94396293-dobrogea-turistica.doc

7/26/2019 94396293-Dobrogea-Turistica.doc

1/61

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

PROIECT

GEOGRAFIE ECONOMIC MONDIAL

DOBROGEA TURISTICDOBROGEA TURISTIC

Coordonator:Lect. univ. dr. Nedea Petronela-Sonia

Studeni ANUL I, GRUPA 21:

Bucuresti, 2009-2010


2/61


Cuprin

Capitolul I Prezentarea general a Dobrogei p. 1.1 ncararea !n teritoriu. "i#ite $i %ecini p. 1.2. C&i e acces p. 1.'.(olul )actorului istoric !n ez%oltarea turistic& a Dobrogei p. 1.*.Prezentarea principalelor ele#ente in carul natural al Dobrogei p. 1.+. i%elul e ez%oltare econo#ico-social p.

Cap. II naliza $i %alori)icarea potenialului turistic natural al Dobrogei p. 2.1. Potenialul turistic al relie)ului p. 2.2. Potenialul cli#ato-turistic p. 2.'. Potenialul turistic al apelor p. 2.*. Potenialul turistic al co#ponentelor !n%eli$ului bio-geogra)ic p.

Cap. II naliza $i %alori)icarea potenialului turistic natural al Dobrogei p. 2.1. Potenialul turistic al relie)ului p. 2.2. Potenialul cli#ato-turistic p. 2.'. Potenialul turistic al apelor p. 2.*. Potenialul turistic al co#ponentelor !n%eli$ului bio-geogra)ic p. 2.+. Prezentarea principalelor arii prote/ate p.

Cap. III naliza $i %alori)icarea potenialului turistic antropic alregiunilor obrogene p.

'.1.biecti%e turistice religioase in Dobrogea p. '.2. biecti%e turistice cultural-istorice p. '.'. rta popular& i #ani)est&rile etno-)olclorice p. '.*. lte obiecti%e turistice e natura antropic& p.

Cap. I Propuneri i strategii pri%in ez%oltarea turistic& a Dobrogei p.

Concluzii p.Bibliogra)ie p.



3/61


IN!R"#UC$R$

Potenialul turistic $i %alori)icarea acestuia !n Dobrogea ar trebui s )ie o prioritate pentru

(o#nia, eoarece Dobrogea este o regiune !n care !ntlni# pe lng )or#e e relie) i)erite e la

Delta Dunrii pn la #unii %ec3i ai Dobrogei, pn la situri ar3eologice, #nstiri, grote $i nu !n

ulti#ul rn salba e staiuni pentru agre#ent e pe #alul 4rii egre, bene)iciin !n general e o

reea e in)rastructur care s )aciliteze accesul la aceste obiecti%e turistice.

Pornin e la acest lucru pute# e%ienia trei irecii i#portante !n es)$urarea turis#ului

!n zona Dobrogei5

16 Delta Dunrii, une turi$tii se pot caza !n 3oteluri si pensiuni, aici pot bene)icia e e7cursii

pe canale une pot )i organizate )ie partie e pescuit, )ie pentru a )i pus& in %aloare )lora si )auna e

care se bucur Delta Dunrii.26 8iturile ar3eologice, #n&stirile, grotele $i c3iar pogoriile constituie un punct e atracie

turistic, i#portant prin )aptul c turi$tii pot %izita pe lng& %estigiile cet&ilor grece$ti e pe #alul

#&rii, pe$tera 8)ntului nrei consierat cre$tin&torul acestor #eleaguri, ct $i %izite la pogorii

renu#ite une se organizeaz& serbri cu egust&ri e %inuri. Pe teritoriul Dobrogei se #ai !ntlnesc

$i %estigii #usul#ane, lipo%ene$ti care $i ele %in sa !ntregeasc paleta e obiecti%e turistice,

i#portante e atins.

'6 De-a lungul litoralului ro#nesc a%e# salba e staiuni cuprinse !ntre a#a ec3e $i

&%oari, une turi$tii bene)iciaz& e cazare !n 3oteluri !ntre 2 $i + stele cu posibilit&i e trata#ent

balnear !n staiuni precu# )orie or, iar !n zona staiunilor eptun $i 4a#aia o ga#& #ai i%ers&

e istracii reprezentate aici e parcuri e istracii cu# ar )i 8atul e acan& $i :ua 4agic,

cluburi, restaurante cu progra# special, ct $i locuri e es)&$urare a unor spectacole, att pe scene

a#ena/ate, ct $i !n i%erse locuri !n aer liber a unor )or#aii e top in (o#nia $i in a)ar&.

"a toate acestea contribuie att binecunoscuta ospitalitate a ro#nilor ct $i )ar#ecul )etelor

auto3tone.



4/61


Capitolul I

Pre%entarea &eneral' a #o(ro&ei

Dobrogea, una in cele 1; regiuni a#inistrati%-teritoriale ale (o#niei, ocup partea esu-est a rii. n latituine teritoriul ei se es)$oar pe aproape 2 latituine noric6 $i "i#anu =*'< *;> latituine noric6.

1.1. )ncadrarea *n teritoriu. Li+ite i vecini

Dobrogea este situat pe aceea$i latituine cu suul ?ranei, norul Italiei, Cri#eea $i norul

Caucazului. n longituine este cuprins !ntre 2@< 12> longituine estic =punct e7tre# localitatea

l#alu, raionul a#clisi6 $i 29< *1> =punct e7tre# ora$ul 8ulina6.

"a %est, nor $i est, regiunea Dobrogea are li#ite naturale5 o lunc brzat e bli la %est,

Delta Dunrii la nor $i litoralul 4rii egre la est. u#ai ctre su teritoriul este prins e uscat.

De aici $i i#aginea p#ntului Dobrogei ca o peninsul !ncon/urat e trei pri e ape, !nluntrul

creia se a)l un poi$, a crui !nli#e %ariaz !ntre +0-+00 #etri.

st)el eli#itat, !ntre Dunre $i #are, aceast regiune reprezint poarta #ariti# a

(o#niei, o punte e legtur& !ntre restul rii $i 4area eagr.

1.2. Ci de acce

7ist& #ai #ulte c&i e acces !n zona Dobrogei5 transportul cu trenul, iniiat e c&tre

8ocietatea aional a C&ilor ?erate (o#ne -ASNCR, care o)er posibilitatea eplasrii spre

zona obrogean cu5

trenuri accelerate $i personale pe ruta Bucure$ti - 4egiia - ulcea =+- ore6

trenuri personale pe ruta Constana - ulcea =* ore6

De ase#enea, alte #i/loace e transport sunt5

E al crui progra# cuprine curse regulate5 Bucure$ti, Falai, Constana ulcea

cursele aeriene care !n *+ e #inute e)ectueaz& traseul Bucure$ti ulcea

cursele na%ale clasi)icate !n5

curse clasice5Br&ila-Falai-ulcea-8ulina = ore6

ulcea - 8ulina =' ore6

ulcea - C3ilia ec3e - Peripra%a =*.'0 ore6



5/61


ulcea - 8). F3eorg3e =; ore6

Cri$an - 4ila 2' =1 or&6

curse speciale =rapie65 Br&ila-Falai-ulcea-8ulina =*.'0 ore6

ulcea - 8ulina =1.'0 ore6

ulcea - 8). F3eorg3e =2 ore6

1.3. Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a Dobrogei

$ezat& la r&scrucea a ou& ru#uri intre care unul unea Marea Nordului cu Marea

Neagr str&b&tn Europa Central, iar cel&lalt porturile Mediteraneirientale cu ale stepelor

pontice, istoria i-a 3&r&zit Dobrogei e-a lungul %eacurilor o soart& zbuciu#at&. (n pe rn s-au

perinat ar#atele perilor, apoi celeroaneiar #ai trziu in%aziile popoarelor #igratoare au )ost

ur#ate e st&pnirea #usul#an&, Dobrogea e%enin !ntre ti#p ru#ul e in%azie al ar#atelor in

stepele Rusiei spre !alcani $i Constantinopol. st)el %ec3iul leag&n al poporului ro#n s-a

cu)unat !n !ntunericul barbariei. bia up& 1@@ Dobrogea s-a trezit in nou la lu#ina p&cii $i

ez%olt&rii, in care trei ulti#e %aluri e s&lb&ticie !n anii 191;-191, 19*0-19** $i 19*+-199

p&reau c& %oiesc s-o s#ulg& in nou.

Dobrogea a )ost un teritoriu locuit in cele #ai %ec3i ti#puri. Cercet&rile ar3eologice au

e%ieniat e7istena obiectelor in eneolitic in cultura Fu#elnia $i ez%oltarea !n neolitic a culturii

Ga#angia =cunoscut& !n special atorit& statuii nu#it& AFnitorul e la Ga#angia6.

n secolele I - I !. C3r. litoralul 4&rii egre este colonizat e greci. Pe teritoriul Dobrogei

e azi sunt !nte#eiate coloniile Gistria, Callatis $i o#is.Coloniile grece$ti se organizeaz& up&

#oelul polis-ului grecesc. Iniial Gistria era cea #ai prosper& intre colonii, !ns&, ca ur#are a

!#pot#olirii gol)ului, ecae, iar o#isul e%ine cea #ai i#portant& cetate e pe #alul e %est al

4&rii egre. Coloniile !$i e7ercitau in)luena asupra unui teritoriu #ai larg ect cel al cet&ii

propriu-zise.

n aceea$i perioa& !ncep s& se constituie $i )or#aiunile statale ale geilor.Inscripiile e la

Gistria #enioneaz& relaii cu HregiiH gei al#oegiJos $i (3e#a7os =sec. III !. C3r6. Ce%a %re#e,cet&ile obrogene se con)runtar& cu st&pnirea per$ilor, apoi, !n perioaa elenistic&, se aliar& cu

(egatul Pontului,puterea o#inant& !n 4area eagr&, !nainte e a trece sub st&pnirea (o#ei !n

anul*;, )iin incluse !n pro%incia ro#an& 4oesia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Histriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Callatishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ge%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Pontului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/46http://ro.wikipedia.org/wiki/Moesiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_central%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Histriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Callatishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ge%C5%A3ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regatul_Pontului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/46http://ro.wikipedia.org/wiki/Moesia


6/61


n ntic3itate, Dobrogea era cunoscut& sub enu#irea e Scythia Minor=enu#ire ro#an&6.

Enii istorici )olosesc $i enu#irea e Dacia Pontic&. u#ele actual %ine e la Despotul Dobrotici

in secolul al KI-lea. Istoricul antic grec, Pliniu cel B&trn, susinea c& teritoriul intre

Dun&re $i 4area eagr& era populat e gei, pe care ro#anii !i nu#eau aci. 8ciii au %enit #ai

trziu, acela$i Pliniu cel B&trn susinea c& sciii a%eau aceea$i origine ca $i geto-acii. n )inal, ur#asciilor se piere printre aci. Pro%incia /oac& un rol i#portant !n siste#ul e ap&rare a I#periului

(o#an, constituin parte a li#esului anubian.

