Satul Drago,, dopa 40 de ani 1

Henri H. Stahl

I. lNCADRAREA REGIONALA A SATULUI

1. Geografia ~i istoria sociala a regiunii. Satul Dragu~ se afla a~ezat intr-o regiune numita tradi~ional ,~ara Oltului" : e o depresiune subcarpatica, de 70 km pe 15, inchisa spre sud de Muntii Fagara~ului (peste 2 000 m altitudine), spre nord de riul Olt, ~i spre est .de dealurile Per~anilor care bareaza drumul spre Bra~ov ; doar spre vest se deschide, prin valea Oltului, catre Sibiu ~i pasul care trece muntii spre cimpia munteana.

Istoria acestei caracteristice ,zone inchise" este destul de fra­mintata 2• Stapinita la origini de domnitorii munteni, abea in 1462 cade sub dominatia statului maghiar. Populatia locala, constituind o masil, compacta de ~arani romani, n-a cunoscut regimul feudal decit tirziu, cetatea din Fagara~ ( cladita in 1300 - 1310) fiind punctul de plecare al unui proces de aservire care a atins apogeul in veacul al18-lea.Baro­nul Brukhenthal, favorit al imparatesei Maria Tereza, i~i avea sediul rural (aerariul) in satul Simbata de Jos, vecin cu Dragu~ul. Acest sistem de exploatare feudala n-a luat sfir~it decit in 1848.

faranii de aici n-au fost totu~i cu totii iobagi. tn mare numar, erau socotiti nu numai ,liberi", ci ~i alcatuind o mica noble~e ruralil, locala, purtind chiar numele de ,boeri de Fagika~", cu sarcini de militie locala. Maria Tereza i-a organizat in regimente granitare~ti (cu centrul in Orlat) avind datoria de a fi in permanen\ia la dispozivia statului ~i a lua parte la ra'zboaiele imperiului.

Dar ceea ce ii caracterizeaza din punct de vedere social e ca au fost ~i au ramas ~arani, traind in mijlocul consatenilor lorneliberi (,obagi" sau ,provintari"), imparta~indu-le via\ia, potrivit unor norme devalma~e

1 Schita de fata arc scopul sa demonstrcze interesul reluiirii unor vechi studii rurale, pentru a vedea mai clar procesele ~i tendintele sociale de dezvoltare ale satelor noastre in ultimele decenii, sub tmpiitritul aspect a! cconomici agrare, economiei industriale, sistcmati­z:lrii teritoriale ~i culturii.

Am ales !n acest scop satul Driigu~ In care a fost fiicuta in 1929 o ,monografie socio­logicii" de catre echipele conduse de profcsorul D. Gusti ca punct de plecare pentru o cer­cetare zonalii care a durat ptnii 1n 1938. Ancheta sumarii din 1971 s-a bucurat de ajutorul vechiului nostru colaborator, inviit:ltorul pensionar Ion Sofonea, caruia !i aducem multu­mirlle noastre.

2 ~tefan Mete~, Drc'igu~, un sat din Tara Oltului, Bucure~ti, 1945.

Viitorul social, 1, nr. 2 p. 517-528, Bucure~ti, 1972.

SOCIOLBUC

( '

518 SATUL DRAGU$, DUPA 40 DE ANI

pe care va trebui sa le analizam, dat fiind ca urmarile acestom mai sint in~. vizibile, macar ca-;lnca dm ]_852, organizarea graniyareasca afost des nntata.

2. Peisajul 1·t~ral. !ntreaga regiune este semanata cu o reyea de sate, de forma compacta, distribuite in sinul unor ,hotare" sate~ti, al caror traseu vade~te existenya unui iniyial plan de ansamblu ; ceea ce ingaduie recunoa~terea efectelor unei stravechi distribuyii egalitare a terenurilor, desigur pe temeiul unei prealabile stapiniri indivize a solului. Potrivit reyelei de riuri curgind paralel de la munte spre Olt, satele se distan{eaza intre ele, pe o linie mergind de-a lungul poalelor Carpa{ilor. Dar cum fiecare sat are un dublet pe linia Oltului, ansamblul lor for­meaza dona ~iraguri de a~ezari, unele ,de sus" altele ,de jos", ceea ce topo­nimia locala subliniaza pTin numirile date satelor : Simbata de Sus ~i Simbata de Jos, .Arpa~ul de Sus ~i .Arpa~ul de Jos, Lisa de Sus ~i Lisa de Jos etc. Doar Dragu~ul nu are dublet, hotarul sau curgind din munte pina in Olt, in linie neintrerupta.

3. Drumu1·i §i mijloaoe de transpoTt. Vechea retea de drumuri era destul de simpla: un drum principallega intre ele ora~ele Bra~ov ~i Sibiu, prin Fagara~, urmind valea Oltului, folosit fiind ~i ca rocada pentru o alta serie de cai ducind spre satele ,de sus" ele inse~i legate printr-un alt drum, paralel cu munyii .

