(9$/8$5($'(&9$7apmtm-old.anpm.ro/files/arpm timisoara/reglementari/avizul de mediu... ·...

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş

[email protected], www.amhmediuexpert.ro

1

STUDIU DE

EVALUAREăADECVAT

TIMIŞOARA

MARTIE 2013



2

TITLUL PROIECTULUI:

“PUZ-Realizare parc fotovoltaic, racord

SEN si scoatere teren din circuitul agricol,

extravilan loc. Bacova,ăjud.ăTimis”

TITULAR PROIECT:

S.C. AROTHREEPOWER S.R.L.

Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul elaboratorului este interzisa.



3

ELABORATOR :

SC AMH MEDIU EXPERT SRL

Dr. biolog Adina HORABLAGA

Semn tura/Ştampil :

CUI RO28765461

J35/1569/2011

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE

RegistrulăNaţionalăalăElaboratorilorădeăStudiiăpentruă

ProtecţiaăMediului,ăPoziţiaă452

VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017

MINISTERULăMEDIULUIăŞIăP DURILOR



4

CUPRINS

I.ăInforma iiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii…………………….……….......................8

1.Denumireaăplanului…………………………………………………….……….....8

1.1.Titularulăplanului………………………………………………….………...8

1.2.Dateădeăidentificareăaleătitularuluiădeăplan…………………………..….…..8

1.3.Descriereaăplanului………………………………………………….……....8

1.4.Obiectivulăplanului………………………………………………………...10

1.5.Informa iiăprivindăproduc iaăcareăseăvaărealiza.............................................10

1.6.Informa iiădespreămateriileăprime,ăsubstan eleăsauăpreparateleăchimiceă

utilizate.........................................................................................................13

2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonateloră

STEREOă70…………………………………………………………………….....14

3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplană……………………………........................16

4.Resurseleănaturaleănecesareăimplement riiăplanului : preluare de

ap ,ăresurseăregenerabile,ăresurseăneregenerabile,ăetc............................................17

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului......................................19

6.Emisiiăşiădeşeuriăgenerateădeăplanăînăap ,ăaer,ăpeăsuprafa aăundeăsuntă

depozitateădeşeurileăşiămodalitatea de eliminare a acestora....................................19

6.1.Protec iaăapei................................................................................................19

6.2.Protec iaăaerului............................................................................................20

6.3.Protec iaăsoluluiăsiăsubsolului.......................................................................20

6.4.Protec iaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibra iilor................................................20

6.5.Protec iaăîmpotrivaăradia iilor.......................................................................21

6.6.Protec iaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice...................................................21

6.7.Peisajul .........................................................................................................21

6.8.Protec iaăaşez rilorăumane............................................................................21

6.9.Deşeuri..........................................................................................................22



5

6.10.Gospod rireaăsubstan elorăchimiceăşiăpericuloase......................................22

7.Cerin eălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecu iaăplanului : categoria de

folosin ăaăterenului,ăsuprafe eădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeă

c treăplan (ex. drumuri de acces, tehnologice,ăamprizaădrumului,ăşan uriăşiăpere iădeă

sprijin, efecte de drenaj, etc.)...................................................................................23

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,

reamplasareaădeăconducte,ăliniiădeăînalt ătensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstruc ieă

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare

poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar..................................24

9.Durataăconstruc iei,ăfunc ion rii,ădezafect riiăplanului şiăeşalonareaăperioadeiă

de implementare a planului....................................................................................24

10.Activit iăcare vorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanului....................26

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului....................................................26

12.Caracteristicile planului existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu planuri care sunt înăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaă

natural ădeăinteresăcomunitar................................................................................29

13.Alteăinforma iiăsolicitateădeăc treăAutoritateaăCompetent ăpentruăProtec iaă

Mediului.................................................................................................................29

II.ăInforma iiăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitar afectate de

implementarea planului............................................................................................30

2.1.ăDateăprivindăariileănaturalăprotejateădeăinteresăcomunitar,ăsuprafa a,ătipuriă

deăecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprină

implementarea planului.............................................................................30

2.1.1. Suprafa ........................................................................................30

2.1.2. Tipuri de ecosisteme......................................................................32

2.1.3.ăTipuriădeăhabitateăşiăspecii.............................................................33

2.1.4.ăDescriereaăbiotopuluiăexistentăînăceleădou ăariiănaturale

protejate.........................................................................................35

2.1.5. Alte date privind ariile natural protejate de interes comunitar.....38

2.2.ăDateădespreăprezen a,ălocalizarea,ăpopula iaăşiăecologiaăspeciilorăşi/sauă



6

habitatelor deăinteresăcomunitarăprezenteăpeăsuprafa aăşiăînăimediataă

vecin tateăaăplanului,ămen ionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleă

protejate de interes comunitar...................................................................39

2.3.ăDescriereaăfunc iilorăecologiceăaleăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresă

comunitarăafectateă(suprafa a,ăloca ia,ăspeciileăcaracteristice)ăşiăaărela ieiă

acestora cu ariile naturale protejateădeăinteresăcomunitarăînvecinateăşiă

distribu iaăacestora.....................................................................................42

2.4.ăDateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopula iilorădeăspeciiăafectate............70

2.4.1.Metodeleăutilizateăpentruăculegereaăinforma iilorăprivindăspeciileă

şi/sauăhabitateleădeăinteres comunitar afectate..................................71

2.5. Rela iileăstructuraleăşiăfunc ionaleăcareăcreeaz ăşiămen inăintegritateaăarieiă

naturale protejate de interes comunitar.....................................................89

2.6.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuriădeămanagement…….………....89

2.7.ăDescriereaăst riiăactualeădeăconservareăaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă

comunitar,ăinclusivăevolu ii/schimb riăcareăseăpotăproduce în viitor.......89

2.8.ăAlteăinforma iiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeă

interesăcomunitar,ăinclusivăposibileăschimb riăînăevolu iaănatural ăaăarieiă

naturale protejate de interes comunitar....................................................91

2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresă

Comunitar………………………………………………………………93

III. Identificarea şi evaluarea impactului.........................................................................94

3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan....................................94

3.1.1.Surseădeăpoluan iăşiăinstala iiăpentruăre inerea,ăevacuareaăşiă

dispersiaăpoluan ilorăînămediu........................................................94

3.1.2.Analiza graduluiădeăpoluareăasupraăcomponentelorădeămediuăap ,ă

aer, sol............................................................................................97

3.2.Tipuri de impact asupra factorilor deămediuăcareăpotăs ăafectezeănegativă

ariaăprotejat ........................................................................................99

3.2.1.Impactădirectăşiăindirectăasupraămediului....................................99



7

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului......................................100

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului.....................................101

3.2.4.Impact rezidual...........................................................................101

3.2.5.Impactul cumulativ....................................................................101

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate............................................102

3.4.Evaluareaăimpactuluiăpoten ialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaă

natural ăprotejat ăde interes comunitar.............................................103

3.4.1.Impactulăasupraăvegeta ieiăşiăfaunei.........................................103

3.4.2.Impactăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorăarieiănaturale protejate

datorit ădestina ieiăterenului......................................................104

3.4.3.Gradulădeăafectareăaăintegrit iiăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă

comunitar..................................................................................104

3.5.M suriădeăreducereăaăimpactuluiăasupraămediului............................111

3.6.Monitorizarea impactului de mediu..................................................113

CONCLUZII...............................................................................................................119

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV ..................................................................................122

Curriculum Vitae Europass Adina HORABLAGA

ANEXE:

Plan de situatie

Lucrari rutiere

Reglementari propuse

Situatia existenta

Mobilare propusa



8

I.ăInformaţiiăprivindăplanulăăsupusăaprob rii

1.Denumirea planului:

“PUZ-Realizare parc fotovoltaic, racord SEN si scoatere teren din circuitul agricol,

extravilan loc. Bacova, jud. Timis”

1.1.Titularul planului:

SC AROTHREEPOWER SRL

1.2.Date de identificare ale titularului de plan:

CUI 30423550

Nr. deăordineăinăRegistrulăComer ului:ăăJ35/1671/2012

Sediu social: loc. Timisoara, str. Surorile Martir Caceu nr. 7, SAD VII, birou 15 A, et. II,

jud.Timiş

Tel. 0740134148, fax 0256709145, e-mail [email protected]

Administrator Latcu Cosmin

1.3.Descrierea planului

Prezentul plan urbanistic zonal propune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare

noi, cu functiunea exclusiva de parc fotovoltaic cu o capacitate de 2,599 MW, pe o suprafata de

50.400 mp. Beneficiarul doreste construirea unui parc fotovoltaic pentru producerea curentului

electric cu ajutorul energiei solare.

Panourile solare fotovoltaice sunt plate si vor fi montate la un unghi de expunere sud-fix.

Amplasamentul studiat se afla in judetul Timis, in partea de vest a extravilanului

localitatii Bacova, pe o suprafata totala de 50.400 mp, fiind teren arabil extravilan, reglementat

prin extrasele de carte funciara CF nr. 403140-Buzias, S= 14.500 mp, CF nr. 403141-Buzias,

S=24.400 mp, CF nr. 403149-Buzias, S= 11.500 mp, proprietate a SC AROTHREEEPOWER

SRL.

In zona exista o linie electrica aeriana de 20 kv.

Instalatia va fi formata de panouri fotovoltaice conectate la invertor si configurate in

siruri astfel incat sa se optimizeze randamentul energetic. Modulele fotovoltaice capteaza

radiatiile solare generand energie electrica (efect fotovoltaic). Modulele fotovoltaice sunt

mailto:[email protected]



9

conectate la aparatul de conversie (invertoare) care prin componente speciale, transforma

curentul continuu in curent alternativ pentru a permite conectarea la reteaua de distributie.

Instalatia de producere a energiei electrice prin conversia energiei regenerabile, respectiv

energia solara este compusa din panouri fotovoltaice, structura metalica de sustinere a panourilor

(modulelor), invertoare, cabine prefabricate de transformare (care ridica tensiunea la nivelul 20

kV), cabluri electrice de legatura si conectare la retea 20 kV.

Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice cu puterea

nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice cu puterea nominala de 235 Wp montate pe

suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de cate :

-63 panouri de 235 Wp si 63 panouri de 240 Wp care insumeaza o putere de 29,925 Wp;

-126 panouri de 235 Wp care insumeaza o putere de 29,61 kWp.

Fiecare grup de 126 se va lega intr-un invertor Power One Trion 27,6 TL-OUTS-S2X-

400. Amplasarea panourilor este inspre sud orientate cu un unghi azimutal de 2,5 grade si un

unghi de inclinare de 30 grade.

Stringurile (randurile) de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate

metalice cu picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a

terenului sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar

distanta intre strunguri va fi de 6 m.

Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel zincat la cald, cu inaltimea deasupra

pamantului egala cu cel mult 2,5 m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu

inaltimea de circa 2 m si vor fi infipti direct in pamant la o adancime maxima de 50 cm.

Imprejmuirea va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului

planului de catre fauna terestra.

Pentru accesul in zona de amplasare a instalatiei se va realiza o poarta glisanta cu

dimensiunile totale (l x h) de circa 6,0 x 2,0 m. Poarta va fi constituita dintr-un cadru lejer din

profile de otel zincat. Stalpii de sustinere vor fi din profile de otel zincat, ancorate in teren prin

intermediul fundatiilor din beton, dimensionate corespunzator. Parcarile vor fi realizate in

dreptul accesului la parcul fotovoltaic.

Accesele dintre loturile de panouri sunt de 7 m.

Accesul rutier la parcul fotvoltaic se va face printr-oă intersectieă clasicaă deă tipă “T”ă cuă

drumul DJ 592.



10

Pentru a garanta siguranta instalatiei fotovoltaice, zona va fi dotata oportun cu

telecamere de supraveghere cu circuit inchis, in masura sa inspectioneze intregul perimetru al

amplasamentului.

Durata de functionare a parcului fotovoltaic este de 20 ani.

Perioada de realizare a parcului fotovoltaic este de 82 zile.

1.4.Obiectivul planului

Obiectivul planului const ă înă realizareaă unuiă parcă fotovoltaică pentruă producereaă

curentuluiă electrică cuă ajutorulă energieiă solare,ă înă extravilanulă localit iiăBacova,ă jud.ăTimiş,ă peă

terenăproprietateăprivat ăaăSC AROTHREEPOWER SRL.

Înă acestă scopă aă fostă ob inută Certificatulă de Urbanism nr. 72/03.09.2012, Avizul de

Gospod rireă aăApelorănr.ăABAB-301/19.12.2012, Avizul de amplasament favorabil de la Enel

Distributie Banat nr. 36219325/04.10.2012, Avizul ANIF nr. 1368/12.12.2012, Acord pentru

etapa urmatoare a procedurii din partea custodelui sitului ROSPA0128 Lunca Timisului-

USAMVB Timisoara nr. 1221/01.03.2013, Notificare de la Directia de Sanatate Publica Timis

nr. 645/M/06.12.2012, Acord prealabil din partea CJ Timis nr. 2963/11.01.2013, Acord de

principiu din artea Primariei Buzias nr. 10384/03.10.2012.





SRL.

Scopul planului este de a crea in zona, un mediu propice de cooperare in domeniul

tehnologiilor pentru economia energiei si productia energiei din surse regenerabile.

1.5.Informaţiiăprivindăproducţiaăcareăseăvaărealiza

Suprafata pe care se va realiza parcul fotovoltaic este de 5,04 ha, capacitatea parcului

fotovoltaic va fi de 2,599 MW.

Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice Alea Avim A18-

240 Wp cu puterea nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice Aleo Avim A18-235 Wp

cu puterea nominala de 235 Wp, montate pe suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in

grupuri de cate :




11




unghi de inclinare de 30 grade. Se vor folosi un numar de 87 invertoare cu puterea nominala de

27,6 kW.

Vor fi contruite 37 stringuri (randuri) de panouri, cu o medie de 296 panouri/string.

Date tehnice panouri fotovoltaice

Avim A 18 U235 STC Iradiatia 1000W/m2, temperatura 25 grade

Putere W 235 Tensiunea V 29,8 Curentul A 7,89 Tensiunea de gol V 36,9 Curentul de scurt circuit A 8,35 Randamentul 14,30%

NOCT Iradiatia 800W/m2, temperatura 20 grade, viteza vantului 1m/s Puterea W 168 Tensiunea V 26,9 Curentul A 6,25 Tensiunea de gol V 33,3 Curentul de scurt circuit A 6,74

Avim A 18 U240 STC Iradiatia 1000W/m2, temperatura 25 grade

Putere W 240 Tensiunea V 30,7 Curentul A 8,16 Tensiunea de gol V 37,6 Curentul de scurt circuit A 8,61 Randamentul 15,20%

NOCT Iradiatia 800W/m2, temperatura 20 grade, viteza vantului 1m/s Puterea W 179 Tensiunea V 27,6 Curentul A 6,47 Tensiunea de gol V 33,9 Curentul de scurt circuit A 6,95



12

TRIO-27,6-TL-OUTD Tensiunea maxima absoluta V 1000 Tensiunea in cc V 360 (250...500) Tensiunea in cc W 28600 Nr. De MPPT 2 Puterea maxima in cc pentru fiecare MPPT W 1600 Curentul maxim de intrare pentru fiecare MPPT A 64/32 Puterea in ca W 27600 Puterea maxima in ca W 30000 Tensiunea in ca V 320...480 Curentul maxim in ca A 45 Frecventa Hz 50 Factorul de putere 0,995

Instalatia fotovoltaica, potrivit marimii de putere si cererilor distribuitorului de energie

electrica ce opereaza la locul instalatiei, va fi racordata cu iesire de tensiune medie de 20 KV+/-

15% (TRAFO JT/MT).

Pentru a garanta fluxul corect de informatii provenite de la instalatia fotovoltaica este

fundamental sa se aiba la dispozitie o conexiune rapida la internet (linie ADSL sau fibra optica).

Puterea nominala sistemului FV: 2600.0 kW (siliciu cristalin)

Pierderi estimate datorate temperaturii: 9,5% (folosind temperatura ambianta locala)

Pierdere estimata datorata efectelor de reflexie unghiulare: 2,8 %

Alte pierderi (cabluri, invertoare, etc): 0,9 %

Pierderi combinate ale sistemului PV: 19.9%



13

Sistem fix: inclinare=350 Orientare=70

Luna Ed Em Hd Hm Ianuarie 4540.00 141000 1.98 61.4 Februarie 6700.00 188000 2.99 83.6 Martie 8910.00 276000 4.14 128 Aprilie 10200.00 307000 4.92 148 Mai 11400.00 353000 5.64 175 Iunie 11500.00 345000 5.78 173 Iulie 12000.00 372000 6.07 138 August 11600.00 365000 5.92 1S4 Septembrie 10400.00 313000 5.07 152 Octombrie 8370.00 259000 3.96 123 Noiembrie 4970.00 149000 2.25 67.5 Decembrie 3620.00 112000 1.58 49.0 An 8710.00 265000 4.20 128 Total/an 3180000 1530

Ed =media productiei de energie electrica/zi din sistemul dat kWh) Em =media productiei de energie electrica/luna din sistemul dat (kWh) Hd =suma medie zilnica a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kWh/m2) Hm =suma medie lunara a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kW/m2)

1.6.Informaţiiădespreămateriileăprime,ăsubstanţeleăsauăpreparateleăchimiceăutilizate

Materiile prime care se vor utiliza la construirea parcului fotovoltaic sunt redate in tabelul

de mai jos. Cantitatile sunt totale si nu pe luna sau an, deoarece parcul fotovoltaic va avea o

perioada de realizare de 82 zile si cantitatile au fost calculate/perioada de realizare a parcului.

Materii prime utilizate la construirea parcului fotovoltaic Nr. crt.

Tipul materiei prime Unitate de masura

Cantitate totala

1 Panouri fotovoltaice 235 Wp Buc. 6237 2 Panouri fotovoltaice 240 Wp Buc. 4725 3 Invertor Power 27,6 nr. 86 Buc. 87 4 Structura metalica fixa ml 5500 5 Gard metalic ml 950 6 Cabluri curent continuu ml 6000 7 Cabluri curent alternativ joasa tensiune ml 1000 8 Cabluri curent alternativ medie tensiune ml 300 9 Cabine de transformare Buc. 2

10 Aparatura de monitorizare video, senzori de perimetru si iluminare

ml 950

11 Pietris x kg 300 12 Asfalt xx kg 1200 13 Samanta pentru gazon (spatiu verde)xxx kg 600

Pietrisul x este achizionat pe baza de contract de la unitati specializate autorizate, utilizat la amplasarea cabinelor de transformare si cabina de racord. Asfaltul xx este achizionat pe baza de contract de la unitati specializate autorizate, utilizat pentru realizare



14

.acces auto si racord DJ. Samantaxxx pentru gazon este achizionata de la unitati specializate autorizate.

Cabinele prefabricate de transformare sunt de tip container si fiecare cabina (statie) de

transformare va contine urmatoarele echipamente:

1.cabina (statie) de transformare CT1: un tablou electric de medie tensiune (20 kV), un

transformator MT/BT de putere 1600kVA 20/0,4kV, cu grila de separare aferenta, un tablou

electric de joasa tensiune.

2.cabina (statia) de transformare CT2: un tablou electric de medie tensiune (20kV), un

transformator de putere 1250kVA 20/0,4kV cu grila de separare aferenta, un tablou electric de

joasa tensiune.

Alimentareaă cuă combustibilă lichid,ă repararea/între inereaă utilajeloră seă efectueaz ă la

societ iăspecializateăautorizate.

Înăactivitateănuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.

2.Localizareaăgeografic ăşiăadministrativ ,ăcuăprecizareaăcoordonatelorăSTEREOă70

Terenulă seă afl ă înă extravilanulă localit iiăBacova,ă jud.ăTimiş,ă fiindăproprietateăprivat ă aă

SC AROTHREEPOWER SRL.

Suprafa aăpeăcareăseăvaărealizaăparculăfotovoltaicăesteădeă5,04ăha,ăfiindăstructurat ăastfel:

-zona panouri fotovoltaice 2,9993 ha (60%);

-zona functiuni conexe Parc Fotovoltaic (cabine de transformare si elemente necesare

parcului fotovoltaic) 0,3364 ha (6,67%);

-circulatii pietonale total 0,0427 ha (0,84%);

-parcari propuse 0,0172 ha (0,34 %);

-circulatii auto parcela 0,1324 ha (2,15 %);

-spatii verzi total parcela 1,5120 ha (30%).

Din punct de vedere administrativ, proiectul este amplasat în jud. Timis, extravilanul

localit ii Bacova, in partea de vest a acesteia, teren arabil extravilan cu suprafa a de aproximativ

50.400 mp (5,04 ha), CF nr. 403149 Buzias S=11.500 mp, CF nr. 403140 Buzias S=14.500 mp,

CF nr. 403141 Buzias S=24.400 mp. Terenul pe care se vaă executaă investitiaă seă afl ă înă

proprietatea SC AROTHREEPOWER SRL.

Vecinatatile amplasamentului sunt:

-la nord-teren proprietate privata;



15

-la est-drum de exploatare De 134/3 si teren proprietate privata;

-la vest –teren proprietate privata;

-la sud-teren proprietate privata, canalul de desecare HCn 135, DJ 592.

Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:

Coordonate STEREO 1970

Nr.pct. X(m) Y(m) 1 468930.515 228626.170 2 468937.640 228463.136 3 468802.101 228448.794 4 468796.847 228449.491 5 468724.521 228459.086 6 468714.287 228460.491 7 468645.699 228469.907 8 468638.489 228634.898 9 468706.755 228632.857

10 468788.941 228630.401

Fig. nr. 2.1.Vedere amplasament (foto original)



16

Fig. nr. 2.2. Vecinatati amplasament (foto original)

Accesul rutier la parcul fotvoltaic se va face printr-oă intersectieă clasicaă deă tipă “T”ă cuă

drumul DJ 592.

3.Modific rileăfiziceăceădecurgădinăplan

Peăparcursulărealiz riiăproiectuluiăseăvorăînregistraăurm toareleămodific riăfizice :

Realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va

amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul

va avea o latime de 3,5 m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face

cu o insula separatoare de delimitare. (aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013) ;

Delimitarea si dotarea zonelor functionale.

Nu se va decoperta sol pentru montarea panourilor solare deoarece stringurile de

panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu picioare

autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a

terenului sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita

a terenului iar distanta intre strunguri va fi de 6 m. Se vor executa lucrari de

decopertare a solului doar pentru realizarea accesului (50 cm) iar pentru lucrarile

de plantare a doi stalpi (lucrare prevazuta in ATR-avizul pentru energie electrica



17

iar lucrarea de plantare a celor doi stalpi va fi realizata de Enel Electrica si nu de

titularul planului), 150 cm. Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15

mc, si va fi redistribuita pe amplasament, fara depozitare temporara.

Situaţia existentă :





SRL. Terenul este propus pentru scoaterea din circuitul agricol. In zona exista o linie electrica

aeriana de 20 kv. Prin PUZ-ul de fata, terenului i se va schimba destinatia, in zona cu caracter

preponderent de productie a energiei neconventionale.

Situaţia propusă :

Prezentul plan urbanistic zonal propune organizarea si amenajarea unei arii de dezvoltare

noi, cu functiunea exclusiva de parc fotovoltaic 2,599 MW, pe o suprafata de 50.400 mp (din

care zona panouri fotovoltaice 60%, zona functiuni conexe 6,67%, circulatii pietonale total

0,84%, parcari propuse 0,34 %, circulatii auto parcela 2,15 %, spatii verzi total 30%).

Beneficiarul doreste construirea unui parc fotovoltaic pentru producerea curentului

electric cu ajutorul energiei solare.

Panourile solare fotovoltaice sunt plate si pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix

sau pe un dispozitiv de urmarire a soarelui care sa le permita sa capteze lumina soarelui in

decursul unei zile.

4.Resurseleă naturaleă necesareă implement riiă planului:ă preluareă deă ap ,ă resurseă

regenerabile, resurse neregenerabile, etc.

Apa

Apa necesara pentru spalarea si curatarea panourilor fotovoltaice se va realiza dintr-un

foraj de mica adancime Hmax=30 m. Forajul va fi echipat cu o pompa submersibila cu debit

instalat mai mic decat debitul de exploatare al forajului. Pentru masurarea volumului de apa

captat din foraj, pe conducata de refulare, se va monta un apometru omologat. In jurul forajului

se va institui o zona de protectie sanitara conform HG nr. 930/2005 si a Ordinului 1278/2011, in

scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii apelor. Nu sunt evacuate ape uzate menajere.

Fosele aferente wc-urilor ecologice se vor vidanja periodic de catre firma detinatoare prin



18

contractul de inchiriere. Apele pluviale rezultate de pe suprafata studiata vor fi colectate prin

intermediul retelei de rigole din incinta, trecute printr-un decantor-separator de produse

petroliere si deznisipator, vor fi colectate intr-un bazin de retentie cu V=100 mc, iar preaplinul

va fi descarcat controlat in canalul de desecare HCn 127 din zona. Debitul de ape pluviale va fi

Qpluvial=6418,44 mc/an. (avizul de gospodarire a apelor nr. ABAB-301/19.12.2012, avizul

ANIF nr. 1368/12.12.2012).

Energia solara

Puterea nominala sistemului FV: 2600.0 kW (siliciu cristalin)

Pierderi estimate datorate temperaturii: 9,5% (folosind temperatura ambianta locala)

Pierdere estimata datorata efectelor de reflexie unghiulare: 2,8 %

Alte pierderi (cabluri, invertoare, etc): 0,9 %

Pierderi combinate ale sistemului PV: 19.9%

Sistem fix: inclinare=350 Orientare=70

Luna Ed Em Hd Hm Ianuarie 4540.00 141000 1.98 61.4 Februarie 6700.00 188000 2.99 83.6 Martie 8910.00 276000 4.14 128 Aprilie 10200.00 307000 4.92 148 Mai 11400.00 353000 5.64 175 Iunie 11500.00 345000 5.78 173 Iulie 12000.00 372000 6.07 138 August 11600.00 365000 5.92 1S4 Septembrie 10400.00 313000 5.07 152 Octombrie 8370.00 259000 3.96 123 Noiembrie 4970.00 149000 2.25 67.5 Decembrie 3620.00 112000 1.58 49.0 An 8710.00 265000 4.20 128 Total/an 3180000 1530

Ed =media productiei de energie electrica/zi din sistemul dat kWh)

Em =media productiei de energie electrica/luna din sistemul dat (kWh)

Hd =suma medie zilnica a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kWh/m2)

Hm =suma medie lunara a iradierii solare globale/mp primita de modulele sistemului dat (kW/m2)



19

Nu se va decoperta sol pentru montarea panourilor solare deoarece stringurile de panouri

fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu picioare autoforante, montate

ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a terenului sistematizat. Stringurile de

panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar distanta intre strunguri va fi de 6 m.

Se vor executa lucrari de decopertare a solului doar pentru realizarea accesului 50 cm iar

pentru lucrarile de plantare a doi stalpi (lucrare prevazuta in ATR-avizul Enel Electrica iar

lucrarea de plantare a celor doi stalpi va fi realizata de Enel Electrica si nu de titularul planului),

150 cm. Cantitatea de sol decopertat va fi de aproximativ 15 mc, si va fi redistribuita pe

amplasament, fara depozitare temporara.

