Inițitiava „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” este implementată de Institutulpentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO).

Inițiativa este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid) și are ca scop informareapublicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității

financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

continuarea la pag.7

Cuprins

NOUTĂȚI: Politicile anticorupțieîn autoritățile publice centraledin Moldova, monitorizate deTransparency International

BULETININFORMATIV

Buletin informativ editat încadrul inițiativei„Susținerea democrației, aindependenței șitransparenței instituțiilorpublice-cheie din RepublicaMoldova”

NR.2 . APRILIE 2020

Accesul la informație, fărăsecrete pentru întreprinderilecu capital public din Moldova

NOUTĂȚI: Progrese actualepentru susținerea democrației,a independenței șitransparenței instituțiilorpublice-cheie

TRANSPARENȚĂ: Accesul lainformație, „în carantină” înMoldova

ANALIZĂ: Accesul la informațieîn întreprinderile cu capitalpublic din Republica Moldova

EXPERIENȚA SLOVACIEI:Instituții mai independente înSlovacia

INTERNAȚIONAL: În România a

fost lansată prima hartă a

transparenței în administrația

publică locală

SONDAJ: Democrația văzutăcu ochi diferiți

2

5

4

7

9

12

14

IDIS „Viitorul”, preluând experiența slovacă, acontinuat monitorizarea întreprinderilor cu capitalpublic pentru a determina nivelul de transparență înactivitatea acestora pentru anul 2019. O atenție sporităîn cadrul analizei a fost acordată modului derespectare a legislației privind accesul la informație decătre 67 de întreprinderi monitorizate. Astfel, circa 1/3 din întreprinderi au completatchestionarul, au răspuns la întrebările adresate și le-auexpediat către IDIS „Viitorul” și doar patruîntreprinderi cu capital public au răspuns uneipersoanei fizice la cererera de solicitare a informațieiși au furnizat informația solicitată.

Transparency International – Moldova a iniţiat onouă etapă de monitorizare a politicilor publiceanticorupţie, scopul căreia este de a analiza cumautoritățile publice centrale aplică politicile, aidentifica eventuale probleme în implementare și elabora propuneri de îmbunătăţire a politicilor,inclusiv a cadrului legal. Obiectul monitorizării l-au constituit asigurareatransparenţei decizionale; asigurarea accesului lainformaţii prin paginile web; declararea averilor şi intereselor personale; tratarea conflictelor deinterese; asigurarea funcționării sistemului depetiţionare; transparenţa şi responsabilitatea îngestiunea finanţelor publice. Astfel, au fostmonitorizate 12 autorități publice centrale și patru entităţi din subordine cu risc sporit decorupţie. Este vorba de Ministerul Justiţiei (MJ); MinisterulFinanţelor (MF); Ministerul Economiei şiInfrastructurii (MEI); Ministerul AfacerilorInterne (MAI); Ministerul Educaţiei, Culturii şi şiCercetării (MECC); Ministerul Afacerilor Externeşi Integrării Europene (MAEIE); MinisterulSănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSNPS);Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şiMediului (MADRM); Serviciul Fiscal de Stat (SFS);Serviciul Vamal (SV); Agenţia Proprietăţii Publice(APP) și Poliţia de Frontieră (PF).