.Aceasta retea de drumuri a fost modernizata abia recent. S-a inceput cu ~oseaua nationala Bra~ov-Fagara~-Sibiu, dublata ~i de o cale ferata, care de curind bifurcheaza spre noul ora~ Victoria. .A fost modernizat apoi drumul care, venind din Fagara~, ducespre Complexul turistic de la Simbata de Sus. Toate celelalte drumuri i~i a~teapta inca noua modernizare. ·

Data fiind puternica mobilitate teritoriala a muncitorilor tarani care fac naveta zilnica, din satele lor, spre ora~ele Fagara~ ~i Victoria, o intreaga retea de autobuze parcurge regiunea regllndu-~i ritmul dupa eel al intreprinderilor. Dar foarte curind situayia se va schimba complet, strabaterea CarpaWor prin ,Drumul transfagara~an", avind drept efect deschiderea completa a acestei regiuni spre >11arele centru industrial al Pite~tilor ~i spre cimpia munteana.

4. Impaotttl oentrelor 'UTbane nou industTializate. Faptul hotaritor cu privire la soarta viitoare a acestei zone rurale, este industrializarea masiva obyinuta prin crearea a dona mari centre ale industriei chimice, in ora~ele de care am mai vorbit : Fagara~ul ~i Victoria.

Ora~ul Fagara~, care nu era, pina de curind, decit o modesta piaya locala, centru administrativ ~i me~te~ugaresc, nu avea decit 6 578 locuitori in 1910, 7 841 in 1930, 17 250 in 1956 . .Atinsese insa in 1966 nivelul de 21 412 locuitori. .Azi, dupa transformarea sa in puternic centru industrial ora~ul a ajuns sa aiba o populayie de circa 25 000 oa­meni, fara a mai socoti ~i ,populayia de zi" a naveti~tilor care muncesc aici, de~i locuiesc inca in sate.

Cit despre ora~ul Victoria, de asemenea centru al industriei chimice, cladit pe inceputurile unei industrii locale din Ucea, el nu avea, in 1952, cind noile uzine chimice au fost construite, decit o populayie de 2767. Atinsese insa, la ultimul recensamint din 1966, 7107 locuitori.

SOCIOLBUC

SATUL DRAGU$, DUPA 40 DE ANI 519

Nu ramine indoiala ca asemenea cre~teri demografice nu pot fi rezultatul unui spor natural, ci al unei transla~ii de popula~ie de la sat la ora~, de natura sa rastoarne adinc intreaga via~a locala.

Aceste doua ora§e constituie deci principalii factori ai procesului de urbanizare, in sensul unei schimban ra ca e as ucturii socio_pro esw­nale a acestor rn:aseae vee i agriC ori, transforma~i, de pe o zi pe alta in muncitori industriali.

1n afara de aceasta influen~a urbanizanta, efect al impactului eco­nomic exercitat de aceste doua ora~e locale, adaugam ~i efectele coo era­tivizarii agriculturii, prin introducerea mecanizarii, chim1zarn, o osirii sei'ih'l'r'C~lor selec~tolffi"te i, par~ial, a irigarii, care nu mai pu~in, au con­tribuit la schimbarea vie~ii satelor.

De asemenea trebuie subliniat faptul ca ins r i e.lementara de 8 ~i 10 ani, azi obligatorie, numarul important de licee ~i ~coli profe­sionale ce exista in regiune, precum ~i folosirea tuturor mijloacelor de a~a-zise ,mass-media" exercita ~i ele o puternica influen~a modernizanta.

Prins1. in acest complex de transformari sociale, regiunea, care pastrase pina foarte tirziu unele trasaturi medievale, s-a vazut antrenata intr-un proces de rapida urbanizare, foarte vizibil, de~i nu ne aflam inca decit la inceputurile lui.

Analiza satului Dragu~ ne va ingadui sa in~elegem formele ~i mecanismele sociale care prezideaza soarta actuala §i viitoare a acestui tip de sate arhaice, brusc supuse unei influen~e transformatoare, de

) dubla origina: ,ep.dogena locala", prin prezen~a unor ora~e nou indus­~rializate ~i ,exogen£" e calea acyiunii enerale a statului.

II. TRA~SFOR;\IAREA ECONOMIC! A SATULUI DRAGU~

1. V echiul sistem agricol local. Pina spre mijlocul veacului trecut, toate satele din zona (excep~ie facind doar ora~ul Fagara~) mai prac­ticau tehnica agricola in doua tarlale, cu rota~ie bienala (cereale,ogor). Se cultiva doar ovazul ~i secara, griul aparind foarte rar.

