Nr. 119 i 3 februarie 2009 i 3,5 rONROMÂnia

P~R~si}i de clien}i, RetaileRii de electROnice {i electROcasnice tRec la M~suRi duRe PentRu a Putea suPRavie}ui |n 2009

scO{i din PRiz~

BUSINESSWEEK I 3 februarie 2009

cut`, aproape c` nu a fost zi \n care leul s` nu marcheze un nou minim istoric \n fa]a euro, ajungând \n [edin]a valutar` din 22 ianuarie la cota]ia de 4,3127 unit`]i.

Problemele sunt agravate de incapacitatea guvernului de a se pune de acord asupra unui proiect de buget care s` mul]u- measc` pe toat` lumea. Adic` s` permit` satisfacerea, fie ea [i par]ial`, a multelor [i costisitoarelor promisiuni electorale, p`strând \n acela[i timp [i un nivel acceptabil de deficit bugetar, apreciat de guvernan]i la aproximativ 2% din PIB \n 2009. De asemenea, statul a r`mas restant cu aproape 3 miliarde de lei, pl`]i angajate \n cadrul execu]iei bugetare de anul trecut, \ns` l`sate neachitate. Dar potrivit ministrului de Finan]e, Gheor-ghe Pogea, aceste restan]e vor fi achitate \n tran[e lunare de un miliard de lei pân` \n luna martie.

În aceste condi]ii, se pune \ntrebarea cum va reu[i România s` acopere nu numai deficitul bugetului public, dar [i s` asigu-

Ce iute zboar` timpul! Nu au trecut nici cinci luni de când fostul premier C`lin Popescu T`riceanu aprecia c` economia româneasc` are toate [ansele s` evite cele mai multe efecte negative ale crizei financiare \n plin` desf`[urare \n ]`rile dez-voltate. Din p`cate pentru noi to]i, \ns`, am ajuns mult prea devreme s` ne convingem c` \mp`ratul era dezbr`cat.

Vistieria statului s-a golit \ntr-un ritm alert \n ultimul tri-mestru al anului trecut, deficitul bugetar pe 2008 ajungând la nu mai pu]in de 5,1% din PIB, iar leul a \nceput s` sufere \nfrângere dup` \nfrângere \n fa]a euro [i a dolarului american. De la mijlocul lunii noiembrie [i pân` \n prezent, leul a pierdut nu mai pu]in de 56 de bani \n fa]a euro, adic` aproape 15% \n doar dou` luni. Aceasta \n condi]iile \n care \n mod tradi]ional luna decembrie era una \n care intrau \n ]ar` sume consistente de valut`, aduse de muncitorii români din str`in`tate \ntor[i acas` pentru a petrece S`rb`torile cu familia. S`pt`mâna tre-

A FMI sAuA nu FMI ?De Mihnea Anastasiu Deteriorarea continu` a stabilit`]ii

macroeconomice a României cre[te num`rul suporterilor unui nou acord cu FMI, dar condi]iile dure ale acestuia pun deja pe jar guvernul

32

re necesarul de finan]are pentru \ntreaga economie \n acest an, necesar care, potrivit anali[tilor economici, s-ar putea ridica la 18-20 de miliarde de euro. {i asta ]inând cont de faptul c` fluxurile de capital str`in c`tre România s-au diminuat consi-derabil, fie c` vorbim aici despre liniile de finan]are ale b`ncilor str`ine, de investi]ii str`ine directe, sau chiar de remiteri ale muncitorilor români care lucreaz` \n str`in`tate. Toate aceste surse de finan]are stau \n acest moment sub semnul \ntreb`rii. Iar ne\ncrederea \n perspectivele pe termen scurt ale economiei române[ti, precum [i cererea constant` de valut`, se resimt du-reros la nivelul cursului de schimb.

