8

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

I. Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.

IV. Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica).

I. Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.

DefinitieA se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza

toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de integritatea aparatului locomotor, a sistemului nervos si aparatului vestibular.

I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologicia) Varsta si dezvoltarea: – copilul mic are miscarile mai putin coordonate; este foarte activ, se

mobilizeaza si ia tot felul de pozitii;- adultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza;- varstnicul, are forta fizica redusa

b) Constitutia si capacitatile fizice – influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individul

I. 1. 1. 2. Factori psihologicia) Emotiile – pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica in

raport cu emotiile, stresul, teamab) Personalitatea: temperamentul, determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, grav

1

I. 1. 1. 3. Factori sociologicia) Rolurile sociale b) Organizarea socialac) Culturad) Traditiile, religia

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Postura adecvata (sau atitudinea) = functia corpului omenesc, cu ajutorul careia se mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente ale corpului

a) in picioare -ortostatism – capul drept inainte; - spatele drept;

- bratele pe langa corp- soldurile, gambele drepte- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba

b) sezand – capul drept - spatele drept, rezemat- bratele sprijinite- coapsele orizontale- gambele verticale- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea

c) culcat – clinostatism- - decubit dorsal (pe spate)- decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte)- decubit ventral (pe abdomen)

I. 1. 2. 2. Miscari adecvatea) Tipuri de miscari:

abductie – miscari de indepartare fata de axul median al corpului adductie – miscari de apropriere fata de axul median al corpului flexie / extensie – miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat,

antebrat, gamba-coapsa) rotatie – miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se

deplaseaza pronatie – este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos

- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa ridicata supinatia - este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus

- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa in jos circumductie – miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le

asociaza cu rotatia

b) Exercitii fizice: - sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschiular si circulatia

active – executate de catre individ pasive – miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana izomerice – contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata,

crescand numai tensiunea sa de rezistenta – exercitii fizice in care creste tonusul muscular

A. caracteristicile exercitiilor: coordonate, armonioase, complete

2

B. executie – a se scula, a merge, a alerga, a se apleca, a se aseza pe vine, a ingenunchia, a ridica, a apuca obiecte

I. 1. 2. 3. Tensiune arteriala - se modifica in raport cu intensitatea efortului depus

I. 1. 2. 4. Puls - creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI MISCARII

stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic planifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale pacientului invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare educa pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.

Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta: Imobilitate Hiperactivitate Necoordonarea miscarilor Postura inadecvata Circulatie inadecvata Refuzul de a face activitati Edeme ale membrelor

II. 1. SURSE DE DIFICULTATEII. 1.1. SURSE DE ORDIN FIZIC

Alterarea centrilor nervosi(AVC) Alterarea integritatii aparatului locomotor(fracturi, entorse, luxatii) Piedici ale miscarii(pansamente, aparat gipsat, extensie continua) Dezechilibre(durerea) Dezechilibre endocrine Reactii medicamentoase , alcoolism Deficit senzorial Leziuni ale S.N.C. Boala Parkinson Dezechilibru hidroelectrolitic Efect secundar al unor medicamente, droguri Lezari ale oaselor si muschilor Defecte de structura osoasa Dispnee Orice impiedica mobilizarea

II. 1. 2.SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC Tulburari de gandire Anxietate

3

Stres Senilitate Separatie Pierdere Situatii de crize

II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIOLOGIC Esec Izolare Mediu necunoscut Conditii de munca inadecvate

II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII Lipsa cunoasterii de sine Lipsa cunoasterii despre mediul inconjurator Lipsa cunoasterii despre altii

II. 2. IMOBILITATEAAceasta reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea ca metoda

terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.

II. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 2. 1. 1. Dificultate de deplasare – a se ridica- a se aseza- a merge

II. 2. 1. 2. Diminuarea sau absenta miscarii - prezenta parezelor = scaderea F musculare (mono, para, tetra pareze sau paralizii)

- prezenza paraliziilor = absenta F musculareII. 2. 1. 3. Atonie musculara - scaderea tonusului muscularII. 2. 1. 4. Atrofie musculara - diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii saleII. 2. 1. 5. Hipertrofie musculara - marirea volumului unui muschiII. 2. 1. 6. Hipotonie musculara (flasciditate) – scaderea F musculare exprimata prin lipsa de rezistenta la

miscarile pasiveII. 2. 1. 7. Contractura musculara - contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi

care determina o pozitie inadecvataII. 2. 1. 8. Ras sardonic (tetanos) - contractia muschilor masticatori determina trismus si “rasul sardonic’II. 2. 1. 9. Anchiloza - diminuarea sau imposabilitatea miscarii unei articulatiiII. 2. 1. 10. Crampa - contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi

cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

II. 2. 1. 11. Escara de decubit - ulceratii ale pieliiII. 2. 1. 12. Diminuarea interesului - tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare,

mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate

II. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului

II. 2. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatii articulare schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc

4

efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active

II. 2. 2. 3. Pacientul sa-si mentine functia respiratorie invata pacientul:

a. sa faca exercitii de respiratie profundeb. sa tuseasca si sa indeparteze secretiile

administreaza medicatia prescrisa de medicII. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihic

pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul

II. 2. 2. 5. Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare

II. 3. HIPERACTIVITATEAAceasta problema de dependenta consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului,

determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.

II. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 3. 1. 1. Vorbire caracteristica - vorbeste mult, precipitatII. 3. 1. 2. Pacientul reactioneaza la toti stimulii - stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si

stimuli interni; ei determina reactii din partea bolnavului

II. 3. 1. 3. Miscari caracteristice - miscari rapide, frecventeII. 3. 1. 4. Spasme - contractie involuntara a unuia sau mai multor muschiII. 3. 1. 5. Ticuri - miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui piciorII 3. 1. 6. Manie - psihoza caracteristica printr-o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii

cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste

II. 3. 1. 7. Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivataII. 3. 1. 8. Mioclonie – contractii bruste, secventiale, repetitive, ale unui muschi sau a unui grup muscularII. 3. 1. 9. Carfologie – intalnita in stari patologice , grave cu alterarea starii de constienta, bolnavul face

impresia ca indeparteaza niste scame de pe lenjeria de pat si corp.II. 3. 1. 10. ConvulsiiII. 3. 2. 11. Tremuraturi

II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 3. 2. 1. Pacientul sa prezinte mobilitate normala inlatura stimuli din mediul inconjurator asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata

II. 3. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea fizica supravegheaza permanent pacientul, pentru a nu se rani inlatura obiectele contondente aplica constrangeri fizice, daca este cazul administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

5

II. 4. NECOORDONAREA MISCARILOR

Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 4. 1. 1. Akinezie - lipsa sau diminuarea miscarilor normaleII. 4. 1. 2. Ataxie - tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare

- cerebeloasa (mers ebrios) = baza de sustinere larga, bv. Se clatina, se impleticeste- tabetica(mers talonat) = poligonul de sustinere largit, cu ridicarea exagerata a

gambelor si atingerea solului cu calcaiele; se accentueazacand bv. Inchide ochii si la intuneric

II. 4. 1. 3. Convulsii - contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare; contractia este instantanee

II. 4. 1. 4. Tremuraturi - secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini, cap sau ale intregului corp)

II. 4. 1. 5. Tulburari ale mersului - mers tarsit, propulsivII. 4. 1. 6. Dificultatea de a trece din ortostatism, in pozitie sezandII. 4. 1. 7. Expresie faciala caracteristica - fata rigidaII. 4. 1. 8. Miscari coreice = miscari bruste, involuntare, asincrone ale unei extremitati

