napoca, Calea Baciului f. n. . Eventualele sesizi' şi sugestii numai pentru factorii ce mediu se vor depune la sediul APS!Cluj,- Calea Dorobanţilor nr. 9?.(1272647) -

• în conformitate cu Legea ir 137/1995, Pugna Indrei anunţi începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de med:: pentru obiectivul; instalar: microcentrală situat în Cluj-Napoca str. Putna nr. 5 ap. 36. Eventuale.: sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune :: sediul ' APM Cluj,. Cale: Dorobanţilor nr. 99. (1272653)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Potopea Elena anunţi începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu per.tr. obiectivul: montare microcentrab situat în Cluj-Napoca str. N. Titulescu nr. 36 ap. 35. Eventualei: sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune 1: sediul APM Cluj, Cale; Dorobanţilor nr. 99. (1272655) f L ^

legFii

legiRus

0ct<

aniseubur1LI77ave;12,Chi«iciodib

miercu• Subsemnaţii Fa.zacas Ispas şi

soţia Silvia chem în judecată pe pîrîtii Ciortea Ana, Andreica Maria, Zăhan Susana, cu domiciliul necunoscut, în dosar nr. 2130/2000 al Judecătoriei Turda, cu termen de judecată în data de 7 martie 2001. (7302481)• Subsemnatul Nagy Ioan chem în

judecată pe pîrîţii Nagy Ioan, Morar Vasile, Rusz Ana, cu domiciliul necunoscut, în dosar civil nr. 2158/ 1997 al Judecătoriei Turda, cu termen de judecată în data de 26 martie 2001. (7302482) ,• Subsemnatul Arieşan Viorel

chem în judecată pe pirita Cherapan Maria în dosar nr. 5639/2000 al Judecătoriei Turda, cu termen de judecată la data de 13 martie 2001. (7302480)• Numiţii Vâtcă Marta,'căsătorită

Marcu, Vâtcă Ioan, Suciu Savina, Ladar Ioan, toţi cu domiciliul necunoscut, sînt citaţi la Judecătoria Turda în data de 29 martie 2001, în calitate de pîrîţi în dosar civil nr. 1173/2001. (7302483)

PIERDERI• Pierdut permis de conducere

pe numele Panait Septimiu Dan Ştefan, legitimaţie RATUC, legitimaţie serviciu C .E. Napoca S.R .L., cartelă AMWAY pe numele Csipkes Alexandru, bonuri de masă pe nume Panait Septimiu Dan cu codul numeric 1760104120640, certificate acţionar emise de S.C. FIM ARO S.A. şi S.C. C .U.G. S.A. Găsitorului recompensă, dacă nu, le declar nule. (D.P.)

• Pierdut geantă neagră cu acte importante în data de 28 februarie a. c. în P-ţa Cipariu. Ofer recompensă substanţială găsitorului. Contactaţi-mă Ia telefoanele 095-59-11-13 sau 19-58-32 zi şi noapte. (1272623)■ Pierdut carnet de expert contabil

pe numele Szasz Margareta Ecaterina. îl declar nul. (1380751)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Greţa Maria. îl declar nul. (1380752)

• Pierdut carnet de asigurat pe, numele Centea Rodica. îl declar nul. (1380 771)

• Pierdut carnet de asigurat pe numele Centea Gavril. îl declar nul. (1380772)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie CFR pe numele Palcău Florentina. Le declar nule. (1305941)• Pierdut legitimaţie ,de călătorie

CFR pe numele Kovacs A. P. Zsolt. 0 declar nulă. (1305943)• Pierdut adeverinţă de acţionar

Carbochim pe numele Boier Petru. 0 declar nulă.-(1272639)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele Rus Nicolae Narcisiu. Le declar nule. (1272651)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie CFR pe numele Ratiş Octavian. Le declar nule. (1272657)

DECESECOMEMORĂRI• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică, OLTEAN ILEANA (ILUCA) în vîrstă de 77 de ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 8 martie 2001, ora 12, în satul Măeicaş, comuna Chinteni. Nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiica Maria li familia. (1380764)

• Profund îndurerate ne luăm un ultim rămas bun de la scumpa noastră mamă şi bunică O LTEAN ILEA N A . Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiica Elena şi nepoata Simina Gârda. (1380765)

• Un ultim omagiu celei care a fost draga noastră bunică şi străbunică, OLTEAN M ARIA. Nu te vom uita niciodată. Familia Căţănaş Simona şi Cristian cu nepoata Ana, familia Pop Adrian şi Simona cu nepoata Bianca. (1380766)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ MAXIM NICODIM. Înmormîntarea va avea loc miercuri ora 12 la Capela Nouă a Cim itirului _ Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Cornelia. (1305917)

• Cu durere nesfîrşită anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre mamă, soacră şi bunică OLTEAN ILEAN A din satul Măcicaş. Dumnezeu să vegheze asupra sufletului ei şi s-o odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Irina, Dan, Dănuţ şi Ionică. (1305931)

• Cu adîncă durere în suflet anun(ăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şi soacră MAGDA M A R IA în vîrstă de 59 ani. Înmormîntarea va avea loc joi 8 martie ora 13 de Ia Capela 1 a Cimitirului Central. D-zeu să- i odihnească sufletul ei bun. în veci nemîngîiaţi soţul Victor, fiicele Cristina şi Ioana, ginerele Tudor-Alin. (1305939)

• Sîntem alături de familia Magda greu încercată în aceste momente' Ia decesul cuscrei noastre M A R IA . Sincere condoleanţe întregii familii. Viorel, Maria şi Sergiu Mocan. (1305940)

• Cu nemărginită durere în suflet ne luăm rămas bun de Ia soţul şi tatăl, N IC O LA E M AXIM . Fie-i ţărîna uşoară. Înmormîntarea are loc azi, 7 martie 2001, orele 14, la C im itirul Mănăştur. Soţia M aria şi fiica Adriana. (1272643)

• Colectivul Liceului Economic îşi exprimă compasiunea şi este alături de fam ilia îndoliată în urma decesului celei care a fost distinsa profesoarăCONSTANŢA V IO R IC A POPESCU. Zeci de generaţii de elevi îşi vor aminti cu plăcere de talentul special al domniei sale în predarea lim bii şi literaturii române şi de căldura sufletească pe care le-a arătat- o întotdeauna. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (1380755)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate de trecerea în nefiinţă a celui care a fost L IV IU BREJAN zis MANGA, sportiv deosebit, suflet ales şi prieten desăvîrşit. Prof. dr. Ioan Horotan. (1380759)

Un ultim omagiu celui care a fost finul nostru M AXIM N ICO D IM . Dumnezeu să-l odihnească. Familia Sâmboan. (1380760)

• Un ultim omagiu celui care a fost unchiul nostru M AXIM N ICODIM . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Crişan. (1380761)

, • Locatarii din str. Deva nr.94 transmit sincere condoleanţe familiei greu încercate de pierderea celei care a fost stimata noastră colocatară, doamna BODOR K LA R A . Dumnezeu s-o odihnească! (1380768) ‘

• Sîntem alături de colega noastră Nicolae Adriana în aceste momente grele pricinuite de decesul tatălui drag. Colegii de la CEC Sucursala CIuj- Napoca. (1380774)

• Va rămîne în amintirea şi în sufletele noastre cel care a fost dragul nostru soţ, tată şi frate POP IACOB în vîrstă de 55 ani. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul din Mănăştur, la Capela nouă. în data de 8.03.2001 la ora 14. Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia îndurerată. (1305928)

• Colectivul C lin icii de Nefrologie “ Mihai Manasia” Cluj este alături de familia conferenţiarului dr. Dan Vlăduţiu la dureroasa despărţire de tatăl drag. Sincere condoleanţe. (1305929)

• Sîntem alături de colega noastră Maxim Florian Cornelia în aceste clipe grele prin trecerea în nefiinţă a soţului mult iubit. Dumnezeu să-l odihnească în pace Colectivul SC Vimpex (1305933)

* Sîntem alături de familia Roş Victor în trista încercare prin care trece. Catedra Maşini Agricole şi Autovehicole Rutiere. (1305944)

• Un ultim omagiu celui care a trecut în eternitate BOLEANU IOAN (PIŢU) fost angajat al SC A C I Cluj SA. Pios omagiu şi sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul de conducere al SC AC I SA Cluj. (1305947)

• Sîntem alături de familia Pop Lenuţa şi Claudiu în aceste clipe de grea încercare pricinuite de pierderea soţului şi tatălui drag POP IACOB. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Florea Dorin şi Lenuţa. (1272640)

• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru NICOLAE M A X IM . Asociaţia de Proprietari! str. Putna nr. 3. (1272652)

• Azi 7 martie se împlineşte un an de la tragica dispariţie dintre noi a naşului nostru CUC ADRIAN. Nu te vom uita niciodată. Fin ii Horaţiu şi Marcela. (1305948)

Ministerul Justiţiei a avizat proiectul noului statut al poliţistuluiMinisterul Justiţiei a avizat, la sfirşitul

săptămînii trecute, proiectul noului statut al poliţistului, a declarat, ieri, în- cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Rodica Stănoiu.

Ministrul Justiţiei a condamnat atacurile violente asupra poliţiştilor, calificînd ca fiind inadmisibil incidentul care s-a soldat cu decesul poliţistului timişorean Saşa Disici.

Poliţistul Saşa Disici a fost împuşcat, în noaptea de sîmbătă spre duminică, în timp ce urmărea un autoturism furat, în care se. aflau trei persoane. Poliţia judeţeană şi Comandamentul Judeţean de Jandarmi au organizat imediat filtre pe toate arterele de circulaţie, pentru a-i identifica şi prinde pe cei trei infractori. Au fost, de asemenea, anunţate forţele de ordine din judeţele limitrofe (Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara), acţiunea fiind

coordonată de şeful Inspectoratului General de Poliţie, Florin Sandu. Ministrul de Interne, Ioan Rus, a ordonat constituirea unei com isii ministeriale de anchetă în acest caz, condusă de generalul de divizie Toma Zaharia, secretar de stat în MI şi adjunct al ministrului de Interne.

Poliţiştii timişoreni au realizat portretul-robot al uneia dintre persoanele implicate în uciderea plutonierului major Saşa Disici, iar Poliţia Rutieră Satu Mare a reţinut, luni seară, un suspect. Surse din cadrul Poliţiei sătmărene au declarat că suspectul corespunde portretului-robot realizat de poliţiştii timişoreni şi câ nu şi-a putut justifica prezenţa în localitate.

Poliţia din Satu Mare continuă investigaţiile, comisie de anchetă de Ia Inspectoratuliar o

Judeţean de Poliţie Satu Mare a fost chemată să participe Ia cercetări.

* S-a scurs un an de cînd scumpa noastră M A M I a părăsit această lume pentru a fi fericită alături de iubitul ei nepot CRISTIAN şi ceilalţi dragi ei. Dorul de ei ne sfişie inim ile. Zorela şi Ovi. (1272656)

Medicii de familie ameninţă că vor închide cabinetele dacă nu îşi vor primi, pînă la data de 15 martie, bugetul de practică medicală aferent lunii ianuarie, a declarat, ieri, în cadrul Adunării Generale a Patronatului Naţional al . Medicilor de Familie (PNMF), doctorul Doina M ihăilă, preşedintele PNMF.

“ Unii dintre noi nu şi-au primit nici măcar banii pentru luna decembrie. în Bucureşti, de exemplu, medicii de familie fac «muncă patriotică» de la 1 ianuarie, întrucît nu-au mai primit nici un leu de la sfirşitul lui 2000. Nu mai avem bani sâ

ne plătim impozitele, salariile angajaţilor sau cheltuielile de întreţinere” , a adăugat doctorul Mihăilă. '

M edicii de fam ilie acuză Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C N A S) că nu ia măsuri pentru ca spitalele şi medicii specialişti să-şi onoreze reţetele, iar conducerea Casei nu a respectat procentul din buget acordat medicilor de familie. “ Un medic de familie cîştigă 1,5 milioane de lei pe lună, iar în condiţiile acestea solicităm măcar reduceri, dacă nu scutiri de impozite” , a precizat preşedintele PNMF.

înfiinţat recent, de medicii de

familie din cadrul sistemului de asigurări de sănătate, Patronatul şi-a propus, pe termen scurt, două ob iective principale. Primul se referă la negocierea - contractului pe anul 2001 cu C N A S, C asele de asigurări judeţene şi a m unicipiului Bucureşti, negociere vizînd, printre altele, data fixă de rambursare a banilor, reconsiderarea serviciilor plătite şi plafonul minimal al bugetului de practică. Cel de-al doilea obiectiv vizează obţinerea dreptului de reprezentare în Consiliul de Administraţie al Casei Naţionale şi în cele ale Caselor Judeţene.

M i n i s t e r u l S ă n ă t ă ţ i i ş i F a m i l i e i a e l a b o r a t o s t r a t e g i e c a r e

v i z e a z ă e l i m i n a r e a d i s c r i m i n ă r i i p e r s o a n e l o r c u t u l b u r ă r i m i n t a l e

important în punerea în aplicare a strategiei îl va avea doctorul de fam ilie, care va trebui să recunoască aceşti bolnavi, dar şi populaţia, care va trebui să-i ajute să se integreze în societate.

Statisticile Centrului de Calcul al MSF arată câ

Ministerul Sănătăţii şi Familiei (MSF) are, în domeniul sănătăţii mintale, o nouă stategie, care vizează tratarea cu respect şi eliminarea discriminării persoanelor cu tulburări mintale, precum şi garantarea drepturilor omului pentru aceste persoane, a declarat, ieri, Daniela Bartoş, ministrul Sănătăţii şi Fam iliei, cu ocazia deschiderii Conferinţei Naţionale “ Sănătatea mintală în România. De la ignorare spre responsabilitate” .

“MSF va elabora un plan naţional de sănătate mintală, persoanele cu tulburări mintale avînd dreptul de a fi tratate şi îngrijite, pe cît posibil, în mediul în care trăiesc, dreptul de a fi protejate de vătămări, de abuzurile personalului medical, de administrarea unei medicamentaţii neadecvate” , a spus Bartoş:

Ministrul Sănătăţii a adăugat că un roi

numărul persoanelor cu tulburări psihice a crescut cu peste 28 la sută în 1999 faţă de 1990, în condiţiile în care populaţia a înregistrat o scădere numerică. Bolile psihice afectează, în special, populaţia tînărâ, 80 la sută dintre bolnavi avînd vîrsţa sub 54 de ani.

“ în România, ca urmare a situaţiei economice şi sociale, sănătatea mintală ar trebui să fie o prioritate, dar noi nu avem încă o politică în acest domeniu, iar bugetul alocat acestui sector este de doar trei la sută din bugetul pentru sănătate” , a spus Bogdana Tudorache, preşedintele Ligii Române pentru Sănătate Mintală (LRSM).

Ministerul Justiţiei a făcut noi demersuri pentru extrădarea Ioanei Maria Vlas

Ministerul Justiţiei a făcut noi demersuri pentru extrădarea Ioanei Maria V las, fost preşedinte al SOV Invest, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu.

“ Am rugat să se reia diligenţele pentru a se depăşi stadiul actual al acestei probleme. Principalul obstacol este, însă, faptul că nu se mai ştie unde se află Maria Vlas în prezent” , a declarat ministrul Stănoiu.

Ioana Maria Vlas este'singura pesoană câre a fost trimisă în judecată în lipsă în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Ea

părăsit România după declanşarea scandalului FNI, în data de 22 mai 2000, pe la punctul de trecere frontieră Vama Veche, în condiţii legale,

întrucît pînă în acel moment nu fusese înregistrată nici o solicitare în baza căreia sâ se impună “ întreruperea călătoriei”. A doua zi, Vlas- s-a îmbarcat într-o cursă a companiei bulgare Balkan Air care a decolat de la Sofia în direcţia Tel A viv . înainte de a pleca din România, Vlas şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al SOV Invest, iar Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii a confirmat înlocuirea ei din funcţie.

