79032111-obiectul-sociologiei-Și-funcȚiile-ei.docx

7/25/2019 79032111-OBIECTUL-SOCIOLOGIEI-I-FUNCIILE-EI.docx

1/6

OBIECTUL SOCIOLOGIEI

I

FUNC IILE EI

Prof.univ.dr. Student

Petre Dumitrescu Emma Ae!andriuc


2/6

OBIECTUL SOCIOLOGIEI I FUNC IILE EI

Socioo"ia este o #tiin$% reativ t&n%r%. Ca demers #tiin$ific a sociauui' ea s(a n%scut doar )n a doua*um%tate a secouui +I+' re,re-ent&nd un r%s,uns e,istemic a intersec$ia mai mutor serii de transform%ride ordin economic' socia' ,oitic #i inteectua.

Termenu de socioo"ie a fost utii-at ,entru ,rima dat% de fiosofu france- Au"uste Comte )n anu/0/ du,% ce ini$ia cor,u de cuno#tin$e des,re societate era incus )n disci,inee1 istorie socia%' statistic%socia%' fi-ic% socia%' etc. 2Fi-ica socia%3 )n sensu dat de 4ueteet 567/8 este' )n inii mari' studiu statistica fa,teor sociae. A. Comte consider% c% noua disci,in% este menit% s% )ncunune-e sistemu #tiin$eor carese constituiser% de*a' #i care )n o,inia sa urmea-% o serie ascendent% care nu ,oate fi modificat% saur%sturnat%' )nce,&nd cu matematica' astronomia' fi-ica' c9imia #i )nc9eindu(se cu :ioo"ia. La mi*ocusecouui a +I+(ea' considera A.Comte' aceast% ,iramid% r%m&ne incom,et%' deoarece ea se o,re#te doara #tiin$ee viuui. ;n o,inia ui' #tiin$a care tre:uia s% )nc9eie aceast% ,iramid% #i s% devin% 2re"ina #tiin$eor3va fi tocmai noua disci,in%' ,e care o denume#te 2socioo"ie3'care va avea menirea de a reai-a studiu2,o-itiv3 a fa,teor umane.

;n aceast% ,erioad% era im,erioas% trecerea de a s,ecuativ a normativ' de a a:stract a concret #i

descri,tiv' e!,icativ #i ,redictiv' de a ceea ce ar tre:ui s% fie a ceea ce este #i este ,redicti:i s% fie' de adeduc$iie ,ure des,re om #i societate a cercetarea efectiv%' a o:servarea ri"uroas%' )nre"istrare #i m%surare.Devi-a su: care ar tre:ui s% ac$ione-e noua disci,in%' de atfe invocat% frecvent )n socioo"ie' e!,rim%

,%rerea ui Comte ,rivind rostu socioo"iei 2savoir ,our ,revoir' ,revoir ,our ,ouvoir3 52 a #ti ,entru a,revedea' a ,revedea ,entru a ,utea38. Prin urmare' )nc% de a )nce,uturie sae socioo"ia )#i ,ro,unecunoa#terea societ%$ii )n sco,u transform%rii ei.

Pornind de a etimoo"ia cuv&ntuui 5atinescu 2socius3 < asociere' uniune' )ntov%r%#ire a indivi-ior #i"recescu 2o"os3< #tiin$%8 socioo"ia este tiina societii. Aceast% defini$ieeste cea mai "enera% #i maicu,rin-%toare' nefiind )ns% sin"ura care i s(a dat disci,inei de(a un"u istoriei sae. Unii cercet%tori au

,referat s% o,ere-e )n oc de 2societate3 cu termeni care se refer% numai a socia #i care ar desemnaeementee fundamentae ae sociauui' a c%ror studiu ar fi reevant ,entru societate. Astfe disci,ina a fostdefinit% ca 2#tiin$% a fa,teor sociae3 5E. Dur=9eim8> 2#tiin$% a ac$iunii sociae3 5?a! @e:er #i TacottParsons8>2#tiin$% a rea$iior inter,ersonae #i a ,roceseor sociae3 5L. von @iese8> #tiin$% a reait%$iorsociae 2 5D. Gusti8 etc .

