Colectia: ISI0RII SICRITE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIF a Bibliotecii Naponale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Goana dupi aur gi petrol Romdnia - un Eldorado pierdutt :

docu-drarne gi mituri istorice insogite de consemniri din presd" /ptezentate de Dan-Silviu Boerescu. - Bucuregti :Integral,2}I9

Conline bibliografie

ISBN 978-606 -992-252-r

94

O INTEGRAL,2O!8

Editor: Costei POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tiplrit la Monirorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau partiali, a acestei lucriri,fhri acordul scris al editorului, este strict interzisd.gi se pedepsegte conform Legii drepnrlui de autor.

ISBN 978-606 -992-252-1

6oana dupi aur gi petrolRominia - un Hdorado pierdut?

Docu-drame si mituri istoriceinsoEite de consemnlri din preslprezentlte de Dan-Silviu Boerescu

oU

INTEGRAL

Sumar

(rle trritriruri tu ots rsintorcsa aori ds la chef un ,,buciuman"

(ile avut?te norot de o ,,volburi": una pcntru pilirie;i balton,

una penttu el ;i una penttu liutari / I

,,Uilva biilo/' $ aurut furat GU ,, pittoane" indcrate in dol / lt

Povrgile negiuto din Sitirimb, unde / femsile erau conttolatc

in toate orificiile la ir$rea din exploatarea rnetaliferi / lI

lurul din riufils noartrc ;i tum inci tc poli imbogili

cu ,,pitrocul" / lI

febra auruluiin finutul cetililor dacice / []

[a inceput, a fort picura. Apoi, lileiul - ,,aurul negru" / ll

,,Tgxarul" romineic... din (impina intcrbeliti, unde re afla

;i templul mctafiric, incittat cu rimboluri mamnice, ilditrt de lladeu.(elmai bintuit loc din lominia / 6l

inaintr de fuibul alanandreloratoslpirjolul de pc timpul

pstrolifcr de li l{oreni, cind ,,tafele pi g$tele dlbatite

cideau pe pimint gata fripte"... / il

larir [deleanu: rscr?tele chimirtului romin care a deteoperitprocerulde nfinare a petroluluigi a dntetirat,.. amfctamina!/ gg

Peholul va deysni in curind inutill/ 9l

Limudri bibliografice I l0l

(ele trei triruri cu (are re intol(qa

a(ati de la chef ur n buciumant'

catQ auur?t? nolo( de o ,,volbulit'luna p?ntru pilirie ;i barton'

una p?ntru el pi una P?ntru liutari

Acegti oameni m6.ndri trdiesc in ,,tiunghiul aurului" din

Apuseni 9i, de cdnd se gtiu, sapl 9i scormonesc prin inima de

piatrd. a muntilor. Ei alc'ituiesc o lume aparte, cu legi nescrise

dar 9i cu reguli respectate cu sfinfenie: sunt,,Poporul aurului",

care, de-o vegnicie, ilvlneazd' fbrd istovire,pe,,tatdL" tuturor

comorilor: Aurul insugi. Cind vorbesc despre ei, igi spun cu min-

drie ,,Buciumanii".Zdcdmintele de aur din Muntii Apuseni sunt distribuite

in aga zisul,,Patrulater de aur", delimitat de localitngile Baia de

Arieg - Brad - Bucium - Rogia Montan[. Dar, cele mai bogate

sunt cele concentrate in ,,Triunghiul de aur" din zona Bucium -Rogia, delimitat de localitllile Frasdn - Vdlcoiu 9i Corabia'

scandalul de la Rosia Montani precum 9i jaful fhrr limite a1

zdcilmintelor polimetalice din Apuseni au tras cortina uitdriipeste vechii c[utitorii de aur care au treit candva acolo, in,,FarWest"-ul romdnesc, in ,,regatul Buciumanilo r,,.Erao lume stra-nie, care functiona dupl propriile ei legi si avea un soi apartede organizare, specific locului. Iar toate astea se petreceau pevremea in care inci mai existau galerii de mini particulare, iarmetalul prefios era negociat la ,,Bursa aurului', de la Abrud.Cdndva, cu niste ani in urmi, cigiva jurnalisti au fost pe acelemeleaguri fabuloase, in care oamenii trdiau,incl, nostalgiavremurilor trecute. Au fost acolo, in ,,tiunghiul de aur" dinApuseni, unde au cunoscut oameni ai locului, le-au ascultatciudatele povesti despre,,Ydlvabii I or" dar si,,Cdntr.rl B uciuma_nilor":,,Hai surl si-o mi.suri,/ Buciuman cu gundra surd,,/ Zhtabea cu fetele/ Noaptea cu nevestele."

