8 · educatia ecologica incepe la gradinita, se continua in scoala primara iar la gimnaziu se intra...

1
8 ----------------------------------------------------------------------------------- Eco-Jurnal Planeta dă semne că e “bolnavă”: inundaţii, tornade, cutremure, incendii devastatoare, caniculă …. iată numai cateva din calamitaţile care ar trebui să ne pună pe gânduri… Ce e de facut? Ca pămanteni, trebuie să ne revizuim comportamentul… adică să studiem cu mare atenţie amprenta ecologica pe care o lăsam asupra mediului înconjurător. Ca dascăli insă, trebuie să ne luăm mai in serios munca de modelare a atitudinii elevilor faţă de mediul in care trăiesc…adică să ne aplecăm cu toată fiinţa noastră asupra componentei educaţie ecologică. Educatia ecologica incepe la gradinita, se continua in scoala primara iar la gimnaziu se intra in colaps. Ecologia se studiaza ca ramura a biologiei in clasa a VIII-a, elevii insa nu mai raspund optim la solicitari Din cauza intreruperii educatiei ecologice (claseleV-VII). E drept ca in fiecare an de studiu, biologia are un capitol final de protectie a mediului inconjurator; stim cu Totii cat de receptivi sunt insa elevii nostrii spre sfarsitul anului scolar… Orele de biologie, una pe saptamana, nu ajung pentru atingerea unui obiectiv atat de amplu Cum este dezvoltarea constiintei ecologice, deaceea e necesara metoda infuziei. Educatia ecologica trebuie sa devina o preocupare serioasa pentru fiecare dascal, indiferent de disciplina pe care o aprofundeaza… Si nu doar ca dirigente avem de lucru… Pentru a schimba ceva in constiinta si comportamentul elevilor nostri, trebuie sa exploatam orice ocazie, atat la la catedra cat si in alte sectoare ale vietii... Nu uitati, in orice imprejurare suntem exemple pentru copii: la cumparaturi, la plimbare, in excursie, la bucatarie, la masa, la coafor…peste tot lasam o amprenta… Profesorului de biologie ii revine desigur portia cea mai mare de educatie ecologica dar el trebuie ajutat, secondat, de colegii de la alte discipline. Despre metoda infuzarii educatiei ecologice am sa vorbesc mai mult, cu cateva sugestii: La matematica se poate exploata continutul problemelor (suprafete de paduri, cantitati de petrol, volum de lemn, numar de specii, distante fata de sursa de poluare)… La chimie sunt oportunitati numeroase: solutii (concentratia poluantilor), elemente chimice (metalele grele ), combinatiile carbonului (efectul de sera), coloranti (aditivii alimentari), compusi organici (compozitia hranei , a hainelor, a materialelor composite)… Fizica poate contribui mult prin teme ca poluarea fonica, fenomenele optice, izolatia termica, randamentul energetic, economisirea energiei, energii regenerabile…. Geografia se raliaza foarte frumos prin teme variate: schimbarile climatice, zonarea florei si faunei, compozitia rocilor, topirea ghetarilor, stratul de ozon, disparitia speciilor, supraexploatarea resurselor naturale… Chiar si la sport se pot face aprecieri asupra calitatiiaerului ambiant, asupra terenului de joc, asupra importantei miscarii pentru fortificarea organismului, alegerea sportului potrivit pentru corectarea unor deficiente si valorificarea unor calitati personale… La orele de educatie tehnologica se pot confectiona felicitari, bibelouri, obiecte uzuale sau chiar haine pornind de la deseuri sau materiale reciclabile. La desen se pot realiza postere cu tematica ecologica: Sa ajutam padurea, Reciclarea deseurilor, Traieste sanatos - mananca inteligent, Energia viitorului, Orasul meu, Copilarie fericita, Ziua Pamantului, Ziua Apei, Ziua Mondiala a Mediului, etc Avem convingerea ca stradania celor care incearca sa faca educatie ecologica nu va fi in zadar, ea va da roade mai devreme sau mai tarziu… La istorie se pot face referiri la aspecte precum efectul unor razboaie asupra mediului, toxicitatea unor arme chimice, dinamica populatiei, migratia popoarelor, aparitia si evolutia raselor umane, efectele industrializarii, tipurile de agricultura, traditiile popoarelor… La limbile straine sunt imense oportunitati de a introduce practici ecologice din alte tari precum compostul, sortarea deseurilor, energia eoliana… E co-Jurnal Director: Maria Moraru Redactor şef: Prof. Ioana Alecu Redactori: Prof. Georgiana Munteanu Prof. Viorica Călugăru

Upload: others

Post on 02-Sep-2019

29 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 8 · Educatia ecologica incepe la gradinita, se continua in scoala primara iar la gimnaziu se intra in colaps. Ecologia se studiaza ca ramura a biologiei in clasa a VIII-a, elevii

8 ----------------------------------------------------------------------------------- Eco-Jurnal

Planeta dă semne că e “bolnavă”: inundaţii, tornade,cutremure, incendii devastatoare, caniculă …. iată numaicateva din calamitaţile care ar trebui să ne pună pegânduri…Ce e de facut?Ca pămanteni, trebuie să ne revizuim comportamentul…adică să studiem cu mare atenţie amprenta ecologica pe care o lăsam asupra mediului înconjurător.

