6.primul an de viata

8/17/2019 6.Primul an de Viata

1/9

Primul an de viaţă

La nastere, organismul dispune de o capacitate senzoriala generala relativ bine dezvoltata, d

de o capacitate de reactii internationale si coordonate aproape nula. O

mare parte din reactiile disponibile au un caracter primar, constituind forme motorii de

debut ale conduitei motorii. Cea mai mare parte a zilei, noul nascut doarme. Somnul la

cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24 de ore. robabil fenomenul se datoreaza

epuizarii rapide si intense energetice a copilului !n procesul de adaptare activa, somnul

av"nd functii de restabilire a energiei. #puizarea intensa are loc si datorita arderilor

realizate la nivelul tubului digestiv si a navalei de impresii ce bombardeaza instantele

nervoase senzoriale, traseele si sistemul nervos central. $reptat, raportul dintre orele de

somn si cele de veg%e se va modifica. La & an copilul va avea nevoie pentru recuperare

de &5'&( ore de somn zilnic, desi activitatea sa din orele de veg%e va fi mult mai densa si

consumurile mai intense. )ceste momente de veg%e vor deveni calme, active, spre

deosebire de caracterul lor agitat din primele zile.

Dezvoltarea general a

Cresterea este foarte intensa dupa nastere.

*ebutul vietii trebuie raportat la dezvoltarea umana din primul an de viata.

)ceasta cu at"t mai mult cu c"t primul an de viata este dominat de dependenta foarte

mare a copilului de axa parentala, ma+oritatea satisfacerii trebuintelor biologice fiindconditionate de interventia adultilor.

Trebuintele de baz a ale copilului mic

olul trebuintelor este foarte mare !n ontogeneza timpurie. -n esenta se poate vorbi

de trebuinte ce se cer satisfacute ciclic si trebuinte permanente. Ciclica este trebuinta de

alimentare, somn, apa etc., permanenta este trebuinta de aparare, orientare, investigatie.

atura lor !ncepe sa se contureze dupa nastere. Se formeaza trebuintele legate de

alimentare ore si intervale alimentare0, pentru satisfacerea foamei si setei 1 foarte active

la copilul mic eutrofic sanatos0. #le se conditioneaza de timpuriu, fapt ce duce treptat la

(

constituirea %abitudinilor alimentare primare, care la r"ndul lor stau si ele la baza unor

trebuinte mai complexe ulterioare.

-ntre &3 si &2 luni apar aspecte legate de dentitie. #ruptiile dentare provoaca

&


2/9

dureri, nervozitate, salivatie abundenta si scaderea poftei de m"ncare.

$rebuintele de aparare supravietuire0 devin active si !ncep sa se exprime prin

miscare si tipat !n cazuri de disconfort si prin somn !n caz de oboseala. Se constituie, de

asemenea, treptat, trebuinte psi%ologice cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si

relationarea cu acestia. La acestea se adauga trebuinta de a simti, auzi, vedea etc.,

trebuinta ce va activa reflexul de orientare si forma sa proprie, curiozitatea.

$rebuintele constituie expresia energiei primare a fiintelor vii0, proiectarea

selectiva expresiva a acelei laturi a existentei individuale care se afla !n stare critica.

$rebuintele primare au o natura pronuntata de !ntretinere si alimentare a caracteristicilor

biologice foame, sete, trebuinta de caldura, etc.0 alaturi de trebuintele primare

psi%ologice, !ntre care foamea de prezenta adultului. $reptat, trebuintele biologice vor

capata un cadru de exprimare si satisfacere consolidat ritmic prin orarul zilei0,form"ndu'se astfel ceasornicul biologic personal6 trebuintele psi%ologice vor trece pe

primul plan si vor constitui terenul de !ntretinere a comunicarii si !nvatarii. rocesul

satisfacerii acestora din urma va deveni complicat si va sta la baza constituirii experientei

de viata, a nuantarii exprimarii trebuintelor, a constituirii dorintelor si a organizarii

conduitei.

#vident, exista o evolutie a trebuintelor. $rebuinta de %rana foame si sete0, aer,

temperatura ec%ilibrata, somn, vocalizare, comunicare si de relationare socializare0, sunt

cele mai importante si implicate !n crestere si dezvoltare. #le se vor socializa treptat.

