n. iorgaromania cum era

pima." la 1918*

60.5 in ye101'

erie notO"A

4

L

. .

I I:r 4

4

a

I

1

ti

1,

i I "'If ,1try k 4

1

I

T I I' I; 1 I

tpt

Ilustratia copertei : Teodor Afo;arrt

n. iorgaromania cum era

p'i'ns la 19181

ROMANIA MUNTEANA"

EDITIE INGRIJITA, PREFATAI TABEL CRONOLOGIC DE LUCIAN CURSARU

BIBLIOTECA PEN TRU TOTI 1972EDITURA -MINERVA BUCUREVI-I

Toate drepturile rezervate Editurii Minerva

N. IORGA CALATOR PRIN TARA

Cea mai nelinistitoare problema a unei consiiinte de sciiitor esteproblema suprableinirii : on e talk: de local mai mare scut maimic pe cate-1 to octipa in istoria rultntii ri literattnii, dupe moarte,ci de acele realizari care tor deteni zaloi permanenic, la cate toategeneraliile succesite se pot forma si provenna."

Cu aceasta lucida si revelatoare reflectie iii incepe PompiliuConstantinescu articolul intitulat IV. Jorge scriitor, aparut inanul 1943 in ziarul Vtemeal. De atunci au trecut aproape trei de-cenii, timpul a lucrat, poate nu decisiv si spectaculos e un re-gret al nostru dar astfel incit ne oblige sa ne reamintim cindfacem istorie literati de ideologia samanatorista a lui N. Iorga,de entuziasmul fierbinte al istoricului erudit care a cercetat zeci demii de documente stravechi in bibliotecile tarii si ale lumii cu ovocalic unica si definitive ; cind cercetam presa vremii de pole-mistul intolerant, de zaristul caracterizat printr-o versa 'tempera-mentala iesitd din comun ; de luptatorul neobosit in slujba unuimare ideal national, de omul care-si iubea tara istoria ei cu opatiTna sacra, cue animatorul cultural plin de vibratie si de energie,de pelerinul care a strabatut de-a lungul si de-a latul pamintulromanesc alcatuind o impresionanta monografie etnici, o tumul-

Articolul figureaza in volumul HI Scrieri de Pompiliu Constan-tinescu, E.P.L., 1969, p. 253.

V

si

1

toasa cronica a naturii, sufletului, vietii, obiceiurilor, ocupatiilor,nazuintelor suferintelor poporului raspindit in str1techile pro-.% incii ale genezei sale ; de profesorul universitar a c5rui activi-tate prodigioasi 1-a impus distinct si autoritar in cultura timpului.

Daca omul de gcniu a avut sldbiciuni instabilitate, data apersistat in erori, daci crezul siu literar foarte transant nu a cistigatintotdeauna in disputele din domeniul atit de schimbitor si de di-ficil al artei, mai bine de patru decenii N. Iorga, acest urias piscde eruditie, de putere de mind, de pasiune istorica, de simtirenationals a fost un stralucit exemplu de slujire a stiintei, a cultu-rii, un patriot admirabil, increzator in virtutile milenare ale po-porului sau, un seismograf tenace al miscarii literate romanesti, aldrumului sau anevoios spre implinire.

Nicolae Iorga este un coboritor din galeria marilor birbati inain-tali, neobositi militanti pentru propgsirea patriei, apIratori ai cultu-

fruntariilor ei, care dorm astazi in. cripte red dupi o vistade necontenite peregrinari, de lupte si de zbucium, in care au fostpartasi la mad acte justitiare ale istoriei obtinerea independen-tei si implinirea visului milenar al realizirii unit5tii statale. Acestioameni de seams, pe care redescoperindu-i, sustr5gindu-i din arbi-trar, trebuie sa"-i vedem asa cum au fost,. chinuiti de marl con -tulsii vizionari generosi de pur5. descendents romantics,cer din partea noastra o noun intruchipare, o aderenta spiritualsla ceea ce edificam astazi intr-un tibu mare Neac de cultura, deimplinire insufletire nationa15.

Dupa trei decenii de la moartea sa tragica, Nicolae Iorga aminepe acelasi inalt piedestal in istoria disciplinei sale de bath' si esteo cinste(41entru generatiile contemporane, ca lipsite de daunlitoareprejudecati si false prudente, s-au interesat nu numai de opera saistorici ci si de dramaturgia lui (atit cit s-a jucat), de tratatulexcelent de istoria literaturii romane vechi si de istoria literatttri-lor romanice, retiparite, de paginile alese din publicistica sa re-elatoare si de repovestirile sale istorice, care au aleatuit cite\ a

editii, cautind sa le limpezeasca, sa inldture astfel acele confuziicreate, cu un timp in urmi, de unii critici prey prudenti deciabuzil de susceptibili sau de citha literati" far5 har fdrA

VI

rii

si

si i

si

ci

si

derunitate, care an dezvaluit si injuriat in modul cel mai ncfellcit,tocmai acele laturi confuze sau fatal eronate ale ietii marelutcarturar, care trebuiau explicate atent nicidecum folosite pentru a-1 face ridicol 5i inoportun, intirziind alorificarea operciprintr-o herborizare de defecte constituita rece, dogmatic, filistin.

De fapt, ca sa respectam cu precautie ade%arul, Nicolas Iorgan a cucerit pe toga lumea nisi in timpul vielii, si-a facut un ma-nunchi de aliali de ocazie dar foarte multi dusmani in politics,in lumea literelor, artei si stiintei, cortegiul acesta numarind bra:osebire impostor; galagiosi, dusmani politici neiertatori si meschini,tineri confrati mediocri calomniatori platiti, ziartstinegloriosi ai fetidei prese de scandal de altadata. Iorga a pole-mizat violent cu ei, a fost Ion it Lira crutare, contestat, sicanat,defaimat. Omul, istoricul, scriitorul, politicianul, deli con5rient cieste vulnerabil, si-a analizat rareori erorile, in schimb a intorsloiturile fara crutare, 5i-a aparat fanatic ideile §i atitudinile salenu de putine on derutante. Indirlirea is a avut intotdeauna uncople5itor sentiment omenesc, pe care rap rtindu 1 la fizionon isepocii II intelegem destul de bine.

Nu de putine on N. Iorga s-a plins ca este un scriitor necitit,intirnpinat cu injurii sau cu o tacere °sari de clasele exploatatoare indiferente la Nalorile culturii nationale, judecat nedrept decontemporani, si in aceasta prisinta instinctul sau nu I iniela.

Cell/ mai male om de litese al teat-dui n 11", cum 1 -a de-Calinescu nu i-a fast cunoscuta cu adex arat opera. Unii,

cart i itiau doar articolele din press, it -au arogat, cu acre de su-perioritate, dreptul judece numai dupa aceste sumare ele-mente retinind docil ii superficial ca, muck carturar era fie tinantijunimist, fie un nationalist, ca fraza sa e fungi" si nu sa-Nanta, de mare stilist, ca in forta sa titanica de lucru se intilneaudestule curiozit.iti. Au fost astfel strarnutate fari onestitate, adese-ori dintr-un teritoriu personal, privat, lucruri carora trebuia siile raspundi o constiinta literary idealogica limpede nicidecum

obtuzitatea celui interesat doar de o anecdotica ieftin5..Fara a polcmiza cu cineva, trebuie sa" recunoaltem ca personali-

tatea lui Nicolae Iorga sty Inca sub un strat apreciabil de con-

VII

si

si arivisti,

Jil

si-1

51 si

fuzii si interpretari inexpresive, rebuie sa recunoastem La gene-ratiile mai tinere, cu tot aerul for de orgolioasa independents, nu-ipot cunoase, fatalmente, harta psihica, jurnalul formatiei spiti-tuale a marelui carturar, spiritul ardent si volubil, acticitatealaborioasa nimbata de ocupatii multiple, eruditia sa uluitoare, inegalata de altcineva, granitele sensibilitatii sale, valorile limbii, di-mensiunile scrisului sau ale literaturii artistice, confesiunile o

icoana generoasa categorica despre sine procesele de con-stiinta in momentele de cumpana sau de atingere a unor inalteculmi, caci existenta marelui carturar se implete5te cu tot ce s apetrecut mai de seamy in viata si scena politick' si culturala a tariipe care a dominat-o efectiv ani de-a rindul, primind onorurile celemai inalte.

De aceea, data am srea sa reconstituim miniatural efigia omu-lui si operei printre contemporanii sai am urmari un desen cuadevarat extraordinar, fascinant, nelinistit, punctat de caderi umili-toare, de infringeri polijice, dar si de ascensiuni remarcabile, derecunoasterea valorii sale pe plan international, in culmi succe-sive si definitive. Am nota acum numai faptul ca N. lorga, ne-obositul calltor, a intrat aproape oricind a vrut in cabinetele mari-lor oameni politici ai vremii, in palatele monarhilor europeni,stralucitor si grandios ambasador cultural al unei tari mici nedrep-tatita adeseori de meandrele istoriei.

Poate ca deceniul acesta, in care am pasit, va da o sentinta de-finitive in marele sau proces, caci Thrga, orgoliosul, inegalui, pad-masul patriot, marele animator, genialul istoric, fermecatorul ora-tok, fulgeratorul polemist, neobositul gazetar, ignoratul scriitor, ne-intrecutul colectionar de vestigii, sensibilul si notoriul calator pemeridianele lumii, cere editorului sa descifreze mil de scrieri, dinprimii ani de tinerete pink' la crepuscul, sa caute tot atitea ecouri,puncte de plecare, puncte de contrast, sa identifice filiatii, sa rea-biliteze psihologia omului sau sa explice idealul sau artistic, datava socoti necesar, sa-1 incununeze cu lauri pentru acele valori careau trecut definitiv in posteritate izolind, cupereti rezistenti, tribu-latiile neclare, scrierile inexpresive, grabite, aride, fare o valoareintrinseca, toate impuritatile -fatalmente posibile.

VIII

si

Si sint, desigur, in opera unui scriitor inevitabile parti atit deinteres confidential cit si parti moarte, pe care sentimentul distan-tei le face mai evidente. Criticul si istoricul literar din trecut alncercat el Insusi, data a fost obiecti\, rascolind zecile de tomuricu pietate sau cu simpatie, sa faca un act critic necesar. De faptimensa can titate de scrieri, poligrafia sa aproape miraculoasa, suc-cesiunea impresionanta a volumelor incit nu ()data s-a spus mall-tios ca Iorga e autorut atitor carti Incit de multe va fi uitat elinsusi a le fi scris cindva, i-a fost intrucits a defavorabila, cadacest ritm inimaginabil a alterat informatia, redactarea, deteriorindedificii ale caror functii nu fusesera In nici un caz arbitrare.

Si Eugen Lovinescu, cu care N. Iorga a polemizat mult si am-bitios, adeseori irascibil, cad in timp ce primul pleda pentru oliteratura moderna, ultimul apara fanatic, dogmatic si intolerantsamanatorismul, a pus cu aceeasi justete problema supravietuirii cascriitor a marelui carturar, generatiile mai not mind datoria sadisocieze, sa valorifice site ira et studio opera iorghista, sa aprobecu pietate si recunostinta teea ce este viu si sal respinga cu dez-amagire §i fermitate acele pagini a caror idolatrizare ar fi para-doxala, un gresit act de restituire.

