METODA MOZAIC- METODĂ

MODERNĂ DE ÎNVA AREȚ

MOTTO:"Întregul scop al educa iei este să transforme oglinzile în ferestre." ț

Sydney J. Harris

ARGUMENT

Voi incepe lucarea de fa ă prin prezentarea unor no iuni introductive legate deț ț

metodele de predare precum si o scurta clasificare a acestora în scopul înţelegerii

împortanţei folosirii metodelor moderne de învă are. Dupa această scurtă introducereț

voi trece în revistă câteva aspect teoretice legate de metoda mozaicului.

Pentru o mai bună în elegere a metodei am considerat necesar să folosescț

pratic aceasta metodă în cadrul unei lec ii, am notat i cateva aspect si impresii legateț ș

de această activitate.

Am să închei această introducere printr-un citat al pedagogului francez Gaston

Mialaret: „Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori şi, din

acest punct de vedere, educaţia va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o

situaţie precisă, indicaţiile generale date de cărţile de metodologie.”

1

1. Metoda mozaic-No iuni introductive.ț

Metoda= cuv grecesc. methodos (odos = cale, drum şi metha = către;

methodos = cercetare, căutare, urmărire) ce înseamnă: „drum spre…; cale de

urmat…” în vederea atingerii unor scopuri determinate, a obţinerii unor rezultate

aşteptate

În acest sens metoda constituie o cale de acces spre cunoaşterea şi

transformarea realităţii, spre însuşirea ştiinţei şi a tehnicii şi a culturii

comportamentelor umane, fiind o componentă indispensabilă procesului de instruire.

Metodele de învăţământ reprezintă modalităţile sistematice de lucru de care se

pot servi profesori în activitatea de instruire şi elevii în cea de învăţare, capabile să

conducă la rezolvarea obiectivelor pedagogice propuse.

Pentru profesor, metodele de învăţământ servesc la organizarea şi

conducerea unei acţiuni sistematice prin care elevii vor realiza obiectivele

pedagogice, arătându-i de asemenea ce să facă şi cum să acţioneze. Alegerea uneia

sau alteia din metode de către profesor, depinde de mai mulţi factori subiectivi sau

obiectivi, cum ar fi:

- personalitatea profesorului;

- imaginaţia şi puterea lui de adaptare;

- competenţa profesională;

- capacitatea de reflexie pedagogică şi de analiză.

Pentru elev, metodele de învăţământ au rolul de al sprijini să parcurgă calea

spre cunoaştere, spre dobândirea de noi comportamente care îi sporesc valoarea

personalităţii.

Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă în aplicare în lecţii sau

activităţi extraşcolare cu ajutorul elevilor şi în beneficiul acestora; presupune, în toate

cazurile, o colaborare între profesor şi elev, participarea lor la căutare de soluţii, la

distingerea dintre adevăr şi eroare şi care, sub forma unor variante sau procedee

selecţionate, se foloseşte pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a

stimulării spiritului creativ.

La alegerea metodei de învăţământ se ine cont de următorii factori:ț

2

1. Obiectivele instruirii.

În acest caz se aleg metodele ce deţin ponderea cea mai ridicată în potenţialul

pedagogic. Pentru dobândirea de cunoştinţe despre operaţiile unei acţiuni –

deprinderi, se pot folosi procedee precum demonstraţia, observaţia, instructajul,

conversaţia, problematizarea etc.

Pentru realizarea obiectivelor ce urmăresc formarea de priceperi şi deprinderi

se recomandă mai ales efectuarea de exerciţii, aplicaţii, lucrări practice.

2. Elevii participanţi.

În acest caz intervine etapa de pregătire în care se află, gradul lor de pregătire,

de experienţă pe care o deţin. În funcţie de experienţa anterioară, timpul necesar

obţinerii deprinderilor poate fi mai scurt sau mai lung. De regulă, la prima încercare

elevii vor întâmpina greutăţi, nefiind obişnuiţi cu organizarea şi efectuarea

activităţilor, ori cu folosirea diferitelor mijloace de învăţământ (de muncă).

3. Mijloace de învăţământ existente în dotarea unităţii (atelier, laborator

cabinet).