- se accentueaza la miscarea intentionata si dispare in somnII. 4. 1. 9. Miscari atetoide = misc. involuntare, serpuitoare ale degetelor

- dispar in somnII. 4. 1. 10. Hemibalism = miscari ample, bruste, involuntare ale membrelor superior si inferior de aceeasi

parte a corpuluiII. 4. 1. 11. Mers spastic “cosind” = in hemiplegie, cu antebratul in flexie spastica si membrul inferior in

extensie cu rotatia interna a picioruluiII. 4. 1. 12. Mers propulsiv – boala Parkinson- trunchiul flectat, mainile atarnand inerte, privire si mimica

fixxe, pasi mici cu tendinta de accelerare si in acelasi timp la devierea corpului inainte (bv. fuge dupa propriul centru de greutate)

II. 4. 1. 13. Mersul clown –ului – coreea Huntington- mers coreic, cu interpunerea de miscari grotesti, involuntare

II. 4. 1. 14. Mers bizar = in histerie

II. 4. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 4. 2. 1. Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire

II. 4. 2. 2. Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea pacientului invata pacientul sa utilizeze deiferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor administreaza medicatie antiparkinsoniana

II. 4. 2. 3. Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului

6

II. 5. POSTURA INADECVATAOrice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individul la

diferite deformari

Pozitiile inadecvata se pot intalni ca urmare a: oboselii, slabiciunii musculare, anxietatii stresului sau durerii in cursul unor boli; pacientul

imobilizat la pat nu-si poate schimba pozitia si este predispus la alterari ale integritatii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari, la complicatii pulmonare;

modificarile produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara; reactiei, constiente sau inconstiente, ale individului; masuri profilactice in prevenirea unor complicatii; terapiei necesare vindecarii; masurilor de prim ajutor; examinarii endoscopice sau clinice a unor organe.

II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 5. 1. 1. Oboseala musculara - reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii excesive, prelungite

II. 5. 1. 2. Deformari ale coloanei vertebrale cifoza = deviatia coloanei vertebrale, cu o convexitate posterioara lordoza = accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale scolioza = deviatia laterala a coloanei vertebrale torticolis = deviatia coloanei cervicale caracterizata prin inclinarea capului pe o parte , cu usoara

rotatia si barbia intoarsa de partea opusa leziunii sau retractiei musculare de sterno-cleido-mastoidian si trapez

II. 5. 1. 3. Deformari ale membrelor inferioare genu valgum – deformari in care genunchii sunt apropiati, iar picioarele departate genu varum – deformari in care genunchii sunt departati in schimb picioarele apropiate picior stramb: - sprijinit pe antepicior = ecvin

- sprijinit pe calcai = talus- sprijinit pe partea interna = valgus- picior plat – bolta plantara prabusita

II. 5. 1. 4. Deformari ale soldurilor - luxatie – iesirea capului femural din articulatia coxofemuralaII. 5. 1. 5. Pozitii inadecvate

pentru examinare: - ginecologica – pacienta sta pe spate, cu genunchii flectati, departati, iar coapsele flectate pe abdomen;

- genu-pectorala – pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinindu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic;

trendelenburg – trunchiul, membrele inferioare mai sus decat capul (pozitia asigura circulatia sangelui la creier)

II. 5. 1. 6. Pozitii patognomonice - sunt specifice unei boli; tetanos- opistotonus pleurostotonus in meningita pozitia “cocos de pusca”- capul in hiperextensie,

membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala cat si din cea a genunchiului

II. 5. 1. 7. Dificultate de schimbare a pozitiei semisezand in pat (pacienti cu dispnee) decubit ventral

7

II. 5. 1. 8. Torticolis - inclinarea capului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului

II. 5. 1. 9. Batatura (clavus) - hiperkeratoza usor reliefata, neteda

II. 5. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 5. 2. 1. Pacientul sa aiba postura adecvata instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului foloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitiei anatomice