Perioada de referință sunt anii 2018-2019,monitorizarea a fost realizată în perioada15.01– 20.02.20, iar rezultatele au fostfăcute publice în luna martie curent. Înprocesul monitorizării au fost analizateinformațiile de pe paginile web ale APC şiportalurile guvernamentale (date.gov.md,servicii.gov.md, cariere.gov.md) prinprisma corespunderii actelor normativerelevante, solicitate informaţii oficiale,confruntate datele din diferite surse. Înfuncţie de constatări, autorităților le-aufost atribuite scoruri la o scară de la 0 la42, fiind întocmite clasamente pe fiecarepolitică în parte. Rezultatele monitorizării atestă cămajoritatea autorităților publice localerespectă, în mare măsură, cerinţeleprivind conţinutul paginilor web.Rezultatele cele mai bune în aplicareapoliticii sunt la Ministerul Justiției (3,3puncte), Serviciul Fiscal de Stat (3,2) şiMinisterul Finanțelor (3,1), mai slabe – laAgenţia Proprietăţii Publice (1,8) şiMinisterul Afacerilor Externe (1,5), scorulmediu fiind de 2,6 puncte. Cu toateacestea, există o serie de probleme înaplicarea politicii, inclusiv ce țin de cadrullegal, mecanismul ţinerii paginilor web şiconţinutul acestora.

02

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

NOUTĂȚI

Politicile anticorupție înautoritățile publice centraledin Moldova, monitorizatede TransparencyInternational

APRILIE 2020, NR.2

Sursa: www.transparency.md

http://www.transparency.md/

În ce privește transparența decizională, scorulmediu per politică constituie 1,5 puncte. Chiardacă toate entităţile au reuşit să creeze pe paginileweb compartimente dedicate transparenţeidecizionale, acestea necesită a fi dezvoltate. Odoime din entităţile monitorizate (MAEIE,MECC, MADRM, SV, PF, APP) n-au asiguratadoptarea/disponibilitatea regulilor interneprivind transparenţa decizională. Este de notat că acestea nu totdeauna sunt plasate lacompartimentul dedicat transparenţei decizionale(de ex., MF). Persoana responsabilă decoordonarea procesului de consultare publică este concretizată doar la două entități (MEI,MSMPS), paginile web ale cărora conţininformaţii exhaustive în acest sens. În cazurilecelorlalte entităţi, informaţiile fie suntindisponibile, fie sunt confuze.

Jumătate din entităţile monitorizate (MJ,MF, MEI, MAI, MAEIE, SV) au plasat pepaginile web anunţurile privindorganizarea consultăriipublice. Totuşi, este de notat căanunţurile nu totdeauna cuprindelementele obligatorii. De altfel, în cazul Ministerului Justiției, pepagina web oficială, pentru anul 2018 nueste nici un anunţ, iar pentru anul 2019 –un singur anunţ. Toate entităţile, cuexcepţia Poliției de Frontieră, au plasat pepaginile web proiecte de decizii. Situaţia este alta în ceea ce priveştedeciziile adoptate. Practic, toate entităţilemonitorizate, cu excepţia MinisteruluiEconomiei, nu urmăresc finalitateaprocesului de adoptare a deciziilor. Oproblemă constituie şi indisponibilitatearezultatelor consultării publice,toate entităţile având deficienţe în acestsens. Tuturor entităţilor sunt dereproşat nerespectarea termenelor,neidentificarea şi nesancţionareacazurilor de încălcare a exigenţelorlegale. La fel, jumătate din entităţilemonitorizate (MJ, MF, MEI, MAI, MECC,MSMPS) au plasat rapoartele privindtransparenţa procesului decizional pentruanul 2018 pe paginile web. Nici oautoritate n-a publicat raportul detransparență pentru anul 2019.

03

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

NOUTĂȚI

Politicile anticorupție în autoritățile publice centraledin Moldova, monitorizate de TransparencyInternational

APRILIE 2020, NR.2

Continuare

Pregătirea rezultatelor preliminare a sondajului privind evaluarea stării dedemocrației în Republica Moldova. Sondajul a fost desfășurat pe întreg teritoriulțării, cuprinzând mai multe grupuri ținte de cetățeni. Pentru a fi compara percepțiafață de nivelul democrației, același sondaj a fost desfășurat în rândul experților dinmai multe domenii și reprezentanții diasporei. La fel, urmează să fie analizată șiviziunea mediului de afaceri asupra aceluiași subiect.

