Podul lui Dumnezeu (Podul Natural de la Ponoarele) este unicul pasaj natural rutier

funcțional la nivel național, traversat de DJ 670 Baia de Arama-Drobeta Turnu Severin,

fiind un vestigiu al Peșterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia.

Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime,

13 m lățime, 22 m înălțime și 9 m grosime), dar singurul din lume deschis traficului rutier.

Lacul Dracului este un lac carstic din Muntii Locvei, situat in partea de inceput a Cheilor

Nerei.Lacul a fost initial un lac subteran, insa, odata cu prabusirea unei bucati din tavanul

pesterii de la Lacul Dracului, acesta a aparut la suprafata. Lacul se intinde pe o suprafata de

aproximativ 700 mp si este cel mai mare lac carstic din tara. Diametrul lacului este de 20m, in

timp ce adancimea maxima variaza intre 9 si 12 m.

Lacul Ochiul Beiului este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Naţional

Cheile Nerei – Beuşniţa, la limita Munţilor Aninei cu Munţii Locvei, la o altitudine de 310 metri.

Forma lacului este a unui crater cu adâncimea de 3,6 metri,fiind puternic alimentat de un

izvor carstic subteran, de o culoare aproape ireală apa este atât de curată, încât păstrăvii care

înoată agale pot fi admiraţi în toată splendoarea lor.

Cascada Beuşniţa de lângă Oravița acumuleaza o succesiune de cascade (din care cea

mai mare este de peste 15 metri) de pe raul Bei, in amonte de Lacul Ochiul Beului.

Peştera Gheţarul de sub Zgurăşti - situata in Cheile Ordâncuşii, in comuna Gârda de Sus; la

aproximativ 11 km de Arieşeni,pestera are 2 intrari, dintre care una de dimensiuni spectaculoase,

in perioada ploioasa interiorul pesterii este inundat formandu-se un adevarat lac de cateva zeci

de metri patrati,lumina intrata in pestera prin cele doua portaluri creaza o atmosfera fascinanta.

Cheile Corcoaia de la Cerna Sat se afla la 44 km amonte de statiunea Baile Herculane,

au fost declarate rezervatie naturala , fiind una dintre cele mai frumoase forme de relief

din Valea Cernei. In chei se gasesc formatiuni deosebit de spectaculoase: marmite, lapiezuri,

cavitati de dizolvare. Impresionant este peretele drept al Cheilor care are un fel de tunel de

50 m, format datorita scurgerilor de apa. Lungimea Cheilor este de 300 m.

Valea Mălăieşti - În Parcul Natural Bucegi veţi întâlni câteva obiective puse sub ocrotire

care au statut de rezervaţie naturală: abruptul Bucşoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura

unde s-au retras cele mai multe capre negre. În regim de ocrotire intră şi zona superioară

a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. Tot aici puteţi întâlni şi alte

animale protejate: râsul, cocoşul de munte, dar şi multe specii floristice rare.

Valea Gaura ,situată pe versantul vestic,este cea mai mare vale glaciară din Munţii Bucegi.

Din toate punctele de vedere este intr-adevar extraordinară: deschidere largă, panorama

deosebită asupra pasului Bran si a Pietrei Craiului; este de asemenea mai putin umblata de

oameni, si mai mult frecventata de de caprele negre,sunt mari sansele ca ele sa fie văzute aici.

Vârful Retezat (2.485 m altitudine) - Masivul Retezat,este cel mai complex şi mai grandios

masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa constă

în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depăşesc 2000 de m înălţime şi un relief

sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciaţii (Riss şi Würm), făcându-se

remarcată existenţa unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte.

Rezervaţia Naturală Râpa Roşie, situată la doar 3 km de oraşul Sebeş,este o rezervaţie

geologică cu o suprafaţă de 10 ha. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m.

Apa a săpat pe un substrat variat (pietrişuri, nisipuri cuarţoase, gresii) forme ciudate:

coloane, turnuri, piramide - toate de culoare roşiatică.

Piatra Singuratică din Masivul Hăşmas,de aici având o privelişte fascinantă atât spre

Depresiunea Ciucului, cât şi spre munţii Ciucaş, Bucegi, Piatra Craiului,sunt deasemenea des

străbătute cărările Hăşmaşului Mare, Hăşmaşului Negru, cele ale Vârfului Ascuţit (Ecem) sau

cele aflate la baza fascinantului grohotiş Moara Dracului.

Laguna Albastra (Safirul dintre dealuri)-de la Aghiresu judetul Cluj sau Lacul care-si

schimba culoarea,ne ofera un adevarat peisaj selenar inconjurat insa de verdele padurilor.

Lacul Cuejdel, cunoscut si sub numele de Lacul Crucii datorita formei sale, este unul dintre

cele mai mari lacuri de baraj natural,se afla localizat in Muntii Stanisoarei, la aproximativ

25 km fata de orasul Piatra Neamt. Avand o lungime de 1 km si ocupand o suprafata ce

masoara in jur de 150 hectare, Lacul Cuejdel se afla intr-o continua crestere.

Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni, in Muntii Apuseni, la o

altitudine de 1090 m,cascada in sine are o inaltime de 15 metri fiind de o frumusete deosebita

mai ales la ape mari. In apropiere exista si o veche galerie de mina parasita si o mica pestera.