Procurorii au stabilit câ, prin activitatea lor, cele 13 persoane trimise în judecată în acest caz i-au prejudiciat pe investitorii FNI cu aproximativ 1.057 de miliarde de lei.

Potrivit unui comunicat ai Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, remis presei în 1 1 august 2000, procedurile de extrădare

ale fostului preşedinte al SOV Invest se desfăşoară potrivit regulilor specifice sistemului de drept al statului Israel.

în perioada 7 - 11 august 2000, doi procurori din cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie s-au aflat în Israel, unde au purtat discuţii cu autorităţile ju d iciare ale acestui stat referitoare la cererea de extrădare privind-o pe Ioana Maria Vlas. Datele puse la dispoziţie de procurorii români au vizat îămurirea unor probleme ridicate de caracterul complex al cauzei, de specificul probatoriului şi de diferenţele de reglementare ale celor două sisteme de drepte Autorităţile israeliene şi-au afirmat deplina disponibilitate de a contribui la rezolvarea favorabilă a cererii formulate de partea română, se preciza în comunicatul Parchetului.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

1441 - lancu de H unedoara a devenit v o ie v o d a

T ransilvan ie i

REUNIUNEA ANUALĂ A COMITETULUI JUDEŢEAN

AL CRUCII ROŞII

Sficcescil reformei în ocrotirea copilului depinde de finanţare şi de implicarea societăţii civile, consideră reprezentanţii ONG de profil

La Clubul Casei Universitarilor a avut loc, luni, Reuniunea anuală a Comitetului Judeţean al Crucii Roşii - Filiala Cluj. Reuniunea a avut pe ordinea de zi: Raportul privind activitatea Filialei Cluj a Crucii Roşii în anul 2000; Raportul asupra execuţiei planului de venituri şi cheltuieli pe anul 2000 şi dezbaterea şi aprobarea planului de venituri şi cheltuieli pe anul 2001; Programul de activitate pe anul 2001; Notă informativă a Comisiei de cenzori asupra controalelor întreprinse în anul 2000; Dezbaterea şi aprobarea docum entelor; Diverse.

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2000, prezentat de directorul filialei, dl Ruben Adam , Filia la Cluj a Crucii R oşii este compusă din şase subfiliale orăşeneşti, 44 de subfiliale comunale (din 74 de comune) şi 19 comisii în societăţi comerciale şi instituţii de învăţămînt. în 2000, numărul membrilor cotizanţi a fost de 12.536, iar al celor activi voluntari) - 90 (din care peste 50 de tineri).

Intr-un top al subfilialelor, după numărul de membri cotizanţi, pe primul loc se situează Cîm pia Turzii, urmată de Cluj-N apoca, Gherla, Ciucea, Bonţida şi Huedin,

în cadrul programului de pregătire pentru I intervenţii în caz de dezastre şi conflicte ţ armate, voluntarii Filialei Cluj au participat

la aplicaţii comune cu Inspectoratul de Protecţie Civilă, au participat la cursuri de prim ajutor şi Ia tabere de instruire. 70 de persoane au absolvit, în 2000, cursul de “ Soră Voluntară de Cruce Roşie” , iar alte 81 au promovat în anul II.

Filiala Cluj a Crucii Roşii s-a implicat, şi în 2000, în sprijinirea persoanelor vulnerabile stabilite în Strategia 2010 , acordînd ajutor m aterial şi financiar cop iilor orfani neinstituţionalizaţi, persoanelor vîrstnice singure, bolnave şi cu venituri m ici; veteranilor de război cu mijloace de trai reduse; familiilor nevoiaşe cu mulţi copii şi cu venituri mici; repatriaţilor din Republica M oldova. în cadrul Program ului social desfăşurat pe tot parcursul anului 2000 s-au acordat ajutoare în valoare totală de peste 1,4 miliarde de lei, din care 298 milioane pentru colectivităţi şi peste 1 , 1 7 miliarde pentru persoanele defavorizate.

Filiala Cluj a Crucii Roşii a desfăşurat, în 2000, şi un Program pentru sănătate, avînd ca obiective: prevenirea şi combaterea SIDA; combaterea consumului de alcool, a fumatului şi consumului de droguri; promovarea donării de sînge benevolă şi neremuneratâ; primul ajutor.

Şi nu o dată, în 2000, Filiala Cluj a Crucii Roşii a intervenit în sprijinul populaţiei afectate de inundaţii, atît în judeţul nostru, cît şi în alte judeţe.

Trebuie remarcat însă, aşa cum de altfel preciza, în acelaşi Raport, dl Ruben Adam, că “ Crucea Roşie nu poate exista fară sprijinul populaţiei, fără voluntari. Crucea Roşie creează mediul în care activitatea voluntară are sens şi contribuie la alinarea suferinţelor umane, este mijlocul prin care fiecare persoană poate sâ întindă o mînă de ajutor aproapelui sau să-şi ofere în mod liber timpul şi energia în folosul comunităţii, este locul unde tinerii pot să-şi exercite drepturile şi responsabilităţile de membri ai comunităţii în timp ce învaţă şi se dezvoltă. Ca auxiliară a puterii publice, Crucea Roşie nu se substituie serviciilor care trebuie să fie oferite de alte sectoare sau angajaţi plătiţi, ci este complementară, sprijină autorităţile publice în cele mai importante sectoare care privesc viaţa şi demnitatea umană” . Altfel spus, Crucea Roşie sîntem - sau trebuie să fim - noi, toţi.

M . T R I P O N

Strategia naţională revizuită privind protecţia copilului include măsuri pertinente de refomă, dar succesul lor depinde în mare măsură de finanţarea disponibilă şi de im plicarea societăţii civile, a declarat, recent, Gabriela Alexandrescu, preşedinta Federaţiei Organizaţiilor Neguvemamentale pentru Protecţia Copilului (FONPC).

Orice strategie de protecţie a copilului trebuie să urmărească respectarea drepturilor iui şi să îi asigure şanse egale de acces la educaţie şi la asistenţă medicală. în jur de 300 de specialişti din cadml ONG au elaborat deja un punct de vedere comun privind protecţia copilului, care se doreşte a fi o completare la strategia naţională.

Alexandrescu a explicat că, cel mai adesea, victimele discriminărilor sînt minorii care suferă de diferite boli sau handicapuri ori care provin din familii de rromi. Aceste categorii au fost insuficient protejate pînă acum, deşi au un grad mare de risc

privind abandonul familial. Rata abandonului în Roipânia a crescut constant în ultimii zece ani, fiind mai mare decît în alte ţări mai sărace din regiunea balcanică. în cazul copiilor cu nevoi speciale, boala şi handicapul sînt greşit asimilate drept dizabilităţi, ei beneficiind rareori de condiţii normale de dezvoltare şi creştere. De asemenea, există convingerea eronată că persoana cu handicap are doar drepturi, nu şi obligaţii şi că sarcina ocrotirii e i’ revine exclusiv statului, nu şi familiei ori societăţii civile.

Copiii rromi reprezintă una din cele mai vulnerabile categorii, în principal din cauza sărăciei familiilor lor, care îi trimit deseori la muncă ori la cerşit. Mulţi nu au haine şi nici rechizite, motiv pentm care renunţă să mai meargă la şcoală. Ei pierd astfel dreptul de a încasa alocaţia, în condiţiile în care veniturile familiilor sînt şi aşa foarte reduse. în acelaşi timp, copiii rromi beneficiază în foarte mică măsură de servicii de sănătate, numărul

îmbolnăvirilor în rîndul lor fiind foarte mare.

Pentm prevenirea acestor situaţii, care duc în mod clar la încălcarea drepturilor copilului, este necesară o mai bună funcţionare a serviciilor specializate. Este vorba de identificarea familiilor cu grad mare de risc, de asistarea copiilor în familie şi de instituţionalizarea lor ca ultimă formă de protecţie. De asemenea, un program de educaţie parentală a tinerilor ar scădea posibilitatea ca viitorii părinţi să renunţe la un copil pe care nu sînt pregătiţi să îl crească. Nu în ultimul rînd, trebuie dată o mai mare atenţie serviciilor de prevenire şi intervenţie în caz de abuz asupra minorilor.

în acelaşi timp, se impune promovarea unor programe naţionale de • prevenire a handicapului la copii şi de recuperare a lor încă din copilărie, precum şi de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problemeîe lor. Mamele ar trebui supravegheate încă din timpul sarcinii şi vaccinate

împotriva bolilor care pot gener; apariţia unor handicapuri a le nou născutului. Alte programe ar trebe să urmărească creşterea gradului d; toleranţă faţă de copiii cu n e v e speciale ori instituţionalizaţi ş i S favorizeze integrarea m in o r ilc instituţionalizaţi în societate.

Reprezentantul FONPC e s te dr părere că autorităţile acordă p rs puţină atenţie sprijinului p e cai; ONG de protecţie a copilului l-t putea acorda în d e z v o lta re serviciilor de ocrotire. O rganizaţii! au, în momentul de faţă, capacitate de instruire şi formare a personalul: specializat în ocrotirea cop ilu lu i j de a elabora programe e fic ien te i flexibile în acest domeniu.

FONPC reuneşte peste 3 3 d organizaţii care desfăşoară 2 9 c tipuri de servicii de p rotecţie t aproape toate judeţele ţării. A c e s t ; reunesc peste o mie de specialişti ş numeroşi voluntari, derulînd anu proiecte cu finanţare e x te rn ă ; valoare de peste 12 m ilio an e c dolari.

Am basada Statelor Unite a făcut public nn raport proprii privind situaţia copiilor abandonaţi din Rom ânii

Situaţia copiilor abandonaţi din România s-a îmbunătăţit mult în ultimii ani, dar mai sînt încă lucruri de făcut pentru ca aceştia sâ crească şi sâ se dezvolte in condiţii asemănătoare celor aflaţi în fam ilii, relevă un raport recent realizat de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.

Raportul este intitulat “Aproape acasă: copiii din România la zece ani după Revoluţie” şi arată o scădere a numărului de minori aflaţi exclusiv în grija statului, îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire în instituţiile specializate,, precum şi interesul în creştere faţă de ocrotirea în sistemul rezidenţial, în acelaşi timp, raportul face referire şi la modul în care cetăţenii ori organizaţiile americane s-au implicat, în timp, în derularea acestui proces, alături dc voluntari din alte ţări.

Imaginea copiilor “ închişi în camere cu gratii la ferestre, slab luminate, legânîndu-şi permanent capetele şi izbindu-sc de pereţi, sub ochii unor îngrijitori dezinteresaţi” a şocat Occidentul imediat după 1990, se arată în raport.

Existenţa unui număr de aproximativ 170.000 de copii abandonaţi a fost un rezultat al politicii de interzicere a avorturilor, promovată de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, precum şi a planurilor sale irealiste privind revoluţia industrială. Această atitudine “pro-natalistâ” a adus un număr mare de copii nedoriţi, dar şi ideea că, dacă statul vrea copii care sâ ajungă muncitori, atunci să şi aibă grijă de ei.- Mii de copii au rămas astfel în grija statului. O dată ajunşi în instituţii, copiii intrau în grija a cel puţin şase ministere şi a mai multor autorităţi

locale, astfel că, pînă la urmă, nimeni nu răspundea în mod clar de soarta lor. Situaţiile în care copiii nu aveau destulă hrană, apă caldă şi căldură iama ori detergenţi şi săpun pentru o minimă igienă erau frecvente la sfîrşitul anilor 80. Lipsa de igienă şi de medicamente a favorizat apariţia infecţiilor şi a agravat unele afecţiuni deja existente. Printre acestea, îmbolnăvirile de SIDA s-au înmulţit în rîndul copiilor din orfelinate, România ajungînd, în scurt timp, sâ fie ţara în care se află mai mult de jumătate din copiii bolnavi de SIDA din Europa.

După 1990, România a început să acorde mai multă atenţie copiilor instituţionalizaţi, primul pas fiind semnarea Convenţiei Internaţionale privind Drepturile Copilului. Sprijinul financiar extern nu a întîrziat sâ apară: între 1991 şi 1995, programul UNICEF de asistenţă a fost completat cu fonduri asigurate de guvernele american, danez şi german. Acestora li s-au adăugat programe finanţate de Franţa, Belgia, Olanda, Elveţia şi de alte ţări eruopene. In 1993, a apărut prima autoritate naţională pentru drepturile copilului, iar doi ani mai tîrziu a fost finalizat primul plan de acţiune în acest sens - baza viitoarelor măsuri de reformă a sistemului. Apariţia unei singure autorităţi a încurajat reforma, care a presupus descentralizarea deciziei şi orientarea către un nou tip de servicii, care asigură copiilor o atmosferă de creştere mult mai apropiată de cea familială.

Numărul copiilor îngrijiţi de stat, în aproape 700 de centre specializate, a rămas însă neschimbat pînă în. 1996. în decurs de doi ani, între 1997 şi 1999, numărul copiilor care trăiau în centre de

>plasament a scăzut de la 44.500 la 31.500, i a r al minorilor aflaţi în grija serviciilor a ltern at: aproape s-a dublat, ajungînd la 19 .4 0 0 . f asemenea, a crescut implicarea organizaţii':: neguvemamentale în activităţile de p rotecţie ; copiilor, ele avînd uit rol major în a p a riţia s\- formarea asisţenţilor matemali.Y

în 1999, sistemul de protecţie a copilu lui s confruntat cu o gravă criză financiară, d u p ă s peste jumătate din judeţe au redus cu aproape treime fondurile alocate acestor activităţi. S itua:, a determinat o parte din donatorii internaţional j precum Uniunea Europeană, prin programul Phzj - să redirecţioneze spre ajutoare de u re e r fondurile prevăzute pentru măsuri de reform ă :!

•sistemului. jîn momentul de faţă, lucrurile stau cu totul a!::

faţă de 1990, dar mai sînt încă lucruri de făc-j apreciază autorii raportului. Un program e; asistenţă derulat de AIDS a sprijinit aproape 5.C0. de familii, după ce specialiştii au estimat câ r venit lunar de 30 de dolari ar fi suficient ir familii pentru a-şi putea întreţine copiii. j

Trebuie, de asemenea, acordată atenţie cop::.- ; care împlinesc 18 ani şi care se pregătesc părăsească instituţiile de ocrotire, precum Y grupurilor vulnerabile: copiii cu deficienţe, cor străzii şi cei din comunităţile de rromi. M ai sir: necesare şi măsuri legislative privind pro tec::: copilului, concomitent cu cefe de continuare : reformei, pentru care autorităţile române au sprţ- deplin din partea autorităţilor europene internaţionale, se mai arată în raport.

P e s te 1 0 .0 0 0 d e c o p ii d in in s titu ţiile d e ocrotire v o r fi v a c c in a ţi îm p o tr iv a h e p a tite i A

Peste 10 .000 de copii din • instituţiile de ocrotire sau din zonele afectate de inundaţii vor fi vaccinaţi împotriva hepatitei A, în cadrul unei campanii de imunizare declanşate de. organizaţia Wold Vision România (W VR) şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei/cu sprijinul unei companii americane de produse farmaceutice.

Cam pania, beneficiind de o donaţie a Merck Sharp Dohme, a început, ieri, cu imunizarea copiilor, cu vîrste cuprinse între doi şi 15 ani, din Centrul de plasament Sfînta Ecaterina şi va continua în celelalte ; instituţii de ocrotire din Bucureşti, precum şi din judeţele C lu j, Constanţa, Dolj, Tulcea, Vîlcea.

