PROIECT

Tehnologii curate aplicate in industie

1

Cuprins

Cap 1. Biogazul in Europa si Romania................................................................................................4

1.1.Biogazul.............................................................................................................................................6

1.2.Ce este Biogazul?..............................................................................................................................7

1.3.Beneficii pentru fermieri...................................................................................................................7

1.3.1.Circuit inchis al nutrientilor....................................................................................................8

1.3.2.Flexibilitate în utilizarea diferitelor tipuri de materii prime...................................................8

1.3.3.Mirosuri slabe şi insecte puţine...............................................................................................8

1.3.4.Securitate veterinară................................................................................................................9

1.4.Principalele aplicatii ale biogazului..................................................................................................9

1.5.Fabricile agricole de biogaz.....................................................................................................10

1.5.1.Fabrici de biogas de nivel familial..............................................................................................11

Cap 2. Procesul de obtinere a biogazului...........................................................................................13

2.1. Factorii care influenteaza productia de biogaz............................................................................14

2.1.1. Materia prima......................................................................................................................14

2.1.2.Raportul C/N.........................................................................................................................15

2.2.Calculul volumului bazinelor de fermentare...........................................................................17

2.3. Calcului volumului posibil de biogaz.....................................................................................18

2.4. Calcului productiei de ingrasaminte de tip NPK....................................................................19

Cap3. Criterii de alegere si dimensionare a instalatiilor de biogaz.................................................20

3.1. Stabilirea necesarului de biogaz la utilizator..............................................................................20

3.1.1. Necesarul de energie termica pentru prepararea hranei.......................................................20

3.1.2. Necesarul de energie termica pentru incalzirea apei menajere............................................21

3.1.3.Necesarul de energie termica pentru incalzirea locuintei.....................................................21

3.2.Necesarul de energie electrica......................................................................................................22

3.3. Stabilirea potentialului de metanogen al utilizatorului...............................................................22

3.4. Bilantul material al unei instalatii de biogaz..............................................................................25

Cap.4 Echipament tehnologic de producere a biogazului cu alimentare discontinua...................26

4.1.Studiu de caz................................................................................................................................26

4.1.1. Productia de biogaz.............................................................................................................27

4.1.2. Costuri de constructive ( investitie) echipament tehnologic de biogaz...............................27

2

4.1.3. Economii.............................................................................................................................28

4.1.4.Amortizari.............................................................................................................................28

4.2. Elemente de modernicare a echipamentelor de biogaz..................................................................28

4.3. Ingrasaminte naturale.....................................................................................................................28

Cap.5 Proiect hotarare pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile..........................................................................................................................29

Dispozitii generale.............................................................................................................................31

Bibliografie...........................................................................................................................................32

3

Cap 1. BIOGAZUL IN EUROPA SI ROMANIA

Nu există nicio bază legală pentru proiectele de biogaz, in particular. Legislaţia a fost

emisă pentru toate proiectele de construcţii. Proiectele de energie trebuie să respecte toate

cerinţele generale pentru proiecte de construcţii, dar, de asemenea, cele ale agenţiei naţionale

de energie (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - ANRE). In acelaşi

timp, nu există legi speciale pentru biogaz, astfel, de exemplu, nu există reguli pentru

introducerea biogazului in reţeaua naţională de gaze naturale. Noua lege a energiei

regenerabile nu influenţează procedura de autorizare in mod direct, dar va ajuta la

promovarea noilor instalaţii de biogaz. O serie de legi sunt importante in procedura de

autorizare, de certificare şi de acordare de licenţe.

In ceea ce priveşte tehnologia, deşi Romania este printre ţările care a avut in trecut

preocupări serioase pentru obţinerea biogazului, in prezent se preferă importul de tehnologie

şi echipamente, date fiind expertiza şi rezultatele obţinute de către ţări in care această

tehnologie este consolidată şi dovedit viabilă economic. Producerea biogazului prin AD

(Digestie Anaerobă) este utilizată pe scară largă de către societatea modernă, pentru

tratamentul gunoiului de grajd şi altor reziduuri. Scopul este de a produce energie

regenerabilă şi de a imbunătăţi calităţile acestor materiale ca ingrăşăminte. In ţările cu

producţie agricolă importantă, consolidarea legislaţiei de mediu şi a regulamentărilor cu

privire la gunoiul de grajd şi la reciclarea deşeurilor vegetale au crescut interesul pentru AD,

ca o soluţie ieftină şi „prietenoasă” cu mediul.

Cele mai recente evoluţii in Europa, Statele Unite ale Americii şi alte părţi ale lumii

au arătat interesul in creştere in randul agricultorilor pentru cultivarea de culturi energetice,

utilizate ca materie primă pentru producerea de biogaz. AD reprezintă astăzi o tehnologie

standard pentru stabilizarea nămolurilor de epurare primare şi secundare, de tratare a

deşeurilor industrial organice din industriile de prelucrare a

4

alimentelor şi de produse fermentate, precum şi pentru tratarea fracţiunii organice a

deşeurilor municipale solide. O aplicaţie specială este recuperarea biogazului de la gropile de

gunoi existente.

Fig.1. Tabel energie din biogaz la nivel european

Este cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de 8 MW în instalatii eoliene

este necesara o suprafata de km2, însa din aceasta numai 1% este efectiv ocupata de

instalatii,restul putând fi utili zata în continuare pentru agricultura. Si pentru producerea de

energie fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. Astfel pentru o putere de 1 kW si o

energie anuala de 1000 kWh sunt necesari 10 m2, dar suprafata acoperiselor locuintelor ar

permite instalarea câtorva mii de MW.

Intermitenta energiei solare si eoliene poate fi compensata prin instalatii de

acumulare a energiei electrice sau termice sau prin producerea unor „vectori energetici

„ intermediari, cum este hidrogenul obtinut prin electroliza . Pentru energia hidraulica

stocarea este mai facila prin crearea unor lacuri de acumulare, iar pentru biomasa aceasta

poate fi stocata atât înaintea recoltarii cât si dupa aceasta în depozite sau sub forma de

biocarburanti.

Utilizarea SER a cunoscut un prim avânt dupa crizele petroliere din 1973 si 1980,

dar a cunoscut o stagnare de circa 12 ani dupa contra socul petrolier din 1986. Abia dupa

5

încheierea protocolului de la Kyoto din 1998, tarile dezvoltate au început sa-si propuna

programe extrem de ambitioase. Astfel la Samitul de la Johannesburg tarile Uniunii Europene

si-au propus o crestere anuala de 1% pentru ponderea SER în balanta energetica pâna în anul

2010 Si o crestere a ponderii biocarburantilor pâna la 5,75 % în acelasi an.

Aceste obiective nu pot fi atinse fara dezvoltarea cercetarii si colaborarii

internationale în doua directii principale:

· Reducerea costurilor (eolian în largul marilor, fotovoltaic) si a fezabilitatii industriale (

geotermia de mare adâncime , biocarburanti de sinteza.