Sub influent;a administrativa a statului, s-a trecut apoi la tehnica celortrei tar1ale (,cimpuri" sau ,calcaturi") dupatipicul sasesc numit Dreifelderwirtschaft ( cereale de toamna, cereale de primavara, ogor). Cum intreaga regiune a adoptat acest sistem agricol, peisajul rural e aici caracteristic : sate rotunde, compacte, pline de arbori, formind petece insulare pe un teren gol, fara garduri ~nfield), strabatut de o retea de drumuri de cimp, radiale, despartind intre ele ,cele trei tarlale", in a~a fel incit toata seria de sate sa formeze un ansamblu coherent, dreptul de pascut in ogoare fiind astfel asigurat de la un sat la altul. Loturile de agricultura ale gospodariilor erau impra~Jtiate, fiecare gospodarie trebuind sa aiba macar cite un lot in fiecare din cele trei cimpuri. Dar parcelarea ajunsese in 1929 excesiva, a~a cum vom vedea.

Sistemul celor ,trei calca.turi" i~i punea pecetea pe intreaga viata a satului, obligind gospodarii sa se supuna regulilor colective ale ,silii pamintului" (Flut·zwang) acelea~i munci agricole trebuind sa fie facute

15 - V!l torul social

SOCIOLBUC

520 H. H. STAHL

simultan de catre toate gospodariile, sema.nindu-se acelea~i cereale, recoltindu-le la zile fixe, hotarite de adunarea generala a satenilor ~i respectindu-se dreptul de a pa§te in miri~te turmele sate~ti.

Gospodarii, prea mul~i fata de un teren insuficient ~i de foarte mediocra calitate, i~i puneau nadejdea mai ales in cre~terea de vite, fiind insa silivi sa faca fa~a problemei nutretului, migrind sezonier spre ,Ardeal" (denumire !ocala a satelor de dincolo de Olt) pentru a lua acolo in dijma terenuri de finea~a, sau a obtine fin contra munca prestata.

N evoia de ingra~aminte animala era de altfel a tit de mare, incit pina ~i balegarul ce se putea stringe de pe uli~i era vindut la licita~ie de catre Primaria locala.

Se foloseau in special bivoli, pentru care statui facuse o larga propaganda, creind la ~ercaia un centru de cre~tere a acestui animal modest, bun atit de munca cit ~i de lapte .

.A.cest sistem agricol avea unele avantaje, el obligind pe toti agricultorii sa nu cada sub un anume nivel agrotehnic dar, ~i, impiedi­cind ridicarea peste acest nivel. Dezavantajele lui se facusera vadite inca din preajma celui de-al doilea razboi mondial. Economia capita­lista luase destula amploare ca sa faca necesara trecerea spre un alt sistem economic. Mulvi sateni ar fi vrut sa evolueze spre o economie a pieW, cu atit mai mult cu cit nevoia de bani ghea~a se facea din ce in ce mai simvita spre a se putea face fata cumpararii produselor industriale ~ i in special pentru a pl'i1ti impozitele din ce in ce sporite . .A.cest grup de tarani lupta deci pentru interzicerea pa~unatului in miri~te (izla­jire), pentru trecerea la un sistem macar de patru tarlale, ta.ind in doua cea lasata anual in ogor, pentru a semana acoio ovazul cerut pe piata. Mergeau pina ~i la a cere, cu violen~a, in ciuda celorlal~i, comasarea loturilor individuale ~i dreptul de a le inchide cu garduri, scotindu-le astfel din ritmul obligator al tarlalelor. Ci~iva renuntasera chiar complet la economia de subsistenta, cultivind doar cartofi, vinduti pe piata pentru a ob~ine astfel banii necesari cumpararii griului ~i malaiului necesar.

Yn ajunul celui de-al doilea razboi mondial luptele sociale interne ale satului Dragu~ luasera un caracter acerb, lipsa de ratiune economica a sistemului agricol local fiind recunoscuta, daca nu de toti satenii, eel pufin de o buna parte din ei.

2. T1·ecerea la un nou sistem de organizm·e sociala. Vom pune fata in fata situa~iile economice ale Dragut]ului din 1938 ~i din 1971, adica inainte ~i dupa cooperativizarea agriculturii 3 •

Potrivit cadastrului funciar, satul avea in 1938 un teritoriu de 3 829 ha, cu urmatoarea structura :

3 570 apartineau comunei Drllgu~ 111 apartineau alter Iocuitori din alte comune

79 constituite din pllduri, fuseserll atribuite prin reforma agrarll din 1918 alter trei cemune administrative

69 erau proprietatea statului.

3 Analiza econemica privind situatia din 1938 In: AI. Barbat, Studiul economic al sa­tului Dragu$ - Fagcira$, Bucure~ti, 1941.

SOCIOLBUC

SATUL DRAGU~, DUPA 40 DE ANI 521

Pamintul era socotit, cadastral ~i fiscal, ca fiind de calitate VII "i VIII, deci submediocre.

