7101 a-n

7/22/2019 7101 a-n

http://slidepdf.com/reader/full/7101-a-n 1/24

CONSTRUCTII PENTRU AMATORI. PUBLIC TIE L U N R Ă E D I T T Ă DE REVISTA TIINTA SI TEHNICA • 24 PAGINI 2 LEI

7/22/2019 7101 a-n


ÎNMINA

DV.

elR

COMANDA

O

DIST NT

Nimic nn.i atrlgitor mal co-

mod decit sl asigurim reglajele te

levizorului nostru - in primul

rind cele f u n c ţ i o n a l e . de volum sonor, luminozitate. contrast - firi

si ne apropiem de aparat ir i si

intrerupem. mai ales. vizionarea

programelor Telecomanda televizorului- telecomanda prin c b lu-

nu r e z i n t ă titu,1 de p u ţ i n o dJ·ficu1tate de netrecut pentru unelectronist; mai mult chiar, multe

dintre televizoarele existente aziin c o m e r ţ sint p r e v ă z u t e cu mufespeciale in vederea acestei adapd.ri

Astfel, televizoarele de tip teCOS-mos» (<<Orien») «lotus» p o s e d ăo mufl cu soclu ocul in vedereacelor 3 reglaje amintite mai sus

sunet volum). luminozitate. con-

trast. Telecomanda nu i m p l i c ă decitfolosirea c o r e c t ă a schemei televizorului (in care sint date legiituriie la s o c l u - t e l e c o m a n d ă ş i . bine

Î n ~ e l e s procurarea unui n u m ă r de

piese auxiliare. Astfel. pentru realizarea dispozitivului de telecoman

sint necesari 3 p o t e n ţ i o m e t r e .anume: un p o t e n ţ i o m e t r u de

250 kn. un p o t e n ţ i o m e t r u de2 2 Mn li unul de 2 5 MQ. Aceste

p o t e n ţ i o m e t r e se m o n t e a z ă într-o

cutie de material plastic. convenabila l e a s ă l e g ă t u r a flcindu-se cu uncablu cu 5 fire cu lungimea de4-5 m. re merg" la un culot de

tub ocul car.e joaei rol de mutatad. In fig. 1 se arati l e g ă t u r i l e cese fac pentru televizoarele feCOS

mOl» (etOrion»). Sistemul astfel folosit se pcsate aplica la orice televizor; chiar la cele care nu au prevlzud o asdel de mufl. In primulrînd se m o n t e a z ă mufa-mamlspatele televizorului. mufl ceun soclu octal fixat pe o bu.:atlJl lle

tabll prinsi de cutia tellevizqf6lui.Vom Începe si

astfel de r e g l a j ~ s . . . . . .

,

•

- Reglajul volumului sonor seface simplu la limitatorul dinainteademodulator.ulul din calea de su net.Acest limitator este alimentat cutensiune o n t i n u ă pe ecran (40-50Vprin divizor rezistiv. ca in fig. 2.Ecranul (punctul 3) se le.gi ,. electrodul 3 de la muft. ce Introduce

p o t e n ţ l o m e t r u l de 250 k.n.. Iar acesta r e g l e a z ă . Ia rîndui lui, poten

ţ i a l u l ecranului prin montaj potenţ i o m e t r i c (fig. 2 .

- Reglajul l u m l n o z i d ţ l i se rea izeul prin montarea În paralel pe

p o t e n ţ i o m e t r u l de reglare a lumin o z i t l ţ i i a unui p o t e n ţ i o m e t r u inmontaj de r e z i s t e n ţ i varlablll cu ovaloare de 2-3 ori mai mare decitvaloarea p o t e n ţ l o m e t r u l u i de regla;al l u m l n o z i t i ţ l i (fig. 3).

- Reglajul contrastulul se realiz e a z ă de asemenea, prin montareain paralel pe p o t e n ţ i o m e t r u l de variert a contrastuful a unul poten

ţ i o m e t r u in montaj de r e z i s t e n ţ iv a r i a b i l ă (de 2-3 ori mai mare decitcea a p o t e n ţ i o m e t r u l u l fix).

La punerea in f u n c ţ i u n e toate reclajele (volum mare, contrast, lu

minozitate) se monteazl pe p o z i ţ i ede maxim.

COLABORATORI PERMANENTI:

• Ing. R. COMAN • Dr. ing. L. FLORU • Tehn. N1C.HANU • Ing. M. IVANCIOVICI • Ing. V. LAURIC

• Biolog El. MANTU • Ing. L. MARTIN • Ing. 1.MIHAESCU. Ing. R. MOSCOVICI. Ing. Gh. MYTlKO

• Prof. 1. P Ă T R A S C U • Ing. D. PETROPOL • Fiz. VI.RADU • Ing. L. RUBEL • Ing. Il. sucru • Arh. E.VERNESCU • Ing. D. ZAMFIRESCU • Dr. ing. FI.

Z Ă G Ă N E S C UPnuntarea artistid.: ADRIAN MATEESCUPrezentarea grafici: ARCADIE DANEUUC

7/22/2019 7101 a-n


LA

5

7080 ~

J

Volumsonor

+

fig

fiu

+

divertisment IUlIJinos . ~ ;l MP CU P E T R O l ~

l CTRON C ţ i :Tit lul oricft vi 8 l r pArea de fantezist - nu este

lipsit de o justificare riguros .. electronicl.lampa pe care o avem r vedere poate fi obtinutA

relativ simplu dintr-o veche lampA de iluminat cupetrol: fttilul urmeazA a fi Inlocuit cu un bec cu fasung mlgnon, Iar petrolul lampant... cu un cordonde alimentar. de la r e ţ e a u a de curent alternativ.

Sistemul d . aprindere stingere 8 fost pastrat.Aceasta v iozl se aprinde cu chibritul se stinge

prin suflarea unui curent de Bef Inspre lampi)

Functionarea partii electronice este relativ simpli:

intrerupltorul becului este cons1ituit de contacteleunul releu. Releul este actionat de un montaj elec

t r o n ~ cafe este comandat de o sursA luminoasa

Montajule l e c t r o n ~

are schema din figura 1este compus dintr-un trlger Schmitt cu tranzistoareleTI T 2 un amplificator repetor cu tranzistorul T 3

Impedanta de sarcinA a repetorului o constituie Tn

f A ş u r a r e a releu ui.Principiul de f u n c ţ i o n a r e este urmAtorul:Trigerul Schmitt este un circuit care are proprie

tatea ca la variatii lente ale tensiunii de int rare sA

producA o ~ s c u l a r e rapidA la i e ş i r e Astfel dacApresupunem blocat tranzistorul T ' prin 8 va tr8ce

un curent neglijabil in colectorul acestui tranzisto r vom gAsi practic tensiunea de alimentare Ec '

In aceastA situatie, baza tranzistorului T2 alimentin

du-se din aC8st punct prin divizorul format deR2 RS 1 R6 se va gASI la un potential negativ ridi-

cat, deci tranzi storul T 2 esle deschis Potentia lul

colactorului acestui tranzistor este scAzut, decibaza tranzistorului T3' care este corectata prin re-

s t a n ţ a Re ' va avea o tensiune scAzuta, ce nu per

mite acestui tranzistor sa dea curentul necesara n c / a n ş A r i i releuluL

Dad fotodloda, montata int re baza tranzistoruluiT1 tensiunea de alimentare prin rezistenta R1 '

este luminatA, ea se va deschide baza tranzistoruluiTI se va negativa puternic. Tranzistorul TI

Tncepe sA conducA, prin R2

va trece un curent

din ce Tn ce mai mare, Aceasta face ca po entialul

colectorului T1 s i scadA din ce in ce mal mult Scade,

de asemenea, potentialul bazei tranzistoruluIT 2' fapt care duce la blocarea tranzistorului T2;

pe colectorul acestu i tranzistor va fj un potentialnegativ ridicat.

Baza tranzistorului T 3 va primi de asemenea un

potential negativ ridicat tranzistorul T3 se va

deschide. rn aceastA situatie curentul va trece printranzistor, va produce a n c l a n ş a r e a releulul. Pentrua u ş u r a functionarea. tranzistorvlui T 3 s ~ a Introdus

R fie

rezistenta Rg, prin care, atunci cind T 3 este blocat,

trece un curent care fnsi nu poate produce anc/an·ş a r e a Functie de sensibilitatea releului, aceastarezistenti poate fi mArit sau se poate renunta laea, Astfel, daca releul este mai sensibil de 10 mA ,aceastA rezistenti va fi eliminati.

FotodiodeJe pot fi de o r a tip sau pot fi confectiOnate din tranzistori defecti dupA instructiunile dinnumlrul trecut al revistei.

FotodlodeJe se monteazA pe lampa cu petrOl, a ş acum se vede Tn figura 2. fotodioda FI f O l o s e ş t epentru aprinderea IAmpii cu ajutorul unui chibrit cese apropie de capAtul fotodiodei , Fotodioda F2 ser·

v e ş t e pentru m e n ţ i n e r e a pe pozitia aprins datoritafaptului c i prin a ş e z a r e a ei ea i m e ş t e lumina dela becul 'IAmpii,

Cfnd dorim sa stingem lampa va trebui sa obturlmaceastl diodA, astfel ca pe ea nu mal cada razeleluminoase, Aceasta se realizeazA u ş o r cu ajutorulunei clapete din staniol ce poate bascula 1n f a ţ afotodlodel F2' Pozitia stabilA a clapetel a ş e z a t A In

fata fotodiodel permite ra zelor luminQ"'c;p t:lA 8 het's i ajunga la F2 C1nd suf Am spre lampA, clept1ta din

stanioL fiind u ş o a r A va bascula farll d l f i c u l t ă I I ţ . b s t t :fotodioda FZ A ceasta, nemaifiind luminata, .,a pro-

duce bascularea trig erului Schmitt ....rnd ca rezu'tat final declansarea releului ce 'ta iniraruCe astfelallmentarea de la retea a becului

Pentru o nouA aprindere a becului 'ta trebUI dinnou sI luminlm fotodioda F

1. Montajui e ectronir

TmpreunA cu rai eul se introduc in re181\oorul depetrol al IAmpi/. Pentru aceasta va fi ~ C e s a r sadecupAm fundul acestui rezervor <Ia ltn atpher detAiat geamuri) sA-1 'nlocuim cu un canac din materlal plastic.

Realizarea practicA a acestei veioze nu elite corn·plicata dacA se lucreazA cu a t e n ţ i e \ '8 da satisfactii depline, aprinderea unui bec electric cu aju·torul unui chibrit S8U orice altA sursA l u m i n o a s ăfiind de un efect spectacular deosebit.

7/22/2019 7101 a-n


INSTRUMENTPENTRUM Ă S U R T

Ls,C

GENERATORDESEMNAL

I CANZ15-

TORI-

Zrr

Determinarea e x a c t ă a valorii diferitelor elementede circuit constituie pelltru constructorii amatori,aproape totdeauna, un moment dificil in realizareadiferitelor montaje radioeledronic8. dacA problema mAsurAri r e z i s t e n ţ e l o r ar fi oarecum maisimplA, masurarea i n d u c t a n ţ e l o r capacitati or careintrA in c o m p o n e n ţ a circuitelor rezonante rimTne oproblemA inevitabil deschisA. Singura s o l u ţ i e realisti instrumentele profesionale clasice afectateacestor mAsurAri nefiind la ndemina Incepatorilor- o constituie realizarea, prin mijk>ace proprii, aunui instrument simplu, putin costisitor totodatade mare precizie.

Instrumentul pe care vi-I recomandam Bfe avantajul gabaritului redus, al simplitAtii in a c e l a ş i timpal unei mari e x a c t i t A ţ i de mlsurA.. Precizam totodataci el poate fi construit ca unitate independenti sautnglobat in alt instrument mai complex.

rn principiu, instrumentul se compune dintr-un

oscilator de mare stabilitate cu cuart Q, un detector,un aparat de mAsura etalonat cu zero l mijloculscArii un circuit rezonant cu acord variabil.

Circuitul de mlsurA este circuitul acordat la carese cuple81A capacitatea sau i n d u c t a n ţ a de valoarenecu(loscutA

Acest circuit se acordA totdeauna pe f r e c v e n ţ aoscilatorului prin intermediul condensatorului Cv;la rezonantA. glsindu se in fazl cu oscilatorul,galvanometrul ne va arAta zero pe scalA.

Cfnd f r e c v e n ţ a de acord a circuitului nu este e g a l ăcu a oscilatorului, galvanometrul ne va Indica o

Generatorul de radiofrecvenli a dlrui sche

mA esli: prezentati In figura aIlturati a c0 -

peri gama de f r e c v e n ţ e 150 kHz -T 30 MHz

In patru subgame: 150";" 365 kHz; II365 ..;.. 850 kHz; III - 850 ..;.. 2 000 kHz;

IV - 4 ; 10 MHz alte trei subgame utili-

zind armooicele: V - 1,7 4 MHz (01 ar

monica a doua In gama I I I ; VI - 8 - 20

MHz (01 armooica a doua In gama IV);

VII - 12 30 MHz (01 armooica a treia

In gama IV).

Oscilatorul este realizat 01 tranzistorul

11411A. Cde patru subgame se schimbA 01

ajutorul comutatoru ui K 3 01 doull s e c ţ i u n iTensiunea la i e ş i r e se culege din circuitul

de colector se poate regla 01 ajutorul po-

t e n ţ i o m e t r u l u i de 1 KA. Condensatorul va

riabil de 500 pF va avea scale etalonate pentru

toate cele ş a p t e subgame separat pentru

functionarea pe armooici.

Bobinele se executi pe carcase cu diame

trul de 10 mm prev4zute 01 miez reglabil

Bobina L, va avea doulI s e c ţ i u n i late de 4 mm,

fiecare cu 220 <k spile din sirmll cu diametrul

de 0,12 mm, cu p r i z ă la IlO spile de c a p ă t u lde jos al bobinei In schemA).

valoare la dreapta sau la stinga lui zero, dupa cumf r e c v e n ţ a de rezonan1.l a circuitului acordat estemai mare sau mai micA decft a oscilatorului.

Reacordarea se face din- Cot care, etalonat filndo,ne va indK:ti tocmai valoarea lui l sau ~

Schema electricA este data in fig. 1.Aparatul poate fi construit in varianta cu tub elec

tronic sau tranzistor. la fel se poate utiliza oricef r e c v e n ţ pentru oscilator, deci orice cuart avemla indeminA.

Calculele diverselor elemente de circuit se facin f u n c ţ i e

def r e c v e n ţ a cuartului, d u p ă cum eta

lonarea.Este recomandabil ca elementele instrumentului

s se masoare exact dupl cum gradarea scaleiin valorile lui C l s se faca cu ajutorul unor elemente etalon.

Condensatorul v trebuie s he de bunA calitate,stabil, mecanic termic, cu dielectric aer decapacitate Intre 10 490 pF

Calculele ce urmeaza au fost flcute pentru frecv e n ţ a cuartului de 1 MHz, dar ele pot fi utilizate laorice f r e c v e n ţ

luind pe v i n i ţ i a l calculAm pe l :

1

rn gama lntiia, instrumentul m A s o a r ă c a p a c i t a ţ ic.= 0-;'500 pF

1e, = ~ c.+c.=e

Bobina L 2 are 165 <k spile U p r i z ă la 48

de spile, bobinati 01 sirmll de 0,15 mm dia

metru pe o lungime de 4 mm. Bobina LJ are

65 de spile cu p r i z ă la 18 spile realizati cu

condudtlde cupru 01 diametrul <k 0,25 mm,

bobinajul spiri lingl spiri. Bobina 4 se n:a-

1izeazi pe o carcasI de caIir cu diametrul de

18 Imn va avea 24 de splle din sirmll cu

diametrul de 0,5 mm, bobinate f i r i pas, cu

p r i z ă la spira a ş a p t e a . In centrul bobinei

se va fixa can:asa de 10 D I n preVllzuti cu

miez reglabil.

Oscilatorul poate fi modulat in amplitu

dine 01 o frecvenJj audio aJIlSmnti de 400

Hz un grad de modulatie de ciroI 30-40 .

Oscilalia de 400 Hz este produsA de un

osciIator Re cu punte dublu T realizat cu

tranzistorul EFI' 353. Acest tranzistor tre

buie aibA &ctorul Il cit mai mare. Circuitul

tdublu T. este compus din doull r e z i s t e n ţ ede Z KA un condensator de 9,4 nF, res

pectiv doi condensatori de 4,7 nF o rezis

tenli de 13,5 Kn., care este o b ţ i n u t i 01 aju

torul p o t < ; n ţ i o m e t r u l u i de 20 Kn., care re

g l e a z ă condilia de o s c i l a ţ i e Scuncircuitind

p o t e n ţ i o m e t r u l 01 ajutorul comutatorului IS >

7/22/2019 7101 a-n


200JL

9v

Dr---'-- 4IIt---.2001<

fOO ....1+- - . - - - - - ,

n I

fOO

EFT Sf7

______ ____ ________ 4 ~ __ ____ __________

1C x m i r ~ - Cvmm •

deci pentru Cy la valoare m i n i m ă Cxeste de valoaremalum6: Cx - 500 pF

Gama a doua s e r v e ş t e pentru mAsurarea capaCI·la\lk)r de vatori cuprinse intre 480 pF ~ nF

n aceasta gama, ~ apare in sene cu Ca de va loare 4a pF

Ct - Cv + e. t•.1 1. C a ~ - Ul' Cv) )

C, - 4' fi C \Cx = ; l i Ca+ v 1 .

A tr818 g m ă este rezervata masurAm . ductan·te or necunoscute care se i n s e r ~ z a cu ~

4 = L,+L.,1

1200JlH

Deci se pot mAsura mductante de valori intre O1200 JH

In locu l tranzistorului EFT-311 se poate utilizaEFT-l07, OC-170 sau 2 SA 58 Diodele discrimina torului sint de tipul EFO-107, AA-112 sau O 101 A

M o d u l a ţ i a se Wlliwm'l alimentind baza

tranzistorului 1141 IA din colectorul tranzis

torului EFT 353.

9v

-

oscilatorul de a u d i o f r e c v e n ţ ă iese din func

ţ i u n e la i e ş i r e se o b ţ i n e doar o s c i l a ţ i a de

r a d i o f r e c v e n ţ ă n e m o d u l a t ă .Alimentarea montajului se face de la o

baterie de 9 V este s t a b i l i z a t ă de o d i o d ăZmner de tip DZ3OB.

Etalon WI generatorului se face cu ajuto

rul unui f r e c v e n ţ o m e t r u h e t e r o d i n ă sau cu

ajutorul unui receptor de trafic general bine

etalonat.

Pentru fiecare s u b g a m ă se vor regla miezul

bobinei la f r e c v e n ţ a cea mai m i c ă trimerul

la f r e c v e n ţ a cea mai mare, rqletind a c e a s t ăo p e r a ţ i e de citeva ori. Apoi se va proceda la

etaloDaWI scalei, a dlrei liniaritate depinde

de tipul de conden5ltor variabil utilizat.

LIP TUR

UCOST

Se spune ca montajul electronic ar insemna, inamte de orice, conex.iuni cit mai bune mal sigure)

Intre diferitele subansamble piese Simpla rAsucire a firelor practicatA de electroni t i i incepAtor

atrage d u p ă sine riscul o x i d ă r i i poate, al Intreruperii contactului electric Solutia, singura recoman

d a b i l ă o constituie, f ă r ă i n d o i a l ă , lipirea cu aliaj decositor. Dar pentru o astfel de conexiune avem nevoie de scule - un c l e ş t e de t ă i a t fire, un cu1it pentru

indepartarea i z o l a ţ i e i un ciocan de lipit vezi num ă r u l din decembrte al revistei "Tehnium» substantA d e c a p a n t ă evident, aliaj de costlor

S u b s t a n ţ a deeapanta are rolul i z o l ă r i suprafetede lipit pe de 8 evita pericolul oxidArii; i n d e p ă r -tind grAsimile, chiar oxizii, decapantul f B c i l i t e a z ăBderarea cositorului la s u p r a f a ţ 8 metalului Pentruaceasta, decapantul se alege În c o n c o r d B n 1 ă cu

s u p r a f a ţ 8 de l ipitPentru lipirea suprafetelor din fier SBU Zmc de

exemplu, se V utiliza clorura de zinc zinc,dizo lvain acid clorhidric) . Acest decapant nu se u t i l i z e a z ăinsi in conex.iunHe radio, fiind fOBrte coroziv: iain timpul lipirii degajA vapori ce pot atace pieselevecine, in special cele din aluminiu

rn montajele circuitelor electronice, decapantucel mai utilizat este colofoniul in stare s o l i d ă , dizolvat In spirt sau pasta cu colofoniu.

