8.1 sistemul somatosenzorial

8/13/2019 8.1 sistemul somatosenzorial

1/27

1.1Receptorii somatosenzoriali. Tipuri de receptori somatosenzoriali si stimuli dictatnti de acestia.Sensibilitatea diferentiala a receptorilor.

Aferentele la nivelul SN sunt asigurate de receptori somatosenzoriali care detecteaza stimuli precum

atingerea, sunetul, lumina, durerea, frigul si caldura.

5 tipuri principale de receptori somatosenzoriali:

Mecanoreceptoridetecteaza compresia mecanica sau intinderea receptorului sau a tesuturiloradiacente receptorului

Termoreceptoridetecteaza modificari ale temperaturii, unii receptori detectand frigul iar altiicaldura;

Nociceptoridetecteaza leziunile produse la nivel tisular, fie acestea de natura fizica sauchimica

Receptori electromagneticidetecteaza lumina la nivelul retinei Chemoreceptoridetecteaza gustul la niv. Cavitatii bucale, mirosul la nivelul cavitatii nazale,

nivelul de oxygen din sangele arterial, osmolalitatea lichidelor organismului, concentratia

dioxidului de carbon si probabil alti factori care au legatura cu chimia organismului

Sensibilitatea diferentiala a receptorilor

Fiecare tip de receptor e foarte sensibil la un tip de stimul pentru care este proiectat si este aproape

neresponsiv la alte tipuri de stimuli senzoriali. Astfel, celulele cu bastonase si cu conuri de la niv

retinei sunt foarte responsive la lumina, insu sunt aproape complet neresponsive la valori normale

ale caldurii, frigului si presiunii de la nivelul globului ocular, sau la modificarile chimice ale sangelui.

OSmoreceptorii de la nivelul nucleilor supraoptici din hipotalamus detecteaza variatii foarte fine ale

osmolalitatii lichidelor organismului, insa nu s-a dovedit niciodata faptul ca acestia ar raspunde de

durere.

Fiecare dintre principalele tipuri de senzatiidurere, atingere, vaz, auze denumita modalitate de

senzatie.


2/27

1.2 Transformarea stimulilor senzoriali in impulsuri nervoase. Curenti electrici locali la nivelul

terminatiilor nervoasepotentiale de receptor. Adaptarea receptorilor.

Oricare ar fi tipul de stimul care excita receptorul, efectul imediat este modificarea potentialului electric

membranar al receptorului. Variatia acestui potential este denumitapotential de receptor.

Modalitati de stimulare a receptorilor:

Prin deformarea mecanica a receptorului, care intinde membrane receptorului si deschidecanale ionice

Prin atasarea unei substante chimice la nivelul mebranei receptorului, care determina deasemenea deschiderea unor canale ionice

Modificarea temperaturii la niv membrane Efectele radiatiei electromagnetice

Adaptarea receptorilor

O alta caracteristica a tuturor receptorilor somatosenzoriali e adaptarea partial sau complete a acestora

la orice stimul constant dupa o perioada de timp. Cand e aplicat un stimul sensorial continuu, receptorul

raspunde la inceput prin generarea de impulsuri nervoase cu frecventa ridicata, iar ulterior frecventa se

reduce progresiv pana cand in final rata potentialelor de actiune scade la valori foarte reduse sau

descarcarea neuronului inceteaza complet.


3/27

Corpusculul Pacini se adapteaza extreme de rapid, iar receptorii firelor de par se adapteaza dupa

aproximativ 1 secunda, in timp ce unii receptori de la nivelul capsulelor articulare si al fusului muscular

se adapteaza lent.