Astazi, cind avem repere destul de exacte pentru interesul pecare opinia publica it nutreste fata de studiul si retiparirea opereiatit de vasta a lui N. Iorga, un mare si generos ajutor ni-1 °feta.opiniile- scrierile criticilor si istoricilor nostri literari din trecutasupra fenomenului Iorga, exegeza acestci generatii harnice si pri-cepute, care a strabatut bine implintata traiectoria a trei patru de-ccnii de cultura romaneasca de cea mai ridicata saloare.

Criticii si istoricii literari contemporani cu marele carturar, careau cercetat cu obiectivitate fenomenul Iorga nu au incorporat, dinfericire, judecati apologetice, sau vadit Indulgente, nici acute re-sentimente cind au precizat sensul si valoarea acestci opere, frescaalcatuita aproape o jumatate de rear. De aceea putem reline multejudecati de valoare, motivarea exacta a rcsorturilor organice Im-prejurarile in care N. Iorga si a urzit opera literasa, obstacolelece au fost ingenunchiate de constiinta sa artistica, paradoxur criti-cului care, cu tot cistigul eruditiei sale, n a fost un sfarimator de

IY

si

Mertii, un partizan al inovatiei subtile, un scriitor modern, ci unsuflet patriarhal, .nostalgic idilic, ,pretentios in reazemul careIcauta in literatura timpului sau pentru aceasta conversiune.

Rezumind opiniite criticilor iStoricilor literari de rectmoscutaautoritate din perioada antebelica putem lua sub seinnatiu4 degarantie numeroase aprecieri despre opera lui N. Iorga, stabilindastfel fara tente obscure sau emfatice ponderea ei esentiala. Neamintim, bunioara, ca de ceva iesit din comun, faptul ca Garabetlbraileanu aprecia drept partea cea mai vie dirt opera lui Alec-sandri nu poezia ci proza. In cazul lui N. Iorga beletristica pro--priuzisa a fost privity cu raceala, cu rezerve aproape umilitoare.Devi justitiar, tratarnentul acesta totalitar ne crispeaza patty pu-tin ; in orice caz nu st:i in intenlia noastra de a ataca parolevulnerabile care ar putea exista, nici de a -I maleabiliza, ci doarde a infatisa lucrurile pentru a putea intreprinde propria noastraforare eliberata de resentimente, de execs si patos instructura intima a acestei opere tintuita fatal in restrictii atit devechi.

Ana posterisalea la alege tern din insenselc lui sautiere dernateriale neaderente, se za opri la setia Oamenilor can au fost,a articolelor din Samart.itorul tau chiar a Cugetarilor. Aralo seint gilt) an Iorga lapidar, form/daily, curent de mare frerzente,nob cu franchetea cunoscut:i Pompiliu Constantinescu si tot eladauga in linia acestor scrieri Opinions sinares si Opinions per-trideuses, ca 5i unele pagini din lucrarea autobiografica 0 !laidde on:.

In general, Eugen Lovinescu, G. Gilinescu, VI. Strainu, Pom-piliu Constantinescu, Octav $ulntiu, Serban Cioculescu altii auretinut cu predenta scrierile care aveau capacitatea sa supravie-tuiasdi omului de geniu. Cite unul a adaugat, la inventarul aces-tora pamfletele, altul, cu retineri, pagini din Istoria likraturiirosnsine (partea veche), coplesit de etuditia, .de bibliografia, detemperatura scrisului, de -ethosul muncii. Desigur, ne intrebam caintotdeauna rind o opera masiva este Aezata definitiv 1a scamestetid ce i se cuvine, de titre cei care au judecat opera lui Iorgacu o reala capacitate, dincolo de coeficientul inevitabil de subiecti-

X

;i

si

gi

vism, cum este prisita ea astazi in conditiile istorice citosebite,pe coordonatele majore ale culturii timpului, In a.ccasta prisintapunctul do edere explimat de istoricul literar Dan Zainfirescuangajeazii o conceptie de justificata rigoare stiintifica si totodatade calda receptivitate.

Svidial piintifir al tinci anfel de personal/tali ft al 'lei are-menea opere nu adPrite simplificare apologeticii, sclectia arbitiaraa unor aspecte ti es/amp--a ea altos; '011ie pormil de la nal,-noatterea /mai fapi pe care_ Ii canon plea blue cei care an parcursmai mate kagini din N, lenga: poll ;Mini In el pas,,je adttira-bile intr-o pesspectizii fundamental faith, di pa' trim leintimpitta alteori abufniri da citesa rindfiri sail haze thzlete, aleunor conceptii ti atitudiii distutnbile, settee ale ch.zorientarii per-sonale tau stigmanle confuziilor epocii in bnaiti antologice, re-prezentatice pentitc tot cc a fest mai zaloros in actithat a sa"(Romania pamint de citilizatie rt sinter:1, pp. 86 87).

La o distatsta de peste ;apse decenii de la prima lot aparitie,trebuie sa recunoastem, fiira aproximatii, chiar data am utmaritdetasat meandrele situarii operei sale in timp, ca notele de calii-torie ale lui N. Iorga si-au pastrat Inlacta poate chiar sporita demni-tatea for artistica, saiitorul fiindu. ne. si azi un tovaras de drumfermecator, posesorul unor cunostinte enciclopedice rostite nu apo-dictic, ci cu onorurile fastuoase ale lirismului sau ale vibiatiei in-telectuale, care defriseaza domenii variate, impunind o gindire filo-zofica materials totodata poernatica, o ilustrare exemplara a is-toriei romanesti, a irtutilor poporului roman, plasmuiri de fin leromanesca prisind trecutul, interpolatiIe istoricului si eseistulutavind totdeauna a certa finalitate, autonomia acestei compozitii

Carole de capatii ale ill:ism/dui 'rostra poem-, spunea tot Pom-piliu Constantinescu, s a# reali at din substatta pei aeulnica Rornania pitoreasca a lui i labuta ,r, ecomile [...] atdeleue dinpeteglincirilc seise de d li Imo. Pitoxescul local ti sufliil deielonica patricLhaiii s-au armonhat peitagi I moral ci intr-oerpresie- literath inlattntrul gianitelor rroastre sufletesti. 111bl:taredde util ,r/ plarta (d4 ahfel proprn gent ill 1) di: geoerahtle poe-

XI

si

si

pro /

imam,

h,,,-nn

lice ale acestor doi etocatori a recoltat cele mai literare Paginl, int he implesia depiiseste litrescul ji tiansfigureaza intentia instruc-tiz.i".

Situarea lui Iorga alaturi de Vlahuta, facuta de o gindire atitde ponderata sistematica ca cea a cunoscutului critic, ne indeamna sa pretindem, cel polio in rindurile de fata, sa scoatemaceste scrieri care si-au dovedit rezistenla, din anchiloza vechilorscrupuloaselor aprecieri, sa le acordam notorietatea exemplars pecare o merits. Astfel notele de calatorie, un gen cu anume prero-gative in scrierile literare ale lui Iorga, caci nu ne putem explicafir acesti dat numarul for foarte mare, echivaleaza cu unul dingenurile care s-au dovedit nu numai redutabile, in timp, ci esen-tializeaza o pozitie valorica recunoscuta cu criterii esteticead ecvate.

Poate parea paradoxal sa descoperim astazi ca N. Iorga a calatoritextraordinar de mult, ea in aceste calgtorii avut sorgintea ocreatie autonoma, aproape monografica atunci rind a vizat ariade formare si de vials a poporului roman, bogata mobila atuncirind s-a implicat din impresiile de calatorie peste hotare.

Calatorul inceput peregrinarile dupa un mecanism obiinuit,ca as spunem asa. La inceput a fost copilul care si-a intovarasitmama la Suceava, la un pelerinaj, apoi calatoriile obilnuite larude, in vacante, prilej de fecunde meditatii, de impresii care se vorexprimate. Mai tirziu, tinarul care a pornit sa cunoasca temeinic im-prejurimile oraiului in care -li facea studiile, participarea la diversecongrese studentesti care II propulseaza in Muntenia, in Capitals ;urmeaza calatoriile de studii in strainatate nenumaratele impresii,aceasta expansiune a spiritului, receptivitatea la civilizalia materialsa apusului, cea stiintifica excitata de abundenta bibliotecilormuzeelor, sau descoperirea teritoriilor balcanice limitrofe in cares-a consemnat un proces complex de expansiune bizantina, apoi °to-n-lank de cruciade, de severe Infringed si capitulari ale micilorprincipate. $i ce minunate evociri a Ipcurilor, in diem rinduri,alciiinieste N. Iorga 1 Parisul, Venetia, Viena, Haga, Bedinul,Lipsca, Diesda, Munchen, Nfirenberg, Insbrnck, Cracovia,

XII

si

si

1i

si

si

si-a

si

si

Kithigsbeig call Ragnza, mate inflotesc in mirajill for photesc subpanel nurestrnlui pentra nostalgia 'eclat/dui" (Octav 5ututiu : Pe

maigini de aril).Dupe Amiathi dm Italia scrise in anul 1890 si aparute in volum

In 1895, impresii de tinerele cu vadita substanfa eseistica dar careconlin o tabulatura de preferinfe temper inentale, sub care vomrecunoalte viitoarele explorari ale scriitorului, calatoriile de studiiprin tare vor nave treptat ideea unei vaste monografii a pamin-tului romanesc, cu monumentele istorice, bisericeiti, sate si orate,privelisti, descrieri de itinerarii, oameni si concretul traiului lor,eseuri social-politice §i filigran artistic, reinvieri ale trecutuluiglorios judecifi apodictice ale prezentului in care descoperaadeseori dezorientare morals si lipsa de constiima nationals, can-grene ale viefii politice de altadata. Am putea afirma ca savantuldornic de documentare si patriotul urmarit de ambifia crezului saunational s-au intilnit cu acel alter-ego, care avea In singeimperativ

gustul de calatorie si aventura ; in persoana for a suscitat planulunei opere care trebuia sa alcatuiasca o descriere exhaustiveteritoriilor locuite de romani, cu planuri de referinfe multiple, omodalitate literary proprie temperamentului vulcanic al mareluicarturar.

Drunzuti orate din Rom2nia, 1904, este prima carte destinatasa inaugureze recomande acest ciclu. 0 calatorie anterioarain provincia de peste munfi, inrobita de imperiul austro-ungar, seincheiase cu volumul Sate hi preoli din Ardeal, dar ea nu este ocarte de calatorii, cum ne-am putea iluziona ; ce am putea refineeste doar faptul ca datele, impresiile culese in acest itinerariucarturaresc, vor fi exprimate doi ani mai tirziu intr-o carte de exce-lenta valoare literary si politica : Ariainul rontithesc in Aldeal ri

Tara Ungurcascii.De un- efect spiritual marcat, exigent, uman, dincolo de valoarea

documentary 5i artistica sint volumele Neamul romanesc inBucotina, tiparit in anul 1905 si care a gasit un larg ecou ointegrals receptare Tara Ronilinilor I Rontinia Jadeite'Piahota (1910).

XIII

fi

a

ti

sisi

i

09 s

am

?n toti acesti ani atitudinea morals si artistica a lui Iorga fatsde insemndrile de calatorii este definitiv stabiliti, disponibilitatileshit eidente. Un acord prealabil al istoricului 5i scriitorului setraduce in numeroak insemnari care apar in revistele vremii : &I-man/total, Rezista nova, Flomea dar ardor, Neamill ronanesc,Nearcul romiinesr literal, Contorbni literati., Calendatid Ligii adtm.rale, Gloria Rott.ittiei, Unizersftl theta,, Aderaul lilerar si artistic,Ramu Cuget tar, sau in diNerse almanahuri calendare, timp depatru decenii.