5.Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

-

6.Emisiiă şiădeşeuriăgenerateădeăplană înăap ,ăaer,ăpeăsuprafaţaăundeăsuntădepozitateă

deşeurileăşiămodalitateaădeăeliminareăaăacestora

6.1.Protecţia apei

În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare in

interiorul zonei studiate.

Alimentarea cu apa pentru angajatii care se ocupa cu realizarea parcului fotovoltaic si

intretinerea tehnica a instalatiilor, consumul de apa potabila se va asigura cu apa imbuteliata,

prin grija beneficiarului














20


ANIF nr. 1368/12.12.2012).

6.2.Protecţiaăaerului

Surse de impurificare a aerului:

-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic;

Emisii de poluanţi:

-surse mobile: utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament, vor fi dotate cu

motoare Diesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă

monoxidădeăcarbon,ăparticuleăînăsuspensie,ăcompuşiăorganiciăvolatili.ă Înăperioadaădeărealizareăaă

proiectului,ăsurseleădeăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăarderea combustibililor lichizi în

motoareleăcuăardereăintern ăaleăutilajelor,ăînăzonaăamplasamentului. Alimentarea cu combustibil

aăutilajelor,ăîntre inerea/reparareaăacestoraăseăvaăfaceădoarăprinăintermediulăunit ilorăspecializateă

autorizate.

6.3.Protecţia solului si subsolului

Sursele de impurificare ale solului pot fi:

-depozitareaănecontrolat ăaădeşeurilorămenajere si metalice;

-posibileăpolu riiăaccidentaleăcuăcombustibiliălichiziădeălaăutilajeleădinădotare.

Petruăevitareaăpolu riiăsoluluiăseăvorăluaăurm toareleăm suri:

-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati

specializate autorizate. Personalulă vaă fiă instruită pentruă respectareaă modalit iloră deă gestionareă

corespunz toareăaădeşeurilor.

-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentruăevitareaăunorăscurgeriă accidentaleă aă

carburan ilorăînăsol.ăÎnăcazulăînăcareăvaăexistaăoăastfelădeăsitua ie,ăseăvorăluaăm suriădeăînl turareăaă

acestoraădinăzonaărespectiv ăşiăanun areaădeăurgen ăaăorganelorăcompetente.ăăă

Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă faceă doară

prinăintermediulăunit ilorăspecializateăautorizate.

6.4.Protecţiaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor

Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel de

zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad

ridicatădeăfiabilitateăsiăusorădeăexploatat.ăZgomotulăseăvaăintensificaăînăzon ădatorit ăfunc ion riiă

utilajelor;ă acesta,ăvaăvaria,ă înă func ieădeă tipulă şiă intensitateaăopera iiloră realizate.ă Înă acestă sens,ă



21

desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor normali de lucru,

respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă pentruă speciileă deă p s ri,ă asigurându-se astfel

p strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă

Mentionez ca amplasamentul se afla in imediata apropiere a drumului judetean DJ 592

km.

6.5.Protecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor

Nuăeăcazul.ăActivitateaănuăvaăaveaăniciunăimpactăasupraăniveluluiădeăradia iiădinăzon .

6.6.Protecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice

Tipulădeăhabitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.

Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor respecta:

-conditiile impuse in avizele obtinute;

-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii

de flora si fauna;

-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;

-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor.

6.7.Peisajul

Prinăimplementareaăproiectuluiăpeisajulăvaăfiămodificatădatorit ăurm toarelorăactivit i:






6.8.Protecţiaăaşez rilorăumane

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud. Timis. Din acest punct

deăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.



22

6.9.Deşeuri

Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:

-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;

-deseuri metalice: resturi (deseuri) rezultate din activitatea de realizare a parcului

fotovoltaic, montare/asamblare echipamente;

- Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului va fi de 50 cm iar pentru

lucrarile de plantare a doi stalpi 150 cm;

- Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti).

În tabelul de mai jos suntăprezentateăcantit ileădeădeşeuriăgenerateăpeăparcursulăactivit iiă

de realizare a proiectului. Proiectul fiind realizat pe o perioada de 82 de zile, cantitatile de

deseuri prezentate vor fi per total si nu pe luna/an.

Gestionareaădeşeurilor

Nr. crt.

Deseuri Cod deseu conf. H.G.

nr.856/2002

Gestionare UM Cantit totala

1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate

mc 4

2 Deseuri metalice

20 01 40 Container+ preluat de societ iăspecializateăautorizate

kg 20

3 Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului si pentru lucrarile de plantare a doi stalpi

17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara

mc 15

4 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)


kg 500

ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.

6.10.Gospod rireaăsubstanţelorăchimiceăşiăpericuloase

Înă activitateă seă utilizeaz ă doară combustibilă lichid.ă Alimentareaă cuă combustibil lichid,

repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.



23

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.

7.Cerinţeălegateădeăutilizareaăterenuluiănecesareăpentruăexecuţiaăplanului : categoria

deăfolosinţ ăaăterenului,ăsuprafeţeădeăterenăceăvorăfiăocupateătemporar/permanentădeăc treă

plană (ex.ă drumuriă deă acces,ă tehnologice,ă amprizaă drumului,ă şanţuriă şiă pereţiă deă sprijin,ă

efecte de drenaj, etc.)

Înă prezentă amplasamentulă respectivă seă g seşte înă extravilanulă localit iiă Bacova,ă jud.ă

Timis,ăpeăunăterenăproprietateăprivat ,ăapar inândătitularuluiădeăproiect.ăAccesulăînăzon ăseăfaceă

din DJ 592 km.

Terenulăesteăarabilăînăpropor ieădeă100ș.ă






Se va realiza un racord rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va amenaja

printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. Accesul va avea o latime de 3,5

m, iar amenajarare sensurilor de intrare si iesire se va face cu o insula separatoare de delimitare.

(aviz CJ Timis nr. 2963/11.01.2013).

Suprafa aăpeăcareăseăvaărealizaăparculăfotovoltaicăesteădeă5,04ăha,ăfiindăstructurat ăastfel:

-zona panouri fotovoltaice 2,9993 ha (60%);

-zona functiuni conexe Parc Fotovoltaic (cabine de transformare si elemente necesare

parcului fotovoltaic) 0,3364 ha (6,67%);

-circulatii pietonale total 0,0427 ha (0,84%);

-parcari propuse 0,0172 ha (0,34 %);

-circulatii auto parcela 0,1324 ha (2,15 %);

-spatii verzi total parcela 1,5120 ha (30%).



24

8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea,

reamplasareaădeăconducte,ă liniiădeă înalt ă tensiune,ăetc.,ămijloaceădeăconstrucţieănecesare),ă

respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta

integritatea ariei naturale de interes comunitar

Dupa terminarea perioadei de exploatare a Parcului fotovoltaic, terenul va fi adus la

starea lui initiala de teren arabil prin efectuarea urmatoarelor operatii:

-demontarea parcului fotovoltaic;

-scarificare;

-fertilizare cu ingrasaminte naturale;

-doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

-pregatirea patului germinativ;

-insamantarea.

Dezafectarea si aducerea terenului la starea initiala nu va afecta integritatea ariei naturale

protejate datorita faptului ca starea initiala a terenului a fost teren arabil.

9.Durataă construcţiei,ă funcţion rii,ă dezafect riiă proiectuluiă şiă eşalonareaă perioadeiă

de implementare a planului etc.

Durataărealiz riiăplanului va fi de 82 de zile. Esalonarea perioadei de realizare a planului

se gaseste redata in tabelul de mai jos.

Durata de functionare a Parcului fotovoltaic va fi de 20 de ani.



25

Eşalonareaăperioadeiădeărealizareăaăplanului Nr. crt.

Denumireăetap ădeărealizare Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile

Titularul proiectului

10 zile Surse proprii de finan are

2 Realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant



3 Realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea

echipamentelor



4 Realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat

ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale

si buloane



5 Instalarea modulelor fotovoltaice



6 Pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si

invertoare



7 Realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice



8 Realizarea instalatiei de pamantare



9 Realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica



10 Amplasarea cabinei de racord Electrica Enel



11 Realizarea drumului pietonal si a accesului auto



12 Inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice

cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona



Total 82 zile -

Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 37 zile si va contine urmatoarele etapele din

tabelul de mai jos.



26

Eşalonareaăperioadeiădeădezafectareăaăplanului Nr. crt.

Denumireăetap ădeădezafectare

Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Demontarea parcului fotovoltaic



2 Scarificare Titularul proiectului

1 zi Surse proprii de finan are

3 Fertilizare cu ingrasaminte naturale



4 Doua araturi adanci pe directii perpendiculare



5 Pregatirea patului germinativ Titularul proiectului


6 Insamantarea Titularul proiectului


Total 37 zile -

10.Activit ţiăcareăvorăfiăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanului

Activit ileăgenerateăcaărezultatăalăimplement riiăplanuluiăconstauăîn:

activit iădeăorganizareădeăşantier;

realizarea racordului rutier la drumul judetean DJ 592 km 24+871 stanga se va

amenaja printr-o intersectie de tip T fara posibilitatea de viraj la stanga. (aviz CJ

Timis nr. 2963/11.01.2013);

delimitarea si dotarea zonelor functionale;

realizarea spatiului verde la nivelul parcului fotovoltaic.

11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului

Procesul de realizare al parcului fotovoltaic va consta în efectuarea urm toarelorălucr ri:

-realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile;

-realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant;

-realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor;

-realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura

metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane;

-instalarea modulelor fotovoltaice;

-pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare;

-realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice

-realizarea instalatiei de pamantare;

-realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica;



27

-amplasarea cabinei de racord Electrica Enel;

-realizarea drumului pietonal si a accesului auto;

-inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii

ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza

prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.

Parcul de panouri fotovoltaice este format din 4725 panouri fotovoltaice cu puterea

nominala de 240 Wp si 6.237 panouri fotovoltaice cu puterea nominala de 235 Wp montate pe

suporti metalici cu picioare autoforante, impartite in grupuri de cate :





unghi de inclinare de 30 grade.

Stringurile de panouri fotovoltaice se vor monta pe structuri prefabricate metalice cu

picioare autoforante, montate ingropat in pamant la minim 1,5 m fata de cota finita a terenului

sistematizat. Stringurile de panouri se vor inalta la 1 m fata de cota finita a terenului iar distanta

intre strunguri va fi de 6 m.

Vor fi construite 37 stringuri de panouri cu o medie de 296 panouri/string. Amprenta la

sol a panourilor: 18.200 mp.

Imprejmuirea zonei va fi realizata cu tarusi din otel zincat la cald, cu inaltimea deasupra

pamantului egala cu cel putin 2,5 m; tarusii vor sustine o retea metalica din otel zincat cu

inaltimea de circa 2 m si vor fi infipti direct in pamant la o adancime maxima de 50 cm.

Imprejmuirea va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite trecerea faunei de mici

dimensiuni.



28

Fig. nr. 11.1. Parc Fotovoltaic (foto din perioada de constructie)

-realizat de titular pe alt amplasament-

Fig. nr. 11.2. Parc Fotovoltaic (foto din perioada de constructie)

-realizat de titular pe alt amplasament-



29

12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu planul careăesteăînăprocedur ădeăevaluareăşiăcareăpoateăafectaăariaănatural ădeă

interes comunitar

In zona amplasamentului vecinatatile sunt:





Proiecte viitoare aprobate nu se cunosc in vecinatatea amplasamentului.

Dină punctă deă vedereă ală impactuluiă cumulativă potă concluzionaă c ă impactul indus de

fragmentareaătemporar ăaăhabitatelorăşi posibila perturbare aăfauneiăprinăactivit ileădesf şurateă

în sit, este nesemnificativ.

13.Alteăinformaţiiăsolicitateădeăc treăACPM

Nu e cazul.



30

II.ă Informaţiiă privindă aria naturala protejata de interes comunitar afectata de

implementarea planului

2.1. Date privind aria naturala protejata deăinteresăcomunitar,ăsuprafaţa,ătipuriădeă

ecosisteme,ătipuriădeăhabitateăşiăspeciileăcareăpotăfiăafectateăprinăimplementareaăplanului

2.1.1. Suprafaţ

Amplasamentul este situat in ROSPA0128 Lunca Timişului, judetul Timis.

Ariaăprotejat ănaturalaăROSPA0128 Lunca Timişului esteădistribuit ăpeărazaălocalit ilor

Buziaşă (9ș),Chevereşuă Mareă (51ș),ă Girocă (12ș),ă Moşni aă Nou ă (7ș),ă P dureniă (30ș),ă

Racovi aă(20ș),ăRecaşă(2ș),ăSacoşuăTurcescă(21ș), Topolov uăMareă(Ţ1ș),ăŞagă(7ș),

Fig.ă2.1.Încadrareaăînă ar ,ăregiune,ăjude ă



31

Din punct de vedere al regiunii biogeografice, situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca

Timişului esteăintegrataăînăregiuneaăContinental ăşiăînăregiuneaăPanonic .ă

Ariaădeăprotec ieăspecial ăavifaunistic ăROSPA0128ăLuncaăTimişului conform descrierii

dină formularulă standardă dină H.G.ă nr.ă 971/2011ă pentruă modificareaă şiă completareaă H.G.ă nr.ă

1284/2007ă privindă declarareaă ariiloră deă protec ieă special ă avifaunistic ă caă parteă integrant ă aă

re eleiă ecologiceă europeneă Naturaă 2000ă înă România,ă areă oă suprafa ă deă 13.404 ha, având

urm toareleă coordonate:ă latitudineă Nă 45ºă 41'ă 2'',ă longitudineă Eă 21ºă 23'ă 39''ă (ocup ă 51șă dină

suprafa a comunei Chevereşu Mare, incluzând vatra localit ii Chevereşu Mare şi teritoriul de la

nordulălocalit ii,ăpân ălaămalurileărâuluiăTimiş).

Din punct de vedere administrativ, proiectul este amplasat în jud. Timis, extravilanul

localit ii Bacova, in partea de vest a acesteia, teren arabil extravilan cu suprafa a de aproximativ

50.400 mp (5,04 ha), CF nr. 403149 Buzias S=11.500 mp, CF nr. 403140 Buzias S=14.500 mp,

CF nr. 403141 Buzias S=24.400 mp. Terenulă peă careă seă vaă executaă investitiaă seă afl ă înă

proprietatea SC AROTHREEPOWER SRL.






Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:

Coordonate STEREO 1970

Nr.pct. X(m) Y(m) 1 468930.515 228626.170 2 468937.640 228463.136 3 468802.101 228448.794 4 468796.847 228449.491 5 468724.521 228459.086 6 468714.287 228460.491 7 468645.699 228469.907 8 468638.489 228634.898 9 468706.755 228632.857

10 468788.941 228630.401



32

Suprafata ocupata de plan raportandu-ne la suprafata ariei naturale protejate va fi de

0,04%.

Fig. nr. 2.2. Pozitionarea amplasamentului planului in aria naturala protejata situl Natura 2000

ROSPA0128 Lunca Timisului

Circulatia se face la sudul terenului de pe DJ 592.

2.1.2. Tipuri de ecosisteme

Tipul de ecosistem in zona amplasamentului este de ecosistem agricol. La nivelul

intregului sit ROSPA0128 Lunca Timisului, acest tip de ecosistem este in proportie de 31% si

respectiv 18%.

Caracteristici: situl se încadreaz în regiunea biogeografic panonic , fiind situat în

Câmpia Timişului. La vestăesteăm rginit de localitatea Şag,ălaănordăurm reşteăluncaăinundabil ăaă

Râului Timiş, la nord-estăincludeăP dureaăHitiaş, la est localitatea Sârbova, iar la sud localitatea

Sacoşu Turcesc. Cuprindeăterenuriăagricole,ăp duriădeălunc ,ăp şuniăşi zone umede. Climatul este

temperat continental moderat, caracteristic par ii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele



33

influen e submediteraneeneă(variantaăadriatic ).ăMaseleădeăaerădominante,ăînătimpulăprim verii şi

verii, sunt cele temperate, de provenien ăoceanic ,ăcareăaducăprecipita ii semnificative. În mod

frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şiăz peziă

însemnate, mai rar valuri de frig. Regimul precipita iilor are însa un caracter neregulat, cu ani

mult mai umezi decât mediaăşi ani cu precipita ii foarte pu ine. Seăresimteăinfluen aăciclonilorăşi

maselor de aer cald dinspreăMareaăAdriatic ăşiăMareaăMediteran ,ăcareăiarnaăgenereaz ădezghe

complet, iar vara impun perioadeădeăc ldur ăînn buşitoare. (Formularul Standard 2011)

Calitate şi importanţ : situlăcuprindeăp duriădeălunc ,ăz voaie,ăterenuriăagricole,ăp şuni

şi zone umede, fiind important pentru popula iileă cuib ritoareă deă Coraciasă garrulusă şi pentru

efectivele de Aythya nyroca, care aparăînăperioadeleădeămigra ie. Parte din acest sit este declarat

AIA. De la declararea acestuia, s-a dovedit importan aăp duriiă dină aval,ă deă laăŞag, respectiv a

terenurilor arabile adiacente mai ales pentru Falco vespertinus şi Coracias garrulus. (Formularul

Standard 2011)

Vulnerabilitate: conform Formularului Standardă vulnerabilitateaă esteă relativă sc zut , ea

fiindădat ădoarăde activit ile agricole prin utilizarea pesticidelor şiăîngr ş mintelorăchimice.

Terenurileă suntă atâtă înă proprietateaă statuluiă câtă şiă înă proprietateă privat . P durileă

(proprietateă public ă de stat administrate de RNP Romsilva prin D.S.ă Timişoara),ă luncaă râuluiă

Timşă (domeniuă deă stată administrat de Apele Române), iar terenurile aferente sunt domeniu

privat.

2.1.3. Tipuri de habitate şi specii

Tipurile de habitate în ROSPA0128 Lunca Timişului, conform H.G. nr. 971/2011,

situa iaăseăprezint ăastfel:

Cod Clase de

habitate

Procent de ocupare

%

N12 culturi (teren arabil) 31%;

N14 p şuniăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 11%;

N15 alte terenuri arabile 18%;

N16 p duriădeăfoioaseăăăăăă 40%

ÎnăfişaăsituluiăROSPA0128ăLuncaăTimişului,ăconformăformularului standard Natura 2000,

suntăcuprinseăurm toareleăspeciiăfaunistice:



34

Specii de p s ri enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific

1 A402 Accipiter brevipes

2 A229 Alcedo atthis

3 A255 Anthus campestris

4 A089 Aquila pomarina

5 A024 Ardeola ralloides

6 A060 Aythya nyroca

7 A403 Buteo rufinus

8 A224 Caprimulgus europaeus

9 A196 Chlidonias hybridus

10 A031 Ciconia ciconia

11 A030 Ciconia nigra

12 A080 Circaetus gallicus

13 A081 Circus aeruginosus

14 A082 Circus cyaneus

15 A084 Circus pygargus

16 A231 Coracias garrulous

17 A122 Crex crex

18 A238 Dendrocopos medius

19 A236 Dryocopus martius

20 A027 Egretta alba

21 A026 Egretta garzetta

22 A097 Falco vespertinus

23 A092 Hieraaetus pennatus

24 A338 Lanius collurio

25 A339 Lanius minor

26 A246 Lullula arborea

27 A023 Nycticorax nycticorax



35

28 A072 Pernis apivorus

29 A193 Sterna hirundo

Speciiă deă p s riă cuă migra ieă regulateă nemen ionate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific

1 A348 Corvus frugilegus

2.1.4. Descrierea biotopului existent în aria naturala protejata

Relieful. Reliefulă Banatuluiă seă caracterizeaz ă printr-o mare complexitate a formelor

morfologice,ăcuăstructuriăgeologiceăspecifice,ălegateădeăgenezaăînătimpăşiăspa iuăaăp r iiădeăvestăaă

rii.ăAspectulăgeneralăesteădeăamfiteatruăcuăoăcâmpieălargădeschis ăspreăvest,ăflancat ădeădealuriă

şiă mun iă înă est. Luncaă Timişuluiă esteă situat ă înă Câmpiaă Timişului,ă câmpieă joas ,ă situat ă peă

cursurileă inferioareă aleă principaleloră râuriă b n ene,ă deă laăBegaăVecheă înă nord,ă şiăMoravi aă înă

sud, incluzându-le pe acestea. Crovurileă suntă maiă pu ină întâlnite,ă întâlnindu-se numai pe

interfluviul Bega – Timişă şiă înă stângaă Timişului,ă laă Jebel.ă Pantaă foarteă mic ă favorizeaz ă

inundareaăşiămen inereaăapelorăcareăpersist ăperioadeăîndelungate,ăfenomenăînlesnităşiădeănivelulă

ridicată ală apeloră freatice.ă Toateă caracteristicileă hidrogeochimiceă aleă Câmpieiă Timişuluiă auă

determinatăefectuareaăunorălucr riădeăcanaliz ri,ădesec riăşiăîndiguiriăînc ădinăsecolulăXVIII,ăcareă

seăcontinu ăşiăînăprezent.ăCuătoateăacesteaăsuntăînc ăprezenteăurmeleăvechilorărâuriăcuămeandre,ă

bra eăşiăcursuriăp r site,ăcuăb l iăşiălacuri,ăceleămaiămulteăpermanente, dovezi ale fenomenelor de

divagareăaăprincipalelorăcursuriădeăap ăTimişăşiăBega.ă Altitudinea scade de la nord-est spre sud-

vest de la 90-95ă mă laă 80ă mă şiă chiară subă aceast ă valoare,ă altitudineaă medieă aă arieiă naturaleă

protejate fiind de 94 m.

Clima. Pozi iaăgeografic ăaăBanatuluiălaăinterferen aămaselorădeăaerăcuăcaracterămaritimă

dinăvestăcuăceleăcuăcaracterăcontinentalădinăestăşiănordă– est,ălaăcareăseăadaug ăşiăinfluen aăunoră

maseădeăaerăcaldădinăBazinulăMediteranean,ădetermin ăexisten aăînăaceast regiune a unui climat

temperată cuă gradă deă continentalismă moderată şiă cuă influen eă submediteraneeneă variateă caă

intensitateă deă laă oă zon ă laă alta.ă Climaă regiunii,ă caracterizat ă deă dateleă Sta ieiă Meteorologiceă

Timişoaraă înregistreaz ă temperaturiă mediiă multianuale de 10,60 C în perioada 1872 – 1999,



36

înregistrându-se maxima de 410Că înă dataă deă 16.08.1952ă şiăminimaă deă -35,30C în 29.01.1963.

Num rulămediuă ală zileloră cuă înghe ă esteă deă ca.ă 42ă – 44,ă iară num rulă zileloră tropicaleă (t.ămax.ă

≥300C)ăoscileaz ăînămedieăîntre 26ăşiă40.ăUmiditateaăatmosferic ăînregistreaz ăoămedieăanual ădeă

72ș,ăcuăvaloriămaiăridicateăînălunaăianuarieăşiămaiăsc zuteăînălunaăiulie. Precipita iileăatmosfericeă

anuale medii sunt cuprinse între 625 – 631ămm,ăiarănum rulămediuăanualădeăzileăcuăprecipita iiă

este cuprins între 128 – 141.ăNebulozitateaăesteăînăgeneralăsc zut ,ăînălunileădeăvar ăşiăcevaămaiă

ridicat ătoamnaăşiăiarna.ăMediaăplurianual ăaănebulozit iiălocaleăesteă5,2. Num rulămediuăanuală

al zilelor cu vânt este cuprins între 258 – 266. Viteza medie a vântului este de 2 – 4m/s, iar

frecven aămedieăesteădeă10ș.ăAustrulăsufl ătotătimpulăanuluiăcuăpreponderen ăvara,ădinspreăSă–

Vă şiă V,ă aduceă usc ciuneă şiă datorit ă vitezeiă sporiteă (deă pesteă 100ă km/h)ă uneoriă determin ă

prelungirea sezoanelor secetoase (vara) sau a celor geroase (iarna).

Din punct de vedere climatologic, in zona studiata au fost inregistrate urmatoarele date:

-media anuala a temperaturii aerului: 10-110C

-maxima: +400C;

-minima -29,20C;

-numarul mediu de zile senine: 130-140 zile /an;

-numarul mediu de zile acoperite: 100-120 de zile/an;

-precipitatii: media cantitatii anuale: 600-700 mm;

-numarul anual de zile cu precipitatii: 0,1mm: 120-130;

-numarul anual de zile cu ninsoare: 15-20;

-numarul anual de zile cu strat de zapada: 20-30 zile/an.

Predomina vanturile de vest si Austrul (componenta submediteraneana).

Adancimea de inghet: conform STAS 6054-77 adancimea de inghet a perimetrului studiat

este de 0,60-0,70 m.

Geologia. CâmpiaădeăVestăareăoăconstitu ieăpetrografic ăsimpl .ăPesteăblocurile cristaline

din fundament s-auă aşternută forma iuniă sedimentareă apar inândă tortonianuluiă (nisipuri,ă argile,ă

calcare,ă gresii),ă sarma ianuluiă (marne,ă nisipuri,ă marneă nisipoase),ă panonianuluiă (marne,ă argile,ă

nisipuri,ă pietrişuri),ă iară depoziteleă deă vârst ă cuaternar ă (pietrişuri,ă nisipuri,ă argile,ă argil ă roşie,ă

loessuri)ăacoper ăîntreagaăcâmpie.

Hidrologia. Dinăpunctădeăvedereăhidrografic,ăariaănatural ăprotejat ăLuncaăTimişuluiăesteă

dominat ă deă râulăTimiş.ăBazinulă hidrograficăTimişă esteă celămaiă extinsădin Banat. RâulăTimiş,



37

afluentădeăordinulăIăalăDun rii,ăizvor şteădeăpeăversantulăesticăalăMun ilorăSemenic,ădeăsubăvârfulă

PiatraăGozneiă (1145ăm),ădeă laăaltitudineaădeă1280ăm,ăşiăpeăoă lungimeădeă244ăkmă(peă teritoriulă

riiănoastre)ăcolecteaz ăapeleăaă150ădeărâuri,ăcuăoălungimeăaăre eleiăhidrograficeădeă2434ăkmăşiăoă

densitate de 0,33km/km2.ăSuprafa aăbazinuluiăesteădeă7310ăkm2.ăÎnăsectorulăs uămontan,ăTimişulă

primeşteădoiăafluen iămici:ăBrebuăşiăSemenic,ăiarădup ă25ăkmădeălaăizvoareăp trundeăînăculoarulă

Timişă - Cernaă undeă primeşteă afluen iă înă modă simetrică dinspreăMun iiă Semeniculuiă şiă dinspreă

arcuă (afluen iiă deă dreaptaă suntă maiă dezvolta i):ă Teregova,ă Râulă Receă (Hidegul),ă Feneşul,ă

Sadovi a,ăGoletul,ăBolvaşni a.ăLaăCaransebeşăconflueaz ăcuăSebeşul,ădup ăcareăTimişulăprimeşteă

peăcelămaiămareă afluentă ală s u,ăBistra.ăDup ăconfluen aăBistreiă cuă râulăTimiş,ă începeăconulădeă

dejec ieăalăTimişuluiădezvoltatăsubăform ădeăevantaiăaproapeăpân ălaăgrani aăcuăSerbia.ăÎnăarealulă

acestuiă conă seă observ ă oă abatereă treptat ă aă Timişuluiă înă dreapta,ă înă bun ă parteă dină cauzaă

afluen ilorăs iădezvolta iămaiăalesădinăstânga.ăTendin aădeăabatereăspreădreaptaăaăTimişuluiăesteă

tradat ădeăbra ulăsauăp r sit,ăTimişulăMort,ăcareăpeăvremuriăeraăcursulăprincipalăalărâului.ăTraseulă

urm ritădeărâulăTimiş,ăprezint ăunăcoeficientădeăsinuozitateădeă2,50ăşiăoăpant ămedieădeă5‰,ăoă

geologieă silicioas ă cuă ună substrată ală albieiă formată dină bolov niş,ă pietriş,ă nisipă şiă mâl. Apele

freaticeăseăg sescălaăadâncimeaădeă2-4 m în Câmpia Banatului. Viiturile, frecvente în sezonul de

prim var ,ăgenerateădeăploiăşiăînămaiămic ăm sur ădeătopireaăz pezilor,ăcreeaz ădestuleădificult iă

înă cîmpieă maiă ales,ă prină suprasolicitareaă vechiloră sistemeă deă canalizareă şiă dirijareaă apeloră înă

exces.