Prezenţa sau absenţa lor poate influenţa alegerea metodei mai mult sau mai

puţin potrivită.

4. Conţinutul de instruire.

În funcţie de conţinut se alege metoda adecvată. Astfel, în cazul informaţiilor

asupra fenomenelor sunt mai potrivite mijloacele audiovizuale sau chiar

experimentale, pe când în activităţile practice sunt eficiente cele de efectuare a

lucrărilor practice, exerciţiile, studiile de caz. Organizarea momentelor de conexiune

inversă (feed-back)poate influenţa alegerea metodei de învăţământ.

O variantă de clasificare a metodelor educaţionale se poate pronunţa în

jurul axei istorice împăr indu-le astfel:ț

1. metode clasice, tradiţionale;

2. metode moderne.

Metodele tradi ionale:ț

• Expunerea;

• conversaţia;

• exerciţiul;

• etc.

3

Metodele tradiţionale au un lung istoric în instituţia şcolară, ele pot fi păstrate

cu condiţia reconsiderării şi adaptării lor la exigenţele învăţământului modern.

Metodele moderne:

• studiul de caz.;

• metoda proiectelor.;

• metode de simulare;

• modelarea;

• cubul;

• investiga iile independente;ț

• interviurile;

• floare de lotus

• metoda “mozaicului”( Jigsaw)

• citirea cuprinzatoare

• metoda “Cascadei”(Cascade)

• metoda invatarii pe grupe mici(“STAD-Student Teams Achievement

Division”)

• metoda “turnirului intre echipe”(“TGT-Teams/Games/Tournaments”)

• metoda schimbarii perechii(“Share-Pair Circles”)

• metoda “Piramidei”

• etc.

O metodă este considerată modernă în măsura în care cultivă însuşirile

fundamentale necesare omului de azi şi mai ales de mâine: independenţă, spirit critic,

gândire creatoare, aptitudini, atitudini exploratoare, etc. O metodă care duce la

promovarea originalităţii şi creativităţii este o metodă modernă.

După modul de organizare a activităţii elevilor distingem :

• metode frontale (expunerea, demonstraţia);

• metode de activitate individuală (lectura);

• metode de activitate în grup (studiul de caz, jocul cu roluri);

• metode combinate , care se pretează mai multor modalităţi de organizare a

activităţii.

4

După funcţia didactică prioritară pe care o îndeplinesc :

• metode de predare-învăţare propriu-zise , dintre care se disting:

a) metodele de transmitere şi dobândire a cunoştinţelor : expunerea,

problematizarea, lectura etc.;

b) metodele care au drept scop formarea priceperilor şi deprinderilor :

exerciţiul, lucrările practice etc.;

• metode de evaluare.

După tipul de strategie didactică în care sunt integrate:

• algoritmice (exerciţiul, demonstraţia);

• euristice (problematizarea);

5

2. Metoda mozaic-No iuni teoretice.ț

Metoda mozaicului sau "metoda grupurilor interdependente", este o strategie

bazată pe învă area în echipa (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu înț

care trebuie să devină expert. El are în acela i timp i responsabilitatea transmiteriiș ș

informa ilor asimilate, celorlal i colegi. ț ț

Etape:

1.Pregătirea materialului de studiu:

Profesorul stabilește tema de studiu i o împarte în 4 sau 5 sub-teme. Op ional,ș ț

poate stabili pentru fiecare sub-tema, elementele principale pe care trebuie să pună

accentul elevul, atunci când studiază materialul în mod independent. Acestea pot fi

formulate fie sub formă de întrebari, fie ca afirma ii, fie un text eliptic care va putea fiț

completat numai atunci când elevul studiază materialul.

2.Organizarea colectivului în echipe:

Fiecare elev din echipă, prime te un număr de la 1 la 4-5 si are ca sarcină săș

studieze în mod independent, sub-tema corespunzătoare numarului său. El trebuie să

devina expert în problema dată. De exemplu, elevii cu numarul 1 din toate echipele de

învătare formate, vor aprofunda sub-tema cu numarul 1. Cei cu numarul 2 vor studia

sub-tema numarul 2, i a a mai departe.ș ș

Fiecare elev studiază sub-tema lui, citește textul corespunzător. Acest studiu

independent poate fi făcut în clasă sau poate constitui o tema acasă, realizată înaintea

organizării mozaicului.