La acea data, cele 3 570 ha ramase satului Dragu~ nu erau toate in proprietatea ~aranilor din sat, caci ~i din aceasta suprafa~a Prima­ria de~inea 1 359 ha (37,1 %), biserica 13,47ha (0,1 %), astfel ca gospo­dariilor individuale nu le mai ramineau decit circa 2 200 ha (62,5%). Existau la acea epoca 325 de gospodarii; dar dintre ele, doar 308 aveau pamint in patrimoniullor.

Cum pamintul din cuprinsul satului nu le era suficient, gospodarii mai de~ineau ~i in alte sate (prin inzestrari ~i cumparaturi) 120,48 ha ~i in plus mai luau in dijma suprafete de teren din alte comune ( cca 280 ha in 1938) . .A.ceste 308 gospodarii, potrivit volumelor de suprafe~e deyinute se grupau astfel :

Suprafata Numarul detinutli

gospodiiriilor ha %

7 1 ha 0,1

29 1 - 4 3,7

156 4- 8 41,3

86 8 - 12 36,1

30 12+ 18,8

.A.~ada1·, cei 185 de ~arani saraci ~i cu situayie mijlocie (intre 1 ~i 8 ha) / \. de~ineau 45% din teritoriu, cei 116 instariti (cu peste 8 ha) 59,4%. y -Jy /

Aceasta structura funciara, destul de omogena, fara latifundii .J v~., if y ~i !ara un excesiv proletariat agricol a fast complet schimbata prin \ Y ' organizarea cooperativei agricole de product;ie locale. Initial, in 1962, ,.., d' ...r' cooperativa a cuprins 348 membri. .A.zi a ajuns sa aiba 488 capi de gos- \ ~ y V. podarie, adica in fapt totalitatea localnicilor. ) ".._ \("'

Comasindu-se intreaga suprafa~a, s-a renun~at la impar~irea Y.,., ,'r terenului in trei tarlale ~i mai ales s-a rezolvat grava problema a fari· V v ' miyarii ~i impra~ti'erii haotice a loturilor agricole. tntr-adevar potrivit ,r! datelor cadastiale, existau in Dragu~ nu mai puyin de 10 737 parcele, y v distribuite astfel : ..j

Suprafata tot::.la

ha

1 1- 4 4- 8

8-12 de Ia 12

Nr. de lnturi

(In medle)

2,6 16,8 30,8 43,0 57,3

ceea ce inseamna ca, in medie, teveneau pe cap de gospodarie nu mai put;in il.e cit 34,8 parcele minuscule.

v

SOCIOLBUC

522 H. H. STAHL

3. Punerea :£n cultura a teritoriului. Cooperativa agricola de pro­duc~ie, renun~ind deci la sistemul celor trei tarlale, a organizat teritoriul pe o schema noua de tarlalizare ~inind seama de indicavrrle pedologiei locale in vederea unui plan de eultura mai ra~ional. Comparlnd cultu­rile din 1938 cu cele din 1971, ob~inem situa~ia din tabelull.

Tab e/u l 1

1971 H a 1938 Total

C.A.P . ~ ~o:uri ------0 1 2 4

Arllturi 1 073,90 1 077 98 1175 F!nete 1139,55 1 544 4 1 548 Pll~uni 400,46 44 4 48 Grlidini 36,48 43

I 13 56

Pllduri 842,96 - - -Neproductiv 76,63 73 - 73

Total 3 569,98 2 781 119 2 900

Schimbarile intervenite sint urmatoarele : padurile au intrat toate in patrimoniul statului, pa~unile naturale au scazut substan~ial, cres­cind in schimb terenurile cultivate cu furaje ~i, ceva mai pu~in, cele arate.

tn ce prive~te culturile folosite, situa~ia este aratata in tabelul 2.

Tabelul 2 (ln %)

1938 C.A.P. 1971

0 1 2

Grtu 17,2 31, 20

Ov:'iz 11,8 4, 08

Orz 24,0 15,45

Porumb 15,2 5,48

Deci cere ale tn total 68,2 56,2

Cartofi 15,7 21,90

Lucernli-tri!oi 5,8 11,86

In, ctnepli 1,0

Plante medicinale 0,1

.Azi nu mai e l:isata in ogor o treime din totalul suprafeyei arabile, ci doar 154 ha fa~a de 923 ha arate.

Este greu de stabilit care era randamentul la hectar ob~inut in 1938, la acea vreme neputindu-se calcula decit randamentul citorva

SOCIOLBUC

SATUL DRAGUS, DUPA to DE ANI 523

din cerealele trecute pe la cele trei batoze particulare,": pe atunci exis­tente. Situa~ia este urmatoarea :

1938 C.A.P. 1971 kg kg

-----Ovaz 400 69Ll Grtu 330 762 Secara 355 1 079

Oricit de nesigure ar fi aceste calcule, cert este ca au fost inregis­trate sporuri importante ale randamentelor. Desigur, ele n-au atins nivelul general obtinut pe intreaga ~ara, dat fiind ca ne afHI.m intr-o regiune de sub munte, cu teren medioctu ~i submediocru.