Muti intrebuintat a s t ă z i este fludorul tub din

aliaj de cositor umplut cu coI010niu). Aliajul pentru

lipituri este format din cositor Sn) SOOIo plumb

Pb) 400/0: el are r e z i s t e n ţ a electrica m i c ă punc

de topire 19Cf'C.

Tehnica lipirii implica u r m ă t o a r e l e operatii:Se c u r ă t I suprafata conductorului metaUc de

OXili se depune apoi decapantul Colofoniu

solid se t o p e ş t e apoi cu ciocanul electric, direcpeste conductor, apoi cu a c e l a ş i ciocan, cu vIrfubine curAtat, se depune pe conductor un strat decositor

rn cazul u t i l i z ă r i i fludorului, nu se mai u t i l i z e a z ăsuplimentar alt decapant

Exista cazuri speciale in care avem nevoie de lipicapetele une. bobine construite cu litâ de radiofrec

vent . Aceste ftre foarte subtm multe lan u m ă r

izolate In email, sint greu de c u r ă t a t se rup u ş o r ,iar nelipirea unui singur fir i n f l u e n t e a z ă mult cali

tatea bobine;, Cel mai eficace procedeu de lipire inacest caz c o n s t ă in utilizarea ca decapant a unetablete de a s p i r i n ă fludor.

CapAtul bobinei se a p a s ă cu virful ciocan ulupeste tableta de a s p i r i n ă in felul acesta izola1ia deemail se distruge a d e r e n ţ a cositorului este uni

forma pe toate firele.Metoda aceasta se poate utiliza oricind in conexi

uni electrice in special cfnd avem conductori emailati. In felul acesta se exclude pericolul c o r o d ă r i i conexiunilor, dar se degaja, e drept, un fum n e p l ă c u l .

rn timpul lipirii, v1rful ciocanulul trebuie sA fiecural. lipsit de oxizi, pentru un contact termic citmai bun pentru a nu introduce In conexiune cor·puri strAine.

Cositorul topit pe conexiune nu se va rAci f o r ţ a l ,Tntrucrt cristBlizarea f o r ţ a t i a cositorului ii s t r i c ă

c a l i t l ţ U e eledrice, ridicTndu-i r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ăde contad.

7/22/2019 7101 a-n


PTORCU UN

- t --+-t t -H-+ TRA N ISTOR

C f - O O p ~ CI -------

C v L

~ E ~ g D I N Ă4 TUBURI

La cerereacititorilor

no,tri,o nouischemiradio

electroniciipentru

constructoriia v a n s a ţ i

Receptorul

a cirui schemi

este prezentati

in figura

aliturati

poate f u n c ţ i o n ain gamele

de unde lu ngl

medii

,1 scurte .

1

S c h i m b ă t o r u i de f r e c v e n ţ ă este realizat cu tubulECH 81. Partea triodA lucrsuA ca oscilator local, cucircuitul acordat conectat in anod reactie inductiva.pe grill. Partea huodl8sigurA schimbarea frecven

ţ e i tensiunea oscilatorului local aplicindu-se pe

grila a treia, iar semnalul provenit din a n t e n ă la primag r i l ă . Cum osciletorul local l u c r e a z ă pe o f r e c v e n ţ ă

ECH f..-.1:_

Radioreceptorul cu simpla d e t e prezentat innumArul trecut al revistei noastre reprezenta, f ă r lIndoia lA, o t r e a p t ă de inceput un prim exercitiuaplicativ de montaj C o n s c ţ i a unUi radioreceptorcu un tranzIstor - pe care v-o p r e z e n in cele ce

u r m e a z ă - consemneaza un exercitiu tehnic cevamai dificil, dar t o t o d a t ă prima lIf1rmare reala caradioc"nstructor

Tn acest nou montaj , semnalul este aplicat pe bazaunui tranzistor ce l u c r e a z ă ca etaj detector cu reaclte pozitivA. Astfel sensibilitatea montajului esteridicatA. Este necesar ca receptorul s6 lucreze IIIpragul de o s c i l a ţ i e cind sensibilitatea este cea malbunA Intrarea In oscilatle se r e c u n o a ş t e printr-un

f Î ş l i t caracteristic, care in momentul reception riiunui post prin manevrarea condensatorului deacord Cy) se t r a n s f o r m ă intr-un fluierat datoritA

i n t e r f e r e n ţ e l intre oscilatia -localA cea r e c e p ţ i o n a t ă Tonul f l u i e r ă t u r i l scade pe m ă s u r A ce ne apro

piem cu acordul pe frecventa statiei receptionateD u p ă acord reglAm condensatorul c .. pinA cinddispar flu ierAturile Se va folosi pentru receptiefoarte b u n ă o a n t e n ă e x t e r i o a r ă bine d e g a j a t ă d e ş ise pOlite utiliza numai antena proprie de f e r i t ă . darcu rezultate slabe Condensatorul C. este un condensator c.ramic de 100 pF, iar condensatorul CIun condensator stlrofl ex Condensatoarele trebuiesa a i b ă o tensiune de lucru mai mare de 10-12 Viar r e z i s t e n ţ e l e o putere disipatA de 0 25 W Condensatorul variabil cu aer Cv are valoarea m a x i m ă500 pF, iar Cr are valoarea maXIITla. 3 O ~ 5 0 pF Bob inade ş o c L poete fi o b o b i n ă de unde lungi de la oricetip de aparat, care se g ă s e ş t e la magazmele despecialitate Auditia se face in c A ş t i cu rez istenta de4 OOO n Tranzistorul folosit poate fi de tipul 1 NU 70.

EFT 107 EFT 117 EFT 123 OC 813 11 6.1114, 1115.TI 401 , D 44 etc Tensiunea de alimentare poate ficuprinsA in tre 4,5+9 V _Bobmele L

tse reali

zeaza pe o b a r ă de f e n t ă de 120 mm lungime. cu

~ ~ n ~ ~ ~ ~ c d u e p : ~ _ : ' ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ a ~ ~ ~ ~M _ 0,2 mm Iar are 6 splre din a c e l a ş i tip de SirmABoblnarea se face pe un miC m a n ş o n de hirtie lapunerea in functiune distanta boblnel L se r e g l e a z ăpentru ca Intrarea montajuluI m oscllatle se fac"

u ş o r Dupa boblOare, capetele bobina se pot fixabine pe baston cu ajutorul ceru, steannei sau culiplnol Receptorul poate lucra in banda de undemedII

mai mare cu 470 kHz decit semnalul receptionat. IaI e ş i r e a filtrului de b a n d ă FII cu d o u ă circuite cuplatese obtine o tensiune de r a d i o f r e c - v e n ţ a a c ă r e i frec

v e n ţ a este egala cu d i f e r e n ţ a dmtre f r e c v e n ţ a oscila·torului local cea a semnalului r e c e p ţ i o n a t a d i c ătocmai 470 kHz.

Aceasta f r e c v e n ţ a este constanta, intrucitcu modificarea acordului circuitului de intrare semodifica f r e c v e n ţ a oscilatorului local, cei doi con·

densatorl variabih fiind situati pe a c e i a ş i ax.Semnalul de f r e c v e n ţ a i n t e r m e d i a r ă 470 kHz) esle

modulat in amplitudine, ca semnalul r e c e p ţ i o n a t .EI este amplificat de etajul al -Joilea, amphhcPtorulde f r e c v e n ţ a i n t e r m e d i a r ă echipat cu tubui EF 89Detectia se face cu ajutorul uneia din diodele tubului

E B C ~ La bornele potentlometrul ui de250 kn aparetensiunea de a u d i o f r e c v e n t ă dupa. detectie. care este

EF 9

7/22/2019 7101 a-n


face prin r e z i s t e n ţ a comunl dinemitor prin ş o c u l de radiofrec

v e n ţ ă . Primul tranzistor are colectorul decuplat la m a s ă din punctulde vedere al r a d i o f r e c v e n ţ e i . Osci

l a ţ i a a m p l i f i c a t ă ce se o b ţ i n e in colectorul celui de-al doilea tranzistor se t r imite din nou la circuituloscilant, aslgurindu-se astfel intreţ i n e r e a o s c i l a ţ i e i .

Bobina L se realizean pe o car

c a s ă cu diametrul de 20 mm, bobinÎndu-se 37 de spire f ă r ă pas din

s î r m ă de cupru i z o l a t ă cu email cudiametrul de 0,35 mm .

Condensatorul variabil de 50 pF,cu care se a s i g u r ă acoperirea in

b a n d ă se poate realiza i n l ă t u r Î n do parte din p l ă c i dintr-un condensator variabil de capacitate mai mare.

D u p ă oscilatorul propriu-zis ur m e a z ă d o u ă etaje amplificatoare aperiod ice. lucrind ca etaje separatoare. Primul etaj are m o n t a t ă inemitorul tranzistorului o r e z i s t e n ţ ăde 4711. • mlrindu-se astfel imped a n ţ a de intrare. Cuplajul cu oscilatorul se face din emitor printr-uncondensator de 500 pF

Tensiuneil de i e ş i r e a montajuluise culege din colectorul ultimuluItranzistor are c i ţ i v a v o l ţ i . Ea

c o n ţ i n e armonice, a ş a etajulmu lt iplicator cu tub care u r m e a z ăva lucra corect chiar cu o tensiunede atac r e d u s ă . Acest etaj va putea.la nevoie, ataca un etaj final de

m i c ă putere. lucrind in banda de3.5 MHz, sau un alt etaj multiplicator.

Intregul montaj tranzistorizat se

r e a l i z e a z ă pe o p l ă c U ţ ă de circuitimprimat de dimensiuni reduse. Co nexiunile vor fi cit mai scurte.condensatorii f iq i vor fi de tipulceramic m i n i a t u r ă iar r e z i s t e n ţ e l evor fi de 0.5 W. Se va evita utilizarea r e z i s t e n ţ e l o r de 0.25 W, fra

gile insubile la t e m p e r a t u r ă .Montajul c o n ţ i n e patru tranzis

tori lucreul pe f r e c v e n ţ a de1750 1 900 kHz. I est. indic.t

pentru e m i ţ i t o a r e l e care l u c r e a z ăin benzile de .01 ) 80 m, dar poatefi utilizat i intr-un e m i ţ i t o r ce luc r e a z ă in celelalte benzi de radioamatori. B i n e i n ţ e l e s . el trebuiefie urmat de unul sau mai multeetaje multiplicatoare de f r e c v e n ţ ă .Faptul do circuitul oscilant este

acordat pe 1.75 MHz reduce posibilitatea ca tensiunea de radiofrec

v e n ţ ă p r o v e n i t ă de la etajul deputere si p ă t r u n d ă in circuitul oscilatorului, fie prin r a d i a ţ i e , fie printr-un cuplaj parazit, dud lai n r ă u t i ţ i r e a emisiunii, mai ales in

telegrafie.

lucreazl. ca repetor pe emitor. avindo i m p e d a n ţ l de i n t ~ r e m ă r i t ă AIdoilea tranzistor este cuplat În mon·tajul cu baza la m a s ă . Cuplajul se

Condensatorul fix de 270 pF vafi obligatoriu cu dielectric de m i c ăBobina se va amplasa intr-un blindai metalic cu diametrul de 40 mm

Ş o c u l de r a d i o f r e c v e n ţ ă se poaterealiza bobinind pe o c a r c a s ă f ă r ămiez cu diametrul de 10 mm patru

s e e ţ i u n i a cite 100 de spire fiecare,În bobina} «fagu re » cu I l ţ i m e a fiec ă r e i s e C ţ i u n i de 5 mm .

Oscilatorul este alimentat subilizat la 8 V, utilizind O d i o d ă Zen nerd . tip DZ 308.

Alimenurea se poate face fie dela un redresor, fie de la o baterie,consumul fiind redus. de ordinul• 10 mA.

Examinînd schema, se observici oscilatorul este o v a r i a n t ă il

oscilatorului Franklin realizat cudoi tranzistori. Primul tranzistor

r----',,,L.,:

a m p l i f i c a t ă de trioda tubului EABC 8 (preamplifi catorul de tensiune) de tubul EL 84 (care este etajulfinal audio de putere). Tn circuitul anodic al acestuiase aflA transformatorul de i e ş i r e Tr1J care a d a p t e a z ă

i m p e d a n ţ a redusA a difuzorului c i ţ i v a ohmi) la imp e d a n ţ a optimA de sarcinA a tubului EL 84 (circa

Alimentarea este a s i g u r a t ă de un redresor inpunte cu 4 diode semiconductoare. Pentru fiiamente,

OZ-30

SOnF200 I(.R.,

EFT 317

tensiunea de 6 3 Veste a s i g u r a t ă de o i n t a ş u r a r eseplulIUII a transformatorului de retea.

TransformatOluele Tr1. Tr2. precum filtrele debande FI1 FI2 se pot procura din comert Tr

2poate

fi Iransformatorul de i e ş i r e aJ oricArui receptor alcArui tub final este EL 84, cu c o n d i ţ i a folosirii unuidifuzor de 3 .. 5 W de a c e e a ş i i m p e d a n ţ ă ca a receptorului respectiv.

Pentru bobinele oscilatorului loca ale clrcui-

r .

E

tului de intrare, cea mai s i m p l ă s o l u ţ i e este utilizareaclaviaturii i m p r e u n ă cu bobinele respective de la receptorul «Carmen», de p i l d ă .

Circuitul de rejeqie LA acordat pe frecventae r m e d i a r ă poate fi, de asemenea, luat de la acest

receptor.Pentru punerea la punct a receptorului este net::e-

saf sa ape lAm la serviciile unui generator de semnalstandard sau mAcar ale unui undametru cu a b s o r b ţ i e(grid-dip-meter), folosindu"", ca heterodinA modulat .

Intii se a c o r d ă pe 470 kHz circuitele F12, api

cind un semnal cu f r e c v e n ţ a de 470 kHz direct peprima gril la heltodei tubului ECH 81, scurtcircuitintJ

la masa grila a treia, pentru a scoate oscilatorul dinf u n c ţ i u n e . Se u r m A r e ş t e maltimu aud tiel in dIfuzo ra c ţ i o n i n d succesiv cele 4 miez uri de f e r i t ă ale bolinelor f i i t r ~ o r . Se repune oscilatorul in f u n c ţ i J n ese aplica semnal la intrare. Se a c o r d ă acum boblni;:pe fiec8re g a m ă in parte,

Regl ind miezul de f e r i t ă t rimerul de la OSCIla·torullocal, se a s i g u r ă acoperirea gamelor in limitel <150';' 200 kHz (UL), 530';' 1 5 10 kHz (UM) 6--18MHz (US). La c a p ă t u l infer ior al sca/ei (condensatorul variabil inchis) se va a c ţ i o n 8 asupra miezuluibob nei, iar la capAtul superior asupra trimerulu.

D u p ă citeva reglaje succesi'le se a s i g u r ă acoperirea necesarA. Circuitele de intrare se regiepentru a u d i ţ i a m a x i m ă trimerul la c a p ă t u l SUpt oal scalei, iar miezul de f e r i t ă la capAtul mferiol. Dupttcite'la reglaje succesive se ol;'.ne situatia toplonSe poate r e n u n ţ a la serviCIIle unu generator de S :10-

nal utiliza f r e c v e n ţ e l e diferitel or posturi cunoscute,amplasate in f r e c v e n ţ ă la e x t r e m i t a ţ i l e scaiei, dar,

daca nu avem rutina necesara, rezultatele obllOutevor fi slabe.

fJ

7/22/2019 7101 a-n


s

p

ANTENA

MULTI-CANAL

~ = : - . . .

50 cm este f l I c u t ă din b a r ăsau ţ e a v ă de cupru, aluminiusau fiet, cu diametru exteriorde 10-12 mm. Antena are

i e ş i r e a s i m e t r i c ă pentru ease poate folosi cablu bifilar

p a n g l i c ă l i m p e d a n ţ . a caracl ae de 3000 pentru Iesitura l tdevimrul. Conectareala cablu se &ce cu d o u ă capacitifi de 36 pF . Aur=a se poate

pe o pI8cl de lemn sau

în B u c u r e ş t i cît în zoneleînvecinate in care sint recep

ţ i o n a t e ambele programe de te leviziune (de p r e f e r i n ţ ă î n s ă înzonele în care cele d o u ă

e m i ţ ă t o a r e - pentru canalele

2 6 - sînt a ş e z a t e practicpe a c e e a ş i d i r e c ţ i e ) este foarteîndicat a se folosi o n t e n ă multicanal. În cele ce u r m e a z ă ,vom prezenta o astfel de n t e n ă ,foane u ş o r de realizat practic,

cu ajUtorul c ă r e i a se poate rec e p ţ i o n a orice emisiune TV

t r a n s m i s ă pe unul dintre cele12 canale folosibile, în principiu,la noi. A c e a s t ă a n t e n ă are forma unei spire cu diametrul de

alt " I ial imIaDt, fixmdu-seapoi la capim unui pilon citmai înalt. Nu este recomanda

b i l ă folosirea cablului coaxial,de<w:ea: tIizee3 ~ t t I ID

formarea de i U I { - ' ' ' ' ' ţ e de bm -foarte ' -P ar ooIicita ooIu ii

mai complicate telmic.

R E C E P Ţ I O N R E EMISIUNILOR TELEGRAFICE

Dintre tipurile de emisiuni radiotele,raficeexistente.radioamatorii u t i l i z e a z ă cu p r e c ă d e r e tipul de emisiune denumit A

1sau «telegrafia nemodulatl.», care

se o b ţ i n e simplu. intrerupind la emisie o s c i l a ţ i a der a d i o f r e c v e n ţ . n e m o d u l a t ă ( o s c i l a ţ i a p u r t ă t o a r e ) in

ritmul liniilor punctelor alfabetului Morse. O emisÎune A1

o c u p ă o bandl de transmisie m i n i m ă de circa100--200 Hr. f u n C ţ i e de viteza de manipulat. In timpulemisiei propriu·zise, puterea m i ţ ă t o r u l u i este maximl.Dar cu un receptor obitnuit destinat r e c e p ţ i o n l r i iemisiunilor cu m o d u l a ţ i e de amplitudine aceste semnale nu se pot r e c e p ţ i o n a in bune c o n d i ţ i i : in receptorse aud doar inceputurile s f î r ş i t u r i l e punctelorliniilor. sub forma unor poenete. ti un fi,iit in pre·z e n ţ a p u r t ă t o a r e

Pentru a se r e c e p ţ i o n a emisiunile A1

este necesarca receptorul fie prevlzut cu un oscilator localsuplimentar. destinat r e c e p ţ i e i telegrafice (B . F.O .).Acest oscilator lucrem pe o f r e c v e n ţ i apropiati def r e c v e n ţ a intermediari a receptoruluI. La dioda detectoare ajun, simultan d o u ă o s c i l a ţ l l o s c i l a ţ i a continui, p r o v e n i t ă de la B.F.O., o s c i l a ţ i a m a n i p u l a t ă ,care apare in canalul de f r e c v e n ţ ă intermediari caurmare a s c h i m b ă r i i de f r e c v e n ţ ă survenitl in etajul

schimbltor def r e c v e n ţ ă

in detector apar b ă t ă i . $i, daci f r e c v e n ţ a de b ă t ăeste În gama audio, in difuzor se aude s t a ţ i a r e c e p ţ i o -

PERECEPTIE

•

natl sub forma unor semnale muzicale intrerupte, inritmul transmisiunii Morse. De: exemplu, d a c ă s t a ţ i a

r e c e p ţ i o n a t i l u c r e a z ă pe 7000 kHz. iar osc.ilatorullocal al receptorului pe 7470 kHz, rezulti f r e c v e n ~Intermediari de 470 kHz. D a c ă B.F.O. lucreazi pe

471 sau %9 kHz.f r e c v e n ţ a

bltlilor vafi

de 1 000 HLIn acest mod putem discerne Utor s t a ţ i i d i s t a n ţ a t edoar cu CÎteva sute de herttl intre ele, folosind pro

p r i e t l ţ i l e selective ale urechii . Se vede Utor d , d a ~B. F.O .l ucreul pe-469 kHr. o t a ţ i e lucrind pe 7 001 kHzdl b l t ă i de f r e c v e n ţ l null (c:z:ero-beatlt) nu perturbide loc. r e c e p ţ i a utili, Pentru a utiliza acest procedeude separare pentru a modifica ,"tonul» s t a ţ i e i re

c e p ţ i o n a t e . este suficient si. a C ţ i o n ă m asupra «acordului» receptorului (oscilatorul local) . Un efect similar il are modificarea f r e c v e n ţ e i 8 .F.O.