· Stocajul energiei electrice ( centrale de pompare acumulare, producere de hidrogen) si

termice (acumulatoare la temperatura înalta) precum si ameliorarea prognozei pentru aceste

energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite în teritoriu pentru echilibrarea

sistemului electroenergetic. In paralel cu acestea sunt posibile sisteme de gestiune a cererii,

de exemplul la nivelul „imobilelor inteligente”, care produc, stocheaza si utilizeaza energia.

Producerea biogazului prin procesul AD şi utilizarea sa furnizează multe beneficii de

ordin socio-economic, dar şi de mediu, atât la nivelul întregii societăţi, cât şi pentru fermierii

implicaţi în mod direct în această activitate. Valorizarea intrinsecă a lanţului tehnologic de

producere a biogazului creşte eficienţa economică locală, asigură locuri de muncă în

domeniul rural şi creşte puterea de cumpărare regională. Aceasta conduce la îmbunătăţirea

standardelor de viaţă şi contribuie la dezvoltarea economică şi socială de ansamblu a

societăţii.

1.1. Biogazul

Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen și

bioxid de carbon etc.) de origine biogenă care iau naștere prin procesele de fermentație sau

gazeificare a diferite substanțe organice. Aceste gaze servind prin ardere ca sursă energetică

(energie biogenă).

Energia obținută din acest lanț, biomasă→biogaz→curent electric și agent termic, se

numește energie regenerabilă, pe următorul considerent: dioxidul de carbon eliminat în

atmosferă la arderea biogazului, reprezintă o cantitate cel mult egală cu cu cantitatea

asimilată de plantele sau nutrețurile consumate de animale, în perioada lor vegetală. În ideea

6

protocolului de la Kyoto, aceasta reprezintă un circuit închis de dioxid de carbon, spre

deosebire de carburanții fosili (gaz metan, cărbune, țiței) la arderea cărora se degajă dioxid

de carbon care a fost asimilat cu multe mii de ani în urmă. Biomasa poartă cel mai înalt

potențial pentru producerea de energie verde din țară, în valoare de aproximativ 88.33 TWh

pe an. Se estimează că ca. 36% din acest potențial se folosește în momentul de față. Până

acum acesta s-a concentrat pe folosirea lemnelor de foc: ardere directă, încălzirea spațiilor,

gătirea și încălzirea apei în măsură de 95% în timp ce rata biomasei industriale folosite este

de 5%.   

Biogazul reprezintă o parte importantă a bioenergiei, rezultat al fermentării anaerobe a

deșeurilor organice cum ar fi: gunoiul de la animale, deșeurile provenite de la industria

alimentară, noroi ecologic, deșeurile rămase după tratamentul apei utilizate.

 

Fig.2 Schema de producere a biogazului

1.2. Ce este biogazul ?

Biogazul este o sursă flexibilă de energie, potrivită multor aplicaţii. În ţările

dezvoltate, una dintre cele mai simple aplicaţii ale acestuia o reprezintă gătitul şi iluminatul.

7

În multe dintre ţările europene, biogazul este folosit pentru co-generarea energiei termice şi

electrice (CHP).

De asemenea, biogazul este îmbunătăţit şi folosit pentru alimentarea reţelei de gaze

naturale, utilizat drept combustibil pentru autovehicule sau în tehnologiile pilelor electrice.

Prin comparaţie cu alţi biocombustibili, biogazul necesită cele mai scăzute aporturi de apă

tehnologică. Acest lucru este important, din punct de vedere al eficienţei energetice a

biogazului, din cauza preconizatei crize a apei, prevăzută în multe regiuni ale lumii.

1.3 Beneficii pentru fermieri

Deşi cu un potenţial uriaş la obţinerea biogazului din surse agricole, ţara noastră se

poziţionează pe ultimele locuri în UE la exploatarea acestui tip de resursă regenerabilă.

Dacă înainte de 1990, numărul instalaţiilor de biogaz era de ordinul sutelor, acum discutăm

de centrale ce pot fi numărate pe degete

Aproape toate materiile organice de origine animală şi vegetală pot fi fermentate, în

anumite condiţii, pentru a obţine biogaz. Se poate obţine astfel nu doar energie ieftină, dar se

rezolvă rezonabil şi problema unor deşeuri. De câţiva ani, într-un ritm lent comparativ cu alte

state UE, în România s-a reluat construcţia cu tehnologii moderne a instalaţiilor de producere

a biogazului, la ferme. Agricultorii conştientizează importanţa unor astfel de generatoare de

energie ieftină, însă reclamă cadrul legislativ restrictiv şi lipsa de finanţare.

1.3.1. Circuitul nutrienţilor

Circuitul nutrienţilor, prin procesul producerii biogazului – de la producţia de materii

primela aplicarea digestatului ca îngrăşământ – este unul închis. Compuşii cu carbon (C) sunt

reduşi, prin procesul de digestie anaerobă, metanul (CH4) fiind folosit pentru producerea de

energie, în timp ce dioxidul de carbon (CO2) este eliberat în atmosferă, de unde este preluat

de către plante, în cursul fotosintezei. Unii compuşi ai carbonului rămân în digestat,

îmbunătăţind conţinutul în carbon al solurilor, atunci când digestatul este utilizat ca

îngrăşământ. Producţia de biogaz poate fi perfect integrată în activitatea fermelor

convenţionale sau a fermelor organice, unde digestatul înlocuieşte îngrăşămintele anorganice

8

obişnuite, produse cu consumul unei mari cantităţi de energie fosilă. Figura 1.2.prezintă

circuitul închis, sustenabil, al biogazului.

Fig.3 statie de biogas –linie fabrica de bere

1.3.2. Flexibilitate în utilizarea diferitelor tipuri de materii prime

Pentru producerea biogazului pot fi folosite numeroase tipuri de materii prime: gunoi

animal,resturi vegetale, deşeuri organice provenite din fermele de producere a lactatelor, din

industria alimentară şi agro-industrii, nămoluri de canalizare, fracţia organică din deşeurile

orăşeneşti, deşeuri organice menajere, din serviciile de catering şi culturi de plante

energetice.