Unii receptori se adapteaza intr-o masura mai mare decat altii. De exemplu, corpusculii Pacini se

adapteaza complet (generarea potentialelor de actiune inceteaza) dupa cateva sutimi de secunda, iar

receptorii de la baza firelor de par se adapteaza complet dupa o secunda sau mai mult. Exista

probabilitatea ca toti ceilalti mecanoreceptorii sa se adapteze aproape complet, insa unii dintre acestia

dupa cateva ore sau zile, motiv pentru care sunt denumiti receptori neadaptativi. Intervalul cel mai

lung masurat pentru adaptarea completa a unui mecanoreceptor este de aprox 2 zile, acesta fiind timpulde adaptare pentru numerosi baroreceptori carotidieni si aortici. In mod contrat, unii receptori de alt tip

decat mechanicchemoreceptorii si receptorii pentru durereprobabil nu se adapteaza complet

niciodata.

Mecanismul adaptarii unui receptor este diferit pentru fiecare tip de receptor.

1.3Fibre nervoase care transmit diferite tipuri de semnale si clasificarea lor fiziologica.Anumite impulsuri aferente si eferente ale SNC trebuie transmise extreme de rapid, deoarece in caz

contrar informatia ar fi inutila. Un exemplu in acest sens este reprezentat de semnalele senzoriale

care informeaza creierul despre pozitia membrelor inferioare in fiecare fractiune de secunda in

timpul alergarii. La extrema cealalta, unele tipuri de informative senzoriala, de exemplu durereaprelungita, nu trebuie sa fie transmise rapid, astfel incat pentru aceasta functie sunt suficiente fibre

nervoase cu conducere lenta. Fibrele nervoase au dimensiuni foarte variabile, cu diametrul intre 0,5

si 20 micronicu cat diametrul este mai mare, cu atat viteza de conducere creste. Intervalul

vitezelor de conducere este cuprins intre 0.5 si 120 m/sec.

Clasificarea generala a fibrelor nervoase.

Clasificarea generala:

1) tip A : , , , 2) tip C

Fibrele A sunt fibre tipice mari si medii, mielinizate, ale nervilor spinali. Fibrele de tip C sunt fibre

nemielinizate mici care conduc impulsurile nervoase cu viteze mici. Fibrele de tip C cuprind mai mult de


4/27

jumatate dintre fibrele somatosenzoriale din majoritatea nervilor periferici, precum si toate fibrele

nervoase autonome postganglionare.

Unele fibre mienilizate mari pot transmite impulsurile nervoase cu viteze de pana la 120 m/sec, ceea ce

insemna parcurgerea intr-o secunda a unei distante mai mari decit lungimea unui teren de fotbal. In

schimb, fibrele cu diametrul cel mai mic transmit impulsurile cu viteze de numai 0,5 m/ sec fiind

necesare aprox 2 sec pentru ca un impuls de la nivelul halucelui sa ajunga la maduva spinarii.

Clasificarea alternative

Separarea fibrelor de tip A in doua subgrupuri, cu toate acestea, aceleasi tehnici de inregistrare nu pot

diferentia cu usurinta fibrele A de cel A.


5/27


6/27

1.4 Detectarea si transmiterea senzatiilor tactile. Detectarea vibratiilor. Senzatiile de gadilat si

pruritul.

Cu toate ca atingerea, presiunea si vibratia sunt considerate senzatii distincte, acestea sunt detectate de

aceleasi tipuri de receptori. Intre ele exista 3 diferente principale:

senzatia de atingere este produsa prin stimularea receptorilor tactili de la nivelul tegumentuluisal altesuturilor subiacente

senzatia de presiune este produsa prin deformarea unor tesuturi mai profunde senzatia de vibratie este cauzata de semnale senzoriale rapid repetitive, insa tipurile de

receptori sunt aceleasi ca si in cazul perceptiei senzatiilor de atingere si presiune.

Exista cel putin 6 tipuri de receptori tactili.

I) Unele terminatii nervoase liberelocalizate la nivelul intregului tegument si in numeroase altetesuturi, pot detecta atingerea si presiunea.

II) Exista un receptor tactil cu o sensibilitate ridicata denumit corpusculul Meissner care e oterminatie nervoasa alungita si incapsulata a unei fibre nervoase senzoriale mielinizate mari ( de

tip A ). In interiorul capsule se gasesc numeroase filament nervoase terminale ramificate.