Montajele simple au B.F .O . pe o f r e c v e n ţ ă fixl.,foarte aproape de f r e c v e n ţ a Intermediari. se a C ţ i o

n e a z ă doar a s u p ~ «acordului » receptorului.Cel mai simplu procedeu de a o b ţ i n e b ă t ă i audio

in difuzor. procedeu simplu, dar pe care nu-I reca-mandlm, ci il indlclm doar cu titlu de experienti. esteacela de a produce in etajul amplificator de f r e c v e n ţ 1Intermediari o r e a c ţ i e p o z i t i v ă care si dud 2 a p a r i ţ i aunor o s c i l a ţ i l pe o f r e c v e n ţ ă apropiati de f r e c v e n ţ aIntermediari. Pentru aceasta este suficient se: le,eintre anodul $i eri a de comandl a tubului amplificatorde f r e c v e n ţ ă intermediari un condensator de d ţ i v a

picofarazi, realizat prin torsadarea il d o u ă Ore izolatede conexiune lungi de C Î ţ i v a centimetri. Firele se vortanada cind etajul va incepe ilutoosclleze, darnu se va mlrl prea mult r e a C ţ i a pentru a nu se produce

«blocarea» receptoruluI. Dar prin acest procedeur e c e p ţ i a em isiunilor cu m o d u l a ţ de amplitudine' nuse mai poate face.

La un receptor existent se poate a d ă u g a uior 8 .F.O .,li cirui s c h e m ă este prezentati in fig. 1, Oscilatoruleste de tipu l Colpitts, cu baza la masl.. Pentru o bunlsubilitate, circuitul oscilant are. c a p a c i t i ţ i mari, de15 nF. oad tensiunea de alimentare varlad de la6 la 15 V, f r e c v e n ţ a se modifici doar cu C Î ţ i v a zeci deAeruL

Bobina L are 26 de spire ti se realizem pe o carcaslcu diametrul de 3 mm, previzutl cu miez de feriticu diametrul de 2 mm. Sirma utilizad. are diametrulde 0,2 mm ti se va bobina intr·un sincur caiet al bobinei cu o I l ţ l m e de 4 mm .

Cu ajut-orul intrerupltorulyi 1. O I ~ i I . t o r u l poate- fiscos din f u n c ţ tI. se pot r e c e p ţ t o n a '- 1'isiu"i obitn-ulte, cu m o d u l a r ~ de ampli.tyd1r&e , Montajul se re.aUzem pe o p l I c U ~ de circlllt r m ~ r i m a l ' ; i n t r e ' u p ~ torul I amplasindu-sa intr-un loc accesibil. Piicup Cit·

montajul seva amplasa .in vecinltttea dlodei dete.s."toare.

Allmentarea montajuJul, . cQrlc':,Put pentrJ,l a se ..ot'"lin cu preclder\ rn receptoarele cu tuburi . se poatEface ca in fie, 2 a din catodul tubului amplificator deputere audio sau direct de la tensiunea redresati(nestabilizat - fi, . 2 b sau stabilizat - fig . 2 c).De aceea. montajul a fost realizat cu c:mlnusuht la

mas . Consumul este de circa l --4 mA. in fi, . 2 a.grupul RC de filtraj suplimentar poate avea ti altevalori : r e z i s t e n ţ a R poate fi mai mare. pinlla i ţ i v a kSl.

f u n c ţ i e de tensiunea de negativare a tubului final utilizat in receptor . Re,lajul se r e z u m ă la acordareacircuitului oscilant cu ajutorul miezului boblnei L:pentru aceasta se acordl receptorul pe o s t a ţ i e deradiodifuziune, se c u p l e a z ă oscllatorul se re,leazimiezul, urmlrind fluieritun de I n t e r f e r e n ţ l pinl CÎndtonul ei devine foarte jos, chiar «zero-beat» eventual.oencor-dind receptorul in jurul s u ţ i e i r e c e p ţ i o n a t ese

vaaUD

clar fluien.turade interlerenti

cuton

variabil cu dezacordul in ambele p l r ţ l .Cupla.iul oscilatorului cu dioda detectoare se: face

7/22/2019 7101 a-n


La proiectarea negativului În aparatul de mArit, d u p ăprecisa, c o n s t a t ă m neclaritatea contururilor ,mag, '.,.am m i ş c a t aparatul foto in timpul d e c l a n ş ă r i i : b) nu am pus bine ela puncb;

c) la developare s-a obtinut o granula11e e x a g e r a t ă ; d) au a p ă r u t reflex iparazite în obiectiv sau in stratul fotosensibil UrmAtorul tabel ne poate folosi

pentru a deosebi aceste cauze pentru a salva ce se mai poate salva

D a c ă contururile ImaginiisInt neclare

in fotograf ' existi unbiect sau un plan cu contururi clare

In fotografie nu exista niciun obiect sau plan cu contururi clare ti neelaritateacrette de la centru cilremargine

In fotografie orizontul

planurile IndepArtate aucontururi clare

atunci; se remediazA:

punerea la punct a fost - pon exploatarea p ă r t i iincorectA bine pusA la punct din

fotografiediafragma adoptata a fost - prin c ă u t a r e a unei soprea mare lutil compozitionale adec

vate

aparatul de fotografiat afost rotit In jurul axat optice In timpul declan,Arii

- nu se remediazA- nu se poate cAuta osolutie compozitionalA

aparatul a fost m i ş c a t la- - daci d i f e r e n ţ a de pre

teral la declan,are cizie Intre planul depArtatcel apropiat este su ficient de mare, fotografiaexprimA puternic m i ş c a -'ea

In fotografie apar poligoa- a existat reflexie laleralA - prin Intrebuinta ea pa-ne regulate, de obicei he- in obiectiv rasolarululxagoane

In fotog rafie apar aureole diafragma a fost prea - prin tntrebuintarea pa -In lurul obiectelor mal ln- mare rasolaruluitunecate

l ipsa amanuntelor din imagine se poate datora fie g r e ş e l i l o r de expunere

fie g r e ş e l i l o r de developare Remedierea acesh.Ji defect se face in functie dcauze

Expunere Developare

Negat transparent f ă r ă amAnunte Subexpunere Subdevelopareputernici

Negativ fArA a m ă n u n t e In zonele luminoase, Subexpunere Supradeveioparcu contrast puternic granulat te mare slabA

Negativ dens. f l r ă amAnunte In zonele In- Supraexpunere Developaretunecoase, cu contrast slab ,i granulatie normalAmare

Negativ dens. cu oarecare amAnunte cu Expunere Supradeveloparecontrast ridicat g r a n u l a ţ i e foarte mare normali

r cazul in care banuim care a fost caracterul expunerii inainte de develo

pare, putem. remedia eventualele g r e ş e l i in laborator

D e v e l o p a r eNega t i v

timp concentratie temperaturA

Subexpus mare mica mare

Supraexpus mic mare micA

Tabelul prezentat are numai o valoare i n f o r m a t i v ă De obicei p r o d u c ă t o r ide materiale chimice pentru developare i n d i c ă in prospectele respectiveposibilitA1ile de compensare a eventualelor g r e ş e l i de expunere

Unul dintre cei mai indica11 revelat ori pentru tratarea filmelor sub sau supra

expuse este ORWO-A49 (Atomal), care a s i g u r ă o granulatie foarte f i n ă dar ucontrast fIlai redus

printr-un condensator de 10 pF.. Aceastl conexiuneva avea o lungime CÎt miii mici posibili pentru a evitaautooscilarea etajului de f r e c v e n ţ intermediari. Condensa.torul de 10 pF se va lipi direct la soclul tubului.

Un alt mod de cuplaj posibil. cind tubul de f r e c v e n ţ Jintermediari. are grila supresor cu conexiune sepand

la soclu. este injectarea tensiunii B.F.O. pe aceastlr i l ă . Pentru aceasta conexiunea grilei supresor se va

dezlipi de la masl sau atod) fi se va lega la maslprintr-o r e z i s t e n ţ i de S Idl. Tensiunea de la B.F.O.

se aduce tOt prin condensatorul de 10 pF. a druivaloare se poate miri in cazul cind se dorefte m ă r i r e atensiunii Injectate. Montajul se poate completa cuun condensator variabil de S pF le,at intre emitorul

tranzistorului fi masl. cu ajutorul druia se poate modifica f r e c v e n ţ a de o s c i l a ţ i e cu c î ţ i v a Icilohertzi. injurul valorii f r e c v e n ţ e i intermediare. fi care este util

la selectarea. s t a ţ i W o r ce l u c r e a z ă pe f r e c v e n ţ e foarteapropiate intre ele. Bri. a mai fi necesari modificareaacordului receptorului.

Î N T R E B Ă R I1) Care sint cele mai recomandablle

valori ale diafragmei obiectivuluI apara

tului de m ă f l t pentru expunerea hirtiei

fato? Dar pentru punerea la punct? (2punele

r - - - - - - - ~ - - - - - - ~ - - - - ~ . , ~ + 9 V

ILe

O-1

Gli<

IfLII

ILe

OI l )

~ - t - - - - - - - r ~ - - - - ~ - - - - ~ - - ~ - 9 V

2b

Spre anodul

L..._.d,odei detectoare

5 0 K n . /2W+ 4 - - - ~ - - ~ ~ - = = ~ ~ ~ + 2 ~ V

~2SV

+9Vstab

1 ~ . . f~ 5 V

Tubul finalaudiO

20

SOKn ..._ ~ + 2 5 0 V

DZ309

20

2) Am g r e ş i t timpul de expunere ahirtiei tOlograflce recurgem la proce

deul c o m p e n s ă r i l prin sub sau supra

developare Care sint dezavantajele acestui sistem de lucru? 10 puncle

3) Este absolut n e c e s a r ă spalarea mter

m e d l a r ă ? (4 puncle)

4 Cum se pot remedia micile zgirietun

de pe suprafata filmului negativ? (2puncte)

5) Cu ce se in e p ă r t e a z ă praful de peobiectivul aparatului de fotografiat? (8puncte)

6) Lustruirea hirtiei fato m a r e ş t e saum i c ş o r e a z ă contrastul aparent al imaginii?

4 puncte)

7) Care e d i f e r e n ţ a dintre contrastul

subiectului factorul de contrast almaterililulUI fotosensibil? (5 puncte)

8) Care Sint dezavantajele utilizarii unor

pellcule foarte senSibile? (8 puncte)

9) Ce este latitudinea de expunere amaterialului fotosensibil? (8 puncte)

10) Ce este shgmahsmul? (3 puncte)

7/22/2019 7101 a-n


Considerat p i n ă nu demult una dintre «minunileaparatul de fotografiat, rodul unor Inde

c ă u t ă r i ale unor genera'ii de opticieni, mecanicic h i m i ş t i , c o n t i n u ă s se modernizeze, s ă - ş i imbu

p e r f o r m a n ţ e l e . Cu atn: mai mult cel careutilizeaz trebuie sA-i cunoasca el toate posibili

le sporeascA, eventual) i n t r e ţ i n Aincit sa fie gata oriclnd pentru foto

De aici ideea unor i n d i c a ţ i i sistematice cu pri

in care se verificA un aparat de fotogra

c u n o a ş t e m defectele sale care se

e a p ă r a t remediate t o t o d a t ă cam la ce rezultatea ş t e p t a de la el

Cel mai important subansamblu al aparatulUI fotoPrivit prin t r a n s p a r e n t ă . poate pre

culoare u ş o r v i o l e t ă , urmeg r ă s i m e in s f i r ş i t praf Zglrieturile pesint iremediabile In masura rn care nu alte

puternic calitatea fotografiilor, trebuie sA le

Praful se n d e p ă r t e a z ă cu o p e n s u l ă foarte moalec u r a t ă , Iar urmele de r ă s i m e care de cele mai multe

obiectivului cu degetele, seajutorul pielii de a n t i l o p ă , dar nu

d u p ă ce s-a i n d e p ă r t a t praful.

R Ă S P U N S U R I1) rn jurul valorii 5,6. Pentru punerea la

punct se adopta deschiderea m a x i m ă .2) Pnn subdevelopare se mic,oreazl con

trastul. Prin supradevelopare se m i r e ş t eg r a n u l a ţ i a hirtiei.

3) Nu. Dar n absen1a ei procesul de reveIare mal continuA In de fixare.

4) Prin s p ă l a r e a Indelungati cu apA c a l d ă(plni la as-C). Se poate Intrebuintao solutiede fenol 0,5}'. Proddeul nu I n s ă Intotdeauna rezultate s a t i s f ă c i t o a r •.

5) Numai cu o pensull moale ,i foartecurati. Orice alt procedeu duce la deteriorarea obiectivului.

6) M A r e Ş l e contrastul aparent.

Contrastul subiectului este raportuldintre cea mai puternici $i cea mai s l a b ăilummare a subiectului. Factorul de contrastal materialului fotosensibil esle raportuldintre d e n s i t ă ţ i l e optice obtinute pe materialul respectiv d u p ă expunerea corespun

z ă t o a r e unui subiect cu contrastul 10

8) Factorul de contrast mic. Granulatiemare. Pericol de voalare.

9) Se d e f i n e ş t e numai rn l e g A t u r ă cu unsubiect dat este cifra care ne arati decite ori putem supra8llpune, obtinInd totu,1un negativ exploatabil.

10) Proprietatea unui sistem optiC de adevaa razele de l u m i n ă astfel Tnclt imagineaunui punct fie tot un punct. Obiectivulfotografle ideal ar trebui sa fie absolutltigmatic pentru punctele din planul depunere la punct.

V E R I F I C A Ţ I - V Ă

P R TULDE FOTOG RAFIAT

Pentru a afla la ce rezultate ne putem a ş t e p t a dela obiectivul aparatulUi pe care il posedAm, ne con

f e c t i o n ă m mira din fig. 1, pe care o fotografiem de lad i s t a n ţ ă de 26 f cu cea mai precisA punere la punct

posibilA cu diafragma 8 pentru obiectivele de lu

minozitate .. 5; 3,5; 2,8 sau cu diafragma 5,6 pentruobiectivele cu l u m i n o z i t ă f i mai mari.

Negativul astfel o b ţ i n u t il m ă r i m elt mai mult posibil verificlm zona in care liniile se disting clar.Cifra s c r i s ă in dreptul zonei respective ne arata cite

linii pe mm poate distinge obiectivul. Pentru compa

r a ţ i e , se dau n u m ă r u l de linii pe mm pentru obiectivebune, aproape foarte bune:

distanta f o c a l ă f : IiniVmm:

5 cm 4

7,5 cm 3

10 cm 20

In afara obiectivului se verifid sistemul de punerela punct a aparatului foto

De obicei, telemetrul nu are p o s i b i l l t ă 1 1 de reglaj,dar este foarte important c u n o ş t e m d a c ă la dIS

t a n ţ e mici la diafragmele maxime exista d i f e r e n ţ eintre i n d i c a ţ i i l e telemetru ui planul de punere lapunct. Operatia de verificare se executA cu ajutorul

unei sticle mate, pe care o sprijinim pe glisierele pecare aluneca filmul. Cu aparatul fotografIC fixat pestattv se pune la punct un obiect aflat la o d i s t a n ţ Ade 1 s-.2 m se verificA pe placa m a t ă daca imaginea

are maximul de claritate. In cazul contrar, punemla punct precis din nou, de data aceasta prin obiectivComparind cele d o u ă valori, o b ţ m e m eroarea pecare o da telemetrul Daci. aceasta nu d e p t i ş e ş t e10 cm, vom lucra in continuare cu aparatul de. foto

grafiat, dar vom adopta dlafragme mai adinci pentrudistantele mIci

PUNEREA LA PUNCT P R E C I S Ă

Verificarea timpilor se face expunind citeva foto

grame cu o serie de perechi dlafragml-timp. Imagini

le o b ţ i n u t e trebuie sA aibA d u p ă developare densitAtiegale. Daca exista. d i f e r e n ţ e , acestea se pot compen

sa adoptind pentru timpul respectiv diafragme majorate. Trebuie ş t i m c prin uzura apan ltuluitimpul de expunere c r e ş t e , deci anormale sint In

totdeauna totogramele mai denseCelelalte verificari se fac, in mod practic, urml

rind sistematic performantekt pe care aparatul defotografiat le realizeazA.

C O N S T R U I Ţ I UN DISPOZITIV LA APARATUL

DE M Ă R I TDificultAtile de punere la punct a aparatului de

mlrit sint legate' de densitatea prea mare a negativului, de lipsa de contrast sau de lipsa amAnuntelorin subiect, astfel incit, oricare ar fi natura lor, nu sepoate preciza gradul de dari ate a imaginii de pe

p l a n ş e t ăr f u n c ţ i e de aparatul de marrt pe care-l avem la

d i s p o z i ţ i a noastrA, se pot construi diSpozitive speciale de un ajutor pretios pentru punerea sa la punct.

Cel mai simplu dintre aceste dispozitive este O

peliculA pe care s-a fotografiat de la 2 3 md i s t a n ţ i

o r e ţ e a formatA din linii trasate cu t u ş pe o foaie dehirtie a i b ă , la d i s t a n ţ a de 2 cm.

Filmul utilizat se alege de 1S- DIN sau DIN

se d e v ~ o p e a z A suficient de contrast.Aceasta peliculA i n l o c u i e ş t e fotograma pe care

urmeazA s-o mArim cu ajutorul ei se face punereala pur.ct. Dupa aceea pelicula se scoate din r a m ă

se trece la mArir8il l p r o p r i u - z i s ă .Procedeul este incomod, iar rezultatele sint sa

tisfAcAtoare numai daca aparatul de m ă r i t permite op o z i ţ i o n a r e foarte c o r e c t ă a ramei mai ales dacinu i n c A i z e ş t e .

In orice caz, nu esteriu

ca fotoamatoruls i - ş i

execute o asemenea fotogramA, pentru orice eventualitate.

7/22/2019 7101 a-n


RGUMENTE

PENTRU DI POZITIVEa) Oiapozitlvul redA ami.nunt. l . contrastele

subiectului fotografiat cu o precizie pe car . hIrtiafotour.ficl nu o poate realiza;

b)Proiectarea diapozltivelor in fntuneric permiteconcentrar.a a t e n ţ i e i prlvitorilor. Proiectarea diapozitivelor se poate fac . sincronizat cu comentariul

i n r ~ i s t r a t pe bandl de magnetofon;c) oiapozitivui color redA nuantele corect ,1, mai

ales, nu se al tereao cu timpul;d) Pe diapozitiv se pot o b ţ i n e cele mai diverse

efecte fotografice;e) Dar marele avantaj al tehnicII diapozitivului il

constitui. simplitatea ,1 costul redus al tehnologieide prelucrare dupi. expunere_ Proc.aul de realizare aun.i fotografii I:olor dur.azI doul, trei or. i nece.iti.o a t . n ţ i e deo.ebitA. Realizarea unui diapozitiv du reazi. numai 15 d . minute , i nu compor t i d.cit . trictarespecta, . a preacriptmor de d .v .op .. . .

Incepind din numArul aeesta. rev im noastri vApr.zintl o rubricA in care vor fi tratat. atit problemeletehnicii t i artei diapozitlvului, cit ... modul in care a .pot confectiona utilaj.le neces_e prelucri.rii lui.

Diapozitivele. ,enul de fotozrafie colo,. cel mai accesibil. au devenit b i ş n u i t epentru amatori. Dupl ce am developatfilmul ,1 l-am introdus in casete, dorim.f i r i indoiall.s1 valorifidm ima,inlle prin

p r o i e c ţ i e . De aici Ideea unui ecranspecial.

furi, hirtie albi etc. sau proiectea.d imalinile direct pe perete .