9

Biogazul poate fi, de asemenea, colectat şi direct de la rampele de gunoi. Unul dintre

principalele avantaje ale producerii biogazului constă în abilitatea de utilizare a aşa-numitei

biomase umede, drept materie primă. Exemple de biomasă umedă sunt:

nămolurile de canalizare,

nămolurile provenite din fermele pentru lactate şi din cele de creştere a porcilor,

nămolul de flotaţie rezultat din procesarea alimentelor, toate caracterizate de un

conţinut de umiditate de mai mult de 60-70%.

În ultimii ani, a fost utilizată şi biomasa provenită dintr-o serie întreagă de plante

energetic de cultură (cereale, porumb, seminţe de rapiţă etc.) drept materie primă pentru

producerea biogazului, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Austria. La acestea se mai

adaugă diverse reziduuri agricole, produse agricole vegetale depreciate, improprii pentru

consum sau rezultate în urma condiţiilor de creştere şi climatice nefavorabile, care pot fi

utilizate pentru producţia de biogaz şi de îngrăşăminte. De asemenea, un număr de produse

secundare animaliere, improprii consumului uman, pot fi procesate în fabricile de biogaz.

1.3.3. Mirosuri slabe şi insecte puţine

Depozitarea şi aplicarea gunoiului animal lichid, a celui solid, dar şi a multor deşeuri

organice creează surse de mirosuri neplăcute şi persistente şi atrag insectele. AD reduce

aceste mirosuri cu mai mult de 80%. Digestatul este aproape inodor, iar amoniacul remanent

dispare rapid după aplicarea sa ca îngrăşământ în câmp. Figura 4.ilustreazăreducerea

mirosurilor în urma procesului AD.

Figura 4

10

A. Concentraţia de acizi graşi volatili ce provoacă mirosuri neplăcute în nămolurile netratate

şi în cele digestate

B: Concentraţia mirosurilor neplăcute în probele de aer colectate deasupra câmpului, după

aplicarea nămolului netratat şi a nămolului digestat (HANSEN, 2004)

1.4 Principalele aplicaţii ale biogazului

La nivelul societăţii moderne, producerea de biogaz prin intermediul procesului AD

este larg utilizată pentru tratamentul reziduurilor provenite din crescătorii (gunoiului de

grajd), pentru producerea de energie regenerabilă şi pentru îmbunătăţirea proprietăţilor de

îngrăşământ ale gunoiului animal.

În ţări cu o importantă producţie agricolă, continua înăsprire a legislaţiei şi

reglementărilor cu privire la depozitarea şi reciclarea gunoiului animal şi a deşeurilor

vegetale a condus la creşterea interesului pentru procesul AD. Mai mult, ultimele evoluţii

arată o preocupare din ce în ce mai mare în rândul fermierilor pentru cultivarea plantelor

energetice, cu scopul utilizării acestora drept materie primă pentru producerea de biogaz.

In general biogazul este utilizat pentru:

productia de caldura – cu ajutorul unor generatoare simple de caldura pe gaz

(arzatoare)

cogenerarea de electricitate si caldura – producerea simultana de electricitate si

caldura cu ajutorul unor instalatii complexe: microturbine si motoare endotermice

alternative

1.5. Fabricile agricole de biogas

Flexibilitate maximă în alegerea materiilor prime.

- Folosește 100% potențialul de producere a biogazului a substratului. Fabricile de biogaz

care functioneaza doar in regim Mezofil extrag doar 60% din potențialul substartului sși încă

11

până la 20% se pot colecta din Post Fermentor acoperit si incalzit în perioada de stocare de

pana la 180 zile.

-Mirosurile din zona fabricii sunt insesizabile ca urmare a amplasării sacului de biogaz în

incinta închisă separată

- Sustratul digestat poate atinge încărcătura maximă de 4kg N/m3. Se reduc astfel si

optimizează costurile de transport sși împraștiere fatță de tehnologiile care ating valori mai

reduse ale acestui parametru.

-Tehnologia propusă permite producții mari de biogaz atât în treapta mezofilă cât sși în cea

termofilă.

-Substarul evacuat din proces este 100% liber de agenți patogeni si seminte de buruieni.

Tehnologia de fermentare termofilă distruge în totalitate bacteriile sși virușii cu efecte

patogene si inactiveaza si descompune semintele de buruieni. Tehnologia mezofila nu asigură

acest lucru.

- Construcție modulară a fabrici pentru un mai bun control al procesului Intretinerea sau

extinderea fabricii poate fi oricând extinsă fără a opri funcționarea

Fabricile agricole de biogaz procesează, în principal, substraturi provenite din

agricultură (de exemplu, gunoi de grajd, reziduuri şi produse secundare din culturile agricole,

culture energetice dedicate – DEC etc.).

Gunoiul animal bovin şi cel porcin reprezintă materia primă de bază pentru cele mai

multe fabrici de biogaz, deşi, în ultimii doi ani, numărul fabricilor care utilizează DEC a

crescut.

Gunoiul de grajd brut este folosit, în mod obişnuit, drept îngrăşământ organic, însă

procesul AD îmbunătăţeşte valoarea sa de îngrăşământ prin:

• Gunoiul animal de diferite provenienţe (de exemplu, gunoiul bovin, porcin sau avicol)

este amestecat în acelaşi digestor, ceea ce conduce la un conţinut mai echilibrat de

nutrienţi.

• Prin procesul AD, substanţele organice complexe sunt descompuse (inclusiv azotul

organic), în acest mod crescându-se cantitatea de nutrienţi absorbabili de către plante.

• Co-digestia gunoiului animal împreună cu alte substraturi (de exemplu, deşeuri de abator,

grăsimişi uleiuri reziduale, deşeuri menajere, reziduuri vegetale etc.) adaugăo cantitate

substanţialăde nutrienţi amestecului de materii prime.

După dimensiuni, modul de funcţionare şi amplasare, fabricile agricole de biogaz se

împart în trei mari categorii:

12

- Fabrici de biogaz de nivel familial (la scară mică).

- Fabrici de biogaz de nivel fermier (de la scară medie la scară mare).

- Fabrici centralizate/de co-digestie (de la scară medie la scară mare).

1.5.1. Fabrici de biogaz de nivel familial

Tehnologia utilizată pentru construirea unei fabrici de biogaz diferă de la o ţarăla alta,

în funcţie de condiţiile climatice şi de contextul naţional (de exemplu, politicile energetice,

legislaţia, capacitatea industriei energetice etc.).

În ţările în curs de dezvoltare, precum Nepalul, China sau India, funcţionează

milioane de fabrici de biogaz de nivel familial, care utilizează tehnologii foarte simple.

Materia primă folosităîn aceste fabrici de biogaz provine din gospodării şi/sau din activităţile

fermiere reduse ale acestora, iar biogazul produs este folosit pentru necesităţile casnice şi

iluminat.