Din nou sub lupa FMiCum facem s` \nchidem acest cerc vicios? Din ce \n ce mai mul]i anali[ti economici cred c` \n acest moment solu]ia pentru a dep`[i acest impas ar fi semnarea unui nou acord cu Fondul

Monetar Interna]ional. “Trebuie s` semn`m un nou acord cu FMI, pentru c` nu avem de la cine altcineva s` ob]inem finan- ]are”, spune tran[ant Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicat`. În plus, consider` el, atâta vreme cât România, perceput` pe plan extern ca fiind incapa-bil` s`-[i finan]eze singur` deficitele, nu va avea un creditor de ultim` instan]`, presiunile de depreciere a cursului vor r`mâne foarte puternice.

De aceea[i p`rere este [i Ilie {erb`nescu, analist economic [i fost ministru al Reformei \n timpul guvern`rii Conven]iei Democrate. “Nu cred c` ne descurc`m altfel cu finan]area, \n lipsa unui acord cu FMI”, crede {erb`nescu. La rândul s`u, Nicolaie Chide[ciuc, senior economist \n cadrul ING Bank România, consider` c` un acord cu FMI ar asigura României nu doar accesul la o surs` de finan]are ieftin`, ci ar oferi [i un semnal bun investitorilor \n leg`tur` cu stabilitatea financiar` S

tev

e W

oo

dS

3 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

33

[i totodat` liderul PSD Mircea Geoan` crede c` apelarea la aju-torul FMI, chiar dac` nu ar trebui s` fie respins` definitiv, rep-rezint` ultima solu]ie la care trebuie s` se recurg`. De cealalt` parte, Mihai T`n`sescu, actualul reprezentant al României la FMI [i fost ministru de finan]e, crede c` un astfel de acord cu Fondul este necesar României.

Un alt sus]in`tor al ideii utiliz`rii fondurilor europene ca alternativ` la ajutorul FMI este Daniel D`ianu, [i el fost minis-tru de finan]e, acum europarlamentar liberal. Acesta crede c`, pe lâng` fondurile structurale, România poate urma exemplul Ungariei, recurgând la finan]are excep]ional` din partea Uni-unii Europene [i a B`ncii Centrale Europene.

La fel crede [i Cristian Ionescu, Country Manager al Coface România, care spune c` România trebuie s` \ncerce s` profite de statutul de membru al Uniunii Europene accesând mai multe fonduri comunitare, sau chiar un sprijin financiar de la UE.

În plus, decizia Consiliului European din decembrie de a pune la punct un plan de impulsionare a economiei UE, pentru care au fost prev`zute fonduri de 200 de miliarde de euro, vine \n sprijinul ideii c` România se va putea finan]a f`r` ajutorul FMI. Recurgerea la finan]area FMI i se pare lui Ionescu drept ultima solu]ie la care România ar trebui s` apeleze. “Un acord cu FMI va duce la accentuarea \ncetinirii economice, pentru c` economi[tii fondului au dou` lucruri \n minte: cre[terea bazei de impozitare [i restrângerea cheltuielilor publice”, precizeaz` Ionescu. “Fondul Monetar Interna]ional [tie s` aduc` echilibru numai prin restrângere, economi[tii Fondului nu [tiu s` pro-moveze cre[terea economic`”, spune [i Ilie {erb`nescu.

Or, restrângerea cheltuielilor publice ar \nsemna a pune [i mai tare economia sub presiune, conducând poate la recesi-

a ]`rii. Aceast` idee este \nt`rit` de Andrew Colquhoun, ana-listul agen]iei de rating Fitch, care spune c`, de[i prezen]a sau absen]a unui astfel de acord nu ar influen]a \n mod imediat ratingul României, agen]ia ar privi un eventual pachet finan-ciar suport venit de la FMI [i de la UE drept un semnal pozitiv pentru stabilitatea economic` [i financiar` a ]`rii.