Cre$tinnu-se, puterea ro#an& e%inebizantin&. at& cu sosirea sla%ilor $i bulgarilor care

le isput& teritoriul Bizantinilor, Dobrogea obne$te un gra crescn e autono#ie $i #ai apoi

e%ine inepenent& =cu seria e conuc&tori Di#itrie, 8atza, atos, 8esla%, Balica, Dobrotici,

I%anco6, )iin alipit& L&rii (o#ne$ti e c&tre 4ircea cel B&trn. nc& e pe atunci, a%ea o

co#poziie etnic& %ariat&, ap&rn !n cronicile $i 3&rile %re#ii sub enu#irile e V!acia "inor,

#$!%aria trtia& Gracia to"itana 'a$ D'(otat$' Vicinn'i'. Iac3int, episcopul e la icina=cetate

isp&rut&, ale c&rei ur#e sunt poate sub Isacceasau sub ulcea6 e%ine pri#ul #etropolit al L&rii

(o#ne$ti !n 1'+9. Dar up& #oartea lui 4ircea cel B&trn, Dobrogea intr& !n co#ponena

I#periului to#an!ntre 1*1 $i 1*21. 8e pare, up& anu#ii cercet&tori, c& Dobrogea sau p&ri in

aceasta, au reintrat pentru scurt ti#p !n co#ponena L&rii (o#ne$ti !n ti#pul lui la Lepe$=1*;2

- cte%a luni6 $i a lui 4i3ai iteazul=1+99-1;016.

Deoarece !n secolele KI-KI, I#periul to#an a%ansa spre uropa Central&, Dobrogea era

o posesiune peri)eric&, )&r& o #are i#portan& strategic& sau econo#ic&. a )&cea parte, in punct e

%eere bisericesc, in 7ar3atul Proila%on, cu seiul la Br&ila, care cuprinea $i Bugeacul. Dar pe

#&sur& ce treceau anii, nu#&rul #usul#anilor cre$tea, a/ungn sa )ie pe alocuri #a/oritari. n

#ulte locuri, cultura ispare !n pro)itul ciob&nitului e7tensi%, )ostele ora$e e coast& e%in si#ple

sate e pescari, !n locul lor se ez%olt& Babaagul$i 4egiia ca trguri rurale. Ciobani in real,

4olo%a,Lara (o#neasc& trans3u#eaz& !n )iecare iarn& aici, #uli intre ei =4ocanii6 stabilinu-

se e)initi% $i a#estecnu-se ast)el cu ro#nii obrogeni =Dicienii6. ceast& situaie continu& $i !n

perioaa e !nceput al eclinului puterii oto#ane =secolul KII6. 8ituaia se #oi)ic& !ns& ra#atic,oat& cu e7tinerea teritorial& a I#periului rus. n secolele KIII-KIK, Dobrogea e%ine un c#p

e b&t&lie !ntre urcia $i (usia. 8ituaia se agra%eaz& up& anul 112 cn I#periul rus ane7eaz&

Basarabia ast)el c& Dun&rea e%ine )rontier& !ntre (usia $i urcia. Cu acest prile/ 8ultanul $i Larul

)ac un sc3i#b e populaii5 t&tariiogai $i turcii in Bugeac %in !n Dobrogea !n locul unui nu#&r

ec3i%alent e bulgari $i e g&g&uzi care se stabilesc !n suul Basarabiei.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pliniu_cel_B%C4%83tr%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vicina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Isacceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C5%A2epe%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1462http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1599http://ro.wikipedia.org/wiki/1601http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Babadaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medgidiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ardealhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83tarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pliniu_cel_B%C4%83tr%C3%A2n&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vicina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Isacceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C5%A2epe%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1462http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1599http://ro.wikipedia.org/wiki/1601http://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttp://ro.wikipedia.org/wiki/Babadaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medgidiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ardealhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83tarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzi


7/61


n perioaa I#periului to#an s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populaii turcice

=anatolieni, selgiucizi6 $i, !ncepn cu secolul KIII, up& sc3is#a in Biserica rtoo7& rus&,

aepi ai Bisericii e rit %ec3i, care se opuneau re)or#elor lui Petru cel 4are ="ipo%eni6. Dup& anul

1*0, !n Dobrogea au )ost colonizai $i ger#ani,care au ras pe acest teritoriu pn& !n 19*0, cn,

!n #area #a/oritate, au )ost strutai !n l reilea (eic3. le#entul ro#nesc a )ost prezent !n#o constant !n Dobrogea !n perioaa oto#an&. De$i istoriogra)ia str&in& a prezentat !n general

Dobrogea rept o pro%incie colonizat& cu ro#ni up& 1@, !n )apt, au e7istat sate ro#ne$ti !n

#unii 4&cinului, !n /urul gurilor Dun&rii $i pe #alul rept al Dun&rii =la3ii, ?loriile, li#an,

Dun&reni conse#nate e Ion Ionescu e la Bra !n lucrarea sa H7cursion agricole ans la plaine e

la Dobrou/aH6. B&$tina$ii obrogeni purtau traiional nu#ele e Dicieni,espre care asile Pr%an

$i Feorge lsanpresupuneau c& se trage e la cetatea icina #enionat& !n sursele #eie%ale.

Cartogra)ia %ec3e arat& !n /urul gurilor Dun&rii nu#iri ro#ne$ti, ca e e7e#plu li#anurile lbastru

=azi 8inoie6, ?iili#anu =azi #eica6, Iancina =azi (azi# sau (azel#6 sau satele Brleni, ?ilipe$ti

=azi Duna%&ul e sus $i e /os6, Montea =azi 4ila 2'6, ato#ire$ti =azi atanir6, Po/orta =ulterior

Po/are, isp&rut6, !ntre ti#p !nlocuite e nu#iri lipo%ene$ti, ar care o%eesc o prezen&

ro#neasc& anterioar&. Pe e alt& parte, Dobrogea a )ost utilizat& rept p&$une e iarn& e c&tre

oierii ro#ni in real, !n special e c&tre cei in zona 8ibiuluipentru o perioa& !nelungat&.

ce$tia erau cet&eni austrieci $i bene)iciau e anu#ite )acilit&i in partea autorit&ilor oto#ane $i

ro#ne. 7istena unei populaii ro#ne se#ni)icati%e este probat& $i e )aptul c&, in 1@0,

autorit&ile oto#ane locale !l nu#esc pe #ona3uli)on B&l&$escu=n&scut !n /ueul 8ibiu, c&lug&rit

la C&l&ru$ani6, rept irector al $colilor ro#ne$ti in Dobrogea. i)on B&l&$escu !n)iineaz& 21 e

noi $coli ro#ne$ti !n norul Dobrogei =ulcea,Gr$o%a,4&cin6.

Dobrogea e%ine parte a (o#nieiup& inepenen&, prin ecizia Congresului e la Berlin

=1@6. nterior Congresului e la Berlin, ratatul e Pace ruso-turc e la 8an 8te)ano = ' #artie

1@6 pre%eea cearea Dobrogei la su e o linie (aso%a-gigea e c&tre I#periul to#an c&tre

Bulgaria, cu toate c& populaia acestei p&ri a Dobrogei cuprinea o #a/oritate relati%& e #usul#ani

=turci, t&tari $i cerc3ezi6. Dar la Congresul e la Berlin, une reprezentanii (o#niei nu au )osta#i$i, e#isarul )rancez a insistat ca )rontiera cu Bulgaria s& porneasc& e la Dun&re i#eiat !n a%al

e ora$ul 8ilistra pentru a a/unge la #are !ntre c&tunele e pescari )iaJi =azi a#a-ec3e6 $i

"i#anaJi =azi DuranJulaJ !n Bulgaria6 ca s& cuprin& populaia co#pact ro#neasc& in satele

un&rene situate !ntre 8ilistra $i (aso%a, $i in /urul portului 4angalia. Partea e su, = Carilaterul6,

locuit e ase#enea !n #a/oritate e turci $i e t&tari, a re%enit Bulgariei. n anul 1@9, (o#nia a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germani_dobrogenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Treilea_Reichhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_P%C3%A2rvanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_V%C3%A2lsanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mila_23http://ro.wikipedia.org/wiki/Tatanirhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nifon_B%C4%83l%C4%83%C5%9Fescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83ld%C4%83ru%C5%9Fani&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2r%C5%9Fovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Congresul_de_la_Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1878http://ro.wikipedia.org/wiki/3_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1878http://ro.wikipedia.org/wiki/Cadrilaterhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germani_dobrogenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Treilea_Reichhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_P%C3%A2rvanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/George_V%C3%A2lsanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mila_23http://ro.wikipedia.org/wiki/Tatanirhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nifon_B%C4%83l%C4%83%C5%9Fescu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83ld%C4%83ru%C5%9Fani&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Tulceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2r%C5%9Fovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83cinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Congresul_de_la_Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1878http://ro.wikipedia.org/wiki/3_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1878http://ro.wikipedia.org/wiki/Cadrilater


8/61


cerut Bulgariei ora$ul 8ilistra $i c3iar a ocupat rab abia, )ort&reaa ora$ului. 4arile puteri au

acorat rab abia (o#niei ar 8ilistra a )ost l&sat& bulgarilor.

Integrarea Dobrogei !n (egatul (o#niei a sporit i#portana pro%inciei, eoarece asigura

ie$irea la #are a statului ro#n. st)el se construie$te Poul e la Cerna%o& pentru asigurarea

leg&turii )ero%iare irecte cu restul &rii, iar ora$ul Constana e%ine principalul port la 4areaeagr&. re loc $i o stabilire siste#atic& a ro#nilor in alte pro%incii =!n special in 4untenia$i a

ro#nilor in ransil%ania6 !n Dobrogea, sporin ponerea ele#entului ro#nesc in regiune. 8pre

eosebire e restul (egatului (o#niei, !n Dobrogea nu e7istau lati)unii ate !n aren&, ceea ce a

contribuit la crearea unei populaii rurale relati% !nst&rite. Carilaterul a )ost alipit (o#niei !n anul

191', up& cel e-al oilea r&zboi balcanic, prin pre%eerile ratatului e pace e la Bucure$ti. n

anul 191;, up& intrarea (o#niei !n Pri#ul (&zboi 4onial, pe teritoriul Dobrogei au loc

operaiuni #ilitare i#portante. st)el !n august 191;, trupele conuse e generalul 4acJensen

cuceresc urtucaia, lun prizonieri 2.000 e #ilitari ro#ni. )ensi%a Puterilor Centrale a

continuat. "a ata e 2; august ar#ata ro#n& a e%acuat 8ilistra, iar la #i/locul lunii septe#brie a

reu$it s& opreasc& o)ensi%a ina#icului pe alinia#entul (aso%a - Cobain - opraisar. "a lupte a

participat, e partea ro#n&, o i%izie e prizonieri srbi $i croai in ar#ata austro-ungar&, )or#at&

!n (usia.

n ti#pul Pri#ului (&zboi 4onial, Bulgaria a ane7at Carilaterul $i )$ia e teritoriu pn&

la linia (aso%a-gigea ti#p e 2 ani, ocupn restul Dobrogei =cu e7cepia Deltei6 pn& la ata e

'0 septe#brie 191. "a !nc3eierea pri#ului r&zboi #onial ratatul e pace e la euillN sur 8eine

restabile$te )rontiera in 191' !ntre (o#nia $i Bulgaria, atribuin in nou Carilaterul (o#niei.

n perioaa interbelic& continu& procesul e #oernizare a Dobrogei, !ns& coniiile sunt

)una#ental sc3i#bate. Porturile in norul Dobrogei =!n special 8ulina $i ulcea6 eca !n

coniiile reucerii ra#atice a co#erului $i na%igaiei pe Dun&re. Constana continu& s& rn&

principalul port la 4area eagr& !ns& ora$ul este la rnul s&u a)ectat e sc&erea %olu#ului

co#erului $i incertituinile legate e noul statut al na%igaiei prin str#torile Bos)or $i Daranele.