Cap 2. PROCESUL DE OBŢINERE A BIOGAZULUI

Biogazul este un amestec de gaze combustibile, care se formează prin

descompunerea substanţelor organice în mediu umed şi lipsă de oxigen. Procesul de

descompunere a substanţelor organice este numit proces de fermentare anaerobă. Formarea

biogazului este rezultatul activităţii unor microorganisme, care transformă substanţele

organice într-un amestec de gaze, folosindu-le ca hrană. În biogaz predomină metanul cu o

cantitate de aproximativ 70 %, bioxid de carbon cu o cantitate aproximativ de 29 % şi

cantităţi foarte mici de alte gaze ca hidrogenul azotul şi hidrogenul sulfurat. Biogazul are o

putere calorică de 25 MJ/m3.

Se obserbă că intregul proces constă in functionarea, de la o treap moleculelor

complexe care exista in materiile prime utilizate la obţinerea biogazului , molecule din ce în

ce mai simple.

În treapta 1-a, enzimele secretate de grupe ale unor microorganism aerob sau

facultative anaerobe, anumite şi exofermenti,ataca macromoleculele ca celuloza,

13

amidonul,pectin, hemicelulozele, grasimile, proteinile si acizii nucleic şi le transforma în

compusi cu molecule mai mici cum sunt diferitele tipuri de zaharuri ca celobioza, zaharoza,

maltoza, xilobioza, apoi in acizi ca acid glacturonic, acizi grasi, aminoacizi respectiv in baze

ca acidul fosfogliceric, purine, pirimidine.

În etapa a 2-a produsele treptei precedente sunt supuse fermentatiei in urma careia se

vor obţine compuşi cu molecule şi mai simple.În aceşti compuşi se numără acizii

carboxilici:formic, acetic, propionic, butiric, valerianic, etc.Din fermentaţia acestei trepte

rezultă şi gaye şi anume hidrogenul, dioxidul de coarbon, amoniac, hidrogen sulfurat precum

şi diferiţi alcooli ca etilic, metilic, propilic, butandiol, etc.

În treapta a 3-a, strict anaeroba, se formeaza compusi metanogeni din molecule mai mari ale

treptei precedente.Rezulta din nou acid acetic, hydrogen, bicarbonati, acid formic si

methanol.

În treapta a 4-a se formează metan şi dioxid de carbon,componenti principali ai

biogazului, in care se vor gasi, în proportie mică gazelle rezultate in categoria a

doua:hidrogen sulfurat si amoniacul.

Trebuie precizat ca mecanismul integral al metanogenezei este deosebit de complex si ca

unele aspect nu sunt elucidate nici până in present,dar expunerea acestora nu face obiectul

prezenţei expunerii pe care ar incarca-o în mod inutil.

Fig.5 Schema productiei de caldura si energie intr-o centrala in cogenerare pe biogaz

14

2.1. Factorii care influenteaza productia de biogaz

Productia de biogaz depinde de criteriile ce urmeaza a fi enuntate.

2.1.1 Materia prima

Materia prima poate fi: gunoi de grajd, namol de epurare, deseuri vegetale, deseuri

menajere, deseuri biodegradabile, culturi energetice si orice alte produse biodegradabile.

Sistemele care produc biogaz folosesc bacterii pentru a descompune materia organica umeda

(gunoi de animale, ape uzate sau deseuri alimentare), uneori materia organica folosita la

producerea biogazului fiind special cultivata in acest scop. 

Resursele de materii prime pot proveni din urmatoarele industrii: 

- industria zootehnica

- agricultura

- industria alimentara (industria laptelui, carnii, pestelui, fabrici de zahar, fabrici de

drojdie, industria bauturilor alcoolice, industria uleiurilor vegetale, industria

conservelor de legume si fructe, etc.)

Cea mai mare cantitate de materie organica biodegradabila se gaseste in gunoiul de pasari

(65%), gunoiul de la porcine (50%) si numai intre 25-40% in gunoiul de vite, deoarece

materia este deja descompusa partial in stomacul rumegatoarelor.

Dejectiile animale conţin o încărcătură suficientă de bacterii specifice pentru a

menţine în funcţiune procesele din reactoarele de producere a biogazului. Cantitatea de gaz

rezultată în urma procesării dejecţiilor este însă prea redusă pentru a conferii profitabilitate

investiţiei.

Pentru cresterea randamentului instalaţiei de producere a biogazului, tehnologia

propusă de firma Eisele presupune cofermantarea în reactoare alături de dejecţiile animale a

unei game largi de materiale organice biodegradabile

15

2.1.2. Raportul C/N

Tab.2.1.2.1.. Principalele materii prime.

Retete de amestec

Pentru a putea calcula corect o reţeta de amestec de materii prime trebuie ţinut seama de

următoarele:

Realizarea unui raport C/N cuprins între 15-25

Asigurarea unei umidiţăti de cel puţin de 90% pentru amestec.

În vederea calculării raportului corect C/N procedează astfel:

Prespunând că se dispune de dejecţii de porc, de vita,fruze verzi şi paie uscate de grau, din

tabelul numarul 2.2.1.4 se scot valorile C/N pentru aceste materii prime:

Dejecţii de porc, C/N…………………………………..13

Dejecţii de vita,C/N…………………………………….25

Frunze verzi,C/N……………………………………….41

Paie de grauC/N………………………………………..87

Pentru ca amestecul să aiba C/N cuprins in limitele 15-25, se observa ca dejecţiile de

porc sunt cele care pot corecta raaportul C/N din Frunze si paie deoarece

16

dejecţiile de vita au acest raport situat chiar la limita superioara a raportului tim.Se va

încerca, deci, să se pună mai multe părţi, în greutate, de dejecţii de porc decât frunze si paie

de exemplu:

Dejectii de porc 5 părţi x 13 =65

Dejecţii de vită 1 parte x 25=25

Frunze verzi 2 paţi x 41=82

Paie grâu 2 parţi x 87 = 174

10 parţi 248

Total 346

Rezultă că, în amestec, raportul C/N va fi de 346/10=34,6,deci amestecul nu este

corect.Pentru a-l corecta se mareşte cantitatea de dejecţii de porc faţă de cea a frunzelor şi

paielor, îbcercându-se reţeta urmaroare:

Dejectii de porc 7 părţi x 13 =91

Dejecţii de vită 1 parte x 25=25

Frunze verzi 1 paţi x 41=41

Paie grâu 1 parţi x 87 = 87

Total 10 parţi 248

Noul raport C/N=244/10=24,4, arată că reţeta de amestec a materiilor prime este

bună.

Pentru a se asigura o umiditate corecta a amestecului se va ţine seama de umiditatea

materiilor prime care este trecută în tabelul 2.2.1.4.