Ba chiar ideea unui nou acord cu FMI are un partizan [i \n rândul actualilor guvernan]i. Ionu] Popescu, fost ministru de finan]e [i actual consilier economic al premierului Boc, vorbe[te de asemenea despre necesitatea unui astfel de acord cu FMI. “Nu cred c` efectele economice ale semn`rii unui acord cu FMI-ul vor fi mai rele decât ne\ncheierea unui astfel de acord”, spune Popescu. “În definitiv, oricum va trebui s` limit`m cheltuielile publice, adic` exact ceea ce ne-ar cere [i FMI”, adaug` Popescu.

aDversarii acorDului cu FMiDar nu toat` lumea subscrie la aceast` opinie. Iar adversarii apelului la resursele [i consultan]a FMI sunt dintre cei cu mare putere de decizie. Pre[edintele Traian B`sescu s-a pronun]at deja ferm \mpotriva unui astfel de acord. “Ultimul lucru pe care \l va face guvernul va fi s` \mprumute bani de la FMI”, s-a angajat B`sescu \n numele Cabinetului. Potrivit pre[edintelui, “România nu mai poate fi a[ezat` \n matricea FMI”, f`când astfel referire direct` la restric]iile pe care Fondul le impune din punct de vedere economic [i social

{eful statului crede c` necesarul de finan]are al României poate fi asigurat din fonduri europene. În schimb, \n rândul partenerilor de guvernare de la Partidul Social Democrat exist` dou` curente de gândire. Pe de o parte, pre[edintele Senatului

BUSINESSWEEK I 3 februarie 2009

Istoria acordurilor cu FMI \ncepe \nc` din perioada comunist`RelA}Ie de duRAt~

TIp AcoRD DATA ApRoB~RII DATA ExpIR~RII REzIlIERII

SUMA ApRo-BAT~ (MIl. DST)

SUMA TRAS~ (MIl. DST)

Stand-by 10.03.75 10.02.76 95.0 95.0

Stand-by 09.09.77 09.08.78 64.1 64.1

Stand-by 06.15.81 01.14.84 1,102.5 817.5

Stand-by 04.11.91 04.10.92 380.5 318.1

Stand-by 05.29.92 03.28.93 314.0 261.7

Stand-by 05.11.94 04.22.97 320.5 94.3

Stand-by 04.22.97 05.21.98 301.5 120.6

Stand-by 08.05.99 02.28.01 400.0 139.75

Stand-by 10.31.01 10.15.03 300.0 300.0

Stand-by preventiv 07.07.04 07.07.06 250.0 0 (nefinalizat)*

* Suma tras` este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evalu-are fiind incheiata; dSt – drepturi speciale de tragere, a c`rei valoare se calculeaz` raportat la un co[ al principalelor valute interna]ionaleSursa: FMI

34

Ad

MIn

IStr

A}I

A P

re

zId

en

}IA

l~

acum, atât \n Ungaria, cât [i \n Letonia”, a declarat Orchard pentru BusinessWeek România. Iar aceste aprecieri sunt \nt`rite [i de c`tre observatorii români. “Este o aiu-real` s` crezi c` vom putea ob]ine finan]are de la Uniunea European` f`r` un acord cu FMI. Comisia European` nu are expertiz` \n acest domeniu [i cu siguran]` va recurge la cea a FMI”, spune Ilie {erb`nescu. La rândul s`u, Nicolaie Chide[ciuc consider` c` UE va insista ca FMI s` se implice \n România: “Cel mai probabil, UE va dori s` se asigure c` fondurile acordate vor fi utilizate \n mod responsabil, [i anume pentru investi]ii, [i nu pentru finan]area deficitului bugetar”.

F~r~ alternativ~?În aceste condi]ii a devenit recursul la asis-ten]a fondului inevitabil`? Nu neap`rat. Ilie {erb`nescu cred c`, dac` Executivul [i-ar putea asuma reducerea drastic` a chel-tuielilor bugetare, s-ar renun]a la major`rile pensiilor [i s-ar \nghe]a salariile din secto-rul public, atunci am putea finan]a defici-tul exclusiv din surse interne. “Acest lucru este fezabil, \ns` nu este dezirabil pentru politicieni”, spune el. Pe de alt` parte, Liviu Voinea este de p`rere c` o reducere brusc`

a deficitului public ar arunca ]ara \n recesiune, pentru c` ar sugruma [i consumul public, \n condi]iile \n care consumul privat are de deja probleme. De aceea, un acord cu FMI \n care s-ar conveni o ajustare gradual` a deficitului bugetar, \nso]it` de o reform` de durat` a veniturilor [i cheltuielilor publice, ar putea fi singura solu]ie pentru traversarea \n siguran]` a crizei. Potrivit lui Voinea, reforma veniturilor bugetare ar putea presupune renun]area la cota unic` [i revenirea la sistemul impozit`rii progresive, povara fiscal` urmând s` revin` \n mai mare m`sur` celor cu venituri ridicate.