Eduard S9is consider% c% )n ,re-ent socioo"ia este 2un "ru, nesistematic de cuno#tin$e do:&ndite ,rinstudiu societ%$ii ca )ntre" #i a ,%r$ior sae3.

Traian erseni a,recia c% defini$ia conform c%reia socioo"ia este tiina societii este suficient% din,unct de vedere o"ic' din ,unct de vedere istoric )ns%' ea este nesatisf%c%toare ,entru c% socioo"ia nu estesingura tiin care studiaz societatea.

;n afar% de socioo"ie societatea omeneasc% este studiat% de grupe ntregi de tiine,dintre care ceemai numeroase sunt numite sociale' atee antro,oo"ice' cuturoo"ice'umaniste' etc.Concret societ%$ie

omene#ti sunt studiate' )n afar% de socioo"ie' de #tiin$ee istorice'demo"rafice' etno"rafice' economice',oitice' *uridice' cuturae' in"vistice',eda"o"ice' etc.Unee din aceste #tiin$e se deose:esc foarte u#or de socioo"ie )ntruc&t nu studia-% societatea ca atare'

ci doar activiti sau produse sociale particulare, de unde i numele detiine sociale particulare(demografia, economia, tiinele politice, juridice, culturale,etc.)

Pro:eme de deimitare de socioo"ie ridic% )n s,ecia acee #tiin$e care se ocu,% cu studiu )ntre"iisociet%$i' cum sunt tiinele istorice' antropologice,recum #i filosofia social ifilosofia istoriei.

Prin urmare deose:irea dintre socioo"ie #i ceeate #tiin$e tre:uie o,erat% din mai mute ,uncte devedere.

;n func$ie de obiectul de studiu' socioo"ia se deose:e#te de ceeate #tiin$e )ntruc&t ea studia-%societatea' deci materia or"anic%' )n tim, ce #tiin$ee naturae studia-% materia anor"anic%.

Deose:irea )ntre socioo"ie #i ceeate tiine sociale este de punct de vedere, de perspectiv. Pentrusocioo"ie este caracteristic fa,tu c% ea se ocu,% de totalitate' utii-ea-%deci o ,ers,ectiv% "o:a% asu,rasociet%$ii' )n tim, ce #tiin$ee sociae ,articuare i-oea-%anumite as,ecte sau com,onente ae societ%$ii5economia' ,oitica' moraa etc.8 studiindu(e mecanismee #i e"it%$ie or s,ecifice. ;n ceea ce ,rive#teistoria' focoristica etc.' acestea seorientea-% ,re,onderent s,re concret' s,re individual #i unic' ,e c&ndsocioo"ia n%-uie#tes,re universal' s,re generalizare.


3/6

eferindu(se a originea i evoluia sociologiei, ma*oritatea istoricior socioo"iei o,inea-% c% ini$iaaceast% disci,in%' des,rin-&ndu(se din fiosofie' ,rin ,o-itivare a avut un caracter preponderent teoretic'fiosofic' )n sens de activitate teoretic%' s,ecuativ%'desf%#urat% ,e :a-a unor anai-e foarte ad&nci #i foarte)ntinse ,rin sim,a medita$ie #i *udecat%' adesea )m,otriva fa,teor #i a eviden$ei oferite de reaitate.

A%turi de aceast% ,reocu,are teoretic%' )nc% din antic9itate s(au des,rins dou preocupri referitoarea reait%$ie sociae' din ,ers,ective cu totu deose:ite1

Prima "ru,% de ,reocu,%ri n%scut% din curio-itatea oamenior fa$% de ,ro,ria or via$% socia% saucom,arativ cu ate ,o,oare au avut mai aes un caracter empiric #i au dus a constituirea unei sociologiiistorice #i a unei socioo"ii etnografice' sau )m,reun% a o socioo"ie :a-at% ,e observaie, pe fapteempirice constituita )n secoee +I+ #i ++.