17

Tab 2.1.2.2. Umiditatea materiilor prime.

Revenind la exemplul corect de calcul al compoziţiei amestecului de mai înainte, pentru

dejecţii de porc(P), de vita(V) pentru Frunze(F) şi paie de grau(G) se poate deduce conţinutul

mediu de substanţă uscată prin urmatorul calcul:

Deci cele 10 parţi de amestec conţin 20,75% sunstanţă uscată.Pentru a ace acest

amestec la un conţinut de apa de 92%, de exemplu, adica la un conţinut de substanţă uscată

de 8%, cantitatea de apă ce va trebui adaugată se va obţine din calculul urmator:

18

2.2. Calculul volumului bazinelor de fermentare

Volumul bazinelor de fermentare depinde de încărcarea organică a bazinului de

fermentare exprimată în kg/m3 · zi, care la rîndul său depinde de tipul substanţei organice

supusă fermentării, şi de cantitatea de masă organică zilnică supusă fermentării.

La calculul volumului bazinului de fermentare se aplică relaţia 3.1.

V b=m

I ¿n , (3.1)

unde: Vb – volumul bazinului de fermentare, [m3].

I – încărcarea organică a bazinului de fermentare, este un parametru

variabil în funcţie de natura masei organice supusă fermentării,

pentru nămolurile din staţiile de epurare capătă valoari de la 4 pînă

la 5 kg/m3 · zi, [kg/m3 · zi].

m – cantitatea de masă organică zilnică supusă fermentării

n – numărul de bazine de fermentare instalate.

V b=18500

4¿2=2 3000

m3.

2.3. Calculul volumului posibil de biogaz

Volumul posibil de biogaz obţinut depinde de debitul specific de biogaz, care depinde de

tipul masei organice supusă fermentării, şi cantitatea zilnică de masă organică supusă

fermentării.

La calculul volumului posibil de biogaz se aplică formula 3.2.

V biogaz=D ¿m , (3.2)

19

unde: Vbiogaz – volumul biogazului obţinut, [m3/zi].

D – debitul specific de biogaz, pentru nămolul staţiilor de epurare a apelor

uzate constituie 0,33 m3/kg, [m3/kg].

m – cantitatea de masă organică supusă fermentării.

Deoarece motoarele cu ardere internă prevăzute în proiect utilizează metan curat, vom

calcula volumul metanului care se obţine în urma curăţirii biogazului.

Cantitatea de metan constituie 70 % din totalul biogazului. La calculul volumului de

metan se aplică formula 3.3.

V m=0,7⋅V biogaz , (3.3)

Vm = 15 950m3/zi

unde: Vm – volumul metanului obţinut în urna curăţirii biogazului, [m3/zi].

Vbiogaz – volumul biogazului obţinut într-o zi în urma fermentării anaerobe,

[m3/zi].

2.4. Calculul producţiei de îngrăşăminte de tip NPK

După fermentarea nămolului, acesta se transportă spre păturile de uscare. În urma uscării se

obţine nămol care poate fi utilizat în agricultură ca îngrăşăminte, sau ars în cuptoarele de la

fabricile de ciment. Producţia de îngrăşăminte de tip NPK reprezintă 5% din totalul nămolului

supus fermentării timp de o zi.

La calculul producţiei de îngrăşăminte de tip NPK se aplică formula 3.4.

mNPK =0,05⋅m , (3.4)

mNPK = 9500 kg3/zi

unde: mNPK – masa de îngrăşăminte de tip NPK, [kg3/zi].

m– masa totală zilnică de nămol supus fermentării, [kg/zi]

20

Îngrăşămintele obţinute în urma fermentării anaerobe sunt materii bogate în substanţe

organice şi azot, care asigură creşterea plantelor în condiţii mai bune. Deasemenea sunt materii

organice pure din punct de vedere ecologic.

Cap.3 CRITERII DE ALEGERE SI DIMENSIONARE A

INSTALAŢIILOR DE BIOGAZ

Când cineva işi propune să realizeze o instalaţie de producere a biogazului probabil că prima întrebare pe care şi-o pune este “cât de mare trebuie sa fie ea?La această întrebare pot exista mai multe răspunsiri.De pildă:

Trebuie să satisfacă energetic utilizatorul; Trebuie să asigure prelucrarea integrală a materiilor prime disponibile local; Trebuie să asigure prelucrarea materiilor prime dintr-o zonă a cărei întindere se

stabileşte pe criterii tehnico-ec onomice. Cel de al treilea criteriu îndeplineşte cerinţele primelor doua criterii în sensul că îndepartează reziduurile organice si prin aceasta sanitarizeză o zona mai întinsă instalaţia de biogaz fiind amplasată în centrul strategic al resurselor ţinând seama şi de potenţialii utilizatori.În general vorbind aceasta este situaţia instalaţiilor centralizate de producere a biogazului care, în present au tendinţă de aplicare extensivă în ţarile Europei. În acest capitol se vor expune modalitaţile de elaborare a raspunsurilor la problemele arătate anterior.

3.1. Stabilirea necesarului de biogaz la utilizator

Utilizatorul, unul sau mai mulţi, are/au nevoie de biogaz pentru satisfacerea următoarelor cerinţe, enumerate în ordinea prioritaţii lor:

Energie termică pentru preparea hranei Energie termică pentru încalzirea apei menajere ; Enetgie termică pentru încalzirea locuinţei Energie electrică pentru nevoile casnice

21

În cele ce urmează se va lua în considerare cazul unei familii clasice de patru personae care locueşte într-o casă cu patru camere, într-o zonă cu climă temperată.Prin extrapolare specialistul în instalaţii va şti să calculeze necesităţile termică şi electrică în cazuri mai complicate care pot reuni în case tip loc , mai multe familii.

3.1.1. Necesarul de energie termică pentru prepararea hranei.

Pentru cazul considerat sunt suficiente doua masini de gatit cu patru ochiuri.Aceste ochiuri vor fi utilizate astfel:

La micul dejun vor arde 4 ochiuri timp de cate o jumatate de ora fiecare; La prepararea pranzului vor arde 8 ochiuri în medie câte trei sferturi de ora fiecare; La prepararea cinei vor arde 4 ochiuri, câte o jumatate de ora fiecare; Eventual şi cuptoarele vor fi utilizate zilnic câte 45minute;

Însumand duratele de mai sus rezultă: cinci ore de ardere a gazului la un ochi; 45 minute de ardere a gazului la cuptor .