II. 5. 2. 2. Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor bronsice

instaleaza de urgenta, pacientul cu tulburari respiratorii in pozitie semisezand instaleaza, de urgenta, pacientul cu anemie acuta posthemoragica, in pozitie Trendelenburg instaleaza pacientul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj postural foloseste utilaje pentru confortul pacientului, in aceste pozitii

II. 5. 2. 3. Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore verifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitiei maseaza punctele de presiune la fiecare schimbara a pozitiei asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp efectueaza exercitii pasive si active invata pacientul care este pozitia adecvata

II. 6. CIRCULATIA INADECVATA

Circulatia inadecvata a fost tratata in cadrul problemelor de dependenta ale nevoii de a respira si de a avea o buna respiratie.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

III. 1. 1. INTERVIUL: :

III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului - se anunta pacientul

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului- asistenta se prezinta: nume, functia - se explica scopul interviului - se cere acordul pacientului- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

8

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului: A . Informatii( date) generale:

• nume, prenume• sex• stare civila• ocupatie• religie• surse de sustinere

B. Antecedente medicale personale• bolile copilariei, vaccinari• traumatisme• afectiuni ale sistemului osteoarticular si muscular in antecedente:

- procese inflamatorii- infectii bacilare –b. Koch- tulburari hormonale : menopauza, STH etc.- afectiuni metabolice : diabet- accidente rutiere, casnice, la locul de munca

• spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)• interventii chirurgicale• alergii medicamentoase, alimentare• utilizarea tratamentelor empirice

• factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare- varsta- sex- conditii de mediu- ocupatia- imobilizarea unui segment- malformatii congenitale- conditii de munca

- sedentarism: - efectuati o munca sedentara? - mergeti pe jos la servici? - practicati vreun sport?

- stati timp indelungat in picioare

C. Antecedente familiale:• boli cronice• afectiuni psihice ale membrilor familiei

D . Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii): sistemul osteoarticular si muscular- integritate

- amplitudinea miscarii- mobilitate articulara- forta musculara

mersul : - mod de deplasare – singur- cu mijloace auxiliare (baston, carja, cadru)

echilibrul : gradul de stabilitate in timpul deplasarii sau al miscarilor pozitia corpului si membrelor : atitudini in functie de viciile de conformatie si de miscarile efectuate mobilizare : - capacitatea de a se transfera de pe o suprafata pe alta

- dificultati in adoptarea unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala, slabiciune)

9

efectele mobilizarii : - fizice – musculo-scheletice- gastrointestinale- respiratorii- urinare

- psiho-sociale – depresia - modificari de comportament

Cunostinte despre sanatate

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului• “Am sa va mai pun doua intrebari”• “Vom termina in doua minute”

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului• “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”• “am inteles care va sunt problemele dvs.”• “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

III. 1. 2. STABILIREA PROBLEMELOR DE SANATATE ( DEPENDENTA - P - )

III.1. 2. 1.ImobilitateIII.1. 2. 2. HiperactivitateIII.1. 2. 3. Necoordonarea miscarilorIII.1. 2. 4. Postura inadecvataIII.1. 2. 5. Circulatie inadecvataIII.1. 2. 6. Refuzul de a face activitatiIII.1. 2. 7. Edeme ale membrelor

III. 1. 3. SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIE - E - )Vezi surse de dificultate

III. 1. 4. MANIFESTARILE DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME - S - )Vezi manifestari de dependenta

III. 1. 5. ALTE DATE – INVESTIGATII PARACLINICE: - investigatii radiologice- investigatii endoscopice- explorari functionale- examene de laborator

10

III. 2. EVALUAREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE

III. 2. 1. ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIREEnuntul problemei + legat de ... / cauzat de... + cauza / etiologia / sursa de dificultate ± semne

Imobilitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Hiperactivitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Necoordonarea miscarilor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Postura inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Circulatie inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Refuzul de a face activitati cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Edeme ale membrelor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)

III. 3. SATISFACEREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE

III. 3. 1. OBIECTIVE: Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)

Performanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.)- activ :ce face pacientul?