6

3. Constituirea grupului de experți.

După ce au parcurs faza de lucru independent, exper ii cu acela i număr seț ș

reunesc, constituind grupe de exper i pentru a dezbate problema împreună. Astfel,ț

elevii cu numarul 1, părăsesc echipele de înva are ini iale i se adună la o masa pentruț ț ș

a aprofunda sub-tema cu numarul 1. La fel procedează i ceila i elevi cu numerele 2,ș ț

3,4 sau 5. Dacă grupul de exper i are mai mult de 6 membri, acesta se divizează înț

două grupe mai mici.

Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent.

Au loc discu ii pe baza datelor si a materialelor avute la dispozi ie, se adaugăț ț

elemente noi si se stabile te modalitatea în care noile cuno tin e vor fi transmise siș ș ț

celorlal i membrii din echipa ini ială.ț ț

Fiecare elev este membru într-un grup de exper i i face parte dintr-o echipăț ș

de învă are.ț

Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de

exper i trebuie plasate în diferite locuri ale sălii de clasa, pentru a nu se deranjaț

reciproc.

Scopul comun al fiecarui grup de exper i este sa se instruiască cât mai bine,ț

având responsabilitatea propriei învă ari si a predării si învă ării colegilor din echipaț ț

ini ială.ț

4. Reîntoarcerea în echipa ini ială de învăț țare.

Exper ii transmit cuno tinț ș țele asimilate, re inând la rândul lor cuno tin ele peț ș ț

care le transmit colegii lor, exper i în alte sub-teme.ț

Modalitatea de transmitere trebuie sa fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi

înso ită de suporturi audio-vizuale, diverse materiale. ț

Specialiștii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi

computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor.

Membrii sunt stimula i să discute, să puna întrebari i să- i noteze, fiecareț ș ș

realizându-și propriul plan de idei.

7

5. Evaluarea

Grupele prezintă rezultatele întregii clase.

În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învă at. Profesorulț

poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare

fiecarui elev o fi ă de evaluare.ș

Dacă se recurge la evaluarea orală, atunci fiecarui elev i se va adresa o

întrebare la care trebuie să raspundă fara ajutorul echipei.

Avantajele metodei:

• metodă atractivă pentru elevi;

• curiozitate, receptivitate şi interes din partea grupelor;

• implicarea şi responsabilitatea în învăţare şi în transmiterea informaţiilor

asimilate;

• colaborarea eficientă şi stimularea încrederii în sine a elevilor;

• notarea cunoştinţelor de către fiecare expert al echipei în vederea realizării

produsului final;

• crearea de abilităţi de comunicare şi pentru elevii cu un nivel ridicat de

emotivitate;

• dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;

• optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.

Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacită ilor de ascultare,ț

vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativa si rezolvare de probleme. Astfel, elevii

trebuie să asculte activ comunicările colegilor, să fie capabili să expuna ceea ce au

învă at, să coopereze în realizarea sarcinilor, să găsească cea mai potrivită cale pentruț

a-i învă a i pe colegii lor ceea ce au studiat.ț ș

8

3. Metoda mozaic (jigsaw)-No iuni practice.ț

Aplicarea la o lec ie de educaț ţie

antreprenorială

Titlul lecţiei:Răspunderea în afaceri

Se vor alcătuii 4 fişe de text prin împăr irea temei principale în sub-teme, dupăț

cum urmează:

Fişa numărul 1

(Grupa de experţi numarul 1)

Răspunderea în afaceri.

DEFINIŢIE: Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl

aleg întreprinzătorii din multiplele variante posibile, ţinând cont de interesele generale

ale firmei şi de dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate.

Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de

antreprenor, în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce

prestabileşte comportamentul legal.