Diaproiectoarele o b i ş n u i t e destinateamatorilor. construite pentru un formatde imazine standard 23 X35 mm, sintÎn2estrate cu becuri speciale de proieqiede cea 100 W obiKtive de 75--80 mmd i s t a n ţ l focall. cu o deschidere relatlvide 1 :3.5 sau 1 :2.8. Acestea dau rezultateoptime la o d l s t a n ţ l de p r o i e c ţ i e de 1.5pifllia 2 m.

Calitatea p r o i e c ţ i e i depinde, evident.de calitatea ,i reglajul echipamentuluioptic al diaproiectorului, de cele maimulte an insl se pierde din vedere rolulecranului de p r o i e c ţ i e M u l ţ i amatori

utillzeul ecrane improvizate din cea'la·

Distanta Formatul aproaimativ

Utilizarea unul ecran necorespunt.ltor ripette din strilucirea imaeinii, micJOreazl claritatea ti, de multe ori, altereu l culorile, privÎndu-ne astfel de satisfaqla de a ne admira diapozitivele

color o b ţ i n u t e cu atita trudl ti m l e a l ă .Ca ecrane eficiente se utillzeazl su

p r a f e ţ e cu o mare putere de reflule.care nu a l t e r e a z ă culorile. In f u n C ţ i e detipul s u p r a f e ţ e i li materialul acesteiavarim puterea de reflexie unghiul dedispersie (unChiul sub care se poateprivi imaginea) al luminii incidente peecran. Astfel, cea mal mare putere dereflexle o au ecranele perlate. La acestea insi unlhiul de dispersie este demulmum :t1S-, dupli a r e strilucireaimaeinii scade brusc. U r m e a z ă apoi ecranele argintate cu unchiul de dispersiede cea ±1S-. La ecranele baritate. de

oi imaginii proiectale In metride proiec,lM pentru diferite distante focale 1

ln metri ale dlaproiectorului

f-5O mm f '55 mm f-75 mm f=80 mm - l00mm 1-1(15 mm f- l35mn

0,5 0,24xO.3S 0.22 x 0,32 - - - - -

1,0 0,48 x 0,7 0.44 x 0,64 0,32 x 0,.7 - - - -1,5 0,72 x 1,05 0.65 x 0,95 0,48 x 0,10 0,45 x 0,66 - - -2.0 O 96x1,. O,87 x 1,27 0,64 x 0,94 0,60 x 0,88 O,4a x 0,70 0,46 xO,67 -2,5 - 1,09x1,59 O,80X1,l1 ~ 7 5 < 1 1 0 0, ..1)( 0,88 0,57 x 0,83 ,43 x O,6

3 - - O,96 x1,. ~ , 9 0 x l 3 1 O,72x1,05 0 69 x 1,00 ,SI xO,7

4 - - 1,28x1,87 2 x 1,32 O,96X1,4O 0,91 x 1,31 ,68xl,O<

,; - - - ,5 x 2,2 1,2 x1,75 1,14 x 1,61 ,6>1 x 1,3

de Cilr:lon

Rama

•••••

ECRAN• DE PROIECTIE

• PENTR

DI POZITIVEo

care ne vom ocupa În cele ce u r m e a z ă .puterea de reflexle a s u p r a f e ţ e i este

s u f i c i e n t ă culoarea este perfect alb5,deci nu alterem culorile, Iar un,hiulde dispersie misoari t 7 ~ suficient demare pentru o i e C ţ i e intr-o camerli

o b i ~ n u i t l i .Pentru a ne construi sinluri un ecran

cebariun. trebuie stabilite dimensiunileacestuia. Avind În vedere d. formatuldlapozitivelor se utilizeazl atit «culcat.

cit li cein picioare», ecranul va avea. forma unui pltrat cu btura calculati conform tabelului u r m ă t o r (dimensiunilesTnt pentru un format de diapozitiv 13xlS mm).

Se c o n f e c ţ i o n e u l . conform dimensiunii adoptate, o raml din lemn uscat.utilizind ş i p c i cu S e c ţ i u n e -4x 2 cm, imbinate cu cepurl ,i clei. conform figuriinr. 1.

Pe aceastl raml se prinde. perfectintinsi, o bucati de pinzi albi. de dimensiuni c o r e s p u n z ă t o a r e . . Este indicati utilizarea unul material nou, care, prin urne:lIre in timpul ClvopsiriÎlt, se V1. intinde

mal bine.

Cl:Bariurea» s u p r a f e ţ e i se face pensulare in :J..-.4 straturi, flecare sfiind aplicat dupl uscarea complecelui precedent .

R e ţ e t a «vopselei. este urmihoa1fllitrl de apli10 grame de gelatin alimentari.

colon.100 ,rame sulfat de bariu farmaceu

C a n t i t l ţ i l e de mai sus sint suficipentru cea 1 m2 de s u p r a f a ţ i .

«Vopseau ... se amested continutimpul i n t r e b u i n ţ i r i i , deoarece sulfde bariu nu se dizold in apl.

Dupl d o r l n ţ l . ecranului I se poatdapta un suport reglabil cu picior. cform fi,uril nr . 2, sau un Inel pensuspendare pe perete. Pe margini serealiu un chenar necru cu vopsea msau material textil.

VI urim viz..ionare pllcutliNod: Ecranul se poate utiliza cu

zultate excelente ti pentru p r o i e c ţ I Ifilm, cit p tn fotOcrafia poft-reteloecran de renexie la lumini artificpentru crinmuierea umbrela,.. . Trebnumai sl-I c o n s t r u i ţ i

In mod .......uIt, _ nIaI prin _poIicuil nufonr . . . . . . . . . . . . . . . . . . - - . , t

. . ._ la punct pcwdoiI, _ In . .~ . . din . . . . . . _1t ... __ . . . . . . t o t o g _ In cimpultivului_

Se face _ la punct p<edsI, dupl care r.rainlroduClO complot In .pam se trece la

punere.Desigur, acest procedeu este apllcabil nu

daci aparatul de mArit permite o foarte corectazitionare a ramei, dar este unicul fn cazul negatlor foarte dense sau pentru aparate de maritbecuri de mici putere.

Pentro a evita scoaterea introducerea filmuluiin ramA, se poate aduce o modificare simplI a ramei.

ramei prin a p ă s a r e a prea p u t e r n i c ă a burghiului. Pentru cazurile in care e x i s t ă lumini suficiedar contururile subiectului nu sint precise, edestul ca imaginea formati pe p h m ş e t l sa fte viti printr-o lupa de filateHe cu o putere de mAde 3 ori sa se diafragmez8 ceva mai putedupa punerea la punct.

Cu ajutorcl unui burghiu de dia metrul 5 -8 mmse practici in s p a ţ i u l dintre fereastra balama o

g a u r ă prin ambele plAci ale ramei. Operatia se va8):8CU a cu rAbdare, pentru a se evita deformarea

Pe placa interioarA, prin intermediul unei p l ă c u ţ edin carton in care s-a practicat, de asemenea, o

g a u r ă de 5 -8 mm, se l i p e ş t e In planul negativului

o pelicull pe care s-a fotografiat r e ţ e a u a descrisamai sus.

7/22/2019 7101 a-n


ernehnic

CUI NE ADRESAM?Tuturora tinerilor care manifesti. o pasiune s p e c i a l ă

pentru tehnica modernA a confortului, i celor mai p u ţ i n tineri care,prin tns8 i solicitArile v i e ţ i i de familie,

.sociazl pasiunii de construclor amators t r i n g e n ţ e l e unor rezolvAri casnice, prompte si eficiente.

TELUL RUBRICII?v ajutAm modernizati singuri mobilierul l o c u i n ţ e i sau g r ă d i n i i

s c h i m b a ţ i interiorul cAminului dumneavoastrl prin adaoluri simple,

dar de mult efect. sA c o n f e c ţ i o n a t i singuri o sanie,o b a r c ă un minlstrung sau r ă z b o i manual,s i vi a m e n a j a ţ i o saunl sau un minigolf.

s realizati singuri micile obiecte casnice necesare gospodArieisi. . x e c . u t a ţ i , in sfir it, micile r e p a r a ţ i i

pe care le impune l n t r _ ţ i n e r e . unei g o s p o d ă r i i .

ATELIERUL MEUActivitatea practici pe care v--o pro·

punem n e c e s I t ă in primul rind amenaunui s p a ţ i u miOim de lucru unde

poatl fi p ă s t r a t e uneltele sculele

necesare Si s ă p o a t ă fi executate 101·diversele lucrari

Desigur ci ar fi ideal sa existe o In·

capere speciala.. Cum i n s ă aceaslAposibilitate este exlrem de redusa,

sa va dam citeva sugeslll

pentru amenoJBrEW I unui colt de lucfu

in care sculele s ă v ă fie la in de i n ămaximum de comoditate in

a c t i v i t ă ţ i i .Elementul principal il constitUie

de lucru, pentru care poate fiun birou sau o masa veche. evi·

i n t ă r i t ă cu h o l z ş u r u b u r i saua nu se m i ş c a in timpul

Pentru a-i feri s u p r a f a ţ a . esteca deasupra fie fixata

de lucru. Aceasta se prinde

cu mici menghine cu ş u r u b (din cele

. .

. . ...

J.. .. .

.. ... . .

folosi te la masa de traforaJl de celed o U ă capete ale biroului CJau meseiPe scindura vor fi fixate dispozitih lede stringere necesare pentru pies( ece trebuie prelucrate (confectionaraaacestor dispozitive va fi i n d i c a t ă u 18-

nor)Sculele pot fi pAstrate in se .arele

mesei sau biroului (bineintele'i daciacesta a fost prevAzut dinainte cu sertare) •

entru m ă r u n t i ş u r l - ş a l b e , ş u r u -buri, cuie etc - pentru unele scule

de mici dimensiuni se poate confec·

fiona din placaj b ă t u t in cUle,o l a d i t ăcomoda.. u ş o r t r a n s p o r . a b l l ă , p r e v ă -

z u t ă cu mal multe sertare, de alcatuirefoarte s i m p l ă . al carei desen il i n d i c ă m

a l ă t u r a t (fig 1 a, b),

Pentru sculele curent uttlizate -mai ales d a c ă masa de lucru se aflA

a ş e z a t a in f a ţ a ferestrei - 'IA sugerAm

un mod u ş o r de rezolvare: de o partede alta a ferestrei peretele se poate

acoperi cu plAti fOOlce cu gAure4e.Înaintea f i x ă r i i acestora pe perete, in

g ă u r e l e se introduc sirme rasucite Sifixate pe spatele p l ă C i l o r . pe f a ţ a apa

r e n t ă a plAcilor sirmele vor forma 0-

chiuri suficient de rezistente in carese pot a g ă ţ a sculele dupl utilizare.(fig. 2 a, b).

Daci masa de lucru este suficientde I a t ă nu se a f l ă in apropierea ferestrei, neavind astfel destulA l u m i n ăpentru lucru, se poale executa din

scinduri sau placa, o c o n s t r u c ţ i e careserveasci atit pentru fixarea unei

l ă m p I deasupra mesei ,cit pentrupAstrarea sculelor fixarea diferitelolaparate de mAsuri sau control.

C o n s t r u c ţ i a pe care v--o m d i c ă m seafl i reprezentalA in s c h i ţ a a l ă t u r a t ă(fig. 3) este a I c ă t u i t A din douâ cor·

puri paralelipipedice separate care sef i x e a z ă deasupra mesei. Unul dIntrecorpuri poate fi p r e v ă z u t fie cu citeva

s e r t ă r a ş e , f ie - mai simp lu - cu 2-3rafturi pentru scule mici. Pe celalaltcorp vor putea fi montate prize, borne,becuri de control etc., citeva instru

mente simple de m ă s u r i (ampermetru,

voit metru) in orice caz i n t r e r u p ă t o -rul de lumina.. Deasupra acestor douAcorpuri - care lrebut. neaparatfie de a c e e a ş i t n ă J t i m e - se f u : e a z ă cu

h o l z ş u r u b u n o scindura.. Aceasta vaserV1 drept raft pentru a ş e z a r e a obiec

telor gata confectionate. iar dedesubtse va monta lampa care va lumina masain timpul lucrulUI, Este preferabil ca

a c e a s t ă lampa sa he m o b i l ă . spre apermite dirijarea lummll dupa necesltali

Daci spatl ... dv. de lucru este foarterestrins sau se reduce numai la un

. c o l t i ş o 1 » , dupa terminarea a c t i v i t ă t i imasa de lucru poate fi strinsa; in acestcaz, o amenajare practicâ o poate constitui etajera prezentata in fig. 4. pre

v ă z u t a cu o parte orizontali rabatabilA.

Pe etaJere se p A s t r e a z ă sculele maimari, cele mArunte putindu-se stringe

in lada descrisa mai sus. Perdelutedin creton sau nailon opac pot inchide

masca complet spatiut din spatedupl stringerea mesei incetarea

a c t i v i t ă t i i .SteiaJul vi"" p u t e ţ i c o n f e c ţ i o n a si

singuri daci aveti de,a p u ţ i n ă experie n t ă Trebuie avut i n s ă g r i j ă ca intrea

ga constructie sa fie bine fixata in pe·rete, spre a prezenta suficienta sohditate sigurantA in timpul lucrului.

Am indicat toate aceste variantedeoarece c o l ţ ' de lucru trebuieofere nu numai spatiul necesar delucru, dar maximum de comoditate.Cum este foarte probabil ca activitateadv. sa se indrepte spre domenii foarle

diferite, este nimerit sa p r e v e d e ţ i dintimp cit mai multe variate posibilI

tali

Tol in acest sens. inainte de a in·cheia, mai i n f a ţ i ş ă m alAturat s c h i ţ aunui mic suport pentru pAstrarea pensulelor (fig. 5). Executat din stlnghlide lemn, acesta este p r e v ă z u t la partea

i n f e r i o a r ă cu o t A v i ţ ă de tablA, CBreimpiedicA murdArirea suprafetei dededesubt

Jntr·un numAr viilor vom revem in

atelierul dv. - pe care vi"" dorim cit decurind infAptuit - vom incerca sA

c o o l e c ţ i o n ă m impreunA,. cu mijloacesimple p u ţ i n costisitoare, citeva dis

pozitive utile in orice atelier de amator:citeva dispozitive improvizate de stringere. o menghinl mai tirziu, chiarun ministrung.

PinA atunci vA dorim succes la in

f ă p t u i r e a .atelierului propriu. sporla lucru

.

7/22/2019 7101 a-n


MOBILIERDEMONTABIL

DIN NUMAI

TREI TIPURI

DE ELEMENTERealizarea s i m p l ă r a p i d ă a unui ansamblu de

mobilier demontabil, alcltuit din numai trei tipuri

de elemente din lemn. n e c e s i t ă , tara indoiall, unn u m ă r oarecare de scule, un mic atelier poateprezentat in pagina a l ă t u r a t ă ) , material lemnos ş i ,mai ales, in a b s e n ţ a e x p e r i e n ţ e i . . . b u n ă v omulti p e r s e v e r e n t ă .

Din s c h i ţ a nr. 1 se vad dar dimensiunile forma

celor trei tipuri de elemente. Prin simpla suprapu·

nere a scindurilor elementele de tiP ca. se potrealiza m ă s u t a de inaltime v a r a a b l l ă pentru radiOsau televizor, suportun pentru glastre sau se poatemasca vasuf mal p u ţ i n estetic in care se a f l ă un

ftcus s u a l t ă plantA decorativa.Prin combinarea d i f e r i t ă l celor tret elemente se

pot realiza o mica banchetA cu suport pentru plantedecorative sau flcus o m a s u ţ ă alaturata - pentruvestiar sau camera de zi fig . 2.3). Vara, a c e e a ş i

c o m b i n a ţ l e sau o alti varianta poate fi f o l o s i t ă pentruterasA sau grAdini.Daci vrem sa. folosim mobilIerul pentru camera

copiilor (eventual o v a r i a n t ă a l c ă t u i t ă dintr-o bancheta mArginita de doua m l s u ţ e , atunci j n ă J t i m ~banchetei in general. a intregului ansamblu esterecomendabil s fie mai r e d u s ă ş i . evident. int reaga

c o n s t r u c ţ i e va trebui bine incleiatA sau fixata cuh o l z ş u r u b u r i (fig. 4) .

F i r e ş t e ca e 1 8 m e n t ~ e pot vana atit ca dimensluOIcit ca mod de finisare. in f u n c ţ i e de restul mobilierului sau de utilizarea careia ii sint destinate.

P ă s t r a r e a culorii naturale a lemnului sau vopsireain lacuri pastelate rAmine la alegerea f i e c ă r u i a . Lafel diversele completAri: perne colorate sau micasalteiulA din material plastic pentru banchete etc.Tn numerele viitoare vom incerca 'II dam citevasU..gestii in acest domeniu.

In orice caz, acest mobilier simplu este binevenitin orice gospodArie, iar utilizlrile vor putea fi variatede l caz la caz, in f u n c ţ i e de n e c e s i t A ţ i . ln plus, elajuta la crearea unui aspect modern l interioruluidv. Tn acest sens vA vom indica in viitor diversescheme simple pentru a 'II moderniza treptat camerasau a p a r t a m 8 n t u ~ astfel incit, pe nesimtite, s va

r e a l i z a ţ i un interior clt mai comod cu aspect modern, avi nd totodatA satisfactia de a vi-I fi realizatsingur.

c oaernTehnic

CASA N O A S T R ĂÎn contextul v i e ţ i i moderne, casa noastri. ca

asdzj v a l e n ţ e noi. constituind nu numaicadrul de desfl.$urare a v i e ţ i i de familie, dar uncontext absolut necesar de o d i h n ă . recrea re,culturi. Cultivarea acestui cadru, grija pentru

amen.)jarea l o c u i n ţ e i , c a p ă d . din acest unghi de

vedere s e m n i f i c a ţ i i deosebite. Pentru aceastase cuvine a s i g u r ă m l o c u i n ţ e i noastre o perfecd

f u n C ţ i o n a l i t a t e . un echilibru de s p a ţ i i culoare ,un calm ce se opune o s t e n t a ţ i e i . Pornind de laaceste e x i g e n ţ e . rubrica n o a s t r ă i ş i propune d .contribUie la formarea unui punct de vedere

a unei atitudini priVind f u n C ţ i u n i l e apartamentu-

lui. r e l a ţ i i l e dintre diferitele piese. mobilierul .corpurile de Iluminat, perdelele. covoarele. sto-

. de moblli multe. multe alte accesorii.

Dar buna g o s p o d ă r i re a unei locuinte incepe.f ă r i Î n d o i a l ă . cu efectuarea micilor l u c r ă r i de

i n t r e ţ i n e r e a inerentelor o r e c t ă r i ( m o d i f i c ă r i ) .r e p a r a ţ i i De aceea c o n s i d e r ă m rispundem

interesului cititorilor tratînd pentru inceput

tocmai aceste probleme, aparent neimportante.

care stau in puterea priceperea n o a s t r ă . Dar

numai acestea, pentru ci la unele i n s t a l a ţ i iaparate nu toate compartimentele ne sint accesibile. Acest lucru nu i n s e a m n ă i n s ă c ă pentru

fiecare a m i r u n ţ i ş » tehnic este necesar chem ă m un mecanic. ca d o v a d ă ...

U ş i l e ferestrele sint piese in m i ş : c . a r e . Seunu repede daci nu sint bine Î n t r e ţ i n u t ecorect folosite ( f ă r ă a fi f o r ţ a t e , trîntite .

O u ş i sau o f e r e a s t r ă care nu se inchide u ş o rnu trebuie f o r ţ . a t l . ci trebuie d. inliturim cauu .La u ş i l e de lemn montate pe gheremele. cele maifrecvente defecte se datoresc m o n t ă r i i incorecte

a balamalelor sau tocului. In acest caz este necesarmai intii observSm cu a t e n ţ i e d e f e c ţ i u n e a ,anume d a c ă balamalele nu sint la v e r t i c a l ă sautocul prezintl. u m n ă t u r i . D e f e C ţ i u n i l e acestea se

r e m e d i a z ă relativ greu duc deseori la deterio-

rarea vopsitoriel. Nu r e c u r g e ţ i la rindea pentru

a lua din grosimea foii u ş i i pentru aceasta se

usuci, iar golul f a ţ ă de toc cre.Jte. De preferat

si se i n d e p ~ r t e z e u m n ă t u r a tocului prin baterea

cuielor care prind tocul de gheremea.Nu b a t e ţ i cu ciocanul in toc, del v e ţ i l ă s a

adincituri urîte. ci c ă u t a ţ i cu a t e n ţ i e noarea

(capul) cuiului l o v i ţ i acolo prin intermediul

unei d ă l ţ i .Foarte des i n s ă , în special la apartamentele

noi. u ş i l e au defecte m ă r u n t e , nu sint rodate,

o p i d t u r ă de vopsea i n t i r i t ă . un cap de ş u r u bde la broasd care a g a ţ ă ... . i mai totdeauna lipsaunei pidturi de ulei in balama sau, cum i se malspune, in c.:pomele».