- pasiv : ce se poate face pentru pacient? - ex. : - d-na / d-l X … - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind....(atunci

cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).Implicare ( I ) = verb activ

- cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor

Realism ( R ) = cum? - in ce masura se poate face actiunea?

- dpdv al capacitatii persoanei , - dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei

Observabil ( O ) = cand? - in ce moment se face actiunea?- actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate

Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O .

11

III. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI INDEPENDENTE:

Asistenta medicala trebuie : sa indice intervalul de ore in ce moment al zilei de cate ori pe zi pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei sa urmareasca imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii minimalizarea efectelor imobilizarii mentinerea tonusului muscular cresterea tolerantei la efort obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social prevenirea diminuarii conceptului de sine

III. 3. 2. 1. ImobilitateObiective : - ptr pacientii imobilizati in aparate gipsate :

obs. schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii sesizarea medicului daca pacientul acuza amorteli, furnicaturi, presiune la nivelul

membrului afectat observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat urmarirea miscarilor si segmentelor distale asezarea obiectelor de stricta necesitate langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat educarea pacientului privind modul de folosire a mijloacelor auxiliare ptr schimbarea

pozitiei si deplasare verificarea intelegerii recomandarilor facute

- sa se ridice singur....- sa stea in sezut fara ajutor ....min /zi......ore/zi- sa-si schimbe pozitia de.....ori/ zi , timp de .....min/ zi.....ore/zi - sa mearga cu ajutorul unui baston / carja / cadru/ ...min / zi.....ore / zi

III. 3. 2. 2. Hiperactivitate Obiective :

- asigurarea functionalitatii cailor respiratorii- protejarea de traumatisme si leziuni- efectuarea unui program zilnic de exercitii care sa-i creasca forta musculara- intreruperea consumului de alcool sau droguri

III. 3. 2. 3. Necoordonarea miscarilor

III. 3. 2. 4. Postura inadecvata

III. 3. 2. 5. Circulatie inadecvata Obiective:

- sa prezinte puls periferic in termen de .....zile

12

- sa prezinte extremitati calde in termen de .....zile- absenta durerii in termen de .....zile- diminuarea edemelor de la membrele inferioare in termen de ......zile-

III. 3. 2. 6. Refuzul de a face activitatiObiective :- sa-si dea acordul in indeplinirea anumitor activitati in termen de ....zile- sa indeplineasca singur / cu ajutor ......anumite activitati in termen de ......zile-

III.3. 2. 7. Edeme ale membrelorObiective:- sa diminueze edemele cu ....cm in termen de .....zile- sa nu mai prezinte edeme in termen de .....zile

IV. Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica).

In functie de locul unde se afla bolnavul vorbim de :a) Transport primar, atunci cand este necesar:- evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului- transportul de la un spital la altul, - transportulde la domiciliu la spital sau invers- se realizeaza cu : - brancarda (targa)

- vehicule speciale: ambulante, elicoptere,avioane sau vase sanitare- mijloace improvizate

b) Transport secundar- transportul de la o sectie la alta sau de la un serviciu la altul- se realizeaza cu : - brancarda (targa)

- carucioare- fotolii rulante- paturi rulante- ascensoare

IV. 1. TRANSPORTUL CU BRANCARDA (TARGA) - se face pe distante mici- brancarda este formata din 2 bare de lemn prevazute la extremitati cu cate un maner- legatura intre bare poate fi : - rigida, tapisata(cele din spital) ;

- pliante- intre cele doua bare de lemn este intinsa o panzape care se va culca bv.- la un capat al targii se gaseste un suport metalic reglabil ptr pozitionarea capului bv.- targa este prevazuta cu 4 picioare metalice- trga plianta se tine stransa si se desface doar in momentul utilizarii- targile utilizate in autosalvari, elicoptere sau nave sanitare culiseaza pe roti in senile din vehicul

IV. 1. 1. PREGATIREA TARGII targa se acopera cu o patura , cearceaf, al nevoie musama si aleza, perna subtire, si 2 paturi cu care

va fi invelit bv.