Continu& stabilirea !n Dobrogea a nu#ero$i ro#ni in alte pro%incii, iar !n anii O20, !n special !npartea e su a /ueului se a$eaz& nu#ero$i aro#ni, ast)el c& %ec3ii Dicieni $i 4ocani e%in

#inoritari. ot !n aceast& perioa& are loc o e#igrare #asi%& a turcilor in Dobrogea !n (epublica

urcia, ca ur#are a politicii lui 4usta)a e#al taturJ e a !ncura/a stabilirea #usul#anilor in

Balcani !n noul stat turc. Carilaterul a )ost recuperat e Bulgaria !n anul 19*0 prin ratatul e la

Craio%a, cn ol) Gitlera oronat regelui Carol al II-leas& regleze i)erenele teritoriale cu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Regele_Carol_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turtucaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rasova,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cobadin,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topraisar,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_pace_de_la_Neuilly_sur_Seinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Regele_Carol_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turtucaiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rasova,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cobadin,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topraisar,_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_pace_de_la_Neuilly_sur_Seinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitlerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_II-lea_al_Rom%C3%A2niei


9/61


Bulgaria. n ur#a con%orbirilor intre cele ou& state, s-a !nc3eiat la ata e @ septe#brie 19*0

tratatul care restabilea )rontiera in 1912 !ntre (o#nia $i Bulgaria. ratatul e la Craio%a a instituit

$i un trans)er obligatoriu e populaii !ntre cele ou& state5 toi bulgarii in norul Dobrogei $i toi

ro#nii in Carilater ur#au s&-$i p&r&seasc& o#iciliul $i s& se instaleze pe teritoriile statelor

respecti%e.Perioaa co#unist& a )ost eosebit e grea pentru Dobrogea. utorit&ile co#uniste au )&cut

presiuni asupra &ranilor pentru a colecti%iza regiunea, ast)el c& !n anul 19++, Dobrogea a )ost

eclarat& pri#a regiune colecti%izat& a (o#niei =icolae Ceau$escu$i-a )&cut aici o parte in

carier&6. ceast& politic& a ruinat satele Dobrogei $i a eter#inat un e7o rural #asi% spre centrele

urbane, !n special spre Constana. n aceste coniii, $i !n Dobrogea au e7istat grupuri ar#ate e

rezisten& contra puterii co#uniste. Dintre acestea cel #ai se#ni)icati% a )ost grupul Gaiucii

Babaagului, care a acionat !n perioaa 19*9 - 19+2. De ase#enea, !n 19*9, conucerea co#unist&

a (o#niei a organizat construirea canalului Dun&re - 4area eagr&, )olosin !n special einui

politici, supu$i unui regi# e e7ter#inare. Construirea canalului a )ost abanonat& !n anul 19++.

"ucr&rile la Canal au )ost reluate !n anul 19@+ $i au )ost !nc3eiate !n anul 19*. n anul 19; a )ost

at !n )olosin& Canalul Poarta lb& - &%oari. n perioaa e up& 199, Dobrogea a su)erit pe

)onul general al crizei generale a econo#iei ro#ne$ti. Dispariia )lotei co#erciale ro#ne,

eclinul general al na%igaiei pe Dun&re ca ur#are a r&zboaielor in )osta Iugosla%ie, piererea

locului pri%ilegiat al portului Constana, e principal punct e tranzit al e7porturilor ro#ne$ti $i

eclinul turis#ului la 4area eagr& au a)ectat negati% econo#ia Dobrogei.

1./. Pre%entarea principalelor ele+ente de cadru natural ale #o(ro&ei

Relieful se denete ca totalitatea neregularitailor scoarei terestre ce

mbrac Terra. (elie)ul Dobrogei este in punct e %eere al co#ponentelor unul co#ple7,

eoarece are poi$uri =)o$tii #uni Gercinici6, epresiuni, c3ei =C3eile Dobrogei6, litoral =litoralul

4&rii egre6, elt& =Delta Dun&rii6, supra)ee !ntinse - c#pii, locuri e$erti)icate. n carul

subpro%inciei ponto-anubiene, ansa#blul )eno#enelor )izico-geogra)ice pune !n e%ie& aspecte)oarte %ariate. Dobrogea se eta$eaz& ca unitatea cea #ai bine conturat& prin prezena Dun&rii $i

4&rii egre.

Din punct e %eere al relie)ului, Dobrogea se !#parte !n5

Do)ro%a * nor*, cunoscut& !n literatura e specialitate $i sub nu#ele e

Dobrogea #untoas& =e orogen6 este constituit& in 3or$tul obrogean =Dobrogea 3ercinic&6 $i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Marea_Neagr%C4%83


10/61


Dobrogea antesilurian&, un co#parti#ent al siste#elor caleonice $i 3ercinice in paleozoic,

antrenat !n #i$c&rile c3i#erice in #ezozoic, ar nu str&in e e)orturile orogenice in #ezocretacic.

Do)ro%a * '$* sau Dobrogea e plat)or#&Q !n totalitatea ei reprezint& o unitate e

plat)or#& structural&, larg ez%oltat&, cu )rag#entare pronunat&, realizat& pe un )una#ent e

$isturi cristaline $i $isturi %erzi. 4i$c&rile e tip bascul& in pliocen $i cuaternar au eter#inatonularea )or#aiunilor geologice e supra)at&, )apt re)lectat !n unele aspecte e relie).

Do)ro%a "ariti"+ reprezint& cel #ai co#ple7 inut obrogean sub aspect

#or)o-bio-peologic, la care se #ai aaug& particularitai cli#atice, unice e pe !ntinerea &rii

noastre, caracterizate #ai ales prin coniiile e insolaie eosebit e )a%orabile curei 3elioter#ice.

0unii 0cinului. ce$ti #uni reprezint& #artorul reziual cel #ai e%ient al orogenezei

3ercinice e la s)r$itul Paleozoicului cu aspect e inselberg. i ocup& colul e nor-%est,

riicnu-se easupra stro%ului Br&ilei cu peste '00-*00# $i se prelungesc sub )or#a unei cul#i!nguste eluroase =nu#it& Pintenul Bugeacului6 pn& !n apropiere e Falai. 8pre su-est sunt

separai e Poi$ul Babaagului prin Pasul Iaila sau Carpelit.

"a %est sunt )lancai e stro%ul Br&ilei, spre care ca !n trepte, iar la su-est ei ep&$esc

%alea larg& a aiei $i a/ung pn& !n %alea "ozo%ei, !nglobn ast)el ou& #ici cul#i5 Co$lugea $i

Boclugea. ceast& eli#itare #or)ologic& corespune $i cu linia e !nc&lecare tectonic& =)alia

in%ers&6 "unca%ia-Consul, care-i separ& e Dealurile iculiel. En alt punct e separaie !ntre aceste

unit&i este Pasul eilor, care se a)l& !ntre bazinele aiei $i "unca%iei.

%n !n ansa#blu )or#a unui triung3i ascuit, 4unii 4&cinului au cea #ai #are l&i#e

!ntre localitatea urcoaia $i %alea "ozo%ei, une ating 2* J#. i se es)&$oar& pe irecia e -8

sub )or#a unor cul#i paralele, in ce !n ce #ai nu#eroase $i #ai )rag#entate !n partea e 8-8,

a%n o cul#e principal&, !ncepn !n pintenul Bugeacului $i pn& !n Dealul Carpelit. cest lan

#untos principal cul#ineaz& ca !n&li#e !n %r)ul Luuiatu =*;@ #etrii6. n prelungirea acestuia spre

nor %est se a)l& %r)ul Pietrosul 4are =*2; #etrii6 $i cul#ea Pietrosu, !n&li#ile sc&zn treptat,

a/ungn la 100-1@0 #etrii !n apropiere e localitatea &careni, iar !n pintenul Bugeacului, la 9+

#etrii. 8pre su-est e %r)ul Luuiatu, cul#ea principal& a 4unilor 4&cin se continu& printr-oserie e cul#i eluroase, cu# sunt Dealul Co$tiag =*2 #etrii6, Dealul egoiu cu %r)ul Piatra 4are

='0 #etrii6, Dealul lui Da%i ='+* #etrii6, Dealul Crapcea ='** #etrii6, Dealul Carapcea $i Dealul

Carpelit ='+0 #etrii6.

?or#aiunile geologice preo#inante aici sunt granitele gnaisice, $isturile, grauRacJele $i

conglo#eratele =)or#aiunea e Carpelit6, granitele $i ioritele in partea cea #ai !nalt&, !n care se



11/61


a)l& %r)ul Luuiatu6 cuartiele, )ilitele etc. Er#eaz& spre %est pri#a cul#e secunar& nu#it&

Cul#ea C3eii, cu %r)ul Pricopan ='@0 #etrii6 $i 4asi%ul 4agina =2+ #etrii6, ce se !nreapt&

con%ergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Cul#ea Pricopanului sau C3eii =cu

nu#eroase %r)uri ascuite6 $i 4asi%ul 4egina !nc3i epresiunea longituinal& Freci, renat& e

ou& %&i largi, Du#bra%ei $i Plopilor, ce se prelunge$te spre nor-est cu partea superioar& aepresiunii Cernei. ceasta cul#e secunar& este constituit& in granite gnaisice, #ica$isturi,

cuarite si a#)ibolite, intens ezagregate. 8pre nor-%est, cul#ea Pricopanului $i prelunge$te prin

Dealul 8ararica, ar cu !n&li#i #ai #ici. ot spre %est, ur#eaz& a oua cul#e secunar&, paralel&

cu cele preceente, )or#at& in #ai #ulte #asi%e #a#elonare, cu caracter insular, !nnecate !n loess

si a$ezate !n culise, !n care se eosebesc ealurile rliga =11@#etrii6, Carcaliu =9+ #etrii6, Piatra

(!ioasa =112 #etrii6, Priopcea =*09 #etrii6 $i 4ircea o& =20; #etrii6.

cestea sunt constituite in cuarite, care preo#in& !n #asi%ul Priopcea, in #ica$ituri,

)ilite etc. $i ez%oltate !n plin& zon& stepic&, /oas&. Elti#ele !n&li#i, care se prezint& sub )or#& e

#asi%e cu totul izolate, sunt Iacobeal, cu %r)ul ictoria ='*1#etrii6 $i Piatra (o$ie =a#bele

constituite in granite6, apoi Dealurile Bu/oarele ='0#etrii6, !n care apar gresii, $isturi $i calcare e

%&rsta e%onian&. Pe latura estic& a 4unilor 4&cin, pn& la %alea "ozo%ei, apar nu#ai ou& cul#i

paralele, pri#a )or#at& in Dealul Co$lugea =''; #etrii6 $i a oua in ealurile P!rlita $i Boclugea

='9' #6, constituite, e ase#enea, in cuarite, )ilite, granite e %rst& proterozoic&. n nor-estul

4unilor 4&cin se a)l& Depresiunea aiei superioare, cu caracter longituinal =i)on B&l&bancea

- Goria6, care, prin Pasul eilor, se prelunge$te !n epresiunea "unca%iei.

n cuprinsul epresiunii aiei superioare apar !ntinse glacisuri elu%io-prolu%iale cu terenuri

bune pentru culturi si pa$uni. n general, 4unii 4&cinului se prezint& in punct e %eere tectonic

sub )or#a unui #are anticlinoriu, in care eroziunea, )oarte accentuat& $i !nelungat&, a scos la zi

granitele in corpurile locolitice e anci#e. n ti#pul transgresiunii triasice ei )or#au o insul&.

