94191234 programe de arhitectura

7/27/2019 94191234 Programe de Arhitectura

1/6

FUNCTIUNE

Arhitectura, sub aspect functional, este mai intotdeauna un raspuns la un pachet de conditii externe propuse in genera

de nevoile umane,este in mod normal conceputa(proiectata) si realiazata(construita) ca raspuns la un set de conditii

existente. Actul creatiei de arhitectura este o rezolvare de problema sau un process de proiectare.

Functiune(activitatea)rep. relatia dintre c-tie si utilizator, corespondenta intrre cladire si cerintele comenzii

beneficiarului. Cele 2 fete ale functiunii, aflate in relatie reciporca cerinta si satisfcerea ei sunt nelipsite in orice

cladire. Functiunea este transformabila nu numai prin evolutie istorica, ci si in perioada de functionare a cladirii, putandu

se transforma atat calitativ cat si cantitativ.

D.p.d.v. al oraganizarii arhitecturale a spatiului, functiunea este rezultatul satisfacerii cerintelor(nevoilor umane) ce

trebuie solutionate la toate nivelurile individ, grup, societate. Component fundamental a functiunii este scopul propriu

zis a organizarii spatiului si este cea mare da caracterul specific unor unitati functionale. Este structura spatial-functionalce imprima unei cladiri caracteristici ce inglobeaza intr-o fam. fucntionala mai larga cunoscuta sub numele de program d

arhitectura.

Programul de arhitectura desemneaza numai unitatile functionale specific, a caror rezolvare duce la realizarea de

cladiri, ansambluri de cladiri sau diverse instalatii. Un program se poate referi de fapt, la un prototip, la un caz general, la

elementele pe ccare trebuie sa le intruneasca in principiu o anumita unitate functionala. Programul de arhitectura poate

avea 2 forme pp. de expresie concreta: tema de proiectare: care cuprinde totalitatea cerintelor exprimate de beneficiar

schema functional: alcatuita din unitatile funtionale si relatiile dezvoltate intre ele.

Iniferent de complexitatea programului de arhitectura abordat, in schema sa functional vom intalni intotdeauna cele 3

grupe spatial-functionale fundamentale (A,B,C) fara de care e greu de conceput existent unei structure functionale

viabile.

Specificul structurii spatial a unei cladiri sau program de arhitectura, forma anumitor spatii, marimea lor si modul in

care relationeaza intre ele rezulta din cerintele functionale ale cladirii sau programului. Sisteme de dispunere spatial a

cladirlor publice: a). programe predilecte: teatru, sali de concerte, c-tii sportive; b).II- :gradinite. Scoli, spitale, hoteluri;

c).-II-: super magazine, biblioteci, muzee.

Misiunea principal a arhitectului este sa satisfaca in modul sau specific cerintelor societatii, cu alte cuvinte sa resolve

programe de arhitectura sis a se expuna criticilor intr-o masura care va reflecta capacitatea lui de a stapani d.p.d.v

functional diverse teme abordate.

Renasterea italiana este moemntul aparitiei lojelor, pereti tapetati cu oameni, ca o metoda de marire a capacitatii

salii fara marirea suprafetei. Este si o conceptie de organizare legata de structura sociala a spectatorilor. Teatrele nu se

mai construiesc numai pt. receptionarea mesajului de pe scena ci si pt. spectacolul salii care devine scop in sine. Acest

gen de teatre dau spectatorului senzatia de participare la o reuniune festiva, amplificand caracterul social al vietii

cotidiene. In plan social este momentul conturarii unei societati dominate de burghezie care ofera o patura culta

semnificativa ce alcatuiesste mare parte din publicul spectator. Cresterea nr de spactatori impune ocuparea, la inceput i

picioare, a parterului destinat initial jocului. Aceasta operatiune are o importanta fundamental in conceptia functional-

spatiala generand teatrul de sala Italian, caracterizat prin scindarea spatial intre spectator si spectacol, cu alte cuvinte,

realizarea unui spatiu sala si a unui spatiu scena.