0 exprimare do o inttrioritate profunda, dind garantia receptivi-tatii scriitorului si istoricului o constitute §i prefata la prima editiea volumului Sate si iniinartiri din Rominia din care ne propunem areproduce chiar inceputul : Acesta e al doilea tolum din Incrareace am pliinnit asupra romanilor si Pi/ for intregi, libere si supuse.Prin el ty'tan sa fac rtmoscnt tincamile Romaniei sub o incloiain fail are* aceea a satelor de asazi, a naturii de care sat incunju-rate si aceea a frumusetii istoire, intrupata in tanastiri bi erici,rea llai trt ',pc; ci 1,1121, rea trai adezeliata ri originalii a forpodoaba."

Prezentarea intentiilor fara a fi patetica dar %adit resurectionallcuprinde tin indoit sentiment de pietate si de indemn rostit cuprietenie cuviinta tulburatoare, cum se poate tedea din in-tregul ei.

Ca o consecirita, N. Iorga marturiseste deschis pentru tine a scrisaccasta carte : ..pentru mei public rare pretnitste si foloseste scrimilemete. El nu e !tallith, in el t /I se intimpina oamtni bogati si deream mare, care n -au nezoie nisi de tees re spun en, nici de limbain case spun'... Ala indrept carte rei multi, =ill sj araci : careintatalmul si preolnl din sate, aire cetitorul de peste munti, omcm inima curaa, alre tinerii din scolile matte si carte acei re le-aupiaisit do Mind treme pentru a intra in tiata. Sint incredintat ctiaceea ce spun aice e pe intelesul si pe inima lor."

Exprirnata in acesti termeni, dedicatia" reveleaza nu numai acesrana deschisi a scriitorului oripilat de intelectualitatea snobs,dispretuind limba materna, impotriva careia organizase la anul 1906o violenta manifestatie in Plata Teatrului National, dar totodata ea

XIV

si

,ri

si

gireaza fara sovaieli sau obscuritati un program umanist si demo-crat, care aseaza persoana scriitorului patriot intr-o lumina evidentfavorabila si demna de toate laudcle.

Timpul, banii, dificultalile, greutatile vamale, suspiciunile auto-ritatilor rind a iesit din granitele brutalitatile pe care Ie -aavut upeori de suportat, toate ne dau masura impedimentelor pecare le a declansat aceasta experienta indrizneata, originals" si reve-latoare prin proportiile ei.

Ca sa intocmeasca volumul Sate manavili din RomaniaNicolae Iorga a calitorit trei luni de zile aproape netntrerupt,cheltuind importante sume de bani, Infruntind drumuri proaste,nesigure, consimtind sa doarma in hanuri grace, neospitaliere, daracceptind tocmai aceste rigori naratiunea se elibereazi de constrin-gerile academismului, se opune viziunii exclusiv poetizante in care,datorita extazului, se pierde autenticitatea, simtuI realitatii. Cu re-ceptivitatea si inteligenta lui artistica autorul pastreaza nealterateNirtutile de a sesiza lumea in deplina luciditate, fara a eluda ama-nuntul istoric ambitios, protestul, blamul, sau graN ele meditatiipe seama existentei unei

Cu cit tree anii, N. Iorga a\intat in politica, in viata publicsstrabate constant lara de la un capat la altul, dar de asta data intr-opostura noui, i-am spune dependents pentru a asista la o reuniunepolitica, la un congres at Ligii culturale", calatorii grabite, faraconfort, agitate, trepidante, totusi cu scurte nedesminOte popa-suri la biserici manastiri pentru a le cerceta, a descifra inscriptii,a cauta carti vechi, mentiuni istorice, laudind buna pastrare a mo-numentelor sau acuzind vehement paraginirea, degradarea produsaatit de indiferenta localnicilor, a celor carora le erau incredintate,sau a statului, cit §i prin restaurari dezastruoase, care au sterscapacitatea de expresie a unor biserici, a picturii for vechi, asacum s-a petrecut la Curtea de Arges, la Trei Ierarhi sau la ma-nastirile bucovinene restaurate" de austriacul Romstorfer.

Cu timpul, dupa ce scriitorul a incheiat tulburatoarea monografiea parnintului rornanesc, reeditata la intervale destul de marl, maivad lumina tiparului doar articole disparate, fara o anume conti-nuitate, exceptind acele not calatorii prin Ardealul readus la

XV

tirii,

natii.

fi

tici

parria-mama, din care, intr-o textural maturi si densa rezulta unimpunator volum despre aceasta provincie romaneasca cu care seImplineste un intreg. Aceste ultime volume Neamul RomSnesc inArdcal Tara Ungineascii, reeditat si el in anul 1939, adica cuputin timp inainte de moartea apocaliptica a carturarului si de unalt eveniment care va face din nou sal singere trupul tariff iubite,si Romania cum era pin i la 1918, I si II, in care se asambleazaprimele sale volume despre sate, manastiri si orate, impreuna cuinsemnarile risipite prin reviste intr-un tot dispus pe zone geogra-fice, atrag atentia asupra liniilor de forts pe care le-a urmaritN. Iorga edificind si cimentind aceasta opera multipla, explorindun univers romanesc nu imaginar sau livxesc, ci profund real, ofrumusete nu decoratia, atrofiata si saracita prin consideratiimetafizice, ci lupta pe viata pe moarte a unui popor inzestrat,dornic sail conserve fiinta nationals, traditiile, radicinile salemultimilenare. Incheind acest prnces de cunoastere adinca, rituals,patetica, Nicolae Iorga si-a Nerificat credinta sa fat'a de un idealnational care confruntat cu timpul a rezistat si a invins.

Dad', incepind cu anii 1930, intilnit tot mai putine ecouri laaceasta kma, no com stabili pripit ca s-a produs nu stiu ce ruptura,dctasare sau... seceri de inspiratie.

Iorga continua sa calatoreasca pe meleagurile tarii, gasim acestenotatii in volumele sale de Memoui ; el reverie cu aceeasi emotelocurile pe care le-a strabatut rind era tinar si arnbitios sal cunoasca,sa exploreze, sa construiasca dimensiunile unei descried epopeice,.de o mare des atie morals 5i patriotica. Nu trebuie insa pierdutdin vedere ca neobositul carturar pasise in al 5aptelea deceniu deexistents, puterile sale marinate de viltoarea politica, de institu-tine pe care le patrons, de actkitatea stiintifica, nu-i mai permiteausa incerce alte editii revazute, deci orchestratii noi, o resacralizare,o noun geneza a acelor vechi texte de geografie umana pe -carele cunoaitem si reproducem aproape integral in editia de fatal.Scriitorul carturar, insitat tot mai des peste isotare, la congrese siwnferinte, in uniNersitatile straine, inregistreaza noile impresii, me-ditatii, alert, exemplar, nitiodata insa extravagant. Astfel, cu Ame-rica fi am.iaii dm America, 1930, eliene, 1930, Ve-

XVI

si

Si

Plizelisli

deri din Grecia, 1931, se incheie un capitol seennificativ care atutelat patru.xlecenii sufletul unui om nascut sa fie neobosit calator,caruia turnul de hides i-a fost strain si deopotri.a odios, un cmde geniu ispitit caute febril constelatia ideals din carefacea parte, constelatia marilor spirite universale.

Nu ne vom opri acum la cartile dedicate calatoriilor in straina-tate, deli cititorul de azi va trebui sa le redescopere, sa-1 cunoascape lorga si prin aceasta structure, sa descifreze substanta acestortexte care as configurat un program, au demonstrat o viziune, aucorespuns unui moment de reviriment al literelor romanesti. Citi-torul de azi sa redecanta integral aceste impresii si observatii inchsa serifice rezistenta unor asertiuni, sa reexamineze vechile teze,sa caute manierismul --4.4aca el exists similitudini cu scrierileanterioare ale carturarului, cu cele de circulalie din epoca apar-linind altor personalitati scriitoricesti. SaNirsind o asemenearevalorificare va constata poate, data are locatie, ca unele dintrecarti, slut neinchipuit de frumoase, altele, sc-rise ocazional, nu seridica la inaltimea irtutilor artistice la care ne-am astepta ; existsciteodata un deficit stinjenitor, repeziciunea vizitei, care impie-

obiectiv asimilarea si sensibilizarea impresiilor, alteori, crederonoi, autorul ezita data sa puns pe umeri hlamida de literat saude istoric, si din aceasta disputa adeseori obtine cistig gazetarul.

Limbajul cartilor de calatorii ale lui N. lorga nu cunoaste insae._hivocul ; era pe atunci o epoca no de insinuari, de inutileprecautii epistolare, ci de ointa, o competitie a tuN intului si inteli-gcntei, o lupta omului cu lumea cuintelor si chiar cu lumeaMasi, care era supusa, Lira incetare, unor probe de rezistenta.Degradarea ei care incepea o data cu insca'unarea fascismului, cuatrofierea politica a marilor tad din occidentul european, a fostdescrisa patetic sau grotesc, sinter sau partinitor si de aceea trebuiesa ne reintilnim cu toate acele texte care ne redau manic crize sicons ulsii ale acestui secol.

Pompiliu Constantinescu era de parere Ca : Condipile istoicespeciale in care s-a dezvoltat neamul nostru an tot mat scriitoruluicolator suntan en su/let plea receptit. Romlinal cahltoteste sri In-v* ; prectigiul citilizatiei malmiale si al confortillui apusean se

XVII

2

sa-si

did

a

reflecta in notele de calatorie, ca cel mai pnteinic spectacol de caresufletal autobton impresionat" (Scrieri, vol. III, p. 29).

Am dori si confruntam dezvoltarn intrucit% a afirmalia, con-ceptul, cad chiar dad cultura romans nu are in patrimoniu sutede carti de calatorli, ci o duzinii de ccirti de aillitorie, deliscriitori de primal rang an scris nneori f; tin tolllni de impresii"(ibldent), acele carti care s-au impus in constiinta noastra au sta-bilit o speciatizare, un drum, o evolutie. De la batrinulDinicu Golescu, cel care si-a- notat impreside cu preciziunea unuighid ca sa dam intiietatea cmenita. de la insemnarile dedrum ale spatarului Milescu este cuprinsa o intreaga perioada incare instinctul, inocenta neofitului in care mocneste o aspiratie de-pasesc bariera tracului, inceposil se auda accente origi-nale, sa apara viziuni inedite, mult mai concludente deck stiutelecompozitii invechite conventionale. Aparuse acea categoric,- descriitori livresti capabili sa exprime si mai pregnant nivelulepocii lor.

In perioada in care incheia lunga apetenta pentru acest genN. Iorga, incredintau tiparului impresii de calatorie M. Sadoveanudespre Olanda, Rebreanu despre cetatea-lumina" ; acelasi lucrufaceau Jean Bart, Ion Petro% ici, Mihai Ralea, Tudor Vianu simulti altii pe care nu-i vom mai enumera.

Ceea ce retinem astazi cu satisfactie de la jurnalul nostru decalatorie este marturia duratei, a rezistentei, chiar in deceniile incare s-a rea4izat confluenla civilizatiilor continentale. Aceasta inprimul rind, pentru marea cantitate de adevar, de simt al datorieicu care au fost binecuvintati cei ce, in avangarda culturii noastre,ne-au lasat aceste scrieri ca un mesa) despre nemurirea lor. $i lacei amintiti va trebui sa-i adaugam pe I. Codru-Dragusanu,Gh. Asachi, M. Kogalniceanu, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu,Y. Alecsandri, C. Boliac, N. Filimon.