"iniile structurale generale, !n special siste#ul e )alii in%erse cu irecii -8 ale 4unilor 4&cin

se re)lect& !n relie)ul acestuia nu nu#ai prin orientarea cul#inor #untos-eluroase, ci $i prin

orientarea cul#ilor #unots-eluroase $i prin irecia %&ilor principale, cu# sunt "unca%ia, aia,"ozo%a, etc. ce$ti #uni, cu !n&li#e reus& $i aspect e ealuri =a$a cu# arat& cele #ai #ulte

enu#iri in cuprinsul lor6, se i#pun !n peisa/ul geogra)ic general prin nu#eroase %r)uri ascuite si

%ersani abrupi, plini e gro3oi$uri=!n special sectoarele granitice6.



12/61


Podiul a(ada&ului. ste situat !n partea e 8 a (o#niei, !n Dobrogea$i )ace parte in

unitatea e orinul I nu#it& 4asi%ul Dobrogei e or.Ca unit&i %ecine e relie) re#arc !n

partea e su - Poi$ul Casi#cei,incolo e culoarul tectonic Peceneaga - Ca#ena,"unca Dun&rii

la %est, 8iste#ul lagunar (azi# - 8inoe, spre care coboar& brusc, printr-o serie e capuri abrupte

=Iancina, Dolo/#an6 la est, iar la nor %alea rului aia. Poi$ul Babaagului este e#ina#entesei#entar, alc&tuit in epozite #arno-grezoase e %rst& creatic&. re altituini care escresc e la

%est =circa '00-*00 #etrii6, spre est. ltituinea #a7i#& este atins& !n Dealul Cr/elari=*02 #etrii6.

Podiul Cai+cei. n partea noric& a/ueului Constanase es)&$oar& #arginea suic& a

Poi$ului Casi#cea, )or#at in $isturi %erzi strns cutate, pe care se g&sesc calcare /urasice $i

epozite e loess.Partea central& a poi$ului, cu !n&li#i !ntre 100 $i 200 #etrii !n cea #ai #are

parte, are un relie) larg onulat cu )rag#entare slab& $i pres&rat cu rari #artori e eroziune =coli

stnco$i e $isturi %erzi6 care str&bat cu%ertura e loess.

4arginea un&rean& a Poi$ului Casi#cea este puternic )rag#entat& e %&i anci $i

asi#etrice tributare Dun&rii,cu %ersani supu$i eroziunii toreniale. 8pre su, #arginea litoral& a

Poi$ului Casi#cea este #arcat& e oua trepte e abraziune #arin& )or#n litoralul 4&rii egre.

n partea e su-est a Poi$ului Casi#cea, rocile calcaroase au per#is ez%oltarea relie)ului carstic

reprezentat prin lapiezuri, oline, polii, pe$teri, e #ici i#ensiuni = e e7e#plu pe$terile "a a#

$i Fura Dobrogei6 $i %&i !n c3ei =C3eile e la Fura Dobrogei6. n alea Casi#cei, !ntre localit&ile

C3eia- rgu$or- Fura Dobrogeiau )ost escoperite 1+ pe$teri cu #are i#portan& ar3eologic& $i

paleontoligic&5 Pe$tera 4ireasa, Pe$tera e la F3ilingic, Pe$tera Babei, Pe$tera "a a#, Pe$tera

Casian,Pe$tera "iliecilor, )oarte bogate !n )osile $i cera#ic&.

Podiul #o(ro&ei de Sudeste un poi$ structural a c&rui altituine absolut& scae e la 200

#etrii pe reapta %&ii Casi#cea, pn& la sub +0 #etrii !n largul culoarului trans%ersal al %&ii Carasu

=!n prezent canalul Dun&re - 4area eagr&6. 8pre su %est, altituinea cre$te a/ungn la 200 #etrii,

!n apropierea graniei e stat cu Bulgaria. Poi$ul Dobrogei e 8u este constituit intr-o plac&

groas& e calcar co3ili)er sar#aian suprapus& peste calcare co#pacte care la rnul lor sunt

easupra epozitelor e #arne. spectul general este e c#pie !nalt&, calcaroas&, acoperit& cuepozite groase e loess, care o#in& prin abrupturi unit&ile !n%ecinate #ai /oase =%alea Dun&rii !n

%est $i litoralul #ariti# !n est6. Di)erenierile )izico-geogra)ice e7istente !n carul Poi$ului

Dobrogei e 8u au conus la stabilirea #ai #ultor subunit&i5

1. alea Carasu

2. Poi$ul 4egiiei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masivul_Dobrogei_de_Nord&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podi%C5%9Ful_Casimcei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Falia_Peceneaga_-_Camena&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunca_Dun%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_lagunar_Razim_-_Sinoe&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tai%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cretacichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_C%C3%A2rjelari&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_La_Adam&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Gura_Dobrogei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cheile_Gura_Dobrogei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Dobrogeihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Mireasa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Ghilingic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Babei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_La_Adam&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Casian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Casian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Liliecilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Carasuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_Medgidieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masivul_Dobrogei_de_Nord&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podi%C5%9Ful_Casimcei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Falia_Peceneaga_-_Camena&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunca_Dun%C4%83riihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemul_lagunar_Razim_-_Sinoe&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tai%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cretacichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_C%C3%A2rjelari&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Constan%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_La_Adam&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Gura_Dobrogei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cheile_Gura_Dobrogei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu%C5%9Forhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Dobrogeihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Mireasa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Ghilingic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Babei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_La_Adam&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Casian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Casian&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pe%C5%9Ftera_Liliecilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Carasuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_Medgidiei


13/61


'. Poi$ul Cobain*. Poi$ul ltina+. Poi$ul egru o&;. Poi$ul opraisar

Caracteristica relie)ului Poi$ului Dobrogei e 8u o constituie reeaua e %&i ra#i)icate

care l-au )rag#entat puternic. Pe #arginea inspre Dunare %&ile se ter#in& cu li#ane )lu%iatile -

Boasgic, 8ei#eni, Coc3irleni, Baciu =eeroasa6, "i#pezi$ul, 4rleanu, ltina $i Buceag. ona

un&rean& este reprezentat& e terasele e abraziune lacustr& $i )lu%ial& s&pate !n #arginile %estice

ale poi$urilor - Casi#cea, 4egiia, Cobain si ltina.

C+pia r&anul este o c#piein su-estul (o#nieicunoscut& pentru solul s&u negru

$i cu un coninut bogat e 3u#us, precu# $i atorit& %egetaiei e step&=atorit& cli#atului eosebit

e aspru5 %eri )ierbini $i uscateQ ierni )oarte geroase cu b&t&i e cri%&6. ?ace parte in C#pia

(o#n&, )iin sectorul estic al acesteia. ste eli#itat& !n su $i est e Dun&re, iar !n nor e rul

Buz&u. "i#ita %estic& este un alinia#ent care une$te localit&ile Buz&u-Erziceni-Bue$ti-

ltenia.ra$ulBucure$tinu )ace parte in B&r&gan, ci in C#pia l&siei.

3ona cli+atic

Cea #ai #are parte a Dobrogei are un cli#at e ariitate, cu te#peraturi #eii #ari =10


14/61


4e&etaia

n )uncie e coniiile )izico-geogra)ice pe teritoriul /ueului Constana,se g&sesc

concentrate un nu#&r #are e ecosiste#e, e o #are %arietate, !ncepn cu ecosiste#ele terestre e

step&, sil%ostep& $i p&ure s)r$in cu ecosiste#ele ac%atice, #arine $i lacustre, in lungul litoralului

$i Dun&rii. ona stepei, cu li#ita superioar& e +0-100# altituine, cuprine o %egetaie superioar&oar !n locurile i#proprii culturilor pe )$iile e p&$uni ori !n rezer%aiile naturale. ona sil%ostepei

ocup& spaii reuse ca supra)a& !n su-%estul /ueului, ar sub )or#& e plcuri izolate apare $i pe

%ersanii %&ilor abrupte. ona e p&ure ocup&, !n /ueul Constana arealele cele #ai restrnse cca

'T in teritoriul acestuia. ona %egetaiei nisipurilor #ariti#e ocup& supra)ee restrnse.

n %eerea consoli&rii )alezelor $i )i7area nisipurilor pe pla/e au )ost plantate specii e

arbu$ti. Pe solurile s&rt&oase, e-a lungul zonei norice a litoralului, apare o %egetaie 3alo)il& =e

s&r&turi6. n zon& litoral& $i un&rean& a li#anurilor cu ap& ulce, pe epozite lacustre, se contureaz&

biotopul #arginal palustru, !n care %egetaia este preo#inant 3iro)il&. egetaia 4&rii egre este

)or#at& in asociaii e plante , alge e #&ri#i $i culori i)erite $i iarb& e #are singura plant& cu

)lori in apele #arine ro#ne$ti. n localit&ile urbane $i !n staiunile litoralului, !n special, spaiile

%erzi intra%ilane , au un rol estetic peisagistic eosebit.

auna

ntr-o strns& leg&tur& cu r&sp&nirea solurilor $i %egetaiei !ntlni# o %arietate )oarte #are

e %ieuitoare. Datorit& acestor raporturi e interepenen& r&sp&nirea teritorial& a %ieuitoarelor

ur#eaz& aproape )iel arealele e %egetaie. n regiunea e step&, cea #ai e7tins& !n li#itele

/ueului Constana, )auna prezent& se caracterizeaz& printr-un #are nu#&r e p&s&ri $i roz&toare

care-$i g&sesc 3rana in bel$ug. Printre speciile caracteristice stepei in /ueul Constana se nu#&r&

popn&ul, cel #ai &un&tor $i iepurele %n&t bine apreciat. 8e #ai !ntlnesc !n nu#&r #are orbetele

#ic, $oarecele e c#p $i $obolanul cenu$iu. Dintre ani#alele carni%ore pute# a#inti i3orul e

step&, i3orul p&tat, gri%anul, $arpele r&u. (eptilele sunt reprezentate prin gu$terul %&rgat, $oprla e

step& $i broasca estoas& obrogean&. Dintre p&s&ri a#inti# potrnic3ea, graurul, coo)ana, uliulparu#bar, uliul $erpar, prepelia $i ciocrlia.

n lacurile in lungul litoralului $i pe #alul Dun&rii sunt !ntlnite )rec%ent e7e#plare e5

$arpe e ap&, pe$ti i#portani pentru pescuit =caras, crap, biban, $al&u6 $i nu#eroase p&s&ri5

c3iriac3ite, pesc&ru$i, cor#orani, strci cu)unaci, )ugaci, g$te, #a/oritatea oaspei e pri#&%ar&.

Pe nisipurile #ariti#e )auna este reprezentat& prin nu#eroase coc3ili)ere =scoici /aponeze , scoici



15/61


albe, #iii, striii6. Dintre #a#i)erele #ai rar !ntlnite pute# a#inti unele speci)ice Dobrogei5

%ulpea c&rbun&reas&, pr$ul e copac, /erul e piatr& $i i3orul p&tat.