Somnul. )proximativ 738 din timp, copilul doarme p"na la & an cu o descrestere

!n ultimul trimestru spre 538. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea

ad"ncimea0 somnului de la 9'7 somnuri scurte pe zi !n primele '4 saptam"ni la '4

somnuri pe zi la un an si somn prelungit toata noaptea0. #xista mari diferente !ntre copii

!n ceea ce priveste trebuinta de somn. :ama de diferente este largita datorita unor factori

incidentali ca balonari, disconfort biologic, zgomote dar si factori emotionali ca impresii

puternice persistente. *upa vizite !n case necunoscute sau !n zilele !n care vremea nu

permite plimbarea si aerarea zilnica, somnul devine mai agitat si superficial.

9

Trebuinta de eliminare este reflexa la copilul mic si este relativ densa. La 7

saptam"ni copilul are circa 2 scaune pe zi si unul dupa ce !ncepe sa mearga. *evine

2


3/9

evident controlul excretiei, conditionarea sa relativa !ntr'un ritm biologic stabilizat ciclu

biologic0. ;ai dificil este controlul mictiunii. Obisnuinta cu curatenia si cu olita, !nainte

de culcare, face ca !n final copiii sa a+unga dupa primul an sensibili pe acest plan. Copilul

mic simte un evident disconfort !n caz de accidente excretie, mictiune0.

Foamea si setea. -n ontogeneza timpurie foamea provoaca o stare generala de

agitatie si tensiune, tipete, crispari, etc. )ceste trebuinte sunt implicate !n !nvatarea si

comunicarea timpurie. )limentele se introduc !n +urul v"rstei de luni, !n societatea

noastra, cu tendinta de a cobor! aceasta limita. rin intermediul alimentatiei se produc

numeroase conditionari, foame de relationari dintre copil si mama sa, ca si !ntre copil si

conditiile mai generale ale ambiantei.

Setea copilului se satisface prin apa, de preferinta fiarta si racita, si prin ceaiuri de

anason, c%imen, etc.0, sucuri de fructe. "na la sf"rsitul primului an se creeaza unele preferinte alimentare. *ulciurile !ncep sa capete functii de recompensa si sunt implicate

!n alimentatie ca desert. Satisfacerea trebuintelor este conditionata social si se

impregneaza de comportamente ample 1 ce pot varia !ntre tipete, spasme, crize de

solicitare de alimente 1 p"na la conduite evident educate, trec"nd prin scaderea

interesului, apatie si sugere a degetelor c"nd trebuintele alimentare se satisfac agitat si

incomplet sau se ignora, aspecte ce pot stimula apetitul prezentarea alimentelor, gustul

lor0.

$rebuintele nuanteaza reactivitatea emotionala, de la disconfort fizic initial, se

implica un disconfort psi%ic p"na la intrare !n satisfacerea trebuintei mai ales

alimentare0, care creeaza reactii de satietate si de satisfacere si apoi cel de temperare si

ec%ilibrare. Se creeaza momente de liniste, clipe de somn linistit combinat cu veg%e

calma, cu emotii legate de starea de confort peste care au loc interventii discrete de

impresii din mediul extern.

Cerinta sau trebuinta de afectiune se realizeaza prin intermediul relatiilor si

regulilor incluse !n structura familiei.


4/9

independentei prin trei serii de conduite ac%izitionate !n experienta ontogenetica timpurie.

)cestea sunt= apucarea si m"nuirea elementara a obiectelor ceea ce ec%ivaleaza cu

punerea bazelor autoservirii0, mersul ca forma a deplasarii supuse dorintelor si vointei0

si rostirea primelor cuvinte ca instrumente ale comunicarii0.

*ezvoltarea psi%osomatica !n primul an de viata este foarte intensa. Se poate

!mparti !n c"teva substadii cu aspecte de crestere si caracteristici specifice= 3'3 zile

prima luna0, 3'>3 zile de la & luna la luni0, >3'&73 zile de la luni la ( luni0, &73'

293 zile de la ( luni la > luni0, 293'(3 zile de la > luni la &2 luni0.

Aspecte ale sensibilit atii primare

u putem ignora din aceasta scurta descriere caracteristicile dezvoltarii acuitatii

senzoriale.