13

IV. 1. 2. PREGATIREA PACIENTULUI se informeaza pacientul si apartinatorii asupra scopului si locul transp. se explica procedeul asezarii pe targa , daca este cazul pacientul este instruit ptr. a putea colabora daca pacientul are instalata o perfuzie sau sonda sau drenuri etc. se iau masuri de siguranta :

- perfuzia se sprijina de un suport alaparatului de perfuzie- in cazul sondelor fixarea sau pensarea acestora- NU SE PENSEAZA DRENUL TORACICLA PACIENTII VENTILATI

pregatirea unei tavite renale in caz de varsaturi pregatirea documentatiei pacientului

IV. 1. 3. ASEZAREA PACIENTULUI PE TARGA asezarea pacientului pe targa necesita 2-3 persoane in cazul unui transport primar - brancardierii se aseaza de aceeasi parte a bv. / accidentatului pe podea in genunchi- primul brancardier sustine extremitatea cefalica si toracele, sprijinand capul pe antebrat , si in acelasi

timp este persoana care va coordona miscarile si celorlalti brancardieri- al doilea brancardier va sustine bv. in regiunea lombara si sub sezut- al treilea brancardier va sustine membrele inferioare- intre timp se aduce targa in fata brancardierilor , care vor aseza cu mare grija bv. pe targa- daca bolnavul prezinta leziuni ale coloanei vertebrale sau este politraumatizat se face asa numita

“punte olandeza”: cei trei brancardieri se vor pozitiona astfel incat bv. sa fie intre picioarele lor si aplecandu-se deasupra lui il vor aseza pe targa care este asezata fie lateral, fie este impinsa sub bv.

- pozitia pe targa a bv. este in decubit dorsal, cu capul usor ridicat- in functie de afectiune, pozitia bv. este adaptata :

- insuficienta circulatorie periferica – pozitia Trendelenburg = pozitia capului mai jos, iar membrele inferioare mai sus (10-15° )

- stari de inconstienta / coma – pozitia drenajului postural = decubit lateral / semiventral- traumatisme craniene – pozitie sezanda- leziuni ale gatului – pozitie sezanda , capul flectat pe torace- traumatisme toracice – pozitie sezanda- insuficienta cardio-respiratorie – pozitie semisezand- traumatisme abdominale – decubit dorsal cu genunchii flectati (pozitia Fowler),

membrele inferioare fiind sprijinite cu suluri sau perne in reg. poplitee

- traumatisme ale membrelor – decubit dorsal – membrul superior fixat de torace cu o esarfa

- membrul inferior – sub el se aseaza o perna, si daca e cazul musama

- leziuni ale fetei – decubit ventral, fata ridicata si sprijinita de frunte- leziuni ale spatelui sau regiunea fesiera – decubit ventral- leziuni ale coloanei vertebrale – decubit ventral si targa sa fie rigida- bv. agitati psihomotori – initial vor fi calmati prin administrare de medicamente, si se

transporta imobilizati pe targa

- in timpul transportului trebuiesc evitate oscilatiile , targa sa fie tinuta orizontal , iar bv. sa fie pozitionat cu fata in sensul de deplasare

- daca situatia o impune si bv. trebuie urmarit pe toata perioada transportului acesta sa aiba pozitia capului a.i. sa poata fi supravegheat de brancardierul din spate

14

- la urcatul scarii / sau a pantelor pozitia capului sa fie mai ridicata, deci se accepta abatere de la regula

in cazul unui transport secundar - in principiu se face la fel ca cel primar- ptr transferul bv. din pat pe targa brancardierii vor aduce targa de-a lungul patului - 2-3 asistente vor ridica pacientul din pat