Ca formă a răspunderii juridice, răspunderea în afaceri se constituie ca urmare

a săvârşirii unei fapte ilicite, care cuprinde, pe de-o parte, dreptul persoanei vătămate

şi al societăţii în general de a obţine repararea prejudiciului cauzat şi responsabilitatea

ordinii de drept, iar pe de altă parte, obligarea celui vinovat la acoperirea pagubei şi la

suportarea sancţiunilor legale determinate de comportamentul său contrar legii.

Funcţiile răspunderii în afaceri sunt :

• Funcţia corectiva: este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată

a întreprinzătorului care nu respectă legea.

• Funcţia educativă: influenţează conştiinţa întreprinzătorului,

determinându-l să nu mai repete fapta ilicită, care i-a adus sancţiuni în

trecut.

9

În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului, amintim următoarele

forme de răspundere juridică în afaceri:

Răspunderea discuplinară;

Răspunderea contravenţională;

Răspunderea civilă;

Răspunderea penală.

Fişa numărul 2

(Grupa de experţi numarul 2)

Răspunderea disciplinară.

Acest tip de răspundere se referă la raporturile dintre angajat şi angajatorul

întreprinzător, atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu,

prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii, altfel decît sunt

prezentate în codul muncii în vigoare.

Lege prevede în astfel de cazuri desfacerea contractului de muncă, pe lângă

aceasta mai există si alte sancţiuni precum:

- Excluderea ascociatului sau acţionarului din societate pentru motive ce i se pot

reproşa doar lui;

- Înlăturarea administratorului din funcţiile sale în ipoteza declanşării procedurii

falimentului împotriva societăţii pe care o administrează (sarcinile sale fiind

preluate de către lichidatorul desemnat de către judecător).

Fişa numarul 3

(Grupul de experţi numărul 3)

Răspunderea contravenţională.

Acest tip de răspundere se declanşează în situaţia în care întrepărinzătorul

comite fapte contravenţionale, adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai

scăzut.

Sancţiunea aplicată în acest caz este amenda contravenţională, care îl obligă pe

întreprinzătorul contravenient la plata unei sume de bani, în limitele stabilite printr-un

act normativ.

10

Menţiuni importante pe plan contravenţional:

Antreprenorul contravenient are posibilitatea legală de a achita, în termen de

48 de ore de la constatarea contravenţiei, doar jumătate din minimul special al

amenzii prevăzute de lege pentru fapta săvârşită;

Dacă antreprenorul săvârşeşte mai multe contravenţii sancţionate cu diverse

amenzi, sancţiunea se va aplica pentru fiecare faptă în parte;

Cînd contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces verbal, amenzile

totale nu pot depăşii dublul maximului prevăzut de lege pentru contravenţia

cea mai gravă.

O categorie mai aparte o reprezintă contravenţiile reglementete de lege pentru

combaterea evaziunii fiscale, dintre care reţinem:

Neîntocmirea la termen şi conform legii a documentelor primare şi contabile

privind veniturile realizate de antreprenor;

Nedeclararea în termenele prevăzute de lege a veniturilor şi bunurilor supuse

impozitării;

Calcularea eronată a impozitelor şi taxelor având drept consecinţă diminuarea

valorii creanţei statului;

Sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor, în măsura în care fapta nu

constituie o infracţiune;

Neprezentarea de către întreprinzător, la cererea organului de control, a

documentelor justificative şi contabile referitoare la modul de îndeplinire a

obligaţiilor fiscale;

Neaducerea la îndeplinire la termen a obligaţiilor trsate prin actul de control

întocmit de către organul financiar-fiscal etc.

Fişa numărul 4

(Grupa de experţi numărul 4)

Răspunderea civilă.

Atât în literatura de specialitate cât şi în Codul civil român, răspunderea are

două ramuri:

11

• Răspunderea civilă contractuală: revine întreprinzătorului care nu respectă

obligaţiile asumate la încheierea unui contract. Această răspundere este de tip

material, obligând la plata unor daune-interese pe întreprinzătorul care nu a

respectat clauzele contractuale.