Pentru realizarea clasamentului de transparență și sustenabilitate financiară acompaniilor cu capital de stat au fost colectate toate informațiile necesare pentruevaluarea deschiderii acestora pentru publicul larg. Clasamentul din anul curenturmează a fi accesibil în curând pe www.companies.viitorul.org. Aceeașimetodologie se aplică și pentru analiza nivelului de transparență și sănătateafinanciară a autorităților publice locale de nivelul I și II –www.localbudgets.viitorul.org.

În pofida situației de pandemie cu virusul COVID-19 și starea de urgență instalată înRepublica Moldova, activitățile proiectului „Susținerea democrației, a independențeiși transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” își continuă cusucces parcursul. Prin urmare, pentru a atinge obiectivele de conștientizare a niveluluidemocrației în țara noastră și pentru a consolida independența instituțiilor cheie aufost realizate următoarele activități:

Și pentru ca fiecare cetățean să-și descopere localitate din perspectiva transparenței șisă analizeze predispunerea spre deschiderea informațiilor companiilor cu capital destat, în luna mai 2020 , în cadrul unui eveniment public va fi prezentat clasamentultransparenței și a sănătății financiare a administrației publice locale și companiilor cucapital public din Republica Moldova. La fel, vor fi discutate studii de caz care au fostdescoperite pe parcursul colectării și analizei informației. Cu toate acestea, luând înconsiderare situația curentă, mai multe detalii despre eveniment vor fi comunicateulterior.

04

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

APRILIE 2020, NR.2

Mihaela Croitor, IDIS „Viitorul”

NOUTĂȚI

Progrese actuale pentru susținereademocrației, a independenței și transparențeiinstituțiilor publice-cheie

http://www.companies.viitorul.org/http://www.localbudgets.viitorul.org/

Democrația văzută cu ochi diferiți

Scopul studiului sociologic este evaluarea calitățiidemocrației din Republica Moldova în raport cuparticiparea politică, independența instituțiilorpublice, libertăți civile, amploarea corupției etc.Studiul de evaluare a situației actuale și adezvoltării democrației în Republica Moldovadesfășurat de IDIS „Viitorul” și INEKO Slovaciaîn perioada octombrie 2019-iunie 2020urmărește sprijinirea dezbaterii publice desprestarea actuală a democrației în RepublicaMoldova în baza datelor rezultatelor unui sondajefectuat între experți-cheie și reprezenanțiidiasporei, focus grupuri și rezultate ale unuisondaj de opinie public reprezentativ.

Fiecare din aceste grupuri a fost rugat săevalueze fiecare întrebare de la (-3 puncte:situație extrem de proastă) până la (+3 puncte:situație foarte bună). Astfel, la întrebarea cumeste văzută democrația în Moldova și țărilevecine (România, Ucraina, Federația Rusă)rezultatele sunt destul de interesante prin faptulcă există divergențe vizibile în apreciereademocrației văzute de experți, diasporă șipopulație.

IDIS „Viitorul” desfășoară, cadrulproiectului „Susținerea democrației, aindependenței și transparențeiinstituțiilor publice-cheie dinRepublica Moldova” o cercetareamplă despre calitate democrației înRepublica Moldova. Studiul este unraport național desfășurat pe baza uneimetodologii coordonate de cătreINEKO Slovacia, la care experții IDIS„Viitorul” aduc și anumite inovații.

05

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

SONDAJ

APRILIE 2020, NR.2

Majoritatea populației este mai puțin categoricăși vede lucrurile mult mai pozitiv decât experțiiși diaspora. În general, notele oferite depopulației sunt cu 20% mai bune decât noteleoferite de experți. Cei mai categorici și mainemulțumiți de starea democrației din regiunesunt reprezentanții din diasporă, care au oferitcele mai mici note tuturor.

Punctul discordiei este FederațiaRusă. În timp ce experțiiapreciază starea democrației dinRusia ca extrem de proastă (-2,47p.), populația consideră călucrurile în Rusia sunt relativbune și nivelul democrației estemult peste cel din Moldova(+0,22 p.).