Solurile

8olurile au o ispunere eta/at& sub )or#a e )$ii !n irecia %est-est, pe )unalul c&rora s-au)or#at local soluri intrazonale. Cernozio#urile sunt soluri caracteristice pentru stepa obrogean&

ocupn cea #ai #are parte in supra)aa /ueului. 8olurile balane sunt r&spnite !n %estul

/ueului !ntr-o )$ie !ngust& !ntre ($o%a $i Cerna%o& $i !ntre opalu $i Frliciu. ceste soluri

)or#ate pe supra)ee orizontale sau cu pante )oarte #ici a%n altituini e peste 100# =1+0-2+0#6,

pe leossuri, argile $i alu%iuni, une stratul )reatic se a)l& la anci#i sub 20#. Pe teritoriul /ueului

Constana se !ntlnesc #ai #ulte subtipuri e cernozio#uri5 carbonatic, castaniu e p&ure,

ciocolatiu $i ca#brice. Dintre solurile azonale pute# a#inti solonceacurile, solurile 3iro#or)e,

solurile alu%io-colu%iale $i renzinele. Pe supra)ee )oarte #ici, insular, izolate #ai pot )i intlnite

ranzinele, rogosolurile, nisipurile i litisolurile.

o&iile u(olului

(esursele naturale e sol $i subsol ale /ueului sunt %ariate. st)el, #ineurile ne#etali)ere

=iato#ice $i argile bentonice, nisip %ere glauconitic, creta etc.6 au o larg& r&spnire geogra)ic& !n

partea centrala noriac&, iar rocile calcaroase =larg )olosite !n construcii6 se a)l& pe !ntreg teritoriul

al acestuia. 8ubsolul /ueului Constana o)er& $i ape #inerale prin iz%oarele e la opalu $i

4angalia. Principala resurs& econo#ic& a zonei litorale o constituie pe$tele. lte surse i#portante

sunt5 iarba e #are $i algele ro$ii.

1.5. Nivelul de de%voltare econo+ico-ociala#o(ro&ei

Pri#a constatare ce se poate )ace !n leg&tur& cu populaia Dobrogei up& (&zboiul e

Inepenen&, este cre$terea i#presionant& a nu#&rului locuitorilor s&i5 peste 100.000 !n 1@,

'0.000 !n 191' $i *20.000 !n acela$i an, up& !ncorporarea celor ou& noi /uee in su. Pri#ulbuget al Constanei pentru anul 1@9 a%ea pre%&zut pentru personal 22.+00 lei, ilu#inat +.00 lei,

sigurana '@.2*0 lei, inceiu '.9;0 lei, ser%iciul te3nic 1.200 lei, ser%iciul sanitar 1+.'00 lei,

!n)ru#u$eare *0.000 lei, stare ci%il& 1.+00 lei, instrucie public& 2.000 lei, c3eltuieli e7traorinare.

singur& pri%ire atrage atenia asupra celor ou& su#e e7tre# e #ari !n co#paraie cu toate



16/61


celelalte5 siguran& $i !n)ru#useareQ alt)el spus5 orine ci%ic& $i salubritate, ou& co#ana#ente

care rn $i ast&zi %alabile.

Dobrogea este una intre zonele cu cele #ai #ulte cariere e piatr& in ar&, ar $i cu cele

#ai #ulte arii prote/ate. Carierele e piatr& s-au o%eit, e-a lungul ti#pului, ni te a)aceri e7tre#

e pro)itabile pentru zeci e ageni econo#ici care au reu$it, cu o in%estiie #ini#&, s& obin&, !nscurt ti#p, un pro)it e orinul sutelor e #ii e euro. 8ite-urile specializate sunt pline e anunuri

e %nzare a unor cariere e piatr& care, !n )uncie e #&ri#e $i e a#plasa#ent, pot )i ac3iziionate

cu preuri cuprinse !ntre +.000 $i +0.000 e euro. Dup& obinerea autorizaiilor, ur#&torul pas este

ac3iziionarea e utila/e $i anga/area unor #uncitori. Concurena este e7tre# e acerb&, ar piatra

este o #aterie pri#& e7tre# e solicitat&, c3iar $i !n perioaa e recesiune, !ntruct este )olosit&, pe

lng& construciile ci%ile $i inustriale $i la toate lucr&rile e in)rastructur&. $a se )ace c& piatra este

un prous solicitat $i la e7port.

cono#ia se caracterizeaz& printr-o inustrie i%ersi)icat&, o agricultur& bazat& tot #ai #ult

pe proprietatea particular&, un co#er acti% )a%orizat e toate categoriile #i/loacelor e transport

=rutier, )ero%iar, )lu%ial, #ariti# $i aerian6 precu# $i printr-o acti%itate turistic& accentuat& e

%alori)icarea )ru#useilor Deltei Dun&rii.Inustria reprezint& !nc& o i#portant& ra#ur& econo#ic& a

/ueului ulcea, contribuin cu poneri !nse#nate la realizarea prouciei /ueene. ntreprinerile

inustriale situate !n ulcea, Babaag, Isaccea, 4&cin $i 8ulina prouc5 ustensile punter pescuit,

%ase, utila/ c3i#ic, alu#in& $i )eroalia/e, #obil&, c3erestea, tricota/e, co%oare, conser%e, tutun

.a.#.. cono#ia piscicol& ocup& un loc !nse#nat !n econo#ia /ueului, proucia realiznu-seatt in apele Deltei Dun&rii, in lacurile eltaice $i litorale, in 4area eagr& ct $i in pepinierele

piscicole e la Calica, 8tipoc .a. gricultura ispune e coniii peocli#atice )a%orabile $i e

supra)ee agricole. "a s)r$itul anului 199; )onul )unciar al /ueului cuprinea ';1*0+ 3a terenuri

agricole = in care 1@@.2@ 3a, respecti% *9T !n sectorul pri%at, 9+.19+ 3a p&uri, '+'.'9 3a

acoperite e ape $i b&lti $i '9.; 3a alte supra)ee6. n 199; terenurile arabile = 2.2+9 3a6 erau

culti%ate cu poru#b, gru $i secar&, )loarea-soarelui, orz $i orzoaic&, o%&z, soia, legu#inoase, carto)i

$.a. uris#ul - atorit& %estigiilor geto-ace, ro#ano-bizantince $i a Deltei Dun&rii, pe teritoriul/ueului se !nreapt& anual un nu#&r e turi$ti ro#ni $i str&ini = ;'.000 !n 199;6.



17/61


Capitolul II

Anali%a i valori6icarea potenialului turitic natural al #o(ro&ei

Enul intre ele#entele e)initorii !n carul turis#ului !l reprezint& potenialul natural.

Datorit& nu#&rului #are e resurse naturale, prezente !n sectorul ro#nesc al Dun&rii, a# recurs la

o !#p&rire a potenialului natural pe cele 2 sectoare =respecti% C&l&ra$i-ulcea, ulcea-4area

eagr&6, putn )i e%aluate pentru )iecare sector !n parte principalele )or#e e turis# practicabile,

sau care se pot ez%olta, e%ient, pe )onul unei in)rastructuri aec%ate =e75tur e a)aceri, tur

$tiini)ic6.

8ectorul C&l&ra$i-ulcea se bucur& e resurse turistice %ariate, nu e co#ple7itatea celor

prezente !n zona e)ileului Dun&rii, ar su)icient e interesante pentru a per#ite a#ena/&ri turisticeatracti%e. ?or#ele e turis# generate e aceste resurse sunt !n principal sporturile nautice, pescuitul

sporti%, croaziere pe Dun&re $i pe canalul Dun&re - 4area eagr&. Elti#ul sector se bucur& e

atracti%itatea Deltei care o)er& !n plus )a& e celelalte sectoare posibilitatea practic&rii unui turis#

$tiini)ic, a%n !n %eere i#portana internaional& a acestei rezer%aii. De ase#enea, se poate a%ea

!n %eere ez%oltarea turis#ului a)acerii prin congrese $i reuniuni att !n Delta ct $i !n Br&ila,

Falai $i ulcea.

2.1. Potenialul turitic al relie6ului

Poziia geogra)ic& ,An-a ./5

a6 Dobrogea e or, li#ite5 !n %est se a)l& "unca Dun&rii, !n st se a)l& ebil-nisala i

Uurilo%ca-Cea#ulia, iar !n 8u se a)l& alinia#entul Peceneaga-Ca#ena.8ubunit&i5

4unii 4&cin =An-a 0/1

8unt !ncarai !ntre %alea Dun&rii !n %est $i nor, culoarul sculptat e "unca%ia $i aia spre est $i

culoarul epresionar raian - 4ircea o& - Goria spre su. 4unii 4&cinului, au o eosebit&

i#portan& !ntre #unii &rii, )iin cei #ai %ec3i #uni in (o#nia, interesul eosebit al

cercet&torilor )iin orientat atorit& nu#eroaselor %estigii istorice c&tre s&p&turile ar3eologice, ar !n

egal& #&sur& $i c&tre alte seg#ente e cercetare stiini)ice ale %astului tezaur natural e7istent aici5

geologic, botanic, zoologic. traciile antropice e interes cultural-istoric !n %ecin&tatea Parcului

aional 4unii 4&cinului sunt5



18/61


Poi ul iculiel ,An-a 2/ care se es)&$oar& !ntre %&ile Dun&rii !n nor a)l& !n alea

eliei, !n est alea aiei, !n su &ile "azo%ei $i "unca%iei !n %est. ste o zon& bine

!#p&urit& !n care circulaia se realizeaz& prin culoare epresionare !n lungul %&ilor

principale. (elie)ul regiunii, )or#at intr-o succesiune e coline $i terenuri plane, larg

!n%&lurat, nu riic& proble#e pentru %iticultur&Q lu#in& $i c&lur& sunt peste tot in bel$ugQsolul are o bun& structur& $i )ertilitate $i conine toate ele#entele c3i#ice e care %ia e %ie

are ne%oie. pa in precipitaii nu este ctu$i e puin !n prisos, )apt care constitute o bun&

pre#is& pentru obinerea unor %inuri e !nalt& calitate.

Dealurile ulcei, ocup& /u#&tatea nor estic& a Dobrogei e or. ltituinea #a7i#& este !n

Dealul Denistepe, 2@0 #etrii. biecti%e turistice naturale5 rezer%aia natural& 4urig3iol,

Dealurile Be$tepe, b&li.

Poi$ul Babaag =An-a 3/ este la origine bazin sei#entarQ are ca li#ite spre nor o

coast& ce coboar& spre culoarul Babaag-albant-Cerna, iar spre su un alt %ersant !n coast&,

corespunz&tor liniei tectonice Peceneaga-Ca#ena. 4oara 8aric3ioi este obiecti%ul turistic

natural !ntlnit !n acest poi ,An-a 4/5

b6 Poi$ul Dobrogei Centrale are ca li#ite la nor linia tectonic& Peceneaga-Ca#ena, iar la su

opalu-saul. Poi$ul Dobrogei Centrale are ur#&toarele subunit&i5

Poi$ul Casi#cei ,An-a 6/

Poi$ul Daeni-Gr$o%a

Poi ul Istriei

Geolo&ia. Poi$ul Dobrogei se prezint& ca un #ozaic petrogra)ic, aici )iin prezente roci

#ag#atice =granite, bazalte, iabaze6, roci #eta#or)ice =cuartite $i $isturi %erzi6 precu# $i roci

sei#entare =calcare e %rste i)erite, loessuri, nisipuri6 care se i#pun !n peisa/ printr-o %arietate e

)or#e =An-a 7/5

Relie6ul. Poi$ul Dobrogei are o altituine #eie !n /ur e 12+#, constituin o unitate /oas&.

n&li#ile cele #ai #ari se g&sesc !n nor-%est !n Cul#ea Pricopan =). Luuiatu *;@#6. =An-a 8/

4oelarea !nelungat& $i realizarea unei supra)ee e tip peiplen& a us la retezarea tuturor

structurilor ini)erent e %rst&.