Recomandările W VR vizează, în principal, imunizarea copiilor cu risc

crescut de îmbolnăvire, aflaţi în centre de plasament sau şcoli speciale, a celor din zonele în care există epidemii de hepatită A sau care locuiesc în zonele endemice, dar şi a celor din regiunile afectate de inundaţii, a declarat, ieri, în conferinţa de presă organizată cu ocazia începerii campaniei, Laurenţiu Zolotuşcă, consilierul medical al organizaţiei.

Costul unui vaccin este destul de ridicat, aproximativ 50 de dolari, de aceea imunizarea anti-hepatită A nu a fost inclusă într-un program naţional de vaccinare.

Donaţia companiei americane Merck Sharp Dohme, în valoare de peste u'n milion de dolari, reprezintă contravaloarea a 22.000 doze de

vaccin, care vor fi administrate unui număr de 11 .0 0 0 de copii (în campania din primul trimestru al anului 2001 şi rapelul care va fi administrat în perioada septembrie- noiembrie a aceluiaşi an), a declarat Laurenţia Velea, director general în Ministerul Sănătăţii şi Familiei, care a mulţumit pentru ajutorul acordat copiilor din România.

Această ultimă donaţie a MSD vine după o acţiune similară de imunizare a copiilor împotriva rujeolei, oreonului şi rubeolei, şi alta de echipare a centrelor zonale HIV/ SID A, donaţii de peste două milioane de dolari, a declarat, în conferinţa de presă de ieri, Adrian Careţu, director general pentru România al companiei.

Hepatita virală A este o boală cr: î se transmite pe cale digestivă şi cr:,- apare -din cauza lipsei de igiesţ (nespălarea mînilor şi a alimente!:: ; înainte de consum), dar şi din ca.:-: apei potabile infestate, mai ales ;-Ţ zonele afectate de inundaţii, a c : ' spus doctorul Zolotuşcă.

în România, media îmbolnăviri! este sub 600 de cazuri la o sută > mii de locuitori, dar există zone zl care numărul celor afectaţi de bob­eşte de aproape 800, raportat acelaşi număr de locuitori. Cei rnş afectaţi de boală sînt copiii. Număr: deceselor provocate de complicai provocate de hepatita A este de cina pînă la zece cazuri la 10.000 o; bolnavi de hepatită A, a preciz: consilierul medical. Incubaţia boî-j oscilează, de la caz la caz, între 1-j şi 50 de zile.

Aici ar putea fi!' reclama dumneavoastră i a e (1 k u k Î 9 M J V - /

^ l P l P ! f ? p p î p ,

Moi, numai noi sîntem de vină!

De un deceniu încoace, numai noi, românii, sîntem de vină pentru orice. Dacă sînt copii, să zicem o mie, ai străzii, Vestul şi presa lui scriu şi ne spurcă în ochii lumii, afirmînd fără jenă că sînt cam 3 milioane. La noi sînt milioane de boschetari, de homosexuali, milioane de tîrfe, milioane de pensionari care mor de foame. Dar oameni civilizaţi, de mare anvergură culturală şi ştiinţifică, dar oare oameni normali nu sînt în România?!

Mai nou sîntem rasişti şi în sport. După ce că la Jocurile Olimpice, cînd am ajuns prea sus, ni s-a dat cu tifla, ni s-au luat titluri olimpice, jefu ite în mod banditesc şi jenant pentru speţa umană. Dar lucrurile nu se opresc aici. Şi în sport sîntem traşi de urechi, judecaţi fară vină, condamnaţi pentru simplul motiv că am fost confundaţi cu alţii!! în cotidianul englez "In tern atio n al H erald Tribune" apare un articol intitulat “ Faţa urîtâ a rasismului bîntuie fotbalul” . Se ştie, şi nu de ieri de azi,

f ă rasism ul e la modă în [ Europa de Vest; acolo s-a şi

născut “ frumosul” fascism!, şi nu în Est! Faimosul cotidian scrie şi-l acuză pe Dumitru Dragomir că e rasist, că a avut un z iar de scandal, că e preşedintele L ig iiProfesioniste de Fotbal. N-am avea de zis mare lucru. E un adevăr, cît un purice; dar rasismul se poartă mult mai vîrtos la alţii! Gazeta scrie mai departe: Nimeni nu şi-a cerut scuze pentru comportamentul publicului român, care l-a huiduit constant pe atacantul Dwight Y o r k în timpul partidei pe care formaţia

engleză Manchester United a disputat-o la Bucureşti în Liga Campionilor” . Iată cum poate scrie uri redactor al unei aşa-zise prestigioase publicaţii din prestigioasa Mare Britanie!

Scrie cum îi vin ideile din picioare sau din alte părţi ale corpului!, şi crede că românilor li se poate imputa orice. Să reţinem:1. Niciodată Manchester United nu a jucat vreun meci la Bucureşti, nici vorbă de Liga Campionilor; 2. în acest caz, York nu putea fi huiduit la Bucureşti; 3. Au fost multe alte echipe - nemţeşti, spaniole, italiene - dar nici un negru nu a fost huiduit!!! 4. Mai mult: oligofrenul britanic spune că nimeni nu şi-a cerut scuze! Normal! Scuze trebuie să-şi ceară el, analfabet sportiv, moral şi social! Iată cine ne dă lecţii!! Nu peste tot pe unde merg echipele engleze fanii acestora, beţi şi sălbatici, provoacă scandaluri,' lupte de stradă, care se soldează cu morţi, răniţi şi arestaţi?! Nu în Italia şi Spania şi Franţa sînt huiduiţi negri?! Şi nu doar huiduiţi, ci ameninţaţi cu moartea, cu răpiri?! IRA marelui imperiu britanic ucide mai mulţi oameni, decît se împuşcă la noi iepuri, NUMAI în sezonul de vînătoare?! Mergem mai departe. Un prestigios ziar italian scrie negru pe alb: “ ... Totti, suspensdat, nu va putea juca la Budapesta împotriva naţionalei Rom âniei” . Distinsului m acaronar îi spunem că naţionala Italiei va juca la Bucureşti, iar Bucureşti nu e tot una cu Budapesta!! Parcă am fi, undeva, în Africa...

Ce fac funcţionarii de la ambasadele noastre? Cum privesc ei spurcarea chipului României în lume? Ce măsuri iau? Dar M inisterul de Externe sau premierul?!

Domnilor, mai încetaţi cu whiskyul şi cu lecţiile pe care ni le daţi. Rîd şi curcile de voi. Vă respectăm, vă cinstim, dar nu vă bateţi joc de noi. Şi nici de voi!!!

V io re l C A C O V EA N U

L a L i s a b o n a , î n M o n d i a l e l e d e a t l e t i s m i n d o o r ,

“FADO” CO ZECE TRICOLORI SI OM DOET SZADO/ SZEMELY - VESTIT în’TOATE

Doar două zile ne mai despart de primul mare meeting atletic al noului mileniu: Mondialele indoor d e ’ la L isabona , competiţie în care România a înscris 12 sportivi, tot atîţia cîţi au participat şi acum dpi ani la Maebaschi. lată însă cu cine vom defila la ediţia cu nr. 9: Ionela Târlea (200-400 m), Anca Safta (800 m), Violeta Beclea- Szeke ly (1.500 m), Gabrie la Szabo (3.000 m şi, funcţie de program şi concurente ,1.500 m). Elena Buhăianu-lagăr (3.000 m), C ristina N ico lau (trip lusa lt), M on ica lagăr- Dinescu şi O ana Pantelimon (înălţime), Maria Cioncan (1.500 m), Gheorghe Guşet (greutate), lonuţ Pungă (triplusalt), Bogdan Ţă ru ş (lungim e), s ingure le incertitudini reprezentîndu-le săritorii Oana Pantelim on şi Bogdan Ţăruş, care resimt încă urmele unor mai vechi (Oana) sau mai noi (B o g d a n ) accidentări. '

C ît p riveşte federalii estimează că tricolorii ar putea cîştiga 2-3 medajii, ceea ce, numeric, ar fi sub cota izbutită la M aebasch i, unde reprezentanţii noştri (mai bine zis, reprezentantele noastre) au obţinut 4 medalii, dintre care 3 de aur (Gabi Szabo - două şi Ionela Târlea), situînd România pe un incred ib il loc doi p e . naţiuni, după SUA . (De precizat că actuala rezervă/prudenţă â oficialilor noştri în materie de medalii se datorează amintitelor incertitudini, ca şi faptului că la nominalizările pentru Lisabona (cînd s-a formulat şi obiectivul) nici Violeta Bedea-Szekely nu era în cea mai bună stare de sănătate. S e speră însă ca pînă la in trarea în p ro b e ifiz io terapeuţii noştri să fi elim inat/atenuat a ce s tedezagremente, astfel ca tricolorii să-şi poată da măsura valorii, onorind totodată buna tradiţie.

R o m â n ia - pe p o d iu m u l

indoor. într-un c lasam ent al medaliilor obţinute la Mondialele de s a lă , R o m â n ia - cu 10 medalii de aur, 17 de argint şi 6 de bronz - ocupă poziţia a 3-a, după Rusia (15-9-7) şi fosta U R S S (11-10-9). De sensibilizat, totodată, că în ierarhiile mondia­le ale atletismului pe 2000 - ierarhii date recent publicităţii de către IAAF - Rom ânia a avut 6 atlete în top ten-ul mondial, dintre ca re V io le ta Bec lea- Szekely şi Gabriela Szabo sînt lidere autoritare la probele de1.500,. respectiv 3.000 m.

De altfel, cele două mari atlete au avut remarcabile prestaţii şi în recen t în ch e ia tu l “ c ircu it european indoor" (un Golden League de sală), cel puţin 3 momente rămînînd memorabile, anume:

Stockholm , 15 febr.: victorie Bedea, la 1.500 m, cu cea mai bună performanţă mondială a sezonului 4:03,61;

B irm in g h a m , 18 feb r.:

victorie Szabo, la 3.000 m, cu reco rd m ond ia l 8:32,88, românca doborînd astfel cel mai vechi RM indoor, cel deţinut, din 1989, de olandeza Elly von Hulst cu 8:33,88;

L ie v in , 26 fe b r . : Szab o opreşte cronometrul cursei de1.500 m la 4:03,42, detronînd-o astfel pe Szekely, care deţinuse 1 1 zile topul mondial al, probei (tot la Lievin, Dinescu a cîştigat “înălţimea” cu 1,97 m, iar Târlea a venit a 3-a la 200 m). Cum se ştie însă, marile noastre atlete G a b r ie la S z a b o şi V io le ta Beclea-Szekely nu-şi sînt deloc dragi una alteia,- violentul lor război verbal, purtat în media rom ână şi in te rna ţion a lă , tulburînd criştalul bunului lor renume. Tot ce se speră acum e ca războiul stelelor sâ nu le atingă concentrarea reclamată de marea competiţie. Altfel spus, tactica ideală pentru cele două ar fi ignorarea reciprocă.

N uşa D EM IAN

M arele Prem iu al Australiei

\ m w § p a n t r u l i i l i l n■rnmrr*

Revenim cu amănunte de la M are le Prem iu al Australie i, prima cursă a sezonului 2 0 0 1 . Stewarzii australieni au decis penalizarea piloţilor Olivier Panis (B A R ) si J o s V e rs tap p en (A rrow s) cu 25 de secunde, pentru depăşiri pe ga lben . S a n c ţio n a re a francezu lu i a re repercusiun i asup ra clasamentului oficial al cursei, pilotul francez fiind retrogradat în poziţia a 7-a, iar cei clasaţi iniţial în poziţiile 5-7 urcînd o treap tă . în a c e s te condiţii, c la sam en tu l fina l a l cu rs e i e s te u rm ă to ru l: 1. M.Schu m ache r (1h 38:26,533)

10p, 2. Coulthard (+1,717") 6p, 3. Barrichello (+33,491") 4p, 4. Heidfeld (+ 1:11,479) 3p, 5. Frentzen (+1:12,807) 2p, 6 . Răikkonen (+1:24,143) 1p, 7. P a n is (+ 1:27 ,050) etc. Clasamentul mărcilor: Ferrari 14, McLaren 6 , Sauber 4, Jordan 2. P rim e le investig a ţii privind tragicul accident din turul 5, cînd co liz iunea d intre R a lf S ch u m a ch e r si Ja c q u e s Villeneuve a generat moartea unui steward australian, au scos la iveală faptul că roata de la maşina canadianului, desprinsă în urma impactului cu gardul de protecţie, s-a strecurat în tribună prin gaura destinată accesului pe pistă al fotografilor acreditaţi. In urma incidentu lu i alţi 7 spectatori au fost răniţi uşor. Criticat pentru c ă a aclam at succesul organizatoric (cursa atrăgînd spre A lbert P a rk o mulţime estimată la aproape400.000 de persoane) înainte de a deplînge moartea oficialului, R o n W a lk e r (p reşed in te le com itetului o rgan izato ric ) a

dec la ra t că m ăsu rile de securitate au fost foarte bune, sansele ca o astfel de secvenţă de evenimente să se producă fiind de 1 la 1.000.000. Walker a precizat că fam ilia victimei (un bărbat de p es te 50 de ani din Q u ee ns lan d căru ia , deocamdată, nu i-a fost făcut public num ele) va fi ajutată material. Aceasta este a doua fatalitate care se produce pe

‘circuite de la moartea lui Senna (după d ecesu l lui P ao lo G is lim berti la M onza , anul trecut). V illen eu ve si C ra ig Pollock s-au num ărat printre cei care au o ferit p rom pt' condoleanţe familiei victimei. D eocam dată, m aş in a c a n a ­dianului a fost sechestrată de Procuratură. Un comunicat de presă al Mercedes Benz-ului a precizat că abandonu l lui Hakkinen s-a datorat ruperii su spensie i d reapta-faţă . O declaraţie ce ar putea fi de complezenţă, menită să salveze imaginea driver-ului numărul 1 al ech ipe i. R ă m în în d la

F O R M U L A I

WORLDCHAMPIONSHIP

declaraţii, iată-le si pe cele din tabăra învingătorilor: Michael Schumacher: “Am avut un start bun, fructific înd m unca excelentă Repusă în timpul iernii. Apoi am căutat sâ menţin ritmui potrivit, încercînd să nu forţez prea tare. Maşina s-a comportat foarte bine. La sfîrşit am încetinit d e o a re ce im portantă era victoria, nu diferenţa faţă de următorul clasat. Cu toţii am fost şocaţi de ceea ce s-a întîmplat. Trebuie sâ vedem ce se poate face- pentru îm bunătăţirea cond iţiilo r de s ig u ran ţă ale persoanelor din anturajul curse­lor de Formula 1." Je an Todt: "Această maşină este cea mai rapidă pe care am realizat-o vreodată. Va trebui să menţinem n ivelu l exce len t la ca re ne situăm în prezent. E un start bun, dar campionatul e lung.” Luca Di Montezemolo: “Am avut un debut de sezon optim. Ştiam că prima cursă este, înainte de toate, un test - şi a fost un test reuşit."

Radu M U N TEA N U

• DEBUT CU DREPTUL PENTRU ADRIAN DIACONU

. La mai puţin de0 lună după ce a sosit în Canada, managerii de la1 n t e r b o x Corporation unde activează în prezent Adrian Diaconu l-au şi urcat în ring pentru a susţine primul meci la p r o fe s io n is m . V icecam p io n u l

: mondial din 1999 de la amatori a reuşit să-i impresioneze pe cei prezenţi în arena Molson Center prin boxul

. p r a c t i c a t ,invingîndu-1 prin K.O.l pe canadianul.Mathias Huges poreclit Mad dog” (cîine rău). Adversarul lui Diaconu a fost mai înalt

cu un cap, dar asta nu l-a impresionat pe Adrian şi, după numai

A D R I A N D I A C O N U

două serii prelungite, la cap şi corp, acesta s-a prăbuşit la podea ascultînd numărătoarea arbitrului. După ce s-a ridicat cu greu, Diaconu a continuat presiunea asupra adversarului, astfel că arbitrul de ring a fost nevoit sâ oprească lupta care devenise inegală. Managerul lui Adrian, Ivon Mitchel, l-a poreclit “ rechinul” . Următoarea partidă va fi programată peste aproximativ o lună sau două. După meci, în cinstea victoriei obţinute, Diaconu le-a făcut cinste colegilor Crinu Olteanu şi Leonard Doroftei aflaţi şi ei la acelaşi club.