Totuși, în rândul tuturor respondenților existădouă consensuri clare. Prin urmare, Româniaeste unica țară din regiune, care este apreciatăpozitiv la capitolul democrație de toategrupurile intervievate. Astfel, populația a oferit+0,77 puncte, experții au fost ceva mai rezervațioferind o medie de +0,66 puncte, iar diaspora adat ce mai mic calificativ +0,28 puncte. Populația are cea mai rezervată opinie față dedemocrația din Moldova (-0,54 puncte). Atâtdiaspora, cât și experții consideră că democrațiaîn Moldova este într-o stare foarte proastă, fiinddevansați doar de Rusia. La acest capitol diasporaeste chiar mai categorică decât experții cu (-1,66)față de experți care au oferit (-1,15 p.). În același timp, Ucraina este văzută de toți ca oțară cu democrație slabă comparabilă cu cea dinMoldova. Veaceslav Ioniță, IDIS „Viitorul”

Democrația văzută cu ochi diferiți

06

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

SONDAJ

APRILIE 2020, NR.2

Continuare

Un alt consens este democrația precarăîn Republica Moldova, unde toți oconsideră destul de proastă. Populațiaare cea mai rezervată opinie față dedemocrația din Moldova (-0,54puncte).

Odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19,mai multe guverne ale lumii au luat deciziiprivind limitarea accesului la informație pentrujurnaliști, inclusiv prin prelungirea termenelorde răspuns la solicitările acestora pe subiecte deinteres public. În Moldova, perioada a fost extinsăde la 15 la 45 de zile. În timp ce mai mulți jurnaliștis-au arătat indignați de decizie, juriștii amintesc cărestricțiile privind accesul la informație trebuie săfie proporționale interesului cetățenilor. În Republica Moldova, termenele legale pentrusoluționarea solicitărilor de acces la informații și apetițiilor s-a triplat. Decizia se conține în primadispoziție a Comisiei pentru Situații Excepționale,emisă pe 18 martie, și este valabilă pe durata stăriide urgență, potrivit documentului, adică până pe15 mai. Termenul obișnuit de satisfacere a unorastfel de cereri este de maxim 15 zile lucrătoare șipoate fi prelungit cu cel mult 5 cinci zile în cazulîn care se referă la un volum mare de informații.Astfel, triplarea duratei de furnizare arăspunsurilor ar însemna 45 de zile lucrătoare, iarîn unele cazuri - 60 de zile.

„Nepăsarea autorităților față de jurnaliștiși de public” Jurnalista de investigație Lilia Zaharia consideră cădin cauza extinderii termenului de satisfacere acererilor suferă atât jurnaliștii, cât și cetățenii carevor să primească informații actualizate.

„Triplarea termenului defurnizare a informației însituația stării de urgențădemonstrează din nounepăsarea autorităților fațăde jurnaliști și de public,deoarece dacă presa nu areacces la informații de interespublic, atât de necesară înaceastă perioadă, cititorii,telespectatorii,radioascultătorii sunt cei înpierdere”, explică LiliaZaharia. Ziarista admite că în această perioadăautoritățile se află sub presiuneagestionării stării de criză, dar considerăcă

„lipsa de comunicare, detransparență a activității acestorautorități nu face decât săamplifice hăul informațional”.