Timp de cdtevamii de ani, incepdnd cu wemea dacilor, Mun_tii Apuseni au fost un,,El Dorado"european de unde aurul s_a

rnpAndit in cea mai mare parte a peninsulei Balcanice. \/enittocmai din stepele Asiei Mici, neamul scit al agatdrgilor gi_aextras de aici aurul pe care l-au prelucrat in superbele podoabedescoperite acum de arheologi.Adunat,weme de cAteva secole,si ajuns pi'ni.la urmi in vistieria Imperiului Roman, tezaurulregilor daci provenea tot de pe aceste meleaguri. Deveniti vre_melnici stipdni asupra unei pXrti din Dacia, romanii au exploa_tat si ei, timp de peste doui secole si jumitate, aurul Apusenilor.Iar atunci cind imperialii au fost obligagi si se retragi.,l_aulisat, iardsi, in stipdnirea bistinasilor. Astfel se face ci majori_tatea aurului descoperit intezaurelevdnate acum, de ciutrtoriide comori dotagi cu detectoare de metale a fost extras din Mun_gii Apuseni.

In acest ,,El Dorado" autohton, zdcdmintele aurifere sunt

concentrare in ,,Tiiunghiul de aur." $i tot acolo este locul de

bagtini gi ,,regatul" Buciumanilor. Lucru bine-gtiut de bitraniidin partea locului: ,,Domnule, noi suntem aici de cdnd lumea.

Rogia s-o inceput de dinaintea romanilor. Iar vestigiile lor se

cunosc pentru ci acolo orvinit mai demult arheologii 9i or slpat.

La noi is urme gi de pe timpul dacilor. La Poduri Vdlcoi exist[

gi acum urme de ziduri strivechi gi de ceramicf'. Flri se fie

istorici, bitrAnii locului gtiu cd,,Drumul Hirmania", care por-

nea de la Abrud, ajungea la Bucium 9i apoi se impirtea intre

Poieni si lzbita, a fost construit, cdndva, de romani. B[traniidin Bucium ) care ar apucat gi vremurile in care exploatarea

aurului nu fusese interzisd.de comunigti, povestesc gi acum des-

pre galeriile antice pe care au apucat si le vad5, cu mul! ani in

urmI.,,Si gtigi cd dacii 9i romanii cunogteau gi ei geologie. Oride cite ori sipau dupi aur, mereu av <<cdzvt>> exact pe zdcdmdnt.

Galeriile lor se deosebeau dupl modul in care se tlia piatra. $iunii, gi ceilalgi scoteau ins[ doar minereul de mare concentratie."

Se spune cI, pe atunci, era atdt de mult aur incit filonul, mai

tare decit rocile din jurul lui, ajungea pdnd,Ia suprafag[, semi-

ndnd cu o creastd de cocog.,,Cei din vechime scoteau doar aurul

cu grdunfe mari, care se vedeau cu ochiul liber. Resnrl minere-

ului il lisau pe loc sfhrimat. Acesta era umiruntul>, minereu

cu o concentratie mai mici gi care a fost scos mai tdrziu, prin alte

procedee, mai complicate."

Nimeni nu gtie de unde provine aurul care, o dat[ cu for-

marea Plmintului, s-a ascuns, undeva in addncurile Planetei.

Oamenii de gtiingd au cdteva ipoteze,dar nici una nu pare a da

un rdspuns complet la aceasti intrebare. in general, aurul ajunge

aproape de suprafaga planetei in urma unor erupfii vulcanice,

l

amestecat in magma venitd din miruntaiele Terrei. Spre exem*

plu, zicimintele aurifere din Apuseni, au fost impinse spre

supr#ata planetei in urma unor eruplii vulcanice care au avutloc in urmX cuzeci de milioane de ani, pe vremea dinozaurilor.