Un ochi consumă în medie , 200l gaz /h.Pentru cinci ore de ardere va fi nevoie de 1000l biogaz respective 1m3. Cuptorul consumă, în medie , 480l gaz/h.În 45 minute va avea nevoie de 360l biogaz.Rezultă că pentru gătit necesarul acestei familii este de 1,36m3/zi biogaz. Pentru un calcul mai generalizat se pot utiliza datele următoare care arată necesarul de biogaz pentru gatit în funcţie de numarul de persoane:1 persoană………………………0,4-0,45m3/zi2 persoane……………………….0,35-0,4 m3/zi şi persoana3-4 persoane……………………..0,33-0,35 m3/zi şi persoana5-6 persoane………………….......0,3-0,33 m3/zi şi persoana7-10 persoane…………………….0,25-0,3 m3/zi şi persoanaSe observă cum scade consumul specific de gaz pentru o persoană atun ci cand numarul acestora creşte ceea ce este logic.

3.1.2. Necesarul de energie termică pentru încalzirea apei menajere.

În tabelul 3.1.2.1. este specificat necesarul de biogaz pentru încalzirea apei menajere.

Tab.3.1.2.1. necesarul de biogaz pentru încalzirea apei menajere.

În exemplul considerat va fi nevoie de înca 3,8m3 biogaz la încalzirea apei menajere pe ochiul maşinii de gatit sau de 4,6 m3 de biogaz în cazul utilizarii unui boiler.

3.1.3. Necesarul de energie termică pentru încalzirea locuinţei.

22

Pentru încalzirea locuinţei ,desigur în perioada friguroasă, necesarul de biogaz este redat în tabelul 3.1.3.1,diferenţiat pe trei moduri de realizare a izolaţiei termice a locuinţei.

Tab 3.1.3.1 Necesarul de biogaz în perioada friguroasă.

În cazul locuinţei considerate, de patru camere cu o suprafaţă totală de 75m2 şi un volum total de încalzit de cca.200m3 necesarul de biogaz pentru 10 ore de încalzire , va fi, în medie, de:

200m3 x 0,23m3/m3 = 46m3 pentru o locuinţa bine izolată termic. 200m3 x 0,25m3/m3 = 50m3 pentru o locuinţa cu izolaţie termică medie; 200m3 x 0,37m3/m3 = 74m3 pentru o locuinţa slab izolată termic.

Însumând necesarul de biogaz pentru obţinerea unui confort termic maxim care presupune gătitul, apă caldă şi încalzirea locuinţei pe timp de iarnă,necesarul de biogaz pentru exemplul considerat va fi :1,36m3/zi +2,3m3/zi+46m3/zi=49,66m3/zi.

3.2. Necesarul de energie electrică.

În cazul exemplului considerat necesarul de energie electrică poate fi şi el diferenţiat în funcţie de gradul de confort dorit care la rândul lui, determină felul şi numarul consumatorilor de energie electriă. Pentru un caz mediu care asiguă iluminatul si prize în toate incaperile pentru cateva aparate electrocasnice,puterea total instalată va fi de P i=5kw,iar factorul de simultaneitate de cca.0,6.Puterea efectivă necesară va fi deci de Pef=3,0 kwpe o durată medie de 8 ore/zi.Consumul de energie electrică va fi deci de 24kwh/zi. Pentru realizarea puterii effective de 3kw este necesar un generator de cca3,3 kVA, antrenat de un motor termic de cca. 5 cai putere.Un astfel de convertor al biogazului în energie electrică ar consuma cca.3m3/h biogaz adică, in total 24m3 biogaz în cele 8 ore de funcţionare.Astfel de convertoare sunt reaizate însaă cu recuparare avansată a caldurii degajate de motorul termic şi din gazele de ardere astfel încâtenergia electrică reprzintă doar un sfert din energia adusă de biogaz şi cca. o treime din energia totală produsă. Cei 24m3 de biogaz necesari se vor împarţi deci astfel:

- 6 m3 biogaz pentru energie electrică;- 18 m3 biogaz pentru energie termică;- 6 m3 biogaz pierderi.

Cum energia termică recuperată de la convertor este sub formă de apa caldă, aceasta,poate fi utilizată foarte bine fie la încalzirea locuinţei, fie la prepararea apei menajere. În final, calculul necesarului de biogaz pentru asigurarea unui confort maxim cazul considerat va arăta astfel:

23

Biogaz pentru gatit…………………………………….2,72m3/ziBiogaz pentru apa caldă menajeră………………………4,6 m3/ziBiogaz pentru încalzirea locuinţei……………………..92,0 m3/ziBiogaz pentru energie electrică……………………….48,0 m3/ziTotal ………………………………………………….148m3/ziSe scade echivalentul energiei termice recuperate ………… 32,0m3/zi

Total necesar net 121m3/zi

Se observă că faţă de necesarul total de biogas(114m3/zi), pentru satisfacerea uni confort maxim , în exemplul considerat, consumurile energetice parţiale sunt repartizate astfel:Pentru gătit………………………………………………. 1,85%Pentru apa caldă menajera………………………….......... 3,12%Pentru încalzirea locuinţei………………………………..62.45%Pentru energie electrică…………………………………..32,58%

Total 100,00% Dacă se operează scăderea din necesarul de biogaz pentru încalzirea locuinţei a celor 32m3/zi,corespunzătoare energiei termice recuperate de la convertor, rămân 56m3/zi biogaz care va fi solicitat instalaţiei de producere a biogazului iar tabloul distribuţiei energetice,faţă de noul total de 114 m3/zi, va arăta astfel:

Pentru gătit……………………………………………..2,44%Pentru apă caldă menajeră……………………………...4,13%Pentru încălzirea locuinţei……………………………..50,31%Pentru energie electrică…………………………………43,12%

Total 100,00%

Pe acest model de calcule se pot determina nevoile energetice ale beneficiarilor instalaţiilor de biogaz,în varii situaţii, depinzând de anumite date specifice fiecarui caz în parte.