Un moment semnificativ pt istoria teatrului European il constituie perioada renasterii engleze care atinge apogeul in

timpul domniei reginei Elisabeta a 2-a. Lipsa modelelor proprii in materie de c-tii pt spectacole conduce la adoptarea uno

solutii imporvizate care vor constitui pct-ul de plecare in configurarea unui nou tip de teatru, cel elisabetan.in mod cert i

Anglia acelor vremuri spectacolele se prezentau fie la curtile nobiliare fie in incinta hanului. Modelul teatrului englez-


2/6

teatrul elisabetan- va ramane definitive influentat de configuratia functional-spatiala a unui han. Acest gen de teatru a

cunoscut si denumirea de court yard theater(teatru de curte). Scena era amenajata in mijlocul curtii hanului, spectator

asistau in picioare la spectacol, ocupand restul curtii si galeriile incintei circulare.

Teatrele publice semanau cu niste turnuri immense. In interiorul zidului, de forma circular, o serie de galerii, balcoane

sau logii, suprapuse si acoperite, erau rezervate spectatorilor mai de vaza care puteau plati un prt de intrare mai ridicat

Scena, sprijinindu-se pe o latura a cladirii, inainta mult spre centrul parterului, incat o buna parte din public trebuia sa-i

urmareasca pe actori din profil, ba chiar din spate. Scena elisabetana, pastrand mostenirea scenei multiple medieval-

oferea actorului locuri de joc multiple, variate, cu posibilitati de a trece usor si rapid dintr-unul intr-altul.


3/6

Program: Hotel

Rep.astazi un program current in arhitectura si este caracterizat de dinamica extrem de energetica. Criterii de clasificare

1.criteriul capacitatii(marimii) 2.criteriul duratei de sedere 3.criteriul duratei de functionare 4.criteriul amplasamentulu

-hoteluri urbane;-hoteluri in statiuni. Schema functionala a unui hotel articuleaza cateva zone importante considerate pt

definirea programului architectural: -zona de primire a publicului: gestioneaza prin intermediul receptiei formalitatile de

cazare si distribuie circulatia majora a publicului catre principalele zone functionale; - zona de cazare: rep. unitatea

functional de baza a programului si se genereaza prin insusirea de-a lungul unei circulatii a camerelor; -zona de

alimentatie publica: este alcatuita din salile de consumatie ale diferitelor unitati de profil(restaurant, bar,

cafenea)impreuna cu spatiile lor de preparare si rep. grupa spatial a functiunilor de deservire directa; -zona servicilor:este grupa spatiala a functiunilor de deservire indirect si contine spatiile pt. serviciile generale de toate tipurile(depozite

spalatorii, ateliere de reparatii, accese secundare).

Rezolvarea corecta a principalelor fluxuri dezvoltate in cadrul unui hotel(fluxul publicului, fluxul bagajelor, fluxul

personalului, fluxul serviciilor, etc) trebuie sa sadisfaca cateva deziderate fundamentale, circulatiile sa fie clare, cu trasee

usor de parcurs si de supravegheat; eliminarea totala a pct-lor de interferenta intre diverse fluxuri, etc. zona de cazare

este cea mai importanta zona functional a unui hotel, definind de fapt programul architectural. Ea este cinstutuita de

camera de cazare impreuna cu grupul sanitar. Vestibulul unitatilor de cazare are rolul de a oferi un spatiu tampon intre

circulatia orizontala si camera propriu-zisa, asigurand astfel o minima izolare fata de zgomotul coridorului. Marimea si

alcatuirea functional depend de gradul de confort a hotelului si de scopul urmarit in atragerea unei categorii de turisti.

Program: Cladiri pt. birouriA administra inseamna a conduce, a gospodari afacerile publice sau private. Acest gen de activitate acopera toate

domeniile de manifestare ale societatii contemporane, de la nivelul individual pana la cel public.

Imaginea traditional a imobilului de birouri, cu structura sa de plansee suprapuse, cu membrana sa in spatele careia se

afla personalul inghesuit este astazi depasita, deoarece aceste cladiri au tendinta de a evada din matricea unui program

architectural pur, prin inglobarea de magazine, restaurant, curti de squash, piscine, etc.. In conceptia clasica o cladire de

birouri incearca sa se satisfaca pe ea insasi sis a traiasca in relatie cu omul si munca lui: intr-un dublu raport cu omul sub

aspectul fizologic, asigurand conditii de microclimat(aer conditionat), confort acustic, conditii de confort ergonomic si su

aspect psihologic prin decoratie, ambianta, cromatica, etc; in raport cu munca, exista un plan organizatoric ce presupune

relatii ierarhice(cu ceilalti oameni) si relatii functionale(dintre om si material).