2.2.Potenialul cli+ato-turitic

Cea #ai #are parte a Dobrogei are un cli#at e ariitate, cu te#peraturi #eii #ari =10V-

11VC6, te#peraturi riicate %ara =22V-2'VC6Q precipitaii reuse =!n /urul %alorii e *00##San6, zile



19/61


tropicale i secete )rec%enteQ bate )rec%ent Cri%&ul, geros iarna $i uscat %ara. 8pre litoral e7ist& un

cli#at cu in)luene pontice, #ai #oerat ter#ic, brize iurne $i insolaie puternic&.In)luena cre$terii

altituinii este relati% reus&. "a altituini e peste '00# =!n norul Dobrogei6 e7ist& un cli#at e

ealuri /oase, cu o te#peratur& #eie #ai sc&zut& =9V-10VC6 $i precipitaii #ai bogate =+00-;00

##Sanual6. Cantitate #are e raiaie solar& 12+ JcalSc#WSanQ urata e str&lucire a soarelui e2200-2+00 e ore.

(elie)ul lipsit e p&ure )a%orizeaz& intensi)icarea cli#atului continental 5

- topocli#at e ealuri /oase !n nor-%estul poi$ului

- topocli#at e poi$ /os !n&li#i sub 200 e #etrii.

2.7. Potenialul turitic al apelor

Pnzele e ap& aproape lipsesc la supra)a&, iar cele e la baza unor elu%ii au ebite reuse.

(eeaua 3irogra)ic& este tributar& Dun&rii $i 4&rii egre.

Direcia pelor Dobrogea "itoral are !n a#inistrare o supra)a& e 1;.+01 J#2=/ueele

Constana, ulcea $i parte a /ueului Br&ila6, structurat& pe bazinele 3irogra)ice Dun&re si "itoral.

(eeaua 3irogra)ic& a#inistrat& #&soar& 1.;2' J# cursuri e ap& interioare, in care !n

bazinul 3irogra)ic "itoral *2 J# iar !n bazinul Dun&re @1 J# $i '*1,+ J# e )lu%iu Dun&re

=)lu%iul Dun&re, e la stro% la con)luena cu braul 4&cin, )lu%iul Dun&re e la Fiurgeni la Br&ila,

braele 4&cin, (u si Dun&rea #ariti#&6.

"acurile naturale, !n supra)aa total& e 1+.+00 3a, sunt reprezentate e lacuri a#plasate !n

Insula 4are a Br&ilei, #alul rept al Dun&rii $i lacuri litorale in care, e o i#portan& eosebit&

este lacul terapeutic ec3irg3iol, preluat !n a#inistrare ca ur#are a apariiei GF nr. 12;;S2000.

co#ponent& eosebit e i#portant& a carului natural este reprezentat& e pla/ele 4&rii

egre, in care pla/ele cu caracter turistic au o supra)a& e circa 2'0 3a.

"ucr&rile e !niguire #&soar& 192,; J#, in care 12@, J# asigur& linia e ap&rare a

Dun&rii, al&turi e lucr&ri ale altor ein&tori. i#portan& eosebit& o au lucr&rile e !niguire in

bazinul 3irogra)ic "itoral, !n lungi#e e ;*,@ J#, lucr&ri cu rol e protecie a co#ple7ului lagunar(azi# 8inoe. "ucr&rile e regularizare a albiilor !nsu#eaz& o lungi#e e 1;',2 J#, in care !n

bazinul Dun&re 1,2 J#, iar !n bazinul "itoral 1*+,0 J#.

Direcia pelor Dobrogea "itoral are !n a#inistrare lucr&ri 3irote3nice e reglare a

ni%elurilor !n principalele lacuri litorale, reprezentate e sta%ilarele Periboina, ig3iol, 8iutg3iol,

abacarie $i 4angalia. Direcia pelor Dobrogea "itoral eine e '+ e bara/e, in care '2 au



20/61


caracter neper#anent, iar ' e bara/e sunt per#anente. Bara/ele neper#anente sunt a#plasate !n

bazinul 3irogra)ic al Canalului Dun&re 4area eagr&, cu rol !n atenuarea %iiturilor, retenia

ebitelor solie precu# $i li#itarea e)ectelor e%entualelor polu&ri accientale, a%n !n %eere c&

bazinul canalului este str&b&tut e traseul conuctelor e transport pentru prouse petroliere.

Bara/ele cu caracter per#anent )ac parte in siste#ul e protecie a "acului ec3irg3iol, a%n role oprire a )lu7ului e ap& ulce !n lac. 8iste#ul e protecie a lacului ec3irg3iol este reprezentat,

e ase#enea, e + )ora/e e contur, * staii e po#pare, canale e e%acuare a apei, e7ecutate !n etapa

a II a a proiectului X Protecia si !#bun&tairea lacului ec3irg3iol Y, in anul 190. Direcia pelor

Dobrogea "itoral are !n a#inistrare un nu#&r e 19 cantoane, @ seii =DD", 8F ulcea, 8G

Cerna%o&, * seii e )or#aii6, 2 ateliere e !ntreinere si reparaii, a)late !n o#eniul public sau

pri%at. n %eerea susinerii acti%it&ii e e7ploatare $i !ntreinere a acestor lucr&ri 3irote3nice,

ct $i pentru conser%area $i prote/area carului natural a)lat !n a#inistrare, Direcia pelor

Dobrogea "itoral este structurat& pe 2 siste#e e gospo&rire a apelor =Constana $i ulcea6, 2

siste#e 3irote3nice =Dun&re $i ulcea6, cu un nu#&r total e 9 )or#aii e lucru $i 2 ateliere e

!ntreinere $i reparaii pentru utila/ele $i #i/loacele e transport proprii.

Datorit& caracteristicilor geogra)ice, #or)ologice $i 3irogra)ice ale spaiului

Dobrogea, precu# $i e7istenei unor ele#ente unice ale carului natural =pla/ele litorale $i lacul

terapeutic ec3irg3iol6, acti%it&ile erulate e instituia noastr& prezint& anu#ite particularit&i, )iin

a7ate, !n principal, al&turi e e7ploatarea, !ntreinerea $i repararea lucr&rilor 3irote3nice, pe

ur#&toarele aciuni5

- #eninerea continu& !n stare e )uncionare a siste#ului e protecie a "acului ec3irg3iol

- protecia $i !ntreinerea pla/elor litoralului 4&rii egre.

2./. Potenialul turitic al co+ponentelor *nveliului (io&eo&ra6ic

4ilioane e p&s&ri trec pe aici spre $i inspre nor-estul uropei. Ca $i Dobrogea

continental&, nu nu#ai Delta Dun&rii, este e7tre# e i#portant& zon& a%i)aunistic& a (o#niei $i

printre cele #ai i#portante ale uropei. 7ist& aici nu nu#ai un nu#&r #are e specii, ci $i cel #ai#are nu#&r e e7e#plare e p&s&ri s&lbatice in ar&. "ista p&s&rilor in Dobrogea cuprine '@2 e

specii5 9+ intre acestea se a)l& pe Directi%a P&s&rilor, iar intre aceste 9+ e specii !n /ur e ;2

cuib&resc !n Dobrogea.

Dobrogea nu este oar cel #ai i#portant loc e #igraie, ci i cel #ai i#portant loc e iernat

pentru peste un #ilion e p&s&ri in norul uropei. C3iar ac& #ulte intre acestea se !ntlnesc !n



21/61


elt&, !n zona lagunar& $i !n apele #arine e-a lungul coastei, zeci e #ii e Branta ru)icollis =F$te

cu gt ro$u6 p&s&ri global a#eninate $i strict prote/ate, al&turi e sute e #ii e g$te i grlie se

3r&nesc in octo#brie pn& !n #artie !n aproape toat& Dobrogea continental&. le zboar& zilnic in

zona lacurilor $i a lagunelor spre locurile e 3r&nire in Dobrogea continental&. De #ulte ori zboar&

$i pe cea& $i c3iar up& l&sarea !ntunericului, iar posibilitatea e a se lo%i e instalaiile eoliene e#are. ici a#plasarea eolienelor !n zone agricole nu e o soluie !n Dobrogea. F$tele s&lbatice nu

#ai or# !n rezer%aie, 3r&nirea !ns&, pe !ntreaga urat& a zilei, o )ac !n zonele agricole e pe tot

!ntinsul Dobrogei. 8tructura culturilor pe terenurile !n%ecinate instalaiilor se sc3i#b& #ai !n )iecare

an, eci %a )i greu e prezis une %or )i zone )&r& g$te. #are parte in p&s&rile r&pitoare

obrogene =toate prote/ate6 se 3r&nesc lungi perioae e ti#p !n aceste zone e step& $i sil%ostep&Q

3rana lor pre)erat& constn !n #a#i)ere #ici, p&s&ri, reptile $i l&custe. oc#ai aceste zone sunt

solicitate $i e !ntreprinz&tori.

P&s&rile pot cuib&ri !n locuri strict prote/ate,!ns& zilnic se %or 3r&ni printre instalaiile eoliene,

a%n toate $ansele e a intra !n coliziune cu acestea c3iar ac& sunt situate !n a)ara rezer%aiilor. u

se pot eli#ita cu acuratee traseele e #igraie !n Dobrogea, a a cu# cer unele autorit&i locale

interesate. raseele e #igraie nu sunt ase#enea $oselelor sau c&ilor )erate. Coniiile #eteo pot

in)luena puternic eplasarea p&s&rilor. De aceea nu e o e7agerare consierarea celei #ai #ari p&ri a

spaiului intre Dun&re $i 4area eagr& ca un singur culoar e #igraie $i nu e oar o #eta)or& cn

a)ir# c& !ntreg /ueul ulcea este gura larg& a plniei prin care se scurg p&s&rile #igratoare spre

Bos)or. En )oarte #are procent al supra)eei /ueului ulcea este parte a i)eritelor propuneri e

8P-uri, 8CI-uri $i rezer%aii,aproape toate !neplinesc coniiile e a )ace parte in reeaua

internaional& e site-uri atura 2000. u oar zbur&toarele =p&s&rile sau liliecii6 %or a%ea e su)erit

ci $i 3abitatele, eoarece se %or construi c&i e acces capabile s& suporte #a$ini si instalaii e #are

tona/ necesare la #ontare, locul %a )i !#pnzit cu reele electrice iar ast)el $i i#portante zone pentru

plante prote/ate %or )i a)ectate ire#eiabil.

n ceea ce pri%e$te )lora, Dobrogea e !n top5 ealurile stncoase $i p&urile Dobrogene au

peste 1900 e specii e plante superioare =Z;0T in speciile !ntregii &ri6, intre acestea peste *00e specii sunt trecute pe "ista (o$ie aional&, 12 specii pe lista ro$ie european&. 4ulte ast)el e

locuri cu plante rare %or ispare atorit& ru#urilor #orilor e %nt ce %or )i construite pe colinele $i

ealurile obrogene cu %egetaie stepic&.