07

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

TRANSPARENȚĂ

Accesul lainformație, „în carantină” în Moldova

APRILIE 2020, NR.2

08

Jurista Tatiana Puiu argumentează că dreptulde acces la informație „nu este unul absolut șipoate fi limitat pe perioada stării de urgență”.Potrivit ei, guvernele din țările afectate decoronavirus și-au redus activitățile ca să seconcentreze pe gestionarea epidemiei. „Înasemenea condiții, realizarea dreptului deacces la informație poate fi restrânsă dinsimplul motiv că furnizorii de informații nuvor fi capabili să răspundă în termen”, aexplică experta. Jurista consideră că cea maibună soluție pentru a nu admite îngrădiri alelibertății de exprimare este ca autoritățile săofere informație veridică, actuală și completă. Jurista subliniază că guvernele dispun derecomandări ale organizațiilor internaționaleprivind modul în care să acționeze pe timp decriză și că este important să le urmeze. Unexemplu ar fi Consiliul Europei: „Consiliul apublicat un set de recomandări și instrumente,destinat guvernelor, despre cum să facă fațăpandemiei astfel încât să fie respectateprincipiile democratice, statul de drept șidrepturile omului.

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

TRANSPARENȚĂ

Conform acestui document, «accesulpublicului la informații trebuie gestionat pebaza principiilor existente stabilite înjurisprudența CtEDO. Orice restricțieprivind accesul la informații trebuie să fieexcepțională și proporțională cu scopul de aproteja sănătatea publică».

Până la urmă, alegerea întreabuzul de putere și bunaguvernare le aparțineautorităților”. Solicitați de Media Azi să expliceraționamentele privind triplarea termenuluide furnizare a informațiilor publice,reprezentanții Guvernului au declarat că vorreveni cu un răspuns „în termenii legaliprevăzuți”. Răspunsul nu a parvenit însăpână la publicarea materialului. Sursa: www.media-azi.md

APRILIE 2020, NR.2

Dreptul de acces la informație „nu este absolut”

http://www.media-azi.md/

09

Acest fapt este necesar și în contextul încare avem art.18 alin.(4) din legea privindîntreprinderile de stat și municipalenr.246/2017, în conformitate cu care acesteîntreprinderi au obligația de a satisfaceinteresul public onorând solicitările dinpartea instituțiilor mass-media și asocietății civile în strictă conformitate culegislația cu privire la accesul la informație. În procesul monitorizării nivelului detransparență în cadrul întreprinderilor cucapital public, IDIS „Viitorul” a expediatchestionare în adresa întreprinderilormonitorizate, cu solicitarea mai multorinformații publice. Drept rezultat, circa 1/3din cele 67 de întreprinderi monitorizate aucompletat chestionarul, au răspuns laîntrebările adresate și le-au expediat cătreIDIS „Viitorul”. Totodată, la inițiativa IDIS„Viitorul”, o persoană fizică terță a înaintatcereri către întreprinderi, prin care s-asolicitat o anumită informație publică șianume „suma totală de bani achitată decătre întreprindere în anul 2019 laachiziționarea hârtiei A4 pentruimprimante și copiatoare”.

O atenție sporită în cadrul analizei a fost acordatămodului de respectare a legislației privind accesul lainformație de către 67 de întreprinderi monitorizate.Reieșind din prevederile Legii nr.982/2000 privindaccesul la informație, persoanele fizice și juridice audreptul de a solicita, în baza unei cereri scrise, oriceinformație, cu excepțiile stabilite de legislație, aflate înposesia furnizorilor de informații, iar aceștia auobligația să le furnizeze solicitanților. Potrivit legii privind accesul la informație, unii dinposesorii informațiilor oficiale sunt persoanele juridicecare, în baza legii sau a contractului cu autoritateapublică ori instituția publică, sunt abilitate cugestionarea unor servicii publice și culeg, selectează,posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.Întreprinderile cu capital public interpretează acesteprevederi în sensul că ele nu se aplică întreprinderilorde stat, întreprinderi municipale și societăți comercialecu capital integral sau majoritar de stat sau municipale.Pentru evitarea oricăror interpretări, se impunemodificarea legii privind accesul la informație învederea includerii întreprinderilor de stat/municipale și societăților cu cotă parte destat/municipale în calitate de furnizori de informații,care au obligația să le furnizeze solicitanților.