3.3. Stabilirea potenţialului metanogen al utilizatorului

Cantitatea de biogaz care poate fi obţinută din deseurile organice ale unei gospodării depinde de mulţi factori care ţin ,invariabil de puterea di de structura economică a ei.Aici se poate da un exemplu de evaluare a potenţialului metanogen al unei microferme agricole de tipul celor care se dezvoltă în present în mediul ruăral.Cum astfel de microferme există de multă vreme nu numai în ţări vest-europene ci –în număr vrescând-şi în ţările din estul Europei, exemplul dat în continuare e departe de a fi utopic. Resursa U.M. Cantitate Biogaz obtenabil

Pe U.M. Total

Vaci de lapte Cap. 42 1,4 56

24

Porci la ingrasat (65 kg) Cap 83 0,2 16

Cai Cap. 5 1,0 4

Gaini ouatoare Cap. 250 0,014 2,8

Locuitori echivalenti Cap. 8 0,06 0,48

Ierburi Kg/zi 12 0,05 0,5

Resturi vegetale tocate Kg/zi 12 0,1 1

Paie tocate Kg/zi 23 0,32 6,4

Frunze verzi Kg/zi 14 0,03 0,3

Total general - - - 97,48

Tab 3.3.1.Fermă de tip zootehnic care poate obtine biogaz cu resursele proprii

O fermă de tip agrozootehnic care dezvoltă culturi agricole pe 40 ha pământ arabil şi

are în exploatarea zootehnică şi industrială 40 de vaci de lapte şi 80 porci la îngrăşat , 4 cai ,

200de găini ouatoare şi numeroase deseuri agricole ,ca paie ,frunze verzi sau uscate tulpini şi

lujeri de la zarzavaturile din grădina proprie precum şi apa menajeră provenită de la cei opt

locatari ai familiilor şi din pregătirea mâncării, poate conta pe următorul potenţial de biogaz,

echivalent în tabelul 3.3.1:

Pentru a stabili valabilitatea acestei reţete de alimentare a instalaţiei de producere a biogazului se verifică raportul carbon/azot prin operatiile cuprinse in tabelul 3.3.2:

Resursa Cantitatea pe

cap (kg/zi)

Total kg/zi Raportul C/N Produs pentru

calcul

Vaci de lapte 80 1600 25 40.000

Porci la ingrasat

(65)

14 560 13 7.280

Cai 44 88 24 2.122

Gaini outoare 0,4 40 15 600

Locuitori

echivalenti

2,0 8 29 116

Ierburi - 10 25 125

Resturi vegetale

tocate

- 10 22 110

Paie tocate - 20 87 870

25

Frunze verzi - 10 41 205

Total general - 2.346 52.844

Tab 3.3.2. Raportul carbon/azot

Facând raportul dintre totalul ultimei coloane şi totalul celei de a treia coloane se obţine raportul C/N pentru întregul amestec:

52,844/ 2,346 = 20,5 = C/N

raportul bun pentru producerea biogazului.

În calculul potenţialului de mai înainte nu a mai fost luat în considerare efectul sinergic al amestecului de materii prime care ,la randul lui, potenţează în mod semnificativ producţia de biogaz, în medie , cu cca. 10%.Se poate conta deci pe o producţie totală de biogaz,în exemplul considerat, de 87,5 m3/zi x 2,2 = 192,5 m3/zi biogaz

Cantitatea de biogaz de mai sus prezintă producţia brută.Atunci când fermentatorului de biogaz lucrează în regim mezofil,experienţa arată că, la o execuţie îngrijită şi cu o bună izolaţie termică,autoconsumul de biogaz(necesarul de biogaz pentru asigurarea regimului termic de producţie) nu depaşeste 20% din producţia brută.În cazul exemplificat va ramâne o cantitate de biogaz disponibil de

192,5 m3/zi x 0,8 = 154 m3/zi

Faţă de necesarul de biogazstabilit mai înainte se pot concluziona urmatoarele: Cantitatea de biogaz disponibilă depaşeşte cu mult necesarul de biogaz în timpul

lunilor în care nu este necesară încălzirea locuinţei(cca. 7 luni pe an); În perioada celor 7 luni există suficient biogaz pentru gătit,apă caldă menajeră, şi

pentru producerea de energie electrică; În anotimpul rece producţia netă de biogaz ajunge numai pentru pregătirea hranei,

pentru apa caldă menajeră şi pentru încalzirea a numai trei din cele patru camera ale locuinţei.

3.4.Bilanţul material al unei instalaţii de biogaz

Bilanţul material al instalaşiei de biogaz este interesant mai ales pentru a se înţelege mai uşor modificările dintre raporturile părţilor componente ale materialului înainte şi după fermentatoare.

Intrari U.M. Cantitati Iesiri U.M. Cantitati

Dejectii kg 2000 Namol fermentat kg 3929

Apa dilutie kg 2000 Biogaz 68m3 kg 71

Total kg 2000 kg 4000

26

Substanta

uscata

(SU)

kg 4000 Substanta uscata

(SU)

kg 266,8/13,34

Substanta

organica

kg/% 339,8/17 Substanta organica kg/% 177,8/9,05

Carbon (in

SU)

kg/% 283,2/14,16 Carbon (in SU) kg/% 64/48

Azot (in SU) kg/% 91,8/54 Azot (in SU) kg/% 5,8/4,4

Raportul

C/N

- 16 Raportul C/N - 11

Tab.3.4.1. Cifrele caracteristice ale componentelor principale înainte şi dupa fermentare.

Spre exemplificare se dă în continuare un bilanţ al unei instalaţii de biogas care se alimentează zilnic cu câte 2000kg dejecţii care necesită o diluţie cu apă. Fiind prea concentrate în substantă uscată.În tabelul 4.4.1 sunt prezentate alaturat cifrele caracteristice ale componentelor principale înainte şi dupa fermentare. Din tabelul prezentat se observă următoarele:

Cantitatea de material intrată este egală cu cantitatea de material ieşită; Substanţa uscată şi substanţa organică scad în cursul fermentării; Conţinutul de C scade prin fermentare; Conţinutul de N rămâne neschimbat; Raportul C/N scade în favoarea azotului; Are loc o lichefiere a materialului supus fermentării.

Nămolul din produsul fermentat este relativ usor de separat de apa de nămol, ambele putând fi utilizate în scopul fermentării solului.

27

Cap.4 ECHIPAMENT TEHNOLOGIC DE PRODUCERE

A BIOGAZULUI CU

ALIMENTARE DISCONTINUĂ

4.1. Studiu de caz

Notăm: h – înălţimea fermentatorului;

D – diametrul fermentatorului;

Vg – volumul geometric al fermentatorului.

V ş – volumul unei şarje de încărcare

Pentru:

h = 7,40 m

d = 2.80 m

r = 1,40m

V =π r2h

V =11,4 m3

V ş = 80 %V ( 4.1.3)

V ş = 9,72m3 (4.1.4)

4.1.1. Producţie biogaz

28

În urma studiilor făcute a rezultat că:

6 m3 de dejecţii produc - 5 m3de biogas

atunci rezultă că:

136 m3 materie primă produc - 114 m3 biogaz/zi.

Încărcarea se face la 2 sapt.

Cantitatea de biogaz pentru 1sapt= 7zile x 114 m3 biogaz/zi = 800 m3 biogaz.