• LEONARD DOROFTEI PE LOCUL 24 ÎN TOP

.Fostul campion mondial de amatori, Leonard Doroftei, a debutat la profesionism în 1998, acum âflîndu-se pe locul 24 în topul pugiliştilor aparţinători versiunii WBC la categoria uşoară (62 kg). Doroftei a cîştigat toate cele 17 partide susţinute, avînd nevoie încă de două sau trei victorii pentru a intra în Top-10, de unde orice pugilist poate ataca titlul mondial. Să sperăm că nu va trece mult timp pînă cînd “Moşu” va ataca titlul suprem.

• CUPA ROMÂNIEI LA BOXîn “ Sala Sporturilor” din Baia Mare, începînd de azi şi pînă

duminică se va desfăşura “ Cupa României” la box, competiţie rezervată seniorilor din întreaga ţară. Competiţia reprezintă criteriul de selecţie pentru alcătuirea lotului naţional în vederea participării la apropiatele Campionate Mondiale ce vor avea loc la Belfast (Irlanda). Cu excepţia fraţilor Dorel şi Marian Simion care nu vor participa, tot ce are mai valoros boxul amator autohton se va afla în Maramureş.

C o rio la n 1U G A

7 martie• Mare surpriză, un rezultat

aproape neverosimil înregistrat la Campionatele Europene de hochei pe gheaţă din Elveţia, acum 40 de an i, în 1961: form aţia C e h o s lo v a c ie i (cu jucători renum iţi ai epoc ii - Vlastim il Bubnik, Jo s e f Cerny, V lad im ir N ad rcha l, B o h u m il Prosek) a obţinut o senzaţională victorie în dauna selecţionatei

Uniunii Sovietice, care a cîştigat şase din cele. şapte ediţii ale ‘ Eu ropene lo r", între 1954 şi 1960. Cu toate că “Zbom aia" n-a fost lipsită de aportul unor “aşi" ai acelor timpuri, cum au fost ce leb rii V e n ia m in A le xan d ro v , V ik to r iaku şev , V lad im ir B re jnev, scorul a fost de 6-4 (2-1, 2-2,2-1) în favoarea cehoslovacilor. în celelalte trei întîlniri a le etapei: C anad a - R D G 5-2, Suedia - Finlanda 6- 4 şi S U A - R F G 4-4!

L Â S Z L â Fr.

Două popicărese din Gherla în lotul de cadete

La începutul ’ acestei săptămîni, două din cele mai tinere componente _ ale divizionarei “ A ” de'popice, Somvetra Gherla - L a u ra Oltean şi Mirabela M ureşan - au plecat la Tg. Mureş, unde participă la un scurt stagiu de pregătire al Iotului naţional de cadete. Iniţial, fetele trebuiau să se deplaseze la Hunedoara, dar în ultimul moment, locul cantonamentului a fost mutat pe malul Mureşului, mai exact pe moderna arenă Eiectromureş.

Tot aici va avea loc şi prima verificare a lotului împotriva selecţionatei sim ilare a M acedoniei. - E levele antrenorului gherlean Io s if N agy sînt considerate de tehnicienii FRP marile speranţe ale viitorului lot naţional de... sen ioare, ch iar antrenorul lotului, D. Sereş, din Tg. Mureş, elogiind evoluţia celor două sportive din Gherla la recenta întîlnire de Divizia “A ” dintre Som vetra şi E iectrom ureş Tg. Mureş. SZ . Cs.

1 Dolar SUA = 27 .151 lei = 1 Marcă germană = 12.861 lei ]

' ©

w r. i .

aaiasiaflBi

P re ţu l ţ ig a re te lo r ro m ân e şti a r putea cre şte cu 5 0 -6 0 %

t 5

JL~~

Preţul ţigaretelor româneşti ar putea creşte cu 50-60% dacă Guvernul va adopta proiectul de lege propus de Ministerul Finanţelor care prevede dublarea accizelor la ţigarete şi produse din tutun; a declarat directorul Societăţii Naţionale Tutunuj Românesc (SNTR), Aleodor Păunescu.

!**♦.

- '■4w j u1 1 H l H I

~ f - i i

Păunescu a mai spus că, în prezent, ţigaretele româneşti au cel mai ridicat nivel de accizare, com parativ cu accizarea aplicată ţigaretelor străine. “în momentul de faţă, accizele la ţigaretele Carpaţi reprezintă 40,38%’ iar la Snagov 36,70% din preţul maxim de vînzare cu amănuntul, în tim p ce pentru ţigarete le stră ine acc iz e le reprezintă 28 ,5% din preţ”, a precizat directorul SN T R .

Ministerul Finanţelor va prezenta Guvernului, în perioada următoare, un proiect de lege privind regimul accizelor şi ai altor impozite indirecte, principalele modificări fiind dublarea accizelor la ţigarete şi produse din tutun şi schim barea mpnedei de calcul a taxei pentru consum din euro în lei.

Noile accize vor fi stabilite în lei, în sumă fixă,

şi vor fi indexate trimestrial sau semestrial, în funcţie de inflaţie.

• Produsele care intră sub incidenţa prevederilor acestei legi şi care sînt destinate exportului nu vor mai fi purtătoare de accize. De asemenea, termenul de plată a accizelor va coincide cu plata TVA, respectiv 25 ale lunii.

în prezent, agenţii economici plătesc 2 euro la 1.000 de ţigarete şi o acciză variabilă de 25% din preţul maxim de vînzare cu amănuntul declarat, 6,50 euro pentru 1.000 ţigări şi ţigări de foi şi 14 euro pentru un kilogram de tutun destinat fumatului şi pentru un kilogram de tutun de prizat şi tutun de mestecat. Preţurile maxime de vânzare : cu amănuntul sînt stabilite de fiecare agent economic producător intern sau importator şi notificate Ministerului Finanţelor.

Statul se împrumută în valută de pe piaţa internă

In intervalul 7 - 13 şi 1 9 - 2 3 martie 2001, Ministerul dc Finanţe se va împrumuta în valută, dc la persoanele fizice şi juridice rezidente şi ncrczidcntc în România, prin emiterea dc obligaţiuni dc stat în dolari americani şi mărci germane.

în ceea ce priveşte titlurile în dolari, valoarea nominali a unei obligaţiuni este de 500 U SD ; iar rata anuală a dobînzii este dc 7,5% pentru împrumuturile pc un an (367 zile) şi 8% pentru celc pc un an şi

jumătate (545 zile). Obligaţiunile în mărci au, dc asemenea, valoarea nominală dc 500 dc unităţi monetare, iar rata anuală a dobînzii este dc 5% pentru împrumuturile pc un an şi de 5.5% la celc pc un an şi jumătate.

în cazul titlurilor achiziţionate în perioada 7 - 13 martie,răscumpărarea sc va face în datele de 19 şi 21 martie 2002 (cele pc 367 de zile), respectiv 13 şi 14 septembrie 2002 (cele pe 545 de zile).- Obligaţiunile cumpărate în cadrul celei dc a doua perioade dc subscriere vor fi răscumpărate în datele de 3 şi 4 aprilie, respectiv 25 - 26 septembrie 2002.

Subscrierea la această emisiune de obligaţiuni sc va realiza prin intermediul ghişeelor din teritoriu ale Banc Post şi ale Băncii Agricole.

A lin T U D O R

Producţia judeţului Cluj a crescut cu 17,6 procenteValoarea-producţiei industriale a judeţului Cluj a

înregistrat în ianuarie 2001, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, o creştere cu 17,6 procente. Totodată, sporul faţă de luna decembrie 2000 a fost de 4,6 la sută. Din datele centralizate la Direcţia de Statistică Cluj rezultă că sporurile cele mai mari de producţie au fost obţinute în domeniul textilelor, al produselor chimice şi fibrelor sintetice, utilajelor pentru construcţii metalice, maşinilor şi echipamentelor.

In ceea ce priveşte valoarea producţiei livrate în luna ianuarie, aceasta a fost de 1.014 miliarde lei, circa 27 la sută fiind destinată exportului. Referitor la valoarea stocurilor de produse finite aflate la producători, la 3 1 ianuarie 2001 valoarea acestora s-a ridicat la 664 miliarde lei, în scădere cu 29,9 procente faţă de situaţia înregistrată la finele lunii decembrie 2000.

A . T U D O R

Valoarea producţiei industriale realizată în luna Ianuarie din anii 2000 şi 2001

- miliarde lei - (preţuri comparabile 1998)

;n 2 0 o o 0 2 0 0 1 .

X 2001

/' / 2000

ianuarie

Privatizarea Băncii Agricole ar putea fi anuntată in jurul datei de 10 apriliePrivatizarea Băncii Agricole ar

putea fi anunţată în jurul datei de 10 aprilie, dacă negocierile cu consorţiul condus de Fondul Româno-American de Investiţii (FRAI) vor decurge fară sincope, a declarat, ieri, ministrul Autorităţii, Ovidiu Muşetescu.

“ Din informaţiile mele, consorţiul ar urma să depună oferta săptămînă aceasta” , a precizat O vidiu Muşetescu. Potrivit acestuia, banca austriacă Reiffeisen Zentral Bank (RZB), membră a consorţiului, a

finalizat procesul de due-diligence pentru Banca Agricolă (BA), lucru care demonstrează, a mai spus Muşetescu, că atunci cînd există un investitor serios, lucrurile merg foarte repede. Potrivit ministrului Autorităţii pentru Privatizare, venirea noului Guvern i-a determinat pe cei de la Reiffeisen să revină la masa negocierilor pentru BA. “ Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea vor trebui săîndeplinească o serie de procese

colaterale privatizării Băncii Agricole pînă la termenul final de depunere a ofertelor” , 'a mai spus Muşetescu, adăugind că vor fi angajate o serie de discuţii cu societăţile de investiţii financiare (SIF) pentru a-evita “ surprizele neplăcute” .

“ Sînt optimist câ vom încheia o tranzacţie foarte bună pentru Banca Agricolă” , a afirmat Muşetescu, precizînd că recapitalizarea băncii, una dintre condiţiile cerute de consorţiu, a fost realizată.

Fo re sta şi T B T şi-au deschis p o rţiie

", >Ţ —«4 -‘.-Ml

* / H* * r' i r

i r

l O r f

AS

_ jr... ’rş?i* n g r r 5n 1 •; j« f , V ' » } 4 * , - c - ,« • 4 r-

Z T ‘ f Â

\jY **

”v - <y- * ^

% _r- -'‘KJSZŢ

Ieri a avut loc deschiderea a două tîrguri specializate în silvicultură, industria lemnului, mobilă şi, respectiv, tehnică: Foresta 2001 (ediţia a 4-a) şi Tîrgul Internaţional Tehnic

. 2001 (ediţia a 9-a). Acestea reunesc 57 de firme, pe o suprafaţă de 700 mp şi vor fi deschise pînă în data dă 9 martie a.c. 31 de expozanţi prezintă vizitatorilor articole de lemn, utilaje pentru prelucrarea lemnului, literatură de specialitate, mobilier şi metode de protejare a lemnului. Restul expun maşini unelte, scule şi accesorii, piese de schimb, produse electrice şi electronice de uz industrial, produse chimice şi petrochimice, automatizări industriale, aparatură de măsură şi control etc. Tîrgurile vor fi însoţite de o serie de manifestări conexe. Astfel, specialiştii din domeniul forestier vor putea să afle ultimele noutăţi în domeniu în cadrul unei întîlniri ce va avea loc azi, începînd cu ora 10.00. Vor fi organizate şi comunicări pe tema managementului calităţii şi a proprietăţii industriale.

Din păcate, cu toată importanţa deosebită a sectorului forestier în România, la Cluj nu.au venit prea multe firme care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. Directorul executiv al Asociaţiei Forestierilor din România, Comeliu Colev, a afirmat că iniţiativa Expo Transilvania de a organiza un tîrg dedicat acestui domeniu a fost preluată şi de alte Camere de comerţ din ţară, însă acestea au ales- aceeaşi perioadă de desfăşurare'. Avînd în vedere puterea economică redusă a firmelor din domeniu, acestea nu au forţa necesară pentru a participa la mai multe tîrguri.

A n c a B L A G A

Export do uşi Io... Valencia!

Span io lii, mai nou, „ cumpără u ş i d= apartamente do la privatizaţii gherleni. U n a d- cele mai cunoscute firme de prelucrare : lemnului din municipiul de pe Someş expori uşi la... Valencia. Patronii S C “RATICOM" SRL. domnii G iovan i Raţiu şi Nicolae leche li, a, găsit modalitatea de a face rost de... dolari. E au lua! hotărîrea de a exporta mic mobilier ş alte produse executate din lemn în Spanis Primele uşi au :şi luat drumul Vaienciei, un:: se bucură de multe aprecieri. C e i 70 := angajaţi ai firmei au de lucru şi în a c e a r i perioadă. Materia primă este asigurată c - pădurea proprie a societăţii, aflată tocmai

judeţul Tulceai-Numai: în cursul anului trec: de aici s-au exploatat 6.000 mo. lemne. Lerr,* de calitate, care este prelucrat în halele :: producţie ale firmei aflate în satul Sîntioan: comuna Ţaga. ; Deci,. Ingenioşii oam eni c: afacerij din Gherla exploatează lem n e > Tulcea, produc marfă la Ţaga şi le valorina În... Spania. Un itinerariu pe cît de d ific il.:. atît de rentabil.

în ultimii zece ani la Gherla s-au înfiirtz peste 600 de firme, dar nici .una nu a reus: să-şi prospecteze piaţa internaţională a ş a cc- a făcut-o firma gherleană.

S Z . Cî

Japonia n e îm prum ute _ ca 221 milioana dolari R

Ba

f c

Guvernul Japoniei acordă: un împrumut c: aproximativ 221 m ilioânede ..dolari R o m ân e pentru m odernizarea; căii ferate Bu cu re ? : Constanţa, pe tronsoanele Bucureşti-Bănese: şi Feteşti-Constanţa.

Ambasadorul Japoniei la Bucureşti, H id e te s , Mitsuhashi, i-a înmînat, Juhij;m inistrului Externe, M ircea G eo an ă , nota o f ic ia '* ^ referitoare lâ credit, care este al doilea d e aces(j|)ii fel acordat de Tokyo României.: împrumutul face parte din asistenţa “Offica

Development Aid” acordată de Japonia ţâr : " în curs de dezvoltare.

Japonia a mai acordat, în 1997, Rom ân': un credit de aproximativ 180 milioane de.dolar pentru construirea terminalului de container din Portul Constanţa. în perioada 1994-1 S?î Guvernul de la Tokyo a mai acordat 2- milioane de dolari asistenţă nerambursat:: iar în intervalul 1991-1999 a investit ~ milioane de dolari în cooperarea tehnică România.