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

ANALIZĂ

Accesul la informație în întreprinderile de stat,municipale și societăți comerciale cu capitalintegral sau majoritar de stat sau municipale dinRepublica Moldova

IDIS „Viitorul”, preluând experiența slovacă, acontinuat monitorizarea întreprinderilor de stat,municipale și societăți comerciale cu capitalintegral sau majoritar de stat sau municipale dinRepublica Moldova (în continuare - întreprindericu capital public) pentru a determina nivelul detransparență în activitatea acestora pentru anul2019.

APRILIE 2020, NR.2

10

Astfel, a fost verificat modul cum reacționeazăîntreprinderile la solicitările de informații adresate decătre persoanele fizice. Prin urmare, patruîntreprinderi cu capital public au răspuns persoaneifizice și au furnizat informația solicitată, cumențiunea că una din întreprinderi a furnizatrăspunsul cu depășirea termenilor legali. „La cererea petiționarului misterios, șapte întreprinderiau adresat e-mail petiționarului în care l-au întrebatscopul acestuia în obținerea informațiilor solicitate și ausolicitat alte date și informații suplimentare pentru a-șijustifica cererea de acces la informații. În speță, legea cuprivire la accesul la informație prevede doar trei cerințepentru o solicitare a informațiilor și anume a) detaliisuficiente şi concludente pentru identificareainformaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi aleacesteia); b) modalitatea acceptabilă de primire ainformaţiei solicitate; c) date de identificare alesolicitantului (art.12). Plus la aceasta, avem art.10 alin.(3)în conformitate cu care orice persoană care solicităacces la informaţii în conformitate legea este absolvităde obligaţia de a-şi justifica interesul pentruinformaţiile solicitate. Despre avantajele privatizării în condiții detransparență a vorbit și ex-ministrul economieiAlexandr Muravschi. Însă el s-a arătat nedumerit, de cesocialiștii, care au pledat mereu pentru prezența statuluiîn economie, doresc să scape de această întreprindere,iar partidele proeuropene de dreapta care, conformdoctrinei lor, ar trebui să susțină venirea unui investitorprivat pe piață, critică această idee.

Unele întreprinderi invocă că informațiilece se referă la activitatea întreprinderilorreprezintă secret comercial, protejat delege (din 1.03.2019 reglementările privindsecretul comercial se cuprind doar înCodul civil nr.1107/2002, modernizat prinlegea nr.133/2018). Însă, nu toateinformațiile pot fi catalogate drept secretecomerciale, or, pentru aceasta, informațiilerespective trebuie să îndeplinească un șirde cerințe cumulative, stipulate expres înCodul civil. În esență, activitateaîntreprinderilor prezintă interes public,acestea fiind fondate de către autoritățipublice, care le-au transmis înadministrare, fie ca aport în capitalul socialanumite bunuri proprietate de stat/municipală, care le permite să desfășoare oanumită activitate economică, iar acesteadin urmă transferă din profitul lor sume debani către bugetul de stat/municipal. Aici observăm și anumite cauze judiciare,care ar putea reprezenta bune practici. Înspeță, Asociația Presei Independente asolicitat de la ÎS „Poșta Moldovei”informații despre firmele care au prestatservicii de construcție și renovare aoficiilor poştale, precum și sumele de banicare au fost investite. Întreprinderea refuzăsă ofere informația pentru că „nu estepermisă divulgarea informaţiilor ce ţin deadministrare, finanțe, care ar putea aducela atingerea intereselor întreprinderii”.Totodată, se mai invocă motivul căinformația cerută conţine date cu caractercomercial, că Poşta Moldovei nu ar fifurnizor de informaţii publice și căAsociația Presei Independente, fiind oorganizație non-guvernamentală, nu poatefi solicitant de informaţie. După un an șinouă luni, trei procese de judecată, carefinalizează cu decizia de obligare afurnizării informațiilor, și o procedură deexecutare silită, ÎS „Poșta Moldovei” aoferit informațiile de interes public.