Corupusculii Meissner se adapteaza intr-o fractiune de secunda dup ace sunt stimulate, ceea ce

inseamna ca sunt deosebit de sensibili la deplasarea obiectelor pe suprafata tegumentului,

precum si la vibratiile cu frecventa joasa.

III) Discurile Merkel sunt responsabile pentru generarea semnalelor constant care permit uneipersonae sa perceapa atingerea continua a obiectelor la nivelul tegumentului. Discurile Merkel

sunt adeseori grupate sub forma unui organ receptor denumit receptorul in dom Iggo, care se

proiecteaza in sens ascendant pe fata interna a epiteliului cutanat.

IV) Fiecare fir de par impreuna cu fibra nervoasa de la baza acestuia constituie un ansambludenumit organ terminal al firului de par si reprezinta de asemenea un receptor tactil.


7/27

V) Organele terminale Ruffini sunt terminatii nervoase extreme de ramificate, incapsulate, ele seadapteaza foarte lent sic a urmare sunt importante pentru semnalarea starilor permanente de

deformare tisulara, cum sunt cele cauzate de presiunea intense prelungita. Aceste terminatii

sunt si la nivelul capsulelor articulare.

Vi) Corpusculii Pacini, localizati imediat sub tegument, sunt deosebit de importanti pentrudetectarea vibratiilor tisulare sau a altor modificari rapide ale starii mecanice a tesuturilor.

Transmiterea impulsurilot tactile prin fibrele nervoase periferice

Aproape toti receptorii senzoriali specializati transmit semnalele prin intermediul unor fibre

nervoase de tip A, care au viteze de transmitere cuprinse intre 30 si 70 m/sec. Receptorii tactili

reprezentati de terminatii nervoase libere transmit semnalele predominant prin fibre mielinizate

mai mici de tip A, care conduc impulsurile nervoase cu viteze de numai 5-30 m/sec.

Unele terminatii nervoase libere tactile transmit semnale prin fibre nemielinizate de tip C, la viteze

care variaza de la o fractiune de metro pe secunda pana la 2 m/sec, aceste terminatii nervoase

transmit semnalele spre maduva spinarii sis pre regiunea inferioara a trunchiului cerebral, fiindimportante in special pentru perceptia senzatiei de gadilat.

Semnalele senzoriale fine sunt transmise prin fibre nervoase senzoriale cu conducere rapida. In

shcimb, semnalele de tip grosier, cum sunt cele pentru presiune, atingere slab localizata si in special

pentru senzatia de gadilat, sunt transmise prin fibrele nervoase mult mai mici si mai lente, care

ocupa in filetele nervoase un spatiu semnificativ mai redus in comparative cu fibrele rapide.

Detectarea vibratiilor

Toti receptorii tactili sunt implicate in detectarea vibratiilor, cu toate ca diferiti receptori detecteazavibratii de frecvente diferite. Corpusculii Pacini pot detecta vibratii cu frecventa intre 30 si 800 HZ,

p/u ca transmit prin fibre A, care pot transmite pina la 1000 de impulsuri pe secunda. Prin contrast,

vibratiile de frecventa joasa, intre 2 si 80 HZ, stimuleaza celelalte tipuri de receptori tactili, in special

corpusculii Meissner, care se adapteaza mai lent in comparative cu corpusculii Pacini.

Senzatia de gadilat si pruritul

Exista terminatii nervoase libere cu rol de mecanoreceptori, care se adapteaza rapid si care transmit

numai senzatiile de gadilat si prurit. Mai mult, aceste terminatii se gasesc aproape exclusive in

straturile superficiale ale tegumentului, acesta fiind singurul tesut la nivelul caruia sunt generate

senzatiile de gadilat si prurit. Aceste senzatii sunt transmise prin fibre nemielinizate foarte mici detip C, asemanatoare cu cele pentru trasnmiterea durerii de tip lent.