Comunicat CECCffH Cla]

In ziua de 9 martie 2001, ora 14,00, în sa: 635 a Facultăţii de Ştiinţe Economice din C . Napoca, B-dui 21 Decembrie 1989 nr. 123. - : avea loc Adunarea Generală a membrilor ar­ai Filialei Cluj: a: Corpului Experţilor Contab i : Contabil fior: A u to riza ţiad in Rom ânia c. următoarea ordine de zi:

1. Raportu l Consiliu lui Filialei privir: activităţile desfăşurate în anul 2C00 şi exe:.' bugetului de venituri şi cheltuieli la ; . decembrie 2000: ■

2 . Raportul Comisiei de cenzori; :3. Raportul Comisiei do disciplină privr-

activitatea .desfăşurată în anul 2000;4. Program de activitate pe anul 2001; ,

: :5 » 'A p ro b a rea “ bugetulu i .de venituri cheltuieli pe anuf 20 0 1 ;

6. Diverse.

DAI

Băncile populare încotro?

s:.Încep înd din acea;-săptămînă, Televiziune E U R O P A NOVA CI:. N apoca vă propu o nouă _ emisiur econom icâ, în ;, miercuri, de la ora 18,ut - j

PA C T U L CU TRANZIŢIA . Subiectul |prope- pentru astăzi: de către realizatorul Alin Tuuţ ţ B Ă IE S C U este unul de extremă actualitate _ |B Ă N C ILE P O P U L A R E ; Ce s-a întimpra. _ultimii ani pe piaţa băncilor populare, oare es-- j situaţia acestora în momentul de fata şi, m^ ales, ce.se va întîmpla de acum tncolo - ^ cîteva dintre întrebările: la care.se va ince^- găsirea unui răspuns' împreună cu preşea- a două bănci populare din Cluj.-

- p e r s o a n e f i z i c e - %

Bânci comerciale -la vedere 1 lună ; 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 35 36 37 38 39

BRD GSG 9 33 34 34,5 36 36,59 33 35 37 . 39 43

BA (d. reveuibiH)ţd. fui)

9 35 36 37 37 379 35 36 - •

Banc Postav# 9 34 35 - r 36- . 36 37Transilvania 9 36 37 37 38 38

■: Românească**; ;* ; 10 36' 38 •• 39 • 39 40CEC 9 35 37 35 • 37

ALIANŢA 10 . 38 v 39 . 40 41 42ROMEXTERRA (dob. variabilă) 10 36 38 39 40 -41

TURCO-ROMÂNÂ:1 5 34 35 : 34 33 • 33-DACIA-FELIX- 8 33 35 36 34 34v. "IonTiriac";: - 33 33 35 . ,35 34 •

Română de Scont 7 34 35,5 35 35 357 34,5 34 34 34

Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni: NAPOCA■ idob. fluctuanţi}/ v g ip - " • -40 :C46:[^ J .3 8;v:

- p f e r s o a n e u r i d i c e - %

Bănci comerciale Ia Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39

BRD**-GSG 9 / 30; 31 31,5 32 ; 32,5BA

(dob. revizu îbilâ) 9 35 36 37 37 37

Banc Post* •- .9 32 : , 34 35 36 î 38 - VTransilvania 9 34 35 36 37 36

Românească" 10 36 38 39 39 40CEC 9 35 36 37 37 36

ROMEXTERRA(dob. variabilă} : 10 36 . 38 39 40 41

TURCO-ROMÂNĂ 5 34 35 34 33 33'DACIA FELIX ” ; 9 35 35 31 30 V 30‘Ion Ţiriac" 4 33 33 35 35 34

Români de Scorit , 34. 35,5 35 35 357 ■ • . 34,5 :, 34 34 34

Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 (uni 9 (uni 12 luniNAPOCA

fluctuantă) 10 36 38 40 - 42

a '■ ’ t t d a se capitalizează;" cu plata dotiinzii la expirate. Nată: Modificarea «M in z ilo r se comunică redac|iel, pînă la ora 12011 prin fax 18.74.10.

p e r s o a n e f i z i c e - %

BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 iuni 12 luni

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 - 4,1USD 4 - 4,75 5 - 5,25

BRD-GSG vDEM 2,25 2,4 2,5 - 2,6 2,65 2,7USD 3 4,15 4,25 4,4 4,5 4,65

Banc PostDEM 2,25 - - 2,8 - 3USD 4 - - 4,8 - 5

B. AgricolăDEM 2,5 3 3,2 3,2 3,5 3,7USD 4 5,2 5,3 5,5 5.5 5,85.

Ion ŢiriacDEM 1,25 3,7 3,7 3,9 3,9 3,8USD 2 4,9 4,9 5,1 5,1 5

TransilvaniaDEM 2,5 - 3,25 3,50 3,75 4,25USD 3 ■ - 5 5,50 5,75 6

RomâneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25USD 2,5 5 5,5 5,75 6 6

Torco-Română.DEM 1 4 4,2 4,5.. ' 4,7USD 2 6,25 6,5 6,75 • - ■ 7,1

RomexterraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0

"dacia f e l i x ":D EM ' 2,5 - 3 3,25 3,75: 4,25USD 3 5,5 5,75 6 6,5

Română DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5de Scont USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

. banca ‘ "L i Valuta Vedere' 1 lună 3 luni ;6 luni: 79Viu.ru: • 12 fu ni

BCRDEM 3 - 3,3 3,7 4,1USD 4 - 4,75 5 5,25

BRD. GSG 'DEM . 2,25 2,4 ; 2,5 ;.; .n-2,6- . •2,65 ; 2,7 ■'/USD 3 4,15 •: AM ' ' ;4,5 ,4,65

Banc PostDEM 2,25 2,5 - 2,8 3USD 3 4 - 4,2 4,5

•̂Agricolă .. DEM . 2,5* ■3..:' • V 3,2 r 3,2 3,5 3,7;

USD • "4 5.2 - w ; -'5.5'.. '-V5,5 ţi . 5,85/.

[°n ŢiriacDEM 1,25 3,7 3,7 3,9 3,9 3,3USD 2 4,9 4,9 5,1 5,1 5

5 TransilvaniaOEM 2,5 7 - V : 3,25 •3.50 ,3,75 425USD V 3 5,50 5,75 ;■ 6

RomâneascăDEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25USD 2,50 5 5,5 5,75 6 6DEM , '4 ' / .4,2 •...4,5: - • ... 4,7USD 6,25 ,6,5 6,75 7,1DEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7USD 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0

‘&ACIA FELIX"; DEM 2,s . - AV.3 /:3,25." 3,75 4.25USD: - :?;.5,5'. :• .5,75 ; 6 6,5OEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 ■5 5 5,5 5,5

j ̂ % Soma minimă pentni constituirea depozitelor, taxa de deschidere de «nt, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă

James Rosapepe, fostul ambasador al SUA la Bucureşti:

ACUM ESTE UN MOMENTHUN SA INVESTEŞTI ÎN ROMÂNIA

î : Ce aşteaptă investitorii am ericani de Ia autorităţile rom âne?

R : Cred că ceea ce aşteaptă, în primul rînd, este un climat prietenos, predictibilitatea cadrului legislativ şi a felului în care va fi aplicat. Sigur, există companii care activează în domenii cum ar fi producţia de software, care sînt mai puţin interesate în prevederile anumitor legi, întrucît nu le afectează, interesul lor fiind sâ utilizeze înalta calificare în domeniu a forţei de muncă. Şi există alt gen de companii, in teresate în p rivatizarea sectorului economic de stat, care sînt foarte interesate de le g is la ţ ia pe cale să fie adoptată de Guvern. însă, în general, cu cît birocraţia este mai scăzută, cu cît există mai puţină corupţie, cu cît climatul de afaceri este mai prietenos, cu atît mai multe companii am erican e vor ven i să investească aici.

î : în ultim ii ani au existat a tît exem ple dc in vestiţii a m e ric a n e re u şite , cît şi eşuate...

f t : L a n ivel sta tistic general, în ultimii trei ani in v e s t iţ iile am ericane în- România s-au dublat efectiv. Bilanţul este foarte pozitiv, însă, ca în orice economie de piaţă, unele afaceri au reuşit, altele au eşuat. Cred că au reuşit acele companii care şi-au orientat producţia către export sau în sectoare industriale cu mare căutare, cum ar fi telecomunicaţiile. Alt exemplu de succes ar fi companiile de software, mai ales'dacă luaţi în calcul că rata medie anuală de dezvoltare a com paniilor americane de

p ro fil care au in vestit în România este de sută la sută pentru ultimii cinci ani. Şi asta pentru că p iaţa nu este în Rom ânia. Pe de altă parte, companiile care au dezvoltat afaceri ce se bazau pe piaţa locală, avînd în vedere declinul economic din ultimii ani, au întîmpinat dificultăţi enorme.

î : C a re c re d e ţ i că s în t sectoarele economice pe care R o m â n ia a r t r e b u i să Ie încurajeze şi care sînt acelea Ia care a r trebui să renunţe?

R : Nu cred că trebuie impus aşa ceva. Piaţa trebuie să decidă ce activităţi sînt de succes şi care trebuie în ch ise . Nu Guvernul trebuie să decidă care sectoare sînt de succes, pentru că nu are cum să ştie. Cred, însă, că sectoarele care vor oferi oportunităţi de d ezvo ltare importante în următorii zeci de ani sînt cele legate de IT, cele care produc pentru export, cele în consonanţă cu piaţa Uniunii Europene. De asemenea, cred că industria uşoară din România are, datorită m îinii de lucru calificate, un potenţial mult mai mare decît cel exploatat în prezent, dar ar trebui orientată către export. Totodată, trebuie remarcat că serviciile financiar- bancare sînt subdezvoltate în România. A r mai fi şi domeniul en ergetic , dar depinde de politica pe care Guvernul o va adopta în această privinţă.

î : Un raport recent al ONU a p r e c ia că R o m â n ia a rc nevoie de circa 30 -35 de ani p e n tru a a t in g e n iv e lu l econom ic de d ezvo ltare al s ta te lo r d in E u ro p a Occidentală. D um neavoastră în cîţi ani credeţi că am putea recupera diferenţele?

R : Este foarte greu să faci o

a s e m e n e a predicţie. Eu am fost surprins cînd am văzut această estimare, pentru că sînt atît de multe criterii imprevizibile de luat în calcul. Ş i aceste v a r ia b ile , pentru România, depind, la rîndul lor, de cele a le în treg ii lum i. Interdependenţa econom ică mondială este o realitate, aşa că nu cred că se pot realiza estimări credibile. Pe de altă parte, cred că dacă actualul şi urm ătoarele G uvern e ale Rom âniei a p lică p o litic i economice rezonabile - nu este nevoie sâ fie strălucitoare, doar rezonabile - în următorii ani veţi înregistra rate ale creşterii economice peste rata mondială. Ştiu că este simplu de spus, dar nu este simplu de făcut. Dar asta cred că trebuie făcut.

î : “ Acum este un moment favorabil pentru investiţii în R o m ân ia” , aţi d e c la ra t în iunie 2000, în d esch id erea “ R o m a n ia 2 0 0 0 - U SInvestment Fo ru m ” . Acum , în 2001, este la fel?

R : Sigur că este un moment bun sâ investeşti în România. Situaţia este puţin diferită, în sensul că economia şi-a mai revenit de atunci. Deci, probabil şi competiţia a mai crescut puţin. Cred, de asemenea, că perspectivele pieţei interne sînt mai bune ca acum un an. Totuşi, nu se poate spune că au avut loc schimbări esenţiale.

î : Aţi avut ceva de cîştigat • din cei trei ani de m andat în România?

R : Absolut. în primul rînd o înţelegere mult mai profundă a problemelor României, ca şi a şanselor pe care le oferă. Modul în care sînt judecate aceste

problem e în S U A nu corespunde re a lită ţ ii. Nu vreau să spun că americanii jş i închipuie că românii sînt needucaţi, dar nu realizează

, cît de b in e p regătiţi profesional sînt românii. Şi cît de calificaţi sînt, relativ la activităţi din domenii de vîrf. Imaginea' unei ţări ca România tinde să fie văzută mai mult prin prisma a ceea ce nu'funcţionează. Sînt o mulţime de lucruri care merg foarte bine aici şi, dacă aş fi un om de afaceri, nu m-aş uita doar la minusuri, ci şi la plusuri.

î : A veţi un m esaj final pe care aţi dori să-l transmiteţi rom ânilor?

R : D a. A m fo st foarte im presionat de ca lită ţile rom ân ilor, după cum spuneam mai devrem e, şi cred că România va cunoaşte succesu l. C red că o cale pentru a grăbi acest succes, în a fara p o lit ic ilo r guvernam entale, a r f i ca românii sâ aibă mai multă încredere în propriile forţe. Pentru că de fiecare dată cînd au, iau iniţiative şi profită de împrejurări, au succes. Am observat asta în o mulţime de situaţii, anul trecut la Olimpiadă, în afacerile din sectorul IT şi peste tot pe unde am fost prin România. Pur şi simplu, dacă românii ar avea mai multă încredere în propriile forţe, cred că ar avea mai mult succes şi ar prospera mai repede.

D . E . A .

D E N U M IR E AV A lU T E l Sim bol

Variaţie faţă de ziua

precedentă (% )C U R S U L

ÎN L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 1.02 l 14071DOLAR CANADA CAD 0.06 l 17592FRANC ELVEŢIA CHF 0.43 4, 16370COROANA DANEMARCA • DKK 0.38 3370LIRA STERLINA GBP 0.02 4. 39850YEN JAPONIA JPY 0.82 Ţ 229.18COROANE NORVEGIA NOK 0.42 4, 3059COROANE SUEDIA SEK 0.25 4. - 2781DOLAR SUA ;• 'USD//; 0.03 t /;.• ; 27151DST DST 0.03 t 35224e u r o . - • ■' ,EUR. .: .- 0.44 i . 25154Cursurile ţărilor participante la EUROSH1L1NG AUSTRIA ATS 0.44 4, 1828FRANC BELGIA BEF 0.32 4. 624MARCA GERMANA ' DEM 0.44 l ‘ 12861PESETAS SPANIA ESP 1.44 X 151.18MARCA FINLANDEZA FIM 0.42 4, 4231FRANC FRANŢA FRF 0.44 4. 3835LIRA IRLANDA «EP 0.44 4, 31939LIRĂ ITALIA LIT 0.46 4. 12.99GULDEN OLANDA NLG 0.44 4, 11414ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.44 4. 125.471 g AUR (preţ In lei) 0.32 Ţ 229230

- Ici -C a s a d e s c h im b

va lu ta r*U S D . D E M

C V C V

M A C R O G R O U P 27.000 27.150 12.750 12.850

P L A T IN U M 26.900 27.150 12.700 12.830C A M B IO 27 .00 O 27.150 12.700 12.850P R IM A 27.000 *27 .120 12.700 12.830

B a n c a

B a n c P o s t 26.950 27.250 12.850 13.050B R D 26.950 27.300 12.705 13.075B C R 27.050 27.200 12.605 13.063

T ra n s ilv a n ia 27.050 27.200 12.700 12.900

'Cursuri afişate la ora 14,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

VOUUŢIIIN H U liT IM A fS Â P T Â M I

L E

* Cursuri BN R - lei •DATA EU R O D EM G B P U SD A u r .

Miercuri, 28.02 24.744 12.651 39.062 27.041 233.082Jo i, 1.03 24.939 12.751 39.081 27.059 230.541Vineri, 2.03 25.103 12.835 39.251 27.105 232.414Luni, 5.03 25.393 12.983 39.764 27.126 229.673Marţi, 6.03 25.266 12.918 39.857 25.266 228.499

O F IC IU L JU D E Ţ E A N P E N T R UP R O T E C Ţ IA c o n s u m a t o r u l u i -431.367.