Dad jurnalul de calatorie al spatarului Milescu cistigat tirzinnotorietatea, si destinul istoric a facut ca Dinicu Golescu sa pre-zideze inceputurile, in aceasta manifestare, o adevarata cautare desine, calitorii romani au dat dovada de o mare frenezie vitals, deo inteligenta asociativl, de im spirit meditatiA superior, uimirea

XVIII

nit,

§i

psihologic-

isi

g

cronologic,

she

copilareasca patriarhala rudimentara a primelor scrieri modeliu.du-se necontenit dupe imperativele realitatii. Bogatia culturii, adin-cirea sunlitii, culmea Malta: a ideii fiind marturii ,piatra deincercare prin care generatii succesiNe dadeau acest examensirguincios, grefau resursele proprii pe sensibilitatea artistica a epo-cii lor. In acest fel, .pe aceasta traiectorie jurnalul de calatorie, in-semnarile de calatorii s-au integrat definitiv in constiinta scrisuluirominesc, au educat un simt estenc, au impus o sensibilli matricestilistici.

Datil observain ca N. Iorga se angajeasa energic in aceasta intre-prindere ambitioasi prin anul 1890, prima concluzie ce o tragemeste ca. nu sintem, de- fel, prea dcparte timp, de cilidariileMigrant sal_ inaintasi, ,,primii roman moderni", acei oameni de aavida receptivitate, optimisti, echilibrati, oluntari, care simt asacum s-a spus progresul omenirii prin toti porii, direct, Arasa-si puns intrebari abisale, dar care in scrierile for cheami lamodernizarea institutiilor si primenirea mora urilor, a raporturilorumane intre dasele sociale, la insusirea culturii de catre popor.

Trnarul carturar este de departe, si in felul lui un nou pianier,infometat de calatorii de studii si de cunoastere, structure tempera-mentala explozha, cercetator zelos al bibliotecilor. arhivelor, monu-mentelor vechi. A stabilit de curind un contact cu dsilizalia apu-seani, e mindru de descendenta latina a neamului sau, stimulat sataute, sat gaseasca, sii descrie marturiile risipite in tele patrucolturi ale Orli, sa adinceasca istoria Incriod Intr.-tan ritm pe carenu 1-am mai cunoscut poate de la Balcescu Kogalniceanu, cuincordare orgolioasa de exceptionala tinuta. Planul notelor sale decalatorie tradeaza si ingeniozitatea striitorului si profunda recep-tivitate a istoricului, impresiile culese sint deopotrha un trainicdocument de epoca, care invite oricind la reflectie, o schita tipolo-girl de fins patrundere, o lucrare angajata, o amply confesiune, ocarte de educatie patriotica cu o large rata cie acliune.

Avea Iorga tievoie de un alt exemplu ? Aura romantics pe careau invocat-o i4 calatorii scriitorii pasoptisti-, chid n-au lost irnpinsispre ele de brutale exilari, se transforms la N. Iorga intr-un admi-rabil tel, se completa cu idealul nobil al generatiei .sale, care

XIX2'

si

si

i)

-si o

dincolo de europenizarea culturii romanesti, traind pe realitati,simtea responsabilitatea deplina pentru realizarea unitatii poporuluiroman, prin activitatea sa neobosita aceasta idee trebuia sa pa.trunda cit mai adinc in popor, sa-L inflacareze, sustina treazaconstiinta nationals, sa orienteze preocuparile sale spre aparareafiinlei amenintate de imperil puternice, despotice, expansioniste.

In calatoriile sale numeroase, entuziaste, fructuoase, Iorga ve-rifica la sursa trainicia sentimentelor nationale, constiinta vechii siaugustei descendente, legitimitatea ei exprimata in nenumarate vesti-gii care se dovedesc un monument neclintit de permanents, de enti-tate etnica si spirituals pe care nici titnpul, nici adversitatile politicenu l-au putut subrezi.

Iorga, marele patriot, a inteles, a intuit chiar in clipele de cum-pana ca instrainarea unor vechi provincii romanesti nu insemna tindrum definitiv inchis, ca acea rani singerinda, acea cumplita dramaistorica prin serii de stradanii, dupa secolede-umilinta crucifi-earl, va cunoaste alinarea. Apararea fiinlei colective, sprijin moralcelor aflati sub stapinirea strait* fiecate rind scris de Iorga aoficiat pentru acest nobil si permanent scop. De aid trtbuie sapornim ca sa intelegem ce cruda durere a incercat apostolul neamu-lui cind, in rezonanla de iimtire a romanilor af tali sub ocupatiestrains, a intilnit si oameni dezradacinati, alterali sufleteste de vizi-bite interese materiale, arivism politic, oportunism desfigurant.

In calatoria pe care o face in Bucovina, aflata sub ocupatieaustriaca, Iorga afla cutremurat ci fratii sai de singe au fost in-Natati perfid, cu sprijinul ideologiei dominante, de autoritati si citeodata chiar de politicieni romani tradatori, sa creada ca Romaniaeste o lath ramasa in urma, unde n-ai nimic de vazut, si nimic deinvatat, o tats cu legi si obiceiuri ciudate, cu vials neorinduitadesfrinata".

Pentru Iorga, vizita pe meleagurile instrainatei Bucovine este nunumai o permanents agitatie iscoditoare ci un prilej de emo-lionante incursiuni paseiste, rememorari somptuoase, turnate in lim-pezimile de cristal ale spiritului romanesc prezent in fiecare stra-veche manastire, in mareata cetate a Sucevei neingenuncheata de

XX

si

siset-i

to

Si

dusman, in frumusetea acestor plaiuri de o vibralie sitala larga,viguroasa.

Calatoria pe meleagurile bucovinene si ale Transils aniei Ba-natului i-a oferit scriitorului sursa unor sincere impulsuri de admi-ratie, de orgolioasa sensibilitate, de inflacarati veneratie pentrumarele trecut glorios in ale carei vestigii iii cauta reazimul pentruconvingeri, increderea puterea de a spera infiorat.

and ararna clopotelor, clopotelor celor techi de tot, prince ayid iu gemat lung, in hohote de plies risipite asupra munsilor tivailor, zguduind ziduri, morminte ,ri suflete, munci se satirsi minu-nea. Aid, in noaptea care-i poate fi mantle, el era atnoi, $tefan,$tefan al nostril, voievodul, imparmul nostril cd drept, el si nuFrancisc-losif intiielea."

Scriitorul proiecteaza aceleasi lumini tulburatoare, spectaculoaseon de cite on se intilneste cu locurile unde domnitorii de frunteai tarii si-au cistigat marele batalii, traieste pios tristetile for ome-nesti, dureroasele infringeri, cauta vechile ctitorii ce pastreala chipu-rile marilor viteji descriindu-le pe larg, cutremurat de nimbul ves-niciei for prin veacuri, ingenunche pe piatra rece a mormintuluisacru pe care adeseori 1-au pingarit netrebnici furl navalitori.

0 paging memorabila e dedicata Razboienilor, locul unde s-a con-sumat o tragica batalie, unde s-au jertfit pentru (ma toad vecheaboierime din anal nenorocirii celei mad'. Evocarea este un ade-varat mesaj, coplesitor, teribil de omenesc, facut cu elabo-rarii artistice fara gre§. Mai intii avem descrierea navalirii. Pe aidan inaintat, in bulucuri nesfirsite, shpt tuiurile c i semiluna aurita

jozile de cal filflitoare, °stile lei Mahomed al II-lea insuri. Cri-milele an du; prin aceste meleaguri moldovenesti, nude astad setarfara in pilcuri grid fi porumbul pe ramasiiele vechiului codrude stejari, din care abia data a ramas o ram, corturile de matasasi de brocard de aur, call impodobiii call pilau pe putanicii san-glad an trezit rasunetele codrilor prin nechezarea mindrastrainele cuvinte de comanda ale paginilor de la miazazi an despicatcu tostul for gutural avid tare al podisolui Malt."

Urmeazi apoi lupta, cuvintele sint dispuse intr-un alt registru,dup'a o alts arhitectura emotionala, sacadat, exact, autorul incheind

XXI

5tiinta

for ;

i

fi

cu autoritate istorica toad demonstratia. Illpta se dada in um-bra, in talmasagul trunchiurilor multe, prin poienile ingrate, Farascrucea potedior ; tuna lupti de acidete, Vilna cdo maretie-, incare, Pa sa inchine iteagnl, boierinrea tiuura 4, murit saps or; irbatrinilor cad prit can lini,tili rum se spurge singele forultim prinos de fertfa aka larri. Apo," voiezodul iumnr plerii-vesmintat in sumbra con-rtlina a nenorocitii- rare; El s-a ridicat insuiari,q, 'ell- sullen,/ mare re era in el. A urmarit, a pus pe fuel, aaura /it jam 5ri anarci el a ridicat manastirea re re tads in fatti

vrednic monument al cada tremea noastrastint sa-i pule alaturi dent tin biet stilP cu un lulnll marvnt; ittgradinita node tinjesr pomii suptiratece

/nsemnarile calatorului sint un laborator inepuizabil de evocarea marilor figuri disparute, aproape fiecare paging a un iqn, unclocot, o copTesitoare metafora, o furibunda revolts Impotriva

vicisitudinilor istoriei.Pisind bunkara pe drumuri transilvane N. Torga evoca spontan

istoria trista a lui Petru-vodS Rare§ Domnul tradat ,ri pa, -ade cei din mina tot areisi ai nenorochii sale "; contemplIndsi mica minastire a Snagovului e mica, precum ski mid loamcladirile sfinte ale rechimii noasne, menite sa strings la tat IOC- pacredinclosii unui sat...", este preocupat sane conduce pasii in ne-gura timpului, manastirea facind parte integrantf din istoria TaraRomanesti timp de citeva secole. Dar cel mai dramatic episod con-sumat aid ni se pare moartea batrinului postelnic ConstantinCantacuzino, antologica, zguduitoare, aproape traits. Dacibantii ve-nira noaptea de-1 ridicala din aste;nut intr-o simbani sple dUmmita.Un radian dace pe pries inns acme la Snagov, uncle lonlea ma-nasthii it prim; pentru a-I trece spre mark. illosneagul amnia adoua ai liturgbia caznt in genunchi, ca unul care stia pe ce- dt runse afla ce aproape-i este soshea. El i,i marturisi pat-aide si prim;imptirasania inahrtea Clod se tarn sara, in ap, opioeocind, la care el nu mai eta sa is parte, mat ele postelnia fn at grt,mat de un still), la 20 decembrie 1662, meangul se strinse albulcap cam pe piept, pe dud clopotele din nunuri smart tugacirmeamot Nor."

XXII

siirac,

'lit-

n-a

lini§tita

ti

ji

aliaralni...