Hidrogeologia: la data efectuarii cercetarii pe teren freaticul nu a fost interceptat in

forajul executat (august 2012). Se apreciaza urmatoarele nivele hidrostatice caracteristice:

NHmax=1,50 m fata de nivel teren actual;

NHmect=2,50 m fata de nivel teren actual.

Pedologia. Înă aceast ă zon ,ă datorit ă substrateloră litologice,ă vegeta iei,ă condi iiloră

climaticeă şiă hidrologice,ă potă fiă identificateă numeroaseă tipuriă geneticeă deă sol,ă înă diverseă stadiiă

evolutiveăşiăcuăoăampl ăvariabilitateătrofic .ăP durileădinăluncaărâuluiăTimişăsuntăcaracterizate de

soluriă dină urm toareleă clase:ă molisoluri,ă soluriă hidromorfeă şiă soluriă neevoluate.ă Tipurileă şiă

subtipurile de sol întâlnite aici sunt:

cernoziom tipic,ă formată înă câmpieă peă luturiă m rnoase;ă acidă pân ă laă moderată acid,ă

foarte humifer, cu troficitate ridicat ă(con inutămareăînăhumus,ăbazeăşiăazotătotal),ăcuă



38

ună regimă deă umiditateă normală şiă cuă oă capacitateă mareă deă aprovizionareă cuă ap ă

cedabil ;

sol aluvial tipic, formată înă lunc ă peă aluviuniă heterogeneă dină punctă deă vedereă

granulometric; acid, moderat humifer, troficitate mijlocie, regim de umiditate normal

şiăcapacitateămareădeăre inereăaăapei;

sol aluvial molic-vertic,ă formată înă lunc ă peă aluviuniă fine;ă acidă pân ă laă slabă acidă

moderatăhumifer,ătroficitateăfoarteăridicat ăşiăvolumăedaficămijlociu;

sol aluvial gleizat, formatăînălunc ăcuănivelulăapeiăfreaticeălaăadâncimeaădeă100-125

m;ăacidăpân ălaăneutru,ăslabăpân ălaăfoarteăhumifer,ăluto-nisiposăpân ălaăargilos;

sol aluvial molic gleizat, formată înă lunc ăpeă aluviuniămaiă fine;ă acidăpân ă laăneutru,ă

moderatăpân ălaăfoarte humifer, luto-pr fosăpân ăla luto-argilos sau chiar argilos.

Solurile din zona sunt soluri aluviale si aluvo-coluviale.

Sub aspect geologic, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de

vedere geologic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe

adancimi pana la 3-6 m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea direct a

constructiilor de medie importanta la adancimi de 1-1,5 m cu presiuni conventionale de calcul la

ordinal a 150-180 kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul este situat in zona D cu

Ks=016 si Tc=1 in conformitate cu normativul P100-92.

Regimul eolian: frecventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic, cu precipitatii bogate

si viteze medii ale acestora de 3-4 m/s. Vantul dominant bate din sectorul vestic (15%).

2.1.5. Alte date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

Arealulă viitoruluiă amplasamentă seă suprapuneă pesteă situlă deă importan ă special ă

avifaunistic ă ROSPA0128ă Luncaă Timişului in proportie de 0,04%.ă Acestă sită deă protec ieă

avifaunistic ăareăcaăobiectiveădeăconservareăunănum rădeă29ăspeciiădeăp s riăcaracteristiceăatâtă

zonelorăumede,ăcâtăsiăp durilorădeăfoioase,ădarăşiăzonelorăstepice.ă

Situl Natura 2000 ROSPA0128 Lunca Timişului, a fost înfiin at conform H.G. 971/2011

pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor

de protec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre elei ecologice europene Natura 2000 în

România



39

Scopul principal al instituirii arieiă deăprotec ieă specialãă avifaunisticãăROSPA0128ăLunca

Timişului esteă deă protec ieă şiă ocrotireă aă avifaunei,ă desemnat ă conformăDirectiveiă 79/409/CEEă

privindăconservareaăp s rilorăs lbatice.

2.2.ă Dateă despreă prezenţa,ă localizarea,ă populaţiaă şiă ecologiaă speciiloră şi/sauă

habitateloră deă interesă comunitară prezenteă peă suprafaţaă şiă înă imediataă vecin tateă aă PP,ă

menţionateăînăformularulăstandardăalăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar

Speciileădeăp s ri din formularul standard ROSPA0128 LuncaăTimişului

Nr.

Crt.

Cod

Specie Denumireăştiinţific

rezi

dent

cuib

rit

iern

at

pasa

j

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A402 Accipiter brevipes - 0-1 p - - C C B C

2 A229 Alcedo atthis - 6-8p 15-20i - C C C C

3 A255 Anthus campestris - 1-2p - - C C C C

4 A089 Aquila pomarina - 10-20p - 15-20i D - - -

5 A024 Ardeola ralloides - 0-2p - - D - - -

6 A060 Aythya nyroca - 1-3 p - 50-100i C C C C

7 A403 Buteo rufinus - 1-2p - - C C C C

8 A224 Caprimulgus

europaeus - 1-2p - - D - - -

9 A196 Chlidonias hybridus - - - 100-200i C C C C

10 A031 Ciconia ciconia - 15-20p - 50-100p C B C B

11 A030 Ciconia nigra - 2-4p - 100-200i C B C B

12 A080 Circaetus gallicus - 0-1p - - C C C C

13 A081 Circus aeruginosus - 1-2 - 30-60i C C C C

14 A082 Circus cyaneus - - 3-5i 10-15i C C C C

15 A084 Circus pygargus - - - 3-10i D - - -

16 A231 Coracias garrulus - 20-22p - - C B C B

17 A122 Crex crex - 3-8p - - D - - -

18 A238 Dendrocopos medius 20-35p - - - C B C B

19 A236 Dryocopus martius - 4-6p - - D - - -

20 A027 Egretta alba - - - 60-90i C C C C

21 A026 Egretta garzetta - 15-30p - - C C C C

22 A097 Falco vespertinus - 5-10p - - C C C C

23 A092 Hieraaetus pennatus - 1-2p - - C B C B

24 A338 Lanius collurio - 20-30p - - D - - -

25 A339 Lanius minor - 30-45p - - D - - -



40

26 A246 Lullula arborea - 3-5p - - D - - -

27 A023 Nycticorax nycticorax - 30-50p - - C B C B

28 A072 Pernis apivorus - 0-2p - - D - - -

29 A193 Sterna hirundo - p? - 10-20i D - - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:

Rezidenţă: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosescă situlă pentruă creştereaă puilor,ă C:

concentraţie –folosescăsitulăcaăpunctădeătrecere,ăspa iuădeăcuib rire,ăpopasăînăcursulămigra ieiăsauăpentruăăn pârlireăînafaraăariilor de

împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situlăesteăfolosităpeătimpulăiernii,ăunit iădeăm sur ăaăpopula iei:ăăp-perechi, i-indivizi,

Sit Pop.- populaţia-raportulădimensiuniiăşiădensit iiărelativeăaăpopula ieiăsituluiăraportat ălaăceaălaănivelăna ionalăA:ă100ș≥p>15ș;ă

B:ă15ș≥p>2ș;ăC:ă2ș≥p>0ș;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă

Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A: conservare

excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus

Izolare-gradulădeă izolareă ală specieiă prezenteă înă sită fa ă deă ariaădeă r spândireănatural ă aă speciei- A:ăpopula ieă aproapeă izolat ,ăB:ă

popula ieăneizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă

Global-evaluareă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă speciei- A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,ă C:ă ă valoareă

semnificativ .

Speciileă deă p s ri cuă migraţiuneă neregulat ă nemenţionateă înă anexaă I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt.

Cod


rezi

dent

cuib

rit

iern

at

pasa

j

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

1 A348 Corvus frugilegus - 220-300 p - - C C C C

Analizaăspeciilorăşiăhabitatelorăînăzonaădeăinfluenţ ăaăplanului

P S RIă

Nr.

crt.

Cod


Prezenţ ăamplasament/vecin tate

Relaţiaădintreăteritoriulăarieiăprotejateăşiă

plan Identificare

% din

suprafaţaă

sitului

% din

populaţiaă

sitului

1 A402 Accipiter brevipes A 0,04 - - habitatulădeăcuib ritănuăesteăafectatădeăplan;

- nu se reduce biocenoza din regnul animal.

2 A229 Alcedo atthis A 0,04 - - planul nu areăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă

suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%.

3 A255 Anthus campestris P 0,04 0,04 - planul nu are efect asupra speciei ;



41

4 A089 Aquila pomarina A 0,04 -

- planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- prezen ăincert ;

- arealul de cuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.

5 A024 Ardeola ralloides A 0,04 - - arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.

6 A060 Aythya nyroca A 0,04 - - planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă

suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%

7 A403 Buteo rufinus P 0,04 0,04 - planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat.

8 A224 Caprimulgus

europaeus A 0,04 -

- planul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- impactănesemnificativăcaăurmareăaăfaptuluiăc ă

înăvecin tateaăplanului este dispus habitatul de

cuib rit.

9 A196 Chlidonias hybridus A 0,04 - - planul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă

suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,04%

10 A031 Ciconia ciconia A 0,04 - - planul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă

suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,04șă şiă seă

diversific ăhrana;

- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă

implementarea planului .

11 A030 Ciconia nigra A 0,04 -

12 A080 Circaetus gallicus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire.

13 A081 Circus aeruginosus A 0,04 - - caut ăhran ăpeăterenurileăagricoleăsauăpajişti.

14 A082 Circus cyaneus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire. 15 A084 Circus pygargus A 0,04 -

16 A231 Coracias garrulus A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire.

17 A122 Crex crex A 0,04 - planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire.

18 A238 Dendrocopos medius A 0,04 - - Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă

planului.

- planulă nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire. 19 A236 Dryocopus martius A 0,04 -

20 A027 Egretta alba A 0,04 - - planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


diversific ăhrana.


implementarea planului.

21 A026 Egretta garzetta A 0,04 -



42

22 A097 Falco vespertinus A 0,04 -

- nuăauă fostă identificateăhabitateădeăcuib rită înă

zona de implementare a planului.

- Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă

planului.

23 A092 Hieraaetus pennatus A 0,04 - -planul nu afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nire.

24 A338 Lanius collurio A 0,04 - - Nuăseăfacădefriş riăînăzonaădeăimplementareăaă

planului.

- Nuă suntă afectateă habitateleă deă cuib rită şiă

hr nire.

25 A339 Lanius minor A 0,04 -

26 A246 Lullula arborea A 0,04 -

27 A023 Nycticorax nycticorax A 0,04 -

28 A072 Pernis apivorus A 0,04 - - Nuă suntă afectateă habitateleă deă cuib rită şiă

hr nire.

29 A193 Sterna hirundo A 0,04 -

- planulănuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


diversific ăhrana.



A – sp.ăabsent

P – sp.ăprezent

Impactul planului asupra speciilorădeăp s riădină formularul standard ROSPA0128 Lunca

Timişului se poate exprima astfel:

Planul NU are efect asupraăspeciilorăsauăaăpopula iilor de pasari.

2.3.ă Descriereaă funcţiiloră ecologiceă aleă speciiloră şiă habitateloră deă interesă comunitară

afectateă (suprafaţa,ă locaţia,ă speciileă caracteristice)ă şiă aă relaţieiă acestoraă cuăariileănaturale

protejate de interes comunitarăînvecinateăşiădistribuţiaăacestora

Evaluareaă popula ional ă s-aă f cută peă bazaă referin eloră oferiteă deă IUCNă şiă Waterbirdă

PopulationăEstimatesăpublica ieăaăWaterlandsăInternational.ăă

1.Alcedo atthis - Pesc ruşă verde,ă pesc raş,ă pesc relă vân t,ă pesc riţ ,ă pesc relă azuriuă

(Linţia,ă 1954),ă pescară verde,ă pesc ruşă verzuliu,ă pesc ruşă vân t,ă Ivană pescarul,ă Ivană

pesc ruşă (B cescu,ă 1961),ă pesc raşă albastruă (Munteanu,ă 1992;ă Bruună versusă

Munteanu,1999)



43

Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Descrierea speciei

Alcedo athhis esteă unulă dintreă ceiă patruă reprezentan iă africaniă aiă genuriloră cunoscuteă înă

faunaă riiă noastreă (Merops, Coracias, Upupa, Alcedo).ă Pas reă deă talieămic ,ă nuă dep şeşteă caă

lungime 18 cm (de la vârful ciocului la vârful cozii); cioculăesteăconformatămoduluiădeăhr nireă

ihtiofag.ă Celeă dou ă culoriă dominanteă dină penajulă p s riiă suntă îmbinareaă cromatică armonic ă

complementar ădintreăportocaliuă şiă albastru.ăOrange-ulăp r iiăventraleăesteăasiguratădeăprezen aă

pigmen ilorăcarotenoiziăînătimp ceăparteaădorsal ,ăirizant ,ăcuăfluctua iiăîntreăalbastruăşiăalbastru-

verdeă esteă rezultantaă conlucr riiă celulelorămelaniceă cuă celeă hialineă dină structuraă peneiă careă înă

aceast ă îmbinareă reflect ădină spectrulă luminosădoară lungimeaădeăund ăpentruă culoareaă albastr ă

(450 nm - 475ă nm).ă Guşa:ă alb ;ă totă albă înă repetare,ă penajulă distală ală tectriceloră auriculare.;ă

picioareleăsuntăroşii.

Specieă sedentar ă (dară şiă oaspeteă deă iarn ă atunciă cândă condi iileă climaticeă particulareă

aspectuluiă hiemală adaug ă popula ieiă autohtoneă indiviziiă coborâ iă dină latitudiniă maiă nordice),ă

cuib reşteă laă noiă de-a lungul intervalului martie- începutulă luiă aprilieă pân ă c treă sfârşitulă luiă

iunie,ă începutulă luiă iulie.ăDurataă incuba ieiă ou loră esteă deă 19-21 de zile. Cuibul este plasat la

cap tulăuneiăgaleriiădeăpân ă laă2ămă lungimeăs pat ă înămalulăverticalăală râurilor,ă fluviilor,ăundeă

femela depune în medie 7 (6-10)ăou ;ăcuiburiăauăfostăg siteăşiămalurileăabrupteăaleăunorălacuriădară

şiăînăalunec rileădeăterenădinăpreajmaăapelor.ăGrijaăpentruăincubareaăou lorăapoiăprogenitur ăesteă

înăegal ăm sur ăasigurat ădeăfemel ăşiădeămascul.

Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăesteăpermanentăprezentăde-a lungul cursului

râurilor,ăfluviilorăşiălacurilor;ăurm reşteăpeştiiă„laăpunctăfix”ădeăpeăîn l imeaăunei crengi pe care îi

prindeăprinăplonjareăşiăchiarăscurt ăurm rireăsubăap .ăPradaăoăreprezint ăspeciileădeătalieămic .

Regim alimentar: ihtiofag.

Ecologie, habitat: Pesc raşulă albastruă esteă oă specieă palustr ,ă acvatic ,ă strictă legat ă deă

existen aăsistemelorăloticeăşiălentice;ăprezentădeopotriv ăînăDelt ,ăcumăşiăde-aălungulă rmuriloră

fluviiloră(Dun re),ărâurilorăinterioare,ăiazurilor,ălacurilor,ăpesc riilor.ăIernileăfoarteăgreleăpotăduceă

la declinul demografic al speciei.

Repartizareă geografic : repartizareaă geografic ă concord ă zoneiă nemoraleă aă Europeiă cuă

extindereaăarealuluiăeuropeanăpân ăpeăcoastaănordic ăaăAfriciiăşiănord-vestului Asiei Mici. La noi

esteăr spândităde-aălungulărâurilorăînăîntreagaă ar .



44

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);

Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).

Statutulăpopulaţieiă

Înă ar ăefectiveleăsuntă ăstaţionare aşaăcumăsuntădeăaltfelăinterpretateădeăIUCNăcaăfiindăpeă

continent.ăPrincipalulă factoră limitativăpentruăprezen aă specieiă esteă regularizareaă cursuluiă apeloră

cu remodelarea malurilor,ăexploatareaăpietrişuluiălimanurilorăşiădesec rile.

2.Anthus campestris - Fâs -de-câmp,ă fâs ă campestr (Dombrowski,1946) şi Băcescu (1961),

fâsă-de-câmp (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Dimorfismulă sexuală esteă abiaă sesizabilă pân ă laă absent.ă Penajulă p s rilor:ă brună palid.ă

Sprânceanaăesteăbineăconturat .ăParteaădorsal ,ătectricele,ătoate,ădemarcateămaiăîntunecatălaăpolulă

bazală cumă şiă peneleă deă peă creştet.ă Dintreă fâseă esteă speciaă ceaămaiămare,ă inconfundabil ă prină

cânteculă ei.ă Determin rileă f cuteă deă noiă seă bazeaz ă maiă cuă seam ă peă înregistr rileă sonoreă

prelucrate ulterior spectral ca în imaginea de mai jos.

Cânteculăesteăinconfundabilăşiăfaciliteaz ădeterminareaăp s riiăşiăf r ăaăfiănecesarăcontactulă

optic cu ea.

Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiăformatădinăvegeta iaăaflat ăînăimediataăpreajm .ăPerioadaădeă

cuib rităesteăcuprins ă întreămijloculă luiămaiăşiă începutulă luiă iulie,ă înă func ieădeăpereche.ăDurataă

incuba iei:ădou ăs pt mâni.ăOu leăînănum rădeă4-6ăformeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ă îns ăşiă

ponteădeăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiăoăaădouaăpont ă(rar)ă(Cramp, 1988., Makatsch, 1976).

Fondulăcromaticăalăou lorăvariaz ădeălaăbrunădeschisălaăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ă

fluctuândă întreă oă dispersieă r zle it ă pân ă laă densitateaă aceloraşiă dus ă aproapeă deă unificareă

(imagineaă deă maiă jos).ă Formaă ou lor:ă oval-rotunjit ,ă oval-alungit ă alteoriă ovoid ă dară şiă

ovoconic .

Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare.

Regim alimentar: insectivor.



45

Ecologie, habitat. Laă noiă esteă oă prezen ă aă silvostepeiă preferândă întinsurileă arideă cuă

vegeta ieăjoas ădarăşiăluncile,ăluminişurileăsporite,ăp şunile,ăar turileănisipoase,ăzoneleăinundabileă

sau terenurile umede.

Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ăaăSiberieiăiarăînăsud-

estă AsiaăMic .ă Speciaă îşiă maiă extindeă arealulă şiă asupraă uneiă buneă p r iă aă Africiiă deă Nordă cuă

comas riăimportanteăînăparteăsaănord-vestic .ăLaănoiăînă ar ădateleăidentific rilorăcuib ririiăspeciei

provinămaiăcuăseam ădin Dobrogea,ăMoldova,ăCâmpiaăRomân ăşiăvestăsud-vestulă rii.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;






Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când num rulă

perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.

3.Buteo rufinus rufinus - Şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămareă(Linţia, 1954),

şorecară feroce,ă şorecară mareă (Băcescu, 1961), şorecară mareă (Bruun versus Munteanu,1999),

şorecar mare (Munteanu, 2009).


Descrierea speciei

Esteăcelămaiămareădintreăşorecariăajungândăuneori,ădup ăLinţia (1954),ădeăm rimeaăacvilei-

ip toare-mici (Aquila pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul este mai deschis la culoare, la

felăbordulădeăatacăalăaripilor.ăVentralăşiăproximalăesteădeăasemeneaămaiădeschisălaăculoareănuan aă

întunecându-seăpeăparcursulătreceriiăspreăparteaăposterioar .ăExist totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaă

crem la brun distingându-seă totodat ă dou ă fazeă cromaticeă unaă deschis ,ă cealalt ă intermediar ă

spreăîntunecat.ăAdul iiăfazeiădeschiseăprezint ăcoadaăcrem-alb ă(aproape)ăf r ădungiătransversaleă

deărecunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ăînănum ră

deă10ă(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ădubiiăconstatat ălaăfazaăintermediar .ăOdat ăcuăînaintareaădeălaă

fazaădeăjuvenilălaăceaădeăadultăpoten areaăliniaturiiăseăpierde.ăVârfulăremigelorăesteăbrunăîntunecată

spreă negruă caă şiă bordulă posterioră al aripiiă (laă adult)ă oriă limitaă extrem ă aă rectriceloră – penelor



46

codale.ăÎnăzborăşiăînăfunc ieădeăinciden aăluminiiădevineăevident ăatâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aă

maiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalbăaătreimiiăexterneăaăaripii.

Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiă metacarpiene)ă respectivă

subalare,ă particulareă şorecaruluiă comună suntă slabă conturateă oriă solviteă înă restulă maculelor.ă Înă

stadiulătân răesteăuşorăconfundabilăcuătân rulădeăşorecarăcomună(Buteo buteo) fazaădeschis .ă

Se cunoscădou ăraseăaleăspeciei:ăButeo rufinus cirtensis aproapeă identicăasem n toareăcuă

speciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ăînăSinai)ăşiăButeo rufinus rufinus (din

fostaăYugoslavieăşiăSiriaăpân ălaămargineaăestic ăaăarealuluiădeăr spândire).

Reproducere.ă Specieă diurn ,ă rapace,ă prezint ă ună jocă nup ială probabilă apropiată deă celă ală

speciei nominate Buteo buteo.ă Formareaă perechilor,ă ”zborulă nup ial”ă suntă pu ină cunoscute.ă

Intervalulă probabilă deă s vârşireă aă acestoraă esteă celă prevernală şiă vernal depunereaă ou loră

petrecându-seăînăGreciaăîncepândăcuăaădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiăterminându-seălaăjum tateaă

lui Aprilie; acelaşiăesteăintervalulăpentruăperechileădinăAlgeria,ăAsiaăCentral ,ăMaiă– Iunie pentru

AltaiăşiăMartieăpentruăAfricaădeăNVărespectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Pontaăconst ădină2ă–

5ăou ă(deăregul ă3)ăf r ăluciu,ăstropiteămaiăcuăseam ălaăpolulăbazalăcuăpeteăşiăgrafiz riăînăform ădeă

puncteă oriă virguleă dară careă seă potă întindeă chiară peă suprafa aă întregiiă coaje.ă Exist ă oă fluctua ieă

numeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuăeste,ădecâtă

rarărepopulatăchiarădac ăteritoriulădeăcuib rităr mâneărigurosăp stratăpesteăani.

Activitate:ăspecieădiurn .ăExecut ăzboruriăplanateăacoperindăcaăsuprafa ăkilometri întregi

deăsuprafe eădeschise;ă înăcazulănostruăLunca Mureşului de la Bata la Pojoga apoiă înăv ileămaiă

largi din N-NE sitului (Toc deăex.);ăconformăliteraturiiăpândeşteădeăregul ăhranaădeăpeăîn l imiă

care pot fi atât dâmburi mai înalte, stânci, arbori oriăstâlpiădeătelegraf,ădeăînalt ătensiune,ăetc.;ănoiă

l-amăobservatădoarăînăzborăşiăoăsingur ădat ăpoposindăpeăbârnaăunuiăgardălaămargineaăMureşului.

Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ă micromamifereleă (Microtus) unele

sciuride (Citellus, Spermophilopsis) ori cricetidaele (Cricetus). Peă lâng ă acesteaă dină tainulă

şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă (Lepus),ă cârti eleă (Talpa), uneoriă şopârleleă

(genurile Lacerta şiă Eremias)ă chiară şerpiiă deă cas ă (Natrix) sau viperele (Vipera), îns ă rar.

Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă p mântă (Bufo bufo şiăBufo viridis).ăDintreă p s riă seă

cunoaşteă ataculă asupraă ciocârliiloră (Alauda), ciufului-de-câmp (Asio flammeus), fazanilor,

g inilorăşiăpotârnicilor,ătotuşiăarareori.ăExist ăşiădoveziădeănecrofagie (Glutz, U.N. et all., 1971).

L custeleă(Locusta) suntăvânateăprinădeplasareăterestr .



47

Ecologie, habitat. Zborulă seă desf şoar ă cuă aripileă largă deschiseă şiă uşoră ridicate,ă

particularitateă aă plan rii.ă Exploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileă rapideă îşiă

frângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450 .ăZborurileăpotăfiăîns ăcaăfenologieăvariabileăînăfunc ieădeă

inciden aă şiă dominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă coroborareaă sinergic ă aă acestoraă

(Mestecăneanu, A., Mestecăneanu, F., 2010). Laă noiă înă ar ă esteă oaspeteă deă var ă înă perioadaă

martie-octombrie.;ăr mâneărarăpesteăiarn .ăÎnălocurileădeăbaştin ăseămanifest ăsedentarăcuătendin eă

deăeratismăînafaraăperioadeiădeăreproducere.ăEsteăspecieăparticular ăzonelorălargiădeăcâmpieăsauă

de coline, step ă oriă întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ă m rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă

abrupturiăstâncoaseănuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareăînă

habiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ăPropriuăcaăprezen ăînăsitălunciiăîntufiteă

reg sit ă înă habitatulă 91E0*ă - păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae), (Doniţă et all.,2005).

Repartizareăgeografic .ăSudulăPalearcticiiădinăMarocăpân ăînăMongolia;ăînăAfrica pe Valea

Niluluiăpân ălaăAssuană– 240 N,ăiarăînăNVăpân ăînăSaharaămauritan ;ăpentruăEuropaăînăSE,ăapoiă

Turcia iar în E peste nordul Rusiei.

Înă Bulgariaă şiă Ungariaă speciaă esteă ă bineă reprezentat ă numerică caă urmareă aă expansiuniiă

demografice din ultima jum tateădeăsecol.ăNum rulă totalăalăpopula ieiăeuropeneăesteăestimată laă

2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritateaă semnal riloră dină araă noastr ă înă Nă

Transilvaniei (Klemm, Kohl, 1988),ăBanatăşiă sud-estulă riiă (Linţia, 1954) în secolul precedent,

credemăc ăesteărezultatulămetodeiădeăconfirmareăaăsemnal rilorăsigur-doveditoare doar pe seama

exemplareloră împuşcateă sauă recoltateă înă scopămuzeal.ă Oămaiă atent ă şiă temeinic ă observa ieă aă

specieiăarăfiădusăprobabilălaăoăalt ăimagineăaăşorecaruluiămareăînă araănoastr ăatâtaăvremeăcâtă rileă

vecineăc roraăsuntemăgeograficăinterpuşiăprezint ăînătimpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruănoiăeste,ă

ast zi,ăconfirmareaăpermanen eiăşiăcuib rituluiăspecieiăînăDobrogeaă (Munteanu, 2009) urmare a

abord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;


habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexa 3);


Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;



48

Legea 407/2006 si 197/2007;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );

Birds in the European Union – a Status Assessment 2004, 2007;

The State ofăEurope’săCommonăBirds, 2007.