I c M

1912-Roald A m u n cs a anunţat desco p er-

Po lu lu i S :

IN T R E C R L C G T T R S I U S 0 B O N Rîntr-un district mai prăpădit

al Portugaliei - un accident de circulaţie. Autobusul, încărcat cu peste 60 de oam eni, traversează leneş un podeţ. Zidul de susţinere cedează, autobusul cade la zeci de metri în vale şi pasagerii sînt repede înghiţiţi de apele reci de munte. Se dă alarma, echipe specializate caută, şi caută, şi caută... într-un sat învecinat este descoperit un cadavru. Jale! Posturile de televiziune din întreaga lum e preiau spusele prim arului din îndoliata localitate lusitană, care spune că a cerut de mai m ulte ori fonduri pentru ’ consolidarea podeţului dar aceşti bani n-au fost alocaţi

niciodată. M inistrul Ordinii publice din Portugalia şi-a dat imediat demisia, cu toate că, sîntem convinşi, n-a auzit măcar de localitatea cu pricina! Dar - şi în-continuare să citiţi cu m ajuscule! - eraresponsabilitatea lui să asigure condiţii de maximă siguranţă tuturor cetăţenilor ţării sale.

La celălalt capăt al planetei, în Călcutta, cel mai mare tîrg de prostituate din lume face “ poftăciune în ju r ” . Un eclectism ciudat împăunează locul: tailandeze şi japoneze, cu' ghimber în sîn, podărese cu căutătură de havan de prin

‘Europa sau muflon blond, cu picioare lungi şi dacă se poate proaste de aiurea. La acest

“înşiră-te mărgăritare” nici un responsabil. Doar purtători de şalvari. Fetele hrănesc foamea de gologani a peştilor şi, interesant, toată lumea ştie de acest comerţ cu sclave. Autorităţile statului vorbesc cu mare îngăduinţă de acest... pbicei. Nici vorbă de ucaz de împotriveală! ..

ia r dacă vă gîndiţi de demisia vreunui demnitar în grija căruia s-a dat omul şi drepturile lui, indianul de rînd vă va asigura că mai degrabă vor circula toate vacile sfinte pe dreapta carosabilului, decît să-şi bată capul vreun guvernamental cu această mizerie umană.

- r.v. *

Federaţia Asociaţiilor de Proprietari CIuj-Napoca ripostează

De un timp încoace R.A.T. Cluj “bombardează" pur şt simplu ziarele locale cu articole care ridică în slăvi contorizarea individuală

: (evident, doar cea realizată de ei). Să fie oare R.A.T. atît de interesată de această problemă sau este doar o faţadă a simplului fapt că această activitate s-a dovedit a fi “la modă" în ultimul timp şi destul de profitabilă?! De ce n-au pornit dînşii această activitate în anul 1993, cînd Guvernul României a emis Hotărîrea nr. 348, prin care obliga Regiile locale să contorizeze toţi consumatorii astfel încît. la sfîrşitul anului 1994 să fie eliminat învechitul şi neperformantul sistem de plată “Pausa!”?! Referindu-ne la acest mult prea uzitat sistem “Pausal”, am dori să cunoaştem care sînt normativele în vigoare ce stabilesc cantitatea de energie termică consumată pentru a încălzi un metru cub de apă? De ce R.A.T. nu contorizează apa caldă şi energia termică pe blocuri sau scări de bloc - pentru că acesta este datoria lor - şi acest lucru trebuie să- I facă gratuit? De ce montează în mod preferenţial aceste contoare şi numai acelor Asociaţii de locatari/proprietari care acceptă să se contorizeze individual cu R.A .T.? Ştim cu toţii acum care sînt avantajele contorizării individuale (sînt firme care fac acest lucru de mai mulţi ani, înaintea R.A.T.) şi fără să ne informeze R.A.T. în fiecare zi şi în fiecare ziar. Aşteptăm de la dînşii să contorizeze întîi blocurile pe energie termică şi apă caldă şi să-şi respecte consumatorii prin renegocierea contractelor de furnizare a energiei termice, contracte care să fie şi în folosul consumatorului, nu numai în folosul R.A.T.

Preşed inte a l Federaţiei Asociaţiilor de Locatari/Proprietari, N ico leta D U M BR Ă V EA N U

• M arţi, 23 aprilie 1974. De cîteva zile încerc să stau de vorbă cu Ştefan Mocuţa, primul secretar al judeţului. M-a amînat mereu. De fapt, voiam să-i dau o carte a lui Aristide Buhoiu, intitulată Petsehovsch i, pe c a r e mi-o trim isese cu au to g ra f pentru şef. "Pune-le şi tu bine cu Mocuţa - îmi scria Aristide. Vezi că e arâdan şi ţine la Petsehovschi”. Cînd a auzit,mi-a spus scurt "Vino deseară la ora 19. , -------- ■M-am dus şi am intrat ca acasă. A luat cartea, l-a făcut mare bucurie. A urmat o lungă şuetă despre Petsehovschi, despreBuhoiu; a fost surprins cînd i-am spus câ e ' ------ —bănăţean. Apoi am vorbit despre fotbal, despre scriitori... Omul, c e părea dur şi pe faţa căruia nu se citea nici un sentiment, era în discuţie atît de simplu, de cald, de s in ce r... Am stat p înă spre ora 21... Am coborît împreună, m-a rugat să-i mulţumesc tul Buhoiu. Jo s , aşteptînd maşina, ml-a spus: “Mâl, Viorele, romanele tale poliţiste nu-s rele... Scrie cărţi, lasă gazetăria...’ .

• Vineri, 26 Iunie 1981. E seară şl merg spre casă. E aproape ora 21. în faţa Judeţenei, iese Mocuţa cu nelipsitul Kent în mfnâ. Şoferul lui fuge sus; a uitat ceva. Sa lu t şi zic ironic: S-au terminat cele opt ore de m u n că ? ' Privirea Iul m-a fixat cu o anume răutate. A m stat drept, regretînd gafa. E l a zis Bem: "S-au terminat cele opt ore de după-amiazâ, cele opt de dimineaţă au trecut de m ult.. C e fad, gazetarule ironic?" "Mi-am făcut plimbarea de seară şl mă duc spre casă

să mai scriu ceva..." *- C e e nou?’ “-O singură noutate: se pâre că D .R . Po p escu se duce la Bucureşti, preşedintele Uniunii Scriitorilor*. M-a privit lung, apoi a zis: "- Spune-i să nu se ducă. S ă râmînâ aid şi să scrie...”

• M iercuri, 18 noiembrie 1981. Directorul Direcţiei de Radio şi Telecomunicaţii, Ion Fărăian, mă roagă să mă duc după-amiaza sus, pe Feleac, la releul TV cu el. De c e ? II avea ca oaspete pe Mocuţa. Directorul nu voia sâ fie singur. M-am dus. După o jumătate de oră,

D ialoguri cu Ş te fa n H o c u laa ajuns şl Mocuţa; venise cu generalul Ioana, nu cu maşina luil Calificările pentru Campionatul Mondial din Spania erau în toi, iar la noi nu se transmitea nimic. C înd ajunge sus, Mocuţa dă m îna cu directorul şi întreabă: "Cine e pe a id ? " “- In afară de oamenii mei, doar Viorel Cacoveanu de la ziar..." Urmează o pauză. Apoi directorul: "Dacă doriţi, îi spun să plece, nici nu-J vedeţi" *-Nu, lasă-l să-şi facă meseria", zice Mocuţa şi urcă la etaj, urmat de general. E rau vreo zece monitoare, unul singur color, cel din mijloc; lucru rar pe vrem ea aceea. Stăm şi privim medul, Anglia - Ungaria, comentăm... La un moment dat, apare un grup de dansatoare braziliene; un dans din buric; ele sînt şi frumoase şi goale... “C e zice presa?", întreabă Mocuţa. "Mai pot zice ceva? Ce-i frumos place oricui...” Ş i propun

să le “aducem ” pe monitorul color, ceea ce se şi întîm plă. C îteva minute urmărim dansul, apoi ne întoarcem la fotbat. în pauză, Mocuţa zice: “Hai să fumăm o ţigară”. Şi coborîm în curte; în staţie fumatul este interzis. Eu nu fumez, dar îl urmez. Sîntem numai doi. Comentăm meciul. La un moment dat, privind splendoarea pădurii, Mocuţa mă întreabă: “De ce eşti atît de acid în critici, în cărţi, în piese, la adresa noastră?! Vreau o explicaţie sinceră!” Tac descumpănit cîteva dipe, apoi spun:_________ ^ - Tovarăşe Mocuţa, e adevărat aşa sînt;

poate prea critic. Doar părinţii adevăraţi văd greşelile copiilor lor. Eu nu sînt nici un părinte în acest caz, dar ca om am unele rezerve sau obiecţii... Aş fi vrut să fie mereu bine, să avem mai mult. Ş i parcă nu e cum am.

dori noi. Dar eu nu existam fără acest regim. Tata a fost ceferist, cazangiu, părinţii lui nu l-au putut purta la şcoală... Mama a spălat sticle la un patron, într-un depozit. E u am urmat gratis o facultate, soră-mea la fe!, avem amîndoi apartamente, salarii bune...

- M ai cîştigi şi cu cărţile, şi cu piesele!- A şa e. Dar parcă aş vrea să meargă, lucrurile mal

bine...- E frumos ce spui... Dar nu te gîndeşti că mai trebuie

să facem şi unele sacrificii? Nu ne poate pica totul din cer! Nu putem aştepta totul de la alţii... Am dreptate? C e z id ?

- Aveţi. Am urcat apoi sus, în staţie. Urma repriza a doua.

V iore l C A C O VEA N U

. is is l": :

Se modifici circulaţie

în şedinţa C o m is;; municipale de sistematizare circulaţiei, care a avut loc finele lunii februarie, s-; hotărît următoarele:

• înfiinţarea, unor trece pietonale pe străzile:

-Cardinal Iuliu H ossu, . intersecţia cu str. Nuferilor

-B-dul Nicolae Titulescu.: apropierea intersecţiei cu r Godeanu (trecerea pietonalâ fi dată în funcţiune numai c.: ce va fi semaforizată)

-B-dul 2 1 Decembrie, dreptul străzii Crinului (va i;: în funcţiune după sem afoiir şi corelarea cu trecerea pieţei, din dreptul P-ţii Mărăşti)

• trecerea pietonală de pe; A urel Vlaicu, din die: sediului TCI se v a muta 25 m către pasajul denr.: pînă în dreptul străzii Pregr:

• orientarea sensului uri: pe str. Arany Janos, di.v intersecţia cu str. Nufer_ către Opera Maghiară

• se interzice virajul la sri de pe str; M areşa l I Antonescu pe str. Ion M: (conducătorii auto care dinspre Podul C alvaria putea accede de p e str. Meşter numai după oceri sensului giratoriu) •

• se interzice oprv autovehiculelor pe str. ' Bariţiu, între intersecţia ace: străzi cu str. Horea, p în : > sediul BCR,

Reglementările care presus investiţii (semaforizare) v c realizate pe parcursul acestui în funcţie de fondurile care fi alocate de la buget. în ce priveşte reglem entă' pentru a căror punere în apl~ nu este nevoie de fo c i. acestea vor fi realizate în c:r: lunii martie. !

A .VILCO VSC

Concurs:“Esti asa cum îti doreşti!”

) j j )C osm etica Be lla practică preţuri accesib ile e leve lo r şi

studentelor. Un epilat lung costă aici doar 27.000 lei. “Adevărul de Cluj” şi Cosmetica Bella (str. Anatole France, nr. 37. tel. 44.13.32) iţi oferă şansa să fii mai frumoasă, cîştigînd un premiu ce constă într-un epilat întreg (picioare, inghinal, axial, braţe) şi masaj facial de întreţinere (antirid şi relaxant), urmat de curăţirea şi catifelarea tenului prin gomaj vegetal cu vaporizare (cu produse Artistry). Pentru a putea cîştiga acest premiu, sunaţi zilnic la numărul de telefon 19.74.90. şi răspundeţi la întrebarea: “Cît costă un epilat lung la Cosm etica B e lla ? ” Extragerea cîştigătoarei va avea loc marţi, 13 martie, ora 10. Su cces ! „

Cîştigătoarea concursului organizat săptămînă trecută este Po d ariu Liana C am elia, str. N irajului, nr.7, ap. 7. Aceasta este rugată să sune la Cosmetica Bella pentru programare.

c» o lectis amara a vieţiiOrice divorţ, indiferent de gradul de cultură al soţilor care

se despart, este apăsător. Pentru ambele părţi divorţul reprezintă un eşec, o irosire a anilor de “fericire” trăiţi împreună. Nu-i de mirare că fiecare dintre parteneri refuză să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce s-a întîmplat, pentru a nu se simţi vinovat de înfrîngerea suferită. Este mult mai uşor să spunem cunoştinţelor: “Instanţa de judecată a hotărît că divorţul nu s-a produs din vina mea”.

Există multe motive care îi îndeamnă pe cei ce divorţează să-şi dovedească nevinovăţia în faţa completului de judecată. Unul dintre acestea îl constituie reglementările juridice. Soţul

< G . U

lată un exemplu care, aparent, n-ar trebui să creeze dubii. La Judecătoria CIuj- Napoca, Ramona H., o tînără de 28 ani, depune cerere de divorţ prin ca re cere desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a soţului ei, Marcel. Era sătulă de beţiile lui, de aventurile lui amoroase, de certurile şi bătăile pe care le primea cînd “cocoşelul" se în torcea pe trei cărări la dom iciliu l con jugal. La proces... Marcel nu este de acord cu divorţul şi declară că îşi iubeşte atît nevasta, cît şi pe cei doi copii (Cristina, de 6 ani şi Tudor, de 4 ani). La prima înfăţişare “acuzatul" cu un ton plîngăreţ îşi asigură consoarta că se va cuminţi şi se va trata de alcoolism,

în faţa instanţei, martorii

audiaţi au declarat că înaintea căsătoriei Marcel nu era prea mare amator de băutură. După căsătorie, tinerii s-au instalat la părinţii R am one i, unde se organizau frecvent chefuri cu chiolhane stropite cu licorile lui Bachus: După cîţiva ani, Marcel şi-a egalat în beţie socrul şi cumnaţii. Acesta a început să bea din ce în ce mai mult. Cheltuia pe băutură şi femei toţi banii cîştigaţi. Cînd venea beat, Ramona îl dezbrăca, îl culca în pat, avînd grijă ca vecinii şi copiii să nu-şi .d ea seam a ce se întîmplă în familia lor. A doua zi, cînd chefliul se trezea din beţie, îşi cerea iertare şi spunea că- se va îndrepta. Promisiuni deşarte. Aparent, Marcel este vinovat pentru destrăm area familiei. însă vina lui constă în faptul că nu a fost capabil să se

vinovat nu va obţine uşor divorţul dacă soţia neîndreptăpn nu va f i de acord. în multe cazuri, acolo unde sînt cop- minori, ea poate să ceară pensie alimentară nu numai penaş copii, ci şi pentru ea. La proces, cad cuvinte grele şi injnfi- se perindă martori care pătrund în intimitatea cuplului p cale de divorţ. Se depun tot felu l de acte, adeverinţei declaraţii - pentru a dovedi cu orice preţ că partea “inamic: este, în exclusivitate, răspunzătoare de desfacerea căsnias- în analizarea complexelor care se ivesc într-o căsnicie cai­se destramă folosirea cuvîntutui “vină” este cu ton nepotrivită.opună influenţei tatălui şi fraţilor d eo se b ire de Valy (ta-Ramonei. Dar e a ? Cum să o copilului ei, care era^medi.categorisim , cînd la p roces era “om de afaceri", ac.; s-au adus dovezi clare pe o valutist.casetă video, în care apărea La divorţ, Gabriela F . ; într-o partidă de sex cu patronul declarat: “Soţul meu es.ee* — : ,---------------:-.x bărbat zgîrcit şi insupona.-firmei Ia care era angajată.