• Răspunderea civilă delictuală: reprezintă forma generală de răspundere şi

apare de fiecare dată când întreprinzătorul încalcă o normă juridică, producând

unei anumite persoane un prejudiciu. Întreprinzătorul va răspunde atât pentru

fapta proprie, cât şi pentru faptele persoanelor aflate în subordinea sa sau

pentru faptele comiseprin folosirea unor obiecte/animale ce îi aparţin.

Răspunderea penală.

Acest tip de răspundere poate fi declanşst numai pentru faptele ilicite de mare

gravitate, declarate de lege drept infracţiuni. Baza răspunderii penale o constituie

infracţiunea-abaterea cea mai gravă dintre toate faptele pedepsite de lege şi cel mai

aspru sancţionată.

Codul penal român prevede sancţiuni precum:

- Amenda penală;

- Pedepse privative de libertate;

- Interdicţii sau decăderi din drepturile avute anterior comiterii infracţiunii.

Aceasta formă de răspundere intervine numai când celelalte forme ale

răspunderii juridice nu au avut eficienţă.

Elevii v-or fi împăr i i în grupuri de cate 4, fiecare elev din fiecare grupă v-aț ț

primi câte o fi ă. În fiecare grup trebuie sa existe toate cele 4 fi e distincte.ș ș

Elevii v-or efectua un studiu individual asupra fi ei pe care o primesc.ș

To i elevii care au primit fi a numarul 1 v-or constitui un nou grup- „Grupulț ș

de exper i numărul 1”, elevii care au primit fi a numărul 2 v-or forma „Grupulț ș

de exper i numărul 2”, etc. Astfel formându-se 4 noi grupe denumite ț grupe de

exper i.ț

12

Grupele de exper i v-or aprofunda tema primită făcâd schimb de idei si deț

opinii.

În cadrul grupului de expe i elevii v-or face o schi a a fi ei cu ideile principaleț ț ș

pentru a le prezenta mai târziu celorlal i colegi.ț

Fiecare expert se va întoarce acum în grupul ini ial pentru a le împărtă iiț ș

colegilor cuno tin ele acumulate.ș ț

La finalul acestei activită i fiecare elev va dobândii cuno tin e în legătură cuț ș ț

toate cele 4 teme.

Pentru a verifica cuno tin ele acumulate de către fiecare elev, vom alcătui oș ț

scurta fi ă de evaluare pe care ace tia o vor rezolva la sfâr itul orei .ș ș ș

În continuare vom prezenta fi a de evaluare.ș

13

FI Ă DE EVALUAREȘ

I. Completează enun urile următoare cu informa ia corectă.ț ț

1. Răspunderea în afaceri se referă la ……………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

2. Funcţiile răspunderii în afaceri sunt: funcţia ............................... şi

funcţia……………………………………..

3. Răspunderea............................................ se referă la raporturile dintre

angajat şi angajator.

4. Răspunderea civilă este : .......................şi .....................

II. Enumeră formele de răspundere în afaceri.

III. Subliniază varianta corectă.

Abaterea cea mai gravă dintre toate faptele pedepsite de lege şi cel mai aspru

sancţionată este:

• contravenţia

• infracţiunea

• culpa

Sunt provocări morale în viaţa de afaceri:

• servirea impecabilă a clienţilor

• sustragerea de la răspundere

• încheierea de afaceri prin mituire

14

În vederea realizării acestei activită i în cadrul unei institu ii liceale laț ț

clasa a X-a am alcătuit i un plan de lec ie structurat după cum urmează:ș ț

Proiect de lecţie

Unitatea de învăţămant: Colegiul Economic

Profilul: Servicii

Specializarea: Tehnician în activităţi financiare şi comerciale

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: Educa ie antreprenorialăț

Tema lectiei: Răspunderea în afaceri

Clasa: a X-a F

Data: 24.05.2011

Profesor: Fabri Sorina

Propunător: Ciumedeanu Adriana

Competenţe specifice: definirea răspunderii în afaceri i cunoa terea diferitelorș ș

forme ale acesteia.

Competenţe derivate: identificarea tipurilor de răspundere i cunoa tereaș ș

implica iilor legale corespondente fiecăreia. ț

Strategia şi scenariul didactic: dialogul, explicaţia, expunerea, exerciţiul.