"Poiana Inimii“, la poalele Apuseni, în judeţul Alba, natura a format o minunăţie, ”poiana

dragostei”. Este vorba despre o poiană în formă de inimă situată în localitatea Bucerdea

Vinoasă, la aproximativ 20 de kilometri de Alba Iulia. Sătenii ştiu, din tată în fiu, că inima a

apărut în urmă cu sute de ani, în mijlocul a 260 de hectare de pădure de stejar.

Izbucul Tăuz, se afla in Apuseni, langa localitatea Casa de Piatra si este cea mai adâncă

peşteră scufundată din România.Urmand Valea Garda Seaca veti intalni o frumoasa cascada

iar apoi izbucul inconjurat pe 3 parti de stanci intr-o padurice de foioase, care dau locului un

farmec sporit toamna.

Lacul Albastru Baia Sprie , monument al naturii situat la poalele Munţilor Gutâi, format prin

surparea unor abataje miniere seculare și acumularea de ape pluviale,cele provenite din topiri

și din izvoare naturale; culoarea apei variază de la turcoaz la albastru cobalt în funcție de

sezon, concentrația sărurilor minerale (sulfat de fier, săruri de cupru) și de nivelul apei

Peştera Bolii situata în partea de nord orasului Petrosani,la 6km de acesta,este o străpungere

naturală accesibilă pe toata lungimea ei,una din puţinele peşteri de acest fel din ţară,fiind

singura pestera străbătută de un pârâu pe toata lungimea ei de 466m.Peştera începe acolo

unde pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice, la ieşirea din peştera pârâul

poartă numele de Galbina.

Spectacol în Ceahlău:piramida holografică. Vârful Toaca şi stâncile din jur formează o umbră

tridimensională, vizibilă doar în această perioadă a anului,începând cu 6 august,când este

hramul mânăstirii de pe platoul superior.

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2040 m,

în Munţii Făgăraş. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafaţa de 46508 m2

şi adâncimea de 11,35 m. În anul 1932 lacul Bâlea şi o suprafaţă de circa 180 ha în jurul

lacului au fost declarate rezervaţie ştiinţifică.

Rezervația naturala Platoul Meledic se afla in comuna Mânzãleşti,in dreapta Vaii

Jgheabului, judetul Buzau si este o rezervatie geologica, speologica, botanica

si zoologica, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia.

Pestera lui Iosuf ~ Asezările rupestre din Munții Buzăului reprezintă un complex de vestigii

rupestre – cu origine preponderentă medievală localizate în zona Munților Buzăului împreună

cu zona subcarpaticã respectivă pe o lungime de peste 80 km, mai ales în împrejurimile

comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești. Alte amenajări similare mai sunt atestate și pe

raza comunelor Cătina și Sibiciu, precum și pe raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ

30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri de cult

Vulcanii noroiosi sunt localizati în Subcarpatii de Curbură,în localitatea Berca,fiind formati

datorită eruptiilor de gaze din pământ,care antreneza spre suprafată nămol si apă.

Cunoscuti în zonă sub denumirea de pâcle,vulcanii noroiosi au aceiasi structură ca si vulcanii

adevarati,în interiorul lor producându-se procese similare.

Cascada Pruncea – Caşoca, cea mai frumoasă cascadă din judeţul Buzău, este situată în

Masivul Podul Calului, la aproximativ 10 km de Barajul Siriu.Impresionanta cădere de apă

surprinde prin peisajul în care este localizată, liniştea, frumuseţea sa de neegalat şi natura din

aceste locuri, care parcă nu a fost niciodată atinsă.

Poarta de Piatră din masivul Cozia este o ditamai caria dintr-o stâncă veche de când

lumea considerată un veritabil portal spre Paradis.

Pestera Magura este situata in versantul drept al Vaii Sighistelului,comuna Campani-Bihor.

Pestera are peste 1,5 km lungime,este labirintica si este populata de colonii de lilieci.

Circul glaciar Buhaescu, este alcatuit din seria de patru lacuri care si-au facut aparitia

dupa topirea ghetarilor in circuri,situate sub varful Buhaescu Mare din Muntii Rodnei.

Cerdacul Stanciului,poarta de intrare în Piatra Craiului,a fost declarat monument al naturii

şi este format din calcar masiv. Arcada de proporţii reprezenta odată intrarea într-o peşteră,

al cărei plafon însă s-a prăbuşit.

Cheile Strâmbu sunt săpate de către răul Strâmbu,in partea de NE a Munţilor Ciucaş,între

Muntele Strâmbu şi Culmea Piatra Laptelui,între confluenţa cu Piruşca Seacă şi Pârâul Hoţilor.

Piramidele de la Şona jud Braşov, cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief

sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost

comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte

sau vestigii dacice.

Peștera Valea Cetății se afla in masivul Postavarul la aproximativ 3 km de Rasnov,in pestera

pot fi vazute formatiuni carstice clasice (stalactite, stalacmite,coloane si perle de pestera) dar si

decoruri facute de mana omului in podeaua de calcar,cum este “calul alb”.Este singura pestera

amenajata din judetul Brasov in care se tin saptamanal concerte de jazz.