O u ş i trebuie gresati period, , atit la pomelecit la b r o a s c ă . d u p ă cum u r m e a z ă : s c o a t e ţ i

u ş a ( d a c ă s î n t e ţ i singur, f ă r ă ajutor, f o l o s i ţ i unlevier a C ţ i o n a t cu piciorul, vezi s c h i ţ a ) intro-

d u c e ţ i p U ţ i n ulei consistent. v a s e l i n ă . in p o m e l ăv e r i f i c a ţ i d a c ă rondela e b u n ă . d a c ă nu o i n l o c u i ţ i .

Nu u i t a ţ i broasca, care se poate gresa mai u ş o rcu o pompl. m i c ă de ulei a c ă r e i ţ e a v ă se introduce

prin gaura cheii. O p i c ă t u r ă de ulei a p l i c a t ă pelimba b r o a . ş t e i este bine v e n i t ă cind u ş a este

c ~ l c a t ă .in a c e a s t ă p o z i ţ i e se e x e c u t ă CÎteva manevre de

Încuiere descuiere pentru ca uleiul p ă t r u n d lin b r o a s c ă . d u p ă care trecem la montarea la loca u ş i i , o p e r a ţ i e care este mult mai u ş o a r ă d a c ă se

(ace cu un ajutor

In orice caz. Întii p u n e ţ i pomela de sus, pentru

a nu mai suporta in miini greutatea u ş i i . D a c ăp u n e ţ i intii pomela de jos. r i s c a ţ i s-o r u p e ţ i dincauu eforturilor laterale la care ar putea fiSUPUSi. Ş t e r g e ţ i cu g r i j ă urmele de ulei care

s-au prelins pe p o m e l ă pe cheie.D u p ă cum se vede. chiar i n t r e ţ i n e r e a unei

simple u ş i n e c e s i t ă c u n o ş t i n ţ e chiar unele scule

materiale potdvite.in numerele viitoare. vom reveni cu alte

exemple, cum ar fi izolarea ferestrelor, i n t r e ţ i nerea unele r e p a r a ţ i i la i n s t a l a ţ i i l e de a p ă ,robinete scurgere. electdce etc.

Vom da o listl a sculelor materialelor pecare este bine le avem in c a s ă s c h i ţ a unuI

d u l ă p i o r - v a l i I ă pentru p ă s t r a r e a lor.

7/22/2019 7101 a-n


s Ă NE

Boilerul descris alAturat este suficient pentrun e c e s i t a ţ i k t de consum ale unei chiuvete de bucAtariesau de baie, caracterizindu-se printr-o f u n c ţ i o n a r esigurA un cost de exploatare redus

Caracteristici tehnic.

Capacitatea rezervorului ............cca 6 IapAPutere .... ......cca l ,t kW/ll0 V sau 1,9 kW/220 VDebit de ă l d u .......cea 16 sau EI kcaVminut

lucru complici constructia ridica considerabil

cos1ul acesteia.DatoritA izolatiei termice, apa din rezervor se men·

tine caldA timp lndelungat.

Pe conducta de evacuare a apei neexist ind nici unrobinet, se exclude astfel un eventual pericol deexplozie la supraincAlzirea apei.

C o n s t r u c ţ i a boilerului

CONSTRUIMUtilizind o r e z i t e n ţ de putere mai mare sau d o u ă

montate in paralel, debitul de c ă l d u r ă Î n s ătrebUie i n u t e a m ă de faptul se solicita maiputernic r e ţ e a u a e l e c t r i c ă (mal ales in cazul tensiuniide alimentare de 110 V

Boilerul se compune dintr-un recipient e t a n ş cudouA racorduri (de alimentare evacuare), izolatterm ic prin realizarea unui strat de vatA de s t i c l ă sauvata mineralA la exterior. IncAlzirea apei se realizea-

Recipientul se x e c u t ă din t a b l ă zincatA in grosime

de 0,8 mm sau, daca se dispune de material. dincupru sau a l a m ă . Incheierea cilindrului pe generatoare se face in f a f ţ conform schitei, iar imbinarea

cu fundul prin bordurare. 1 m b l O ă r i l e se asiguraprin lipire cu aliaj de cositor. Partea s u p e r i o a r ă serAsfringe in afarA, formind o f l a n ş â cu lAtime de10 mm (eventual se poate adauga un inel de i n t ă r i r edin tablA). Pe f l a n ş a astfel obtinuta se traseaza un

cerc cu diametrul de 150 mm, in care se practica 8gauri echidistante, cu diametrul de 5,5 mm .

r

1 zA cu ajutorul unei r z i s t n ţ electrice speciale, carese poate procura de la magazinele de specialitatec i p i e s ă de schimb pentru m a ş i n i l e de spâlat rufetip «A/ba/uu (U.M. Cugir .

2 In functie de p o s i b i l i t ă ţ i se utilizeaza o baterie derobineti specialA sau una c o m p u s ă din robineti detrecere «teuri» conform schemei alAturate (mall .1/2 o) .

In circuitul electric se introduce un bec de cca15 W pentru controlul c o n e c t ă r i i rezistentei de tn -

3 catzire ta reteaConectarea la r e ţ e a se executa intermitent, ma

" nual, in functte de n e c e s i t ă t i . Evident, un termostatpoate executa aceastA operatie automat, i n s ă acest

Fi9. , . 1 - capitC exlerlor; 2 - capac rezervor ; 3 - eI -5 ma l metalicl; 4 - rezervor de alJl; 5 - suport de perete;

6 - racord de alimentare; 7 - izolatie termicl; 8 - re

zistentI de IncAlzire; 9 - tub de nivel; 10 - ritCfXd deevacuare; 11 - suport interior .

6

5

Firi. 2. Schema bateriei de robinete: 1 r.,blnelgeneral; 2-robinel de «apl cald,. allmenlarea boiferului) , 3 - ramiflcatie (leu); 4 - robinet de Mp re=-e» ,5 - amestec4tor (leu).

fir i . 3. Schema I n s t a l a ţ i e i electrice: 1-r:â: . lent lde Incllzire ; 2 - bec de control (15 WJ; 3 -IntrerupAtor.F7r1 . 4. Schemaconstructlvl ,1 detalii de x e c u ţ i e

P ĂCALCi-RECE

t

- R E Ţ E A

Din cauciuc cu grosime de minimum 2 mm se cro i e ş t e garnitura de e t a n ş a r e a capacului . Din a c e l a ş imaterial cu rezervorul se c r o i e ş t e capacul acestuia.Dupa gAurile realizate in f l a n ş a rezervorulUI setraseazl. cekt c o r e s p u n z ă t o a r e in capac garnitura .

In fundul recipientului se practicA g ă u r i l e pentruracordurile de apA pentru rezistenta de incAlzire(in functie de tipul acesteia) .

Tubul de nivel se introduce 'n racordul de evacuarese e t a n ş e a z ă prin lipire moale. Acum se monteaza

cele doua racorduri In fundul rezervorului, e t a n ş a r e afiind fAcuta. cu garnituri de cauciuc conform listei

de materiale, garnituri care se str7ng cu ş a l b epiulije M 14) .

In a c e l a ş i mod ca rezervorul se confectioneazAc ă m a ş a metalicA 8 i z o l a ţ i e i din t a b l ă 1n grosime

de 0,5 mm. In acest caz nu mai este necesarA asi

gurarea Tmbinlirilor prin lipi re.TabtB: fiind ceva mai subtire, se recomanda TnUi-

rirea marginilor de sus de jos cu dle un inel des i r m ă 3. Conform schitei se r e a l i z e a z ă din tablade 1 mm inelul de s u s ţ i n e r e a rezervorului.

Pe un cerc cu dia metrul de 156 mm trasat pe acest

inel se practicA trei gauri in care se introduc u r u b u r iM 5 x 8 pentru centrarea rezervorului.

Din tabl6 de 2 mm se decupeaza d o u ă f i ş i i de20 mm lAtime, din care, conform s c h i ţ e i se confec-

3

I1

---i. 110 V~ - - - - - - - - - - - 4 - - - - - - - - ~ - - 2 2 0 V3

R ~ C E

UN

Pentru l o c u i n ţ e l ece nu dlspun

de api caldi cu rentieste util

construimun dispozitiv simplu

ieftin

care s i suplineasciaceasti li psli.

2AMESTEC

P Ă CALCARECE

rOfTAt/ULA

ti~10

OET UULB

5

ETALIUL C

..;

1 ~

J 300

i , ţ . . Î A1

1

fI ...

U- oo...

:(VB

7

~ f0 5D

o E

7/22/2019 7101 a-n


tion"',z. cei doi suporti de prindere in pereteS u p o r ţ i de prindere suportul interior se asam·

bleaz. cu c ă m a ş a i z o l a ţ i e i prin nituire.

Rezervorul se introduce in interiorul c ă m ă ş i imetalice a 1 4 : . 0 1 8 ţ l e l se c e n t r e a z ă pe inelul de susti·nere se u m p ~ cu material izolant spatiul inelard intre rezervor c ă m a ş A .

Capacul i z o l a ţ i e i se c o n f e c t i o n e a z ă tot din tablAde 0,5 mm. astfel incrt intre f o r ţ a t pe c A m a ş ă .bolatia termica se r e a l i z e a z ă sub capac.

DupA amplasarea in perete se fac conexiunile lainstalatia de apl la reteaua electrica.

Daci racordarea la instalatWi de apA se executi cuţ e v i metalice nu din cauciuc sau material plastic,nu este necesari realizarea l e g ă t U r i i dispozitivuluila pAmint.

F u n c ţ i o n a r e

Se deschide robine.ul nr 1, (fig 2) care ulterior seva utiliza numai pentru eventuale reparatii sauc u r ă t i r i ale boilerului

Robinetul nr. 4 livreazA a p ă rece de la retea. Pentru umplerea boilerului cu a p ă se deschide robinetulnr. 2 a p ă caldA). Apa p ă t r u n d e in rezervor seridica p î n ă la c a p ă t u l tubului de nivel, dupa carecurge prin teul de amestec 5. Acum se inchide robinetul 2 se conecteazA r e z i s t e n ţ a de incalzire lareteaua e l e c t r i c ă .

D u p ă cea 10-15 minute ( f u n c ţ l e de puterea rezistentei, temperatura apei din relea temperaturaapei calde) se poate deschide robinetul 2 obtinindapa c a l d ă . Daca in timpul utilizani apa c a l d ă ser ă c e ş t e , se va Inchide robinetul 2 se va a ş t e p t aciteva minute. Rididnd mutt temperatura apei calde(cea rxP e) ublizind...o in amestec cu ap i rece, se

m a r e ~ t e debitul de a p ă c a l d ă pentru spAlare (cea4O- C).

D u p ă intrebumtare, robinetul de apa c a l d ă seinchide r e z i s t e n ţ a de incAlzire se deconecteazAde la r e ţ e a pentru II evita supraincAlzirea ulterior

d e z e t a n ş a r e a rezervorului prin topirea lipitunlorarderea garniturilor etc.

Daca in boiler r ă m i n e a p ă caldA, aceasta se men·tine laotemperatuni r i d i c a t ă timp indelungat La o

n o u ă utilizare a boilerului apa se i n c A l z e ş t e multmai repede, intrucit rezervorul celelalte elemen temetalice d,n interior sint calde .

Precizare: eiecfrozii incJlzilorulul electric - matenal publicat In nu mirul precedent al revlltel - li nl din gral't

SECTIUNE•

12L P T CIJ ALIAJ Sn

rc

;1

OET LIUL OR CORD DE

EVACUARE

N,.1.

O

1

•3

4

5

6

7

8

9

10

11

''

« • s

»

- -:

Reper Buc.

1 2

Rezervor 1

Fund rezervor 1

Capac rezervor 1

Cirnati 1metalicl

Capac exterior 1

Inel 1de s u s ţ i n e r e

S u p o r ţ i 2

'ntlriturl 2

Tub de nivel 1

Garnituri capac 1

Record de aII· 1m,nl.,.

•x

CInd vi s u f o c a ţ l În dldura slillde cfnemno,raf cu i n s t a l a ţ I I de ven·t i l a ţ i e ultramoderne sau cind «Ra·pldul» a Incasat trei ,olurl conse·cutive ,i aerul de pe intregUl stadionnu mai ajunge. s c o a t e ţ i din buzunar microventilatorul i n c e r c a ţ i .in milura p o s l b l l l t l ţ l l o r , si vi ,, c o r l ţ i . . . Ventilatorul pe care·1 prea

xend.m in cadrul acestui articoloferi, date fiind dimensiunile sale

reduse. p e r f o r m a n ţ e remarcabile.Micromotorul de curent continuu

utilizat (4), de a b r i c a ţ i e cehoslovacii,alimentat la o tensiune de 4,5 v o i ţ i .dezvolti 0,5 w a ţ l la o t u r a ţ l e d... 500 de r o t a ţ i i pe minut. Energia

electrld este furnlzatl de trei ele·mente de baterie «Pionier» de 1.5V 2). Ventllatorul propriu-zis esteexecutat dintr·o ta1bl din materialplastic. tn care s·au practicat d o u ăfante. Cu ajutorul arlploarelor (10)fixate prin nlturi (9) in fante, paie.tele (8) Iau, in timpul f u n c ţ l o n l r i l ,o p o z i ţ i e perpendicularl f a ţ l decorpul ventllatorulul. In repaus, pa·letele se apropie de ventilator, ocu·pind astfel un s p a ţ i u minim.

Pentru O v e n t i l a ţ i e eficace, paie.tele, executate din bandil de o ţ e l

elastic - dintr·o ruleei metalld. deexemplu - se vor inclina sub ununghi de aproximativ 30° f a ţ i deplanul lor de r o t a ţ i e .

Corpul ventllatorulul este con·stltult dintr-o lanternil r o t u n d ă detip «Pionier» (1). din care au fost

scoase becul i oglinda renectoare.Motorul (4) se flxeazi Într·o cutiecllindrlcl de medicamente (5), vops i t ă In Interior cu lac, care se l i p e ş t ed. corpul din f a ţ l al lanternel (7).Circuitul electric utllizead contac·tul electric (3) al lanternel II, incontinuare. un cilindru s u b ţ i r e dealami (11), care constituie de faptun contact rotitor. Prin intermediulunul ac cu glmllie care p e r f o r e a z ăacest cilindru t r a v e n : e a z ă parteadin l a ţ i a lanternei (7), polul ne,ativ al baterlei se conectead la unadin bornele micromotorulul. Cea·lalti barnl se racordeazlla o lamelie l a s t l c ă din alaml. pe care se prea

seazi polul pozitiV al baterlel.Ventllatorul are o greutate re·

d u s ă un aspect elegant. Iar volu·mul de m u n c ă necesar c o n f e c ţ l o ·ntrll lui este redus la minimum .Costul materialelor necesare nu de·

p ~ e l t e 50 de lei.

t . Corpul la t .,n,1Z. a. ' . r l l 1,5 V

7. C.pacul lant .rneiL Paletele venUl.torulult. Nit

Material

3

Tab lAzlncati0,8 mm

idem

idam

TablA0.5 mm co·silorill

_dem

Tabla 1 mmzlncati

Tabl12 mm

SIrmA

Ol34

Cuprusau alami

Cauciucgrosimemin. 2 mm

Bronzsau alaml

DETALIUL EAACO D ce

LIMENT RE

1 tnt,.rupltorul lant .rn,14. Motor electrle d, C.c .$, Cilindru de plastic.. V,ntUator

LISTA DE MATERIALE

D,mens,unl12 Racord de 1

evacuare

4 13 Garnituri racord 2

ti 14Ox4oo(brut 14 Piuli,e racord 2

4'5 x 890)• tso 15 Rondele racord 2

; 160

; 300 x 480 16 GarniturA etan· 1(brut ş r e rezistenti .au960)( 490) de TncAlzire 2

; 320

17 Piuli,A de fixare 1

.:wox .130 a rezistentei de .auTncllzir. 2

2)( 20)( 400(2 buc.) 18 Ş u r u b u r i cu plu· 8

IIt i ,albe pen·ti 3><950 Iru fixarea capa·(2 buc.) eului rezervor

ti 12)(374 19 Idem pentru 3cenlrarea rezer·

\lorului p. inelul; 150 de reazem

20 Nituri .ti 20)(28, 21 RezistentA da 1conform Indlzireschitei

><l 300

(,,,,

10. Atlpioarl de rotatie11. Cilindru de . Iaml11. Conductor Izol .t

idem

Cauciucgros. 2 mm

Bronz

sau alemATablA O l

gros.1,5mm

Kllngherit

Bronzsau alamA

Ol38

Ol38

Ol34

Tip_Albalux»(U.M.Cugir)

.. 20 x 36,cont. achitel

.. 14x .. 20x2

M 14

;16x ;2 x

Conform modelulul de rezistenti de Incllzlr. procuret.

idem

M5x8

M4x8

; 3x4

Minimum1 OOOW

OETALIUl FINEL DE

S U S Ţ I N E R E

LM14 I ~

7/22/2019 7101 a-n


Ca urmarea d u r a b i l i t ă ţ i i s c ă z u t e

a n ţ u l u i de d i s t r i b u ţ ia motorului«Fiat 850,)

fi rma constructoarea i nlocuit l a n ţ u l

cu un singur rind de zale

cu un l a n ţ dublu ,cu d o u ă rinduri de zale.

inlocuire care atrage

schimbarea

celor d o u ă pinioane

de d i s t r i b u ţ i e .

R

LANT•

DE DISTRIBUTIE

S pLuSAU DUBLU?

Reproducem mai jos r e c o m a n d ă r i l e firmei conslructoare privind m o d i f i c ă r i l e ce trebuie f ă c u t e lapiesele originale pentru a asigura o funqionare

corectA.Aplicarea l a n ţ u l u i dublu de d i s t r i b u ţ i e atrage ur

m ă t o a r e l e m o d i f i c ă r i a r ă t a t e in figura 1:- scurtarea lungimii totale a fu l iei arborelui cotit

de la 46 1 mm la 32 75 mm

- reducerea grosimii inelului d i s t a n ţ i e r de la

17 mm la 8,5 mm.

Pentru inlocuireal a n ţ u u i ş i

pinioanelor dedistri

butie nu este necesarA demontarea maiorului depe ş a s i u . (Cei i n t e r e s a ţ i in realizarea acestei modi

f i c ă r i pot obtine de la r e d a c ţ i a n o a s t r ă ordinea optimAa operatiilor de demontare.)

u p ă demontarea pinioanefor se va avea g r i j ănu se roteascA arborele colit sau arborele cu came.

Dupa modificarea pieselor conform figurii 1, St

monteaza mai intii pinionul de pe arborele cotit,apoi punind lantul pe ambele pinioane, fAr6 a rotivreunul dintre arbori, se monteazA pinionul de pearborele cu carne, urmArind ca semnele de punerela punct a distributiei s i fie a ţ ă in f a ţ ă (fig. 2 . De-

calarea d i s t r i b u ţ i e doar cu un dinte atrage der&glarea motorului.la montare trebut8 de asemenea avut g r i j ă ca

l a n ţ u l s i fie corect montat, astfel i ncit ghearelel a n ţ u l u i s i barboleze uleiul. Atragem a t e n ţ i asensul de r o t a ţ i e a motorului eFiat 850» este inversfatil de cel al acelor ceasornicului. Pozitia corectAa ghearelor este arAtatA in fig. 2.

MentionAm de asemenea e l stringerea ş u r u b u r i -lor de fixare a baii de ulei pe capacul de d i s t r i b u ţ i ecare este din aliaj de aluminiu , trebuie fAcutA cu

g r i j ă pentru a evita deteriorarea filetului.Se recomandA ca inlocuirea lantului de distribu-

tie fie c o r e l a t ă cu inlocuirea garniturii de etanş a r e (simeringului) din capacul de distributie a

c ă r u i durabilitate este sensibil e g a l ă cu cea a lantului de d i s t r i b u ţ i e cu un singur rind de zale.