A doua "ru,% de ,reocu,%ri' de esen$% politico-administrative au )nce,ut ,rin o,era$ii sim,e derecensmnt' fie )n sco,uri fiscae' fie miitare. Aceste ,reocu,%rii s(au am,ificat continuu duc&nd s,reconstituirea unei socio"rafii' a unei socioo"ii concrete'em,irice' iar su: formee ei ,uternic materiai-ate' cutendin$e de teoreti-are' a o socio"ie statistic%' matematic%. Din aceste ,reocu,%ri s(a n%scut )n -iee noastreo sociologie aplicat' menit% s% studie-e mi*oacee cee mai moderne de re-ovare a ,ro:emeor sociae' de)n%turare a disfunc$ionait%$ior constatate )n diverse domenii ae sociauui.

A#a cum ,reci-ea-% T. erseni' )n -iee noastre asist%m tot mai mut a o micare puternic deconvergen i de unificare a socilogiei, )n sensu c% teoria socioo"ic% $ineseama tot mai mut de

re-utatee socioo"iei istorico(etno"rafice #i a ceei em,irice' a,icate'iar acestea din urm%' a r&ndu or fac)ncerc%ri tot mai sus$inute de "enerai-are #i teoreti-are',&n% a sta:iirea unor ,rinci,ii #i e"it%$i de vaoaretot mai e!tins%.

Anai-&nd socioo"ia casic%' cea constituit% a sf&r#itu secouui +I+ #i )nce,utu secouui ++'amond Boudon eviden$ia-% marea diversitate a concepiilor,rivitoare a socioo"ie' reief&ndcaracteru descriptiv im,us de socioo"ie' )n s,ecia ,rin tradi$ia ini$iat% )n Fran$a de Fr. Le Pa' cee!plicativ-compre"ensiv,romovat mai aes ,rin o,era socioo"uui "erman ?a! @e:er' dar #i a 2,%rinteuisocioo"iei #tiin$ifice3' france-u E.

Dur=9eim #i caracterul aplicativ a socioo"iei americane' )n conte!tu c%ruia mute cercet%ri au fostins,irate de necesitatea de a 2sou$iona3 2,ro:eme sociae3 cu care s(a confruntat aceast% societate'

,ro:eme ca1 s%r%cia' deincven$a' #oma*u' ,erfec$ionarea metodeor de ne"ociere a conficteor etc.

. Boudon su:inia-% #i tendin$a de a,ro,iere a ,aradi"meor manifestat% )n s,ecia 2)n cei trei-eci deani "orio#i3 5des,re care a vor:it Fourastie8 c&nd a,roa,e ,retutindeni socioo"ia #i(a manifestat voca$ia deinginerie social' sau a mi*ocu anior #ai-eci' c&nd a,roa,e ,retutindeni s(a de-votat o sociologie critic'de esen$% neomar!ist%. Sentimentu c% s(a a*uns a utii-area unei ,aradi"me 5mode e!,icativ a reait%$ii8comune a fost re,ede risi,it' ast%-i s(a revenit a ,uraism' mai ,otrivit cu tradi$iie disci,inei noastre.Avem de(aface cu o socioo"ie mai senin%' mai ei:erat% de ,asiuni ideoo"ice #i de iu-ii3.

;n ,re-ent' c&nd socioo"ia s(a construit ca o disci,in% )nc9e"at%' de sine st%t%toare ea se confrunt% cuo serie de fenomene #i ,rocese de difereniere #i diviziune interioar%.;n ,rimu r&nd datorit% com,e!it%$iie!traordinare a domeniuui s%u de studiu' care este societatea' din cor,u socioo"iei "enerae s(au des,rins#i se des,rind un num%r im,resionant de ramuri ae socioo"iei1 socioo"ia economic%' ,oitic%'administrativ%' *uridic%' a rei"iei' a artei' a iteraturii' a moduui de trai' a deincven$ei etc.

Un at fenomen' de dat% #i mai recent% 5secou ++8 este scindarea )ntre"ii socioo"ii' a tuturor ramu(rior ei' )n dou nivele bine distincte de cercetare> unee de natur% eementar%'referitoare a rea$iie inter(

,ersonae' a "ru,urie mici' cu,rinse su: denumirea de2microsociologie3 #i atee de de natur% com,e!%',re,onderent institu$iona% #i or"ani-a$iona% care ,rivesc "ru,urie mari' denumit%2macrosociologie3.