4.1nzestrarea tehnica agricola. 1n 1962, la infiintarea cooperativelor agricole de productie, membrii atunci inscri~i, au adus in patrimoniul comun, 288 care, 281 pluguri, 270 grape, 149 pra~itoare, 21 semanatoare precum ~i 141 cai, 16 boi ~i 15 bivoli~e. Majoritatea acestui utilaj, cu excep­tia carelor, lasate in grija fiecarui gospodar membru al cooperativei, care ~i azi sint folosite, erau rudimentare, de o calitate tehnica sub orice nivel.

Dragu~ul dispunea in 1938 ~i de 7 ma~ini de semanat (una indi­viduala, celelalte in tovara~ie de cite 2 - 7 oameni) ~i de 3 batoze .

.Azi, cooperativa se folose~te de inzestrarea tehnica a intreprinderii pentru mecanizarea agriculturii din Ucea de Jos, care in 1966, a creat in Dragu~ o sectie !ocala.

ln remiza nou construita a acestora (19/8 m; in valoare de 78 000 lei) se afla ateliere de repara~ii ~i birouri, 13 tractoare, 3 combine, 3 semanatoare, 12 pluguri, 3 grape cu disc, 12 grape cu colt, 12 grape stelate, 2 grape reglabile, o presa de balotat, 4 batoze de treier, 3 cultivatoare, 2 ma~ini de impra~tiat ingra~aminte chimica, o sapa rota­tiva, 4 ma~ini de plantat cartofi, 6 remorci.

Cooperativa insa~i are propria sa inzestrare, cuprinzind 288 pluguri (lasate 1n grija membrilor ei), 6 semanatoare de porumb, un selector, un vermorel, 2 tocatoare, 26 care, 2 autocamioane, un motor de 1 HP ~i un altul de 4 HP, precum ~i 2 poverne.

5.1ntreprinderile anexe. 1n 1938 existau in satul Dragu~ o serie de me~te~ugari, majoritatea organiza~i in ,companii" : dulgheri,timplari, zidari, fierari, caramidari, funari, cojocari, croitori, dogari.

Cooperativa agricola de productie i-a cuprins in ,echipe", in special ~ase din ele pentru necesitaWe de constructu proprii, dar luind in antre­priza ~i lucrari facute pe seama gospodarilor individuali, precum ~i a celor din alte sate. Me~te~ugarii ajun~i la virsta pensionarii, lucreaza insa ~i pe cont propriu, pe comenzi speciale, la particulari, existind trei asemenea echipe de constructori.

Cele trei mori de apa din 1938 detinute in indiviziune de tarani localnici (Moara de Sus- 4 proprietari; Moara de la ~ipot- 14 pro-

SOCIOLBUC

524 H. H. STAHL

prietari; Moara de din Jos, a Rogozarilor- 11 proprietari) nu mai funcyioneaza, fiind inlocuite cu o moan1 sistematica func~ionind cu motor electric.

Au disparut de asemenea cele doua primitiYe joagare ~arane~ti, inlocuite fiind printr-un joagar, un gater ~i un circular, puse in mi~care tot prin motoare electrice. Piua de ulei, de asemenea nu mai exista, iar cele citeva cazane de fiert rachiu, au fost inlocuite cu cele doua poverne ale cooperatiYei.

!n plus o filiala a cooperatiYei me~te~ugare~ti de artizanat din Bra~ov are in Dragu~ ateliere de cojocarie, croitorie, broderie, 20 de gospodine muncind la domiciliu pe materialul adus, la doua saptamini de o delegata a centralei.

De asemenea, cooperatiYa de consum !ocala are ~ i un atelier de cizmarie.

III. STRUCTURA PROFESIONALA A POPULAJIEI DRAGU~ULUI

1. Problema vechii migratii *i surplusului demograjio. Dragu~ul e un sat relativ mic, recensamintele succesiYe inregistrind aici urmatoa­rele volume demografice :

1910 1930 1938 1941 1956 1966

1 395 1511 1459 1 531

Totu~i vinind seama de put;inatatea suprafevei arabile ~ide mica lor rentabilitate, populavia activa a satului a fost totdeauna excedentara, ceea ce a silit oamenii sa caute o solut;ie in emigrare, infaptuita pe doua linii, una straveche, alta moderna.

Mai de mult taranii, a~a cum am mai spus, i~i puneau toata nadej dea nu in agricultura, ci in cre~terea vitelor ; ceea ce ~i facea ca ei sa yina atit de mult la lasarea in ogor a unei mari suprafe~e de teren.