Azi are loc o redefinire a locului de munca in societate, ceea ce se traduce prin interpenetarea spatiilor, orariilor si

activitariilor. Oraganizarea spatiilor pt. birouri este revizuita datorita noilor maniere si tehnologii de lucru ce reclama spa

pt. reuniuni de marimi si configuratii diferite, precum si spatii secundare pt. copiatoare, imprimante, etc.

Schema functional generala a unei cladiri pt. birouri pune in evident existent catorva zone functional-spatiale,

recognoscibile oricare ar fi marimea, gradul de complexitate sau specializarea ei. Zona functiunii de baza ocupa central

compozitiei, marcand importanta si pozitia in ierarhia spatiilor din schema. Accesele se amplaseaza de obicei in zonele

separate datorita caracterului extreme de official al accesului principal.

Aria centrala este ocupata de funtiunile de baza ale programului, exprimate in spatiile pt. birouri. In plan schematic,

putem remarca o anumita specializare a lor, ce decurge din accesibilitatea sau inaccesibilitatea clientilor. Exista birouri

(spatii de protocol, Sali de reuniuni) care nu sunt deschise accesului public din ratiuni de ergonomia muncii sau din ratiun

de confidentialitate. Programul cladirilor pt. birouri este unul din cele mai libere in ceea ce priveste forma partiurilor.


4/6

Biroul rep. unitatea functional de baza in cadrul programului architectural administrative, locul unde se desfasoara

principalele activitati ale domeniului. Biroul are la baza activitatea de prelucrare a informatiei si trebuie sa se adapteze la

un process de munca ce presupune 3 faze: primirea, interpretarea/prelucrarea si transmiterea sa depozitarea informatie

Program: Educatie scoala

Organizarea de catre societate a institutiilor destinate sa asigure instruirea tinerilor a determinat conturarea unui progra

functional specific: SCOALA. Presupune un fenomencineva invata pe altcineva. SUBIECTUL: copilul, nascut neputincios

nestiutor, este opus culturii incorporate in viata grupului ce il incojoara, in scopul modelarii acestuira intr-un membru

active al nucleului social. Astfel de fapt se realizeaza pe masura ce se maturizeaza fizic, prin dobandirea treptata a

cunostiintelor in conditiile trairii in cadrul si impreuna cu grupul. Individual adopta prin intermediul educatorului procesupsihic de actiune si gandire al grupului.

Schema functional generala a programului de invatamant dezvolta o configuratie in care central schemei este ocupat d

zona de primire, de onoare, care distribuie circulatia catre celelalte grupari functionale majore. Curtea de recreatie si zo

de sport in aer liber vor fi in legatura directa cu zona de primire, cu zona claselor si a salii de sport. Clasele se pun pe latu

lunga la exterior pt. o liminare si aerisire adecvata.

Universitatiile sunt orasele datorita scarii si complexitatii; sunt organism deschise, se dezvolta pe termen mai lung si

nevoie de teren mai mare. Scolile de arhitectura au vocatia unui organism deschis care sa polenizeze cu orasul.

Program: Arhitecturi comerciale de la necessitate la seductie-

Spatiile destinate comertului pot fi considerate ca spatii intermediare, ce ofera conditii pt. transferul marfii de la

producator la consummator. Functiunea eentiala a unui asemenea spatiu este vanzarea care impune cateva necesitati:

aprovizionarea cu marfa, depozitarea si conservarea marfii, ambalarea si prezentarea marfii, livrarea produselor vandute

gestionarea administrative si sociala a magazinului. Dupa natura marfurilor si dupa modul de comercializare rezulta felulcare se inmagazineaza, se expune si se vinde marfa.

Program: Muzeu

Preocuparea pentru vestigiile trecutului, prin care omenirea a invatat sa respecte treptat propriile creatii artistice,

marturiile istorice. Idea de conservare depaseste in timp mai bine de 2 milenii si jumatate, fiind legata de nasterea istori

ca atare, moment in care omenirea devine constienta de propriul trecut.

Muzeul este o institutie permanenta, fara scop lucrative, in serviciul societatii si dezvoltarii sale, deschisa publicului si

care face cercetari privind urmele material ale omului si vecinatatiile sale, ochizitionandu-le, conservandu-le, prezentand

le si expundundu-le la sfarsitul studiilor pentru educare si delectare.