32 .7:l

urll. t fn c Î f C u ~ ~ rutlMl n ..m. murt decU un c.m.t d.

Ule, un ulon Îm«ul.t 1 unul In I» I KI l stlll. d. (unctlun .II COndUCI/OM. IIUtO din Imllflm.

Mourc $1 n. fHmln tHx l (sperlmcu succes) «us i I .ustr mIII multd « lt neceurl : un triunghi d. I I r ~ t l -

un st ingII« d. lI1undlu . c.ntuI I.Igurllntl. cllblu de I.morCIII. etc.

it prln , e I.nlul IIntidelllP/lnt • , arIMfN $11111 ,1 unele ut l l lzk .. orn .men lllM .

UTO - SERVICE

D.fectiunl Caute

R

Remedlet 1

Motorul nu pOlne,t. Contact. tntrerupt• • u .1.- Se con trol_zI. u r i ţ l ,1 ••• rlngbe la b.t.r u la c.blal contactele

8.t . r l . de.cllc . t l Se pOf ne,te In vitelll • doua prin Im-

plnger.

Moto rul nu porn.,t. d.,1 Finle de .pr""'-e.."-br.n- Se::brlln, e u ldemarorul tunqlon • •zl ta t . ,-1.

Co n tact. Ia bUl". S . controleu l , •• CU I' ' ' ' 1 ••• , lnobo blnl .au IU ptOl

IIp.1 de bendAli S e ump le rezervor ul

Pompa d. b.nzlnl detect Se I.par pompa

Colarea molorulul la fa · JlclOfUI d . r.lenll Infundat CurlUrea c.rburatolululI.ntl

Oprl r_ motorulul cind Jlclorul principal Infundatecc.l .rlm

Raleurl 'n timpul mereu- Ruptorul delegl.t Se regle.zl1.1 Bulll defect. Se Inlocul.sc: bu jlll. defecte

Se .prlnd Indlcatoalel. Se vltl1fid nlv.lul d. ulei 1. molol. 'n -luminoase pentru pI•• · tind.r curelei. nivelul lichldulul Inun e. ulei ,1 t .mp.raturl u .u l de . 'pan. lune.

", Se completeazl uleiul. S . Intinde c u-r• • ua, complet.azl cu p I dl.motll

dupA ce ..... licit (nu •• u turn. aplrece efnd molorul • • . fo.rte c.ld) .

7/22/2019 7101 a-n


•

o

DISPOZITIV

Sistemul (fantifuro, pe ... vi l propunem,

se reduce, în principiu, la UD sistem de alarmare, apt utilizeze p o s i b i l i t ă P 1 e tehnice

i n s t a l a ţ i i l e existente) ale propriului automobil

A1ege:'CI schemei depinde de felul cum sint

a c ţ i o n a t e daxoanele de de-e i n e - e : - u p ă t o : - u 1de la voiau: di:ect sau prin ~ e l e u De exemplu,

la automobilele .Dacia> 1 100 sau 1 300. Renault>-l0 claxoanele sint a c ţ i o n a t e di:ect

prin conectarea sau i n t r e : - u p e ~ e a polului +.La a= ipu:i de automobile, folosind scbe

ma din fig. 2, in momentul deschide.-ll u ş i l o ~de dItre o p e r s o a n ă v i z a t ă n e b i n e v e n i t ă ) ,claxomde incep sune. I n t r - a d e v ~ , la u ş i

e x i s t ă Î n c - e : - u p ă t o a . - e (pe fuuI de m a s ă saupolul ) pentru lampa intenoa.-:1 a m a ş i n i ii n t r e r u p l r o a ~ ca..-e inchid citcuitul la deschid e ~ e a u ş i i Folosind un releu oa.-eca.--c (de

tipul rdeulw pentru claxon sau al celuiutiliza[ la ofa2:a mano lumini fiIindu-1 astfel

'. __ . . - i tu tu i de a c c ~ .. In primul rind

. . . . . . . . . . KCkhMekw . . . mOttM. rimln.... _ .............. circ.., rut ... . h c . I cs.

................... Mdt riacant . obo ...c..-.... . . . . . . . . . accid«rtArt1e auto {cu un

.... . . . _ I prim,. prim'" c:' mat.................... odern .

,COHTN.JM,f ".,r/IG

III

Imagln_ celor doui paAVttf..m..nechin .. lvate» InI n ' ~ clipa KcldentirH prin c.ontrapr.alun.. unor pef'n •u, , * instantaneu, aRfei Ind . . . . ImpiedJc.t c.. . .pult..... celor doui Yk:tIme p o t e n ţ i a l . a..,. p.,.bt1z:ulma,lnii, par. ai Indk:. o noul metodi (lnd<Nriuna ct. originali) de limita'. a connclnCeior Kcidentirli.

O ...... ......... (eu o ,..:Iuc«e ... d ... t• n n 2 $ 1411'iculozttate) o con.tl -

tuie, ... tndot............ cerectI - m . a ea la drumn cazul accidentelor auto

In momentul ,oculul propriu-zi.. a . . cum Indlc:.l ,1KhiCa d . det;fi,ur.,.. a accidentului, o inatalatie pneu matlci automati prolec:teazi c.l . doui perne protec loere - cu o al.. ictt.ale ,i o presiuna interioeri de gaz

con'enabile - sp pa.ug.,ti de pe banchet. din t ... ama,inii. c., . In s..-elel la Vltez. m . . . ,laci o ac.cldentaramortalA.

PERINELI DI CO.T•• ....U . I •• EF'e . . t -EDICIT CE.TU.ILI DE a ' .U I tA .TA ,

lung- . C*IIturtiOf • aiguranti- Purtar . or In ' uneoriIncomodl (limrtrnd ItberUtM mltclrtl .. crelnd o anumepsihod .. cclIItorte fortatl_), le lec. Indezirabileconduce la o aJmpll acceptare f o r m acolo unde. prin

.. purtar_ IOf .. e Indusi In norm-'- obliglltoril deDaci a'atamul pemelor d. contrapr.alune eate aortlt

.au nu unei ulilh:irl largi cu • •n.. de gen_allza, . o 'a

dO'edl numa' timpul _ _clrcula11e rutierA.

V E R I F I C Ă R I REGLAJE IMPORTANTEDupi fiecare .,j OGO km- inlocuirea uleiului la motor

- verificarea fntinderii curelei venti-latorului (sageata maximum 6-7 mm)

DupA. flec.ue 5 _ km

- controlul completarea (daci enecesar) a valvoflnel la tran.mi.ie. apei

distilate la acumulator 1 cm deasuprapllcilor), a circuitului de ricire, a apeila .pAlllorul de parbriz, • lichiduluide frml;

;un;; on•• ooolo< (1011.k p, pate - 1,7 kgVcmp)

t5_ kmi mentului la fillrul de

a8r i filtrul de ulei;- Inlocuirea valvolinei la tr.nsmi.ie;- gresar. camelor-rotor di.trlbul-

tor - aprindere,dinamulul, a r t i c u l a ţ i i l o rla capot&, bal.malelor, broa,telor, axelor, ,terglloarelor de p.rbriz;

- c u r l ţ i r e a sau Inlocuirea capsulel.nlidefl.gr.nte din circuitul de reeuperare a vaporilor de ulei;

- f ix ar ea oraanelor mecanic. i ansamblelor amortizo&re, • arcurilor, abaralor de protectie;

- regle ju l fr fnei de pic ior al celei demini (joc pedali ft1nl - 5 mm);

- re-glalul ambreiaj ului (joc la extre

mitate. levlerului - 2,>-3,5 mm);- circuitul de frlnare: controlul nlve-

lulul IIchldului din rezet'Vor, verificareafurtunurilor etan,eliatea aener.ll;

- circuitul de ricire: verificarea a•• n,eHltil str1nger. leglturilor; la 2 .ni

sau 30 000 un se spall sistemul fi seInlocule,te lichidul;

- galeriikt de .dmi. i ...ev.cuare: v ...rificarea 1 strIngerea ,uruburilor brlde;

- verificarea re-glajul jocului cul

butorllor (Ia rece, admisie-O.15; evacua re- 0,20 mm);

- chiulasa: verificarea ti strIngerea,uruburilor ( ---5,s-t,5 kgfm) ;

- curlUrea carburatorului;- ver if icarea .nsamblulul jocuri di -

rectie (vol.n, roti);- verificarea paralelismului rotilor fa

(deschidere 0-3 mm, f i r i Incirci turl);

- echipamentul electric: verificare.hujiilor (jOC eledrozi - 0.5-4.1 mm);verificarea ti u r - i ţ l r e a bornelor acumu torulul, verificar • ruptorului (joc contacte - 0,4-0.5 mm);

- verificiri fi reglaje la u,i. ge.muri,broa,le, capote, , tergltor de parbriz,spl i i tor de parbriz, comenzi i semnaIIz'ri;

Regla)ul ralentiului: • • rote,te ,u rubul de .er ploi se obtine t u r a ţ i a d .

ralenti (7'5O-aOO de rotatlVminut), apoi

se rote,.e ,urubul da combustibil plnlcInd t u r a ţ l a .tinge m.ximum pO.ibil.

Se repetl aceste doua o p e r a ţ i i plnlclnd turatla m.xlmi reglatA cu ,urubulde combustibil aste cea de ralenti ~700 de r o t a ţ i i / m i n u t ) ;

Regleiul f.rurilor ae face cu m . ş i n af i r i Inclrclturl, automobilul fiind at ezat pe o supr. l . t l orizontalA. perpendicul.r pe un perete, 1. 10 m dist.ntA deac.sta. La faza lungi. - douA f.sciculeluminoase paralele cu axa ma,lnii -se re-gleazl cu ,uruburile din parte.l de.ua a ramei f.rurilor. La faza scurti,petele luminoase trebuie a l fie . itu.·ecu 11).-25 cm sub nivelul .xului f.ruriler,reg jul .fectulndu-ae cu ,uruburile dinp.rte. de joa a ramei farurilor;

Umplerea fi purjarea sistemului dericire: ameslecul antigel asiguri Impotriva lnghetlrli plnl la - ~ C la 2 anisau 30 000 km se fac golirea, .p l l . re.fi umplerea In u r m ă t o a r e a ordine: deachiderea robinetulul de nciJzlre, umplerea vasului de expansiune plnl la 30 mmdeasupra reparului maxim, deschiderea ,uruburilor de purjare, plinul r.diatorului. Introducere. In motor cu pomJ'ade apl, In regim de ralenti . c u-ter.t(1 500 rotatilt'minul), umplerea radiatorulul, .Irtngerea ,uruburllor de purjaredupl ce s-a oblinut,la ele, jet continuu

de lichid, f i r i aer, completarea radia

torului stringerea b u ş o n u l u i , verificarea nivelului in vasul de expanSiune

VRETIS Ă .

Ş T I Ţ I

Pentru propunerisugestii

s o l u ţ i iî n t r e b ă r i auto

f o l o s i ţ i cuponulR.A.

7/22/2019 7101 a-n


VI in tereseul autoturismul ca sport ,1 p e r f o r m a n ţ AD o r i ţ i s u n o a ş t e ţ l l n fiece moment tu a ţ i a m a ş i n i i pe care o c o n d u c e ţ I ?O primi recomandare:

UN

TUROMETRUELE TRONI

Nu sTnt de loc pulini automobili$tii care, urmindexemplul marilor 8$i ai valanului ai autoturlsmelorde p e r f o r m a n ţ ă , doresc s ă - ş i Instaleze, a l ă t u r i decelelalte instrumente de bord, un turometru. Utilitatea acestui aparat este i n d i s c u t a b l l ă Iar d a c ă el nuse monteazA t o t u ş i pe majorltatea automobilelor.aceasta se d a t o r e ş t e rn primul rind pretului de costrelativ ridicat. Turometrele de f a b r i c ă sint actionatemecanic de la arborele motor prin intermediul unuicablu special. Arborele motor este r o s ă greu accesibil,astfel c i Instalarea u l t e r i o a r ă a unul tUfometru cu actionare mecanlcli este practic I m p o s i b i l ă .

In cele ce urmeazl se dau descrierile unor turometreelectronice a ci ror montare este s i m p l ă , iar In componenta lor I n t r ă piese a cAror procurare nu ridica

prea multe probleme.Principiul de functionare a turometrelor electronice

se b a z e a z ă pe numArarea scinteilor produse de contactele ruptoru lul aprinderii. NumArul de scintei ested irect p r o p o r ţ i o n a l cu t u r a ţ i a mOlorulul, conform

relatieI:._n_C

30 MBunde s este numArul de scintei pe s e c u n d ă ,

n - numArul de rotatii pe minut ale arborelui

motor,C - numArul cilindrilor,M - numArul timpilor motori (2 sau 4),a - numirul bobinelor de I n d u c ţ i e .

De exemplu, la un motor In 4 timpi, cu 4 cilindri, cuo singurA bobinA de Inductie, la turatia de 3000 derotatii/mlnut se produc 100 de scintei/secundA.

tn turometrul olectronic fiecare dintre aceste scinteiproduce cite un impuls dreptunghiular (fig. 1) , cu

durata t i ' Tntre doua Impulsuri succesive curentuleste nul. ad un curent de aceasti formA se conec-

1

-10flF/12V~

pri maruluI bobinel de Inductie, dind n a ş t e r e pe rezistenta f\ din circuitul de colector la impulsuriaproximativ dreptunghlulare. Impulsurile din colector au insa durata variabilA, In functie de t u r a ţ l ede regl8Jui distantei dintre contactele ruptorului. Dependenta aceasta se e l i m i n ă prin derivarea impul surilor dreptunghlulare. La blocarea tranzistoruluI,condensatorul C. se I n c a r c ă prin rez istenta R, dioda0 4 prin Instrumentul de mAsurA; la int rarea Iranzlstorulul 1n saturatie, co"densatorul se descarci prindioda O" r e z i s t e n ţ a R, prin tranzistor. IncircArilerepetate ale condensatorului C

produc prin instru

mentul 1 un curent a cArui valoare medie este pro p o r t l o n a l ă cu turatla, Comanda tranzistorului este

asiguratA prin diodele OI Dt, care au rolul dea proteja tranzistorul la supratensluni.

Mir lmea tensiunii de alimentare a colectorulul

mfiuenteazA direct asupra indicatiei inshumentulul,tntrucrt tenSIunea baterlei de acumulatoare din automobil v a r i a z ă In l imite destul de largi, tensiunea dealimentare trebuie stabilizati. Pentru aceasta se prevAd dioda Zenner Da rezlslenta de limitare R Inlipsa stablllzArll, la variatia cu numai 1 V a tenslunu

bateriel, I n d i c a ţ i a se m o d i f i c ă cu circa 20%,Turometrul se poate allmenta de la acumulator de

6 sau 12 V. Pentru allmentarea de la 6 V rez istentade Umltare R, se ia de SOfi/0,5 W, Iar dioda Zener

JlL-__ Irb ~ . : :1

o,+ 15 ':;( + l ' 2 V ) ~ - - - - ' - ' - - + - - ' - - - - _ - . J

J;.rDz

o,

"t"

+12.,, 9+6V)

teazl la bornele unul millampermetru, acul indicatornu poale urmiri pulsatiile rapide se s t a b i l e ş t e Intr-opozitie medie. Oevlatia acului este p r o p o r ţ i o n a l A curaportul dintre perioada ti cit trece curent prin Instrument pauza t. dintre Impulsuri succesive.Cum pauza dintre scintei este determinati de numArul de sclntef pe s e c u n d ă , rezulUi c i i n d i c a ţ i a instrumentului este p r o p o r ţ i o n a l A cu l u r a ţ i a iar scara sepoate etalona direct In rotatiVminut.

Schema unui turometru electronic simplu cuprtnde

un singur tranzistor (fig . 2) . TranZistorul este blocatdeschis periodic de cAtre tensiunea la bOlnele

lE]

trebuie s i albi o tensiune de stabilizare mai m i c ăde 5 V (de exemplu, aZY83, 04V7); r e z i ş t e n t a R. seeliminA. La allmentarea cu 12 V, rezistenta de l imitare

se ia R - 300-330 0/0,5 W, rezistenta R - 390n., Iarca stablllzator se poate folosi orice d i o ~ 1 Zener cutensiunea de circa 7 V (de exemplu, DZ307, de fabricatie romAneascA). Celelalte elemente de Clrcuil.dlodele 0l,, Dt $i sint de preferintA din familiileOR 300, AI-Ll sau A 7, dar se pol utiliza eventual ,iEF0108; dioda O, este EFO 106, iar tranzistorul T \,::

EFT 307, EFT 308, EFT 322, EFT 323, EFT 352, EFT 3:»./CONTl NUAFtE. N PM:; U

F I Ş I E R AUTO. F I Ş I E R AUTO '\

PE SCURT DESPRE:

SKODA100, 100 L, 110 L

F I S Ă T E H N i C Ămotor

putere

cilindree

raport decompresie

alezar'cursâ

cuplu motormaxim

presiuneauleiului lamotor

transmisie

punteadin spate

punt.adin f a ţ i

roti-pneuri

i n s t a l a ţ i aelectr ic i

bulii

caroseria

dimensiuniecartamentfatA/spate

CP(SAE)

cm'

mm

kgfm(SAE)

kgVcm'

mmampatament mmgarda la sol mmlungime mmlAtime mmInAltime mm(lnclrcat)

greutate- proprie kg- totali kg

(echipat,alimentat$i Incarcat)

- sarcina util i

p e r f o r m a n ţ evtteIi max. fl;nVorAcon8um de

100 100 L 110 L

4 timpi, 4 Cilindri in Imie, cubenZinA. cu carburator, r ă c i tcu a p ă , cu supape 1n cap

C8 CP la 55 CP laC750 rot/mln 5000 roVmln

988 1107

8,3 8,8

68 68 72 68

7,5 kgfm la 8,8 kglm la3000 roVmin 3000 rot/mln

1,5 kgfJcm la 2 k g f / c ~ la2000 rotlmin 3OOOrot/min

C vIteze Inainte, toate sincronizate, una Inapoi

semiosil pendulare cu roti cuamortizarea ş o c u r i l o r inde

p e n d e n t ăsuspensie independentA cuarcuri elicoidale amorti

zoare telescoplce, frlni hldrauticA (cu douA circuite)cu tamburfr lni de mIni, mecanicA

suspensie IndependentA cuarcufl elicoidale, amortizoaretelescopice 1 stabilizator detorslunefrInA hldraulicA (cu doui circuite) cu discuri

155-lC

12 V, baterie de acumulatoare35 Ah, dinam 300 W; demaror0,8 CP

PAL SUPER SUPER14-7 (225) -8 (240)

metalid, Inchisi, C u,I, auto

portanti, 4-5 locuri, portbagaJ0,34 m' (40 kg), IncAlzire cuapA caldA

1 28(\11 2502400

17.415516201390

715 790 7951180 1 195 1200

375

125 128

7,6combustibil V100 km 8ce 98enzini

c a p a c l t A ţ lmotortransmisiefrinerezervor decombustibil

sistem derlcire amotorului

2,5-<4 I ulei

2,5 I valvolinA0,5 I l ichid de fr lni

32 b e n z i n ă CO 956,8 I l ichid antigel, cu

punct de I n g h e ţ a r e-25 C.

In numArul viitor: reg'aJe, i n t r . ţ l n e r e precum,1 I n d i c a ţ I I speciale privind interschlmbarearoti lor ,1 reglarea farurilor.

\ . I Ş I E RAUTO.

F I Ş I E R A U T O ~

7/22/2019 7101 a-n


s. spunevisul secret

al f i e c ă r u ifotograf amator

ar fi

f a c ă film.Prea p u ţ i n i

insA indrAznescse apropie

i n t r a d e v ă rde aparatul

de filmat,speriati

de tehnicad i f i c i l ă

a f i l m ă r i i ,de costul

foarte ridicatal peliculeii mai ales,

d multdiscutata

tehnologiede developare.