)ceasta furnizeaza impresii din lumea !ncon+uratoare si reactii la acestea. #xistacomponente ale senzorialitatii ce deservesc trebuintele biologice ale organismului. e

baza acestora se constituie alte reactii senzoriale implicate !n adaptarea mai larga si

satisfacerea trebuintelor mai complexe dec"t cele biologice.


5/9

oarecare grad de disponibilitati subiective ale copilului !n relatiile cu mediul !ncon+urator.

)spectele fundamentale ale perceptiei vizuale forma, ad"ncimea si perspectiva0

se formeaza treptat !n primii ani.

*atorita experientei perceptiv'senzoriale ce se acumuleaza treptat 1 se dezvolta

functiile mnemice si devin active reprezentarile 1 cu !ntreaga lor impregnare de rezonante

afective.

Cu a+utorul perceptiilor si reprezentarilor se constituie universul primar obiectual.

)daugate perceptiilor, reprezentarile contribuie la crearea imaginii complexe si coerente

a mediului !ncon+urator, !n care exista situationare identitate si recunoastere0 a obiectelor

si fenomenelor ca fiind ale universului cunoscut. -n acest univers se constituie variate

relatii concrete si potentiale cu obiectele. )ceasta experienta stimuleaza anga+area si

perfectioneaza orientarea si afirmarea actionala a intentiilor. Obstacolele ce se gasesc sauapar !n fata acestora constituie conditii pentru asigurarea de solutii adecvate, de !nlaturare

a obstacolelor si de gasire de solutii c"t mai potrivite. -n aceste conditii se dezvolta si

exprima inteligenta ca o noua relationare !ntre copil si mediul sau !ncon+urator, !n a treia

parte a primului an de viata.

;ai mult dec"t at"t, copilul de &&'&2 luni exprima conduite prin care dovedeste

intentionalitati complexe= !si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa fie dus la plimbare, !si

ia pernita ca sa arate ca vrea sa doarma, etc.

-n ce priveste emotiile, copiii sub luni le au sub forme de disconfort fizic

convertit !n psi%ic de foame, !n special0. eactiile, !n acest caz, se manifesta ca tipete.

Starile de calm se !nsotesc de contemplarea de obiecte. *upa luni, reactiile de emisii de

sunete !n timpul privirii perceperii0 obiectelor si a atingerii lor exprima buna dispozitie.

-n caz de indispozitie, este frecventa re+ectia oricarui obiect.

*iversificarea conduitelor implica si starile defensive. )cestea au loc nu numai la

stimuli prea puternici sau incomozi ci si la situatii psi%ice6 dorinta nesatisfacuta de a fi

luat !n brate, dorinta de a se grabi, darea biberonului nerabdarea0, etc.

Dezvoltarea socializ arii mi scarilor

*intre expresiile cele mai complex dezvoltate !n ontogeneza timpurie sunt cele de

ec%ilibru implicat !n c"stigarea pozitiei verticale si a primilor pasi. rimii pasi, ca si

43

5


6/9

ac%izitionarea unor deprinderi de autoservire, creeaza trepte de autonomie !n dezvoltarea

psi%ica.

rogresele !n structura miscarilor implicate !n mers sunt evidente mai ales !n

ultimul trimestru al primului an. -n acest plan de dezvoltare, copilul !ncepe sa se agate de

grila+ul patutului, de cel al tarcului sau de picioarele meselor sau scaunelor. #xista o

componenta psi%ologica importanta a mersului si a miscarilor !n genere. -n contextul

acestei componente psi%ologice actioneaza perec%ea bipolara emotionala de intentii ca

dorinta de a merge si teama de cadere0 ce poate a+unge anxietate. Se !nt"mpla din acest

motiv ca uneori copilul sa reuseasca sa mearga la un moment dat, apoi sa nu mai mearga

un timp deoarece a cazut si teama de cadere este mai mare dec"t dorinta de a merge.

;ersul dezvolta treptata intentionalizare a deplasarii, autonomia si initiativa personala

ce se realizeaza prin mers0 si este implicat !n perfectionarea coordonarii miscarilor antrenate !n ec%ilibrul postural. La sf"rsitul primului an, copilul va avea o adevarata

foame de miscare, desi mersul nu exprima !ntotdeauna intentionalitati clare. *eplasarea

este savurata sub forma de impresii noi, multiple6 treptat directia devine mai ferma si

dominanta si focalizeaza eforturile, accidentele de cadere devin ceva mai rare.