15

Compe-tenţe

derivate

Activităţi de

învăţare

Conţinu-turi ale

învăţării

Mod de organi-zare a

grupului educa-ţional

Metode Mijloace de

învăţă-mant

Modali-tăţi de

evaluare

Observa-ţii

Prezenta-rea

educabi-lilor

(elevilor) şi discuţii prelimina-

re.

Prezenta-rea

profeso-rului,

verificarea prezenţei si notarea absenţilor.

Frontal Indivi-dual

Dialo-gul

Catalo-gul

FrontalOral

Abilitatea de a

comunica i a seș

armoniza cu ceilal iț

colegi.

Elevilor sunt

impăr i iț ț în grupuri de câte 4

i vorș primii fi eș de lucru

cu schema lec iei.ț

Profesorul împarte elevilor fi ele iș ș explică acestora ce au de

făcut.

FrontalIndividul

Dialo-gul

Expli- caţia

Fi e deș lucru.

Grupele nu se aleg după

preferințele

elevilor.

Abilitatea de

împărtă iș idei si

opinii cu ceilal iț

membrii ai

grupului, formarea

unor deprin-

deri intelec-

tuale

Elevilor se vor

reorganiza formând grupurile de exper iț în cadrul

cărora vor aprofunda tema dată.

Profesorul dă elevilor libertatea de a pune întrebări.

FrontalIndivi-dual

Dialo-gul

Indivi-dual

Explica-ţia

Fi a deș lucru

Dezvoltarea

Elevii se reântorc în

Profesorul oferă

Frontal Dialo-gul

Caietul

16

sim uluiț de

răspunde-re al

elevului i aș

încrederii în sine a acestuia.

grupul ini ialț

pentru a le împărtă iiș colegilor cuno tin-ș

eleț asimilate

libertate de

exprimare elevilor iș permite ca ace tia săș

i iș răspundă între ei la întrebări.

Explica-iaț

Formarea deprinde-

rilor motorii, senzo-riale

(reconsti-tuirea

informa-ilorț

asimilate anterior, procesa-

rea informa-

ilorț primite)

Elevii primesc o fişă ce are

ca scop fixarea

cunoştin-ţelor nou însuţite.

Profesorul desfăşoară

o activitate în vederea

fixării cunoştinţe

-lor, folosindu-

se de o fişa de

evaluare.

Indivi-dual

FrontalGrup

Dialo-gul

Explica-ţia

Fişa de lucruTablaCreta

Oral

Aprecieri asupra celor

discutate.

Profesorul se asigură dacă elevii au înţeles şi anunţă

încheierea lecţiei.

Frontal Dialo-gul

Caietele Oral

Durata 50 minute

17

4.Concluzii:

Metoda mozaicului este o metodă de înva are modernă cu o strategie bazatăț

pe dezvoltarea elevului i din punct de vedere al cuno tin elor dar i a caracteruluiș ș ț ș

acestuia.

Această metodă ajută la dezvoltarea capacită ilor de comunicare, ascultare,ț

cooperare, reflectare, rezolvarea de probleme etc.

În opinia mea aceasta metodă este atractivă pentru majoritatea elevilor, ace tiaș

fiind curio i i receptivi,dar mai ales încânta i de ideea de a putea contribui laș ș ț

predarea lec iei, de i uni dintre ei au fost timizi la început receptivitatea colegilor i-aț ș

făcut să treacă u or peste aceast impediment, acest lucru oferindule stimă de sine.ș

Metoda are o mul ime de avantaje după cum am eviden iat în cele de mai susț ț

însă are i dezavantaje,ș spre exemplu această metodă nu este pliabilă tuturor

disciplinelor.

18

Bibliografie

1. Ioan Cerghit, „ Metode de învă are”, ț ed. Polirom, 2006

2. www.didactic.ro

3. Emil Stan, „Managementul clasei”, ed. Aramis, 2005

4. Sorin Cristea, „Fundamentele pedagogiei”, ed. Polirom, 2010

5. Popescu I., „Management educaţional”, Ed. UAV, Arad 2006

6. Alina Roman, Evelina Balas, „”,Ed. UAV,Arad 2010

19