Ca dascăli insă, trebuie să ne luăm mai in serios munca de modelare a atitudinii elevilor faţă de mediul in caretrăiesc…adică să ne aplecăm cu toată fiinţa noastrăasupra componentei educaţie ecologică.

Educatia ecologica incepe la gradinita, se continuain scoala primara iar la gimnaziu se intra in colaps. Ecologia se studiaza ca ramura a biologiei in clasa a VIII-a, elevii insa nu mai raspund optim la solicitari Din cauza intreruperii educatiei ecologice (claseleV-VII).E drept ca in fiecare an de studiu, biologia are un capitol final de protectie a mediului inconjurator; stim cu Totii cat de receptivi sunt insa elevii nostrii spre sfarsitul anului scolar… Orele de biologie, una pe saptamana, nu ajung pentru atingerea unui obiectiv atat de amplu Cum este dezvoltarea constiintei ecologice, deaceea enecesara metoda infuziei.

Educatia ecologica trebuie sa devina o preocupareserioasa pentru fiecare dascal, indiferent dedisciplina pe care o aprofundeaza… Si nu doar cadirigente avem de lucru… Pentru a schimba ceva inconstiinta si comportamentul elevilor nostri, trebuiesa exploatam orice ocazie, atat la la catedra cat siin alte sectoare ale vietii... Nu uitati, in oriceimprejurare suntem exemple pentru copii: lacumparaturi, la plimbare, in excursie, la bucatarie,la masa, la coafor…peste tot lasam o amprenta…

Profesorului de biologie ii revine desigur portia ceamai mare de educatie ecologica dar el trebuieajutat, secondat, de colegii de la alte discipline.

Despre metoda infuzarii educatiei ecologice am savorbesc mai mult, cu cateva sugestii:La matematica se poate exploata continutulproblemelor (suprafete de paduri, cantitati de petrol, volum de lemn, numar de specii, distante fata de sursade poluare)…La chimie sunt oportunitati numeroase: solutii(concentratia poluantilor), elemente chimice (metalele grele ), combinatiile carbonului (efectul de sera),coloranti (aditivii alimentari), compusi organici(compozitia hranei , a hainelor, a materialelorcomposite)…Fizica poate contribui mult prin teme ca poluareafonica, fenomenele optice, izolatia termica,randamentul energetic, economisirea energiei, energiiregenerabile…. Geografia se raliaza foarte frumos prin teme variate:schimbarile climatice, zonarea florei si faunei, compozitia rocilor, topirea ghetarilor, stratul de ozon, disparitia speciilor, supraexploatarea resurselor naturale…Chiar si la sport se pot face aprecieri asupracalitatiiaerului ambiant, asupra terenului de joc, asupraimportantei miscarii pentru fortificarea organismului,alegerea sportului potrivit pentru corectarea unordeficiente si valorificarea unor calitati personale…

La orele de educatie tehnologica se pot confectionafelicitari, bibelouri, obiecte uzuale sau chiar hainepornind de la deseuri sau materiale reciclabile.La desen se pot realiza postere cu tematicaecologica: Sa ajutam padurea, Reciclareadeseurilor, Traieste sanatos - mananca inteligent,Energia viitorului, Orasul meu, Copilarie fericita,Ziua Pamantului, Ziua Apei, Ziua Mondiala aMediului, etc

Avem convingerea ca stradania celor care incearcasa faca educatie ecologica nu va fi in zadar, ea vada roade mai devreme sau mai tarziu…

La istorie se pot face referiri la aspecte precum efectulunor razboaie asupra mediului, toxicitatea unor armechimice, dinamica populatiei, migratia popoarelor, aparitia si evolutia raselor umane, efecteleindustrializarii, tipurile de agricultura, traditiile popoarelor…La limbile straine sunt imense oportunitati de a introducepractici ecologice din alte tari precum compostul, sortarea deseurilor, energia eoliana…

Eco-Jurnal

Director:

Maria Moraru

Redactor şef: Prof. Ioana Alecu

Redactori: Prof. Georgiana Munteanu

Prof. Viorica Călugăru