Oboseala frecventa, dupa episoade de mers, este marcata prin momente de sedere

sau solicitare a copilului de a fi luat !n brate, momente !n care el adeseori !si suge

degetele sau cauta suzeta, ca !nsemne ale cerintei de calmare.

Comunicarea adaptiv-afectiva. Comunicarea constituie unul din aspectele

fundamentale ale adaptarii. oate fi abordata ca factor de ec%ilibru al copilului cu mediul

!ncon+urator si este !ncarcata de foarte dense potente formative.

Comunicarea se realizeaza prin vorbire limba+0 si prin reactii nonvebale C..?.0

!n care se includ gestica, mimica, tinuta'pozitie a capului, postura si paralimba+ul.

Comunicarea este extrem de importanta ca factor de ec%ilibrare !n familie, deoarece

membrii familiei !si petrec aproximativ +umatate din timpul vietii !mpreuna. Comunicarea

nonverbala C..?.0 include !n variantele sale nenumarate distante psi%ologice.

)cestea cresc atunci c"nd parintii exercita conduite blamate, agresive, punitive, c"nd

copiii manifesta conduite opozante sau c"nd !n familii domina o excesiva penurie de

comunicare.

4&

(


7/9

*ebutul de comunicare aduce dupa sine o adevarata explozie de reactii C..?.,

ceea ce va largi comunicarea copilului sugar cu cei din +ur, dar mai ales cu mama. La 2

luni se contureaza destule momente !n care copilul !si !ntrerupe suptul pentru a z"mbi ca

raspuns la discursul afectiv al mamei. La 2,5 luni vocea mamei va produce mai putine

z"mbete din partea copilului, dar sunt mai frecvente reactiile de vocalizare sau g"ngurit

ca un fel de sc%ema de comunicare. La '4 luni z"mbetul devine mai mult reactie la

sur"sul mamei si mai ales reactie la contactul vizual.

*upa v"rsta de 4'5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica

adultului. e locul al doilea !n contextul C..?. se afla gestica m"inilor. La copilul mic,

gestica m"inilor este mai densa dupa ('9 luni !n intentii afective sau refuz. *upa 4 luni,

fac parte din C..?. !ntinderea m"inilor si a corpului de catre copil pentru a fi luat !n

brate, forme variate de mimica pentru stari de disconfort c"nd copilul e ud, murdar si !ieste foame etc.0, agatarea de mama pentru a fi luat !n brate etc.

#. @ull, unul din !ntemeietorii proxemicii, adica ai functiei de comunicare a

spatiului, a pus !n evidenta faptul ca !n distantele dintre cei ce comunica exista

!ncorporate o serie de dimensiuni ascunse de comunicare si de relationare afectiv'sociala.

Comunicarea intima de maxima afectiune este de mica distanta 23'5 cm0. #l a atras

atentia asupra faptului ca nu !nt"mplator distanta intima este egala cu aceea dintre fata

mamei si aceea a copilului c"nd suge, fiind !n bratele ei. -n cazul !n care intervine o

raceala !n comunicarea dintre doua persoane sau un dezacord, o ne!ntelegere, ele se

distanteaza spontan, concomitent se modifica tonul, vocea, mimica. ) doua forma de

distanta, mai putin !ncarcata de afectiune si mai socializata, !n care se comunica

informatii a fost denumita conventional distanta personala. Armeaza o distanta numita

oficiala. #ste distanta !n care se comunica decizii, se organizeaza activitati. Cu aceasta

din urma se va familiariza copilul c"nd va fi primit !n cresa sau !n gradinita.

*istanta intima este distanta marilor preferinte !n copilaria timpurie. u se poate

ignora nici problema atingerii. )tingerea este distanta maximei iubiri si afectiuni a

iubirii de mama, a intimitatii, a dansului, a contactului de cuplu0, dar si a maximei

agresiuni lupta0. Copilul utilizeaza atingerea ca forma de comunicare se cere !n brate0,

dar utilizeaza si respingerea atingerii, c"nd se supara sau vrea sa fie lasat sa se t"rasca

singur !ntr'o directie oarecare. *istanta intima si atingerea sunt preferate p"na la un an.