Tot un fenomen modern ) re,re-int% diferen$ierea socioo"iei ,e ri sau naiuni cu efecte ,o-itive'dar #i ne"ative.

Dac% )n antic9itate a ,redominat s,iritu ecectic' )n evu mediu ce cre#tin occidenta'cutura:isericeasc% de im:a atin% ceea ce a f%cut ca inteectuaii de diverse na$ionait%$i s% utii-e-e aceea#i im:%#i' ,rin urmare informa$iie s% fie accesi:ie tuturor' din secoee +II(+III au )nce,ut scrierie fiosofice #i#tiin$ifice )n im:ie na$ionae.

;n mod simiar' )n ,re-ent' )n ume' e!ist% ,e &n"% o sociologie comun' cunoscut% mai mut sau mai,u$in )n toate $%rie civii-ate #i sociologii naionale, care nu sunt a fe de cunoscute.

Pe de at% ,arte' du,% modeu ,racticat )n s,ecia )n fiosofie' s(a manifestat #i se mai manifest% #i )nsocioo"ie am:i$ia de a ea:ora sisteme ,ersonae de socioo"ie 5ve-i sistemu teoretico(metodoo"ic a ui?a! @e:er' Tacott Parsons' Dimitrie Gusti etc.8' a aceast% tendin$% se adau"% #i orient%rie a,icative care


4/6

se an"a*ea-% )n sou$ionarea ,ro:emeor de interes s,ecific' na$iona' f%r% a avea )n vedere reait%$iesimiare din ate $%ri.

Toate aceste ,rocese constituie surse de diferen$iere ne)ncetat% a socioo"iei' de f%r&mi$are a ei ,edomenii' ,e $%ri' c9iar ,e teme #i ,ro:eme s,ecifice.

#biectul sociologieiDefinirea sintetic% a socioo"iei ca #tiin$% a societ%$ii' a sociauui' c9iar dac% este com,etat% de ideea

,rivind ,ers,ectiva "o:a% utii-at% de socioo"ie )n a:ordarea sociauui s,re deose:ire da ate #tiin$e nueste suficient%' dac% nu este com,etat% de dimensiuni anaitice. Pe de at% ,arte o circumscriere ,recis% #ie!,icit% a o:iectuui de studiu #i a temeor socioo"iei este o o,era$ie destu de difici% av&nd )n vedere com(

,e!itatea e!traordinar% a vie$ii sociae' a coe!isten$ei as,ecteor sae o:iective' o:serva:ie #i m%sura:ie cucee su:iective' interioare' "reu de sur,rins #i de m%surat.

;ncerc&nd o defini$ie anaitic% a socioo"iei Ac9im ?i9u consider% c% 2socioo"ia este )n mod esen$ia'studiu e!,icativ #i com,re9ensiv a reait%$ii sociae )n totaitatea ei'adic% a unei reait%$i sui("eneris'

,recum #i a unor ,%r$i' fenomene #i ,rocese ae acestei reait%$i )n e"%turie or muti,e' variate #i com,e!ecu )ntre"u 3. Defini$ia men$ionea-% perspectiva global cu care #tiin$a socioo"iei o,erea-% asu,ra reait%$iisociae' ,e care o consider% ca o realitate sui-generis' adic% o reaitate s,ecific%' diferit% de suma indivi-iorcare o com,un' ,recum si de ate domenii. A:ordarea #tiin$ific% a societ%$ii ca )ntre" se im,une a fi su:iniat%s,re a deose:i demersu socioo"iei de a ceorate #tiin$e sociae' c9iar dac% acest o:iectiv este mai mut o

tenta$ie #i decara$ie dec&t reai-%ri ferme. A#a cum men$ionea-% P. Iu$' se ,oate eviden$ia )n acest sens un,arado! "o:aitate(e!actitate' )n sensu c% ,e m%sur% ce ne a,ro,iem de o a:ordare "o:a% 59oistic%8 asociauui scade ,reci-ia #i cantitativu' #i cre#te s,ecuativu #i va"u #i cu c&t suntem mai e!ac$i cu at&tfra"mentaru' )n unee situa$ii asociat cu nesemnificativu' este ,re-ent.