Citeodata domnitorul evocat, cum e cazul lui Antonie-voda, n-alasat testamentar, in istorie, nici a fapta de seams decit marea sabunitate, dar tocmai aceasta II indeamna pe scriitor sa-I inscrie cape o umbra frumoasa a trecutului. Era en bun .hattin cacetnic,traind in saracie sup, pritighmea fialui -fa 111/Mil totVeagoe. Is; indera domnia astepta moartea.spie a i se fromeninamele si cirmuirea, spre a riiminea totdeauna in aminthea actioradin cart poinise pre calm) Ptimejdioase, el acoperi cu o bi ericamaidirrui techlor dirtamatmt tie emote. Dar et trot ,isida galamitot

Pe Alexandra Lapusneanu scriitorul ni-1 individualizeaca intr-omanieth nerepetabila, Rea* vreo intentie depreciative, lumirtind tre-murat .un mit, un tragic destin, descriindu-ne pe extrem defidel IlIanastirea Slatina, cea care a fost marea lui ambitie sinepieritoare infaptuire. ,,Ctitorul, Alexandre Lapesneanu, care rata-ceste in miritea ermardor ca o stafie crenta cn minile palate desinge, a mut sa itrireaca pe to/i inaintasti fl sitamosii sirt trim

cladirea acestei puternise 111WIthill 1. Nitiodata Stefan cel Mtn satePetri' Rates n-au atm indianeala si darnicia ce trebeie pallitll stdela o cladire apt de mare, asa de bogata si de felfilitii."

Patrunzind in palatul Ghiculostilor din preajma Bucurestilor,scriitorul ,este impresionat de noblefeb. acestor vestigii trecute din.generatie in generatie, de bogatia lor, dar el intuieste totodatisenzatia de singuratate existentiala care -domneste irevocabil "aid §1cu acest consens el i §i modeleaza observatia, fantezia. cea

fruttioasii, in lentlifi cateia se vede casa Maki, alba, «painful», afacet -o acelasi domnesc locuitor de avant cincizeci de ani. CopaciiGartrioi, ills! /i, flail ca o «garda v che» a domnului kr. In fund,tot el a 1311.1 Sal se tale prim piidurea necetcetata lungi ale), cu vederi

min/mate, cu scoborisuri si ascunzatoti a striilucire 4e pare plin-dar ! Un lac ride in lumina si pe argintel ltri /Arced de tin tremorremit trace a lentre ea rislele d.omoale,sminate de en khan final.'

$i Enda nu putem uita ca toate aceste stampe" le intilnim in-.tegrate organic intr-o .carte de calatorie, sa parcurgem cu scriitorulscara timpului istoric, sa incereim sa ne imaginam acest energicambitios periplu. pe ace( am tinar, inalt, gray cu trupul crept si

XXIII

Pied,,ri-,ri

tali

larg 3i

,ri

Aleea

di

mindru, prhind cu ochii lui scrutatori, cuiburile de sublimevitejie a neamului satele umile, pingarite de mizerie lipsuri,falsa structure a valorilor, culturale, umane, tam ciuntita, exploa-tata singeros, comorile istorice si de arta tau administrate, contro-versele politice impure si ineficiente.

Sa ni-1 imaginam pipaind cu mlinile sale sensibile priceputevechile icoane aiere bisericelti, tactile de slujba in legaturi de our

argint, jilturi 5i catapetesme sculptate in vremea primelor ince-puturi de viata statala, reconstituind cu adinca emotie climatul devasty eruditie si de efervescenta spiritualitate.

Ca sa avem dezlegarea necesara, sa-I urmirim miscindu-se inacest spatiu, pe aceste repere, uncle trecutul apare fumegos, aproapedifuz. 51 aici a lost an sat de obiriiej, cafe n-a disparut cu totul.$1 aid cel mai mare inzingator ;i inaliator de ziduri, 4tefan celMare, a facet o biserica, ,ri-a facet biserica de reatnopinfil... numaitit cncernicii creitini an prefacut-o deplin, cn tencitiala,cl ;poor; de sfinti batatoare la ochi, schimbind chiar ;i infatilareaturnului, zidind pe deasnpra glorioasa inscriplie care a ie,rit la

eala numai in anii din lima; gasita de an cercetator at

sir-truing,"0 biserica oarecare, umilk tot din aceste parti vasluiene ascunde

semnificatii istorice care s-ad refuzat multi vreme, dezlegarea forse produce in oglinda cea mai Edell a lumii inconjuratoare. Josse desfaitnii pina departe tot ;inlaid minunat, bogat in paduri .1;lanuri. De cealalta parte a satului, pe culme, Vaunt Lnpit, pribeag

in aceste parfi, de frica tatchilor a durat intr-o vary o bisericii delemn pentru ascunzaioarea sa. Ea nu-,ri are parechea ainrea. Claditeiintormai dug: chipul bisericilor de piatra, are ,ri cadrul ferestilorciubucul de impreknuire facile dintr-un lemn tare, de stejar, carefine de Auld cute cincizeci de ani. Pomelnicul incepe ,ri astazi ennumele lui Vasile-toletod."

Caracteristic acestor carti este faptul ca ele Incorporeaza o gran-dioasa evocare istorica facuti cu o stiinta a concentrarii, la niveluride profunzime mereu sporite, cu o rigoare matematica a interpre-arilor §i a verdictelor, cu o rare mobilitate a spiritului. Capitoluldedicat bunioara Tirgovistei, Suceara Tali; Pomane,rti, doimind in

XXIV

3i

3i

si

cutest,

si

sgpseli,

ti

limbo,: biseticilot sale, care-i shit stialacite monamente lanerarea,este in sine o constructie dramatics. El se confunda aproape in intre-gime cu istoria zbuciumata a vechiului scaun de domnie, cind ocupatde turci, cind bombardat de Mihai Viteazul pentru a-1 recuceri, cindocupat de seimenii rasculati, cind pustiit de un incendiu necrutatordupa ce Brinomeanu ii daduse cu rivna stradanii ultimele zileglorioase.

Scriitorul pornit sa investigheze satc-le, orasele gi manastirile tariinu ezita sa pomeneasca si sa comenteze acele ctitorii mai mo-deste, care au rezultat din binefacerile unor boieri, capitaui de osti,binefacatori uitati. 141 schit e zidit de capitaaal, apoi aga Ba liga,moll in birain(a de la Pinta a lai Matei-voda asupra cazacilor simoldovenilor, la 1653.. Stilul e acela de la Arnok t: tarn caPlichor, ocnite pe lahrri, dar tie; machii rasar din amfrdtaradim alai."

La Baia de Arama este profund impresionat de biserica inaltatade un localnic ajutat si de banul Cornea Brailoiu, ,,... biserica, a ca'riialeasa zagrateala, in care se deosebeste mai ales Cina cea de Taina,se datoreste uuni calagar de la Tismana, Partenie. Icoanele de pecalapiteasma slut shalacite, vrednice de a fi prase alatifri ca aceleadin testita manastire

La Mofleni ne semnaleaza existents uneia din cele mai a rednicede law biserici de la sfirsitul veaclui al XV-lea. Clitoral e Stefanbanal, din vremea Mircestilor, rare marl in 1573 si se ingropa inzidirea sa." La Cotofeni inregistreaza cu satisfactie row din celemai bine propogionate si mai maiestra zttgratite din tacasurileacestor pcirti".

Descoperind gingasa bisericuta de la Inotesti, din partile Vilcii,istoricul apreciaza a se afla in fata unui tip unit in dezvoltareaarhitecturii noastre, de o expresivitate uluitoare. Liniile sint de onobleta deosebita. Dar ceea ce-i 'face originalitatea framusetae ca in local absidelor din dreapta si din stinga, pentru strane, sintdonit cladiri deosebite, dotal bisericate si mai mgrante si maigingase, douii jut-aril de zid patral."

XXV

si

zinzti,

ii

52

Si cu toate a era vorba de un unicat artistic, vinzind pamintu-rile Coziei, statul a instrainat aceasta pocloabi de arts, trecindu-i-onepasator unui particular.

Savantul aplecat descrie evoce comorile inestimabile aletrecutului, villreazi indelung in fatk nepieritoarei bogafii sufletesti

artistice a poporului roman, dar totodata el deplinge deprecierilece se produc din neglijenfa sau nepasare, estimeaza lucid dimen-siunile acestor denaturari cheami energic sa se is masuri efi-ciente inainte de a fi prea tirziu. Exemple de acest fel avemmulte, alarmante.

La Dobrusa, de exemplu, el observa ca biserica vechii manastiri,datind probabil din veacul al XVI-lea, are ca piste rani fatadapreflicuta in clip saraccicios", caiapiteasma o scinduricii abia sa-pate.. La Lungesti, uncle se afla Manastirea Mamul reparata deBrancoveanu gasete o situafie la fel de grava. Printr-o lipsa deingrifire ,ri de ocotealil de cat e to el/awl pit ,niche .aduri ale

g dile de secularizare acne: patruzeci de ani, e narniepe incetul."

In acest timp al s inoSfiei, statul, clasele avute sint supuse ver-dictelor celor mai aspre, pentru ci no numai timpul distruge untezaur artistic irepetabil ci indiferenla vinovati a contemporani-lor. Vorbind despre Manastirea Vodifa, cea dintii ctitorie inalfatade calugarul Nicodim pe pamintul romanesc, ,,cea dintii dintremanastirile noastre", Iorga deplinge soarta ei nefericita pentru cain existenfa acestui Was si al altora, a cetafilor §i vechilor tirguri,in port, lImba obiceiuri el descifreazi straturile suprapuse deistorie, ptocesul neintrerupt de dezvoltare, tablourile imaginare aleveacurilor de infaptuiri, de dramatice inclestari pentru supra-viefuire.

Contemplind Tismana, a doua manastire zidita de Nicodim, sa-vantul animat de o curiozitate febrila, scriitorul avind o arrnatentanta puterea combinatorie plastid a \uvintului recon-

stituie cu mintea, dupl, urme, ambiantk pe an tablou istoric al yea-cului lui Vladislav-vocIA, vechea. manistire. Ea trebnie sa fi lostmica, dar armonioasii, in feltd cunt arta bizantina' s-a intpantin-mull la sirbi sae chiar in fetal lazrelor Stintaui Matte. Aici se

)CXVI

ralugatilor,

sa si

si

gi

5i

it

ingioapa sfintal pe care-I aminterie astLi o aril,: lespede de pela 1840 intr-an meschin,,grilaj, lingo biserica nova" tot aid sicelalt ctitor, Vhdislav-rodii. Din pietrele for de mormint, dinodoarele daruite de dinsii, din clailirea n -a mai insiinimic."

Ciutindu-i formele initiate, virtutile specifice pe care i dattimpul, istoria irepetabilii a spatiului rominesc, savantul cauta sadescifreze cu prerogativele specializarii sale adaosurile altor veacuri,interpreteaza miscarea istoriei din toate unghiurile posibile, adop-tind o energici atitudine polemici fatI de cei care au denaturat,prin restaufari nechibzuite si incompetente vechi monumenteale aril Astfel, pe local teed mai vechi manastiri rorminesti se*India astazi o cladire cam desantatgi pe din afar, 'intr-un cerc decase faro arhitectura. Lipseste teldeata, florile, arboril, miscarea andmanastit i."

SaNantul is atitudine cum am mai aratat impotriva austria-cului Romstorfer care restaurase fari vibratie o parte din nanisti-rile bucovinene, la fel impotriva Iui de Nouy care introduce ereziiarhitectonice in reconstructia strIvechii biserici de la Curtea deArges, cladire de an desiivirsit echilibra al yrunursetii', care afost sacrificata pentru o falsa strllucire, pentru vulturi heraldiciapuseni, pentru catapeteasma de metal, madone catolice inscriptiicu litere gotice.

