7. baza azotate. acizi nucleici
DESCRIPTION
Filename: 7. Baza azotate. Acizi nucleici.pptTRANSCRIPT
BAZE AZOTATEBAZE AZOTATE
NUCLEOTIDENUCLEOTIDE
ACIZI NUCLEICIACIZI NUCLEICI
Structurile bazelor purinice
1
2
3
4
56 7
8
9
N
N N
N
H
N
N
NH2
N
N
H
N
NH2N N
N
H
O
purina
adenina
guaninaH
Structurile bazelor pirimidinice
N
N
NH2
H
N
N
H
H
O
O
N
N
CH3
H
H
O
O
O
uracil
timina
citozina
N
N1
2
3
4
5
6
pirimidina
Formele lactam-lactimice
N
N
NH2
N
N
Hadenina guanina
N
NH2N N
N
H
O
N
NH2N N
N
H
O - HH
Formele lactam-lactimice (ceto-enolice)
N
N
NH2
H
O
citozina
N
N
O - H
H - O
CH3 N
N
CH3
H
H
O
O
timina
N
N
H
H
O
Ouracil
N
N
O - H
H - O
N
NH - O
NH2
Nucleozide - nucleotide
Nucleozidele sunt formate dintr-un rest de monozaharid (riboza, deoxiriboza) condensat cu un rest de baza azotata.
Nucleotidele sunt constituite dintr-un rest de nucleozid condensat cu unul sau mai multe resturi de acid fosforic.
Discriminati între dAMP si AMP
OH
N
N
NH2
N
N
OHO - P - O - H2C
O
OH
OH
N
N
NH2
N
N
OHO - P - O - H2C
O
OH
OH
AMP dAMP
Molecula ATP
-O - P ~ O - P ~ O - P ~ O - H2C
N
N
NH2
N
N
O
OH
O
O -
O
O -
O
O -
OH
3’, 5’ - Adenozin monofosfatul ciclic
OH
N
N
NH2
N
N
O
O
O - H2C
OP
OH
Procese care sunt stimulate de cAMP.
Degradarea glicogenului Gluconeogeneza Lipoliza Cetogeneza Eliberarea insulinei din pancreas Eliberarea acidului clorhidric din
sucul gastric
ACIZII NUCLEICI biomolecule cu caracter informaţional,
având rolul de a stoca şi transmite informaţia genetică.
Se cunosc două tipuri de acizi nucleici: acid ribonucleic (RNA-ribonucleic acid) acid deoxiribonucleic (DNA-deoxyribonucleic
acid).
ACIZII NUCLEICI aceleasi baze purinice: adenina (A) şi guanina
(G) alaturi de baza pirimidica citozina (C).
Structura primara a lanturilor polinucleotidice difera în ceea ce priveste prezenta celorlalte baze pirimidinice. în lanturile DNA - timina (T), în lanturile RNA - uracil (U).
Stabilizarea moleculelor DNA legaturile de hidrogen care însumate au o
contribuţie însemnată, chiar dacă individual sunt slabe;
zonele hidrofile (glucid şi fosfat) sunt orientate spre exteriorul helix-ului (în contact direct cu apa) iar zonele hidrofobe (bazele azotate) sunt orientate spre interior (în absenţa contactului cu apa);
interactiile van der Waals dintre planele bazelor azotate suprapuse;
Stabilizarea moleculelor DNA
H
O
O
N
N
H3C N
N
N
N
N
HH
T A
Stabilizarea moleculelor DNA
O
N
NN N
N
HH
N
N
NO
H
H
H -
C G
Funcţii biologice ale lanţurilor DNA
asigura si controleaza biosinteza proteinelor
poarta înscris programul genetic al dezvoltării, mentinerii şi perpetuării oricărui organism
asigura diferentierea şi reglarea celulară şi constanta replicării celulare
reprezintă baza moleculară a mutaţiilor naturale sau induse şi a ameliorărilor
Structura generala a virusurilor= complex supramolecular acid nucleic-proteine
Toate virusurile sunt nucleoproteide constituite dintr-o componentă DNA sau RNA ca material genetic şi o componentă proteică.
modifica metabolismul celulei parazitate în favoarea particulei virale.
Masa proteica virala acopera ca o anvelopa masa nucleară (capsidcapsida; capsomer). specificitate efect catalitic (enzima) antigenitate
Structura generala a virusurilor
Masa proteica virala acopera ca o anvelopa masa nucleară (capsida; capsomer).