Turmele de oi ale dragu~enilor erau vara urcate la munte ; dar iarna plecau in transhumanta spre Baragan, care, pina spre mijlocul veacului trecut nu era inca teren agricol, ci mai mult islaz de vite. Mul~i din locuitorii Dragu~ului se instalau aici, ca in adevarate ,sate roi". Ion Codru Dragu~anu (1823 - 1884), autorul cunoscutei lucriki Peregrinul transilvan ne-a lasat o descriere lamuritoare cu privire la scurtullui popas in Baragan, dupa fuga lui din Transilvania.

!nainte de primul razboi mondial, emigrarea a incetat insa sa aibe acest caracter pastoral, oamenii plecind ,in Regat" spre a-~i gasi modeste locuri de munca necalificata, o mare parte din ei emigrind insa in America, cu dorinva de a ci~tiga macar acolo destui bani pentru a restabili echilibrul economic deficitar al gospodariei din sat, unde i~i lasau familia, in a~teptare. Mulyi insa au ramas in America, de~i tot mai veneau uneori, in scurte vizite, in satul lor natal, spre a-~i ajuta neamurile, cumparindu-le teren, vite ~i cladind case mai bune.

SOCIOLBUC

SATUL DRAGU~, DUPA 40 DE ANI 525

Numarul acestor emigran~i este destul de mare. Din statisticile ce au putut fi stabilite, rezulta o foarte puternica emigrat;ie 4 :

Perioada

Pina in 1914 1918-1938

1 o t a I

America

181 26

207

V echiul Regat

88 59

147

Transilvania

2 85

87

Aceste cifre sint insa minimale, in realitate numarul celor plecat;i, definitiv sau temporar, fiind mult mai mare. Emigrarea spre America a scazut intre cele doua razboaie mondiale ~i a incetat complet dupa eel de-al doilea. Spre Muntenia, de asemenea, plecarile nu se mai fac azi dupa tipicul eel vechi, oamenii plecind nu ca salahori, servitori sau mici negustori, ci pe linia generala a incadrarii lor in intreprinderi industriale.

2. Problema navetismului actual. 0 data insa cu organizarea in­treprinderilor chimice din Fagara~ ~i Victoria, curentele de migrat;ie au sporit considerabil polarizindu-se spre aceste doua centre, in special sub forma ,navetismului". Din numaratoarea facuta in 1971, pe calea unor informat;ii obt;inute casa de casa, putem infayi~a astfel volumul nave­ti~tilor >;i locurile lor de migrare :

Unde lucreaza M F Total

0 1 2 3

Dragu~ 132 382 514 Victoria 208 13 221 Fagara~ 67 4 71 Vi~tea 4 1 5 Simbata 4 2 6 Voila 3 1 4

Ucea 2 - 2

Oltet 1 - 1

Sibiu - 1 1 Lisa - 1 1 Tllmaci - 1 1 Control in regiune 2 - 2

Tot a I 423 I 406 829

Au fost deci inregistrayi 829 de ,activi" dintre care 514 (62,0 %> lucreaza in Dragu§, iar 315 fac naveta (38,0 %).

4 A. Negrea, Procesul de emigrare a Driigu!jenilor In America, tn ,Arhiva pentru ~tiinta ~i reforma sociaUt", 10, nr. 1-4, p.

SOCIOLBUC

526 . H. H. STABlt

N-au putut fi inregistrati cei definitiv pleca~i din sat decit in caz­rile, pu~ine, in care locuin~ele lor au ramas nelocuite sau pastrate doar ca rezidenta secundara.

Centrul principal de atractie ramine deci Victoria ~i in al doilea rind Fagara~ul. Pro portia femeilor na vetiste se ridica la 7,6 %, pe cind dimpotriva proportia celor ramase sa lucreze in sat este de 7 4,3 %. Asistam deci la un proces de restructurare radicala a structurii for~ei de munca : majoritatea barbaWor activi s-au transformat in muncitori industriali, agricultura capatind astfel un caracter feminin accentuat.

De fapt, mundtorii naveti~ti continua a Iuera ~i in cooperativa ori de cite ori, au ragu.zul necesar, in special in cadrul lotului lor perso­nal, care revine gospodariei prin munca so~iei ~i copiilor, sau pe ,heiul'' din jurul casei, in vatra satului, deseori exploatat la maximum, in chip rational, uneori ca un spirit inovator care merge pina la folosirea apei riului pentru piscicuHura, in mici bazine.

IV. NIVELUL DE VIATA l\IATERIALA ~I SPIRITUAL!

E de la sine inteles ca salariile acestei mari mase de muncitori industriali~ adaugindu-se veniturilor din C.A.P. ~i eventual ~i celor de pe lotul personal, au dat posibilitatea unei ridicari a vietii locale.