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

ANALIZĂ

APRILIE 2020, NR.2

Un aspect care favorizează refuzul cu rea-intenție a întreprinderilor de a furnizainformații solicitanților sunt și sancțiunilenesemnificative pentru refuzul cererilorde acces la informație. Or, potrivit art.71 din Codul contravenționalnr.218/2008, încălcarea legislaţiei privind accesul lainformaţie se sancţionează cu amendă de la 9 la 15unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice(adică de la 450 la 750 lei), cu amendă de la 18 la 30de unităţi convenţionale aplicată persoanei cufuncţie de răspundere (adică de la 900 lei la 1500lei). Există un articol similar și în Codul penalnr.985/2002, care prevede amendă de la 500 la 650unităţi convenţionale (de la 25000 la 32500), însă emai dificil de demonstrat intenția făptuitorului șidaunele în proporții considerabile cauzatedrepturilor şi intereselor ocrotite de lege alepersoanei care a solicitat informaţii referitoare laocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică,la protecţia mediului. Toate cele relatate subliniază necesitateareglementării exprese în legislație a obligațieiîntreprinderilor cu capital public de a răspunde lacererile solicitanților și de a furniza informațiilecu caracter public, eventual cu precizarea caresunt acele informații publice deținute derespectivele întreprinderi. La fel, e necesar deinstituit mecanisme viabile de responsabilizare asubiecților care încălcă legislația privind accesul lainformație. Viorel Pîrvan, IDIS „Viitorul”

1 1

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

ANALIZĂ

APRILIE 2020, NR.2

12

Instituții mai independente în Slovacia

Cu toate acestea, în anii trecuți, am observat cămulte instituții au fost preluate de grupuri șipersoane, care colaborează cu mafia sau careservesc politicieni în locul publicului. Recent,mai mulți judecători au fost arestați subacuzația de corupție, în timp ce fostul procurorgeneral Dobroslav Trnka este în prezentcercetat cu privire la suspiciunea de abuz deputere. În plus, în această lună a fost arestatfostul președinte al Administrației RezervelorMateriale de Stat, iar fostul șef al Agenției dePlăți Agricole este cercetat, ambii în urmascandalurilor de corupție. Aceste exemple confirmă faptul că chiar șiinstituțiile care au autoritatea de a controlafuncționarii guvernamentali trebuiemonitorizate. Misiunea proiectului nostru apreluat acest obiectiv, INEKO începândinvestigațiile cu privire la modul în care suntinstituite unele dintre cele mai proeminente șiputernice instituții publice și modul în careacestea funcționează.

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

EXPERIENȚA SLOVACIEI

Slovacia, ca țară care acum doar treidecenii a devenit o democrație, trebuiesă acorde o atenție specială atunci cândalocă puterea. Cea mai mare parte aputerii legislative și executive estedeținută de membrii Parlamentului și deGuvern, în timp ce conduita lor estecontrolată, reglementată și monitorizatăde instituții, ceea ce ar trebui săcontribuie la prevenirea utilizării lorgreșite pentru câștig personal.

APRILIE 2020, NR.2

La începerea proiectului de evaluarea independenței instituțiilor, am analizat cât demultă independență dețin aceste instituții dinpunct de vedere legal. Rezultatul acestoreforturi este metodologia de evaluare aindependenței funcțiilor publice. Accentul este pus pe autonomia președinteluiinstituției, împărțirea puterii în cadrulinstituției, teama potențială de represalii dinpartea superiorilor care duce la servilitateaconducerii, autoritatea instituției și stimulentefinanciare pentru a nu se angaja în acte decorupție. Astfel, 18 dintre cele mai proeminente instituțiidin Slovacia au fost evaluate pe baza acesteimetodologii, rezultând o evaluare aindependenței lor. Rezultatele au fost publicate pe site-ulwww.institucie.ineko.sk și suntactualizate în mod regulat.