Înă ar ăefectiveleăsuntăînăcreştereăcaăurmareăaăunuiăprocesănaturalădarăşiădatorit ăprotej riiă

stricteăaăp s rilorăr pitoare.ăStatutulăr mâneătotuşiădeăspecie vulnerabilă.

4.Caprimulgus europaeus - Caprimulg comun, rândunea-de-noapte-nordic ,ă p p lud ănordic ,ă

mulg torulă caprelor (Linţia,1954), lipitoare, mulge-caprele,ă caprimulg,ă ciob naş,ă lichitoare,ă

lipici,ă mulgu ,ă şişneab,ă spaim ,ă spaima-nop ii,ă v c raş,ă strig ă (Băcescu,1961), caprimulg

(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Oaspeteă deă var ă întreă lunileă aprilieă şiă octombrie,ă caprimulgulă esteă oă specieă silvestr ă cuă

regimădeăvia ănictimeral-nocturn.ăCuloareaăgeneral ăaăpenajuluiăbrun-cenuşieăsubliniaz ălaănivelă

deăpan ădelimit riăalb-umbriteăspreăg lbui,ăîndeosebiăpeămijloculăcapuluiăşiăînăzonaăaxilar ;ăaiciă

potă fiă recunoscuteăşiăuneleănuan eăspreăcastaniu.ă Înăgeneralăpenajulăseăaseam n ăfoarteăbineăcuă

scoar aă arboriloră realizândă astfelă prină criptizare un excelent mod de camuflare pentru specie.

Diferen aădintreămasculăşiăfemel ăseăremarc ălaănivelulăprimelorăremigeăprimareăundeămascululă

prezint ăpeteăalbeădungiformeăaşaăcumălaăextremitateaărectricelor,ăaăcodalelorăaşadar,ăeviden iaz ă

asemenea dou ămaculeăalbeădeăfiecareăparteăaăcozii.ăP s rileătinereăsuntămaiădeschisăşiămaiăroşcată

colorate.ă Cioculă esteă scurtă dară cavitateaă bucofaringian ămare,ă urmareă aă adapt riiă laămodulă deă

hr nireăinsectivor.ăPr d torănocturnăareăînăacestăscopădezvoltateăînă jurul ciocului, a comisurilor

cavit iiăbucale,ăunănum rămareădeăvibriseă(peneătransformate)ăcareăjoac ărolădeăperiăsensitivi.

Reproducerea. Cuibulăesteăplasatăpeăp mânt,ă f r ăurm ădeăajustare.ăPeă loculăales,ă femelaă

depuneădou ăou ,ăcaăform ăelipticeăpân ălaăeliptic-alungite,ăf r ăluciu;ăpeăfondulăalb,ăalb-verzui,

alteoriăslabăroziuăseăafl ăpres rateăpeteălargiăcenuşiiăpesteăcareăseăsuprapun,ăcuăaspectămozaicat,ă

maculeă bruneă deă toateă nuan ele.ă Ponteleă potă fiă depuseă începândă cuă sfârşitulă luiă Maiă pân ă laă

mijloculăluiăIulie.ăEmbriogenezaădureaz ă17-18 zile.

Activitate: specie nictimeral-nocturn ,ămigratoare.

Regim alimentar: insectivor.



49

Ecologie, habitat. Caprimulgul esteăoăpas reăforestier ăf r ăaăagreaăconformăbiologieiăsaleă

profunzimeaă p duriiă ciă maiă degrab ă limiteleă eiă spreă ecoton.ă Prefer ă p durileă deă conifereă dară

vie uieşteă şiă înă celeă deă foioase,ă cuă ă aplecareă îns ă deă amestec.ă Predilecteă suntă şiă luminişurile,ă

t ieturileăpentruăliniileădeăcurentăelectrică(sauănu),ăliniileăsomiereălargi,ăp şunileăîmp durite,ătoate

îns ăneacoperite de un strat ierbos înalt.

Repartizareăgeografic . DinăEuropaăpân ălaălaculăBaikalăşiăurmândăliniaădeăsud-vestăpân ăînă

Afganistan. Pe continentul African în nord-vest iar în nordul Europei în cea mai mare parte în

Anglia, Irlanda iar spreăestăînăDanemarca,ăSuedia,ăpar ialăNorvegia,ăEstonia,ăLetonia.ă

ÎnăRomânia,ăseăpareăc ăarăocupaăoăbun ăparteădină teritoriu;ăcumănuăexist ă îns ăunăstudiuă

axatănumaiăpeăproblemaădemografieiăşiăchiarăaăprezen eiăspecieiălaănoiădateleăoferiteădeăliteraturaă

deăspecialitateăsuntărezultatulăobserva iilorăîntâmpl toare;ădeăaiciăşiăslabaăgradareăaăinforma iiloră

concentrateăînăpuncteăaleăexisten eiăspeciei,ăpeăhart .

Statutul speciei







Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990ă cândă num rulă

perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăaăfiăîntreă2000ăşiă6000.ă

5.Ciconia nigra - Cocostârc negru, cocostârc-de-p dure,ă barz ă neagr ,ă barz ă cernit , barz ă

ig neasc ă (Linţia, 1954), cocost rcă negru,ă barz ă neagr ,ă barz -de-p dure,ă barz ă popeasc ă

(Băcescu, 1961), barz ăneagr ă(Bruun versus Munteanu,1999), barză neagră (Munteanu, 2009).


Descrierea speciei

Ca morfologie este perfectă asem n toareă cuă barzaă alb ă diferen aă fiindă deă cromatic ă aă

penajului.ăPas reaăadult ăesteăneagr ă(negru-brunatic ),ăcuăunăluciuămetalicăverde-ar miuăpropriuă

capului,ăgâtului,ă aripilor,ă spatelui,ă înclusivăpenelorăcodale.ăPieptul,ă abdomenulă şiăgambele sunt

albe.ăTotăalbeăsuntăsubalareleămariăpân ălaăjum tateaăzeugopoduluiă(humerus),ădispunereăuşorădeă

recunoscutălaăpas reaăînăzboră(imagineaădeămaiăjos).



50

Reproducere.ăOaspeteă deă var ă dinăAprilieă pân ă înăOctombrie,ă seă reproduceă înă intervalulă

Mai-Iulie. Cuibulăesteăamplasatăîntreă10ăşiă20ămăîn l imeădeăregul ăpeăarboriiămariădinăinteriorulă

p duriloră (stejar,ă fag,ă mesteac n,ă arin,ă pin)ă şiă esteă refolosită ană deă an;ă înă timpă masivitateaă

construc ieiăsporeşteăprinăad ugirileădeăreparareăşiăîmprosp tareăaăvetrei,ăobiceiărepetatăodat ăcuă

sosirea în teritoriu.

Perechileăsuntăstabile,ăcomportamentulăpremerg torădepuneriiăponteiăfiindăapropiatădeăcelă

alăberzeiăalbe.ăNum rulădeăou ădepuseăesteăînămedieădeă4ă(min.ă3,ămax.ă5)(Makatsch, 1974), de

form ăoval ,ăoval-rotunjit ,ămaiărarăeliptice,ăalbeăşiăfinăgranulate.ăOu leăsuntădepuseăînăr stimpulă

aă48ădeăore.ăIncuba iaăîncepeăoădat ăcuădepunereaăprimuluiăsauăceluiădeăalădoileaăou.ăPerioadaădeă

clocitădureaz ăîntreă30ăşiă38ădeăzile,ăpân ălaă46ăînălimiteleănordiceăaleăarealului. Participarea la

clocită aă parteneriloră esteă egal ,ă intervalulă nocturnă revenindă precump nitoră femelei.ă Puiiă suntă

hr ni iădeăambiiăp rin iăprinăregurgitareaăhraneiăînăcuib.ăPân ălaăaădeveniăzbur toriăauănevoieădeă

îngrijireaăadul ilorăîntreă63ăşiă71ădeăzile.ă

Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă înă alternan ă cuă celeă activeă survolândă

kilometriăîntregiădeăsuprafe eădeschiseăaidomaăp s rilorădeătalieămare,ărapacelorădiurne;ăînăcazulă

nostruămaiăcuăseam ăînăSEăsitului,ălaăSădeăPojogaăşiăS lcivaăpeste horstulădominatădeăcarpenăşiă

fagăstr b tutădeăv ile:ă iganilor,ăPojoga,ăBurguleaăsauăValeaăluiă erban.

Esteăoăpas reătem toareăşiăextremădeărezervat ăfa ădeăom.ă

Regimă alimentar:ă carnivor:ă diferiteă animaleă acvatice,ă inclusivă peşti,ă prinseă dină apeleă

curg toareăsauăstagnanteăaflateăînăhabitatăşiăpreajmaăacestuia.

Ecologie,ă habitat.ă Barzaă neagr ă esteă prină excelen ă oă specieă solitar ,ă particular ă

ecosistemelorăforestiere.ăEvit ăpentruăamplasareaăcuibuluiămargineaădeăp dureădarăcareăesteădeă

g sită(greu)ă- atunci când este cazul - înăadâncimeaăei;ăcondi iaăcaăloculăs ăfieăalesăesteăprezen aăaă

celăpu inăunuiăfirădeăap ăînăpreajm .ăP dureaătrebuieăs ăfieăîntins ,ăcopaciiăînal i.ă

Repartizareăgeografic .ăSpecie transpalearctic ăcuăarealădiscontinuuăcuprinsăîntreă300 şiă600

latitudineănordic ,ăîntreăAtlanticăşiăPacific.ăPas reămigratoareăierneaz ăînăAfricaăşiăînăsudulăAsieiă

(Munteanu, 2009).

Esteă deă întâlnită dină peninsulaăBalcanic ă şiă nordulăEuropeiă pân ă laăAmur,ă dinăAsiaăMic ă

pân ă înăMun iiăAltai,ăapoiăMongolia,ăcuăoădisjunc ieă întreăNăşiăSăsubăform ădeăculoarăceă treceă

pesteăMareaădeăAzovăşiăMareaăCaspic .ăIzolatăcuib reşteăşiăînăAfricaădeăEstăşiăSud.



51

ÎnăEuropaăspeciaăseăafl ăînăc dereănumeric ăfiindădisp rut ădinăSuediaăşiăSpania.ăLaănoiăseă

cunosc date certe ale cuib rituluiăspecieiăînc ădinăsecolulă19ămaiăfrecventeădinăsecolulă20ăpentruă

întreaga Transilvanie având ca suport baza de date strânse de Salmen şiăprelucrateădeăKlemm şi

Kohl (1988) ;ăaceleaşiăsuntăsumateăşiăprezentateăpeăhartaădeăr spândireăaăberzeiănegreăcaăpas reă

clocitoare în România de Munteanu şi colab.(1994). Efectivulădeăperechiăcuib ritoareăesteăîns ă

greuă deă stabilit,ă apreciată cuă aproxima ieă deă pân ă laă 100-150. (Munteanu şi colab., 1994;

Munteanu, 2009).

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn, anexa II;

Legea 407/2006 si 197/2007;

Birds in the European Union – a status assessment 2004, 2007.

Statutulăpopulaţieiăşiăevoluţiaăeiăpotenţial ă

Corespunz toră luiăPapazoglu şi colab. (2010) popula iaă continental ă deă berzeă negreă esteă

apreciat ăcaăfiindăcuprins ăîntreă4.200ăşiă6.000ăperechi,ăcuăevolu ieăpozitiv ăşiăavândăunăstatutădeă

conservareă stabil.ă Afirma iaă esteă totuşiă contradictorieă cuă realitateaă şiă nuă seă justific ă dină

perspectivaădispari ieiăspecieiădinăSuediaăşiăSpania.

R spândireaă înă Româniaă poateă fiă considerat ă caă insuficientă cunoascut . Statutul speciei:

vulnerabilă.

6.Circaetus gallicus - Şerpar,ăvulturăşerpară(Linţia,1954), şopârlar,ăbrehanac ,ăuliuăbroscar,ă

(Băcescu,1961), şerpar (Bruun versus Munteanu,1999).


Descrierea speciei

Parteaăsuperioar ăaăcorpuluiăesteăbrun ,ăparteăventral ădeschis ălaăculoareă(alb )ăcuădungiă

longitudinale.ă Peă flancuriă şiă peă tibii,ă peneleă suntă p tateă cu brun.ă Coadaă bandat ă (3ă ştraifuri).ă

Treimeaăanterioar ăaăcorpuluiă(cap,ăpiept,ăpân ălaănivelulăabdomenului)ăbrune.ăAripileăsuntălungiă

cuăcap tulădistalăalăremigelorănegruă(oriăbrunăîntunecatăspreănegru).ă



52

Reproducerea. Oaspeteă deă var ă (III-X)ă şiă specieă deă pasaj,ă aă fostă dup ă Linţia (1954), la

începutul secolului trecut,ăpas reăclocitoareăînă toat ă ara.ăSeăreproduceăînăperioadaăaprilie-iulie,

construindu-şiă înă fiecareă ană altă cuibă plasată deă regul ă înă arboriiă înal iă dină liziereă sauă rarişti.ă Oă

particularitateă aă specieiă esteă aceeaă c ă depuneă ună singură ouă ceeaă ceă înă condi iileă actualeă poateă

reverberaă negativă înă rataă natalit iiă realizate;ă neă pronun mă astfelă deoareceă oă aă douaă pont ă deă

înlocuireă esteă pu ină probabil .ă Oulă esteă oval,ă alb,ă mat,ă indirectă p tată prină contactă cuă resturileă

organiceăr maseă(chiarădac ănumaiătemporar)ăînăcuib.ăMaturitateaăsexual ăoăatingeălaă3-4 ani.

Activitate: diurn .ă Ziua,ă sta ioneaz ă peă arboriă înal iă careă îiă asigur ă prină posibilitateaă

controluluiăunuiăcâmpălargăvizualăcoeficientulădeăsiguran ănecesar.

Regimul alimentar: carnivor.ă Seă hr neşteă cuă amfibieniă şiă reptile,ă ophidieni,ă deă undeă iă seă

trageăşiănumele.

Statutul speciei



habitatelor naturale a floreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);


Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII



Specieăvulnerabil ăNuăneăputemăpronun aăasupraăcalit iiăspecieiăcaăpas reăcuib ritoareăoriă

nu,ăcertăesteăfaptulăc ăprezen aăsaăesteădeănet g duit.

7.Circus aeruginosus - Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de-trestie, uliu-de-balt ,ă şorecar-de-

balt ,ă herete-de-balt (Linţia,1954), corui,ă hultan,ă vierete,ă şov ă (Băcescu,1961), erete-de-stuf

(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Caăurmareăaăexisten eiădimorfismuluiăsexual,ămasculul are penajul galben-ruginiuăşiăbrun,ă

capulă galben,ă peă arip ă cuă o zon ă cenuşie,ă subă arip ă şiă laă baz ă remigeleă nuan ateă alb,ă aceleaşiă

proximal deci cu vârfurile, negre în timp ce femela esteăîmbr cat ămaiăuniformăbrun,ăpeăcreştet,ă

cerbice,ă pieptă şiă peă umeriă nuan at ă galben-ruginiu.ă Ceara,ă col urileă guriiă şiă picioareleă sunt la

ambele sexe galbene.



53

Reproducerea. Obişnuit,ă cuibulă esteă plasată peă solă avândă caă suportă stufulă dină imediataă

apropiereă frântă (indoit,ă culcat),ă centrulă prezentândă oă scufund tur ă pu ină adânc ă (5-7 cm.).

Diametrul vetrei ajunge în schimb la cca. 1 m. Cuibulărefolosităînăaniiăurm toriăsufer ăunăadaosă

deămaterialăformatădinăcrengi,ămuşchi,ădiferiteăierburi,ăînăaşaămodăcaămargineaăsaăs ădep şeasc ă

oglinda apei cu aproximativ 40-80ăcm.ăPontaăesteăformat ădină4-5ă(6)ăou ăovaleăoriărotund-ovale,

albeă cuă iriza iiă albastreă sauă verzi,ă f r ă luciuă evident.ă Intervalulă perioadeiă deă reproducereă esteă

cuprinsăîntreăultimaătreimeăaăluiăAprilieăpân ăspreămijloculăluiăMai;ăîntreăprimulăouăşiădepunereaă

celui de al doilea sunt necesare 2-3ă zileă şiă iar şiă atâteaă intervaleă pentru fiecare ou în parte.

Incuba iaădureaz ă32ă(36,38)ădeăzile.ăClocitulăesteăaiguratădoarădeăfemel .ăPuiiăsuntăsta ionariăînă

cuibămaiămultădeăoălun ăşiădevinăzbur toriădup ăaă56-a zi.

Activitate:ă specieă diurn ,ă carnivor ,ă survoleaz ă întinsuriă largiă înă c utareă deă hran ;ă

terenurileăexplorateăînăacestăsensăsuntăînml ştinirile,ăzoneleăumedeăînăgeneral,ăsuprafe eleădeăap ,ă

terenurileăagricole,ăluncileăşiăpeăcâtăposibilăchiarăp şunile.

Regimă alimentar:ă carnivor,ă regimă alimentară formată dinămicromamifere,ă insecteă şi p s riă

mici.

Ecologie,ăhabitat.ăSpecieărezident ,ăeretele-de-stufăesteăr spânditămaiăcuăseam ăînăregiunileă

deă câmpieă cuă preferin ă pentruă stuf rişuriă înă perioadaă deă reproducereă laă ad postulă c roraă îşiă

construieşteăcuibul.ă

Prefer ă inuturileă întinse,ă stepice,ă câmpiaă înierbat ,ă pajiştileă naturaleă necultivate,ă luncileă

înierbate,ă terenurileă ml ştinoaseă înă apropiereaă b l iloră sauă lacuriloră (acesteaă dină urm ă putândă

oferiănuănumaiăoăsurs ătrofic ăvariat ădarăşiă”furnizarea”ăunorălocuriăpotriviteăpentruăcuib rit) iar

ca habitat secundar, terenurile agricole.

Repartizare geografica: Africa de nord-vest,ă Europaă cuă excep iaă nordic ă aă continentului,ă

Asiaă Central ,ă AsiaăMic ă pân ă înă Afganistan.ă Cuib ritulă ereteleui-de-stuf în România: pentru

estulă riiă dină nordă pân ă înă sudă iară pentruă vestă totă astfelă dară cuă confirm riă maiă rare;ă înă

Transilvania doar în nord apoi est.

Statutul speciei







54



Dup ăMunteanu şi colab. (1994),ă înă ar ăarăcuib riiă întreă700ăşiă900ădeăperechi.ăPentruăaă

stabiliă careăesteă statutulă specieiă înămomentulădeă fa ă laănoiăpresupuneă totuşiăoă investiga ieămaiă

subliniat ;ăefectiveleăsuntăoricumăînăsc dereăatâtaăvremeăcâtăpracticileădeărecuperareăaăterenuriloră

prinădesec rileăexecutateăauăreverberatănegativăînădemografiaăspecieiăcuătoateăc ăînc ăseăvorbeşteă

despre o stabilitate a acesteia.

8.Crex crex - Cristeiă roşu,ă cristei,ă cârstel,ă creste ,ă crastaniu,ă cârstei (Linţia,1954), cristel-de-

iarb ,ăcristeiaşăpestri ,ăcristeiaşămic,ăcristeiu-de-câmp,ăcresteu,ăcrist lă(Băcescu,1961), cârstel-de-

câmp (Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Parteaă dorsal ă esteă brun-m slinieă roşcat ă cuă peteă întunecate;ă remigeleă suntă brună suriiă cuă

steagulăexternăroşcatăiarămargineaăaripiiăalbicioas .ăCoadaăesteămaiăroşcat ădecâtăspatele.ăB rbia,ă

gâtulăşiăguşaăsuntăcenuşiu-alburiu-roşcate,ăpeneleăflancurilorăşiătectriceleăsubcodaleăroşu-ruginii

bandate transversal. Dimorfismul sexual se manifest printr-oăcromatic ămaiăpronun at ălaămasculă

şiălipsaăcenuşiuluiăpeăgât-guş ălaăfemel .ăPas reămigratoare.

Reproducerea. Pas reă migratoareă soseşteă înă teritoriuă înă aă douaă jum tateă aă luiă aprilieă caă

începândăcuăsfârşitulăluiămaiăs ăfieădejaădeăg sităprimeleăcuibareă(complete). Locurile favorabile

amplas riiă loră suntă terenurileă uscateă cuă vegeta ieă înalt .ă Ou leă suntă ovaleă sauă scurt-ovale de

culoareaăm slinelorăverzi,ăalteoriăalb-alb struiăoriădeănuan aăuntuluiărânced;ăsuntăintensăp tateăînă

brun, brun-roşcată maiă cuă seam ă laă nivelulă poluluiă bazal.ă Num rulă ou loră depuseă deă femel ă

variaz ăîntreă7-9 (8-12)ăiarănum rulăpontelorăpeăanăseărezum ălaăunaăsingur ;ăpotăexistaăîns ăşiă

ponteădeăînlocuireădac ăînăperioadaăcosituluiăcuibarulăini ialăaăfostădistrus.ăPerioadaădeăincuba ie

oscileaz ăînăjurulăaă19ăzile.

Activitate:ădeăregul ădiurn ;ăactivitateaăsaăceaămaiăintens ăesteăînăzoriădarăpoateăfiăauzităşiă

noapteaăemi ândăsuneteleăcaracteristiceăasem n toareăsunetuluiăemisădeătrecereaăunuiăobiectădură

pesteădin iiăunuiăpieptene.ăZboar ălaăîn l imeăjoas ,ăseădeplasez ăînămajoritateaăcazurilorăpeăsolă

r mânândăascunsăvederiiă dină cauzaăvegeta ieiă înalteă careă îiă serveşteădreptă camuflaj.ăCaăurmareă

majoritateaădetermin rilorăprezen eiăp s riiăîntr-unăhabitatăseăfacăpeăcaleaărecept riiăacustice.



55

Regimul alimentar: este format preponderent din nevertebrate (insecte: Tetrix, Acrididae,

Tettigoniidae, Gryllotalpa, Gryllidae, coleptere, heteroptere, furnici, himenoptere, libelule,

muşte, fluturi, apoi miriapode, râme;ă moluşte:ă Laciniaria, Limnaea, Galba, etc., ocazional

vertebrateădeătalieămic ă(broaşteătinere,ăpuiiăînc ămiciăaiăunorăp s riă/rar/)ăşiăsemin eriiădeătoateă

felurile,ătulpiniădeăgraminee,ăcojiădeăou ,ăetc.ă

Ecologie, habitat. Specie migratoare – oaspeteădeăvar ;ăprimeleăexemplareăsosesc la noi în

Aprilie reîntoarcerea spre latitudinile sudice începând cu luna August. Locurile favorite

cârstelulului-de-câmpăsuntă fâne eleăumedeăneamendateăchimic,ămarginileă lacurilorăacoperiteădeă

rogoz,ă locurileă ierboaseă sauă celeă copleşiteă deă buruieni,ă zonele inundabile din lunca râurilor;

prefer ăzoneleăumedeăcuăasocia iiădeătipăMolinietum caeruleae Kuhn 1937,ăvegeta iaăcuăCarex,

Juncus, Cirsium, Phleum darăşiăculturileăagricoleădeăcerealeăp ioase,ătrifoiăoriălucern ..ăSubăacestă

aspectăLuncaăMureşuluiăar îndepliniămajoritateaăcondi iilorăprivindăaspectulăofertei de recuzite

pentru Crex crex. Dup ărecoltareăcristeiiăseăretragăînăporumbişti,ăpârloage,ăierburiăcuătufe.

Repartizareăgeografic

Arealulă specieiă acoper ă întregulă continentă cuă excep iaă Spaniei,ă Peninsuleiă Balcaniceă şiă

rileădinăNordădarăseăprelungeşteăînăestăpân ălaăLaculăBaikal,ăvestulăChinei,ăcuprinzândăînăsudă

AsiaăMic ăşiăIranul.

Laănoi,ădateăsigureăaleăcuib ririiăcârsteluluiăprovinădinăjum tateaăestic ăaă riiămaiăpu inădină

rest cu presupunerea uneiăr spândiriămaiălargiădecâtăceaăştiut ă înăprezent.ăCeleămaiăpu ineădateă

provinădinăBanat.ăCaăşiăînărestulăEuropeiăefectiveleăsuntăînăsc dere,ăînă1997ănum rulăperechiloră

clocitoareăfiindăcuprinsăînc ăîntreă20.000ăşiă22.000ă(?)ă(Carmen Gache, op.cit Munteanu, 2009).

Statutul speciei




Conven iaăde la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;



Nuă exist ă date,ă prină compara ieă cuă celeă afirmateă înă literaturaă deă specialitate,ă careă s ă

dovedeasc ă schimb riă esen ialeă înă abunden aă popula iiloră deă cârstel-de-câmpă înă araă noastr .ă

Presupunereaăc ăefectiveleăs-ar fi diminuat - totuşiă- seăbazeaz ăpeăfaptulăc ăspeciaăaăfostămult ă



56

vremeăobiectăcurentădeăvân toare;ăprincipaliiăfactoriăcareăauăafectatăîns ăpopula iileădeăCrex crex

sunt restrângerea habitatelor,ădrenareaăluncilorăumede,ăintensificareaăşiămecanizareaăagriculturii,ă

transformareaă pajiştiloră naturaleă înă terenuriă agricole,ă cositulă mecanic,ă extindereaă culturiloră deă

porumbă înă defavoareaă celoră deă p ioase,ă aridizareaă câmpiilor,ă p şunatulă excesiv,ă pr darea prin

câiniiăhoinari.ăTo iăaceştiăfactori anun a iăintr ăînăcategoriaăcelorălimitativi pentru specie.

9.Lanius collurio - Sfrânciocă roşietic,ă sfrânciocă roşu,ă Berbecelă roşietic,ă Şofran,ă Cod lbi

(Dombrowski,1946., capra dracului (Băcescu, 1961), sfrâncioc roşiatic (Munteanu, 1992; Bruun

versus Munteanu,1999).


Descrierea speciei

Masculul adultăareăcapulăşiă târti aăcenuşiiă iarăpesteăochiăprezint ăoădung ăneagr .ăSpateleă

esteă brună roşcat,ă flancurile corpuluiă şiă pieptulă rozii,ă abdomenă albă (spreă culoareaă untului).ă Laă

femelă caăşiălaăjuvenili penajulăesteădominantăbrunăcuăintercal riădeănuan ămaiădeschis ădeăundeă

şiăaspectulăpestri ăăalăacestuia.ăăMaculeleădeăpeăpieptăauăaspectăsemilunar.