Repudiind lipsa de pricepere, de onestitate profesionali, indife-renta oficialitstii, savantul declanseaza un puternic semnal dealarms. Uncle ni slat oamenii de rivn2i, oamenii de Pala, binePic'ato ri gospodasil, aceia cad pot fi «sarea pamiutulnie, dataThiele& ce trebuie sa fie ?"

Doar o lectura pedestra, nereceptiva la vibratiile intime aleacestor carti nu va dezvalui alaturi de savoarea sa literari, dearmatura sa istoriea, luciditatea cu care autorul constati cu nedesi-mulati amara'ciune, alteori cu o potentials revolts ramtnerea inurnaa a tarii, a satului si deopotriva a orasului, coruptia administra-tiei, venalitatea, unor politicieni obtuzi, impurificarea moravurilor,a artei, deteriorarea unor sfinte ideaturi nationale.

XXVII

irtJasi tames

i

li

le-a

Scriitorul cuprinde cu privirea sa aged, penetrants, de o puter-nica sorginte morals o zona inepuizabila de problem; de aspecte,tot ceea ce i serveste integral intentille. Un drum nereparat, un orasnu tocmai curat, cu baltoace praf, cu strazi strimte si casedira'Onate, un hotel pretenlios dar miter, o slujbai bisericeasca fa-cuta anost fara convingere, un hangiu plictisit dar lacom, birjarimurdari necinstiti, primari nepriceputi, toate constituie veritabilepretexte pentru ca temperamentul sau tumultuos, ,navalnic sa anco-reze, sa noteze, sa formuleze cu onestitatc o multime de intrebari,de raspunsuri, s5 se intrebe 5i d-si raspunda siesi.

Dad intr-o regiune scriitorului nu-i place portul barbatilor saual femeilor, o spune raspicat ; de asemenea comenteaza spiritual'cind observi o prea mare inclinare spre bautura, spre laudarosenie,simte o mare placere sa descifreze fizionomia locuitorilor, sa laudefrumusetea ; ironizeaza taios monumentele penibile care impodo-besc unele orase, remarci dad. gradinile publice sint ingrijite, dadlocuitorii vin sau nu sa se plimbe ; descrie cu voluptate un iarma-roc, lauds viata cucernica din manastiri dar vitrioleaza imposturasi desfrinarea atunci cind o descopera ; face elogiul satului, atnaturii, se arata bucuros sa descrie o apa serpuitoare, un plai, o pa-dure, dar nu-si ascunde inamicitia pentru patrunderea industriei ;asculta si consemneaza pronuntia dialectala a unei tiganci, se chinuiesa fotografieze nistedanciuci de o rad expresivitate fizionomica,si trebuie sa subliniem d copiii ii impresioneaza on de cite ari iiintilneste. Observatiile sale se extind asupra repertoriului compa-niilor teatrale aflate in turnee, asupra locurilor de obIrsie ale unorscriitori, oameni de stiinta sau oameni politici, citeodata cu servitu-tile inerente timpuhfi sau in spiritul aprecierilor sale exclusiviste.Alteori reflectiile sint confesiuni izvorite dintr-o sete devoranta dea reinvia propria sa biografie, umbrele dragi ale celor disparuti,ale precursorilor, dar in toate aceste notatii exists o excelentamasura. $i spunind aceasta trebuie sa constatam Ind o data cain scrisul lui N. Iorga exists un permanent element de surpriza,care poate veni atit din eruditia sa, din comentariul spiritual, dinevocarea patetica, lirica, dintr-un subtext polemic sau diu medita-tiile gra% e asupra vietii mortii, din farmecul stilului, din con-

XXVIII

sis i

fesiunea traits, din notatiile peisagistice sau din verbozitatea sa!atoms, acaparatoare, matrice a unui spirit iluminist, vizionar.

Este un fapt esential ca in aceste pagini de proza artistica preju-decatile solemne si tirane ale enciclopedistului nu stinjenesc arta,verbul poetic, transfigurarea metaforica. Sintezele istorice, la rindulfor desavirsite, sint un recitativ de o bogata expresivitate, sub ba-gheta unui insufletitor de legende, traditii, ritualuri autentice,durabile.

Expresie concludenta a fortei artei sale, aceste insemnari de cal.&torie transmit peste decenii nu numai intreaga masura a valoriiintrinseci ci si destinul literar al scriitorului, de aceea ne revineobligatia sa reeditim fara ezitari aceste pagini in care gasim con-stituit un echilibru profund intre pasiune, fantezie si adevar, arhi-tectul depasind prin misiunea lui sacra conditia vremelnica a altorscrieri. Notele de calatorie sint expresia spirituly,i unui veac, elene permit sa deducem puterea de comunicare a carturarului culumea de toate zilele, agitata, trepidanta in mediul urban, molcomala sate, loialitatea scriitorului fats de cititor caruia ii comunica farareticence sentimentele pe care le incearca, oricit de tulburi saugrave, oricare ar fi acestea : ura, iubirea, sfiala, violenta, sentimen-tul tragicului national sau al grandorii, adevathile simple si mi-turile. Iorga apostolul neamului inzestrat cu o inepuizabilasi patetica ardoare este un sacerdot poate depasit, invocind umani-tatea, credipta, dar sincer si romantic in universul sau obsesiv.Iorga, cu setea lui de cinste si demnitate acuza timpul, oamenii, darel §tie totodata sa imbarbateze : sincer, fara orgoliu si afectare,intr-un chip care adeseori vine in atingere cu poezia.

Adesea, chiar in cei..mai alesi oameni exista o dubla ivztaza,impermeabilitatea Ala generoase idei,sociale, cum ar fi marxtsmulpe care Iorga 1 -a frecventat pentru putin timp in tinerete, si tot -odata autentica dorinta de a provoca o amply resurectie socials.Viziunea sa paseista, anacronica, a facut ca multe din reprezentarilecarturarului sa fie depasite fatal de istorie, sa-i creeze acestuii doarun efemer regat al umbrelor frumoase.

Un examen critic a fost si este necesar, cind analizam semnifi-catiile si timbrul celor mai sociale scrieri ale lui IN. Iorga. El se

XXIX

impune tocmai din infmita libertate pe care o aem astazi sa atin-gem parti sensibile ale unor opere sau personalitati, sa punem pefrontispi..iul cercetarii obiecthitatea si nu condamoareaincremenita, pietrificata.

Prin vocea li scrisul lui N. Iorga au rasunat, asa cum seltie,cuvinte aspre la adresa evreului negustor, camatar, industrial, spo-liator, dezaprobare pentru psihologia acestuia, pentru duritaka re-latiilor pe care le instaureaza. Dincolo de aberatiile teoretice liopacitate politica, cuvintele exprimau li o adinca ingrijorare fatsde spiritul intreprid, fats de infiltrarea acestei burghezii subiacenteIn toate rarrturile economiei. Amestecul amenintator al strairdlor,la acel PA de siecle, in problemele tinarului stat roman a dat glas,unor atitudini incetosate sau lucide, la demersuri parlamentare Iijuridice sau la manifestari inferioare, speculative. In istoria tuturorstatelor europene. gasim asemenea epoci de rizvratiri, de Incordare,de disensiuni. Ceea ce pare de neinteles este faptul ca unul dinginditorii de elita, cel care a facut elogiul vechii culturi a poporu-Iui evteu, al contributiei sale la aria civilizatiei universale a eluat,un timp, In laguna insalubra a dhersiunii.

Trebuie sa recunoaltem co la lorga au existat, in aceastachestiune, pozitii diferite, incercari de autoeluddare mediate deconstiinta sa critics, de necesitatea intima de a discerne si disjungedupii statutul fiecarui element al istoriei. Cu timpuli li avem nu-meroase doNezi, in scrisul li opiniile sale s-a produs g distantarevizibili. Cind vechile sloganuri au trecut cu totu1 in substanta po-litica a miscarilor fasciste, ornul revizuit simtimintele cu unruibil elan moral si chiar daca i-a fost greu sa cuprinda' o ark mai

a eliminat toate acele date care potneau fie din suspiciune,din amagire, fie din abuz politic. Virsta, noile conditii proiectatedupa reintregirea tarii au trezit in N. lorga, mai mutt ca oricind,increderea in umanitate, dincolo de rasa sau nationalitate, in min-dria numelui de om.

Sint anii cind abuzul de violenta, vechile spectacole degradante,intristatoare la adresa celor subversivi", trebuiau demascate, traseconcluzii limpezi. Acest punct de tangents este exprimat In decla-ratii publice ; satisfactia ca o conceptie veche este abandonata, do-

XXX

apodicti..I,

li -a

intin,

vedeste capacitatile morale ale sat antului, care ar fi putut aminein vechile haine comode dar infinit mai culpabile. Invingindu-siprejudecatile, atit cit a putut, tit i-au permis timpul si etenimen-tele ce se precipitau aproape exploziv, Iorga nu a facut un act degenerozitate calculat, un demers profitabil asa cum gasim in uniipoliticieni versatili. Intuitia sa ii spunea incitant ca edificiul noiisodetati cere nu numai o distribuire. mai dreapta a bunurilor ma-teriale spirituale, dar si un, tratament egal pentru minoritati.

Cititorul care va parcurge sirul candor de calatorie ale luiN. Iorga, articolele sale, discursurile, va gasi stratificate acestedepuneri fertile de intelepciune §i echilibru sufletesc. Fie ca estevorba ae o referire Ia devotamentul unui savant, ca M. Gaster, saude un om simplu intilnit in peregrinarile sale, de paginile cartiiAi:erica $i lomeinii din America, unde copleseste cu laude pe evrejiemigranti care nu au uitat Cara noastra, locul de nastere leaganulcopilariei, simtim o iesire din carapacea ingusta, rigida, o afectivi-tate, un ochi treaz o inima generoasi, care constituie in modesential umanitatea sa.

Ar fi pacat deci sa se umbreasca valoarea operelor si-sa se di-minueze statura de o neobisnuita altitudine umanisa a carturaruluiroman apelind, invocind exagerat stereotip acelea.si suspiciuni. 0dovedesc cu prisosinta chemarile repetate la ratiune intelegereintre poporul roman si minoritatile nationale, Ia Wall/area ano-maliilor, a obstinatiei neroade, pentru a raspunde imperativeloristorice, pe care le intilnim in scrisul activitatea carturarului.

In nemunarate articole N. Iorga a elogiat consecvent pe secui,buncle relatii de veacuri intre romani secui fiind o garantie pen.tru comietuire pentru. inflptuirea idealurilor comune.

Intr-un articol -de fond publicat in Neamul romanerc, la 31 oc-tombrie 1922, intitulat Talburari anthemhe, N. Iorga stria : Nician om nu poate fi jignit flindca ape:Wile ahel natiuni altei 'w-hy; decit acela cue e aplecat, pentru aceasta..sd-1 kneascii. A faceahfel e o yelealei pe care tineretea o poaie dar pe careanal tirzin o va recunoaste acela cane putea cheltui,ascii all-fel prisosul de eneree, lntr-an Clif int e necutilncios !moral." $imai departe, intr-un alt aliniat Tolerant,' noastra, ar rice mai

XXXI

ti

ti

ti

titi

ti

titi

savirti,ti sa-ti

ti

fi

malt : bunatointa noastrZ, a celor cad shttent mai deci maitari si desigtr mai favorizati, cu towel egalitatea egala, e an mif-lac de a consolida tin slat, in care incercarile de deznationalizateshit o faptii rea fi o prostie.