Un alt exemplu. Gabriela F., 32 ani, farmacistă, o fem eie trăznet, cum zicem noi, bărbaţii, este ia cel de al doilea proces de divorţ. Primul soţ a divorţat cînd a prins-o în flagrant, în patul conjugal cu amantul ei, un bărbat însurat, care o “întreţinuse” în facultate. în al doilea proces de divorţ, instanţa de judecată *a considerat-o pe femeie drept “unica vinovată de destrămarea familiei”. Dar ea este cea care şi-a înşelat soţul, apoi i-a părăsit şi s-a mutat cu băiatul ei, Florin, în apartamentul noului “partener”. Acesta, spre

Sufrageria şi biblioteca nu* 1 deschide decît atunci c^;.n a ş teap tă oaspeţi- ̂Dup- plecarea musafirilor, J aproape toate camereite ̂j vila în care locuim aflata P-, strada Cometei. Iar bijuten - mi le “confiscă” şi j e incf11 ’ j în seiful din dormitori. ̂ I

După divorţ, Fiorin, bara- Tor, a fost încredinţat sK-ţ creştere-tatălui lui, care • cerut în instanţă ca s ■ infidelă să plătească pen-- b alimentară pentru copi ■ «S

Vasile MOLDOVA1

la »

PO L IŢ IA C LU J: 955 şi 43-27-27 JA N D A R M ER IA : 956 PO M P IER II: 981

1926 - A avut loc prima convorbire telefonică

trans-atlant/că.

m m m m x V L z : ... . ............

M Ă R I L E SO C IALE DE SĂNĂTATE FUNCŢIO NEAZĂ

• Topul spitalelorPeste 64.000 de bolnavi au fost internaţi,

anul trecut, în Spitalul Clinic Judeţean, deşi spitalul are o capacitate de doar 2.268 de paturi.

în aceeaşi perioadă, la Spitalul Clinic de Copii au fost internaţi 30.055 de pacienţi la o capacitate de 452 de paturi, iar la Spitalul Clinic de Adulţi au beneficiat de internare 24.788 de bolnavi la un număr 385 de paturi. în top urmeză Spitalul Municipal Turcia cu 17.575 de bolnavi la un număr de 328 de paturi, şi Spitalul Minicipal Gherla cu 8.694 de pacienţi la 135 de paturi. Pe ultimul loc"se regăseşte Spitalul de Boli Psihice Cronice din Borşa care a internat 345 de pacienţi pe un număr de 215 paturi, situaţie explicabilă prin faptul că aici internările se fac pentru perioade de timp îndelungate cu un rulaj mic de pacienţi, a declarat Adrian Munteanu, - purtătorul de cuvînt al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Cluj. •

Potrivit statisticilor, cheltuielile efective ale spitalele din judeţul Cluj, pe anul trecut,

se ridică la 850 de miliarde de lei. Cele mai mari sume s-au alocat Spitalul Clinic Judeţean - 218,6 miliarde de lei, urmat de Institutul Oncologic -16 5 ,4 miliarde de lei, Spitalul Clinic de Adulţi - 86,5 miliarde de lei şi Spitalul Clinic de Copii - 59,9 miliarde de lei.

• Carenţe legislativePersoanele cu handicap se înscriu între

categoriile care beneficiază de scutire la plata contribuţiei faţă de asigurările de sănătate (7%). Din nefericire, legislaţia actuală nu prevede nici un fel de reglementare pentru obţinerea de către persoanele cu handicap a medicamentelor în regim gratuit. Fac excepţie de la aceasta persoanele care suferă de boli . cronice, afirmă Adrian Munteanu.

Studenţii, ca de altfel toţi asiguraţii, au dreptul să se adreseze oricărei unităţi spitaliceşti (pentru consultaţii de specialitate ambulatorii sau internare), în baza biletului de trimitere eliberat de medicul din Dinspensarul studenţesc sau medicul de familie.

1De asemenea, studenţii pot solicita

prescrierea.de reţete compensate sau gratuite, atît la medicul de familie, cît şi din partea medicului specialist..

• Deconturiîn baza contractului încheiat între CJAS

Cluj şi AsroMedica, investigaţiile medicale de înaltă performanţă se decontează din fondul de asigurări de sănătate astfel: din bugetul global pentru spitale şi pentru bolnavii intemanţi: rezonanţa magnetică nucleară, tomografia computerizată, angiografia şi scintiografia şi în mod direct de către C JA S pentru bolnavii din ambulatoriu (numai din judeţul Cluj): tomografia computerizată şi mamografiile. Pe trimestrul I, al acestui an, suma totală contractată de CCJS cu AsroMedica este de 150 milioane de lei, în condiţiile în care bugetul de stat nu a fost încă aprobat. Costul suportat de către C JA S pentru o

.mamografie este de 120 .6 11 lei, iar pentru o tomografie computerizată variază între250.000 şi 1.000.000 de lei.

C o rin a P O P E S C U

W l m t m l l s u l fDoi studenţi din CIuj-Napoca sînt cercetaţi în stare de libertate

de poliţiştii ciujeni sub acuzaţia de încălcare a legii cu privire la drepturile de autor. Petru Sorin T., în vîrstă de 24 de ani, din judeţul Mureş, student în anul IV la Facultatea de Automatizări şi Calculatoare a fost identificat de poliţişti că, în perioada decembrie 1999 - martie 2000, a inscripţionat Compact Discuri pe care le-a comercializat în schimbul a 10 -15 mii lei pentru un exemplar. Prejudiciul cauzat de student prin piraterie soft firmfclor din domeniu se ridică la peste 260 de milioane lei. Un alt student găsit de poliţiştii, clujeni cu activităţi de piraterie soft este loan Lucaciu P., în vîrstă de 24 de ani, din Baia Mare student în anul IV la Facultatea de Istorie. Potrivit cercetărilor tînărul a inscripţionat în perioada noiembrie 1999 -.martie 2000, CD-uri pe care le-a valorificat la un preţ de 45-50 mii lei/bucata. Prejudiciul adus firmelor Microsoft, Auto Desk, Adobe Sistem Symentec se ridică, în acest caz la 562 de milioane lei. Prejudiciul cauzat de cei doi studenţi nu a putut fi recuperat. Potrivit legii, pedeapsa prevăzută pentru încălcarea dpreturilor de autor este de închisoare cuprinsă între 3 luni şi 3 ani sau amendă între 700 mii şi 7 milioane lei. în judeţul Cluj, numărul infracţiunilor privind proprietatea intelectuală, descoperite în cursul anului 2000 a crescut cu peste 50 la sută faţă de anul 1999.

Marea majoritate a acestora sînt infracţiuni privind drepturile de autor, iar restul sînt infracţiuni în domeniul proprietăţii industriale. La acest capitol, judeţul Cluj se situează printre primele trei judeţe din ţară, în care s-au înregistrat cele mai multe ilegalităţi de acest gen. Cosmin PURIŞ

târă pensie (Sg trei ani• Rusu Vasile s-a pensionat în 1998, însă, deşi are dreptul, de atunci nu

a primit nici un ban, pe motiv că Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială din Cluj i-a respins dosarul de pensionare. Neavînd încotro, şi-a irosit economiile de-o viaţă, Rusu Vasile trăieşte din pensia soţiei, respectiv din suma de 1.300.000 lei. Curtea de Apel Cluj şi Curtea Supremă de Justiţie i-au dat cîştig de cauză lui Rusu Vasile, însă acesta nu a intrat încă in posesia banilor ce i se cuvin după 32 de ani de muncă.'

Rusu Vasile, domiciliat în CIuj-Napoca, str. Parîng, nr, 2 1, bl. 4 12 , ap. 2, a "(j^rat, pînă în 1990, la S.C. “Atlas” S.A,.(fosta I.R.A.), pe post de strungar; 'du/ii care a fost transferat în cadrul unităţii, la atelierul de galvanizare şi cromare a pieselor de schimb necesare maşinilor din unitate. în aprilie 1998 Rusu a fost propus spre pensionare, însă D.G.M.P.S.-Oficiul de pensii i-a respins dosarul, prin decizia 1961, pe motiv că ultimii opt ani de activitate nu se încadrează în grupa a Il-a de muncă. .

A făcut contestaţie, însă şi aceasta a fost respinsă prin Decizia nr. 3 18 din 10 august 1998, deşi Rusu a muncit în perioada 1990-1998 în condiţii grele şi nocive, fapt susţinut şi de societatea “Atlas” ; Pentm eă i s-â refuzt un drept al său, Rusu a cerut în instanţă anularea celor două decizii şi obligarea D.G.M.P.S. să emită decizia de pensionare. Prin sentinţa civilă nr. 5 din 2000, dată de Curtea de Apel Cluj, D.G.M.P.S a fost obligată să-i recunoască lui Rusu cei opt ani de muncă în grupa a ll-a şi să emită decizia de pensionare. D.G.M.P.S. a atacat sentinţa respectivă la Curtea Supremă de Justiţie, însă, şi de această dată, tot Rusu a avut cîştig de cauză. Cu toate acestea, pensionarul,- acum în drepturi, recunocute de instanţele din România, nu şi-a primit încă pensia restantă, recalculată şi reactualizată. A primit doar o parte din bani, respectiv 19 milioane de lei, urmînd ca restul să-l primească la sfirşitul lunii februarie. Lucru ce nu s-a întîmplat, fapt ce l-a nemulţumit pe Rusu. Acesta nu înţelege cum e posibil să fie nedreptăţit cu acte în regulă.

V io ric a G A J i

Ed ilii gherleni p re vin ... apelePe raza municipiului Gherla apele

Someşului M ic încă nu au făcut ravagii, dar inundaţiile din anii trecuţi i-au pus în alertă pe edilii urbei. în ultimii trei ani, în fiecare primăvară, apele revărsate ale Someşului şi Pîrîului Fizeş au produs serioase pagube materiale. Comisia locală de apărare împotriva inundaţiilor a şi luat primele măsuri organizatorice. Unde

a fost nevoie s-au săpat şanţuri de scurgere a apei, iar pe marginea pîrîului Fizeş s-a consolidat digul protector. Anul trecut, apele revărsate ale pîrîului Fizeş au inundat zeci de hectare de terenuri agricole. Ploile căzute zilele trecute i-au scos pe oameni la lucru. S-a acţionat, la marginea comunei Mintiul Gherlii, unde sătenii au ieşit la săpatul şanţurilor de scurgere a apei.

De asemenea, s-a întărit digul în hotarul Lunca şi la intrarea în municipiul Gherla dinspre Dej. Pînâ în prezent nu s-au semnalat pagube materiale.

Cei 22 de membri ai Comisiei locale de apărare îm potriva inundaţiilor Gherla acţionează cu luciditate şi după un program întocmit după experienţele anilor trecuţi. Oricum, la Gherla Someşul este bine... păzit.

S Z . C s.

HiSanf “negru” la GlieriaLa ultima şedinţă a Consiliului local Gherla s-a analizat

şi activitatea poliţiştilor. în general, oamenii de ordine din localitate şi-au făcut datoria şi, în ciuda numărului mare de infracţiuni comise în ultima perioadă, ei au fost vigilenţi şi operativi. Desigur este loc pentru mai bine. Anul trecut, pe raza municipiului s-au comis 339 de infracţiuni (cu 40 mai mult faţă de 1999). Au scăzut însă infracţiunile juridice de la 139 la 120 (deci, în această privinţă s-a făcut... ordine!?) Poliţiştii gherleni au efectuat 96 de descinderi domiciliare la gazde de infractori şi au aplicat 58 sancţiuni contravenţionale. Totodată, s-au rezolvat 27 de reclamaţii (în această privinţă jos pălăria faţă de poliţiştii urbei someşene!).

Pe linia muncii de prevenire (şi în acest domeniu s-au remarcat angajaţii PoliţieHocale) au fost soluţionate 187 de sesizări referitoare la stări conflictuale. S-au organizat 10 razii, 50 de acţiuni şi 875 de controale. în total, au fost

aplicate 1.525 de sancţiuni contravenţionale şi 180 de avertismente poliţieneşti. Tot în perioada analizată s-au pus în executare 2 18 mandate de executare cu închisoarea. în domeniul pazei bunurilor din unităţile economice au fost verificate 61 unităţi cu capital privat şi au fost verificate 63 persoane. Pe linia pazei bunurilor şi valorilor s-au aplicat 99 de contravenţii.

Multe realizări s-au înregistrat pe linia prevenirii accidentelor rutiere (în ciuda faptului câ a crescut numărul evenimentelor rutiere, dar nu din vina poliţiştilor...). Anul trecut s-au organizat 38 de acţiuni în unităţile de învăţămînt şi s-au desfăşurat 71 şedinţe de popularizare a actelor normative. S-au organizat 107 acţiuni gen “ filtru” . Din păcate, în anul 2000 pe raza oraşului s-au înregistrat 6 accidente rutiere soldate cu victime.

S Z E K E L Y C s a b a

: - flP r-’ă W M

Departamentul de Stat al SUA a dat publicităţii, luni, cel de-al 25-lea raport privind respectarea drepturilor omului în lume, în cursul anului 2000, inclusiv în România.

Raportul constată că în pofida faptului că prin Constituţie se interzice munca forţată, inclusiv c ea prestată de copii şi că protecţia socială Consolidează această interdicţie, traficul cu femei Ş i fete în scopul prostituării rămîne o problemă. Ln ceea ce priveşte legislaţia privind vîrstâ minimă

muncă, raportul constată că nu s-a înregistrat, Ţccent, nici un caz de condamnare pentru

călcarea acestei legi. Raportul notează că, în 3 ^ 9 7 , a fost înfiinţat un departament pe Iîngă

iroul primului ministru- care se ocupă d e . ^ ^ o tecţia copilului şi că au fost înfiinţate K r §anizaţii locale în toate judeţele şi în municipiul : Ucureşti care să se ocupe de respectarea legilor

r iv ind protecţia copiilor. Drept rezultat, în .^Jotembrie, Ministerul Muncii şi Protecţiei ^ c ia le a confirmat că încălcările legislaţiei C u c ii referitoare la copii nu au fost controlate. ÎNu există statisticţ oficiale privind numărul

^Lriilo r angajaţi ilegal. Cu toate acestea, existenţa _ C i astfel de fenomen este din ce în ce mai larg

imoscută. Ministerul Educaţiei a anunţat câ L>.000 de copii cu vîrstâ sub 15 ani au renunţat

şcoală în 1997-1998, ceea ce reprezintă

aproximativ 20 la sută din populaţia de vîrstâ şcolară.

Prestarea muncii de către copii este prevalentă în comunitatea romilor, notează raportul, iar fenomenul tinde să ia amploare, odată cu restructurarea economiei.

în privinţa stabilirii salariului minim pe economie, de aproape 30 de dolari, raportul constată că acesta nu a făcut faţă inflaţiei şi că nu garanta condiţii decente de viaţă pentru angajat şi familia lui. Preţurile pentru servicii, ca furnizarea apei şi căldurii, au crescut în mod dramatic, notează raportul.

De asemenea, se constată că în privinţa condiţiilor de muncă, sindicatele şi asociaţiile nu au fost chemate la discuţiile privind revizuirea Codului Muncii, care, de fapt, nu s-au soldat cu nici un rezultat. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nu dispune de suficient personal calificat pentru inspecţii şi de mijloace de sancţionare mai aspre şi de aceea patronii eludează adesea recomandările privind condiţiile de muncă, afirmă raportul.

In privinţa dreptului individului la viaţă privată, în raport se afirmă că anul trecut nu au fost semnalate cazuri de încălcare arbitrară a dreptului ■ cetăţeanului de a avea viaţă privată.