Reproducerea. Cuibulă esteă construită maiă cuă seam ă înă tufeleă deă Prunus spinosa, Prunus

mahaleb ori Rosa canina dară şiă înă salcâmiă ă (Robinia), soc (Sambucus), zmeur (Rubus), alun

(Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-auăpracticat”t ieturi”ăforestiereădeăstejar,ăconifere,ăfagăşiă

undeăcur rileăauăr masănefinalizate,ăprintreăcrengi;ăconstruc iaăăesteăamplasat ăcuăprec dereălaăă

in l imeaămedieă deă 1.20ăm.ăOu leă suntă ovaleă spreă ovoid-ovaleă uneoriă ascu iteă laă polulă apical,ă

mate,ăcuăpeteăcenuşiiăpeăfondăverzui,ăg lbuiăsauăroziu. Lanius collurio este printre passeriforme

speciaăcuăceaămaiămareăvariabilitateădeăform ăşiăcromatic ăaăou lor.ăNum rulădeăou ăînăpont :ă5-

6.ăCuiuriăcuăou ăpotăfiăg siteădeălaămijloculăluiămaiăpân ălaămijloculăluiăiulie;ădurataăincuba iei:ă

14-16 zile.

Activitate:ă specieă diurn .ă Înă c utareă deă hran ă sfrâncioculă esteă prezentă înă zoneleă cuă

deschidereămaiălarg ăundeăvâneaz ădeălaăinsecteălaăvertebrateă(şopârle).ă

Regim alimentar: insectivor (carnivor).

Ecologie, habitat. Esteă speciaă ecotonuriloră şiă aă tufeloră r zle eă dină lunc ,ă luminişuriă şiă

p şuni.ă

Repartizareăgeografic .ăEuropa,ăCrimeea,ăCaucazăpân ăînăIran.ăLaănoiăînă ar ăpretutindeniă

dar cu un puternic regres al perechilor clocitoare pentru ultimele 2-3 decenii.

Statutul speciei



57

Directivaăp s ri,ăanexaăIăa Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;




Legeaăvân torii anexaă2ă(vânareaăinterzis ).


Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990ă cândă num rulă

perechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.

10.Pernis apivorus - Vespar,ăv spar,ăviespar,ăşorecarulăviespilor (Linţia,1954), vespár, prigorui,

prigoruia (Băcescu,1961), viespar, Cătuneanu et all.(1972), Bruun versus Munteanu (1999).


Descrierea speciei

Penajul spatelui este uniform brun, ventral alb-g lbui,ă bandată şiă p tată brun.ăCoadaă areă oă

band ăterminal ăbrun ăşiătreiăbenziăbazaleătransversale;ăîntreăbenziămaiăsuntăprezenteăalteleă5-6,

îngusteăşiădeănuan ămaiădeschis .ăIrisulăesteăgalben.ăMascululăadultăareăcapulăşiăobrajiiăcenuşii.ă

Observat de la distan ,ă esteă remarcabil ă trecereaădeă laăcenuşiulăcapuluiăprinăbrunulăspateluiă laă

întunecarea remigelor spre negru (brun obscur).

Reproducerea. Oaspeteă deă var ă peă intervalulă aprilie-septembrieă şiă specieă deă pasaj.ă

Cuib reşteă înă p durileă întinseă dară şiă înă arboretele fragmentate. Depune 2-3ă ou ,ă alteoriă unulă

singur.ăOu leă suntă ovaleămaiă rară elipticeă deă culoareă alb-g lbuieă şiă p tateă brun;ămaculeleă suntă

prostăconturate,ăavândămaiădegrab ăaspectulădeăpat ăştears .Perioadaădeăincuba ieădureaz ăîntreă

30ăşiă35ădeăzile.ăCuibulăesteăamenajatăînăarboriăînal iă(stejar,ăfag,ămesteac n,ăpin)ălaăoădistan ădeă

10-22 m de sol.

Activitate:ăspecieădiurn .ă

Regimul alimentar: insectivor-carnivor;ăhranaăconst ădină insecteămaiămari,ăviespi,ăalbine,ă

bondariădarăpr deaz ăşiămamifereleămici,ăreptilelelăsauăp s rile.ă

Ecologie,ăhabitat.ăprefer ăzoneleăîmp duriteăundeăexist ăşiăoăalternan ăcuăpajiştileădarăşiălaă

locădeă t ietur ,ă rarişteăoriăpoian ,ăgolămontan.ăCauzaăprincipal ăaăprezen eiăsaleă într-un loc dat

esteăofertaătrofic .

Repartizareăgeografic . Viesparul este o specie vest-palearctic ăcareăcuprindeăceaămaiămareă

parteăaăEuropeiă şiă seă întindeăpeămaiădeparteă spreă r s rităpân ă înăAsiaăCentral .ăLimitaănordic ă



58

esteădat ădeăizotermaădeă150 C pentru luna iulie, punctul cel mai sudic formând-ul Peloponesos.

Cuib reşteă înă toateă rileă Europei,ă popula iileă celeămaiă frecventeă aflându-se în Rusia, Belarus,

Polonia,ăGermaniaăşiăFran a.

Viesparulă areă capacitateaă deă aă populaă planta iileă forestiereă conduseă prină lucr riă

silviculturale spre arborete cuă aspectă natural.ă R spândireaă înă Româniaă esteă discontinu ă cuă

prec dereăînăzonaăcolinar ăşiămaiăpu inăînăceaămontan ăsauădeăcâmpie.

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII



Specieăvulnerabil .ăCaăînăcazulă tuturorăspeciilorăr pitoareăcareăcuib rescă înăarboriămariăşiă

b trâni,ă copaciă supuşiă extrageriloră deă cur are,ă suportulă amplas riiă cuibuluiă astfelă înl turată s-a

reflectată înă sc dereaănumeric ă aăperechiloră clocitoareănuănumaiă peăplanăna ionalădară îndeosebiă

aici.

11.Lullula arborea – ciocârlieădeăp dureă


Descrierea speciei

Prezint ă oă talieă deă 15ă cm,ă esteă singuraă specieă careă seă aşeaz ă peă arbori.ă Coloritulă esteă

cafeniu-galbuiăcuăpeteăîntunecate,ăventralăesteăalbicios.ăPeăcapăareăunămo ămic.ăSeăîntâlneşteăînă

zonaădeăstep ăşiăsilvostep .ăCuibulăşi-lăinstaleaz ăpeăsolulăînierbat,ăîntr-oăadâncitur .ăOu leă(4-5),

p mântiiăcuăpeteăbrune,ăsuntăclociteădeăfemel ă14ăzileăîncepândădin lunaăaprilie.ăCloceşteădeădou ă

ori pe sezon. Masculul cânta deseori în apropierea cuibului. Toamna se retrag în sudul

continentului,ăpeăvaleaăNiluluiăinferiorăşiăsud-vestul Asiei.

Habitat:ăPrefer ăzoneădeschiseăcuăarbuştiă şiăcopaciă r sfira i,ă liziere,ăcrânguriăşiădumbr vi,ă

apareăregulatăînăzoneăcuămicroreliefăcaracteristicărespectivăcuămicroclimatăcald.ăEsteăprezent ăînă

specialăînăzoneăcolinareăşiădepresiuniădarăşiăînăzoneămuntoaseădeăaltitudineămic ăşiămijlocie.ăLargă

r spândit ăînăRomânia,ăîns ăabunden aălocal ădifer ăsemnificativăîntreădiferiteleăzoneăaleă rii.



59

Ecologie:ă Perioadaă deă reproducereă începeă odat ă ceă p s rileă revină înă ar ă înă lunaă aprilie.ă

Mascululă cânt ă înă zbor,ă înă timpă ceă descrieă ună zboră ondulată maiă pronun ată decâtă ciocârliaă deă

câmp. De asemenea,ăcânt ăşiăstândăpeăstâlpiăsauăînăvârfulăcopacilor.ăFemelaădepuneă3-5ăou ăînă

cuiburiăconfec ionateă înă adâncituriă s pateă înăp mânt,ădeă regul ă înăvegeta iaădeă laă lizier ă sauă laă

baza arborilor. Seăhr nescăpeăsol,ăcuădiverseăspeciiădeăinsecteăşiăcuăsemin e.

Distribu ie:ăEsteăoăspecieăpredominantăeuropean ,ăcuăoădistribu ieăpân ăînăIranăşiăînăsudulă

Turkmenistanuluiă înă Asiaă şiă nord-vestul Africii. Prefer ă climatulă temperată şiă mediteranean,ă

cuib rindă laă liziereă şiă înă zoneleă împ durite.ă Specieă migratoare,ă popula iileă nordiceă şiă centrală

Europeneămigreaz ă şiă cartiereleă lorădeă iernareă ină seă suprapunăcuă arealulă popula iilorădină sudulă

Europei, care sunt sedentare.

Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciat ălaă65000ă- 87000 de

perechiă(7ășădinăpopula iaăUE).

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.

12.Aquila pomarina – acvilaă ip toareămic


Descrierea speciei

Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb şi g in ),ăcuăcolorităcafeniu,ăciocăcenuşiu

albastru, picioare galbene şi gheare negre.

Habitat:ăCuib reşteămaiăalesă înăp duriădeăfoioaseă înconjurateădeăzoneăumedeăsauă terenuriă

agricoleăcultivateăînămodătradi ional.ăÎnănordulăşiăestulăarealuluiăprefer ăzoneăumede mai întinse

şiăp durileădeăcâmpie,ăînăEuropaăCentral ăşiădeăEstăîns ăoăîntâlnimăşiălaăaltitudiniădeăpân ălaă1800ă

m.

Ecologie:ă Specieămigratoare,ă oă întâlnimă înă locurileă deă cuib rită întreă aprilieă şiă octombrie.ă

Ierneaz ă înăAfrica,ă laă sudădeăSahara,ă înăEtiopiaă şiă regiuneaăTransvaal.ă Înăperioadaădeămigra ieă

uneoriă seă adun ă înă grupuriă deă pân ă laă 20ă indiviziă înă loca iiă bogateă înă hran .ă Perechileă deseoriă

sosescăîmpreun ălaăloculădeăcuib rit,ăundeăseăcomport ăfoarteăteritorial.ăÎşiăconstruiescăcuibulăînă



60

copaci, la circa 14-15ămădeăsol.ăCuibulăesteăconstruitădinăcrengi,ăşiăcamuflatăcuăfrunzeăverzi.ă Îşiă

refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2

ou ,ăincuba iaădureaz ăpân ălaă41ăzile.ăăPuiiăsuntăhr ni iătimpădeă58ăzile,ăapoiăînc ăoălun ădup ă

p r sireaăcuibului.ăDeăobiceiădoară1ăpuiăsupravie uieşte.ăă

Acvilaă ip toareămic ă seă hr neşteămaiă alesă cuămamifere,ă dară prindeă amfibieni,ă reptileă şiă

insecte,ă dară şiă p s riămiciă şiă deă talieămijlocie.ă Caut ă hranaă zburândă şiă planând,ă deseoriă st ă laă

pând ăsauăcoboar ălaăsol,ăundeăseăplimb ăşiăpândeşteăprada.ă

Distribu ie:ăAceast ăspecieăareăoădistribu ieădestulădeărestrâns ăînăCentrulăşiăEstulăEuropei.ă

Dup ăultimeleăstudiiăreieseăc ăRomâniaăg zduieşteăoăpopula ieăimportant ăpeăplan global. Cele

maiăbuneăhabitateăsuntăînăcentrulăşiăEstulăTransilvaniei.ă

Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciatălaă2500ă-2800 (26 %

dinăpopula iaăUE).

Statutul speciei






13.Dendrocopos medius - cioc nitoareaădeăstejar


Descrierea speciei

Areă21ăcmălungime.ăApareăînămajoritateaăp durilorăcuăfrunzişăc z tor,ăşiăpeăv ileărâurilor.ă

Areăacelaşiăcolorităcaăşiăprecedenta,ădarăcuăroşuăşiăpeăcreştet.ăÎn luna mai-iunie femela depune 5-6

ou ălucioaseăalbe,ăcareăsuntăclociteădeăambiiăso iă14-15ăzile.ăEsteăoăpas reăsedentar .

Reproducere:ădeăregul ăexist ăoăsingur ăpont ăpeăan;ăLaăprocesulăciopliriiăparticip ăambiiă

parteneri.ăOu leădeăculoareăalb ăînănum rădeă5-6, mai rar 7-8ăsuntădepuseăpeărumeguşulărezultată

dinăd ltuire,ă aflată peă fundulă scorburii.ă Incuba iaă dureaz ă14ăzile,ă clocitulă revenindă atâtă femeleiă

cumăşiămasculului.ă

Activitatea:ădiurn ;ăspecieăsolitar ăşiăsedentar ăcareăseăpoateăîns ăasociaăînătimpulăierniiăstoluriloră

polispecificeă(pi igoi,ăgai e)ăeratice,ăaflateăînăc utareădeăhran .ăSpecieăcomun ăînăEuropaăcentral ă

şiă deă est,ă cuă excep iaă Italiei,ă începândă dină Pirineiă pân ă înăUrali,ă iară înă sud,ă circumscrisăM riiă



61

Negre, în Bulgaria,ăTurciaăpân ălaăMareaăCaspic ăspreăIran.ăTotalulăperechilorăclocitoareăînă araă

noastr ăesteăapreciatălaă3.000-10.000ădeăperechiă(Weberăşiăcolab.,ă1994).

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;ă





14.Dryocopus martius - cioc nitoarea neagr


Descrierea speciei

Esteăceaămaiămareăcioc nitoareădeălaănoi,ădeătaliaăuneiăciori.ăAreăcoloritulăcompletănegru,ă

avândădoarăoăpataăro ieăpeăcreştet.ăTr ieşteăînăzonaăp durilorădeăconifereăşiăde amestec, mai rar se

întâlneşteă laă şes.ă Cuibulă şi-lă sap ă înă trunchiul,ă laă 3-20ămă deă sol,ă cuă intrareă oval .ă Pontaă esteă

depus ăînăaprilie-mai,ăalc tuit ădină3-5ăou ăalbeălucioase,ăcareăsuntăclociteădeăambeleăsexe,ătimpă

de 13-14ă zile.ăEsteă oă specieă sedentar ,ă zborulă eiă spreă deosebireă deă celelalteă cioc nitoriă nuă areă

întreruperi.

Statutul speciei



habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);



15.Lanius minor - sfrâncioculăcuăfrunteaăneagr


Descrierea speciei

Areăoătalieădeă20ăcm,ăpenajulăesteăcenuşiuăcuănegruăşiărozăpeăparteaăinferioar .ăCuibulăesteă

construitălâng ătrunchiulăcopacului,ălaăîn l ime,ădinăpelin.ăOu leăverzui-alb strui,ăcuăpeteăbrune-

violacee,ăfiindăînănum rădeă5-6ăşiăsuntădepuseăînămai-iunie. Ierneaz ăînăsudulăAfricii.

Statutul speciei




62





16.Accipiter brevipes – uliul cu picioare scurte


R spândire

Arealărestrânsăaproapeăexclusivăeuropean.ăPopula iaăesteăestimat ălaă3.600-5.800 perechi

(dină careă 90șă seă afl ă înăRusia,ăUcrainaă şiăGrecia).ăAsem nareaă cuăuliulă p s rară poateă generaă

confuziiăidentificare,ăimplicitădeăestimareănumeric ă(BotnariucăşiăTatoleăVictoria,ă2005).

Biotop

P duriădeăfoioaseăcuărariştiă şiă luminişuri,ăarboreteămici,ădumbr vi,ăparcuriămari,ăpajişti,ă

culturaăagricole.ăEvit ăp durileămariăşiădese,ădeădealăşiădeămunte,ăpopulateă înăgeneral,ădeăuliulă

p s rară(BotnariucăşiăTatoleăVictoria,ă2005).

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn, anexa II.

17.Ardeola ralloides – stârc galben


Descriere

Lungime de aproximativ 44 - 47 cm. Aripa 206 - 234 mm; coada 78 - 285 mm; tarsul 59 -

63 mm; ciocul 60 - 80 mm.

Penajulă esteă înă generală g lbuiă spreă roşiatic,ă spateleă galbenă - cafeniu cu dungi

longitudinale negre - cafenii,ăabdomenulăalburiu.ăÎnătimpulăclocitului,ăgâtulăînăparteaăinferioar ,ă

cuăcâtevaăpeneăalbeăcuămargineaăgalben ă- cafenie, iar pe spate câteva pene prelungite, cafenii.

În Europaăesteăr spândităînă rile de pe coastele Mediteranei. ÎnăRomâniaăoaspeteădeăvar ,ă

dinăaprilieăpân ăînănoiembrie,ădestulădeăfrecventăînădelt ăşiăînăb l ileămaiămariădinăinteriorulă rii.



63

Corpulăşiăcapulăocruăpalăcareăcontrasteaz ăcuăaripileăşiăcoadaădeăunăalbăcaăz pada.ăÎnăterenă

cândă st ă peă locă pareă maronie,ă dară cândă seă ridic ă înă zboră devineă aproapeă completă alb .ă Seă

deosebeşteădeăstârculădeăciread ăşiăprinăculoareaăcioculuiă(înăperioadaădeăcuib rităverdeă– g lbuiă

cuă albastruă şiă cuă vârfulă neghru,ă înă restulă anuluiă verzui).ă Îşiă petreceă ziuaă deseoriă înă copaciă sauă

tufişuri.ă Îşiă caut ăhranaămaiă alesă înă amurg.ă Înă afaraă cuib rituluiă esteăpredominantă solitar.ăZboră

lent,ă cl tinat.ă R spândită înă SEă Europeiă înă regiuniă ml ştinoase,ă delteă laguneă şiă b l iă undeă

cuib reşte înătufişuriăsauăînăcopaci,ădeăobiceiăcuăal iăstârci,ăînăcolonii.

Peăcontinentalăeuropeanăcuib reşteăaproximativă10.000ădeăperecí,ăiarăînăRomâniaă3.000-

3.500 perechi.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;ă





18.Aythya nyroca – ra aăroşie


Descriere

Cuib reşteă înăSudulăşiăCentrulăEuropeiăpeă lacuriăşiă stuf rişuri.ăEsteăpu inămaiămic ădecâtă

ra aămo at ,ăiarădungaăalb ădeăpeăarip ăesteămaiăîngust ăşiămaiăevident ă(înăzbor).ăMascululăeste

maro-roşuăînchisăintens,ăcuăochiăalbiăşiăsubcodaleleăalbe.ăPor iuneaăalb ădeăpeăabdomenăesteămaiă

restrâns ă şiă completă înconjurat ă deă oă culoareă închis .ă Femelaă esteă deă culoareă marou-cenuşiuă

închisă cuăochiănegriă şiă subcodaleă albe:ăCreştetulă capuluiă esteă înalt,ă cioculă lung,ă careă al turiă deă

dungaădeschis ă(alb )ădeăpeăarip ăsuntăsemneădistinctiveăpentruăoăidentificareăcomparativ ăcuăra aă

mo at .

Totalulăpopula ieiăeuropeneăesteădeă15.000-23.000 perechi.

Statutul speciei







64

Conven iaădeălaăBonn,ăanexa II.

19.Chlidonias hybridus – chirchi ăcuăobrazăalb


Descriere

Cuib reşteă înămlaştinileă dină Sudulă Europei.ă Penajulă deă laă distan ă pareă albicios,ă iară laă oă

lumin ă puternic ă culoareaă închis ă deă peă parteaă inferioar ă aă corpuluiă poateă fiă confundat ă cuă

efectul unei umbre.

Statutul speciei



habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);



20.Ciconia ciconia – barzaăalb


Descriere

Aripa la mascul 600 - 629 mm,ălaăfemel ă560ă- 580 mm; coada 240 - 260 mm; tarsul 170 -

190 mm; ciocul 180 - 195 mm.

Totăpenajulăalbămurdar.ăRemigeleăşiătectriceleăceleămaiălungiăaleăaripilorăsuntănegre.ăCiocul

esteăroşuăstr lucitor,ălaătineriăesteănegricios.ăOchiiăsuntăcafenii.ăTarsulăesteăroşuă- sânge.

R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ă

ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăînătoat ă araăprinăregiunileădeă

step ,ăsilvostep ,ăşiăpeălâng ăapeleălinăcurg toare.ă

Femela depune 4 - 5ăou ,ăalbe - sp l cit.

Statutul speciei




Conven ia de la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;




65

21.Circus cyaneus – ereteăvân t


Descriere

Cuib reşteă înă regiuniă deschise,ăml ştinoase,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Se aseam n ă cuă

ereteleăsurăşiăalb.

Strig tulăascu it:ă“che-che-che”,ărepetatădes;ăună“pi-e”ăplâng tor,ăînăparad ă“pri-pri-pri…”

Statutul speciei






22.Circus pygargus – erete sur


Descriere

Cuib reşteă înă mlaştini,ă pajişti,ă culturaă agricole,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Aripileă suntă

lungiă ascu ite(remigeleă primareă 2-4ă formeaz ă vârfulă aripii);ă cândă oă siluiaz ă seă aseam n ă CUă

vânturelulă roşu.ăMareaă majoritateă apopula iloră seă afl înă Rusiaă undeă cuib rescă 1.000-2.000 de

perechi

Strig tulădeăalarm :ă“chi-chi-chi”ăscurt,ărepetatărapidăădeă10-15 ori.

Statutul speciei






23.Coracias garrulus – dumbr veanc


Descriere

Esteă r spândit ă înăSudulă şiăEstulăEuropei,ă înă regiuniădeschiseă cuăcopaciămariă scorburoşi.ă

Cuib reşteăînăscorburi,ăuneoriăpeăd r p n turi.ăSeăobserv ăfrecventăstândăpeăsârmeătelegrafice,ăpeă



66

crengi sau cioturi de copaci. Culoare:ăalbastruăpaLăpeăcorpăşiăaripi,ăastfelălaăluminaăputernic ăaă

soareluiăpareăalbastruămarin.ăZborulăesteăasem n torăcuăcelăalăst ncu ei,ădarămaiărapid,ăcuăb t iă

mai viguroase de aripi.

Statutul speciei






24.Egretta alba – Casmerodius albus - egreta mare


Descriere

Aripa 410 - 470 (rar 580) mm; coada 175 - 200 mm; tarso - metatarsul 165 - 212 mm;

ciocul 110 - 116 mm.

Penajulă esteă albă curat.ă Laă ceaf şiă laă gâtă peneleă suntă pu ină alungite.ăOchiiă suntă galbeni.ă

Cioculăesteăgalbenăîntunecat,ăvariabilădup ăsezon.ăTarsulăesteăcenuşiuăîntunecat.ă

Tinerii nu au egrete (pene mai alungite).

R spândit ămaiămultăînă inuturileămediteraneeneăaleăglobului.ăÎnăEuropa mai mult în sud -

est.ă Înă România,ă înă trecută aă fostă destulă deă comun ă înă regiuneaă Dun riiă şiă peă rmurileăM riiă

Negre.ăAst ziăapareărar,ăcaăoaspeteădeăvar ,ădinăaprilieăpân ă înănoiembrie,ă înăcoloniiămici,ămaiă

alesăînădelt .

Statutul speciei

Directivaăp s ri, anexa I a Directivei Consiliului Europei 79/409/CEE;





25.Egretta garzetta - egretaămic


Descriere



67

Cuib reşteăînăzoneleăml ştinoase,ădelteăşiăb l iăcuăpâlcuriădeăcopaci.ăÎnărestulăanuluiăpoateă

fiăv zut ăpeămaluriădeărâuriăşi lacuri.ăCompletăalb .ăDegeteleăsuntăgalbene,ăcareăcontrasteaz ăcuă

picioareleănegre.ăCoculăesteăcompletănegru.ăEfectivulăeuropeanăesteăsituatăîntreă30.000ăşiă40.0000ă

de perechi, iar în România efectivul actual se apropie de 3.000 perechi, dintre care aproximativ

2.400ăînădelt ăşiăccaă600ăînăinteriorulă rii.

Statutul speciei






26.Falco vespertinus – vânturelădeăsear


Descriere

Specieădestulădeăcomun ăînăSEăEuropeiăînăstepeăşiăterenuriădeschise,ăcultívate,ăcuăpâlcuriă

deă copaci.ăCuib reşteă colonial,ă deă obiceiă înă cuiburiă deă cioar ă deă sem n tur .ă Seă aseam n ă cuă

vânturelulăroşuăînăcomportament,ădarăareăaripileăpropor ionalămaiălungiăşiăcoadaămaiăscurt ă,ăfiindă

astfelă asem n toră cuă şoimulă rândunelelor,ă areă îns ă coadaămaiă scurt .ă Adeseaă st ă peă fireleă deă

electrice.

Înăeuropaăexist ăaproximativă3.000-3.500ădeăperechi,ăiarălaănoiăînă ar ă600-1.200 de perechi

clocitoare.

Statutul speciei






27.Hieraaetus pennatus –acvilaămic


Descriere



68

Esteă ceaă maiă mic ă acvil ă european ă şiă esteă întâlnit ă înă p duriă cuă frunzeă c z toare,ă cuă

luminişuriăşiăpoieni,ădeăobiceiăînăregiuniămontaneămaiăjoase,ădarăşiălaăcâmpie.ăPrezint ădou ăfazeă

deăculoareă,ăunaăobişnuit ădeschis ăşiăunaămaiărar ăînchis .

Înă Europa,ă celeă maiă denseă şiă stabileă popula iiă seă afl ă înă Spaniaă (ccaă 3.000ă perechi),ă

Portugalia (100-300ăperechi)ăşiăFran aă(205-500ăperechi).ăÎnăRomânia,ăpopula iaăesteăestimat ălaă

30-80 perechi.

Statutul speciei






28.Nycticorax nycticorax – stârc de noapte


Descriere

Aripa la mascul 281 - 305ămm,ălaăfemel ă274ă- 290 mm; coada 103 - 116 mm; tarsul 70 -

78 mm; ciocul 65 - 76 mm.

Creştetul,ăceafa,ăparteaăanterioar ăaăspateluiăşiăum rulăsuntănegreă- verzui,ărestulăspateluiăşiă

laturileăgâtuluiăsuntăcenuşiiă- întunecat. Partea posterioar ăaăabdomenuluiăesteăgalben ă- roşiatic .ă

Egreteleă(peneleălungi)ădeăpeăcapăsuntăalbe,ărarănegreăpeăoăparteădinălungimeaălor.ăP r ileănudeăaleă

capului sunt verzui. tarsul este galben - verde.

Tinerii sunt cafenii pe spate, cu petelongitudinale galbene - roşiiăşiăalbeă- g lbui.ăGâtulăesteă

p tatăcafeniuăpeăfondăgalben,ăiarăabdomenulăesteăp tatăcafeniuăpeăfondăalbicios.ă

R spândităînăp r ileăsudiceăşiăcentraleăaleăEuropeiă(45.000-55.000 perechi)

ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăcuib rindăînăluncileădinălungulă

Dun riiăşiăînădelt ă(4.000-5.000ăperechi),ăînăcoloniiăcuă ig nuşi,ăcormoraniăpitici,ăegreteămici.

Femela depune 4 - 5ăou ,ăverziăsp l cit.

Statutul speciei






69



29.Sterna hirundo – chiraădeăbalt


Descriere

Cuib reşteăînăperechiăizolateăsauăînăcoloniiămiciăpeămlaştinileădinăregiunileădeăcoast ăşiăpeă

rmurileă lacuriloră continentale.ă Zboar ă cuă b t iă deă aripiă iu i,ă dară aparentămaiă rigide.ă Plonjez ă

frecventăînăap ăpentruăaăprindeăpeşti.ăCalotaăcapului laăadul iiăesteăneagr ,ăcioculăroşu-portocaliu

cu vârf negru; penaj dorsal gri deschis, ventral alb; rémige primare întunecate, remigele

secundareăformeaz ădedesubtăoăpat ăclar ăalb .