Un at as,ect sur,rins )n defini$ie vi-ea-% fa,tu c% socioo"ia cu,rinde )n studiu s%u #i diferite priae reait%$ii sociae' res,ectiv diferite subsisteme ale socialului5economic' ,oitic' *uridic' etc.8' sur,rin-&ndmodu )n care acestea interacioneaz ntre elei cu sistemul societal global.

Socioo"ia e!,orea-% deci at&t macrosocialul 5casee #i straturie sociae'economia' ,oitica'societatea )n ansam:u s%u etc.8' c&t #i nivelul mediu a sociauui5"ru,urie mi*ocii' or"ani-a$iie'institu$iie8' ,recum #i niveu microsocial 5"ru,urie mici'actorii sociai etc.8.

Prin su:inierea caracteruui e!,icativ(com,re9ensiv a demersuui socioo"ic defini$ia atin"e

problema metodei de studiu a sociologiei' a r&ndu ei mut discutat% #i controversat% )n iteratura des,eciaitate.Pornind de a natura com,e!% a obiectului de studiu a socioo"iei' care im,ic% at&t as,ecte obiective

c&t #i su:iective' 5reaitatea socia% ca 2inter,retat(constuit 38 )n socioo"ie s(au afirmat dou% ,uncte devedere )n )ncerc%rie de a re-ova aceast% ,ro:em%1monismul i dualismul metodologic.

Primu ,unct de vedere a "enerat de-votarea unei sociologii naturaliste care s(a str%duit s% ea:ore-eo metodoo"ie a!at% ,e modeu #tiin$eor e!acte )n "enera #i a #tiin$eor naturii' )n care se acord% o mareim,ortan$% nu numai o:serva$iei' dar #i e!,erimentuui #i cacuuui matematic' adic% tuturor metodeoro:iective' cantitative sau cuantificante )n detrimentu metodeor caitative' ,artici,ative' com,re9ensive'9ermeneutice' semiotice'considerate ca antro(,omorfice #i' deci condamnate su: ra,ort e,istemoo"ic.

$ualismul metodologic este un ,unct de vedere care consider% c% e!ist% dou% cate"orii de #tiin$e' e"a

e"itime' #tiin$e ae naturii #i #tiin$e ae cuturii' ae s,irituui sau #tiin$e ae reait%$ii o:iective sau su:iective'ae reait%$ii e"ate de via$%' semnifica$ii' finait%$i #i vaori'#tiin$e ae reait%$ii vii' teeoo"ice' semiotice'a!ioo"ice' etc. ;n aceast% acce,$iune socioo"ia este o #tiin$% cutura%' nooo"ic%' diferit% caitativ' )m,reun%cu atee' de #tiin$ee naturii.

Duaismu metodoo"ic a consacrat s,ecificitatea studiuui socioo"ic ca un studiu a fa,teorsemnificate. Aceast% vi-iune ,resu,une )n esen$% c%1

( indivi-ii' actorii sociai ac$ionea-% su: im,usu unor motivaii' care nu se reduc doar a tre:uin$eede :a-%' fundamentae 59ran%' somn' )m:r%c%minte' etc.8' ci im,ic% #i tre:uin$ee su,erioare' de ti,utre:uin$eor de autoreai-are a ,ersonait%$ii' de ata#ament fa$% de anumite vaori su,erioare 5de cinste'dre,tate soidaritate etc.8.

-,e &n"% motiva$ii tre:uin$e' sco,uri' su:iectivitatea ,resu,une c% indivi-ii nu se ra,ortea-% direct areaitate' a ume' a ceia$i indivi-i' ci ,rin intermediu simbolurilor, acodurilor 5de a im:a unei cuturi asim:ourie #i codurie or"ani-a$iior' institu$iior etc.8.

( indivi-ii inter,retea-% continuu micro #i macrosociau' com,ortamentu or #i a atora'modu )n careei ac$ionea-% de,in-&nd )n mare m%sur% de feu )n care ,erce, #i inter,retea-% reaitatea. Atfe s,us' actorii


5/6

sociai' )n caitate de indivi-i' de "ru,uri' ,o,oare' na$iuni'construiesc mereu ,rin interac$iune' at&t reaitateasu:iectiv% c&t #i cea o:iectiv%.