De asemenea, un acord cu FMI ar oferi posibilitatea politicie-nilor autohtoni de a arunca responsabilitatea adopt`rii unor m`suri nepopulare pe umerii institu]iei interna]ionale de credit, ceea ce ar mai sc`dea pu]in din nota de plat` pe care vor trebui s` o pl`teasc` oricum actorii politici. De ce atunci atâta rezis-ten]` fa]` de un eventual apel la resursele fondului? “Pentru c` acest lucru va \nsemna un e[ec administrativ de propor]ii, pe care politicienii vor trebui s` [i-l asume din moment ce apelul la FMI se va face dup` nou` ani de cre[tere economic`, nu dup` o recesiune prelungit`”, spune {erb`nescu. Liviu Voinea crede c` responsabile \ntr-o oarecare m`sur` pentru aceste atitudini sunt [i amintirile pe care anumi]i politicieni români le au din perioada \n care trebuiau s` guverneze sub stricta monitorizare a fondului. Iar aceste amintiri nepl`cute sunt cât se poate de recente. În perioada de dup` Revolu]ie, România a \ncheiat nu mai pu]in de [apte acorduri cu FMI, ultimul dintre aces-tea fiind sistat \n 2006, când guvernul T`riceanu a renun]at la expertiza fondului. Dac` ar fi s`-i credem pe cei mai mul]i anali[ti, se pare c` \n perioada urm`toare vom avea parte de un al 8-lea astfel de acord, fie c` ne place sau nu. ê

une, \n vreme ce cre[terea bazei de impozitare \mpov`reaz` suplimentar agen]ii economici [i popula]ia, ceea ce conduce la reducerea fondurilor disponibile pentru consum. Cu alte cu-vinte, s` gâtuim [i mai tare unul dintre motoarele economiei, care [i a[a este gripat din cauza diminu`rii puternice a acce-sului la credite, a conjucturii economice nesigure [i a cre[terii num`rului de [omeri.

Cristian Ionescu consider` c`, pentru a evita apelul la asis-ten]a FMI, orice sacrificiu merit` luat \n calcul, inclusiv finan- ]area datoriei publice prin emiterea de eurobonduri pe pie]ele externe de capital, acceptând chiar dobânzi mari, \n concor-dan]` cu ratingurile sc`zute ale ]`rii.

ve{ti proasteLucrurile nu sunt atât de simple, avertizeaz`, \ns`, anali[tii eco-nomici ai principalelor agen]ii de rating. E u[or s` sus]ii c` te vei finan]a pe pie]ele externe de capital, \ns` de la inten]ie la reu[it` e cale lung`.

“Pie]ele interna]ionale de capital sunt \n momentul de fa]` \nchise fa]` de statul român, iar lichiditatea intern` este foarte limitat`”, avertizeaz` Kenneth Orchard, analistul economic al agen]iei Moody’s care monitorizeaz` România. El atrage de asemenea aten]ia c`, dac` statul va continua s` \mprumute masiv de pe pia]a intern`, acest lucru va face mai dificil` finan- ]area pentru sectorul privat, pentru c` b`ncile vor prefera \mprumuturile sigure oferite statului.

O alt` veste proast` este c` ajutorul financiar al UE va fi mai mult ca sigur condi]ionat de asisten]a FMI. “Probabil c` Uniunea European` nu va acorda un \mprumut extraordinar României f`r` implicarea FMI. Aceasta a fost situa]ia de pân`

3 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

ANAlIz~

B`sescu [i Boc ar putea apela la comisia European` a lui Barosso (centru)pentru a ob]ine fonduri de criz`

35