Sectorul publicului asigura spatiile de primire ale vizitatrorilor(accees pp., informatii, sala de conferinte, hol, etc) si

spatiile de epunere(expozitie permanenta si expozitie temporara). Acestea din urma alcatuiesc unitatea funtionala de baa programului architectural, adica locul unde publicul intra in contact cu exponatele. Sectorul anexelor cuprinde spatiile

adapostesc depozitele, laborataorele, atelierele de restaurare si conservare, salile de studio ale muzeografilor, spatiile

administratiei. Spatiile de expunere asigura cadrul construit(spatiul) in care publicul vine in contact cu averea muzeulu

Rolul spatiilor de expunere este sa protejeze exponatle contra distrugerilor, incendiilor, umiditatii, uscaciunii, prafului,

razelor solare directe sis a prezinte obiectele expuse intr-o lumina optima..

Un rol determinant in configurarea spatiilor pt. expunere il are traseul vizitatorului. Traseul vizitatorului defineste tipri

diferite de muzee, subliniind importanta covarsitoare a rolului sau in alcatuirea acestor spatii. Indifferent de tipul spatial

unui muzeu, problema traseului ramane fundamental si la cinfigurarea in detaliu a acesto spatii. Modul de expunere si

traseul publicului se determina reciproc.un anumit fel de epunere va impune un anumit tip de traseu, iar un system de

circulatie impus isi va asocial tipul de expunere cel mai convenabil. Caracteristica pprincipala a spatiului de expunere est

marea mobilitate interioara care sa-I permita, prin transformari minime, adaptarea la variate sisteme de expunere. La


5/6

calitatea expunerii contribuie in mod fundamental luminarea spatiilor si exponatelor. Intensitatea luminii trebuie sa fie

suficienta pt. a perminte o cat mai buna percepere a detaliilor. Ea trebuie sa fie dozata in functie de materialul, facture,

coloritul, gradul de detaliere a obiectelor expuse. Lumina naturala este utilizata datorita avantajelor ce decurg din efecte

favorabile de culoare, din impresia placuta create, din puterea si economicitatea sersei. Lumina artificial are avantajele

rezultate din permanennta sersei, din uniformitatea ei, din capacitatea de a fi utilizata in orice pct al spatiului de expune

din posibilitatile de orientare. Astazi cele 2 surse de lumina se folosesc combinat, speculandu-se calitatile lor in mod

complementor.

Program: Biblioteca

Acest program architectural cuprinde familia c-tiilor publice sau private destinate colectionarii, pastrarii, conservarii

fondurilor de carte si periodice, in scopul punerii lor la dispozitia publicului.Ce este o biblioteca? ...biblioteca, este o lume prinsa intr-o oglinda spunea Jean-Paul Sartre. Cer este ca ne aflam in fat

unei structure institutionalizate care are menirea sa gestioneze memoria omenirii, mai exact, acea parte din ea care est

continuta de fondul de carte.

Bibliotecile trebuie sa asigure realizarea unor legaturi clare si directe intre diversele zone in care cititorul allege titlul p

care vrea sa-l consulte(info, alegere) si zonele unde personalul materializeaza aceasta alegere punand la dispozitia lui tit

respective(evident, depozit). Central nervos al bibliotecii este zona de informare(sala cataloagelor), adica locul in care

cititorul identifica existent titlului in dondul de carte si cota sub care el figureaza in deposit.

Spatial de lectura este asigurat de mai multe Sali de lectura, de regula specializate, care ofera conditii de citit pt. public

care nu dispune de asaceva(elevi, student, turisti) sau pt. acele titluri (colectii speciale) care nu se imprumuta. Sala

cataloagelor sau fisierul este locul unde cititorul identifica titlul exact si cota publicatiei dorite. Sala de informarebibliografica este oarecum asemanatoare salii cataloagelor, oferind cititorilor avizati informatii suplimentare asupra

continutului thematic existent in depozite.

Spatial cel mai important al unei biblioteci este depozitul central de carti, deoarece aici se pastreaza averea ei, fondu

de carte, cu alte cuvinte ratunea ei de a fi. Importanta acestui spatiu este relevata si de schema functional care articulea

toate zonele importante in jurul depozitului, pt. a asigura trasee clare si scurte pt. toate fluxurile cartilor care converg

aici: fluxul de aprovizionare, fluxul de reconditionare, fluxul de imprumut, etc.