Desc ·Jld aceasd. n o u ă r u b r i c ă - C'NETEHN'CAde 'aA la Z -. ne propunem d e m o n s t r ă m nici ospai

nu este intemeiati acolo unde e x i s t ă o pasiuner e a l ă tehnica filmului. pe care n-o vom desprinde

de o cerd. v o c a ţ i e . SE Î N V A Ţ Ă incet. greu, dar nici oc l i p ă peste puterile noastre. A ş a d a r . CÎteva cuvinte.mai intii, despre aparatul de filmat. Din punct de vedereoptic. acesta este un aparat de fotografiat dotat cu un

obiectiv cu d l s t a n ţ l f o c a l ă r e d u s ă . cu luminozitateunghi de pozl normale. in variantele pentru amatorinu are nevoie de punerea la punct, iar diafragma nu

s e r v e ş t e decit pentru reglarea c a n t i d . ţ i i de l u m i n ă ,deoarece timpul de expunere este determinat de cadenp de filmare. Unele aparate de filmare sint dotatecu o u ă sau trei obiective, de d i s t a n ţ e focale diferite,dispuse pe un carusel, flcind p o s i b i l ă astfel modificarea

î n c a d r ă r i i f l r ă ca punctul de s t a ţ i e s ă se modifice.In afara I n d l c a ţ i i l o r pe care amatorul le g ă s e ş t e in

prospectul de Î n t r e b u i n ţ a r e , i n d i c a ţ i i privind modulde Î n c ă r c a r e . punerea in f u n C ţ i u n e etc., este bine

r e ţ i n e m formatul imaginii este 5tandardizat nupoate fi modificat ulterÎor i gre,elile de aprecierea luminII sînt iremedlabile.

Filmele Î n t r e b u i n ţ a t e de amatori sint reversibi1e.color sau alb-negru. pentru filmele ne sperie celmai mult :

Tehnoloaia de developare este i d e n t i c ă cu tehnologia d e v e l o p ă r i i filmelor fotografice reversibile

prelucrare foarte c o m o d ăDimensiunile ramei sint de aproximativ 30x 30 cm,

dar acestea vor fi stabilite precis prin î n c e r c ă r i inf u n C ţ i e de modul in care s-a realizat prinderea filmului.

Se taie dintr-o bucati de tub izolator cu lungimea de30 p i n ă l a w cm diametrul1.5 cm. de-a lungul generatoarei. patru f i ş i i din plastic cu l ă ţ i m e a de cel p U ţ i n 1 cm.O p e r a ţ i a se e x e c u t ă cu ajutorul unui bisturiu sau al

unui c u ţ i t a ş cu l a m ă i n g u s t ă , s c u r t ă foarte bine ascuţ i t ă .

In f u n C ţ i e de l ă ţ i m e a filmului pe care il u t i l i z ă m . f i ş i i l ede plastic astfel o b ţ i n u t e se sudeul cu ajutorul unuiciocan electric de lipit ca in f i g u r ă . D a c ă p r o e m i n ~ n f e l ecare au a p ă r u t in urma sudurii nu au un aspect regulatsau p e r f o r a ţ i i l e filmului nu i n t r ă precis in ele - sevor ajusta cu ajutorul bisturiului.

Din a c e l a ş i material se vor executa s u p o r ţ i i rameicare trebuie stea precis p o z i ţ i o n a t ă pe fundul t ă v i iin care se va face developarea. Se s u d e a z ă piesele «a»pe unul din s u p o r ţ i se va i n f ă ş u r a un film cinematografic. determinÎndu-se astfel lungimea ramei. Pentrudevelopare filmul se va î n f ă ş u r a cu emulsia spre exterior.

Piesele «a» se taie la lungimea n e c e s a r ă apoi. inc a p ă t u l r ă m a s liber, se s u d e a z ă cel de-al doilea suport.Rama astfel c o n f e q i o n a t ă va trebui stea perfect

f i x a t ă pe fundul t ă v i i de developare. I ă s i n d suficient locp i n ă la p e r e ţ i i acesteia pentru preîntimpinarea deteriori-rii filmului. Eventualele d e f o r m a ţ i i ale ramei se re·mediad prin i n c ă l z i r e a l o c a l ă cu ajutorul ciocanului delipit. La cele d o u ă capete filmul se prinde de r a m ă cuajutorul a d o u ă cleme din material plastic.

cuprinde u r m ă t o a r e l e o p e r a ţ i i : developarea p r i m a r ă ,spllarea intermediari, inversarea, s p ă l a r e a interme

d i a r ă , clarificarea. s p ă l a r e a i n t e r m e d i a r ă , solarizarea.developarea s e c u n d a r ă . s p ă l a r e a i n t e r m e d i a r ă . fixarea.

s p ă l a r e a f i n a l ă totul d u r e a z ă 90 de minute. din careaprOXimativ .w de minute in intuneric.

Pentru inceput este recomandabil se utilizezes o l u ţ i i de developare preambalate, pentru d o z a ~rea c a n t i d . ţ i l o r este d i f i c i l ă r e ţ e t e l e destul de complexe.

Developlrile se fac in mod o b i ş n u i t in doze cu o sing u r ă s p i r ă . de diametre mari, care permit solarizareafilmului f ă r ă d e s f ă ş u r a r e a filmului.

Procurarea acestor doze este a n e v o i o a s ă . de aceea,pentru inceput, o vom inlocui cu o r a m ă pe care a ş e z ă mfilmul. developarea o vom executa in intuneric, intr.ocu vi de material plastic, care poate fi eventual o t a v ăde developare fotograficl de 30 X40 cm. Pentru peliculaalb-negru, este r e c o m a n d a b i l ă develop.area controlatlla lumina unui bec verde, care nu va sta. aprins mai multdecit citeva secunde, la aproximativ 600 0 din timpul

d e v e l o p ă r i i primare.C o n f e c ţ i o n a r e a ramei de developare se face din

t r ~ u n material rezistent la aqiunea chimid a substanţ e l o r fotografice. Se pot utiliza cu succes tuburile dinplastic pentru p r o t e c ţ i a cabluri lor electrice inlocuitoriimoderni ai tubului Bergman). care au in plus avantajul

au p r o p r i e t ă ţ i termoplastice. ceea ce permite o

e taie de-a lungulacestor lin

t5Cf

tern a

S' Suport

I I

a

q - , / ) - . t t : I . : . . . ; ; . : . r ; . : : : a . U ~ i J ) - q

Vedere gen.ef'rjlol rame

7/22/2019 7101 a-n


SANIE -TOBOGAN

Citeva scinduri Indeajuns de lunCin i ş t e ş i p c i . ş u r u b u r j pentru a le fixa .p u ţ . i n d pricepere suficient entuziasm - ;ot6 tot ce .,6 trebuie pen-tru a construi o sonie-toboJ'on. on-s t r u c ţ i a O eGsto ore tolpo » (supra

fald de oluneco,e) 'i,idd, olcdtuitddin scindurj bine imbinate rnt,e ele

cu,bate In partea din fald In a ş a felincit ;nointareo sanie; alunecarea)sd (ie (ocilitatd. Lun,imeo saniei 10-

nozd funq,e de cel core o folo-s e ş t e (adult sau copil) ; ea poate fi de2-2.5 m sau de f ,80 m, ior 1 6 ţ i m e aÎntre 4S 60 cm.

A ş a d a r , .,(1 trebuie citeyo scindunlun,i (6-7 bucdli) ,eloti. subli,i,

apte pentru a fi arcuite. Aceastd

arcu;re a p d r ţ i i din f a ţ d a saniei o

o b ţ i n e numol u p ă ce a ţ i ţ i n u t in aburscindurile respective timp de 2 3

zile. Ind lemnul s·o Inmuiat, arculpsuficient de mult copdtul lui mult moimult decit se curbeazd de reru/d lac o n f e c ţ i o n a r e a schiu/ui. Aceostd ape.

r a ţ i e se rea/izeazd destul de rreu ma·

nual, de oceea d sfdtuim sd fo/osiJ;un dispozitiy de tipul celui .surerot Inde.senul o/dturat.

Din ce lemn yor fi scindurile fala .

.site1 Fiind mal u ş o r de prelucratarcuit), yom prefera lemnul de brad

sau molid. (De r e ţ m u t cd scindurj/e yor

fiorcUlte treptat, In decursul a

2 3

zUe, pind la o b ţ i n e r e a formei dorite.)

A.lnd, rn sfl'1it, sclndu,ile cu 0dul de curburd dorit, le o ş e z d m unele

linf oltele fiind a t e n ţ i ca ele .sd se

imbine foorte bine), dupd care le

UARIE

o SUGESTIE

SI O•INVITATlE

•LA INGENIOZITATE

Cele patru desene aliturate v ă p r e z i n t ă isto

ria unei i nteresantee v o l U ţ i i

tehnice : de la clasicabicicled. spre modernul «schi-bob» (prezentat,de altfel , foarte pe Iar, in primul al revis

tei noastre).

consoliddm cu ojutorul o 5---6 ş i p c idispuse tronsyersol. CInd suprafaeode alunecare sonio-toboron) este ,ota,

o tragem 1 rindea. ;or apo i o con soli-

ddm ca in desenul final . u o ostfelde sanie, 1-3 oameni pot foce sp/end;de plimbdrj pe co'mele a c o ţ > e f l t ecu zdpad6. insd lipsite de orice v;ro).

1971

195

ARGUMENTEPENTRU W EEK-END

Week-end-ul pentru care pledAm r e p r e z i n t ă oo d i h n ă activA. o «evadare» din v i a ţ a sedentarA laca re ne o b l i g ă deseori profesiile noastre, o absolutn e c e s a r ă b i n e v e n i t ă schimbare de a m b i a n ţ Ade mediu, de decor.

Conditiile minime ale week-end-ului se rezumA,

practic, la douA:1) SA ne o r g a n i z ă m a s t f ~ timpul incit zilele de

simbAtA (dupa·amiad) duminica sA fie «libere»de orice alte a c t i v i t A ţ i ;

2) SA ne organizam o m i c ă «baza» materialA pentru practicarea acestui «miniturism » sAptAminal.

Rubrica l ) o a s t r ă se va ocupa mal muft de a douauconditie» a week-end-ului. Deci «und e», «cind»

uc um» e foarte important «cu cine») vompleca fn week-end

In ordine:a) Week-end-ul (contrar p r e j u d e c ă t u aproape u

nanim acceptate) nu n s e a m n ă doar o excursie lamunte sau la mare i ci o i e ş i r e in afara o r a ş u l u i , adecorului o b i ş n u i t

b) O retea 1 8 r g ă de hoteluri , campinguri, moteluricabane va stau la d i s p o z i ţ i e ( le vom publica a

dresele - numerele de telefon, c o n d i ţ i i l e de cazare).Rubrica n o a s t r ă i n s ă va pleda pentru turismul de ofacturi mai sportivi (cort, rucsac, ascensiuni etc .);

c) nainte de a vorbi de echipamentul minim necesar unui week-end, vom sublinia i m p o r t a n ţ a in

f i r i p ă r unui mic grup de p a s i o n a ţ i (pentru c i week

end -ul - minltUrtSm sAptAminal - rAmine o pasiune);

d) Echipamentul- in afara celui procurabil curentprin comert - poate fi confectionat de orice constructor amator.

Am prezentat in numArul trecut schi-bobul. VAoferim in acest numAr o sanie etobogan» vomajunge peste 2 3 numere vI prezentam cons t r u c ţ i a foarte simpla a unor aparent foarte complicate a m b a r c a ţ i u n i sportive.

D e t 8 ş i n d talonul eTehnium. .2 t r i m i ţ i n d u - l peadresa revistei - inscriindu-vl printre sustinAtoriirubric ii noastre - vA rugAm ne c o m u n i c a ţ i :a) care sint constructiile sportive pe care dori sAle r e a l i z a ţ i in atelierul dv.; b) care sint «traseeleltw8ek-end d i r e c ţ i i am plasamente etc .) pe care le-atirecomanda colegilor dv. intr.o drumetie.

CEA MAI B U N Ă C E R ĂPENTRU SCHIURIrima bicicled de i a r n l perfect u t i l i z a b i l ă

azi - pornea de la ideea inlocuirii r o ţ i i dinf a ţ i printr-o dlpic i s p e c i a l ă (gen schi) inB

ş u r a r e a r o ţ I I din spate cu UI 1 l a n ţ de tipul celorfolosite in timpul iernii la r O ţ i l e d in spate ale

automobilelor. S o l U ţ i a g i n a t ă i nd in anul

1892 )S o l U ţ i a anului 1925 - desenul nr . 2 - se a

propie , dupl cum o b s e r v a ţ i de actualul schi

bo b .

n ;;==<>ll 1925

Exlstl o cear l penltu schiuri utlllzabill oriCind ori·cum? Flr l lndoial l c i nu Schiorli folosesc o gamll .rglde sorturl, coreapunzitor ,ecomandate pentru o anumitAtemperaturA a aerului. potrivit structurII zlpezll (uneo,ichl", ti In functie de grosim.a atratului de zlpadl) .

Cele sorturi de c .a r l (de a b r i c a ţ i e finlandezl) exla·tenta In come" - Unive,.al Rex Spead, Slatom Combl,1 Redox f ii (doul categorII) - ,Ispund, in general. exl·gentelor aceatui e.celent sport de iarnl.

S o l u ţ i a anului 1950 ni se pare ea a t r a c t i v ăF i r e ş t e , c o n t i n u ă m si r e c o m a n d ă m (ca in

n u m ă r u l trecut) schi-bobul anului 1970.

Dar d a c ă t o t u ş i desenele noastre s u g e r e a : z ăo alta s o l U ţ i e , atuncI . .A ş t e p t l m propunerile dv . 1892

totu,l :a) Care eate ceara d . schiuri pe car. o foloalti atunci

cind temperatura aerului coboarl sub - S-C7b) Cum proc.ctatl ,1 c . unaoar. a ţ j recomanda schlorl·

lor incepAtori atunci dnd I Ipadal iae par . foarte poroasl?c) Dar cind temperatura • • ulul e d.asupra 11 11 ~d) C u n o a t e ţ i vreo r e ţ e U originali d . cea'" pentru

achluri?Celui mai bun , Ispuns insotit de cuponul . Tehnium .

_ un abonam.nt gratuH pe un an

7/22/2019 7101 a-n


t . - o OI 'n'..aul'-* ~ zpentru 'ntr.,'n.,.. (,1r.nt«/,., . ,'u.',,. car. o of. ./m dnfJl

u g t t ~ d,,.,./UOIc:onwCJc:tOlI am.t«1'nt.,.eNll de fCO(»-re, .. tu , o DUtehn/d proprie .

3. - Frelll Rudolffi G.,.hMd Koc:zhll,I...ucon.trult dillr. «hl un IM:ht Inzestrat cu doul cat . .. Cel doi (,. wluc:r. timp de 3 ani

h ac..utI MTllMrc• •lunlll da m fi au. : lp«lm. Ul-o IMlelu , l n a m ~ de a po r-ni Inlr-o crouw.I . t d . ,

_'M

•. - p . t . O,xIC' nu e deelt un bmodu obI ,un. O tnk ' cut pl.... 1,. . c:eM douI 'lTU tH1.lIt#fI conlin. Tnsl un mont-f; .«1ronic:, un . , . cu '1 . . . II r:llvi rcl WtlMll C'OftSlIIrJ mod..... u . ,

rlldJ.t1 IlIfr Ofi/ .,.lIlt. de , . U'l Cur.llt modulat lJIfOdus . . ,. .,... ntr-UII mJcrofon. CIMI c/(l.., . «/ I i .

cu un u t f . de Ow . o IItI perao.nl. c f I I ~ • . . . . t u d.n IIrfrN . acial/ui'nrr .o.u modulM. Ac:au d«ot l(iCat rh dlspozlthul ~ i c . tul .a . . sm,. -0 c..cl~ c ermit. asc:ulIM plfII . o dlsUrtU un ll/lolrNlUu P /UmIUle. A ..anUlui uupn . n u 6 u ,,MIlO o/NJlluHfO con.,.. .. . uereU dOM cei c•• utili pot comulla Iiltre el .

7/22/2019 7101 a-n


timp ne oferi suficient spatiu de lucru,de experiment 1 observa'le. I"gAduindu-ne s i pAtrundem felativ u ş o r 1n spatele «peretelui. In care a fost «lnzldlt».Cel mai bine se preteazA acestui scopu,orul, mai exact. spatiul pe care ni-Iofer' o u ş A la care se poate renunta.Intre ramele u,iI se poate fixa foarteu,or 1 de loc Incomod un acvariu

• -

"'"

, .•

•

.• •

- DE APAR

MENTFoarte multa lume renuntA. se pare,

la prezenta acvarlululln apartament dinmotive estetIce acuzind «amplasareasa dificilA» sau «tehnica» de Intretinerepropriu-zisA li acvariulul deseori in

comodant . Nici chiar ac"arlile montateIn dulapuri nu sint considerate o s o l u ţ i eideali deoarece pentru curlttrea lorperiodicA, pentru montarea tuburilor deiluminat etc. spatiul atribuit S8 dovedette destul de limitat. Acvariul idealdin punct de vedere estetic este cel aparent zidit (Incastrat) In perete. Priv it

din fatA, acest acvariu ne dA impresia

unui tablou viu. natural" In acel

.. Dupâ cwm se poate observa din Imagine, un asemenejl bazin se poate monta tntr·un apartament o b i ş n u l t . flrA afi necesar s facem gAuri mari In peretiSEtU sâ zidim masiv etc.

Accesoriile tehnice ale acvaflului sTntmascate de o placA (PFL) care poate tidecoratA dupA cum dorim. eventual cuun tapet care Imita un zid din c3rAmizisau pietre etc. Placa de PFL se monteazA pe °armAturA de scInduri (schelA).Desenul a r a t ă un astfel de stelaj la unbazin de 1 m.

Baza «zidului» este i e ş i t A cu numaifoarte putin In afarA (mai IatA) decitbazinul. pentru a nu face risipA de spatiu. In ce p r i v e ş t e interiorul acestei constructii, ne vom asigura ca podeaua sAfie c ă p t u , i t A cu o toale mare de plasticpentru a feri de apA parchetul. AceastAfoaie se f i x e a z ă (vezi figura) pe laturide scheletul de lemn. pentru ca In cazulin care se sparge acvariul apa sA nu se

I m o r ă U e In casa. Suportul acvariului

va fi. In orice caz. o rama r i g i d ă cu sup o r ţ i de melal, conslrulbllA. In general,la un atelier. lnAltimea acestor suportieste de 1.15 m. Intre acest suport de

metal bazinul acvarlulul este bine

TUROME-TRU

(UAAWtE DIN fAG 8

sau e c h i v ~ l e n t ; Instrumentul indicator - 015 .. 2 mA.cu rezistenta Inlernt de 50 .•. 100 n.Turometrul din figura 3 cuprinde doul tranzistoare.care formeazt un circuit basculant monostabll. Laconectarea allmenttril turometrulul. motorul fiind oprit. tranzistorul TI' a cirui bazA este polarizatt prinrezistenta R. de la mlnusul sursei de tensiune. IntrA Inconductle la saturatie. Tensiunea sa emitor-colector.de 0.2-0.4 V. mentlne tranzistorul T. blocat prin dl·vizorul de tensiune format de rezlstentele R 1 Rr

~ ~ ~ ~ ~ ~ n ~ u ~ ~ ~ I ~ c J ~ 6 ~ I u r ~ ~ ~ i s ~ r ~ ~ ~ a r ' I n f ~ ~ ~ u p n e ~ ~

, , 1 [ j ~ _ . s ; ; U J l ; ; < : . . _ J , , .. h

ELEC-TRO

NIC

data de ruptorul motorului, impulsurile negative setransmit prin dioda D, 1 prin condensatorul Ci' Iabaza tranzistorulUI TI pe care- deschid. Saltul pOZitivde tensiune de colector blocheazA tranzistorul T,. pInAce condensatorul C. se descarci prin rezistenta R.La aparitia curentului de colector al tranzistorului ..tranzistorul TI ..e blocheazA i trecerea curentuluiprin Instrumentul I InceteazA. Durata impulsuiui decurent depinde de reglaJul rezistentei R.. laf frecventade repetItie este determinaUi de tllratia motorulul.Forma curentului de cblector a tranzistorului TI esteaproape perfect d r e p t u n g h l u l a r ă (ca In ftgura 1),

ceell ce Influenteazil favorabil asupra preciziei indi

c a ţ i e l . Acest tu ro metru functioneazA corect pin<\ laturatil de ordinul a 8000 de totatillminul.

scoALA-Te I>OIIR ~ IcA A. . . . .TIt.UL ASTA.

NU U Ş O R . " " .. ETRI : .

.' , " ......

.