. . . Dar si revenim'la,,Buciumani". Dupi plecarea romanilor,

populafia locald.arimas in zona Vdlcoiu insi,vrenre de aproape

un mileniu, aurul a fost extras doar ocazional. Exploatlrile sis-

tematizate au reaplrut abia prin secolul al XIII{ea. Peste tot,in Apuseni, ciutdtorii de aur isi spun ,,biiasi / biiesi" iar minapropriu-zisi este numit5.,,b aie", De cdteva secole,,,Buciumanii"

scot aur din ,,Vina Coribiei" de la Vilcoi, un zdcdmint imens,

care se unduieste pe sub munfi 9i iese la iveali, acolo unde vrea

e1, la diferite adXncimi. Initial, exploatarea se fXcea printr-unput vertical, pornit de la suprafagl si continuat, apoi, prin ga-lerii inclinate, care urmXreau fimJzdcdml,ntului. Mai tdrziu, au

apirut 9i galeriile orizontale care, adeseori se addnceau in muntepe cdteva sute de metri. Fiecare minX avea numele ei. Iar,,Thpa-uru"r,,Cocu"r rJidovu"r rrlerugat'r,,Crdsnici",,HIrmani"r,,Petrusi Pavel" erau printre cele mai bogate.

Lumea minerilor ,,biiagi" era o lume stranie, care triia cu

un picior in timpurile moderne gi cu celilalt ?ntr-o lume ma-gici, populati cu fiinte suptanaturale care trebuiau imbunateprin ofrande 9i prin respectarea a tot soiul de tabuuri drastice.

Singura lor nldejde era in Dumnezeu si niciodati nu intrau ingalerie inainte de a spune rugi.ciunea - ,,TatdJNostru". Cobordlisub pimint, p5trundeau intr-un alt univers, stipinit de,,\hlvaB iilor". in mitologia lor,,Vilva" putea se fi e,$lbd' sau,,Neagrf '

si, dupi ce o intdlnea, omul intra sub vraja ei, fXri putinti de

sclpare. ,,Yllva Albil'era zinabun| a minei, care adeseori luainfttigarea unei fecioare, a unei neveste tinere ori a unui solddtel

de aur. Orice form[ ar fi luat,,,Vilva A7bil'il' avertiza uneori pe

minerul aflat in primejdie de moarte, cind il anunta ci trebuie

si se puni la adXpost. Alt eo:i- ii ardta locul unde se afla o ,ydn{bogattr,dar atunci ii cerea si pistreze secretul apari,tiei ei. inschimb, ,Ydlva Neagrf'era intotdeauna rea, iar apari,tia ei era

semnul clzr cdminerul nu mai are nicio scdpare gi trebuie sd-gi

ia adio de la via1I. in cel mai bun cazpentru el, ghiniorristul

care vedea "V61va

Neagrf', igi pierdea minlile, transformdndu-se

intr-o fiatdlacamd gi orgolioasi.

Considerati un spaliu sacru, in min[ nu aveai voie si intribeat, si injuri ori si vorbegti wdt.La fel ca pentru marinari, si

pentru ,,bdiagi" gobolanii erau prieteni de nldejde, pe care nu

aveai voie s6-i omori ,si nici rndcar s6-i deraniezi ori s[-i neci*

jegti: ei erau cei care simfeau orice pericol, cu mult inaintea

oamenilor. Dar, cea mai important[ interdic]te era cez. ca weo

femeie sb intre in min* oricdnd era posibil ca ea sI se afe in

menstrua,tie, iar sdngele pierdut in acea condi,tie fiziologic[ spe-

ciold era considerat atdt de spurcat, incat putea si alunge penftu

totdeauna tot aurul dinztrcdmint. O altil interdiclie respectatl

cu sfinfenie erl- ce^ de a nu intra in minl de vineri seara pind

luni dimineaga,d)ele sfinte de odihnl.

Timp de sute de ani, aurul s-a extras cu mijloace extrem de

simple, dar cu o muncl duri 9i, de multe ori, deosebit de pericu-

loasi. Vechi ,,biiagi", retragi lavatrl gi triind doar din amintiri,

,,buciumanii"'Alexandru David gi Simeon Narigi au povestit,

cindva, pe ?ndelete, cum se desftgura lucrul in minl: ,,Galeriile

erau, in general, scunde 9i foarte inguste. De obicei, nu erau mai

largi de 1-1,5 metri, iar biiagul era obligat sI munceascd in

genunchi, ba chiar 9i intins pe burti. Lumini nu era decit cea

dati de ;tearl - un opail cu seu care fdcea doar atdta lumind cdt

s5. zdregtipdni la doul palme in fatata. in schimb, producea unfum inecicios care consuma si putinul aer care ajungea in ga-lerie. Roca brut5. era spaftd cu dalta, lovitd cufstdul- un barosgreu de cel putin cinci ocale. Din abataj, minereul era scos cu