4.1.2. Costuri construcţie(investiţie) echipament tehnologic de biogaz

1 sac de ciment= 25 ron

1 m³ balastru =100 ron

1 plasa sudata 2x6m =100 ron

1 tabla ondulata 0,8x2m=25 ron

Pentru instalaţie sunt necesari :

42 saci x 25ron=1050 ron

Preţul instalaţiei = 1000 + 600 + 200 lei =1800lei

600lei= pretul capacului

40 plase sudate x 100=4000ron

120 buc table x 25 =3000ron

40mc balastru x 100 ron=4000ron

Alte cheltuieli=400ron

Costul total = 14 800 ron

4.1.3.Economii

Biogazul furnizat de o astfel de instalaţie este 114 m3/zi timp de 4 luni este echivalent consumului de gaz de la o butelie pentru un aragaz cu patru ochiuri, suficient pentru prepararea hranei pentru o familie de 4 persoane.

familie de 4 membrii consumă într-o lună o butelie = 35 ron Pentru 4 luni economisim 4 x 35 lei = 140 ron Pentru I an economisim 3 x 140 lei =420 ron

Pentru 20 ani economisim 8 400 ron

4.1.4.Amortizări

29

Preţul instalaţiei se va amortiza în: 2000 : 420 = 4,38 ani.

4.2.Elemente de modernizare a echipamentelor de biogaz.

Pentru modernizarea echipamentelor de biogaz de capacitate mică de uz gospodăresc şi medie de tip ferme ar trebui dotate cu :

manometru pentru măsurarea presiunii biogazului în interiorul fermentatorului; termometru pentru a indica temperatura încărcăturii; contor pentru a înregistra cantitatea de biogaz rezultată, cunoscând astfel

productivitatea reală; agitator de amestecare care împiedică formarea crustei ce nu permite eliberarea

gazului.

4.3. Ingrasăminte naturale.

Dejecţiile de animale sunt poluante atât prin mirosurile neplăcute, prin microbii pe care îi conţin cât şi datorită umidităţii mari.

Într-o crescătorie de porci se vehiculează zilnic circa 2 000…3 000 m3 de apă cu dejecţii. Acest nămol nu poate fi folosit ca îngrăşământ, are o umiditate mare şi conţine o mare cantitate de microbi.Nămolul fermentat pentru a fi folosit ca îngrăşământ trebuie uscat şi apoi supus unui proces de humificare, care se realizează printr-o continuare a procesului de fermentare, de data aceasta aerobă. În acest scop nămolului i se adaugă cantităţi reduse de paie, coceni frunze, resturi din grădinile de legume.

Un complex de 50 000 de porci pe paturile de uscare prelucrează anual 29 000 m3 de nămol cu 95 % umiditate rezultând 6 000 m3 nămol fermentat dezhidratat.Îngrăşătoriile de porci pot deveni atât producătoare de biogaz dar şi de humificate cu o bună capacitate de fertilizare a pământului.

Cap5. Proiect hotărâre pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie .

GUVERNUL ROMÂNIEI

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, al art. 2 lit. h), art.61, art. 62, art. 65 şi art. 66 din Legea nr.13/2007 a energiei electrice,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

5.1 Dispoziţii generale

Art.1. - (1) Prezenta hotărâre stabileşte sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

Art.2. - (1) Sistemul de promovare stabilit prin prezenta hotărâre se aplică pentru energia electrică produsă din:

30

a) energie hidro utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, b) energie eoliană, c) energie solară, d) energie geotermală, e) biomasă, f) biogaz, g) gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, h) gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate,

şi care este livrată în reţeaua electrică.

(2) Sistemul de promovare stabilit prin prezenta hotărâre se aplică pe o perioadă de timp de:

a) [12 ani] pentru energia electrică produsă în centrale/grupuri electrice noi; b) [6 ani] pentru energia electrică produsă în centrale electrice eoliene din import,

care au mai fost utilizate pentru producerea energiei electrice pe teritoriul altor state; c) [6 ani] pentru energia electrică produsă în centrale/grupuri hidroelectrice

retehnologizate după 1 ianuarie 2004, d) [6 ani] pentru energia electrică produsă în centrale puse în funcţiune înainte de 1

ianuarie 2004 şi în centrale/grupuri privatizate neretehnologizate, începând de la data la care producătorii deţinători ai centralelor/grupurilor menţionate la lit. a), b), c) şi d) au inceput sa beneficieze de sistemul de promovare şi dacă punerile în funcţiune şi/sau retehnologizările de centralele/grupurile se fac până la sfârşitul anului 2012.

(4) Cantitatea de energie electrică produsă într-o centrală hidroelectrică retehnologizată pentru care se aplică sistemul de sprijin se stabileşte conform unei proceduri aprobate de ANRE, pe baza producţiei nete de energie electrică produsă pe ultimii 10 ani inainte de retehnologizare, producţiei nete de energie electrică produse după retehnologizare, durata de utilizare a centralei şi valoarea investiţiei specifice.

(5) Nu beneficiază de sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie stabilit prin prezenta hotărâre:

a) producătorii de energie electrică care exportă energie electrică din surse regenerabile;

b) producătorii de energie electrică din biomasa provenită din import;

31

Bibliografie

C. Oniscu (coordonator) - Biotehnologie şi bioinginerie - Îndrumar pentru lucrările de laborator, U. T. "Gh. Asachi" Iaşi, Facultatea de Chimie Industrială, l995.

Corneliu Ungureanu ş.a. Gestionarea integrată a deşeurilor municipale, Timişoara: Editura Politehnica, 2006

Enciclopedia tehnică ilustrată, Editura Teora, Bucureşti, 1999Extras - Sursă:   bfai – Bundesanstalt für Außenwirtschaft, Deutschland, 2008

Feher Gyula – Evacuarea şi valorificare reziduurilor menajere, traducere din limba maghiară de ing. Iosif Papp şi ing. Pascu Ursu, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982

Ghid pentru gospodărirea deşeurilor solide urbane - elaborat de Comisia Europeană Directoratul General XVII-Energie, 1998;

Jurcoane (coordonator) – Tratat de Biotehnologie, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.

Jurnalul Naţional din 19.11.2005-Biogazul –energie regenerebilă

Monitorul AROTEM nr. 1/2006-Raportul Parlamentului European –„Raport despre ambalaje şi deşeuri din ambalaje”, 19 noiembrie 1999)

Nicolae Antonescu ş.a. Valorificarea energetică a deşeurilor, Bucureşti: Editura Tehnică, 1988

Prospecte 2007 Passavant Roediger Tall Oil, Vapo Fram Renewable Fuels, Fulghum Fibrefuels Ltd, AGO AG Energie+Anlagen Germany;

Stancu V - Flacăra biogazului, Editura Ceres, Bucureşti 1982;

32

33