Iorga subliniaza insa intr-un context similar ca prejudecati graveexists si in mentalitatea minoritatilor ¢i ele nu trebuie tratate cuindulgenta. Cu Mina' mince de o parte ,fi de'alta se va putea traisi mai departe cu alte grifi decit aceea de a mai create cita lira In-greuie azi

Era si acesta un indemn deopotriva emotionant si lucidizvorit din inima omului care presimtea parca norii intunecatitragici ce se adunau asupra omenirii.

Nicolae Iorga a fost un stralucit ambasador si emisar al culturiiistoriei Romaniei peste hotare. Pentru N. Iorga temeliile civi-

lizatiei noastre medievale plamadite sub influenta culturii bizantinereprezentau evaloare inestimabila. Studii, scrieri, comunicari, otga-nizarea unor congrese in lard, invitarea unor reputati specialiWstraini pe care marele carturar ii poarta generos- prin Bucovina,Moldova, Muntenia si Oltenia sa cunoasca si sa admire comorilenoastre de arta, virtutile 4i sufletul poporului roman. Unii, caCharles Diehl, renumitul bizantinolog, vor fi cuceriti, pins lasfirsitul vietii for vor ramine prietenii tarii noastre. Si dad' a fostasa, trebuie sa recunoastem ca ii datoram lui Iorga, savantuluiomului, o cunoastere tot mai exacta si mai nobill a Romaniei inlume, a istoriei ei zbuciumate, a tezaurului ei spiritual, a nazuinte-lor sale sincere de coexistenta pasnica, de buns vecinatate.

Spuneam la inceputul prefetei, amanuntul este revelator, caN. Iorga a fost toata vista un neobosit calator, un constant admi-rator at frumoaselor noastre manastiri, at traditiei populare, at pei-sajului mirific al tarii. In 1931, bunaoara, it gisim rostind o cuvin-tare la Craiova. Asta nu-I impiedeca sa cerceteze in aceeasi

biserica, bine reparml, de la Molleni". In mai, trecind prinviziteaza biserica veche, la Alba Julia biserica ortodoxa si

muzeul. In meoriile sale gasim curent notatii -ca acestea din pe-regrinarile prin satele tarii : Frumoase costume, mai ales bogatelecojoace. Nobile Lipari femeiesti. Lumea se plinge de sa.tacie. Sale

XXXII

ntulli,

li

z,i

Si-

ii

si

ss

si

a

Este,

anguresti, cu pars! framos sculptate. Ctuate prima, imi vorbeste inlimba (Memorii, vol. VI, p. 112). Sau : 2 august 1931.Excursie la Ogretin, Star Chiojd, cu alit de frumoasabiserica "... Apoi la Mandstirea Ciolana ,ti biserica din Isvoranu,unde, in local mormintalai Luca mitropolitul, e al anui cdpi-tan brincovenesc. TIranii, la car! de la Carol Lin n-a mai ciilcatnirneni, sint indniosiitori de ospitalieri ; mi se dau Pere airatece siomul, care nu primeste bani, sate prin ptlelure ca sa ni lash inainte."La 9 august acelasi an, it vedem vizitind alit de frumoasa bisericelceche de la Pietrosisa", apoi pe cele din Tirgoviste Curtea deArges, unde vandalismul lui Lecomte de Nouy tl umple deindignare.

La 7 septembrie, acelasi an, trece din nou prin Pietrosita Poto-grafiem la biserica alit de interesantii. La Tirgovisie viziiez saptint-rile de la palatal domnesc pliinuiesc o strada in Pia lui sri a bise-ricii. Tocmai in fandal splendidei tat a Topologultti, Cremenarii,ua interesanta

19 septembrie. Plec, pe la Trotus, cu ciudata bisericasa «rurali-zatti», dar pa'strind frescele din secolul aI XV1I-lea ,ri o pitura demormint de la 1682 "... Dram bttnisor pe la Ghimej. 124edeschimbare a caselor, a portals!, a nasal de la an tersant la alto! alCarpasilor. a

30 septembrie. La Bertea, untie afln o inlet crania bilbricusii delemn. Spre Bucuresti trec pe la Buda, pentru a vedea, in mijlocalcodrilor, mormintal doamnei Neaga ale rudelor Pe 20 oct.o insemnare lapidara : La Bertea, pentiu cercetarea bisericir. Deci,seful guvernului, profesorul, cercetatorul sexagenar gaseste ca enecesar sa se reintoarca la recenta sa descoperire, sa continue studiulunui monument necunoscut, cu acelasi entuziasm ca in tinerete.Pentru not faptul este de o frumusete fail seaman, dar un ziar caDreptatea stria cu intentii jignitoare, lulnd ca pretext comunicareasavantului, tinuta la Academie, despre mosnenii de pe Varbilaude pe Valea Buzaului, ea tai pierde tremea as asemenea pre-ocupasieciud tetra arde ".

Omul, istoricul, politicianul, se sustrage des orasului, are nevoiede spatiu, de revelatia unui colt de natura, at unui monument ne-

X X XIII3 Romania cum era pins la t918, vol. I

Ini"

lui

:

ti

ti ei."

Cobb,.n

la

si

curtoscut, asista bucuros In manifestari culturale, este ghidul unoroaspeti strain, sfidind virsta si dovedind o vitalitate exeeptionala.Trec anii si aceasta tenacitate se dovedeste o constants definitoriea existentei sale. Iata a alta notatie, din 28 iunie 1937. ,,Launtie descoPcir =min& lui Anfilohie de Hinin fi cheva frumoaseicoane in sehitid lid Zagorel, La Cotnetri primire cit calcirejiPraz»ic. Descopcir istotila la; Nadirgah de Ilwate."

aceasta atitudine calms, detasata, de o perfecta stapinire desine are loc intr-o perioada cind Garda de fier ii pregatise un pa-rastas" in Valeni, ii trimetea perfide amenintari din cele mai in--festate colturi ale tarii.

Nu peste mult timp, in toarnna anului 1940 N. Iorga, titanulculturii rominesti, se prabuseste in tarina, secerat de gloante,batjocorit huliganic, la o margine de drum pe care 11 strabatuseadesekm4, timp de peste trei decenii, in incursiunile sale de studiu.

Cititorii care vor parcurge aceste volume, fart nici o idee pre-conceputa, vor gasi nu numai expresia nobilei fidelitati fats deadevar, dar si probe nedesrnintite ale prodigiosului talent descrip-tiv a lui N. Iorga, vocalia sa raminind nestirbita si astazi, oricitavirtualitate ar fi cistigat, in evolutia ei, proza romaneasca moderns.Iat.i un pasaj din sutele cu care putem sa venim in fata cititorului:De In Peril prim griiele catifelate, prim lanaile indite cit omal,de secarci jcipoasa, de °tzar; aplecate !apt grewatea Ypicelor pie-loase, de rapijei albdrstrie, scataatti de podoaba anralai tiers, alflorilor la banal de la r4giine,sii. In stinga, e pildarea mare,

cilib al tutelar de privighetori, care nit mai Ilia acuma cee ziati ,ri ce e ;waive si in umbra adina a fratizelor, in aromainibutlitoae a salchnilor dad, a tellor cu sfillari de ',ninth; dnao patina ce Para se atintd nescidowli spre moarte urmiirestetoksi replica strecarare mai departe a viejilor. Albastra limpedesown. potolit, care se ;Pelle mai malt ca sa stancertsca, ca sa des-kph, puler& de tiatii de preditindeni, pe care nu le topeste fi nule seacii, Un some de zimbet intr-an cer de netinotalienesfirsita."

0 tulburatoare poezie hieratica doming finalul unui capitol despreCimpina in care intilnisi figura lui Hasdeu, dimensiunile -umani-

XXXIV

dress',

,ri

ii

HMO,

si

ta tii 5i suferintelor sales neobisnuite.: D, pa grlajul de fie, cis

simboluri misfire, vera o gladinita rte ropaci p fafada ca eide o forma neobifintitii, pornita. din mindietoarea credinfa a niseilumi mai senine, mat canard, mai deplum decit. a noasha, ,widealbele fawns/ire ale morftlov traiesa o twig de ginditsibone, din care trirnet soke- de clef lase infelese scot r cc. piing pearms for fi 1111-11 na in salbatora pains:re tie at eta a in-biplor lor. Cind sa be a, racoroa a, spflarea. finiti- a serf/ patedealniila de lin, infiorind ter/lama- ce 717(11 trclie to Inca lit "mparlipaokluhri ,ti fremulii, clad- glasorde e desfac de tot.limptzi in acridintalwit de taiiba, rind pe and,/ suna clopotele celor dirt urmiiturn; din Ireasla.lume a iadului, clad se pololesc in vale taktieleti inn,/ ale celei Hai nodelna raft/rani de Parch/ d'n Thole, pollzedca case/ ce loibefte increzator de nemusire i defrape Mire b mea celor ce not marl fl a celor ce an minit, cumlair! zul aruma de pat/mile ce 1-au zguduit in Hata, Mire lecu orb, obosili a i pia podoabelo, acesini primint d pre ccve a ismai milt decit o data ca el <nu-1 aiinge decit ui pitiorul»."

Valorde literare intrinsece ale acestor texte ar merita o lungsexegeza, pentru ci este imperios necesar sa facem d deftnitilzarestituire literara a un.ui scrittor care are inculcat sentimentul eter-nitatii at efemeritatii omului, o candoare fundamentala in fatanaturii, a durerii, a vie-tit simple, a tubirii, a munuii.

Cu o viltuozitate impunitoare saiitorul recta. din citeva linii nunumai un colt de natures dar si attnosfera ten broasa a unei inchi-sort militare, prefacutd dintr-o %eche manastire, cea,groaznicia unuiospiciu sau un cimitir de tars'. Coucile 'pate asfnu cuprind totsicrl cimitir in care a coboara din ci id in ci id p nap, 1 maicilor

adowite. Uri momint e d -tot Inoaspat. o a din at case afostedit i ddunazi ; crab/mil rugiichtsido, pew,/ ;ether a

1; geniifletelor nu

s an 1 np/a,'rtiat inch' de lint, p b ad (1. cll mm fii e

Inca vend.; panglwile, florile do Lthlie, came de burl ie adar-nice, se clatna trist la. Neale uflare" (La. Manannea Zainfiia).

Poezia vizuala.' a unei calatorii en plutele pe Bistrita este o ade-virata" paging antologica, de un rafinament poetic si filozofic.realmente exceptional : Sfi, oue irec jos Imipea domflepe

XXXV

Malt;

lnnpest ri

of la t,

in pridloild

curapt

ft/

cumin, 1

parali,

pe ape, cad cotiturile tapezi de la fiecare clipa tale I tcle.,ea asupra

glutei de-nainte celei din urma ; genunile negre, cu fete uncle-lemnii, dorm cittdoase, ca flare nebranile care simt cum prada,instiinsata, se fereste de dinsele. Ti se pare uneoli, clad torba tatpe pluth, ca inalmsita de tin farmer grew, ca to rifli ainea, intr-olume care nu e o lame, ci Pastreaza numai formele zadarnice, um-briie de o jale tesnica, a lumii noastre, ca to strecoritin tacereapecetluita de porunci infernale, care

deci,

nu se SCIM si nu se spun, asinuturilor mosii feircl hoiar desat iasit de line. Dar Charone 'Thar, ajutorul lrri prapadit ; din rind in rind, alte luntli raster peapa timata-verznie, de 'umbra greari amindoi strig71 prelims cagondolierii rind van RI se ciocneasca in marginea palatelor de pia-

muceda ; rapede, bardita se zrirle de la noi : ea fine in loc,sprijinith de silinsi7alnice ale muschilor deprinsi, pe tecini, care sedart astfcl in hituri ; din loc in loc /recent fulgerator pesre miniaspumegatoare a platalisurilor ce wzening,. 51 apoi sticla de yinRuth, brinza din hirtie to cheama la masa: descoperi foame.0, nu, pina la paginul Lethe mosneagul Charon mai acem !"