1fotraga,un fel de sanie cu td^lpici de lemn, trasd cu frdnghia, totde citre b[ias. Scos la lumina zilei, minereul era md.cinat curisniga de piatrl iar apoi transformat in pulbere fini cu naojerul.Ceva mai tdrziu,pe timpul austro-ungarilor, rdgniga a fost inlo-cttitd cu;teampul. Acestaera o instala,tie hidraulici aseminitoareunei mori de api care ac,tiona un numlr variabil de ciocane dinpiatrd ce mdrunfeau minereul. Pulberea rezrsltatd, era spdrati.,in mai multe ape, pini cdnd concentratul de aur, mai greu,.seaduna pe fundul recipientului. Era penultima fazd.inainte deobflnerea metalului nobil. Ultimul pas era amestecul acelei pul_beri cu mercur, cdruia i se spunea tinisdu.Fazd.incare se spuneaci aurul era efectiv... prins cu argint viu. De fapt, en dizolvatin mercur astfel reztltdnd amalgamul. urma coacerea, cdnd mer-curul, deosebit de volatil, dar si de toxic, se evapora, eliberdndaurul, sub forma unei pulberi cu o puritate foarte mare,,.

in general, pentru deschiderea unei mine se asociau mai multepersoane care alci.tuiau o ,,T0.rsejie", in cadrul cireia fiecaremembru avea o cotl procentuall de participa,tie. Aurul colectatde proprietari trebuia predat la bancd, care il cumplra, oferindpreful piegii. Cind s-a inceput exploatarea zicimintelor prin,pugcare"cu dinarnit[, tot de la banci se primea 9i explozibilul.Relagia de ,,colaborare" cu banca, deci si cu autorititile, se con_cre{rza prin eliberarea ,,Bufarului", zct care confirma predareaoficiali a aurului. ,,Bufarul" era un act obligatoriu 9i, in lipsa lui,delinitorul de aur, sub orice formi ar fi fost acesta, risca sirimdni ftrd. matfr,.Totu9i, au existat 9i perioade in care, paralel

cu circuihrl oficial, a funclionat 9i contrabanda, pusi la cale mai

ales de strdini. Riscul de a ,,colabora" cu contrabandigtii era rds-

pldtit prin preful mult mai mare oferit de acegtia.

in timp, organizarcaminelor a devenit mai eficienti.,,Thr-

sejia" putea angajapersonal specializat, structurat intr-o ierarhie

complord, cu sarcini clare. Cel mai inalt in gr ad era Fierendaten-'v7,

om cu multi experien![, un fel de director de exploatare. Sub

eI era Ober-u\ maistrul principal, urmat in ierarhie de Homan,

cate er^maestrul de galerie. Minerii propriu-zigi erau ,,bdiaqii",

cei care lucrau in abataj. Minereul spart de ei era scos din zd-

cimdnt de cltre ,;dznari" rcare aduceau minereul pind la gura

minei, de luni pdn[ vineri. Sdmbita se fbcea impirlirea. Pdni

atunci, aurul era preluat de ,,strajil'rpaznicii inarmali' care aveau

dreptul sd deschid[ focul asupra celor care ar fi incercat si fure

cite ceva. To li angajalii care aveau contact cu minereul scos din

galerii, de la ,,Straj/' pdnd la ,,Fierendateni", jurau pe sfdnta

cruce ci nu se vor atinge de absolut nimic din ceea ce primeau

inpazilprovnorie. Era un jurimint cumplit, de care cei care l-au

depus weodati igi amintesc, si acum,cu groazd'. Pe atunci, de-

punerea jurdminnrlui avea loc tagoraminei 9i se fhcea cu mdna

pe Biblie gi in prezenfa unui preot. Ceremonia incepea cu ru-

giciunea,IatdlNostru" si continua cu jurimdntul propriu-zis:

,,Eu. . . . jur in falalui Dumnezeu 9i a distinsei aduniri s[ nu mX

ating de nimic din ceea ce imi este incredinfat spre pazd. De

asemenea jur cd voi impiedica, fie chiar gi cu pregul vielii mele,

pe oricine ar incerca si fure ceva din ceea ce mi-a fost incredin-

!at. Daci vreodati nu voi indeplini acest jurimant, fie ca intreaga

mea familie,pdndla cea de-a gaptea spili, si sfdrgeascl in cea

mai neagrl m\zerie, sd nu aibd nici cenugl in vatri. Aga sd-mi

ajute Dumnezeul"