Cel mai important flux dezvoltat in schema funcitonala a unei biblioteci este fluxul cartilor. O prima component de baza

fluxului cartilor in rep. fluxul de completare a fondului de carte ce presupune un spatiu pt. primirea si despachetarea lor

2-a etapa, prelucrarile tematice, necesita un spatiu pt. inregistrarea cartilor, intocmirea fiselor si a cataloageor si are ca

scop asigurarea unei baze de date care sa permita cititorului accesul rapid si facil la titlul sau tematica bibliografica dorita

Program: Teatrul

Spatial teatral a fost si va fi multe vreme subiectul incercarilor de definire. Mihail Sevastian spunea ca Un spectacol d

teatru este o ambianta la care participa publicul, actorii, scina sis ala, tacerea ce precede ridicarea cortinei sirumoarea ce

insoteste caderea ei; Jean Jacquot afirma ca Teatrul este locul de intalnire al operei si interpretilor cu publiculLocul

teatral cand nu este improvizat devine cladire teatrala, iar Rene Allio pretindea ca Teatrul este o masina de spectacole

asociind 2 instrumente- unul de vazut si auzit- si altul de prezentat ceva de vazut si auzit.

Elementele fundamentale si obligatorii ale spatiului teatral sunt destinate spectatorilor si spectacolului, iar relatia dintr

ele va fi determinanta pt. caracterul unei c-tii teatrale si in sens mai larg pt. intregul program al cladirilor destinate

spectacolelor.

Zona de primire a publicului este dezvoltata in jurul salii de specatacole, avand rolul de primire si repartizare al publicu

inainte de inceperea spectacolului, pe timpul pauzelor si dupa terminarea specatcolului. Caracterul architectural al acest


6/6

spatii este determinat de rolul amfitrional pe care trebuie sa-l joace in schema functional. Holul-vestibulul este spatial ca

are rolul de primire nemijlocita si repartizare a circulatiei catre garderobe si foaiere. Garderoba este locul de pastrare a

vestimentatiei de exterior si a obiectelor spectatorilor pe intreaga durata a spectacolului. Sala de spectacole este unitate

functionala de baza a programului si modul in care este rezolvata impune si Solutia cadrului spatial-functional anvelopat

(foaiere, circulatii, etc).

Alegerea formei pt. o sala este o problema delicate care trebuie sa tina cont de urmatorii factori determinant: capacita

urmarita, tipul de spctacol cel mai des prezentat, tipul de sala dorit, nivelul de flexibilitate dorit, performantele acustice

dorite, etc. In plan se poate determina aria ocupata de locurile cu vizibilitate optima in functie de deschiderea portalulu

scenei si a 2 unghiuri ce marcheaza limetele ariei. La nivelul sectiunilor longit. se urmareste asigurarea unghiului minim d

vizibilitate pt. ultimul rand al balconului, precum si a campului visual vertical pt. ultimul rand al parterului.

Scena este zona destinata pregatirii si producerii spectacolului. Scena si anexele ei sunt de obicei dotate cu mecanismeaparate care sunt auxiliare pretioase, indispesabile, in realizarea specatcolelor teatrale. Totalitatea mecanismelor,

utilajelor si aparaturii de scena poarta numele de mecano-scena si are urmatoarele principale elemente:scena este

elemental central si poate fi definite ca suprafata de joc propriu-zisa; podiumul scenei cu trape este de fapt suprafata de

joc care prin intermediul trapelor actionate de sisteme hidraulice din subsolul scenei permit realizarea unei geometrii

conventionale pt. pardoseala scenei; subsolul scenei este destinat utilajelor hidraulice care permit obtinerea unei

geometrii variabile a pardoselii scenei; turnul scenei este un spatiu de dimensiunile scenei in plan, amplasat deasupra ei

dotat cu pasarele si sisteme de ridicat pt. manevrarea rapid ape vertical a decorurilor de fundal si a reflectoarelor..

Program: Cinematograf

Spectacolul este unul indirect si se realizeaza prin trasmiterea(proiectilor) mesajul artistic(imagine si sunet)de pe

suportul pelicula cu ajutorul unor instalatii specializate. Indifferent de marimea si felul cinematografului, in toate c-tiile

destinate acestui scop se regasesc cateva elemente functional-spatiale obligatorii pt. definirea programului architectura

Astfel schema functional generala releva existent unei zone de primire a publicului, a zonei functiunii de baza(sala de

specatacol cu dotarile sale), a zonei functiunilor de deservire directa(cabina de proeictie, ecranul si instalatiile de

sonorizare), a zonei funtiunilor de deservire indirect(spatiile administrative si anexele personalului) si a zonei functiunilo

de alimentare energetic si intretinere, indispensabile acestui program.

94191234 programe de arhitectura

Documents