L&r#ul #&rii poate )i stncos !n care caz s)r$e$te uneori brusc !n ap&, sau

este separat e ea printr-o )$ie !ngust& alc&tuin )alezele, ori este nisipos continunu-se pe



22/61


nesi#ite pn& eparte, cu nisipul )unurilor sub#erse. Pe pla/& ani#alele e uscat sunt aproape e

cele in ap&, la ni%elul pla/elor s-a !n)iripat $i )eno#enul care continu& sub oc3ii no$tri aic&

trecerea e la %iaa #arin&, originar&, la cea e uscat. Ca specii #ai i#portante ale )aunei 4&rii

egre #enion

16(epeea =Cicin*!!a contorta/268coicua e #are ,M'o*'"a corn$"/

'6Crabul-e-nisip ,Port$n$'/

*6Cre%eta e nisip =Cran%on cran%on/

+6Bigeg =Dio%n' ($%i!ator/

;64iia ,Myti!!$' %a!!o(ro9incia!i'6

4iaa din lacurile litorale

n ec3irg3iol eosebi# o %iaa planctonic&, ublat& e una e )un, bental&. iaa

planctonic& este o#inat& #asi% e o #ic& gnganie ro$ie ce !noat& cu burta !n sus $i se nu#e$te

Art"iasalin&. Din )auna lacurilor ulci, pe lng& pe$tii ulci obi$nuii #ai ales %estiii crabii ai

lacului 8iut-F3iol a#inti# oar pe Ga")$'ia a::ini'recent !ncet&enit !n apele noastre.

auna teretr din %ona de litoral

4ultele specii e )aun& caracteristice locului i#pri#& Dobrogei al&turi e plante un aspect

colorit #eiteranean. o# a#inti bine!neles e su#eenia e insecte speci)ice litoralului, #ulte

specii $i c3iar genuri noi pentru stiin&. De e7e#plu5 greierul-boros =#ra*y(or$' !on%ico!!i'6. ot

printre ortoptere a#inti# Hc&lug&riaH ca $i HManti' r!i%io'aH. Dintre gnaci a#inti# c&r&bu$ii

p&tai, c&r&bu$ulAno-ia 9i!!o'acare este o raritate a regiunii, apoi #arele scarabeu, gnac negru cu

coloana )rontal&. Dintre )luturi a#inti#5Ar%ynni' (an*ora$iArctia 9i!!ica.

iperele nu tr&iesc !n locurile obi$nuit %izitate ale Dobrogei, oar !n elt& g&si# iperele-e-

step&, periculoase pentru ani#ale ar nu $i pentru o#. Ca reptile es !ntlnite a#inti#5 Lacrta

tri!inataobrogic& $i estoasa e uscat.Pri. "ng& #alul #&rii pute# obser%a rotirile elegante a ctor%a specii e pesc&ru$i,#ai

ales ale luiLar$' ar%ntat$' cachinnan'. lte p&s&ri5 cor#oranul, nagati, ciocrliile gulerate, ropii,

etc.



23/61


0a+i6ere. Pe lng& iepuri, i3ori, lupi, %ulpi, 3rciogi $i nu#ero$i popn&i, Dobrogea

a&poste$te $i unele #a#i)ere caracteristice. st)el sunt5 3rgiogul #ic, c&elul e pnt, i3orul

p&tat, i3orul e step& $i soarecele Sici'ta. ,An-a .;/

2.5. Pre%entarea principalelor arii prote8ateriile prote/ate constituite pe teritoriul /ueului ulcea $i recunoscute la ni%el naional,

!nsu#n o supra)a& e +;.2',0+ 3a, in care o (ezer%aie a Bios)erei - Delta Dun&rii care este

structurat& pe zone )uncionale ast)el5zone cu regi# e protecie integral& -+0. ;00 3a, zone ta#pon-

22'.'00 3aQ Parcul aional 4unii 4&cinului cu o supra)a& e11.'213a, 1 (ezer%aii 8tiini)ice

incluse !n (BDD $i 9 (ezer%aii aturale.

Rezerva"iile stiin"ifice sunt acele arii naturale prote/ate al c&ror scop este protecia $i

conser%area unor 3abitate naturale terestre $iSsau ac%atice, cuprinz!n ele#ente reprezentati%e e

interes tiini)ic sub aspect )loristic, )aunistic, geologic, speologic, paleontologic, peologic sau e

alt& natur&.

Re%ervaia tiinti6ic 4alea a&ilor:

Loca!i


24/61


in5 Cory!$' a9!!ana =alun6,E$ony"$' 9rr$co'a=salb& rioas&6. 8tratul ierbos este co#pus in5

Dryo(tri' :i!i-="a' =)eriga6, Cy'to(tri' :ra%i!i', A'ar$" $ro(a$" =poc3i%nic6, Mrc$ria!i'

(rnni'=breiul6,P$!"onaria o::icina!i'=#ierea ursului6,A'(r$!a o*orata=%inarita6, Car- (i!o'a

=leanru6,etc. =An-a ..6

#arcurile na"ionale sunt acele arii naturale prote/ate al c&ror scop este protecia $i

conser%area unor e$antioane reprezentati%e pentru spaiul biogeogra)ic naional cuprinz!n ele#ente

naturale cu %aloare eosebit& sub aspect )izico-geogra)ic, )loristic, )aunistic, 3irologic, geologic,

paleontologic, speologic, peologic, sau e alt& natur&, o)erin posibilitatea %izit&rii !n scopuri

tiini)ice, eucati%e, recreati%e i turistice.

Parcul Naional 0unii 0cinului

%n lungi#ea e 11'21 3a, este situat pe teritoriul a#inistrati% al localit&ilor5 4&cin,

Freci =situate !n %estul parcului6, co#una Cerna =a#plasat& !n %estul $i su-%estul parcului6,

co#unele Ga#cearca $i "unca%ia =situate !n estul acestuia6 precu# $i Ui/ila =situat& !n partea e

nor6. Parcul aional ocup& zona central& cea #ai !nalt& a 4unilor 4&cin, cuprinzn cea #ai

#are parte in cul#ea principal& =cunoscut& sub enu#irea e Cul#ea 4&cinului6, precu# $i o

cul#e secunar& a acestora, respecti% Cul#ea Pricopanului. ltituinal se !ncareaz& !ntre @ $i *;@

#etrii, reprezentn zona cea #ai !nalt& a Poi$ului Dobrogean. Cota #a7i#& este atins& e r)ul

Luuiatu cu *;@ #etrii !n #asi%ul Freci. 4unii 4&cinului sunt cei #ai %ec3i in (o#nia )or#ai

!n ti#pul orogenezei 3ercinice, care a a%ut loc !n ur#a cu '00- *00 #ilioane e ani.

(eeaua 3irogra)ic& este )oarte s&rac&, cu rurile Ui/ila, "unca%ia, Plopilar, Cerna $i aia.

Datorit& cli#atului ari, caracterizat prin %eri )oarte c&luroase $i uscate, toa#ne lungi $i secetoase

$i ierni geroase $i cu putin& zapa&, ebitele e ap& sunt reuse $i cursurile rurilor au caracter

te#porar, !n)luentate $i e !nsu)iciena ali#entare subteran& a %&ilor. &ile sunt )oarte largi, unele

a%n nu#ai te#porar ap&. Parcul Naional 0unii 0cinuluireprezint& unicul parc naional in

ar& ce prote/eaz& supra)ee i#portante e %egetaia stepic&, reprezentat& aici prin stepa pontico-

balcanic&, acest tip e %egetaie )iin )oarte rar la ni%el european. Enul in principalele argu#entepentru constituirea Parcului aional !l costituie nu#&rul )oarte riicat e specii e plante

a#eninate cu ispariia in care #ulte sunt !ntlnite !n (o#nia oar !n Dobrogea, #a/oritatea

ne)iin prote/ate !n alte rezer%aii naturale cu e7cepia Parcului Naional 0unii 0cinului.

"a aproape 12 J# e "unca%ia se a)l& Re%ervaia 9tiini6ic 4alea a&ilor, una in cele

#ai %ec3i $i cunoscute rezer%aii in /ueul ulcea, relict teriar al corilor seculari ce acopereau



25/61


oat& Dobrogea. ici se re#arc& prezena )agului obrogean cu i#ensiuni $i calit&i )izice

i#presionante, !n a#estec cu carpenul $i teiul argintiu. n ceea ce pri%e$te speciile e %ertebrate,

lista )aunistic& a zonei inclue circa 2+; e specii, intre care @ specii e a#)ibieni, 11 specii e

reptile, 1 e specii e p&s&ri $i circa +0 e specii e #a#i)ere. Dintre reptile,speciile cele #ai

i#portante in punct e %eere tiini)ic sunt5 broasca estoas& obrogean&, oprla obrogean&, gu$terul %&rgat, balaurul obrogean $i %ipera cu corn.

ona 0un ilor 0cinului reprezint& o %erig& i#portant& pe c&ile e #igra ie care ur#eaz&

cursurile rurilor Prut i 8iret. (&pitoarele e zi sunt eosebit e bine reprezentate !n 4un ii

4&cinului, !ntlnin5uliul cu picioare scurte, uliul p&s&rar, orecar co#un, orecar #are. Dintre

speciile e #a#i)ere #icro#a#i)erele i c3iropterele prezint& i#portan a tiin i)ic&, precu# i

popn&u, pisica s&lbatic&, i3orul e step&, /erul e piatr&, acalul. n zonele e conser%are

special& in Parcul Naional 0un ii 0cinului , !n a)ara rezer%a iilor tiin i)ice cu regi# strict e

protectie, sunt per#ise nu#ai acti%it& i e natur& tiin i)ic& i eucati%&, turis# controlat, ac iuni e

!nl&turare a e)ectelor unor cala#it& i i ac iuni e pre%enire a !n#ul irii !n #as& a &un&torilor.

Rezerva"iile naturale sunt acele arii naturale prote/ate al c&ror scop este protecia $i

conser%area unor 3abitate $i specii naturale i#portante sub aspect )loristic, )aunistic, )orestier,

3irologic, geologic, speologic, paleontologic, peologic.

Re%ervaia natural 0ntirea Coco Pdurea a(ada& ; Niculiel


26/61


A?$i!a (o"arina& @iraat$' (nnat$'& Fa!co (r%rin$', con)er& e ase#enea o not& aparte

rezer%aiei.

4e&etaiarezer%aiei, !n baza atelor actualizate, reune$te asociaii. Dintre acestea + sunt

ene#ice pentru Dobrogea, una este consierat& asociaie regional& speci)ic& pentru aceast&

pro%incie, iar alta este r&spnit& !n ar& preo#inant !n aceast& regiune. ne#ice pentru Dobrogeasunt consierate asociaiaA%ro(yro )ran*


27/61


Re%ervaia natural 4r6ul Secaru:

Locali%are: cu o supra)a& total& e '*,+ 3a, rezer%ia este situat& !n partea e %est a

Poi$ului Babaag, la apro7i#ati% * J# su-%est e localitatea t#agea, co#una Ciucuro%a.