1. Reconstruirea totala a caselor. In primul rind izbe~te reconstruirea generala a locuintelor din sat, surprinzatoare nu numai prin masivitatea fenomenului, ci fii prin bunul gust al cladirilor, prin nivelullor ridicat de igiena ~ide inzestrare cu aparatura tehnica de uz casnic.

Existau in 1938 un numar de 331 gospodarii. !n 1971 sint 381. Cele 331 case vechi din Dragu~ erau inca in 1938 construite din lemn, potrivit unui stil local nu lipsit de farmec. Doar citeva familii mai instarite i~i cHtdisera case de zid, dupa modelul celor sase~ti, in special in cazurile cind un emigrant din America se intorcea acasa ori trimitea banii necesari. Dupa al doilea razboi s-a procedat la darimarea acestor case vechi ~;~i la recladirea lor, in caramida. Din cele 509 ,Iocuri" (heiuri) numerotate, 274: cuprind case de gospodari care au fost total recladite, 53 sint noi, intercalate intre celelalte erau, 27 ramase in starea lor veche, 10 nelocuite, familiile mutindu-se la ora~, 116 sint locuri inca goale, necla­dite, 12 sint institu~ii (plus 17lo<}uinte vechi, in cartierul tiganilor din sat).

Sint cazuri in care unul dintre gospodari (casa nr. 105), care i~i construise casa noua, vazind ca vecinul o are mai frumoasa, a dari­mat-o ~i construit-o a dona oara, pe un plan largit. Toate casele noi, sau renovate sint mari, cu doua sau trei odai la strada, ~i altele, una sau dona, inspre curte, potrivit unui plan rational, cu ferestre mari · podite cu scinduri, au sobe de teracota sau godinuri ~i dispun de lumina electrica.

Viata materiala a satului este, de asemenea, intarita prin organi­zarea unei cooperative de consum ~i a unui dispensar, amindoua in cladiri noi, dotate cu personalul ~i utilajul necesar. Se adauga, evident. inzestrarile construite ale cooperativei agricole de productie.

SOCIOLBUC

SATUL DRAGU$, DUPA to DE ~"ll 527

2. Viata spirituala a satului. Din punctul de vedere al vie~ii cultu­rale, satul dispune de un ca.min cultural, de un local nou de ~coala de tip modern, avind 16 puteri didactice ~i 205 elevi urmind cursurile de opt ani. Exista in sat 214 aparate de radio, 29 de televizoare, un cine­matograf ~i 350 abonamente la ziare ~i reviste.

Numarul mare al tinerilor pleca~i din sat pentru a urma ~coli profesionale ~i superioare este de asemenea impresionant . .Ar fi de facut o analiza a lor, incepind cu cei ci~iva intra~i in corpul didactic univer­sitar ~i liceal, incadra~i in unitati de cercetare fi!tiin~ifica de foarte inalta calificare san in cadrele de conducere a intreprinderilor.

tn aceste conditll de completa restructurare a vietii satului, ne putem pune intrebarea: a ramas totu~i ceva neschimbat sau prea putin schimbat, din ceea ce facea pe vremuri, ca satul Dragu~ sa aiba un caracter arhaic Y

Cu alte cuvinte : ce schimbari in relatiile sociale ~i in suprastructura satului au avut loc, ca efect al schimbarii radicale a bazei lui economice Y

Sa analiza.m rapid citeva din trasaturile arhaice ale vechiului sat.

3. Problema vecinatatilor. Vechiul Dragufi! i§i avea populatia gru­pata in 2 ,:vecinatat·", organizate pe ulite, avind fiecare cite un ,tata de veciru es de locuitorii respectivelor ulite, a caror sarcina era de a organiza un sistem de ajutor reciproc (la inmormintare, nunta, diferite pagube provocate de incendii sau epizotii, decese ·etc.), de a tine legatura dintre ·primarie fi!i locuitori, de a executa anume lucrari de interes ob~tesc, de a comunica celor interesati hotaririle care se luau in adunarea ob~teasca, duminica la ie§irea de la slujba bisericeasca 5 •

.Aceste vecinatati exista inca, organizate insa sub forma de ,echipe" ale cooperativelor agricole de productie. De~i sistemul acordulm g o'bal nu s-a introdus inca in Dragu~, ,echipele" formeaza mici colective in~tiintate prin ,ta~ii de vecini" despre muncile ce urmeaza a fi facute, potrivit hotaririi organelor de conducere ale cooperativei. De asemenea, sistemul de ajutor reciproc, in special la inmormintari, se men~ine.

4. Problema vietii de familie. Domina pe vremuri identitatea dintre ,gospodarie" fi!i ,familie", in sensul ca unitatea de baza a vietii sociale era gospodaria ca a tare, macar ca familiile erau grupate pe ,neamuri", purtind acela~i nume, unele apar~inind ,boierilor", altele ,provintarilor". Inca din 1929 deosebirile dintre boieri ~i iobagi se stinsesera, casatorii mixte avind loc, ,neamurile" nemaicunoscindu-se decit prin faptul ca erau grupate pe uliti care purtau deseori numele neamurilor (uli~a Rogozarilor, a Niche~tilor etc.).