9


8/9

;omentul !nvatarii deplasarii mersul0 modifica structurile distantelor. *istanta intima cu

42

o intensificare a atingerii ram"ne rezerva momentelor de oboseala si de +oc, distanta

personala se construieste complementar prin cerinta exprimata a copilului de a fi asistat

!n escapadele sale de mers. $ot p"na la & an se contureaza si experienta distantei oficiale,

fata de persoanele straine de familie. )cestea sunt tratate !n genere ca intruse !n spatiul

intim si se manifesta discordante fata de ele. -ntre timp se diversifica formele primare de

C..?. B"mbetul con+ugat cu mimica ia foarte numeroase forme, privirea capata nuante

de atentionare, contemplare, miscare, observare, p"nda etc. Contactul vizual devine si el

mai !ncarcat de solicitare, repros, durere sau !nc"ntare si iubire. )cesta din urma, ca si

z"mbetul, diminueaza !n contactele tensionale si devine nul !n relatiile neutre, cresc"nd

ca intensitate si frecventa !n contactele pozitive, placute.:estica m"inilor se dezvolta de asemenea foarte de timpuriu ca forma de C..?.

Comportamentul se !ncarca de mici gesturi de afectiune sau de respingere dupa ( luni.

Comunicarea verbal a. :"nguritul constituie materia prima a vorbirii. #l cuprinde

!nt"i vocale neclare apoi acestea devin clare a, e, o, i, u0. *upa 4 luni se produc articulari

de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor a se articuleaza cu m, n, p, b, t, d0,

apoi se face diferentierea dintre siflante si suieratoare. Armeaza diferentierea celorlalte

consoane, c"stigarea tonalitatii de pronuntie. Altimul care se poate pronunta este sunetul

r. Legea efortului minim fiziologic careia se supune pronuntia sunetelor face ca sa fie

!nt"i emise vocale, apoi labiale consoane0, apoi guturale.

-n +urul v"rstei de 5 luni !ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a

g"nguritului. Lalatiunea este o expresie articulata si consta dintr'o intensa emisie de

repetitii de silabe reactie circulara0. Spre sf"rsitul lunii a &3'a, atentia copilului este

evident !ndreptata spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptarii.

rimele cuvinte pot fi considerate ca un fel de molecule ale vocabularului. eduse

ca material fonetic, aceste prime cuvinte sunt sintagme investite cu functii gramaticale

difuze, ele sunt cuvinte'propozitii sau %olofraze. *esi par opace ca lanturi sintagmatice,

%olofrazele sunt implicate potential !ntr'un vast sistem, !ntruc"t limba functioneaza !n

mediul apropiat lingvistic al copilului. La &&'&2 luni %olofrazele sunt folosite activ ca

nucleu al unor combinatii verbale ce contureaza un fel de context. Copilul face rapid

7


9/9

progrese de !ntelegere a vorbirii ce i se adreseaza si a folosirii mai circumscrise a

%olofrazelor la &&'&2 luni. *e altfel, aceste prime cuvinte cuprind numeroase imitari de

4

sunete pisica este numita miau, c"inii 1 %am'%am, ceasul 1 tic'tac, focul 1 fu'fu0.

umeroase %olofraze se leaga de diverse functii somatice si vegetative, pun"nd !n

evidenta caracterul pragmatic al comunicarilor verbale. #le sunt !n acelasi timp relativ

instabile. -n functionalitatea comunicarii exista pe de'o parte competenta capacitatea

copilului de decodificare a limba+ului adult0 si, pe de alta, performanta capacitatea de

a utiliza si produce, de a pronunta cuvinte ca mi+loace de comunicare0. Competenta este

totdeauna mai sensibila si avansata dec"t performanta.

Comunicarea verbala se !ncarca afectiv, ceea ce contureaza numeroase conduite

noi. *intre acestea enumeram simpatia si antipatia, gelozia, timiditatea, simularea siimitatia la cerere, dar si cearta dusumelei !n locul !n care copilul a cazut0.

$oate cele descrise mai sus denota o evidenta dezvoltare a sociabilitatii care este

!ntr'un grad mai evident fata de adulti si fata de copiii mai mari, !n sc%imb fata de copiii

mai mici si de aceeasi v"rsta, sociabilitatea este saraca. )deseori contactul cu copiii de

aceeasi v"rsta contine elemente de gelozie si usoara agresivitate 1 rapirea unei +ucarii0.

>

6.primul an de viata

Documents