Prin urmare' studiu fa,teor 2semnificante3 na#te o:i"ativitatea 2)n$ee"erii3 acestor fa,te #i a,oi ae!,ic%rii or ,rin inter,retare.O sinte-% )ntre aceste dou% ,uncte de vedere a )ncercat s% reai-e-e socioo"u"erman ?a! @e:er' ,entru care socioo"ia tre:uie s% fie o #tiin$% a 2)n$ee"erii3 5com,re9ensiv%8' c&t #i unacau-a% 5e!,icativ%8.

;n acce,$iunea ui @e:er e"%tura dintre com,re9ensiune #i e!,ica$ie ,oate fi reai-at% ,rininter,retare. Aceasta ,oate fi motivaional' const&nd )n a 2im,uta3 actoruui socia anumite motive carere-ut% din 2tr%irea em,atic%3 a actuui s%u de c%tre socioo" sau o:servator' sau cauzal' care im,ut%actoruui cau-e o:iective ae ac$iunii ui' ,rin "enerai-area em,iric% a acestei ac$iuni 5idea( ti,uri8 #icom,ararea ac$iunii concrete cu acestea.

Critic&nd 2*onc$iunea3 dintre com,re9ensiune #i e!,ica$ie cau-a% ,rin intermediu inter,ret%rii'Afred Sc9ut- de-vot% o socioo"ie fenomenoo"ic% a c%rei o:iectiv metodoo"ic ,rinci,a (a constituitde,%#irea rea$iei dintre )n$ee"ere #i e!,ica$ie ,rin intermediu institu$iei fenomenoo"ice de sor"inte9usserian%.

Astfe' A. Sc9ut- consider% c% dificutatea 2*onc$iunii3 metodoo"ice dintre com,re9ensiune #ie!,ica$ie cau-a% ,rin inter,retare s(ar datora fa,tuui c% actu 2im,ut%rii35motiv$ionae sau cau-ae8actoruui nu este ,rodusu doar a o:serva$iei #tiin$ifice reai-ate de socioo"' ci #i a ceora$i actori sociai.

Dac% ,rodusu o:serva$ie #tiin$ifice ) constituie ti,oo"iie socioo"iei' ,rodusu ceora$i o:servatori'2,rofani3 const% )n2ti,ifica$iie ac$iunii3 ,e care socioo"u e ia ca fa,te' ,e c&nd ee nu sunt dec&tinter,ret%riae fa,teor.

;n ,ers,ectiva fenomenoo"iei metoda socioo"iei ar fi inter,retarea ,rin intui$ie a ti,ifica$iior ,entruconstruirea unor ti,oo"ii fenomenoo"ice.Din cee ,re-entate re-ut% c% socioo"u este o:i"at s% o,te-e)ntre diferitee aternative'care nu sunt numai metodoo"ice' ci #i e,istemoo"ice 5de teoria #tiin$ei8'"noseoo"ice 5deteoria cunoa#teri8 #i ontoo"ice 5de teoria e!isten$ei8.

%unciile sociologiei%uncia descriptiv, e!pozitivSocioo"ia ,re-int%' descrie reaitatea socia% )n ,in% desf%#urare. ;n acest sens socioo"ia )nce,e ,rin

a descrie fa,tee' fenomenee #i ,rocesee sociae' dar nu r%m&ne a acest nive eementar' ,ur descri,tiv #i

e!,o-itiv.Pornind de a necesitatea descrierii fa,teor sociae' ca ,rim ,as' s(a n%scut c9iar o ramur% asocioo"iei' sociografia. Oricum' socioo"ia nu ,oate fi redus% a acest ,rim ,as'nici c9iar o,eree care seintituea-% #i )#i ,ro,un descrierea sociauui nu r%m&n a acest nive.5E!. 2Descri,tio ?odaviae 2( D.Cantemir8.