Se puneau, pe vremuri interesante probleme de onomastica, fiecare om avind in afara de numele din registrele de stare civila, un al doilea nume, o ,polecra" constind din numele sau de botez cu men­~iunea ,al lui". Femeia:_Jua numele so ului, da_ca mergea in casa bar­batului. Daca ins barbatul se ,ginerea pe curte", se ,marita", el lua

a H. H. Stahl, Vecindtatile din Drdgu~, in: ,Sociologie romAneasca", 1, nr. 1, ian. 1936, p. 18 ~i urm.

SOCIOLBUC

528 H. H. STAHL

numele p~odariei in care intra 6 • Acest sis terti onomastic este inca in vigoare, uneori dind loc a situayii deosebit de expresive ~i interesante teoretic. ,Neamurile" ca atare, se mai menyin, in citeva cazuri. De pilda, in biserica fiecare neam i~i are inca ,strana", adica §irul lui, organizat intern pe virsta, membrii aceluia~i neam stind in ~ir, unul dupa altul, in ordinea virstei. Totu~i preotul satului, tinar nou intrat in slujba, nu mai cunoa~te aceste reguli, de~i satul le ~tie ~i le pastreaza.

,Strane" pe neamuri existau ~i in cimitir, decedayii ingropindu-se tot pe grupe de neam. ~i acest obicei se pastreaza. !n plus, exista ~i o rudenie din na~ie, cu reguli de asemenea foar te complexe, bazate tot I>e ideea centrala a gospodariei dominante, ceea ce, de asemenea, se pastreaza 7 •

Familiile mai aveau ~i obiceiul ,punerii mesei", de fapt o ceremonie de intarire a casatoriei ~i pentru ,lumea de a poi". Satenii mai cer astazi preotului sa le :faca aceasta slujba, intovara~ita de un ritual profan, <ie~i abea se mai ~tie care poate fi rostul unui asemenea ceremonial. !n fapt, structura interna a familiei s-a schimbat, in Dragu~ ca pretu­tindeni de altfel : minimalizarea patrimoniului individual ; diS:pariyia atelierului familial de producyie lipse~te pe tatal :familiei de fosta lui principala functiune, cu atit mai mult cind s-a transformat in muncitor industrial. Rosturile lui de ~ef al familiei sint preluate de catre femeie, de~i functiile sale de educatoare a copiilor scad ~i ele din ce in ce mai mult, lasate fiind pe seama ~colii. Tineretul are astfel o cu totul alta mentalitate decit cea a generatiilor virstnice, fara totu~i ca conflicte de genera~ii sa se fi ivit. !n general dragu~enii continua a se deosebi de alti sateni din zona, prin excepyionalul lor bun simt, harnicie ~i buna­cuvinya. Porn* pe gluma, cu un deosebit simt al umorului, i~i ascund, cind e cazul, amaracitinile cu o vorba de duh.

,Cetele ,de feciori", ,cluburile" celor maturi cu scopuri de adunare a celor de aceea~i seama, de efectuare a unor datini locale 8 , au fost inlocuite, pe de o parte, prin caminul cultural, pe de alta parte cu orga­nizatiile de pionieri ~i U. T .C.

1 n concZuzie, Dragu~ul, in decursul ultimului deceniu, s-a schimbat Ia fata, apucind un drum de la care nu mai exista cale intoarsa, ci

.doar unul spre un necontenit progres. E de a~teptat ca in viitor carac­terul de ,sat de naveta" sa se accentueze, fiind posibila insa ~i instalarea unor ateliere anexe mai temeinic organizate, la un nivel de industriali­zare locala.

Dar, cum am spus de la inceput, cele aici schitate nu vor sa fie decit un indemn pentru a supune asemenea sate unei mai atente anali­ze, faptice ~i teoretice, care sa duca la lucrari cuprinzihd o sinteza a celor aflate despre satele cele vechi cu o analiza a situatiei actuale, deci <Cu o depistare a proceselor ~i tendintelor care vor crea profilul de miine -al lumii noastre rurale.

s H. H. Stahl, Sislemul onomastic dragu§an, ln : ,Arhiva pentru ~tiinta ~i reforma :socialli.", 12, nr. 1 - 2, p. 83

7 H. H. Stahl, Rudenia spiriluala din nd§ie in Dragu§, in : ,Sociologia romllneasca", 1, nr. 7-9, iul.-sept. 1936, p. 25 ~i urm.

8 Tr. Herseni, Clubul Husarilor ln : , Arhiva pentru ~tiinta ~i reforma sociala", 12, nr. 3-4, p . 437 ~i urm.

SOCIOLBUC