http://www.institucie.ineko.sk/

13

Scopul proiectului este de asemenea să susțină aceste instituții în consolidareaindependenței lor. Ne propunem să realizăm acest lucru, oferindu-le recomandăridetaliate despre ce ar trebui să îmbunătățească și oferindu-le o platformă pentru a-șiexprima opinia privilegiată asupra acestui subiect. Aceste recomandări, împreună cufeedback-ul instituțiilor, sunt publicate pe site-ul web. Anul trecut, în urma lansării versiunii actualizate a clasamentului, mai multe instituții ne-aucontactat pentru a discuta modul în care aceste recomandări ar putea fi cel mai bineaplicate. De atunci, colaborăm strâns cu Oficiul pentru Achiziții Publice, transmițândcererea noastră noului Guvern, solicitând consolidarea independenței acestora. Întrucâtacest parteneriat s-a dovedit benefic, implicarea instituțiilor în discuție a devenit o partevitală a proiectului și intenționăm să o facem mai intens în viitor. În 2020, odată cu noua ediție a clasamentului celor mai transparente instituții, vom extindeevaluarea de către alte opt instituții, care sunt considerate cruciale în protejarea democrațieiși monitorizarea guvernului, a funcționarilor publici și a altor instituții publice, ajungând la26 de instituții în total.

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

EXPERIENȚA SLOVACIEI

Alzbeta Tibenska, analist INEKO

APRILIE 2020, NR.2

Prima hartă a transparenței în administrațiapublică locală a fost lansată pe 10 martie înRomânia. Harta se găsește pewww.hcl.usr.ro/transparenta/ și prezintă modulîn care primăriile își îndeplinesc obligațiilelegale referitoare la publicarea hotărârilor deconsiliu local și a proiectelor de hotărâre. Principalul său avantaj este că oferă într-unsingur loc date despre toate cele 3 200 de unitățiadministrativ-teritoriale din România: adreseleweb ale site-urile primăriilor, datele de contact,modul în care se publică proiecte și hotărâri deconsiliu local precum și linkuri de acces direct lainformații privind achizițiile publice șiinformații financiare ale localității. „Publicarea hotărârilor de consiliu local, aproiectelor de hotărâri, a bugetelor locale,asigură o mai mare transparență a modului încare se iau decizii la nivel local. Cetățenii fiecăreicomunități au dreptul să fie informați cu privirela procesul decizional și să-l îmbunătățească prindepunerea unor inițiative cetățenești șiparticiparea la dezbaterile publice legate deproiectele de hotărâri”, au declarat Ştefan Cioc şiFlorin Naidin, programatorii care au făcutposibil acest proiect.

Odată cu intrarea în vigoare a noului CodAdministrativ a devenit obligatoriepublicarea de către fiecare primărie a unuiMonitor Oficial Local, cu propunerile dehotărâri și hotărârile de consiliu local.Acesta trebuie identificat distinct în cadrulsite-ului propriu, iar Ministerul DezvoltăriiRegionale și Administrației Publice trebuiesă preia link-urile pe pagina sa. Din păcate,la momentul de față, nu toate primăriilerespectă prevederile de mai sus, iar paginade pe site-ul Ministerului este înconstrucție. Dintre toate UAT-urile din România, doarjumătate publică integral hotărârile deconsiliu local și numai 19% publicăproiectele pentru a informa cetățenii și a leda posibilitatea de a-și exprima opiniileînainte de a discuta și lua hotărâriimportante pentru comunitate.

14

BULETIN INFORMATIV Buletin informativ publicat în cadrul inițiativei „Susținereademocrației, a independenței și transparenței instituțiilorpublice-cheie din Republica Moldova”.

INTERNAȚIONAL

În România a fost lansată prima hartă atransparenței în administrația publică locală

Sursa: www.usr.ro

APRILIE 2020, NR.2

http://www.hcl.usr.ro/transparenta/