- asistentele se vor afla de aceiasi parte a patului - introducand mainile sub bv., asistenta care sprijina capul bv. va comanda ridicarea bv

- vor face un pas inapoi - targa va fi adusa in pozitie orizontala de catre brancardieri sub bv.- asistentele vor aseza cu grija bv. pe targa

- transbordarea bv. de pe targa pe pat / masa de examninare / masa de operatie se face in mod similar, prin miscari in sens invers

IV. 2. TRANSPORTUL CU CARUCIORUL - carucioarele utilizate in transportul persoanelor au inaltimea meselor de operatie , ptr a de putea realiza mai usor transbordarea - unele carucioare au numai un suport pe care se aseaza targa adaptabila la carucior- caruciorul se aseaza cu perpendicular pe patul bv. - se blocheaza rotile caruciorului- bv. este mutat din pat pe carucior urmandu-se aceiasi timpi ca la transportul pe targa- bv. va fi asezat a.i. sa poata fi supravegheata fata bv. in permanenta de catre brancardier si in sensul

deplasarii

IV. 3. TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT - fotoliile rulante sunt carucioare in care bv. pot fi deplasati in pozitie sezand- ptr sustinerea picioarelor fotoliul are suporturi corepunzatoare- se utilizeaza ptr deplasarea in interiorul spitalului- bv. va fi asezat in fotoliu de catre 2 asistente care se afla de o parte si alta a patului- initial bv. ,imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi a.i. sa ajunga transversal

pe pat , fiind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in pat- asistenta de la spatele bv. il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la marginea

patului - cealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea patului chiar in

spatele bv- asistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine bv. de sub axile cealalta mana o

vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu- asistentele vor aranja picioarele pe sustinatorul de picioare- bv. va fi acoperit cu o patura pe membrele inferioare- fotoliul va fi impins din spate de catre asistenta / brancardier a.i. bv. sa stea pozitionat in directia de mers

IV. 4. TRANSPORTUL CU PATUL RULANT - este modul ideal ptr deplasarea bv. in incinta spitalului, acesta fiind astfel menajat ne mai fiind necesara

transbordarea pacientului din pat in carucior apoi pe masa de operatie / masa de examinare- paturile pot fi prevazute cu un sistem de roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti , a.i. orice pat

putand deveni rulant- este necesar o dimensionare corespunzatoare a holurilor, a usilor spitalului, sa nu existe praguri iar

deplasarea intre etaje sa se faca cu ascensorul

IV. 5. TRANSPORTUL CU ASCENSORUL

15

- ascensoarele trebuie sa fie suficient de incapatoare ptr a permite deplasarea bv. cu mijlocul sau de transporta) - brancardierul va impinge patul in ascensor si va intra dupa bv

- la iesire va trage patul , parasind liftul inaintea bvb) - la transportul cu fotoliul rulant / caruciorul asistenta / brancardierul va intra primul in ascensor si

va trage dupa sine fotoliul / caruciorul - va orienta fotoliul a.i. bv. sa poata privi usa ascensorului

- la iesire fotoliul / caruciorul va fi impins afara , asistenta ramanand in spatele bv.

IV. 6. TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI - pacientul va fi pregatit din timp ptr transport- se comunica mijlocul de transport- va fi imbracat corespunzator anotimpului, duratei transportului, si mijloacelor de transport- se va asigura o pozitie cat mai confortabila deplasarii- asistenta va fi tot timpul langa bv. si il va urmarii pe toata durata deplasarii- asistenta va fi cea care va preda pacientul medicului de garda la institutia unde a fost transportat- ptr linistea bv. ea ar trebui sa ramana pana cand bv. va ajunge in patul sau- MIJLOCUL DE TRANSPORT VA FI DEZINFECTAT DUPA TRANSPORTUL BOLNAVULUI

16