#ecriere:r)ul 8ecaru reprezint& unul in puinele zone granitice in poi$ul calcaros al

Babaagului. ici sunt prezente granitoie alcaline reprezentate prin granite cu riebeJit $i granite#icropeg#atite. Din punct e %eere geo#or)ologic r)ul 8ecaru reprezint& cea #ai #are

altituine in poi$ul Babaag =*01#6 )iin un #artor e eroziune reprezentati%. n cuprinsul

rezer%aiei unit&ile geo#or)ologice preo#inante sunt %ersanii cu !nclin&ri $i e7poziii i%erse.

4e&etaia: speci)ic r)ului 8ecaru este caracterul e Hinsul&H cu %egetaie ce%a #ai

acio)il& !n co#paraie cu restul poi$ului Babaag une sunt caracteristice speciile calco)ile. n

poienile in zona strict prote/at& preo#in& asociaile ierboase e step& pontic& $i petro)il& pe soluri

super)iciale, %egetaie sa7sicol&, arbu$ti%& al&turi e arbori ter#o)ili izolai sau !n plcuri. n zona

ta#pon preo#in& %egetaia )orestier& reprezentat& prin esantioane relati% bine conser%ate !ncarate

!n asociaiaNctaro'cor*o = Ti!it$" to"nto'a, speci)ic& Dobrogei =consierat& ene#ic&6.

rgu#entul cel #ai i#portant pentru constituirea acestei rezer%aii !l constitue ienti)icarea

pn& !n prezent a unui nu#&r e 9 ta7oni ce )igureaz& !n "ista (o$ie a plantelor superioare in

(o#nia. Dintre acestea o specie este %ulnerabil&, o alta este %ulnerabil& $i rar&, iar restul sunt rare.

Enul intre ta7oni =Mohrin%ia anBa6 este subene#ic.

8peci)icitatea acestor ta7oni este con)erit& e caracterul pontic e i)erite nuane ce

totalizeaz& T. Dintre ace$ti ta7oni #ai )ac parte5 Achi!!a ochro!$ca =coaa $oricelului alba6,

A!!i$" 'a-ati! =ciucu$oara e stanc&6, Nctaro'cor*$" 'ic$!$" ''(5 )$!%aric$"& Paonia

(r%rina=bu/or obrogean6, Si!n co"(acta=#ilitea6 etc.

Re%ervaia natural R%(oieni :

Locali%are:rezer%aia are o supra)a& e *1 3a $i este a#plasat& pe teritoriul a#inistrati% al

co#unei Casi#cea.

#ecriere:i#portana naional& a ariei prote/ate const& !n ienti)icarea !n carul acesteia a

unor )osile consierate a )i cele #ai %ec3i ur#e e %ia& in (o#nia, ceea ce o ini%iualizeaz& $i!n raport cu celelalte arii prote/ate.

Din punct e %eere )aunistic, rezer%aia se re#arc& prin speciile Onanth i'a)!ina& Fa!co

(r%rin$'& #$to r$:in$'5



28/61


4e&etaia:!n rezer%aie au )ost ienti)icate pn& !n prezent trei asociaii, in care ou& sunt

ene#ice pentru Dobrogea. sociaii !ntlnite !n carul rezer%aiei sunt5 %egetaie sa7icol&

=cha'"o:itica6 Pontic-balcanic&,F't$ct$" ca!!iri,Art"i'io a$'triaca = Pot$" )$!)o'a.

n 6aunarezer%aiei au )ost ienti)icate pn& !n prezent ; specii a#eninate cu ispariia

cuprinse !n ane7a ' =specii a caror conser%are necesit& constituirea ariilor speciale e conser%are $i aariilor speciale e protecie a%i)aunistic&6 a "egii *;2S 2001 $i 9 specii in ane7a * =specii ce

necesita o protectie stricta6 a respecti%ului act nor#ati%, #a/oritatea acestora )iin prote/ate $i prin

con%enii internaionale la care statul ro#n a aerat.

Re%ervaia natural Pecenea&a:

Locali%are:rezer%aia are o supra)a& e 1'23a $i este a#plasat& pe teritoriul a#inistrati%

al co#unei Peceneaga.

#ecriere: rezer%aia este situat& li#itro) zonei e contact !ntre cursul Dun&rii $i )alia

tectonic& Peceneaga - Ca#ena $i este singura arie prote/at& in ar& !n care cele #ai %ec3i structuri

geologice, atn in perioaa cut&rilor caleoniene, reprezentate prin $isturile %erzi, %in !n contact

cu Dun&rea $i respecti% cu cele #ai noi epozite alu%iale.

Din punct e %eere )loristic, aceasta reprezint& una in puinele arii prote/ate, cel puin in

norul Dobrogei, !n care a )ost ienti)icat& specia Fagea callieri. 8pre eosebire e #a/oritatea

celorlaltor rezer%aii aceasta se istinge printr-o coe7isten& a ornito)aunei e tip stepic cu cea

speci)ic& zonelor u#ee. st)el, printre cele #ai caracteristice specii au )ost se#nalate

Pha!acrocora- (y%"a$'& Circ$' cyan$'& E%rtta %ar


29/61


Din punct e %eere geo#or)ologic, caracteristic Poi$ului Babaag este substratul calcaros,

rezer%aia )iin situat& pe un platou cu %ersani #oerat !nclinai cu altituini #a7i#e e

apro7i#ati% 120 #.

#ecriere: rezer%aia prezint& o concentrare #are e specii a#eninate cu ispariia, cu

nu#eroase specii e or3iee, reunite pe o arie reus&. ona strict prote/at& a rezer%aiei prezint&3abitat e Hpa/i$ti uscate se#inaturale i )acie uri e acoperire cu tu)i$uri pe substrat calcaros =situri

i#portante pentru or3iee6H, )iin prioritar pentru conser%are. "a acestea se aaug& bogata

ornito)aun& $i speciile e reptile, in care #a/oritatea speciilor sunt prote/ate pe plan internaional.

(ezer%aia & posibilitatea conser%&rii $i a unor asociaii )orestiere speci)ice Dobrogei ce nu

#ai apar =sau sunt slab reprezentate6 !n alte arii prote/ate, !n special arborete e %rste !naintate,

#a/oritatea peste 100 ani, in tipul natural-)una#ental, cu o structur& neeri%at&, apropiat& e cea a

p&urilor naturale pri#are in Dobrogea. cestea continu& s& )ac& obiectul unor stuii ecologice e

urat&,)iin constituite $i ca rezer%aii e se#ine, !n %eerea ocrotirii )onului genetic e o %aloare

eosebit&.

4e&etaia: sociaiaA%ro(yro = thy"t$"


30/61


!ntin pe supra)ee #ari si cuprin un co#ple7 e ecosiste#e terestre iSsau ac%atice, lacuri $i

cursuri e ap&, zone u#ee cu co#unit&i biocenotice )loristice $i )aunistice unice, cu peisa/e

ar#onioase naturale sau rezultate in a#ena/area traiional& a teritoriului, ecosiste#e #oi)icate

sub in)luena o#ului $i care pot )i reause la starea natural&, co#unit&i u#ane a c&ror e7isten& este

bazat& pe %alori)icarea resurselor naturale pe principiul ez%oltarii urabile $i ar#onioase. #elta #unrii

Delta Dun&rii, cel #ai tn&r pnt ro#nesc, este un %ast #eiu natural ce concentreaz&

toate speciile %egetal - lacustre ale uropei, precu# $i o )aun& %ariat& $i bogat&. 8upranu#it& $i raiul

pe$tilor $i a p&s&rilor, Delta Dun&rii reprezint& cel #ai i#portant loc e popas pentru p&s&rile

#igratoare ce c&l&toresc !ntre regiunea tropical& $i cea arctic&, cinci in cele #ai i#portante ru#uri

e pasa/ trecn pe aici. n a)ar& e speciile #igratoare, aici cuib&resc $i un #are nu#&r e specii

rare, ca oaspei e %ar&, up& cu# altele, oaspei e iarn&, clocesc !n norul uropei $i %in s&-$i

petreac& iarna !n Delt&,An-a .2/5 Ca localizare, cooronatele geogra)ice sunt !ntre **V*@O2+H $i

*+V'@O'0H latituine noric& $i !ntre 2 V **O2+H $i 29V*;O00H longituine estic&, )iin li#itat& la su-

%est e poi$ul Dobrogei, la nor )or#eaz& grania cu Ecraina, iar !n est se %ars& !n 4area eagr&.

8upra)aa Deltei Dun&rii este e apro7i#ati% *10 #2, ar ac& lu !n consierare $i co#ple7ul

lagunar (azi# 8inoie $i li#anul Dun&rii, aceast& supra)a& se e7tine la apro7i#ati% ++00 # 2,

)iin a oua elt& ca #&ri#e in uropa, up& elta )lu%iului olga. Delta Dun&rii aparine !ntr-un

procent e 2T (o#niei, restul )iin localizat& pe teritoriul Ecrainei. 8upra)aa Deltei Dun&rii se

!#parte !n ' tipuri e zone5 1 arii strict prote/ate, ce !nsu#eaz& o supra)a& e +0; #2, zone

ta#pon cu o supra)a& e 22'' #2$i zonele econo#ice cu o supra)a& total& e '0;0 #2.

Din punct e %eere geogra)ic, Delta Dun&rii este cea #ai u#e& zon& a uropei, cea #ai

/oas& $i cea #ai nou& regiune e c#pie, une o#in& preponerent supra)eele cu !n&li#e #ic& !n

raport cu ni%elul zero al 4&rii egre, cele #ai #ari !n&li#i )iin pe grinurile #arine !n "etea e

1' #etrii $i !n Caraor#an e #etrii. ?a& e ni%elul zero al 4&rii egre, un procent e sub 21T se

a)l& la cota negati%&, restul e @9T situnu-se peste ni%elul #&rii. ltituinea #eie a Deltei

Dun&rii este e 0.+2 #etrii.nci#ile apelor in Delta Dun&rii5 '9 #etrii pe braul C3ilia, '* #etrii pe braul ulcea,

2; #etrii pe braul 8)ntu F3eorg3e i 1 #etrii pe braul 8ulina. Cea #ai #are anci#e in Delta

Dun&rii, e7cluzn braele Dun&rii, se a)l& !n lacul Belciug e @ #etrii, !n restul lacurilor anci#ile

neep& in ' #etrii =lacul (azi#6.

http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/zone-protejate-in-delta-dunarii-105.htmlhttp://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/zone-protejate-in-delta-dunarii-105.html


31/61


Dun&reaa/uns& la P&tl&geanca =la %est e ulcea6 se bi)urc& !n ou& brae, braul C3ilia la

nor i Braul ulcea la su, bra care #ai apoi, la Ceatalul Is#ail, se esparte !n Braul 8ulina

=irecia %est-est6 $i Braul 8)ntu F3eorg3e =irecia -86. "ungi#ea braelor Dun&rii5 braul

C3ilia 120 J#, braul 8)ntu F3eorg3e @0 J# i braul 8ulina ;* J#. "acurile in Delta Dun&rii, !n

prezent reuse la un nu#&r e *@9 e lacuri, atorit& a#ena/&rilor in anii preceenti, ocup& unprocent e @,T in supra)aa eltei. 8upra)eele cu %eget

94396293-dobrogea-turistica.doc

Documents