Totugi, aceastd ordine stricti era, uneori, incdlcati. Iar ceicare ayeau acest curaj erau ,,holoangdrli.', Li se mai spunea 9i,,str[itari" si proveneau din familii deosebit de sirace, care nuputeau s[ participe legal la exploararea aurului. Deosebit decurajogi, ei intrau in galerii de obicei simbita, cAnd acolo numai lucra nimeni. cdutau,ydna"de minereu 9i luau de acolo doaro straifd,nu mai mult. De fapt,einici nu credeau cI furd.Jus_tificarealor era:,,Aurul e dat de la Dumnezeu gi nu este plcatsd luim gi noi din e1". Holoangirii igi umpleau straiga cu mi_nereu, dupi care mulgumeau frumos Divinitelii gi plecau. Ade_vlrul este ci ei erau privigi cu oarecar€ simpatie, iar cei pngubigise mulgumeau sI exclame doar:,,Noa! Nu-i bai! Nu-i mare pa_gube gi e de unde. $i apoi,la gura sdracdnu vine nici o paslresi ciuguleascil' .Iar vorba asta chiar cd. era adevdrati pentru c[,pe atunci, se spunea: ,,LaH6rdcdi,gade auru-n butii /in cioatelede copaci/", Nici daci erau pringi de poli$e, hoioangirii nuaveau prea mult de suferit: se alegeau doar cu weo cdteva ..ilede arest ori de munci la pidure,,,in folosul comunitilii".

Adevirata fericire a,,Buciumanilor"venea atunci cdnd giseauaur, mult aur. De obicei, concentrafia medie de metal pre{iosera de citeva grame la tona de minereu. Erau insi 9i cazuri,extrem de rare, in care legile ciudate ale geologiei adunau ocantitate imensd. de aur intr-un singur loc: ,,volbura". Noroco_sul care didea peste un asemenea cotlon, care de obicei nu aveamai mult de 1-2 metri cubi, putea si scoati si doul kilogramede metal pretios dintr-o toni de minereu. Atunci, toate sipti-mdnile si lunile de trudr salbatici erau uitate. Aurul scos lalumina ztlei eravindut, pe bani buni,la banca din Abrud, iarbniagul se punea pe chefuit. De la sfhrsitul secoluiui al XX_lea9i pdnd la venirea comunigtilor la putere, Abrudul semlna, foarte

bine, cu orice orag din Far-West. Urmele acelei glorii de mult

apuse mai potfi,vdzute si acum: impozantele sedii care adipos-

teau cdndva Banca,,Auraria"si filiala BIncii Nationale, dar mai

ales vechile clldiri de pe care patina wemii nu a reugit si gteargi

urmele luxului de altddati: marile restaurante in care bniagii

lisau averi intregi, cheltuite in chefuri de proporlii homerice.

imboge$t peste noapte, dar negtiind dac[ vritoarca intrare in

minX nu avea si fie gi ultima din care mai iegea viu,,,Buciuma-

nul", plin de orgoliu, arunca cu aur in stdnga gi-n dreapta.

Se spune cd., pe Ia 1870, un ,,buciuman" a cerut voie de la

Viena s5-gi pardoseasc[ toatd casa cu galbeni imperiali. Pe tim*

puri, ajuns la crdgm[, ,,bdiagul" nu-gi mdnca ,,balmogul" decdt

dupi ce-l pres[ra cu pulbere de aur. $i, pdnn de curdnd, bdtrdnii

din partea locului povesteau despre Mdrza Candid a lu'Murcel

care, ajuns la orag dup[ ce dlduse peste o ,,volburfl, se lauda,

plin de trufie:,,Mei, doar Dumnezeu ii mai bogat decdt mine!

Dar nici Elnu are decdt cu un leu mai mult decit arn eu". Che*

furile durau cdte o sXptimdnd,la sfdrgitul cireia,,Buciumanul"

norocos se intorcea acasi insogit de liutari, intr-un alai compus

din trei trlsuri: prima ii ducea p5.liria 9i bastonul, a treia ii plimba

ldutarii care ii cdntau nonstop, iar el venea cu cea din mijloc.