Potrivit Constituţiei, cetăţeanul nu este obligat

să obţină o autorizaţie în vederea căutării, unei locuinţe, dar acest aspect se subordonează "siguranţei naţionale sau ordinii publice” . Astfel, legea Siguranţei Naţionale din 1992 dă o definiţie foarte exhaustivă siguranţei naţionale, enumerînd, printre potenţialele ameninţări, nu numai delicte cum ar fi terorismul, trădarea, spionajul, asasinatul şi insurecţia armată, ci şi acţiuni totalitare, rasiste, antisemite, sau tentative de modificare a graniţelor naţionale. Responsabili în domeniul siguranţei pot intra într-o locuinţă, fără a solicita în prealabil autorizaţie de la un procuror, în cazul în care ei apreciază că există o ameninţare "iminentă” la-adresa siguranţei naţionale.A <

In continuare, în raport se afirmă că, potrivit Constituţiei, secretul m ijloacelor legale de comunicare este inviolabil; astfel, Serviciului Român de Informaţii (SRI, informaţii interne) îi este interzis, potrivit legislaţiei, sâ se implice în politică (de exemplu, să efectueze înregistrări telefonice în numele Guvernului, din raţiuni politice). Cu toate acestea, legea permite serviciilor de inform aţii să monitorizeze comunicaţiile, în baza Legii siguranţei naţionale, o dată ce au obţinut autorizaţie în acest sens. Legea cere ca SRI să obţină o autorizaţie de la ” un procuror special desemnat de Procurorul

general” astfel încît să poată efectua activităţi de informaţii care implică "ameninţări la siguranţa naţională” .

Acesta se poate implica legal în numeroase şi variate operaţiuni pentru a determina dacă o situaţie reprezintă definiţia din lege a unei ameninţări aduse siguranţei naţionale, sau pentru a preveni comiterea unui delict.■ Legea prin care cetăţenilor li se permite accesul la dosarele fostei Securităţi a fost promulgată în 1999. Potrivit acestei legi, orice cetăţean român sau străin care a avut cetăţenie română după 1945 are dreptul să-şi consulte propriul -dosar; un consiliu, a cărui componenţă a fost aprobată de către Parlament, se ocupă de administrarea acestor dosare şi informează opinia publică în legătură cu conţinutul lor, cu excepţia cazurilor în care este vorba de informaţii sensibile sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale. Dosarele rămîn, însă, în custodia serviciilor româneşti de informaţii.„ Legea accesului la dosarele fostei Securităţi-a fost criticată pe motiv că ea nu se aplică în cazul dosarelor actualilor angajaţi ai serviciilor de informaţii şi, de asemenea, pentru că modifică definiţia informatorului, afiirnînd că acesta a fost recom pensat financiar. în realitate, mulţi informatori au fost voluntari neplâtiţi.

N° rd 3 S tab ilit re la ?ii d ip lom atice cuK c NT î n t r 9 ’ 3 anUnţat' ieri' a 9enţ*a oficială nord-core< K C N A , intr-un com unicat difuzat la Seu l, citat de A FP .

Consiliu l de Securitate al ONU urmează să se reunească astăzi, pentru a examina situaţia de la frontiera dintr=

FY R O M şi Kosovo, în urma confruntărilor dintre separaţi?: albanezi şi forţele macedonene, a anunţat, ieri, un îna

diplomat rus, citat de AFP

O T S l c ) i i Q C j S ® s i g s m s S

Corupţia ca stare de normalitate

urm are din pagina 1privatizarea frauduloasă a unui mare număr de întreprinderi. Iar Grecea, bun cunoscător al fenomenului încă din vremea guvernării precedente, a întocmit un raport din care reiese că jumătate din vînzările efectuate de FPS în anii 1998 şi 1999 i-au îmbogăţit pe escroci. Constatarea ne îndreptăţeşte să credem că nu doar legea, deseori imperfectă, a stat la baza unor tranzacţii făcute sub oblăduirea instituţiei amintite. în consecinţă, raportul propune acţionarea în justiţie a celor vinovaţi. Dar cine sînt aceştia? Raportul Iui Grecea nu-i nominalizează, fapt care lasă loc tuturor interpretărilor. Se ştie, beneficiari ai “ împroprietăririlor frauduloase” au fost nu numai apropiaţi ai fostei puteri, situaţie care ar putea determina muşamalizarea concluziilor Ia care a ajuns Ovidiu Grecea. Responsabilii din Guvern la care a ajuns raportul s-ar putea declara mulţumiţi de forma acestuia şi să nu fie curioşi a afla cine se ascunde în spatele afirmaţiilor cu caracter general cuprinse in el. Ceea ce va anula din start intenţiile declarate ale premierului Nâsjase de a declanşa o luptă cumplită împotriva corupţiei. în acest caz, nemulţumirea celor 30 la sută dintre români ar putea fi “ îmbogăţită” cu aceea a altor milioane de săraci ai acestei ţări, muisâ cu neruşinare de conducătorii săi.

Preşedinţii PNŢCD şi ANCD, Andrei Marga şi Victor Ciorbea, au semnat, ieri, protocolul politic privind fuziunea celor două partide, care/cuprinde, printre altele, înfiinţarea funcţiei de preşedinte al Comitetului Naţional de Conducere, acordată ANCD, mărirea numărului de vicepreşedinţi de la opt la zece, două funcţii revenind ANCD, creşterea numărului de membri ai Delegaţiei Permanente şi ai Comitetului Naţional de Conducere şi a numărului de secretari generali adjuncţi şi secretari executivi. Protocolul prevede, printre altele, m odificarea legii Ticu Dumitrescu în sensul deconspirării foştilor ofiţeri ai poliţiei politice, introducerea unui sistem electoral mixt bazat pe vot uninominal şi vot de listă, reducerea numărului de parlamentari şi stabilirea de atribuţii diferite pentru cele două Camere ale Parlamentului.

De asemenea, în statut şi în program va fi inclusă ideea creşterii ponderii tinerilor şi femeilor, pe cît posibil, la cel puţin o treime din organele de conducere de la toate nivelurile. Protocolul de fuziune arată că alegerile la nivel judeţean şi local în noul partid vor fi organizate în comun de către conducerile organizaţiilor judeţene ale PNŢCD şi ANCD. In cazul în care nii se ajunge la o înţelegere la nivel judeţean, decizia se va lua de organele de conducere centrale. Dacă organizaţiile cele două partide sînt de valori comparabile, preşedinţia va reveni PNŢCD, iar ANCD va obţine funcţia de prim-vicepreşedinte. Fuziunea va avea loc atît la nivelul tuturor organizaţiilor şi forurilor din

'PN ŢCD , cît şi la nivelul departamentelor. Pentru toţi membrii ANCD, perioada de vechime în A N CD va fi considerată vechime în PNŢCD. De asemenea, va fi recunoscută

vechimea în PNŢCD anterioară înscrierii în ANCD. Protocolul de fuziune intră în vigoare după validarea sa de către CNC al PNŢCD, respectiv Consiliul Naţional al Reprezentanţilor al A N CD , iar noul statut al PNŢCD Va consacra dispoziţiile acestui protocol. Principiile cuprinse în protocolul-politic de fuziune, inclusiv cele referitoare la reprezentarea membrilor ANCD în conducerea PNŢCD centrală şi locală, vor fi respectate pînă la Congresul din 2005. Preşedintele PNŢCD,

‘ Andrei M arga, a apreciat semnarea protocolului drept “ un moment stimulativ” pentru alte formaţiuni politice în scopul relansării curentului de centru- dreapta.

Preşedintele ANCD, Victor Ciorbea, a spus câ îndeplinirea protocolului se va desfăşura “ cît mai grabnic” , urmînd ca la jumătatea lunii aprilie să fie convocate forurile de validare a acestui document.

Toate ţările din flancul sudic ci

NfîTO şi-au reconfirmai

sprijinul pentru integrarea

României in Alianţă

M inistru l Apărări Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, a declarat, ieri, ca toate ţările din flancul suc":; al NATO şi-au reconfirm? sprijinul pentru integrarea: României în alianţă. Pascal a p recizat că aceasta! concluz ie a rezultat dirf contactele pe care le-a avi- f în ultimul timp şi dirf în tîln ir ile ministrului d; Externe, Mircea Geoană. Ej a spus că, în aceste zile,:: România se află oficiali i| NATO care evaluează stadi. f în care se află pregătirile t j aderare. Paşcu a mai sp.:( că banii pe care MApN îi vf primi, în plus, de la bue=. vo r fi utilizaţi peni: îndeplinirea obiectivelor: planul anual de integrare ’ NATO, şi anume penr.; operaţionalizarea ur: structuri militare. ţ

Demisionarii din PD nu sînt dispuşi să răspundă apeiuli Iui Petre Roman privind reîntoarcerea în partid [

Fostul democrat George Şerban, în prezent membru al PN L, a declarat că apelul preşedintelui PD, Petre Roman, privind reîntoarcerea în partid a unora dintre demisionari “nu e de natură să readucă pe nimeni înapoi” şi a apreciat câ dacă în m esajul liderului democrat “ există substanţă” , atunci acesta ar trebui să discute cu oamenii de care consideră că ar avea nevoie.

“Nu am plecat din PD ca să mă reîntorc la un simplu apel” , a spus Şerban.

El a opinat că apelul lui Petre

Roman are la bază “nevoia lui de a-şi reuni o parte dintre foştii colegi” .

Cazim ir Ionescu, fost membru al PD şi membra al PNL, a declarat că este deschis dialogului cu persoanele care au “ un apetit real pentru democraţie” , dar a susţinut că acesta nu e cazul lui Petre Roman.

“ D acă apelul domnului Roman se va repeta timp de doi ani, de cîteva sute de ori, aşa cum am făcut şi eu cînd atn avut ceva să îi spun, şi dacă adaugă şi materiale scrise, pe care eu

promit sâ le citesc, atunci vom putea avea o discuţie” , a spus Cazimir.

Liberalul Radu F. Alexandru, fost membru al PD, a refuzat să comenteze afirmaţiile lui Roman pe motiv că acesta nul-a nominalizat printre cei pe care i-ar dori înapoi în Partidul Democrat. “Tot ce am avut de spus am spus cînd am plecat din PD” , a adăugat Radu F. Alexandru.

Victor Babiuc nu a putut fi contactat pînă la transmiterea acestei ştiri.

Preşedintele PD, Petre

Roman, a declarat, ieri, c a j . un apel la “cei plecaţi d isŢ .. în d iferite îm prejurări)! trecut” să se “ gîndeaseâ ^ revenirea în acest partid. j

Roman i-a nominalizat/* ; acest sens pe Victor B :t.. Adrian Severin, Cazi:’ Ionescu şi George Şerr.? afirmînd că este “convins c: aceştia se gîndesc la situa:; V azi din PD” . Liderul P - . apreciat că, în “ conşt: j publică” , există imaginea ci j este o “ echipă” , însă “a această imagine zdruncinată” .

Vasile Sabău, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, va sta în arest încă, cei puţin, 25 de zileProcurorii c lu jen i au

prelungit ieri cu încă 25 de zile mandatul emis pe numele Iui V a s ile Sabău, director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj.

Reamintim că la sfîrşitul săptămînii trecute Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj a em is pe numele lu i V asile

Sabău un mandat de arestare preventivă de 5 zile sub acuzaţia de luare de mită. Sub aceeaşi acuzaţie a fost arestat pentru 30 de zile şi fostul ş e f al Serviciului Transporturi din cadrul societăţii Fimaro din Cluj-Napoca.

Potrivit cercetărilor efectuate de procurori se pare că, în

perioada 1999-2000, cei doi au fost corupţi de directorul general al SC Ruttrans, Gabriel Vaida, cu sume de bani în scopul înlesnirii unor contracte de colaborare între Ruttrans şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, respectiv Fimaro. Contractele vizau închirierea, de la Ruttrans, a unor utilaje

destinate transportului de materiale de construcţie şi antiderapante pentrudeszăpezirea dramurilor.

Menţionăm faptul că în cursul lunii decembrie Gabriel Vaida a fost arestat de procurorii Parchetului Curţii de Apel Cluj sub acuzaţia de abuz în serviciu, fals intelectual si fals în

l i i v o r avea apă!

Datorită unor lucrări de reabilitare şi m odernizare a reţe le lor de a lim entare cu apă, astăzi, în tre orele9,00 - 14,00 se v a sista furnizarea apei potab ile Ia c o n s u m a to r i i d e pe u rm ă to a re le s t r ă z i : D onath, Bucu ra , F în tîne le - parţial, Haţeg - parţial, U liu lu i.

înscrisuri sub semnătură privată.Potrivit rechizitoriului prin

care fostul director al Ruttrans a fost trimis în judecată la începutul lunii februarie, el a adus un prejudiciu societăţii de peste 600 milioane lei prin subevaluarea unor active scoase la licitaţie.

C o sm in PU R IŞ

© n o oi m « n r i r 1

urmare din pagina 1

D J 103H (Bologa - Săcuieu). Pe alte două drumuri judeţene (DJ 108C Scrind - Răchiţele şi D J 103H Săcuieu - Scrind) se circulă pe un singur fir, datorită ruperii parţiale a corpului drumului. Peste 1 .4 2 1 de hectare au fost afectate, dintre care cu culturi agricole 80 ha, pierderile ridieîndu-se la 734

milioane lei. O situaţie mai deosebită s-a creat în zona Dej - Vad, unde în cursul dimineţii de ieri a fost atinsă cota de pericol, însă după aproximativ două ore apele rîului au început să scadă.

Ministrul Constantin Ilie a precizat că în şedinţa de joi a Executivului va face propuneri, pe baza datelor pe care le va centraliza pînă atunci, pentru un

proiect de hotărîre care s ă , prevadă un program de eliminare a efectelor inundaţiilor. Ministrul (expert în domeniu) spune că evaluările pagubelor vor fi efectuate după retragerea apelor. De menţionat că în amplele acţiuni desfăşurate în timpul inundaţiilor au fost antrenate şi forţe ale M inisterului de Interne, Protecţiei Civile şi Armatei.

Comandantul Armatei a IV-a Transilvania, generalul Dorin Gheorghiu, a precizat că peste 200 de militari, 20 de mijloace de transport, patru cisterne şi cinci instalaţii de iluminare au fost folosite in demersurile de eliminare a efectelor inundaţii­lor. Pentru următoarea perioadă de timp, spune ministrul Ilie, nu se mai prognozează astfel de fenomene.

Liderii partidei: politice vor s e r

v astăzi, Declara! comună de susţină:

. a eforturi!- României ̂

integrare în NA’Declaraţia .comună)

susţinere a eforturi! României de integrare NATO va fi semnată, aste la Palatul Victoria, de c':; reprezentanţii partide) politice, a anunţat prerrre: Adrian Năstase. Premier) prezentat, într-o reuni) guvernamentală spe_c!( organizată săptăm'trecută, intenţia de propune spre semnare, • liderilor politici al tu)’; partidelor P0 '1'.parlamentare, cit | i cebf; unor importante forma)neparlamentare, a »r‘

Declaraţii politice susţinere a demersuri) României de integrare eu ■ atlantică.

CASA DE EDITURĂ

u S .R .L .Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-

fîsooca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Oui. sub nr. J/1 2 /3 D 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

I L I E C Ă L IA N (re d a c to r ş e f) ;V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şe f adjunct).T e l .19.16.81; fa x : 19.28.28;E-maii: adevcj@maii.dntcj.ro - redacţia

R E D A C Ţ IA : C lu j- N a p o c a , s t r . N a p o c a 16 T

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MiCKAELA BOCU; SOCIAL- | CETĂŢENEŞTI: TEL. 19:74A0;S;RADU VIDÂ:VECbN6MiC:i | TEL.: 19.75.07 -ALIN TUDOR BÂIESCU; SPORT:TEL/I 9-21:27; E -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL.fFAX:19.73,04 -RÂUL F

E-mail" reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - [.. .v:- _ ... STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-UVIA POP; L

S e c r e t a r d e re d a c ţ ie : Je i/ tax :^ su b red acţia turda-, te l/ f ax-, 31.43 23H o re a P E T R U Ş ■SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIIMRUL KXTXUTAT l iGaranioT