•

• •

•

••

-----

• a •

...'. ,

• • .1 ti'

1 iNTIC'ERUPJtTOR

EQrVOLAN

_ .CLAXON

2

3

SPRELAMPA ...... ~ ~I N T E R I O A R Ă

JNTR R V P Ă T O RVOLAN

rt

1'--- ...t ~ · ,-Ir---l~ r - - - L J RELEU

wnlO ..... ..... SPRE LAMPA: U;J . r N T E R I ~ R A AUTO

1

J,iNTRE U P Ă T O R

'/OLAN

7/22/2019 7101 a-n


II uiate o placi groasA de cea 2 cmdlntr·un material plaatlc dur (sau altmaterlan, dar ellStic, pentru a evitatf'"anamlter.. In acvariu a diferitelor vi·braUI aJe podeleI.

JOCURI PROBLEME MATEMATICE

Peate toate aeeatea .e mont.az l . telaJul d . , Ipcl: de la podea plni la tavan.Eate preferabil al. ne ,Ipci de 2)( 2 cm .Pentru a evita zgomotul In bloc, putemIncleia scheletul In loc ·1 fh:Am Incui .

In .pate ac• • ui atelal a. potpenda lAmpi de iluminat, pe care le pu·

tem fixa pe ,nururi " scripete (ca ladraperli, ,urub cu acrlpete sau ochi) .In acest fel Ilmplie pot fi u,or manevrate In sus ,1 In 101 In timpul curAtirii

acvariu ui sau pentru stabilirea diferitelor Intensltiti de lumini, In functie

de lezon, lumini etc. .

~ 1 V = 1 Xb ~ ~ I R ~ n

1) T itlul nu trebuie s i vl lnduelln . ro .r . N-avem nevoie de m ...nu .8 pun note. O cuU. de chibrituri ne • • . lut/dent' pentru

a expune datele Droblemel. oepl• • nd doar un "ngur bIt de chibrit

va trebui s i restabilitl egalitatea corecta (vezi desenul nr. 1, a, b.c, d, e) .

2) D in tapte chibrituri a fost Icrls numlrul 1/7 (vezi figura).Transformatl.ceas tl r a c ţ In 1/3 folosi nd acelt" numlr de ch ibr i·tur l.

3) De data aceasta, mutind douA chibrituri, restablllti egalitatea.

DIVERTISMENT GEOMETRIC:

Stelajul de ,Ipci are In dreapta , istinga che °u,1, prin care s i se poatlajunge la acvariu ,1 d u p ă acoperireaIntregii siruelurl.

Dar pentru aceste u,1 nu perm itt o t u ş i un acces nestingheri t , es te bineca In fata bazlnulu l , i pe IAtim ealui sA se fac i o raml demontab i l l ce vafi acoperit i cu o a c ă PFL , i In carese va t l ia un soatiu eoal cu geamu lacvariu lul. InAlt lmea acesl el rame se Întinde de la marg inea superloar a su portul ui de metal (pe ca re este Instal1:ltacvariu ) pln i la cca 40 cm deas upra

marginii superioare a bazinulu /. Ramava putea fi t l x a t ă prin doul cl r l ige cepot fi manevrate prin u,lIe laterale. U, i lelaterale vor avea minere mascate.

r i X ~ nd \ n i ~ [4) D in 12 chibrituri au fost formate patru pltrate egale (flgura) i

cu acea st t ocazie a-a format ti un pAtrat suplimentar (cel mare).Se cere :a) S i se o a t ă 2 ch ibrituri, Ib lnd restul neatinse, si S8 obt inA

douA pl trate in egale;b) S I se mu te 3 chibri tur i aatfel lncTt s i se obtinl tre i t r a t egale;c) MutTnd .. ch ibr itur i, s i se formeze 3 pi trate egale-;d) Muti nd 2 chibrituri, se formeze 1 pilrate;

e XX ~ n ~ 1 0 P i t , . •.

v 1 f ~ 1Jrr , , ~ n m = - n-

Elementele folosite in s c h e m ă : pentru alimentareade la 12 V dio da Zener este de t;p OZ 307, relL.tenta

1 < , ae 2SOfl/O,5 W. Iar dacA se t O l o s e ş t e un acumula·tor de 6 V dioda O . trebuie alba tensiunea destabilizare de 4,5 ... 5 V (de exemplu:-BZyaa,04V1),

r e z i s t e n ţ a RI se ia de 50 0 /0 ,5 W. Dioda OI este dep DR303-DR306, A r - U25, Ar-l I27, A 7A

A 7;re etc., ca diodA O. se poate folosi EFO 106, iar

tranzistoarele TI T , ca la montaJul precedentInstrumentul de mbura recomandat este de 1 mA,50 ... 200.fi. DacA 6e utlllzeazt un Instrument maiputin sensibil, de exemplu, de 2 mA, trebUie schimbate valorile unor rezistente: R, ' 750 n , R4 =700 Q..

Rr5O 1. In cazul folosir ii unui instrument preasensibil, el se ş u n l e a d pentru obtinerea indlcatleimUlme de 1 mA.

Penlru construirea lurometrulul trebuie s t a b i l i t ăTntli turatia corespunzAtoare c a p ă t u l u i scalei Inslru·mentului. Aceasta se ia cu 20 ... 2 5 ~ . mai mare deci

t u r a ţ l a de putere maximA a motorului. De exemplu.

pentru molorul autoluris mulul «Dacia»·1100, la care

puterea maximA se obtine la .. 750 de r o t a t i ~ m i n u t ,scara turome rulu l trebuie sa se e x t i n d ă pInA la 6000de rotatii/minut. ln funcUe de turatie, se s t a b i l e ş t enumArul maxim de scintei, pe baza formulei date.DacA numArul m{lxim de scTntel este mai mic de 70de scintei/secundA .se poale utiliza cu bun precizie

lurometrul din fig. 2; dac numirul maxim de scintei

intrece 70 de s c l n l e V s e c u n d ă este p r e f e r a b i l ă utlli-

DISPOZITIV

ANTIFURTIAlMAAE DIN PAG 17,

incit la descluderea u ş i i i n c l u d ă un contact pus in paralel pe contactu l de la claxon),obPnem un dispozitiv prompt de alarmarePentru ca sistemul nu fie a c ţ i o n a t la

orice deschidere de u ş ă , ci numai atuncicind posesorul autoturismului c o n s i d e r ă

u t i l ă o astfel de p r o t e c ţ i e s o n o r ă se va

lega in serie, in a c e l a ş i circuit, un Întrcrup ă t o r basculant, .amplasafl' intr- un loccunoscut numai de posesorul autoturi smului la care se poate .ajung . discret, f l l r ăa descltide portierele. în cazul cind autoturismul are un releu pentru c1axoanedeci i n t r e r u p ă t o r u l de la volan face saudesface contactul de m a s ă schema estemult mai s i m p l ă n e c e i t ă do , un singur

intre u p ă tor basculant, trebuind comp l e t ă m schema f a ţ ă de cea existent: la bor·dul automobilului numai cu p o r ţ i u n e aA-B (fig. 3) I n t r e r u p ă t o r u l basculant areaici rolul de punere in f u n c ţ i u n e a sis·temului de alarmare atunci acolo unde

c o n s i d e r ă m necesar.

zarea schemei din fig. 3. Practic, aceasla InseamnApentru autoturismele tlTrabant» eWartburQ»

este preferabilâ schema cu un singur tranzlslor, Iarpentru celelalte, cu motor cu 2 ... 8 cilindri, cu funclio ·narea In .. timpi, cea cu 2 tranzistoare.

Etalonarea precisa a turomelrelor electronice sepoate face cu ajutorul unui generator de audiofrecven lA. Se ş t i e I n s ă cA scara turometrului este l i n i a r ă .astfel este sufiCientA etalonarea scArii Intr·unslAgur puncI, ceea ce se poate face cu ajutorul ten·slunll de r e ţ e a , de 50 Hz. Cu ajutorul formulei se calculeazA tUTatia c ă r e i a Ti corespund 50 de scinteii

s e c u n d ă apoi la bornele «2» «3. se conecteazA otensiune alternativA de 30 ... 70 V. Se regleazâ potentlomelrul R din fig. 2 sau rezistenta R. din fig. 3.p l n ă ce insrrumentul indicA turatia corespunzAtoare.

Turometrul se realizeazl practic In d o u ă unitAticonstructive: Instrumentul arAtAtor. care se dispunela tabloul de bord, o culie melalicA In care se Inchiderestul CirCUitului. AceastA culie se tix.sazt sub ta bloul de bord, Intr·un loc cit mal feril do sursele decAldurA (motor, caloriler). Contactul «t» se conec·leaIi la caroseria m a ş i n i i printr-un papuc strins cuun ş u r u b . LegAturile «2» , i «3» se aduc la bobina de

inductie. Punctul «2» se conecteaza la ,urubul deunde pleacA firul dtre ru ptor, iar punctu l «3» la borna

de tensiune de alimentare (celAlalt ş u r u b al bobinel deind"ctie). Astlel. o d a t ă cu oprirea motorului, se de·conecleazA alJmentarea tu ro metru uI.

Î P L I N Ă V I T E Z ĂOR IZO NTAL : 1) A s i g u r ă omului modern

viteze mari de depla.sare - Fizician francezcare a pus in valoare f o r ţ a m e c a n i c ă a .aburului(16-47-1714); 2) Primul zburl tor in povestirile

nordice Ji... in muzlcl - A dori cu preddere;

1) Mijloc de transport pe apl - altul pe

dr l r i le albe ~ I e nordului; 4) Cîntec de slavi -lolanda Irimescu - Cale de c o m u n i c a ţ i e rapidl

CUVINTE Î N C R U C I Ş A T Epe uSCat; 5) l I ter i c r e c e a . s c ă - Arcon - Oro

mader, pentru dep laslrile in deJert; 6) Cerc ..p r e ţ i o s - Scaune pentru inarlpatele deplaslri

ale povestltorilor - Sunet de t o b ă ; 7) Cam·

ponenta perpendlculari pe d i r e c ţ i a vitezei unui

avion Ji pe aripa lui a f o r ţ e i aerodinamice carea c ţ i o n e a z i asupra avionului; 8) Nume feminin

- Bari de care sint le,ate animalele de trac·

ţ i u n e - Tes 9) A s o c i a ţ i a sportivi «Reco.ftu

- OrlJel in F r a n ţ a ; 10) Se deplaseazl ca ncul

(pl.) - Camploanl absolud la vitezi . 11) Invi

Zibile , i (otuJI reale linII de deplasare cu vitezemari - Mediu pentru deplasirile in s p a ţ i u lcosmic; 12) Cunoscut savant român. invenu

torul unui caun cu abur de inalt i productivi·

tate i constructorul primului avion care a de·

colat (in 1906) cu mijloace proprii la bo r d

Cele mal moderne mijloace de transport. apte

chiar ,1 pentru deplaslirl" viteze .. astronomice.

VERTICAL: 1) Primul mijloc de transport peapi. construit de om prin scobi rea un ul trunchi

de copac - Scoblt; 2) A flcut o dll torie in

fundul ~ i m i n t u l u l pentru aflarea ă m p i i ferme·

cate In totdeauna; 3) Riu in R.S.F. IUloslavia- La o parte - Mlsoari plmintul in lun,

,1 in lat; -4 D iminutiv feminin - Face legltura

telefoniei - Cu incetinitorul; 5) N u Dinulescu- Pe avioanele i n e ş t l România pe undescurte - Lumina ca re o p r e ş t e orice vehicu l ;6) A face o plimbJ,re - Planti erbacee cu frun·

ze comesti blle - Nota e d a c ţ i e i ; 7) Ochi del a n ţ - Component in calcularea v i teze i

l e l i ţ i (pop.); 8) Nota scriitorului - Puternic

numai in directi l e g ă t u r i cu plmintul (mit.);

9) Mijloc modern de transport rapid - Telur

- O f i ş e l in India; 10) Supusi unei aplsln -Cale de transport ..electrlc (pl.); 11) Eu in t l tu·

latura domnilor n o ş t r i - M l s o a r ă virsta Pl·

mintului - Vine dupi ful,er; 12) Una dintrecoriblile lui Cristofor Columb - Viteza in.primi ultim' u n ţ 1

DEZLEGAREA C:AREULUIDIN NUMARUL PREC:EDENT

RETROSPEC:TIVA TEHNIc:A

1 ROATA - PIATRA; 2. ALTAMIRA - BAT;3. ZARI - OASE - MA; 4. ARA - UNCITE - C:5. TIGAI - A - ARMA: 8. OTEL - A - AJUN,7. R - RAZBOI - L - P: a SEMN - SAS - ALt. CA - A - AC - TABU, 10. OBO - ARHEOLOG;11. RIVALI - HRANA; 12. NEOZOIC - SIAR.

FULGER ELECTRONIC

ALIMENTAT DE LA BATER I

RI, R2 150 CI, e l 5 FRl R4 2GO k Cl aoo FR S R 6 1 M CI Ol uFR6 2 M CS SOOpF

7/22/2019 7101 a-n


ÎN ATENTIA CORESPO ENTILOR N O Ş T R Irn primafe zece zile de la aparitia nr. 1 al revistei am primit peste 500 de scrisori. VI multumim

,,1 asigurAm cI. Tncepînd cu numArul nostru din februarie o pagini Tntreagl II 24-8, va fi rezervatAexclusiv publicArii celor mai interesante propuneri, sugestii, o l u ţ i i pe care le r e c o m a n d ă scrisorile dv

To afarl de aceasta, atunci ctnd continutul scrisorii o reclamA, colaboratorii n o ş t r i p e r m a n e n ţ i se

angajeazA s i 16 raspunda prin p o ş t aRadioconstructonlor care ne-au solicitat In mod expres schema aparatului «Etarie» - sau altesfaturi practice imediate - le vom r ă s p u n d e de asemenea personal, d u p ă 15 ianuarie a.c. 10 80aiA

mAsuri , detaliile solicitate cit unele amAnunte constructive - omise de noi intentionat spre II

stimula inventivitatea r e z o l v ă r i l e personale - vor fi primite prin p o ş tP.S. Pentru num rul din martie al revistei eTehnium» 11 au fost retinute circa zece construc1ii

propuse de c o r e s p o n d e n ţ i .

IN NUMARUL VIITOR AL REVISTEI«MINIAUTOMATIZARI LA DOMICILIU» (aonerla cu a n u n ţ lumino.: cea. de,teptAtor

cu r . p . t l ţ l . : avertlzor .nt i furt pentru l o c u i n ţ e i . dv.): RADIOCONSTRUCTII PENTRU INCEpATORI $1 AVANSATI (rec.ptor cu un tub . I .ctronlc; alimentator p.ntru .p ... ur. tranzl.tor lz . t l : g.n.rator RC d . Joa. ' f r . c v . n ţ l ; undom.tru-het.rodlnl) ; LABORATORUL FOTOvA PROPUNE (filtrele - utillzlrl, c o n f e c ţ l o n a r e . . I on ln ; c• • • d•• punere hldropn.umatic l ;o dl . t .c labso lu t nes... l ); CINETEHNICA DE LA A LA Z (cln.develop ..ea tntr . l I n ţ l artl);TEHNICA DEPANA.RILOR RADIO ELECTRONICE (Ia c.r . r .a cit i tori lor no,trl); PAGINILEAUTOMOBILISTULUI AMATOR (reglarea farurllor; Int ...chimbar• • r o ţ i l o r ; a l g u r a n ţ A p.ntrucapotA; I . n ţ u r l antiderapant.; f i , i . , «Skodu)WEEK-END tN FEBRUARIE (tra • e; .anl . pentrurueaacurl; r .comandir l uti l .) ; TEHNICA CONFORTULUI CASNIC (un apartamentintr-o camt

Un COlJWuctOl amalor pasion.tI ş i g i s t l ş / R oricInd un mic «colI allui pentru lucru. Chi t alunci cindIt vorba de un original ellcopIK alecl tui dimensiuni obligi s i renunteIII o parte din mobilierul IPIIrta-mentului. Ne IntrebAm doar daci

pentru a decola mai u ş o r nu ar fi(0 1. nimerit... un plafon demon-lobi/

~ ~ ; a : ~ l ~ ~ i ~ I : ~ ~ I : - : ~ ~ u n e antlclplnd chiarumlr - au ,1 sosit pe

din comuna Copal

nlc-Mlnlttur nr. 152, Jud. Maramure" aflind prin intermediul revistei c Ş t l l n t l 1tehnic" despre aparitia eTehnium»-ulul,e aolicitA sl-I trimitem neaplrat, «reco

mandat 1 cu ramburs po,tal», numlrul dindecembrie al publicatiei noastr . (Altminteri, dupa cum ne scrie A.M. ar fi obligats i plece special plnl la Bala Mare).

Stimate tovarlte Mlhalca, IngAdultl-nenu numai s i vii trimitem revista, dar al v i1 conslderim totodatl primul noatru solicitant t . corespondent oficial. Comuni

c a ţ i - n e neapirat ce v-a pllcut (sau nu)din sumarul revisteI.

Ing. FILIP V. AUREL. specialist In calculatoare electronice, In prezent angajat laI.C.E.T. Craiova (Termocentrala I,alnlta),ne propune o suiti de scheme practice(radio, TV electronicl, chiar 1 .. calculatoare) realizabile d . cit e amatori. Multumlndu-vl, a ş t e p t l m «prima .cheml».

GH. TODORAN - Bucure,tI. Intr-unuldin numerele noastre viitoare vom publicaconstructia detaliatA a unei birei cu motor.Ideea unei birei pneumatlce actionati de urmotor «Mobra.» 1 respectiv, de o elice -de,1 legati de unele dlflcultlt i constructive- ni se pare absolut acceptabili. Vlruglma l trece" pe la redactia revistei.M T E Ş CORNEL - comuna Crl,clornr. 644 jud. Hunedoara.

tn nr. 2 al revistei publicAm un «paznicelectronic» (un dispozitiv antlfurtl pentruautomobile. Schema este Intru totuj adaptabi i i la necesitAtile dv. de pazA In mlauraIn care aveti o modalitate de avertizaresonorA ti o sursl de alimenfare eledricA.Propunerea de a-i fotografia simultan -odatl cu declan,area avertlzlrli sonor. -pe cel care ar n t e n ţ i o n a sA v i pAgubaasc'nu aste lipsita de Interes. dar simtitor lTIaldificil raalizabilA. Intr-un numi, vIItor vom

publica totu,1 o schemi In sensul solicitatVIRGIL ALEXIU - Bucure,ti. Valorile

rezlstentelor 1 capacltitUor solicitate deschema fulgerului eleclronlc publicat Innumirul precedent al revistei le p u t e ţ igill In p. 23-

VASILE COSTAN - Baia Mare. In.rwmlrul1 al revistei am pUbllcat'Un adaptorpentru chltarl. D o r i n ţ a dv. 'de a vi .e oferi,In timp, schemele amlnuntite ale unorIn.trumente muzicale complexe (gen orglelectronicl) flgureaz' ,1 fn planul de perapectlv' al revisteI. PIn' atunci, speciatl,11ino,tr1 vor Incerea al 'II furnizeze materialul bibliografic d . care aveti nevoie.

STANESCU L CONSTANTIN- C'o·Iov,., . tr. Grlvlta Ro,le ...

OupA cum v e d e ţ i , am anticipat solicitiriie dv., publicind In flecar. numir cel putinpatru pagini de constructII, scheme. retetepentru cin.fotoamatori. C o m u n i c a ţ i - n eexad c. 'II Intere.eazl, cn. ,1 eventualele

lucrlrl originale cu care ati putea colabora,

COMITETELOR DE CONDUCERE

ALE CERCURILOR Tl:HNICE DE-ELEVI care ne-au felicitat pentru apari

lia primului numAr ne-au asigurat de

fntregullor sprijin le u l ţ u m i m A ş t e p t m schemele promise ş i j asigurAm perealizatori cA se vor bucura de o publicare

uprlorltarA» in paginile noastre.

Inca odatA, a ş t e p t t n sugestii propuneri din partea tuturor celor angrenati In

aceast . pasionati activitate de stimulate

a interesulUi pentru c o n s t r u c ţ i i l e d . ama

tori, pentru fantezie spirit practIC, pen

tr"" adevlr8tul spirit de creativitate.

A ş t & D t 8 m scrisorile dv

Ing. D. DORIAN

7101 a-n

Documents