Bltrinii povestesc qi acum despre unul din neamul Damieneg-

tilor care,la sffrgitul chefului nu a gdsit cele trei calegti. in locul

acestora, gi-a angajat un om care sd-l duci acasd cu roaba. Atdt

doar cd ciudatul vehicul a parcurs cei cdliva kilometri intr-o

sdptimini. Iar asta pentru cd omul si ,,birjarul" angajat de el se

opreau la fiecare circiumi din cale, unde reluau cheful inceput

la Abrud.

Tot in Abrud exista gi ,pungdl", un stabiliment aparte, cu

,,fetige"rasate, gata oricind s[-l'convingi pe ,,biiagi" si*gi goleasci

buzunarele in poala 1or. Bdtrdn acum, fostul ,,bIiag', NicolaeLupu, neponrl lui,,sindrel al Lupului"igi amintea cd una dintrecele mai ciutate era Moangi, o frumusete rogcati, care suceamingile tuturor. Tot acolo, la ,,Dungil",,,intrau invtatil, (igi in-cepeau viaga sexuald) 9i fl[cdii inci nedugi la muiere.,,Cu igtiaera o problemd: nu-si scoteau nndragii de pe ei decdt dupl ce

fetila insista de mai multe ori: Da', pdi, ldpd cioarecii dia de petine cd md zgardie... Nicazul era cI nici izmenele nu erau dinmitase, ci tot din cinepd., aproape la fel de aspre ca gi cioarecii.Abia dupd mari stlruinge fllceul le scotea si pe acelea, dar nici-odati, oricdt ar fi insistat fata,eln-ar fi renuntat, nici in ruptulcapului la gerpaml de piele incheiat peste sale.,'Au trecut nisteani buni de cind jurnaligtii care au consemnat povestea au fostin,,Tara Buciumanilor". Poate ci, de atunci si pini acum, Ni-colae Lupu, nepotul lui ,,Sindrel al Lupului" o fi plecat in ceea

lume si se intdlneasci cu strlmosii lui, din stirpea,,Lupilor',.Acum, Rogia Mont and, - acel fabulos Alburnus Maior de pe

wemea romanilor, care aduseseri aici specialigti in minerit dinintreg Imperiul - este zguduitd., din temelii, de un scandalinternational fbrd de s{hrgit. oamenii de prin parte locurui aucam plecat in bejanie, care prin oragele din apropiere, care peaite meleaguri ale lumii isteia, care, de la o zi la alta, parc a

deveni prea micd pentru noi 9i pentru nemisuratele noastreambitii. Aga ci nimeni nu o sd mai,,tdpureascf'vreodatd:,,Haisuri si-o mIsurV Buciuman cu gundra surd/ Ziuabea cu fetele/Noaptea cu nevestele./ Beui luni si beui marli / Beui prel degapte vacil Beui miercuri,beui jor/ Beui pre! de gapte boi/ Beuivineri si sdmbita,/ SX-mi cinstesc duminica ..."

(Surse: www. co tidianu L ro, bttps y'/printaria- abrud. ro, h ttps ;//e n c i c I op e di ar o nt ani ei. r o)

,,Uilva biilor";i aurul furat(u ,, patroanef indesate in dot

Munca sub pimint, prin galerii aducdtoare de moarte, cu

niluci inchipuite de frici sau de minflle celor aflati pe praguldintre lumi, a fost o surse constante de povestiri. Mediile cele

mai bogate in legende au rimas aurul gi cirbunele, unde vdlva

bdilor, ielele, demonii subpimdnteni si flicdrile care joacd, pe

comori au alimentat imaginafia oamenilor secole la rind gi au

infldcdrat ambigia celor care au sperat intr-o imbogdlire mira-culoasi, peste noapte. $i o fac si acum, dovadX fiind clutitoriide aur de prin Mungii Ordstiei, care wseazd.lafaimoasa comoari

a lui Decebal.

in Apuseni, muntele Geina este inconjurat numai de le-gende despre aur - metal prefios care aprinde, uneori, flecirilepe vdrfuri, dar niciodatd atunci cdnd sunt oameni in preajmi.

Una din aceste legende spune c[ locuitorii comunei Vidra de

Sus, aflatl la poalele muntelui,lucrau pe vremuri la b[ile de

aur din muntii Bihariei. Au tot observat o gdind de aur ie-gind din bii 9i mergdnd sX igi cloceasci ouile intr-un cuib, din