9)AlegerileAlegatorii din majoritatea democratiilor tind sa fie de varsta mijlocie si mai bine educati,cu slujbe de birou,preponderant din mediul urban si suburban.cei care nu voteaza reprezinta opusul acestora si anume: tinerii,fara educatie,lucratori manuali sau someri.Venitul si educatia ,rasa,varsta si zona de rezidenta sunt factori cheie in a determina cine voteaza. Oamenii cu venit mai mare voteaza mai mult decat cei cu venit mai mic,iar cei mai bine educati mai mult decat cei fara liceu.Venitul ridicat da oamenilor o miza in rezultatele alegerilor,iar educatia creste nivelurile interesului si sofisticarii.Teoria votului (DOWNS) oamenii voteaza daca profiturile depasesc costurile.C u alte cuvinte,daca mizele par importante,cetatenii vor face efortul de a vota.Proprietarii care se tem de cresterea impozitelor sunt mai dispusi sa voteze fata de chiriasii care nu sunt direct afectati de impozit.Tot el conculuzioneaza ce cei saraci si needucati din majoritatea societatilor sunt mai putin interesati sa voteze.Diferenta dintre cei care voteaza si cei care nu voteaza este un sentiment de eficacitate,sentimental ca individual alre cel putin o mica putere. Se pare ca educatia este cel mai puternic determinant al celor care voteaza.Exista posibilitatea ca nici cetatenii educati sa nu vada alternative intre partied si candidate si ajung la concluzia ca politicienii sunt murdari.A aparut POSTMATERIALISMUL,o teorie conform careia a aparut schibarea valorilor,indepartarea de societate si individualismul. Doar lucrurile personale conteaza in noua epoca:relatiile,a tine o dieta corecta,actvitatile in aer liber,muzica.Chestiunile sociale si politice nu mai intereseaza pe multi.Asadar Postmaterialismul=teorie conform careia cultura moderna a evoluat dincolo de a obtine si a cheltui.Varsta: tinerii sub 25 de ani sunt mai putin implicate politic si voteaza mai putin.Genul:Barbatii votau mai mult decat femeile in aproape orice societate.Femeile au c astigat dreptul de a vota relative recent (Elvetia a acordat femeilor drept de vot in 1971). Din 1921,cand sufragiul(dreptul de a vota) femeilor a fost acordat in SUA,diferenta dintre prezenta la vot a barbatilor sic ea a femeilor s-a micsorat si apoi s-a inversat:la recentele alegeri americane,femeile au votat mai mult decat barbatii,reflectand nivelurile de educatie mai ridicate ale acestora.Resedinta: locuitorii mediului urban voteaza mai mult decat locuitorii din mediul rural. Oamenii voteaza in functie de 2 variabile:pe termen lung sau pe termen scurt.Cei care voteaza in functie de prima variabila au o identificare partinica,adica au un atasament pe termen lung farta de partid,iar cei care voteaza pe termen scurt,la urmatoarele alegeri isi ot schimba opinia.Identificarea partinica a ancorat alegatorii alaturi de partied.Odata cu declinul votului de clasa si aparitia parlamentarismului identificarea partinica a inceput sa slabeasca si volatilitatea a inceput sa creasca. Votul de clasa reprezinta tendinta unei clase sociale date sa voteze pentru un partid care promoveaza interesele sale economice. Politicienii practicanti si politologii numesc bloc de vot un grup cu tendinta de a se identifica cu un partid.Votul regional: unele regiuni se identifica puternic cu anumite partide.Realinierea electorala: politologii au dezbatut indelung o teorie a alegerilor critice sau a realinierii electorale. Alegerile critice se manifesta ca o reliniere,adica ca o schimbare majora,pe termen lung,in identificarea partinica.Alegerile sunt castigate in general de persoanele carismatice,de persoanele cu personalitatea cea mai stralucitoare si cu cele mai bune reclame.Acest lucru insemna ca invingatorul este persoana cu cei mai multi bani,deoarece televiziunea este extreme de scumpa.Votul retrospectiv: alegatorii aleg pe baza prestatiei in ansamblu a guvernantilor in functie.Majoritatea campaniilor sunt construite sa corespuna opiniilor si nevoilor circumspcriptiei candidatului,adesea determinate prin sondaje de opinie publica.

Sistemele electorale sau sistemele de votntlnite n ntreaga lume sunt strns legate sistemele de partide din ara luat in considerare. Sistemele de vot reprezint mecanismul prin care se selecteaz reprezentanii unei grupri crora li se deleagautoritateade a-i reprezenta alegtorii i de a lua decizii n numele i pentru acetia din urm.n cadrul democratic de analiz a procesului electoral se ntlnesc dou mari tipuri de sisteme de vot:sistemul electoral majoritarisistemul electoral cu reprezentare proporional. n genere, sistemul electoral majoritar este ntlnit n acele ri care prezint democraii majoritariste (de exemplu Marea Britanie, SUA), iar sistemul electoral cu reprezentare proporional este caracteristic rilor care i-au organizat regimul politic conform unei democraii consensualiste (de exemplu Germania, Italia, Belgia).Diferenele dintre cele dou tipuri de sisteme electorale pot fi corelate aadar cu dou interpretri majore ale procesului democratic. Una dintre ele, bazat pe logica deciziei eficiente, privilegiaz ideea potrivit creia, ntr-un sistem politic democratic, guvernarea se fundamenteaz pe exprimarea voinei majoritii. Cealalt, pornete de la o cu totul alt viziune n privina reprezentrii politice. Conform principiului proporionalitii, nu este suficient ca rezultatul alegerilor s reflecte prezena unei majoritii, ci este necesar o inventariere ct mai fidel a opiunilor electorale, astfel nct minoritile semnificative s nu fie dezavantajate.