%uncia e!plicativ i interpretativDescriind fenomenee #i structurie sociae' reaitatea )n "enera' socioo"ia urm%re#te desco,erirea

e"%turior esen$iae care formea-% re"uarit%$ie vie$ii sociae )ntr(o anumit% societate #i )ntr(o ,erioad%istoric% mai un"% sau mai scurt%. Nefiind numai o #tiin$% a fenomeneor sociae' socioo"ia tre:uie s%

,%trund% )n esen$a societ%$ii' ceea ce ,resu,une desco,erirea ra,orturior %untrice' inerente' fundamentaedintre ,rocesee #i fenomenee vie$ii sociae 5de ce s(au ,rodus8. Ea tre:uie s% caute )n mutitudineavaria:ieor' a formeor mereu noi' su: care se ,re-int% via$a socia%' invarianii, adic% acee ra,orturi

eseniale iconstante dintre ,rocesee sociae' ,e :a-a c%rora se ,oate mer"e mai de,arte' la formularealegilor societii.

E!,ica$ia )n domeniu socioo"iei urm%re#te desco,erirea ra,orturior esen$iae dintre ,rocesee #ifenomenee sociae' a cau-eor care determin% fa,tee #i ,rocesee sociae.E!,ic&nd "ene-a fenomeneorsociae' socioo"u ,oate sesi-a tendinele de dezvoltare a ,roceseor #i fenomeneor istorice. Inter,retareatendin$eor de de-votare a fenomeneor #i ,roceseor sociae' ,recum #i a rouui ,e care ) )nde,inesc )nde-votarea socia% constituie ,remisa sta:iirii semnifica$iei #i vaorii or socia(istorice.

%uncia criticCea mai im,ortant% func$ie a socioo"iei este func$ia critic%. Socioo"u nu se ,oate m%r"ini nici a a

e!,une via$a socia%' nici numai a a e!,ica #i a inter,reta. E tre:uie s% e!amine-e critic fenomeneesociae' s% ,re-inte concu-iie acestei anai-e #i sinte-e critice.F%r% o critic% socia%' )ntrea"a socioo"ie estemut diminuat% )n rou #i func$ionaitatea sa Ea tre:uie s% semnaleze dificultile, contradiciile vieiisociale )n toate societ%$ie.

Socioo"ia' de#i )n mute situa$ii are acest caracter' nu tre:uie s% fie apologetic de dra"u men$ineriiunui anumit sistem socia> atunci nu mai este #tiin$%' devine ideoo"ie. Caracteru s%u #tiin$ific este conferitmai aes de ,o-i$ia critic% fa$% de reaitatea socia%. eferitor a func$ia critic% se discut% #i de 2voca$ia


6/6

umanist% a socioo"iei3. Pun&nduse )n su*:a umanit%$ii' socioo"ii ac$ionea-% nu ca ni#te servitori rutina$i'aduatori de meserie sau fa:rican$i de vise ,o,uiste' ci ca incoru,ti:ii autentici' demistificatori' re,orteri aiadev%ruui #i carificatori tenace ai unor ,ro:eme o,ace. E!ist% deose:irea )ntre vi-iunea umanist% #i cea

,o-itivist% 5 ve-i in acest sens ?i9u Ac9im' o,. cit. 8%uncia prognotic, prospectivCritica reait%$ii sociae nu are vaoare )n sine' ci ea se reai-ea-% )n sco,u ,ro"no-%rii' ,ros,ect%rii

viitoruui. De aceea' o at% func$ie a socioo"iei este cea prognotic,prospectiv . Socioo"ia este aceea caretre:uie s% dea seama de sensu )n care se de-vot% societatea. Anai-&nd contradic$iie sociae' c%ie deic9idare a acestora' ea tre:uie s% ,re-inte sensul de dezvoltare, alternativele de dezvoltare ale societii.;n cadru aceuia#i f%"as de evou$ie c%ie sunt diferite> c9iar dac% )n via$a socia% cunoa#tem sensude-vot%rii "enerae a societ%$ii' modu' caea concret% tre:uie e!aminat% #i studiat% concret 5metode de

,ro"no-%8.%uncia aplicativDeriv&nd din func$ia anterior ,re-entat%' o at% func$ie im,ortant% a socioo"iei este funcia

aplicativ. ou socioo"iei nu este acea de a da sou$ii definitive' ci de a ea:ora anumite propuneri,i,ote-e' s% sc9i$e-e anumite re-ov%ri 5scenarii ,osi:ie8.Aceste ,ro,uneri' aceste sou$ii sc9i$ate devin9ot%r&ri du,% ce sunt e!aminate de conducerea ,oitic%' de factoru de deci-ie ,oitic%. Deci deci-iiede,%#esc cadru socioo"iei.eevant ,entru )n$ee"erea caracteruui a,icativ a socioo"iei este #i fa,tu c%