Senzatia de prurit are rolul de a atrage atentia asupra stimulilor de intensitate redusa care

actioneaza pe suprafata corpului, cum este cazul unui purice care se deplaseaza pe tegument sau al

unui tintar, iar semnalele generate activeaza reflexul de grataj sau alte manevre prin care gazda

indeparteaza agentul irritant. Pruritul poate fi ameliorat de grataj in cazul in care indeparteaza

agentul irritant sau daca gratajul este sufficient de puternic pentru a genera durere. Se presupune

ca impulsurile dureroase suprima semnalele pentru prurit la nivelul maduvei spinarii prin inhibitie

laterale.


8/27

1.5Caile somatosenzoriale de conducere a sensibilitatii somatice la nivelul SNC. Sistemul coloanadorsala-lemnisc medial. Sistemul anterolateral.

De la locul de intrare in maduva spinarii si pana la nivelul creierului semnalele senzoriale sunt

transportate prin una dintre cele doua cai somatosenzoriale alternative:

1. Sistemul coloana dorsalalemnisc medial2. Sistemul anterolateral

Aceste doua sisteme se reunesc partial la nivelul talamusului.


9/27

1.6Transmiterea prin sistemul coloana dorsalalemnisc medial. Anatomia sistemului coloanadorsala-lemnisc medial. Cortexul somatosenzorial. Arii somatosenzoriale de asociatie.

Caracteristicile de ansamblu ale transmiterii semnalului si ale analizei la nivelul sistemului

coloana dorsalalemnisc medial. Interpretarea intensitatii stimulului sensorial. Aprecierea

internsitatii stimulului. Simtul pozitiei si al miscarii membrelor.

La patrunderea in maduva spinarii prin radacinile dorsale ale nervilor spinali, fibrele mielinizatemari de la nivelul mecanoreceptorilor specializati se ramifica aproape imediat, dand nastere

unei ramuri mediale si unei ramuri laterale.Ramura medial are traiect initial spre medial si

ulterior ascendant la niv coloanei dorsale pina la creier.

Cortexul somatosenzorial.

Este divizat in aproximativ 50 arii dinstincte, deumite ariile lui Broadmann, pe baza unor

diferente strcuturale histologice.


10/27

In figura se observa fisura central, care se extinde transversal pe suprafata creierului. In general,

semnale senzoriale care transmit toate tipurile de senzatie se proiecteaza in cortexul cerebral

imediat posterior de santul central. Iar jumatatea anterioara a lobului parietal este regiunea

unde se realizeaza in principal receptia si interpretarea semnalelor somatosenzoriale. Jumatatea

posterioara a lobului parietal asigura insa niveluri mai inalte de interpretare.

Semnalele vizuale se proiecteaza in lobul occipital, iar semnalele auditive in lobul temporal.


11/27


12/27


13/27

1.7Transmiterea semnalelor senzoriale mai putin fine prin calea anterolaterala. Anatomia caii

anterolaterale.

Spre deosebire de coloana dorsala, ccalea anterolaterala care conduce semnalele senzoriale

ascendant prin maduva spinarii spre creier transmite semnale senzoriale care nu necesita o

localizarea foarte precise a sursei si in cazul carora nu e necesara discriminarea unor variatii fine ale

intensitatii stimulului. Aceste tipuri de semnale cuprind durerea, caldura, frigul, sensibilitatea tactile

protopatica, gadilatul, pruritul si senzatiile sexuale.


14/27


15/27

1.8Unele aspect special ale functiei somatosenzoriale. Functia talamusului in relatie cusensibilitatea somatica. Controlul cortical al sensibilitatii somatosenzorialefibre

corticofugale. Ariile cutanate segmentare ale sensibilitatii.


16/27

1.9Tipuri de durere si caracteristicile acesteiadurerea rapida si durerea lenta. Nociceptorii sistimularea acestora. Caile duale ale sensibilitatii dureroase la niv maduvei spinarii si

trunchiului cerebral- tractul neospinotalamic si paleospinotalamic.


17/27


18/27


19/27


20/27


21/27


22/27


23/27

1.12


24/27


25/27


26/27


27/27

8.1 sistemul somatosenzorial

Documents