Statutul speciei






Statutulădeăconservareăaăspeciilorăşiăhabitatelorădeăinteresăcomunitar

Speciile prezente în situl ROSPA0128 Lunca Timisului, aşa cum apar în formularul

standard Natura 2000, sunt încadrate preponderent la stadiul de conservare categoria C.

Speciileădeăp s ri dinăformularulăstandardăROSPA0128ăLuncaăTimişului DirectivaăP s riă

79/409EEC

Nr.

crt. Cod Specie Denumireăştiinţific conservare global

1 A402 Accipiter brevipes C C

2 A229 Alcedo atthis C C

3 A255 Anthus campestris C C

4 A089 Aquila pomarina - -

5 A024 Ardeola ralloides - -

6 A060 Aythya nyroca C C

7 A403 Buteo rufinus C C

8 A224 Caprimulgus europaeus - -

9 A196 Chlidonias hybridus C C



70

10 A031 Ciconia ciconia B B

11 A030 Ciconia nigra B B

12 A080 Circaetus gallicus C C

13 A081 Circus aeruginosus C C

14 A082 Circus cyaneus C C

15 A084 Circus pygargus - -

16 A231 Coracias garrulus B B

17 A122 Crex crex - -

18 A238 Dendrocopos medius B B

19 A236 Dryocopus martius - -

20 A027 Egretta alba C C

21 A026 Egretta garzetta C C

22 A097 Falco vespertinus C C

23 A092 Hieraaetus pennatus B B

24 A338 Lanius collurio - -

25 A339 Lanius minor - -

26 A246 Lullula arborea - -

27 A023 Nycticorax nycticorax B B

28 A072 Pernis apivorus - -

29 A193 Sterna hirundo - -

Interpretare abrevieri Formular Standard:

Conservare-gradulădeăconservareăaăstructuriiăşiăfunc iilorătipuluiărespectivădeăhabitatănaturalăşiăposibilit ileădeăregenerareăaleălui. A: conservare

excelent ,ăB:ăconservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus .ăă

Evaluare globală-evaluareaă global ă aă importan eiă situluiă pentruă conservareaă habitatului-A:ă valoareă excelent ,ă B:ă valoareă bun ,ă C:ă valoareă

semnificativ .

Din punct de vedere al terenului agricol (31% culturi teren arabil respectiv 18% alte

terenuri arabile la nivelul intregului sit), acesta este afectat de lucrarile agricole.

2.4. Dateăprivindăstructuraăşiădinamicaăpopulaţiilorădeăspeciiăafectate

Evaluarea unui plan care ar putea afecta integritatea unui sit Natura 2000 se face în

principală prină determinareaă efecteloră poten ialeă aleă activit iloră respectiveă asupraă speciiloră şiă

tipurilor de habitat pentru care a fost desemnat situl.

Descriereaă tipuriloră deă habitateă şiă aă speciiloră deă faun ă s-a realizat prin consultarea

bibliografiei de specialitate, referitor la caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al

fitocenozei,ăprecumăşiăaăceleiăcuăreferireălaăecologiaăşiăetologiaăspeciilorăidentificate.

Suprafa aădină ariaănaturalaăprotejat ămodificat ăprină implementareaăplanuluiă esteădeă5,04ă

ha,ăceeaăceăreprezint ă0,04șădinăsuprafa aătotal ăaăarieiăcareăesteădeă13.404ăha.

Amplasamentulăpropusăprinăplanănuăesteăfolosităcaălocădeăcuib ritădeăp s rileădinăsit,ăfiindă



71

câmp deschis exploatat prin activitatiă agricole.ă Pierdereaă pentruă uneleă speciiă deă p s riă înă

principal cele de zoneădeshiseăsauădeăm r cinişuri (Anthus campestris, Lullula arborea , Lanius

minor, Lanius collurio, Crex crex, Coracias garrulus)ă şiă maiă pu ină celeă r pitoare (Accipiter

brevis,Aquila pomarina, Buteo rufinus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus,

Circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaëtus pennatus, Pernis apivorus)ă esteă dat ă deă

pierdereaăsuprafe eiăcaă locădeăhr nireăşiăesteă inexistent ăpentruă speciileădeăap , lunc (Alcedo

atthis, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias hybrida, Egretta alba, Egretta garzetta,

Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo) p dure (Caprimulgus europaeus, Ciconia nigra,

Dendrocopos medius, Dryocopus martius) sau cele antropizate (Ciconia ciconia, Corvus

frugilegus).

2.4.1.Metodeleă utilizateă pentruă culegereaă informaţiiloră privindă speciileă şi/sau

habitatele de interes comunitar afectate

Pentruă identificareaă speciiloră deă p s ri dină zonaă deă interesă aă fostă utilizat ă metoda

traseelor. Au fost notate: specia, nr. de indivizi, eventuale cuiburi.

În cadrul perimetrului delimitat s-aăabordatăpentruăinterogareaăavifauneiătraseeloră(Ferryăşiă

Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă Conf.ă dr.ă biol.ă Dană ST NESCU.ă P s rileă auă fostă

reperate/identificateăcuăochiulăliber,ărespectivăcuăbinoclulă(8x50)ăşiăs-a notat imediat specia si

num rulă deă indiviziă aparţin tori,ă observaţiă înă acelă moment.ă Totodat ă p s rileă auă fostă

reperate/identificateă şiă dup ă amprentaă vcocal /sonor ă (tril),ă iară acoloă undeă auă existată

incertidudini s-a apelat la determinatorul ilustrat – P s rileădinăRomâniaăşiăEuropaă(1999).



72

Fig.ănr.ă2.3.ăZonaădeăinterogareăştiin ific ăaăavifaunei

Fig.ănr.ă2.4.Imagineădeăansambluăaăzoneiădeăinterogareăştiin ific ă

(marcajulăroşuăreprezint ădelimitareaăSituluiăNaturaă2000ăROSPA0128ăLuncaăTimişului;ă

marcajulăgalbenăreprezint ăzonaădeăinterogareăştiin ific ăaăavifaunei)

Datorit ă faptuluiăc ă zonaă interogat ănuăprezint ăvegetaţieă lemnoas ă (arbuştiă şiăarbori)ă

[excepţieămargineaădrumuluiă592],ă aăoferităun spaţiuă vizualădeă lucru/spaţiuădeăanaliz ămultă

maiămareăfaţ ădeăspaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă



73

Pentruăoăimagineămaiăclar ăspaţiulăinterogatăaăfostămonitorizatăatâtăînăsezonulăcaldă(05-

06 mai 2012; 02-03ăiunieă2012),ăcâtăşiăînăsezonulăreceă(06-07 noiembrie 2012, respectiv 20-22

2012 noiembrie).

Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă interogareă ştiinţific ă (zon ă careă integreaz ă

subzonaă deă implementareă aă planului,ă respectivă ceaă dispus ă înă vecin tateaă subzoneiă deă

implementare a planului) au fost:

Nr.

crt. Specia Specificare

1 Anthus campestris

Denumireăpopular fâs ădeăcâmp

Foto

Foto: Joël Bruezière

Total indivizi

repera i/identifica i 1

GPS 45°39'59.89"N

21°30'45.93"E

Profil specie

Dimorfismulăsexualăesteăabiaăsesizabilăpân ălaăabsent.ăPenajul

p s rilor:ă brună palid.ă Sprânceanaă esteă bineă conturat .ăParteaădorsal ,ă tectricele,ă toate,ă demarcateă maiă întunecată laă polulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeăcreştet.ăDintreăfâseăesteăspeciaăceaămaiă mare,ă inconfundabil ă prină cânteculă ei.ă Determin rileăf cuteădeănoiăseăbazeaz ămaiăcuăseam ăpeăînregistr rileăsonoreăprelucrate ulterior spectral ca în imaginea de mai jos.

Cânteculăesteăinconfundabilăşiăfaciliteaz ădeterminareaăp s riiăşiăf r ăaăfiănecesarăcontactulăopticăcuăea. Cuibul este plasat p

eăp mântă şiă formată dinăvegeta iaă aflat ă înă imediataăpreajm .ăPerioadaă deă cuib rită esteă cuprins ă întreă mijloculă luiă maiă şiăînceputulă luiă iulie,ă înă func ieă deă pereche.ă Durataă incuba iei:ădou ăs pt mâni.ăOu leăînănum rădeă4-6ăformeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ăîns ăşiăponte deăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiă oă aă douaă pont ă (rar)ă (Cramp,ă 1988.,ă Makatsch,ă 1976).ăFondulăcromaticăalăou lorăvariaz ădeă laăbrunădeschisă laăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ăfluctuândăîntreăoădispersieăr zle it ăpân ălaădensitateaăaceloraşiădus ăaproapeădeăunificareă(imagineaă deă maiă jos).ă Formaă ou lor:ă oval-rotunjit ,ă oval-



74

alungit ăalteoriăovoid ădarăşiăovoconic . Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare. Regim alimentar: insectivor.

Ecologie,ă habitat.ă Laă noiă esteă oă prezen ă aă silvostepeiăpreferândă întinsurileă arideă cuă vegeta ieă joas ă dară şiă luncile,ăluminişurileă sporite,ă p şunile,ă ar turileă nisipoase,ă zoneleăinundabile sau terenurile umede.

Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ă aă Siberieiă iară înă sud-estă Asiaă Mic . Speciaă îşiă maiăextindeăarealulăşiăasupraăuneiăbuneăp r iăaăAfriciiădeăNordăcuăcomas riă importanteă înă parteă saă nord-vestic .ă Laă noiă înă ar ădateleă identific riloră cuib ririiă specieiă provină maiă cuă seam ădinăDobrogea,ăMoldova,ă CâmpiaăRomân ă şiă vestă sud-vestul

rii.

Statutul speciei

Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliuluiă Europeiă79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor

naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeăla Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;


2 Buteo rufinus rufinus

Denumireăpopular şorecarămare,ăşorecarăferoce,ăşorecarăacvilin,ăuliuămare

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°39'58.07"N

21°30'40.84"E

45°39'42.88"N

21°30'54.72"E

Profil specie

Esteă celă maiă mareă dintreă şorecariă ajungândă uneori,ă dup ăLin iaă (1954),ă deă m rimeaă acvilei- ip toare-mici (Aquila

pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul este mai deschis la

culoare,ă laă felăbordulădeăatacăală aripilor.ăVentrală şiăproximalăesteădeăasemeneaămaiădeschisălaăculoareănuan aăîntunecându-



75

seă peă parcursulă treceriiă spreă parteaă posterioar .ă Exist ă totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaăcremălaăbrunădistingându-seătotodat ădou ă faze cromaticeăunaădeschis ,ăcealalt ă intermediar ă spreăîntunecat.ă Adul iiă fazeiă deschiseă prezint ă coadaă crem-alb ă(aproape)ăf r ădungiătransversaleădeărecunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ăînănum ră deă 10ă (11) striuriă şiă poateă fiă f r ă dubiiă constatat ă laăfazaăintermediar .ăOdat ăcuăînaintareaădeălaăfazaădeăjuvenilălaăceaădeă adultă poten areaă liniaturiiă seăpierde.ăVârfulă remigelorăesteăbrunăîntunecatăspreănegruăcaăşiăbordulăposteriorăalăaripiiă(la adult) ori limitaăextrem ăaărectriceloră– penelor codale. În

zboră şiă înă func ieă deă inciden aă luminiiă devineă evident ă atâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalb a treimii externe a aripii.

Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiămetacarpiene)ă respectivă subalare,ă particulareă şorecaruluiăcomun sunt slab conturate ori solvite în restul maculelor. În

stadiulă tân ră esteă uşoră confundabilă cuă tân rulă deă şorecarăcomună(Buteoăbuteo)ăfazaădeschis .ă Seă cunoscă dou ă raseă aleă speciei: Buteo rufinus cirtensis

aproapeăidenticăasem n toareăcuăspeciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă (dină Africaă deă NVă pân ă înă Sinai)ă şiă Buteoă rufinusărufinusă(dinăfostaăYugoslavieăşiăSiriaăpân ălaămargineaăestic ăaăarealuluiădeăr spândire). Reproducere. Specie diurn ,ă rapace,ă prezint ă ună jocă nup ialăprobabil apropiat de cel al speciei nominate Buteo buteo.

Formareaă perechilor,ă ”zborulă nup ial”ă suntă pu ină cunoscute.ăIntervalulăprobabilădeăs vârşireăaăacestoraăesteăcelăprevernalăşiăvernalădepunereaăou lorăpetrecându-se în Grecia începând cu

aădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiăterminându-seălaăjum tateaăluiăAprilie;ă acelaşiă esteă intervalulă pentruă perechileă dină Algeria,ăAsiaă Central ,ă Maiă – Iunieă pentruă Altaiă şiă Martieă pentruăAfrica de NV respectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Ponta

const ădină2ă– 5ăou ă(deăregul ă3)ăf r ăluciu,ăstropiteămaiăcuăseam ă laăpolulăbazală cuăpeteă şiă grafiz riă înă form ădeăpuncteăoriăvirguleădarăcareă seăpotă întindeăchiarăpeă suprafa aă întregiiăcoaje. Exist ăoăfluctua ieănumeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuăeste,ădecâtărară repopulată chiarădac ă teritoriulă deă cuib rită r mâneă rigurosăp stratăpesteăani. Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă acoperindăcaă suprafa ăkilometriă întregiă deă suprafe eădeschise; în cazul

nostruăLuncaăMureşuluiădeălaăBataălaăPojogaăapoiăînăv ileămaiălargi din N-NE sitului (Toc de ex.); conform literaturii

pândeşteă deă regul ă hranaă deă peă în l imiă careă potă fiă atâtădâmburi mai înalte, stânci, arbori ori stâlpi de telegraf, de

înalt ă tensiune,ă etc.;ă noiă l-amă observată doară înă zboră şiă oăsingur ă dat ă poposindă peă bârnaă unuiă gardă laă margineaă



76

Mureşului. Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ămicromamiferele (Microtus) unele sciuride (Citellus,

Spermophilopsis) ori cricetidaeleă(Cricetus).ăăPeălâng ăacesteaădină tainulă şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă(Lepus),ă cârti eleă (Talpa),ă uneoriă şopârleleă (genurileă LacertaăşiăEremias)ăchiarăşerpiiădeăcas ă(Natrix)ăsauăvipereleă(Vipera),ăîns ă rar.ă Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă p mântă(Bufoăbufoă şiăBufoăviridis).ăDintreăp s riă seă cunoaşteă ataculăasupra ciocârliilor (Alauda), ciufului-de-câmp (Asio

flammeus),ă fazanilor,ă g iniloră şiă potârnicilor,ă totuşiă arareori.ăExist ă şiă doveziă deă necrofagieă (Glutz,ă U.N.ă etă all., 1971).

L custeleă(Locusta)ăsuntăvânateăprinădeplasareăterestr . Ecologie,ă habitat.ă Zborulă seă desf şoar ă cuă aripileă largădeschiseă şiă uşoră ridicate,ă particularitateă aă plan rii.ăExploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileărapideăîşiăfrângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450ă.ăZborurileăpotă fiă îns ă caă fenologieă variabileă înă func ieă deă inciden aă şiădominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă coroborareaăsinergic ă aă acestoraă (Mestec neanu,ă A.,ă Mestec neanu,ă F.,ă2010).ăLaănoiăînă ar ăesteăoaspete deăvar ăînăperioadaămartie-octombrie.;ă r mâneă rară pesteă iarn .ă Înă locurileă deă baştin ă seămanifest ăsedentarăcuătendin eădeăeratismăînafaraăperioadeiădeăreproducere.ă Esteă specieă particular ă zoneloră largiă deă câmpieăsauă deă coline,ă step ă oriă întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ăm rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă abrupturiă stâncoaseă nuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareăînăhabiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ă Propriuă caă prezen ă înă sită lunciiă întufiteă reg sit ă înăhabitatul 91E0* - p duriă aluvialeă cuă Alnusă glutinosaă şiăFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae),ă(Doni ăetăall.,2005). Repartizareăgeografic .ăSudulăPalearcticiiădinăMarocăpân ă înăMongolia; în Africa pe Valea Nilului pân ălaăAssuană– 240 N,

iară înă NVă pân ă înă Saharaă mauritan ;ă pentruă Europaă înă SE,ăapoi Turcia iar în E peste nordul Rusiei.

ÎnăBulgariaăşiăUngariaăspeciaăesteăăbineăreprezentat ănumericăcaăurmareă aă expansiuniiă demograficeădinăultimaă jum tateădeăsecol.ă Num rul totală ală popula ieiă europeneă esteă estimată laă2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritatea

semnal riloră dină araă noastr ă înă Nă Transilvanieiă (Klemm,ăKohl,ă1988),ăBanatăşiăsud-estulă riiă(Lin ia,ă1954)ăînăsecolulăprecedent,ăcredemăc ăesteărezultatul metodei de confirmare a

semnal riloră sigur-doveditoare doar pe seama exemplarelor

împuşcateă sauă recoltateă înă scopă muzeal.ă Oă maiă atent ă şiătemeinic ă observa ieă aă specieiă ară fiă dusă probabilă laă oă alt ăimagineă aă şorecaruluiă mareă înă araă noastr ă atâtaă vremeă cât

rileă vecineă c roraă suntemă geografică interpuşiă prezint ă înă



77

timpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruănoiăeste,ăast zi,ăconfirmareaăpermanen eiă şiă cuib rituluiă specieiă înă Dobrogeaă (Munteanu,ă2009)ăurmareăaăabord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.

Statutul speciei



naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBerna - Legea nr 13 din 11.03.1993;

Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII; Legea 407/2006 si 197/2007;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ); Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,

2007;

TheăStateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.

3 Carduelis carduelis

Denumireăpopular sticletele

Foto

Foto original

Total indivizi

repera i/identifica i

18

GPS

45°39'55.16"N

21°30'44.71"E

45°40'4.27"N

21°30'43.46"E

45°39'56.08"N

21°30'40.74"E

Profil specie

Sticleteleă esteă r spândită dină Europaă Occidental ă pân ă înăregiunileăcentraleădinăSiberia,ăAfricaădeăNord,ăAsiaăCentral ,ăAsia de Sud-Vest.ăÎnăAustralia,ăNouaăZeeland ă iăuneleăinsuleădinăOceaniaăaăfostădus ădeăom.ăPenajulăviuăcoloratăînăregiuneaăcioculuiă esteă ro u,ă iară ceafa,ă coadaă iă aripileă sunt colorate

negruăcuăgalben,ăpeăcândărestulăcorpuluiăesteăcafeniu.ăAceast ăcaracteristic ă ajut ă p s reaă laă marcareaă revirului,ă iă laăasigurareaăsuccesuluiăînăreproducție.ă



78

Înă general,ă caă laă toateă speciileămiciă deă p s ri,ă puiiă ajungă laăcâteva luni la maturitateăsexual .ăSticleteleăcloce teăînăgeneralăînăregiunileăjoase,ădară iăpeăv ileămontane.ăCuibul este mic, cu

unănum rădeă4- 5ăou ăalb struiăpunctateăro cat.ăElăesteăa ezatăînă arboriă deă în lțimeă mijlocie,ă celă maiă frecventă peă salcâmi.ăSticletele este sedentar,ă ierneaz ă înă țar ,ă laă careă seă adaug ăpopulațiileă deă sticlețiă nordiciă dintreă careă uneleă ierneaz ă înăAfricaădeăNordă iăAsiaădeăSud-Vest.

Hranaăsticlețilorăsuntăsemințeădeăpeătufi uri,ăscaiețiăsauădeăpeăpaji ti.ăEsteăoăpas reănepretențioas ,ă fiindă înă trecut simbolul

prim verii,ăalăfecundit țiiă iăalăr bd rii.

Statutul speciei



naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;



2007;

The StateăofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.

4 Corvus frugilegus

Denumireăpopular cioar ădeăsem n tur

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°39'50.50"N

21°30'46.67"E

45°39'50.70"N

21°31'4.46"E

Profil specie

Cioara de sem n tur ă(45ăcm)ănu-siăschimb ăînătimpulăanuluiăcoloritul negru cu nuante roscate al penajului, iar ca aspect nu

se pot confunda cu alte specii. Are un cioc putin încovoiat,



79

ascutit siă puternic.ă Esteă oă zbur toareă bun ,ă putândă fiă usor

recunoscut ă dup ă cronc nit,ă careă îsiă schimb ă tonulă dup ăsituatiileă cândă pas reaă esteă agresiv ă sauă îsiă salut ă perechea.ăSuntă p s riă activeă ziua,ă putândă fiă v zuteă peă ogoareă deă laăr s ritulă soareluiă pân ă înă amurg.ă Cuibulă îlă auă înă arboriă si

tr iescăînăcoloniiămari,ăzburândăînăstoluri, pe ogoare. Ele pot

fiăsedentareăsauăp s riămigratoareăînăfunctie de temperaturile

sc zuteă dină regiuneaă undeă tr iesc.ă Ciorileă suntă monogame,ăcuibul fiind asezat pe copaci, sub poduri, tufisuri. Ponta

maxim ăconst ădină9ăou ăcenusii verzui, clocite 16–19 zile de

femel ,ă careă eă hr nit ă înă acestă timpă deămascul.ă Puiiă stauă înăcuibă pân ă laă vârstaă deă 1ă lun ,ă timpă înă careă suntă hr niti de

ambiiă p rinti. La vârsta de 1 an tineretul este apt pentru

reproductie.

Cioaraă deă sem n tur ă esteă oă pas reă careă tr ieste în grupuri

relativ mari, în regiunile de ses,ădeădealăcuăp duri,ăcâmpuriăsi

pe ogoare, putând fi destul de greu diferentiat ă deă „cioaraăneagr ”ă(Corvusăcorone).ăEaăesteăr spândit ădinăvest- Irlanda,

Marea Britanie, Franta si Spania de Nord- pân ăînăstepeleădinăAltai.ăNuă tr ieste în Elvetia sau unele regiuni din Austria si

Italia.ă Limitaă deă r spândireă spreă nordulă Europeiă esteăDanemarca, Suedia de Sud, si regiunea de sud-estă aă M riiăNegre siăM riiăCaspice.ăÎnălunileădeăiarn ăseăretrageăînăsudulăBalcanilor- Grecia siăTurcia.ăAăfostăintrodus ăcuăsuccesădeăomăînăNouaăZeeland ăundeăînăprezentăesteăenergicădecimat . Ca siă celelalteă p s riă dină aceast ă familie,ă ciorileă consum ăhran ă deă natur ă vegetal ă siă animal ,ă deă laă viermi,ă melci,ăinsecte, larve, mamifere mici, de exempluă roz toare,ă sauăocazionalăp s releăsauăou leăacestora,ăcadavre,ăfructe,ădiferiteăseminte vegetale ca siăceleădeăpeăsem n tur ăpeăcareăleăscotăcuăcioculădinăp mânt.

Statutul speciei Speciiădeăp s riăcuămigra ieăregulateănemen ionateăînăanexaăIăa Directivei Consiliului 2009/147/EC.

OUG 57/2007 – Anexa 5C

5 Cuculus canorus Denumireăpopular cucul



80

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°39'50.50"N

21°30'46.35"E

45°39'44.14"N

21°30'50.25"E

Profil specie

Caracteristicileă acestoră p s riă suntă culoareaă cenusie si

cânteculălorăprinăcareămascululămarcheaz ăteritoriulăsi care se

poateăasem naăcuădenumireaădat ăp s rii.ăAreăm rimeaăunuiăporumbel suplu (30–35ă cm).ă Pas reaă nuă cloceste, ci femela

depuneă ou leă înă cuiburiă str ine careă suntă deă regul ă aleă unorăp s riă cânt toareă maiă mici.ă Laă mascul,ă capulă si partea

superioar ă aă corpuluiă suntă deă culoareă cenusie, iar partea

inferioar ă aă corpuluiă areă oă nuant ă cenusieă alb struie.ă Coadaăesteălung ăpestrit ăsi penele foarte grele.

Cucul esteăoăpas reămigratoare,ăierneaz ăînăAfricaătropical ăsi

în sudul Asiei.

Habitatulăcuculuiăesteăfoarteălarg.ăElăpoateăfiăg sităînăp durileădeă foioase,ă crângurileă deă peămalulă apeloră curg toare,ă coastaăm riloră sauă laămargineaăoraselor.ăMaiă tr ieste si în regiunile

cuăsmârcuriăsauădeăstep ,ăundeătr iescăsiăp s rileăcareăîiăcrescăpuii. Cucul a fost întâlnit de exemplu în Elvetiaălaăoăîn ltime

de 2.400 de m, iar în India la altitudinea de 5.250 m deasupra

n.m.ăPas reaăesteăr spândit ămaiăalesăînăemisferaănordic , dar

ierneaz ăînăregiunileădeăsavan ădinăsudulăAfricii. uculă seă hr neste în special cu insecte, fiind printre putinele

p s riă careă consum ă siă larveleă p roaseă deă insecte,ă p ianjeniăsauămelci.ăÎnăperioadaăîmperecherii,ămascululăr mâneăcircaăoăs pt mân ăîmpreun ăcuăfemela.

Statutul speciei -

6 Parus major Denumireăpopular pi igoiămare



81

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS

45°39'59.96"N

21°30'45.17"E

45°39'50.73"N

21°30'46.37"E

Profil specie

Specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat .ăEsteăunulădintreăceiămaiăcunoscu iăpi igoi,ăprezentăatâtă înăp durileă joaseăcâtă şiă înăceleădeămunteăpân ă înăzonaăconiferelor.ăAreăcrestetulănegru,ăspatele verde-cenuşiu,ă aripileă şiă coadaă alb strui,ă iară parteaăinferioar ă eăgalben-verzuie cuăoădungaăneagr ă longitudinala.ăFrecventăseăîntâlneşteăînăparcuri,ăgr dini,ălivezi.ăCuib reşteăînăscorburi,ă cr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă p tateă cuă ruginiuă suntă depuseă înă lunaă martie-aprilie,

femelaă leă cloceşteă 14ă zile.ă Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ăfiindăoăpas reăsedentar .ăSuport ăhabitateăantropizate.

Statutul speciei -

7 Passer domesticus

Denumireăpopular vrabia de casa

Foto

Total indivizi


17

GPS

45°40'0.80"N

21°30'38.60"E

45°39'54.90"N



82

21°30'51.00"E

45°39'48.30"N

21°30'48.07"E

Profil specie

Specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat ă - are 15 cm, este

specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tat pe spate,

cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenaj cafeniu-striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînăscorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iă şiă aă devieriiă eiă antropofileă aă începută s -şiă instalezeăcuiburileăînăacoperişuri,ăînăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileăunoră cl diriă sauă construc iiă industriale.ă Înă prim verileă caldeăcuib ritulăîncepeădup ăprimaădecad ăaăluniiămartieăşiădureaz ăpân ă laă începutulă luniiă august.ăEsteă specie sedentar .ăSpecieăcuă oă mareă capacitateă deă adaptare.ă Suport ă habitateăantropizate.