)n ,re-ent se accentuea-% ,reocu,%rie ,ractice ae socioo"uui' aceast% disci,in% fiind frecvent tratat% #ia,reciat% ca in"inerie socia%3' )n sensu concentr%rii s,re re-ovarea unor ,ro:eme sociae concrete care s%contri:uie a cre#terea eficien$ei economice. Evident' socioo"ia' du,% cum am mai ar%tat' nu se reduce aaceast% ,reocu,are' func$ie' de#i aceasta este unu din as,ectee im,ortante ae ei.

De atfe' )ns%#i socioo"ia ca #tiin$% s(a n%scut dintr(o necesitate ,ractic%' aceea de a cunoa#te'inter,reta #i e!,ica societatea #i' func$ie de aceste eemente' de a de,ista tendin$ee de de-votare' de a

,ros,ecta viitoru #i de a ,ro,une factoruui ,oitic c%i' sou$ii de re-ovare a ,ro:emeor.;n ,ers,ectivaan"a*%rii umaniste' )n cercetarea socioo"ic% se a,recia-% )n ,re-ent c% oamenii de #tiin$% din domeniu#tiin$eor socio(umane au o misiune a,arte #i anume aceea de a contri:ui ,rin activitatea or a )m:un%t%$ireavie$ii umane' a ,erfec$ionarea )ntre"ii reait%$i sociae1 dre,turie omuui> ideau na$iona 52miitantismu uiGusti38.

%uncia educativ;n ume' )n "enera' cea mai mare ,arte a socioo"ior activea-% )n institu$ii educa$ionae. Cursurie desocioo"ie r%s,und sco,urior "enerae ae educa$iei. Ee confer% cuno#tin$e sistematice des,re ansam:urea$iior sociae' des,re un domeniu sau atu a acestei reait%$i' ra,ortate )ntotdeauna a ansam:u ei. ;nfeu acesta socioo"ia ofer% o ima"ine "o:a% e!,icativ(inter,retativ% des,re umea socia%. ;n acea#i tim,'

,rofesorii ca dasc%i se afirm% ca ,ersoane avi-ate 5ca e!,er$i8 )n inter,retarea evenimenteor sociae ce se,etrec )ntr(o situa$ie socia% oca% sau interna$iona%. Prin aceasta ei e!ercit% o infuen$% mediat%' darne)ndoienic% asu,ra studen$ior care se ,re"%tesc )n afara socioo"iei.Cursurie de socioo"ie suntfundamenta consonante cu vaorie ,uraismuui #i democra$iei. ?ai mut' ee de-v%uie e"%tura intim%dintre structura o"ic% a societ%$ii #i ,acea socia%' natura #i variet%$ie ,uterii' deose:irie dintre totaitarism#i democra$ie',rocesee ce se ,etrec )n ac$iunie sociae' "ru,uri #i or"ani-a$ii' ti,uri de societ%$i etc.

Predarea socioo"iei de-v%uie necesitatea a,%r%rii statuui de dre,t' )n$ees ca o stare natura% 5)n caredre,turie omuui stau deasu,ra oric%ror re"ement%ri ,o-itive8' norma% #i fireasc% a societ%$ii moderne' castructurare func$iona%' :a-at% ,e se,ara$ia ,uterior' o,us% neres,ect%rii e"ior autentice #i normeor eticeca #i destructur%rii sau anomiei "enerai-ate.Socioo"ia cutiv% rece,tivitatea fa$% de noutate )n domeniusocia' fa$% de ,ro:ematica sc9im:%rii sociae' mai aes )n societ%$ie afate )n tran-i$ie. Totodat%' contri:uiea formarea ,ersonait%$ii autonome' i:er% s%(#i aea"% o,iniie #i ac$iunie ,oitice' creatoare'incusiv ,rin

,romovarea metodei diao"uui.

79032111-obiectul-sociologiei-Și-funcȚiile-ei.docx

Documents