Capsida prezintă pe langa specificitate si efect catalitic (enzima) si calitatea de antigenitate prin intermediul careia virusurile sunt recunoscute ca non-self.
NucleazeDupa natura lantului polinucleotidic scindat
deoxiribonucleaze (specifice DNA) ribonucleaze (specifice RNA).
Dupa locul unde se realizeaza scindarea hidrolitica a catenelor polinucleotidice
endonucleaze (scindeaza legaturile fosfodiester din interiorul catenei)
exonucleaze (scindeaza legaturile fosfodiester de la unul sau ambele capete).
Replicareaeste functia esentiala a materialului genetic,
conditionată de funcţia de matriţă, gratie căreia natura produsului rezultat dintr-o activitate celulară dirijată de el,
este integral determinata de natura modelului, depozitar de informaţie genetică.
proces biochimic specific, prin care secvenţa bazelor din fiecare dintre catenele moleculei DNA sau RNA eliberate după desfacerea legăturilor intercatenare de hidrogen, dictează secvenţa bazelor din catenele complementare, în curs de constituire.
Replicareaeste functia esentiala a materialului genetic,
conditionată de funcţia de matriţă, graţie căreia natura produsului rezultat dintr-o activitate celulară dirijată de el,
este integral determinata de natura modelului, depozitar de informaţie genetică.
proces biochimic specific, prin care secvenţa bazelor din fiecare dintre catenele moleculei DNA sau RNA eliberate după desfacerea legăturilor intercatenare de hidrogen, dictează secvenţa bazelor din catenele complementare, în curs de constituire.
Replicarea În urma procesului de replicare rezultă copii
identice ale genomului celulei mamă, datorită capacităţii DNA-ului de autoreplicare.
Înainte de replicare, se rup legăturile de hidrogen dintre lanţurile polinucleotidice, catenele se despiralează şi se separă.
Biosinteza proteica Animalele pot sintetiza proteine în fiecare ţesut şi organ,
cu excepţia proteinelor plasmatice, sintetizate în ficat şi în sistemul reticuloendoplasmatic.
Formarea proteinelor din aminoacizii endogeni sau exogeni se realizează permanent şi cu viteză mare in organismele tinere sau adulte.
Biosinteza se realizează numai din aminoacizi liberi, peptidele rezultate prin hidroliza proteinelor neputând fi incorporate in cele nou sintetizate.
Procesul biosintetic: ficat, pancreas, mucoasa intestinului subţire.
Biosinteza proteica Mecanismul biosintezei a fost pus la punct dupa descoperirea genelor
= segmente din DNA cromozomial, care indeplinesc rol important în transmiterea caracterelor ereditare.
Secvenţa precisă a aminoacizilor într-o proteina este indicata de succesiunea bazelor azotate de pe o catena a dublului helix DNA cromozomial-cod genetic.
ETAPELE BIOSINTEZEI PROTEICE
Biosinteza proteinelor (traducerea) constă de fapt în transmiterea informaţiei genetice de la DNA nuclear la aparatul celular de biosinteză a proteinelor, care este ribozomul şi al traducerii specifice acestui mesaj în secvenţa specifică de aminoacizi.
Ribozomii sunt punctul de întâlnire al diferiţilor constituenţi implicaţi în biosinteza proteinelor, ei legându-se reversibil de mRNA şi tRNA.
ETAPELE BIOSINTEZEI PROTEICE
Transcrierea mesajului genetic de la DNA la mRNA
Translatia-traducerea mesajului genetic în secventa de aminoacizi din proteina, care necesita:
activarea aminoacizilor; fixarea lor pe tRNA; intierea catenei polipeptidice; elongarea catenei polipeptidice; terminarea catenei eliberarea ei.
Acizii ribonucleici
Acizii ribonucleici din celule se întâlnesc sub trei mari clase:
ribozomal (rRNA); de transfer (tRNA) şi mesager (mRNA).
Deosebirea esenţială dintre DNA şi RNA
este structura primară a acestora, în care 2’-
deoxiriboza este substituită cu riboza, iar
timina este substituită cu uracilul.
Cele trei clase de RNA diferă între ele prin
modificările structurale, dimensiunile şi
funcţiile acestora.
tRNARolul de bază al tRNA este transportul specific al aminoacizilor la poliribozomi şi identificarea codonului complementar de pe mRNA
prin intermediul anticodonului, în urma cărora este poziţionat aminoacidul în lanţul polipeptidic.
fiecărui aminoacid standard corespunzându-i specific un tRNA.
reprezintă aproximativ 15% din totalul de RNA din celulă.