Statutul speciei -

8 Phasianus colchinus

Denumireăpopular fazanul

Foto

Foto original

Total indivizi


4

GPS

45°39'55.81"N

21°30'44.92"E

45°40'4.42"N

21°30'48.85"E

Profil specie

Fazanulăesteăoăspecieăomnivor ă(DINESCUăşiăcolab.,ă2004).ăHranaăluiăesteăextremădeădiversificat ,ămergândădeălaăinsecte,ălarve,ă ou ă deă furnici,ă p ianjeni,ă şopârle,ă melciă şiă mergândăpân ă laă boabeă deă oriceă fel,ă fructe,ă semin e,ă suculenteă etc.ă(www.vân torul.ro;ăBUDăşiăcolab.,ă2003). Dup ăopiniaăluiăDINESCUăşiăcolab.ă(2004)ăînăhranaăfazanuluiăsunt strict necesare grâul, orzul, floarea-soarelui, porumbul,

rapi a,ăcânepaăetc.ăÎnăgeneralăcerealeleăformeaz ăhranaăluiăde

baz ,ălaăcareăseămaiăadaug ăsfecla,ăvarza,ăghinda,ăjirul,ăfructe,ăm cieşe,ă porumbeă ş.a.ă Înă afar ă deă acestea,ă fazanulă consum ă



83

cuămareăpl cereăinsecte,ălarveăşiăchiarăcarne,ăatunciăcândăiăseăiveşteăprilejul. Maturitateaă sexual ă esteă atins ă deă fazaniă laă vârsta de

aproximativă10ăluniă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). Împerecherea fazanilor începe de obicei în luna martie, dar

momentulă seă poateă decalaă înă func ieă deă evolu iaă vremii.ă Înăanumiteă perioadeă aleă anului,ă cocoşulă deă fazană tr ieşteă într-o

bun ă vecin tate,ă dară la apropiereaă prim veriiă cocoşiiă devinăbrusc susceptibili.

Cocoşulădeă fazanăscoateăună ip tă strident.ăGlasulă luiăpoateă fiăauzităsearaăcândăseăurc ăînăarboreăpentruădormit,ădiminea aăînăzoriă cândăcoboar ,ăcândăseă simteăamenin atădeăvreunăpericolă(vulpe sau altăr pitor),ădarăîndeosebiăînăperioadaăîmperecheriiă(în aprilie-mai)ă (COTTAă şiă colab.,ă 2001).ă Înă momentulă înăcareăareăinten iaădeăaăseălansaăînăzbor,ăcocoşulăscoateăoăserieădeă „co-ro, co-ro”ă foarteă puterniceă (DURANTELă şiă colab.,ă1993).

Femela de fazan scoateăună„tic it”ăslab.ăSeăurc ăînăcopacăf r ăaădaăglasăvreunuiăsunetă(COTTAăşiăcolab.,ă2001). Urmaăfazanuluiă (fig.ă36)ăesteădat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ă Prezen aă acesteiaă esteă util ă pentruă constatareaăexisten eiă fazanuluiă într-un anumit teren de vân toareă sauă laăhr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului. Urma fazanuluiăesteădat ădeăceleă3ădegeteăorientateăanterior.ăPrezen aă acesteiaă esteă util ă pentruă constatareaă existen eiăfazanului într-ună anumită terenă deă vân toareă sauă laă hr nitori,ăprecumăşiăpentruăevaluareaăefectivului.

Statutul speciei -

9 Pica pica Denumireăpopular co ofana



84

Foto

Foto original

Foto original

Foto original

Total indivizi


GPS

45°39'55.17"N

21°30'41.22"E

45°39'44.48"N



85

21°30'43.03"E

Profil specie

Specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat ă - are 48 de cm.

Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eăneagr ăcuăreflexeăverzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădeală şiăpeăv ileă râurilor.ăFaceăunăcuibăsfericădin spini, cu

intr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7 depuse

în luna aprilie, de culoare verzui cu pete brune. Femela le

cloceşteăsingur ă17-18ăzile.ăEsteăspecieăsedentar . Statutul speciei -

10 Streptopelia decaocto

Denumire popular guguştiucul

Foto

Foto original

Total indivizi


GPS 45°39'50.97"N

21°30'46.07"E

Profil specie

Specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVăCă– Specii

deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -

Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindă regimulăariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

floreiă şiă fauneiă s lbatice);ă suport ă habitateă antropizateă – are

28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ăColoritulăesteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşănegru,ăaripileăsuntămaiăcenuşii.ăCuib reşteăaproapeătotătimpulăanului,ă numaiă înă localit iă sauă înă imediataă apropiereă aă lor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ăceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile. Este sedentar la noi. Specie cu o mare

capacitate de adaptare.

Statutul speciei



naturale protejate, conservarea habitatelor naturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;

Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;



86

Legea 407/2006 si 197/2007;


2007;


11 Sturnus vulgaris

Denumireăpopular graur

Foto

Total indivizi


GPS

45°39'50.72"N

21°30'53.42"E

45°39'52.38"N

21°31'6.64"E

Profil specie

Specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVăCă– Specii

deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -

Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindă regimulăariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

floreiăşiăfauneiăs lbatice);ăsuport ăhabitateăantropizate - are 23

cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe

spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ăOu le,ă 5-7 la

num r,ă suntă albastruă deschis,ă depuseă înă aprilieă şiă clociteă 14ăzileă deă ambiiă parteneri.ă Creşteă dou ă genera iiă deă puiă pe an.

Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita cântecul altor

p s ri.

Statutul speciei



naturale protejate, conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;


Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );



87

Birds in the European Union – a Status Assessment 2004,

2007;


12 Turdus merula

Denumireăpopular mierla

Foto

Foto original

Total indivizi


9

GPS 45°39'57.24"N

21°30'53.81"E

45°39'46.97"N

21°30'42.84"E

Profil specie

specie nevulnerabil ă şiănuăesteăprotejat ă - are 27 cm. Specie

comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleăapelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice.ă Mascululă esteă negru,ă iarăfemelaă cafeniuă închis.ă Cuib reşteă înă tufişuriă şiă boschete,ăcuibul este construită dină lută şiă ierburi.ă Pontaă esteă depus ă înălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite cu

brun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar ăapară2-3 randuri de

pui.ă Esteă oă pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuăexemplare din regiunile muntoaseă maiă nordice.ă Suport ăhabitate antropizate.

Statutul speciei -

13 Upupa epops Denumireăpopular pup za



88

Foto

[http://tolweb.org/Upupa_epops/92747]

Total indivizi


GPS

45°39'56.60"N

21°30'42.94"E

45°39'51.70"N

21°30'38.69"E

45°39'43.85"N

21°30'42.09"E

Profil specie

Specieălargăr spândit ăînăEuropa,ăAsiaăsi Africa de nord, dar

si în sudul Saharei si Madagascar. Cu exceptia celor din

SuduluiăAfricii,ăpupezeleămigreaz ălaătropiceăînătimpulăiernii. Habitatul lor este reprezentat de spatiile cultivate deschise, cu

iarb ă scurt .ă Îsi petrec mult timp pe sol, vânând insecte si

viermi.

Pup zaăareăoălungimeădeă25–29 cm,ăcuăoăanvergur ăaăaripilorăde 44–48 cm.ă Aceast ă pas reă esteă neconfundabil ,ă maiă alesădin cauza zboruluiă haotic,ă asem n toră unuiă flutureă gigactic.ăCreastaăesteăerectil ,ădarăînăprincipiuătinut ăînchis . Sunetul produs de ele este trisilabic "pu-pu-pu", fapt ce a dat

nastere numelui comun si celui stiintific.

Cuibulă esteăoăgaur ă într-un copac sau într-un perete. Acesta

tindeă s ă contin ăoă cantitateămareădeă fecaleă si miroase foarte

urât, ca protectieăîmpotrivaăpr d torilor.ăPupezele care au pui

sunt capabile la aruncarea de fecale pe intrusi.

Statutul speciei

Directivaă p s ri,ă anexaă Iă aă Directiveiă Consiliului Europei

79/409/CEE;


naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3); Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;




89


2007;


2.5.ă Relaţiileă structuraleă şiă funcţionaleă careă creeaz ă şiă menţină integritateaă ariei

naturale protejate de interes comunitar

Pân ăînăprezentălaănivelulăsitului nuăaăfostădescrisăsetulădeărela iiăstructuraleăşiăfunc ionaleă

ceăparticip ă laămen inereaă integrit ii. Structura sitului esteăafectatădeăactivit ileăantropice,ăaşaă

cum apar descriseăînălistaădeă„activit iăşiăconsecin eăînăinteriorulăsitului”ădinăcadrulăFormularuluiă

standard de desemnare.

2.6. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

În momentulădeăfa ănuăexist ăelaboratăşiăaprobatăPlanulădeămanagementăpentruăsitulădeă

ROSPA0128ăLuncaăTimisului.ăSitulăaăfostăatribuităînăcustodieăUniversit iiădeăŞtiinteăAgricoleăşiă

Medicin ăVeterinar ăaăBanatuluiăTimişoaraăînăparteneriatăcuăAgen iaăpentruăProtec iaăMediuluiă

Timiş.ăPâna în prezent a fost elaborat doar Regulamentul deăfunc ionare.

UniversitateaădeăŞtiinteăAgricoleăşiăMedicin ăVeterinar ăaăBanatuluiăTimişoara în calitate

deă (coordonator/beneficiar)ă şiă Agen iaă pentruă Protec iaăMediuluiă Timişă înă calitate de partener

deruleaz ăună„ElaborareaăplanuluiădeămanagementăintegratăpentruăROSCI0109ăLuncaăTimişuluiă

şiă ROSPA0095ă P dureaă Macedonia”ă SMIS-CSNR 36396 - proiectă finan ată prină Programulă

Opera ionalăSectorialăMediuă2007-2013 (POS Mediu).

Asigurareaă st rii de conservare favorabile a sitului Natura 2000 se va face prin

respectareaăcondi iiloră impuseădeăcustode,ăprecumăşiăaă tuturorăcondi iiloră impuseăprinăacteleădeă

reglementareăemiseădeăautorit ileăcompetenteăpotrivitălegii.

2.7.ă Descriereaă st riiă actualeă de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar,ăinclusivăevoluţii/schimb riăcareăseăpotăproduceăînăviitor

Înătabelulăexpusămaiăjosăsuntăexpuseădateleăreferitoareălaăimportan aăpopula iilor,ăgraduluiă

deă conservare,ă deă izolareă şiă evaluareă global ă conformă criteriilorăManualuluiă deă completareă aă

formularuluiă standardă Naturaă 2000,ă aprobată prină OMă 207/2006ă ină concordan ă cuă formularulă

standard Natura 2000.



90

Cod Denumire specie

Stareaăactual ădeăconservare Starea viitoare de conservare

În a

mpl

asam

entu

l

plan

ului

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

% p

osib

ila a

fect

are

indu

sa d

e im

plem

enta

rea

plan

ului

Sit

pop.

cons

erva

re

izol

are

glob

al

A402 Accipiter brevipes D C C B C 0,04 C C B C

A229 Alcedo atthis D C C C C 0,04 C C C C

A255 Anthus campestris C C C C C 0,04 C C C C

A089 Aquila pomarina D D - - - - D - - -

A024 Ardeola ralloides D D - - - - D - - -

A060 Aythya nyroca D C C C C - C C C C

A403 Buteo rufinus D C C C C 0,04 C C C C

A224 Caprimulgus europaeus C D - - - 0,04 D - - -

A196 Chlidonias hybridus D C C C C - C C C C

A031 Ciconia ciconia D C B C B 0,04 C B C B

A030 Ciconia nigra C C B C B 0,04 C B C B

A080 Circaetus gallicus C C C C C 0,04 C C C C

A081 Circus aeruginosus D C C C C 0,04 C C C C

A082 Circus cyaneus D C C C C 0,04 C C C C

A084 Circus pygargus D D - - - 0,04 D - - -

A231 Coracias garrulus D C B C B 0,04 C B C B

A122 Crex crex D D - - - - D - - -

A238 Dendrocopos medius D C B C B - C B C B

A236 Dryocopus martius D D - - - - D - - -

A027 Egretta alba D C C C C - C C C C

A026 Egretta garzetta D C C C C - C C C C

A097 Falco vespertinus C C C C C - C C C C

A092 Hieraaetus pennatus D C B C B - C B C B

A338 Lanius collurio D D - - - - D - - -

A339 Lanius minor D D - - - - D - - -

A246 Lullula arborea D D - - - 0,04 D - - -

A023 Nycticorax nycticorax D C B C B - C B C B

A072 Pernis apivorus D D - - - 0,04 D - - -

A193 Sterna hirundo D D - - - D - - -

Sit Pop.- populaţia-raportulă dimensiuniiă şiă densit iiă relativeă aă popula ieiă situluiă raportat ă laă ceaă laă nivelă na ională A:ă 100ș≥p>15ș;ă B:ă

15ș≥p>2ș;ăC:ă2ș≥p>0ș;ăD:ăpopula ieănesemnificativ ,ăspecieăobservat ărar.ă



91

Conserv.-gradă deă conservareă aă caracteristiciloră habitatuluiă relevanteă pentruă specieă şiă posibilit iă deă regenerare-A:ă conservareă excelent ,ă B:ă

conservareăbun ,ăC:ăconservareămedieăsauăredus

Izolare-gradul de izolare al speciei prezenteă înă sită fa ă ădeă ăariaă ădeă ă r spândireănatural ă aă speciei- A:ăpopula ieă aproapeă izolat ,ăB:ă popula ieă

neizolat ,ădarălaălimitaăarieiădeăr spândire,ăC:ăpopula ieăneizolat ăcuăoăarieădeăr spândireăexins .ăă

Global-evaluareăglobal ăaăimportan eiăsituluiăpentru conservarea speciei- A:ăvaloareăexcelent ,ăB:ăvaloareăbun ,C:ăvaloareăsemnificativ .ăă

Starea de conservare- A:ăexcelent ,ăB:ăbun ,ăC:ăslab ,ăD:ăabsent ăînăareal

Implementarea planului nu determin ă amputareaă terenuluiă dină circuitulă natural.ă Terenul

este teren agricol.

Înă zonaă deă implementareă aă planuluiă nuă suntă şiă nuă auă fostă identificateă speciiă careă s ă fieă

dependenteădeăsuprafa aăpropus ăpentruăimplementareaăplanului.

Înă zonaă deă implementareă aă planuluiă nuă suntă şiă nuă auă fostă identificateăhabitate de interes

comunitar.

Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0128 Lunca Timişuluiănuăesteăafectat de


2.8.ăAlteăinformaţiiărelevanteăprivindăconservareaăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresă

comunitar,ă inclusivă posibileă schimb riă înă evoluţiaă natural ă aă arieiă naturaleă protejateă deă

interes comunitar

Planul propusăesteădispusăînăinteriorulăArieiădeăImportan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişuluiă

ROSPA 0128 careăareăoăsuprafa ă13.404ăhaăşiăcareăcuprindeăterenuriăarabileă(31ș),ăalteăterenuriă

arabileă(18ș),ăp duriădeăfoioaseă(40ș),ăpasuniă(11ș).



92

Fig. 2.5.Limita Ariei de Importan ăAvifaunisticaăLuncaăTimişului (contur roşu)

(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)



93

Fig. 2.6.LimitaăArieiădeăImportan ăAvifaunistic ăLuncaăTimişuluiă(conturăroşu)

(http://iba.sor.ro/Maps/lunca_timisului_harta_satelitara.htm)

2.9.ăAlteăaspecteărelevanteăpentruăariaănatural ăprotejat ădeăinteresăcomunitar.

Zona de ine un poten ial turistic deosebit mai ales prin valorificarea râului Timiş şi a

tradi iilor locale.



94

III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1.Tipuriădeăpoluareăcareăpoateăfiăgenerat ădeăplan

3.1.1.Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilorăînămediu

a.ăProtecţiaăcalit ţiiăapelor:

În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de canalizare in




prin grija beneficiarului.













ANIF nr. 1368/12.12.2012).

b.ăProtecţiaăaerului:


-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.



motoareăDiesel,ănoxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă


proiectului, sursele deăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăardereaăcombustibililorălichiziăînă



95



autorizate.

c.ăProtecţiaăîmpotrivaăzgomotuluiăşiăvibraţiilor:

Pe perioada de realizare a parcului fotovoltaic, lucrarile se vor incadra ca si nivel de

zgomot in prevederile legale si anume STAS 100009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad

ridicatădeăfiabilitateăsiăusorădeăexploatat.ăZgomotulăseăvaăintensificaăînăzon ădatorit ăfunc ion riiă

utilajelor;ă acesta,ăvaăvaria,ă înă func ieădeă tipulă şiă intensitateaăopera iiloră realizate.ă Înă acestă sens,ă

desfasurarea activitatilor de santier se va realiza in limitele parametrilor normali de lucru,

respectandă perioadeleă deă cuib rire,ă migra ieă pentruă speciileă deă p s ri,ă asigurându-se astfel

p strareaăechilibruluiăecologicădinăzon .ă

Pe perioada de functionare a planului, nivelul de zgomot va fi cu mult redus fata de

perioada de realizare a planului, sursele de zgomot fiind reprezentate de folosirea unor

echipamente tehnice exterioare, parcarile si manevrele vehiculelor, respectand bineinteles

prevederile legale in vigoare.

Mentionez ca amplasamentul se afla in imediata apropiere a drumului judetean DJ 592

km.

d.ăProtecţiaăîmpotrivaăradiaţiilor:

Nu e cazul. Activitateaănuăvaăaveaăniciunăimpactăasupraăniveluluiădeăradia iiădinăzon .

e.ăProtecţiaăsoluluiăşiăaăsubsolului:





-încheierea unui contract de preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati



-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentruăevitareaăunorăscurgeriă accidentale a





96

Alimentareaă cuă combustibilă aă utilajelor,ă între inerea/repararea acestora se va face doar


f.ăProtecţiaăecosistemelorăterestreăşiăacvatice:

Tipulădeăhabitatădinăzon ăesteăreprezentatădeăterenăarabil.

Pe perioada de realizare cat si pe perioada de functionare a planului se vor respecta:

-conditiile impuse in avizele obtinute;

-se vor interzice orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii

de lora si fauna;

-se va inlatura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea

necontrolata a deseurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, etc;

-se va respecta perioada de cuibarit, hranire, migrare, reproducere a pasarilor

g.Peisajul

Prinăimplementareaăproiectuluiăpeisajulăvaăfiămodificatădatorit ăurm toarelor activit i:






h.ăProtecţiaăaşez rilorăumaneăşiăaăaltorăobiectiveădeăinteresăpublic:

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud. Timis. Din acest punct

deăvedereănuăexist ăunăimpactăasupraăaşez rilorăumane.

i.ăGospod rireaădeşeurilorăgenerateăpeăamplasament:

Deşeurileărezultateădinăactivitate se împart în trei categorii:

-deşeuriămenajere:ărezultateădeălaăangaja i;

-deseuri metalice: resturi (deseuri) rezultate din activitatea de realizare a parcului

fotovoltaic, montare/asamblare echipamente;

- Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului prevazut si pentru lucrarile de

plantare a doi stalpi.

În tabelul de maiăjosăsuntăprezentateăcantit ileădeădeşeuriăgenerateăpeăparcursulăactivit iiă

de realizare a proiectului. Proiectul fiind realizat pe o perioada de 82 de zile, cantitatile de

deseuri prezentate vor fi per total si nu pe luna/an.



97

Gestionareaădeşeurilor Nr. crt.

Deseuri Cod deseu conf. H.G.

nr.856/2002

Gestionare UM Cantit totala

1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + preluat de societ iăspecializateăautorizate

mc 4

2 Deseuri metalice


kg 20

3 Solul fertil de la decopertare pentru realizarea accesului prevazut si pentru lucrarile de plantare a doi stalpi

17 05 04 Redistribuit pe amplasament fara depozitare temporara

mc 15

4 Deseuri din lemn pe care vin panourile (Europaleti)


kg 500

ConformăH.G.ănr.ă856/2002ătitularulăactivit iiăvaă ineăoăeviden ăaădeşeurilor.

j.ăGospod rireaăsubstanţelorăşiăpreparatelorăchimiceăpericuloase

Înă activitateă seă utilizeaz ă doară combustibil lichid. Alimentarea cu combustibil lichid,

repararea/între inereaăutilajelorăseăefectueaz ălaăsociet iăspecializateăautorizate.

Nuăvorăfiăutilizateăalteăsubstan eăsauăpreparateăchimiceăpericuloase.

3.1.2.Analiza gradului de poluare asupra componentelorădeămediuăap ,ăaer,ăsol.ă

a.Poluarea apei:

În prezent nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa si de csnalizare in




prin grija beneficiarului



98













ANIF nr. 1368/12.12.2012).

b.Poluarea aerului:


-surse mobile: utilajele si masinile din zona de realizare a parcului fotovoltaic.



motoare Diesel, noxeleăeliberateăînăaerăvorăfiăgazeleădeăeşapament:ăoxiziădeăazot,ăoxiziădeăsulf,ă


proiectului,ăsurseleădeăpoluan iăpentruăaerăsuntăreprezentateădeăardereaăcombustibililor lichizi în



autorizate.

c.Poluarea solului:







99

-încheiereaă unuiă contractă deă preluareă aă deşeuriloră menajereă siă metaliceă cuă unitati



-folosireaăunorăutilajeă şiămaşiniăperformanteăpentru evitarea unor scurgeri accidentale a



Alimentarea cu combustibil a utilajelor,ă între inerea/reparareaă acestoraă seă vaă faceă doară


Seă poateă concluzionaă caă dină punctă deă vedereă ală factoruluiă deă mediuă aer,ă ap ă şiă solă

activitateaădeăpeăamplasamentulă studiatănuă reprezint ăoă sursaă semnificativ ădeăpoluareădac ăseă

respect ăcondi iileămen ionateăanterior.

3.2.Tipuriă deă impactă asupraă factoriloră deămediuă careă potă s ă afectezeă negativă ariaă

protejat

3.2.1.Impact direct şi indirect asupra mediului

In faza de realizare a planului, impactul direct si indirect asupra solului, aerului poate

exista doar in cazul in care:

-nu sunt utilizate utilaje si masini performante;

-daca vor exista scurgeri accidentale de combustibil sau uleiuri pe sol;

-daca deseurile nu vor fi gestionate corespunzator.

Impactul direct asupra apei nu exista datorita faptului ca in zona nu exista cursuri de apa.

Impactul direct si indirect asupra avifaunei poate exista in conditiile in care nu se

respecta perioada de hranire, reproducere, cuibarit, clocit si migrare a pasarilor.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact direct, prin

amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest cadru natural va reveni la

starea initiala de teren arabil.

Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si comunitar , nu

au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.

Pe perioada functionarii planului, impactul direct si indirect asupra avifaunei va putea

fi prezent in cazul in care nu se respecta urmatoarele conditii:



100

-distanta dintre randurile de panouri sa fie de minim 7 m, fapt ce permite rapitoarelor de

zi sa pradeze la nivelul solului fara a exista posibile accidente in timpul actiunii de procurare a

hranei;

-stalpii utilizati la imprejmuirea amplasamentului vor fi prevazuti cu spatii de

odihna/spatiiădeăanalizaădeăformaălitereiă“T”ăpentruăspeciileărapitoareădeăzi;

-nu se vor face gropi de imprumut in zona de implementare a planului;

-nu se vor amplasa capcane pentru animale (nevertebrate si vertebrate) in zona de

implementare a planului;

-nu se utilizeaza substante chimice menite sa combata animalele (nevertebrate si

vertebrate);

-nu se vor amplasa dispozitive cu inregistrari audio menite sa alunge speciile de pasari

din zona de implementare a planului;

-tehnologia de implementare a planului actual si se vor aborda unele masuri tehnologice

pentru reducerea asemanarii suprafetei panourilor cu luciul (lipirea de benzi albe, utilizarea de

panouri fara reflexii) .

Impactul direct si indirect asupra celorlati factori de mediu: apa, aer, sol, pe perioada de

functionare a planului, mentionez ca acesta va fi nesemnificativ.

3.2.2.Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifaunei daca nu

se respecta conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:



hranei;







vertebrate);



101





panouri fara reflexii).

3.2.3.Impact pe termen scurt asupra mediului

Perioada de construire:

-poluarea fonica indusa de utilajele care sunt folosite pentru realizarea parcului

fotovoltaic. Prin aplicarea normelor legale privind zgomotul admis conform STAS10009/1998

„Acusticaăinăconstructii.ăAcusticaăurbana”-Limitele admisibile ale nivelului de zgomot; precum

si respectarea perioadelor de reproducere, cuibarit, clocit, hranire si migrare, acesta va fi

nesemnificativ.

Pe perioada de implementare a planului nu exista impact pe termen scurt.

3.2.4.Impact rezidual. Ofertaăsc zut ădeăhabitateădinăzonaădeăimplementareăaăplanului a

indusăoăpopulareămic ăcuăspeciiădeă interesăcomunitarăsi rpin urmare induce un impact rezidual

redus.

3.2.5.Impactul cumulativ proiectul este situat in extravilanul localitatii Bacova, jud.

Timis. Înă imediataăapropiereăaăamplasamentuluiăseăg seşte drumul DJ 592. Nu se cunosc pana

acum alte proiecte aprobate in zona. Deci nu poate fi vorba de un impact cumulativ cu alte

proiecte.

Descriereaărezumativ ăaăimpactului:ă

impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului este in

extravilan;

impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;

impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului este

arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere

floristic ;

impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de habitatul

speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere, cuibarit, etc);

impactul asupra solului - nu existã şiă nuă auă fostă identificate surse de poluan i

pentru sol şiăsubsol;



102

impactulă asupraă calit ii şi regimului cantitativ al apei – f r ră impact;ă nuă exist ă

surse de poluare a apelor;

impactul asupraă calit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de executie a

planului;

impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de implementare

a planului, absent in faza de realizare a planului;

impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus;

impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac iunilor dintre

aceste elemente – f r ăimpact, deoarece înăzon ănuăexist ăşiănuăauăfostăidentificateă

obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;

extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă popula iei/habitatelor/speciiloră

afectate) – nuăseăpreconizeaz ăoăextindereăaă impactuluiăasupraăzoneiăgeografice,ă

popula ieiădinăzon ăşiădină localit ileă învecinate,ăasupraăhabitatelorăsauăanumitoră

specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.

magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ;

probabilitatea impactului –redus ;

durata,ă frecven aăşiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în perioada

de constructie;

natura transfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.

3.3.Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului

prin activitatile agricole, terenul fiind unul arabil. Traficul rutier de pe DJ 592 reprezinta cea mai

importanta presiune antropica identificata in acest moment in zona de implementare a planului.

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare nu

induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost

desemnata aria protejata SPA Lunca Timişului, deoarece presiunea antropica majora e

reprezentata de DJ 592, fapt ce a determinat migrarea speciilor de pasari in zonele

invecinate, zone care nu sunt expuse implementarii planului actual.

Impactul în faza de construcţie:

-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce efectul

antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ semnificativ asupra

ariei naturale protejate;



103





nesemnificativ.

Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se respecta

conditiile enumerate mai sus, pe perioada de functionare a planului si anume:



hranei;







vertebrate);






3.4.Evaluareaăimpactuluiăpotenţialăasupraăspeciilorăşiăhabitatelorădinăariaănatural ă

protejat ădeăinteresăcomunitar

3.4.1.Impactulăasupraăvegetaţieiăşiăfaunei

Impactul asupra vegetatiei este redus pentru ca in zona amplasamentului nu exsita specii

de interes comunitar. Datorita activitatilor agricole din zona se constata prezenta unor specii de

pasari comune care folosesc amplasamentul pentru migrare, hranire. Nu exista impact deoarece

terenul destinat planului este arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de

vedere floristic.



104

3.4.2.Impact asupra speciilor şi habitatelor ariei naturale protejate datorit

destinaţiei terenului

Acestătipădeăimpactăseădatoreaz :

-pierderii habitatului – înăzonaădeăimplementareăaăplanuluiănuăexist ăhabitateădeăinteresă

comunitar sau habitate tipice ale speciilor de interes comunitar;ă datorit ă moduluiă actuală deă

exploatare al terenurilor agricole;

- fragmentării habitatului – esteătemporar ăsi nu definitiva deoarece dupa implementarea

planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;

- modificării habitatului - esteă temporar ăsi nu definitiva deoarece dupa implementarea

planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;

- perturbării speciilor – in prezent speciile de pasari sunt oricum perturbate de traficul

rutier de pe DJ 592 care se afla in vecinatatea amplasamentului. Planul actual nu contribuie la

perturbareaăspeciilorădinăzonaăşiănuăinfluen ez ăstatutulădeăconservareăalăspeciilorădinăsit.

- dislocării speciilor- implementarea planului actual nu duce la o disclocare a speciilor de

interes comunitar.

3.4.3.Gradulădeăafectareăaăintegrit ţiiăarieiănaturaleăprotejateădeăinteresăcomunitar

a. reducerea habitatelor deă interesă comunitară şiă aă speciiloră şiă habitateloră acestoraă - nu

este cazul deoarece nu au fost identificate în zona de implementare a planului habitate prioritare

şiădeăinteresăcomunitar;ă

b. fragmentării habitatului – esteă temporar ă si nu definitiva deoarece dupa

implementarea planului (20 ani) se va reveni la habitatul actual si anume teren arabil;

c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este cazul;

d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de

interes comunitar - nuăesteăcazulădeoareceăaceast ăparteăaă situluiă şiă arealulăpropusăesteă formată

doar din terenuriăarabileăacesteaăfiindăagroecosistemeăaăc rorărela iiăstructuraleăşiăfunc ionaleăsuntă

minimalizateăşiăcontrolateădeăom.ă



105

Impactul planului asupraăspeciilorăprotejateăînăsitulădeăimportanţ ăcomunitar

Specia

Efectiv la

nivelul

sitului

inclusiv

efective de

pasaj

Prezenţaăînăamplasament/vecin tate

Impactul planului asupra speciei Identificare

% din

suprafaţaăhabitatului

folosit

pentru

hran ăsauăodihn

% din

populaţiaăsitului

afectat ă

Accipiter

brevipes 0-1p 0 max. 0,04 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.

Planul nu are impact semnificativ negativ asupra

speciei/habitate.

Alcedo atthis 6-8 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Anthus

campestris 1-2 p 1 max. 0,04 max. 0,04

Nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


speciei/habitate.

Aquila

pomarina 10-20 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Ardeola

ralloides 0-2 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Aythya nyroca 50-100 i 0 max. 0,04 0



specie/habitate.



106

Buteo rufinus 1-2 p 2 max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Caprimulgus

europaeus 1-2 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Chlidonias

hybridus 100-200i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Ciconia ciconia 50-100 i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Ciconia nigra 100-200i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Circaetus

gallicus 0-1 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Circus

aeruginosus 30-60 i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.



107

Circus cyaneus 10-15 i 0 max. 0,04 0



specie/habitate.

Circus pygargus 3-10 i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Coracias

garrulus 20-22p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Crex crex 3-8 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Dendrocopos

medius 20-35 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Dryocopus

martius 4-6 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Egretta alba 60-90 i 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.



108

Egretta garzetta 15-30 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Falco

vespertinus 5-10 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Hieraaetus

pennatus 1-2p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Lanius collurio 20-30p 0 max. 0,04 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual a

speciei/habitate.


specie/habitate.

Lanius minor 30-45p 0 max. 0,04 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă deă conservareă actual a

speciei/habitate.


speciei/habitate.

Lullula arborea 3-5 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.

Nycticorax

nycticorax 30-50 p 0 max. 0,04 0



speciei/habitate.



109

Pernis apivorus 0-2 p 0 max. 0,04 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global ă de conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


speciei/habitate.

Sterna hirundo 10-20 i 0 max. 0,04 0

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstarea global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


specie/habitate.

Corvus

frugilegus 220-300 p 17 max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Speciileădeăp s riăidentificateăînăzonaădeăimplementareăaăplanuluiăşiăînăvecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zona de

interogareăştiinţific )

Carduelis

carduelis - 18 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Parus major - 13 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Cuculus

canorus - 2 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Turdus merula - 9 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.



110

Streptopelia

decaocto - 3 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Passer

domesticus - 17 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Pica pica - 5 i max. 0,04 max. 0,04



speciei/habitate.

Phasianus

colchinus - 4 i max. 0,04 max. 0,04

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ineăstareaă global deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


speciei/habitate.

Sturnus vulgaris - 31 i max. 0,04 max. 0,04



speciie/habitate.

Upupa epops - 3 i max. 0,04 max. 0,04

Nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ă stareaăactual ă deă conservareă aă habitatelor,ă seă men ine

stareaă global ă deă conservareă actual ă aăspeciei/habitate.


speciei/habitate.

Leg turileăplanuluiăcuăariaăprotejat :ă

- planul propus este situat înăROSPA0128ăLuncaăTimişuluiă ocupandăoă suprafataă deă

0,04% din sit;

- planul nuă areă impactă asupraă speciiloră şiă habitatelor din ROSPA0128 Lunca

Timişuluiădacaăseărespectaămasurileămentionateălaăcapitolulămasuriădeăreducereăaăimpactuluiă

asupra mediului.



111

3.5.M suri de reducere a impactului asupra mediului

Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelele de mai jos pe

ambele perioade ale planului: de executie si functionare a planului.

Masurile de reducere a impactului asupra mediului pe perioada de executie si

functionare a planului Nr. Crt.

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Etapa de realizare a planului

Masuri de reducere a impactului asupra mediului

Etapaădeăfuncţionareăaăplanului 1 Gardul ce va delimita suprafata parcului

fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.

Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a

planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii

populationale

2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime

Identificarea respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor

de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de

implementare a planului 3 Cablurile care vor realiza conexiunea

intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor respectiv a faunei terestre.

Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate

4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica

Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa

perturbe bioritmul faunei terestre

5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)

Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altorăavize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

6 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăacteleăde reglementare, avizul custodelui sau a altorăavize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ăcapturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon

7 Respectarea normelor/programului de lucru

Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

8 Înl turareaăoric ruiăimpactănegativăasupraă Intezicerea pe toata durata de desfasurare



112

solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil,ă ulei,ă depunereaă necontrolat ăaădeşeurilorădeăoriceăfel,ăetc)ă

a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului

9 Interzicereaă oric reiă formeă deă recoltare,ăcapturare,ăucidereăaăvreuneiăspeciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon

Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

10 Organizareaăcorespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile; -realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant; -realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor; -realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane; -instalarea modulelor fotovoltaice; -pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare; -realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice -realizarea instalatiei de pamantare; -realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica; -amplasarea cabinei de racord Electrica Enel; -realizarea drumului pietonal si a accesului auto; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.

-

11 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

-

12 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

-

13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale

-



113

protejate 14 Intezicerea pe toata durata de realizare a

proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului

-

15 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

-

3.6.Monitorizarea impactului

Monitorizarea impactului în perioada de realizare a planului: se reg seşteăînătabelulădeă

mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului, în perioada de realizare a planului

Nr. crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Gardul ce va delimita suprafata parcului fotovoltaic va fi inaltata cu circa 30 cm fata de teren pentru a permite tranzitarea perimetrului parcului de catre fauna terestra, pentru a evita fragmentarea habitatelor specifice faunei terestre.

Titularul planului si dirigintele de santier

Pe perioada de realizare a planului

82 zile

Surse proprii de finan are

2 Inaltimea gardului ce va delimita suprafata parcului sa fie de cel mult 2,5 m pentru a nu crea un obstacol mare in culoarul de zbor a unor specii de pasari care zboara la joasa inaltime



82 zile


3 Cablurile care vor realiza conexiunea intre panouri si centrala fotovoltaica nu vor fi amplasate in aer ele urmand a fi ingropate, evitandu-se astfel electrocutarea accidentala a pasarilor



82 zile




114

respectiv a faunei terestre.

4 Respectarea intervalelor de odihna (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica


Aprilie-septembrie interval orar 21-08 Octombrie-martie interval orar 17-09


5 Respectarea perioadelor de reproducere specifice vertebratelor de talie mica in vederea evitarii mortalitatii speciilor de vertebrate de talie mica (aprilie-iunie)


Aprilie-iunie Surse proprii de finan are

6 Respectareaăcondi iilorăimpuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduriăob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăîn vigoare


Pe perioada de realizare a planului, 82 zile


7 Respectarea normelor/programului de lucru




8 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunereaă necontrolat aă deşeuriloră deă oriceăfel, etc)




9 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreuneiă speciiă deă flor ăsauăfaun ădinăzon




10 Organizarea corespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -realizarea






115

imprejmuirii instalatiei cu accese carosabile; -realizarea structurii din tarusi de otel zincat infipti in pamant; -realizarea de trasee ale instalatiei pentru exploatarea echipamentelor; -realizarea structurilor de fixare a panourilor din otel zincat ancorate la structura metalica prin piulite si suruburi speciale si buloane; -instalarea modulelor fotovoltaice; -pozarea cablurilor de conectare intre modulele fotovoltaice si invertoare; -realizarea instalatiei electrice cu pozarea de tablouri electrice -realizarea instalatiei de pamantare; -realizarea accesului la racordul cu Enel Electrica; -amplasarea cabinei de racord Electrica Enel; -realizarea drumului pietonal si a accesului auto; -inierbarea spatiilor dintre randurile de panouri fotovotaice cu specii ierboase specifice conditiilor climatice din zona. Procedeul se va realiza prin hidroinsamantare, cu samanta de la unitati specializate autorizate.

11 Monitorizareaăst riiătehnice aăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

Titularul planului Conformăverific rilorătehnice specifice utilajelorăşiămaşinilorăutilizate


12 Instruirea personalului care executa lucrarile


Pe perioada de realizare a planului,




116

prevazute in plan, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

82 zile

13 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate




14 Intezicerea pe toata durata de realizare a planului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului








Monitorizarea impactului în perioada de functionare a planului: se reg seşteăînătabelulă

de mai jos.

Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a impactului, în perioada de functionare a planului

Nr. crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Monitorizarea efectivelor de pasari identificate in zona de implementare a planului (aprilie-iunie, septembrie-noiembrie) in vederea stabilirii dinamicii

Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens

Aprilie-iunie, Septembrie-noiembrie

In primii 2 ani

Surse proprii de finantare



117

populationale 2 Identificarea

respectiv remedierea efectelor care induc reducerea efectivelor de pasari in cazul in care panourile fotovoltaice induc/cauzeaza mortalitati in randul populatiilor de pasari din zona de implementare a planului

Titularul planuluiăşiăpersonalul de specialitate contractat în acest sens

Atunci cand e cazul .


3 Mentinerea spatiilor verzi de pe arealul planului intr-o stare favorabila pentru a spori productivitatea naturala (baza piramidei trofice) situatie care va favoriza aparitia unor lanturi trofice bine consolidate

Titularul planului Pe perioada de functionare a

planului (20 ani)


4 Interzicerea amplasarii pe raza planului a unor dispozitive care prin sunetul lor sa perturbe bioritmul faunei terestre


planului (20 ani)


5 Respectarea condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare


planului (20 ani)


6 Interzicerea oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ă sauă faun ă dinăzon


planului (20 ani)


7 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului,


planului (20 ani)




118

Garda Nationala de Mediu), ISU, cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

8 Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului


planului (20 ani)




planului (20 ani)




119

CONCLUZII

Implemetarea planului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare nu

induce un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar pentru care a fost

desemnata aria protejata ROSPA0128 Lunca Timişului, deoarece presiunea antropica

majora e reprezentata de DJ 592, fapt ce a determinat migrarea speciilor de pasari in

zonele invecinate, zone care nu sunt expuse implementarii planului actual.

Impact pe termen lung asupra mediului poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se

respecta conditiile enumerate mai jos, pe perioada de functionare a planului si anume:



hranei;







vertebrate);






Presiuni antropice în zona ariei protejate: se manifesta in zona amplasamentului prin

activitatile agricole, terenul fiind unul arabil. Traficul rutier de pe DJ 592 reprezinta cea mai

importanta presiune antropica identificata in acest moment in zona de implementare a planului.

Impactul în faza de construcţie:



120

-eliminarea ecosistemului agricol in favoarea parcului fotovoltaic va reduce efectul

antropic datorat activitatilor agricole, care au in prezent un impact negativ semnificativ asupra

ariei naturale protejate;





nesemnificativ.

Impactul în faza de functionare: poate fi prezent asupra avifaunei daca nu se respecta

conditiile enumerate mai sus, pe pagina anterioara, pe perioada de functionare a planului.

Cadrul natural va fi modificat, drept urmare in acest caz, va exista un impact direct, prin

amplasarea panourilor. Mentionez ca dupa dezafectarea planului acest cadru natural va reveni la

starea initiala de teren arabil.

Prin implementarea planului, nu se distrug habitate de interes national si comunitar , nu

au loc exploatari de resurse naturale.

Nu se vor realiza defrisari pe amplasament pe perioada de realizare a planului.

Descrierea rezumativ ăaăimpactului:ă

impactul asupra popula iei – nu exista impact, zona amplasamentului este in

extravilan;

impactulăasupraăs n t ii umane - f r ăimpactăasupraăs n t iiăumane;

impactul asupra florei – nu exista impact deoarece terenul destinat planului este

arabil, ca atare nu prezinta un tablou vegetal important din punct de vedere

floristic ;

impactul asupra faunei: este nesemnificativ deoarece se tine cont de habitatul

speciei din toate punctele de vedere (hranire, reproducere, cuibarit, etc);

impactul asupra solului - nu existã şiă nuă auă fostă identificate surse de poluan i

pentru sol şiăsubsol;

impactulă asupraă calit ii şi regimului cantitativ al apei – f r ră impact;ă nuă exist ă

surse de poluare a apelor;

impactulă asupraă calit ii aerului, climei – afectat doar in perioada de executie a

planului;



121

impactul asupra zgomotelor şi vibra iilor – redus la nivelul zonei de implementare

a planului, absent in faza de functionare a planului;

impactul asupra peisajului şi mediului vizual – impact direct redus; se va reveni la

cadrul natural anterior dupa implementarea planului (20 ani);

impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac iunilor dintre

aceste elemente – f r ăimpact, deoarece înăzon ănuăexist ăşiănuăauăfostăidentificateă

obiective ale patrimoniului istoric şi cultural;

extindereaă impactuluiă (zonaă geografic ,ă num rulă popula iei/habitatelor/speciiloră

afectate) – nuăseăpreconizeaz ăoăextindereăaă impactuluiăasupraăzoneiăgeografice,ă

popula ieiădinăzon ăşiădină localit ileă învecinate,ăasupra habitatelor sau anumitor

specii, impactul general fiind unul nesemnificativ.

magnitudineaăşiăcomplexitateaăimpactuluiă- impact general nesemnificativ;

probabilitatea impactului –redus ;

durata,ă frecven aăşiă reversibilitateaă impactuluiă – impact redus numai în perioada

de constructie;

naturaătransfrontier ăaăimpactului – nu este cazul.



122

BIBLIOGRAFIEăSELECTIV

1. ARSENE G., BANADUCT D., BANATEAN-DUNEA I., BITEA N., DUMA I.,

FRATILA E., GROZEA I., ILIE V., MORET J., PARVULESCU L., STANESCU D. –

2007 - Caiet de habitate si specii; Ed. Balcanic, Timisoara.

2. BUIAăA.,ăPRODANăI.,ă1961,ăFloraămic ăilustrat ăaăRPR.,ăEdituraăAgrosilvic ăBucureşti.

3. CAHIERSăD’HABITATSăNATURA 2000, Connaisance et gestion des habitat set des

especesăd’interetăcommunautaire.

4. C TUNEANUăI.I.ă- 1952 - P s riăfolositoareăăînăagricultur ,ăp s riăsedentare,ăeraticeăşiă

migratorii;ăEd.ădeăStatăpentruăLiteratur ăŞtiin ific ,ăBucureşti.ă

5. CIOCHIA V, NEGRUZI A. - 1984 - Dinamicaă şiă migra iaă popula iiloră deă p s riă şiă

mamifere; EdăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic ,ăBucureşti.

6. CIOAC ,ăD.ăM suriă deă conservareă pentruă speciileă deă p s riă deă interesă comunitară dină

România, dependente de zonele umede, octombrie 2006

7. CLARC W., SCHMITT N., PORTER R.,1998, A field guide to the raptors of Europe, the

Middle Est, and North Africa, Oxford University Press.

8. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian – Evaluarea statutului de conservare al

habitatelorăşiăspeciilorădeăinteresăcomunitarădinăRomânia.

9. DANCIUă M.,ă GUREANă D.,ă INDREIC ă A.,ă 2007,ă Planteă vasculareă periclitate,

vulnerabileăşiărareădinăp durileăRomâniei.

10. DIMITRIE R. - 1983 - Micăatlasăornitologic;ăEd.ăAlbatros,ăBucureşti.

11. DIRECTIVA – 79/409/EEC(modificat ăşiăcompletat )ă ăprivindăconservareaăspeciilorădeă

p s riăs lbatice.

12. DIRECTIVA – 92/43/EEC(modificat ă şiă completat )ă privindă conservareaă habitateloră

naturaleăşiăaăspeciilorădeăflor ăşiăfaun ăs lbatic .

13. DONI ăN.,ă POPESCUăA.,ăMIH ILESCUăS.,ă 2005,ăHabitateleă dinăRomaniaăEdituraă

Tehnic ,ăSilvic ăBucureşti.



123

14. FERRY C., FROCHOT B. -1958- Un methode pour denombrer Ies oiseaux nicheurs;

Terre e Vie 12., Paris.

15. GABRIELă L.,ă ST NCIOIUă T.,ă TUDORANă M.ă – Habitate forestiere de interes

comunitar – Amenin riăpoten iale;ăEd.ăUniv.ă“Transilvania”,ăBraşov.

16. HAMLYN G. – (1999) – P s rileă dină Româniaă şiă Europaă – Determinator ilustrat –

Versiuneaăromâneasc :ăMunteanuăD.;ăOctpusăPublishingăGroupăLtd.

17. HEINROTH O., HEINROTH M. -1911 - Die Vogel Mitteleuropas voi.1,11,III, Berlin.

18. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr. 1284/24.10.2007 (M.Of. nr. 739/31.10.2007) privind

declararea ariilor de protec ieăspecial ăavifaunistic ăcaăparteăintegrant ăaăre eleiăecologiceă

europene Natura 2000 în România.

19. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr.ă1581/08.12.2005ă(M.Of.ănr.ă24/11.01.2006)ăHot râreaă

deă Guvernă nr.ă 1143/18.09.2007ă (M.Of.ă nr.ă 691/11.10.2007)ă Hot râreaă deă Guvernă nr.

2151/30.11.2004ă(M.Of.ănr.ă38/12.01.2005)ăprivindăinstituireaăregimuluiădeăarieănatural ă

protejat ăpentruănoiăzone..ă

20. HOT RÂREAăDEăGUVERN nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006) privind

încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umedeă deă importan ă

interna ional .

21. KOHL ST. - 1967 - Studiu ornitocenologic în apropierea Reghinului. StudiiăşiăMaterialeă

II. Muz.Jud. Tg. Mureş.

22. KONIG H – 1972 - Mitteilungen der Interessengemeinschaft Avifauna Deutschlands der

Biologischen gesellschaft Deutschlands. No 5. Berlin.

23. LEGEA nr.ă 451ă dină 8ă iulieă 2002ă pentruă ratificareaă Conven ieiă europeneă aă peisajului,ă

adoptat ălaăFloren aălaă20ăoctombrieă2000ăPublicatăinăMonitorulăOficial,ăParteaIănr.ă536ă

din 23 iulie 2002.

24. LEGEA nr. 13/1993 pentru ratificareaăConventieiăprivindăconservareaăvie iiăs lbaticeăşiăaă

habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr. 62/25.03.1993.

25. LEGEA nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului de

amenajareăaăteritoriuluiăna ională– Sec iunea a III-a – zone protejate.

26. LIXANDRU B. – 2006 - Metodologieăecologic ;ăEdăEurobit,ăTimişoara.

27. LIXANDRU B., PETROMAN I. - 1995 - Elementeădeăecologieă factorial ;ăEd.ăMirton,ă

Timişoara.



124

28. MARUŞCAă T.,ă 2006,ă Îndrumară metodologică deă gospod rireă ecologic ă aă pajiştiloră înă

ariileăprotejate,ăAcademiaădeăŞtiin eăAgricoleăşiăSilviceăBucureşti

29. MINISTERUL MEDIULUI-INCDD, 2006, Scientific Annals of the Danube Delta

Institut, Tulcea.

30. MOHAN GH., ARDELEAN A. – 1993 - Ecologie si protectia mediului, Manual

preparator, Ed. Scaiul Bucuresti.

31. OLTEANăM.,ăNEGREANăG.,ăPOPESCUăA.,ă1994,ăListaăroşieăaăplantelorăsuperioareădină

România.

32. ORDINUL MINISTRULUI MEDIULUIă ŞIă DEZVOLT RII DURABILE nr.

1964/13.12.2007ă(M.Of.ănr.ă98/07.02.2008)ăprivindăinstituireaăregimuluiădeăarieănatural ă

protejat ă aă situriloră deă importan ă comunitar ,ă caă parteă integrant ă aă re eleiă ecologiceă

europene Natura 2000 în România.

33. ORDONAN AăDEăURGEN A GUVERNULUI nr.ă195/22.12.2005ăprivindăprotec iaă

mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006)ă aprobat ă

prinăLegeaănr.ă 265/29.06.2006ă (M.Of.ănr.ă 586/06.07.2006)ămodificat ădeăOrdonan aădeă

urgen ă nr.ă 114/17.10.2007ă (M.Of.ă nr.ă 713/22.10.2007)ă şiă deăOrdonanțaă deă urgenț ă nr.ă

164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008).

34. ORDIN nr. 19/2010 ordin al ministruluiămediuluiăşiăp durilorăpentruăaprobareaăGhiduluiă

metodologică privindă evaluareaă adecvat ă aă efecteloră poten ialeă aleă planuriloră sauă

proiectelor asupra ariilor nasturale protejate de interes comunitar.

35. ORDIN MINISTRULUI AGRICULTURII,ăP DURILOR, APELORăŞIăMEDIULUI nr.

552/26.08.2003ă (M.Of.ă nr.ă 648/11.09.2003)ă privindă aprobareaă zon riiă interioareă aă

parcuriloră na ionaleă şiă aă parcuriloră naturale,ă dină punctă deă vedereă ală necesit iiă deă

conservareăaădiversit iiăbiologice.

36. ORDONAN Aă DEă URGEN , nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor

protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice.

37. ORDONAN AăDEăURGEN nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,ă aă floreiă şiă fauneiă

s lbaticeă (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008) .



125

38. PASPALEVA M., TALPEANU M. – 1975 - Etude quantitative et qualitative des

peuplementsă d oiseauxă nicheursă dansă ună foret de chenes. Travaux du Museum d'Hist.

Naturelle Gr. Antipa. Buc.volXVI.

39. PÂRVUăC.,ă2000,ăUniversulăplantelor,ăEdituraăEnciclopedic ăBucureşti

40. POPăO.,ăIONESCUăD.,ăFURNIC ăR.,ă2006,ăP s riădinăParculăNa ionalăPiatraăCraiului,ă

EdituraăUniversit iiăTransilvaniaăBraşov.

41. SARKANY KISS, Starea ecologica a Râului Mures, Targu Mures, 1994

42. SCHUBERT R. – 1991 - Lehrbuch der Okologie. Gustav Fischer Verlag Jena..

43. SIMON D. – 1976 - Contribu iiă laă cunoaştereaă dinamiciiă popula iiloră deă p s riă

insectivoreăşiărolulăacestoraăînăsistemulădeăcombatereăaăd un torilorăp durii.ăBraşov,ăTez ă

de doctorat.

44. SOCIETATEAăORNITOLOGIC ăROMÂN ,ă2004,ăAriileădeă importan ăavifaunistic ă

din România, Editura Alma Mater Cluj-Napoca

45. SOCIETATEAăORNITOLOGIC ă ROMÂN ,ă 1994,ă P s rileă dină Româniaă şiă Europa,ă

determinator ilustrat, Octopus Publishing Group..

46. ST NESCUă V.,ă ŞOFLETEAă N.,POPESCUă O.,ă 1997,ă Floraă forestier ă lemnoas ă aă

României, Editura Ceres.

47. St nescuă D.ă – 1971 - Omitofauna parcului Sub-Ariniă dină Sibiu.ă Analizaă calitativ ă şiă

cantitativ ăaăpopulapilrădeăp s ri.ăStudiiăşiăComunic riădeăŞtiin eăNaturale.ăNr.ă16ăMuzeulă

Brukenthal Sibiu.

48. TATOLE Victoria – 2010 - ManagementulăşiămonitoringulăspeciilorădeăanimaleăNaturaă

2000ădinăRomânia;ăEd.ăExcelsiorăPrint,ăBucureşti.

49. TATOLE Victoria, IFTIMIE Al., STANăMelaniya,ăIORGUăElena,ăIORGUăI.,ăO ELăV.ă–

2009 – SpeciileădeăanimaleăNaturaă2000;ăEd.ăImperiumăPrint,ăBucureşti.

50. http://monitoring.sor.ro

51. www.amphibiaweb.org

52. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Triturus_vulgaris_dis.png

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII

STUDIULUI DE EVALUARE ADECVATA

1.Memoriu de prezentare-QMB ENERG SRL Timisoara

http://monitoring.sor.ro/

http://www.amphibiaweb.org/

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Triturus_vulgaris_dis.png



126

2.Documentatie Urbanism-SC CHROM ART AND ARCHITECTS SRL

3.Certificat de Urbanism nr. 72/03.09.2012

4.Aviz de Gospodarire a Apelor nr. ABAB-301/19.12.2012

5.Aviz ANIF nr. 1368/12.12.2012

6.Aviz Enel Distributie Banat nr. 36219325/04.10.2012

7.Aviz de trecere intr-o etapa urmatoare a Custodelui sitului ROSPA0128 Lunca

Timisului nr. 1221/01.03.2013

8.Acord prealabil CJ Timis nr. 2963/11.01.2013

9.Aviz Primaria Buzias, jud. Timis, nr. 10384/03.10.2012

10.Notificare D.S.P. Timis, nr. 645/06.12.2012

(9$/8$5($'(&9$7apmtm-old.anpm.ro/files/arpm timisoara/reglementari/avizul de mediu... ·...

Documents