Vizitind un lacas manastiresc Iorga nu uita dupe ce cpui-zeaza interesul pentru constructia lacasului, picturile murale,de slujba, relic-vele de muzeu se priveasca si oamenii, chipurilelot, pregatit sa ghiceasca masura in care acestia traiesc demn sauincline spre vechea lume ca niste periculosi paraziti. De aici laudesau obsemtii ironice, aspre, o atitudine impulsive si repulsive, sar-castica pentru dar.ipanare si inactivitate, pentru primitivitate sauchar destrabalare.

Cartea unui scriitor, care este pe deasupra si un erudit istoric,nu poate si nu pivoteze in jurul unor date informative de purlspecialitate. Am citat exemple, area arty portretistica distinsa, dincare vechii nostri domni coboara parca printre not excelent definitipsihologic ; tonul afectuos, elegant, nu zdruncina temelia rigurosstiintifica a faptelor, se imbina cu o volubilitate literara incarcatlde sclipiri. Cetatea Poenarilor, Posada, Cimpulungul, Bratocea,Casinul si Ruginoasa, Royinele sau Valea Alba, Suceava si Baia,Vadul malt sau Tirgovistea, ceCitile dunarene transformate, prin

XXXVI

illsi

,ri,

in;

ca

,r; la

carjile

the

ocupatte, in raiale turcesti, legende cronici strivechi, toate pulseazdin aceste pagini de o inalta valoare patrioticd.

Totusi, marele carturar, cum se stie, nu a inteles intotdeaunavremea sa, a fost vulnerabil in patina sa politica de o viata in-treaga, care 1-a impiedicat sa vada ca societatea romineasck no sepoate intoarce la o epocd de patriarhalitate politick si literard, cadrumul acesteia este altul. De aici antipatia, criticismul sau sever,malitia pentru dezvoltarea industrial care stria satul, ogorul, pd.-durea sau livada, prin urmare omul, pervertindu-I, facindu-1sii-si lepede portul, abandoneze ocupatia, sa adopte obiceiuriidei in conceptia sa intotdeauna mite dezonorante.

Iorga deplingea cu onestitate modul in care capitalismul, mai alescel strain, se implinta rapace, insolent, istovitor in pdmintul bogatal tirii. Veneticii nu §tiu romineste", calci intrind in exploatkri,cu pasul sigur al plantatorului" gmerican de odinioara, domn pestenegrii lui. Indmstria modernii este ',Kota de cistig lute, altar sicn disiragerea

Taranii prahoveni, pc care-i cunoaste atit de bine si in vecina-tatea cdrora traie!te, deveniti muncitori de fabrics sint priviti cucompasiune sau suspiciune. Cei mai multi dintre oameni s-aulacomit th -ii Buda ogoarele, ha !Mil fi-au instil:That chiar, prinlungi arende, lane: casei, din care aici asa nu se pricepeau ce snfats." In aceste imprejurari insemnarile de calatorie opereazd odemitizare spectaculoasa, carturarul polemizeazd necrutltor, dardeznadajduit, coplesit de incertitudinile sale febrile. Dar tocmai deaceea evocarea se justified istoric literar.

Preocupat exclusiv de laturile morale si traditionale ale existenteinaliei, carturarul a pledat energic impotriva capitalismului, i-ademascat aspru ororile, dar negatia sa violenta, neimpdcata avea invedere cum se ;tie doar satul strivit de tirania noii civilizatiice dispretuieste valorile morale si spirituale ale omului, conservareaidilicului rural, a unor raporturi sociale gi de clag coplesitor zdrun-cinate. Este pOate o drama ca scriitorul care a vorbit gi scris cu oNibranti omenie despre taranii risculati, despre puritatea aspira-liilor acestor truditori, orbeclia intr-o coplestoare derutd politickse refugia in iluzii, intr-un dureros paradox, oferind ca solutii o

X XXVII

5i

si jiski

ci

wraith"

Ii si

imagine rastur to a rcabtatit, o alcatutre sociala din umbrefumScriitorul, istoricul care a oficiat apologetic, de%orat de path-11a

pentru idei care nu se puteau realiza Mudd reprezentau un semnal stagnarii, a simtit, in cbiar timpul vietii esecul, marturie nestau amare reflectii pareri de rau. Important este cy aceste infrit geri n au deturnat eforturile nobile ale omului, ale savantuluicare trecind pe acest pamint, 111h-fa-Mind anii, epocile, destinul, la ca-patul unui chinuitor dar impetuos drum de lupta, a cistigat inesti-mabil nimbul veciei, dreptul 6 a ramine in istoria cultura xariisale pe piedestalul cel mai Malt.

Si dad notele sale de calatorie, pe care le reclam cititorului deazi dupe o lunga absenta, or revela o structure spirituala insolita-o izbinda literati autentica a marelui carturar, avem dreptul sane gindim sa speram la o energica valorificare a virtuozitatiloruriase cuprinse in opera sa, monument durabil ilustru, cu temeliiadinci in istoria 5i destinul poporului caruia i a apartinut pecare 1 a cinstit pina in ultima clips.

LU CI /1"q CU RS ARU

si

si5i

Ii

TABEL CRONOLOGIC

1871 Act de nactere. Din anul rota mie opt sine laPtezeci ci unit, in ,sase ale howl iunie, orele zece di-nzineaca. Act de nagere al copiluluiNicu N.lorga, de sex masculin, de religie ortodoxa, nascutieri la orele doudsprezece din noapte, in casa pa-rinteasca in oracul Botocani, din strada Copoului,flu al dommilui Nicu Iorga, de treizeci i trei deani, de profesie avocat $i a doamnei Zulnia, dedouazeci ci cinci, ambii dorniciliati in Botclani."La 23 mai 1871 se na.ste la Tg. Frumos Garabet IbraIleanu.La 20 august 1872 Inceteazi din vista D. Bolintineanu.

1873 Li familia avocatului Nicu Iorga se naste aldoilea fiu, George.

1875 Nicolae face prima sa cI151torie mai importana,insoTindu-$i mama la Succava ; pe atunci Bu-covina era incorporate la Austro-Ungaria.Romanefte am invdtat din casa pdrinteasca,adeca -din casa manTei, a$a cum se vorbea :

frumos mai ales puternic $i colorat, fiirg

XXXIX

lim-pada, gi

anzestecul ziarului, candor denieces."

Se naste la Brasov St. 0. Iosif.

1876 Capul familici, avocatul Nicu Iorga, moare invirst'a de 38 de ani (sau 39). Miatul sau se do-vedeste un copil precoce, dotat cu o inteligentlsca'pa.ra'toare. Era n-anz invricat a ceti fi scrie :shit lucruri care nzi-au venit de la sine. Nu-nziaduc anzinte de nici teas de pregraire < peda-gogicri. pentru a descoperi literele a le inzbinazn silabe, care pe urnzrz sa -nzi deaLa sase ani micul Nicolae citeste Letopisetele,cronicele Moldovei din editia Kogalniceanu, stiepe de rost fabulcle lui Florian si Orientalele luiVictor Hugo, parcurge in original pe Champ-fleury, pe Amedee Pichot si Emile Souvestre,precum $i diversi autori romani. Mama sa, ZulniaIorga, it fhscrie in aprilie 1878 la scoala primaryMarchian din Botosani, vestia prin localul spa-tios institutorii sai buni, director fiind domnulBalasescu. Promoveaza clasa fiind al trcilea inordinea mcdiilor obtinute.La umbra until stufos arbore, tnanza lucra, co-sea, inzpletea, supraveghind jocul destul de zbur-dalnic al copilulni mai mic. Celrzlalt Nicusaitea lingo ea, cu o carte in mina." (Din amin-tirile profesorului universitar Ion Simionescu).1877 9 mai Este proclamata independenta de stat a RomaniekIncepe razboiul impotriva Turciei.1878 Al. Odobescu ingrijeste si asigura aparitia volumuluihtoaa romanilor sub Mihrti-z oda Viteazul de Nicolaecescu.1879 Se naste Grigore Pisculescu cunoscut in literaturanoastra sub numele de Gala Galaction.1880 Se naste la Bucuresti Tudor Arghezi.Se naste la Pascani Mihail Sadoveanu.

XL

discurvtlui fi

cuvintul."

si

an-

retsi

1881 Nicolae Iorga teimina scoala primary Si se inscriela liceul din Botosani. Pablo, statea mai izolat.La cea mai mica atingere niai vehementa it po-didea plinsul, probabil din ciuda ca nu poatedomina cu pumnul" (I. Simione cu).

Se nalte Octavian Goga.Se naste George Enescu.Incepe sal apara. la Iasi revista Contemporan 11.1882 Se nalte Vasile Parvan viitorul istoric, stralucit eleval lui N. Iorga.Apare Retisia pentro ;stole, atheologie ,riSe naste Ion Agarbiceanu.

1883 Familia Iorga intimpina scrioase greutati mate -riale. De aceea Nicolae incepe sal dea meditatiiunor colegi. O, chinul de umilire de obosealaal lectiilor acestora, incepute aproape de la zeceani !" Mama sa Zulnia coase, confecvioneazI lu-cruri de arta, pentru a-si putca creste copiii.Nu In-am facut istoric nici din carpi, nici de laprofesori, nici prin metodele seminariilor ; eramafa de cind imi aduc aminte poate fi din ceeace ace lasat in mine altii care pe vremea for auvazut hug istoria parii, ,ci au facut-o."Apare, sub ingrijirea lui Titu Maiorescu, volumul Poezii

Eminescu.

1884 Nicolae Iorga scrie articole politice in ziarulRomance din Roman, al unohiului sau, avocatulsi ziaristul Manolache Arghiropol, si ingrijestecronica externa a fieca'rui numa'r.

1885 Se naste iuRebreanu.

1886 Terminal clasa a cincea a liceului din Botos4ni $ifiindca i se atribuie, pe nedrept, un act de in-

si este eliminat pentru 15 zile,

XLI

fi

fi

f &Vogl,

ffeablihai

N. Iorga pa'raseste Botosanii si se inscrie internla liceul din Iasi.Charles Diehl publics la Paris primul sau volum : Rat end,Studio de arheologie bizemuna.

1887 Greutatile materiale 11 obliga pe tinarul elev sase angajeze ca pedagog la nn internatdparticular.Nu 1-am vatut lenevind, odihnindu-se. La5coala norrnala era cu cartes -n mina fi lacare. Cind altii hoinareau pe strazile la,cuiui, else infunda in libraria Kupperman.- (I. Si-mionescu).

1888- Elev fiind, N. Iorga freeventeaza cercul socia-list din Iasi. La 17 ani ceteam Capitalul luiMarx, Picea»: conferinfe despre dinsul gf inzpar-team monere din Revista sociall fi extrase dinnumerele ei..."Este din nou elimniat din liceu, pentru un altincident avut cu un profesar, dar i se aproba sadea examenele, pe care le trece stralucit, Fara aprimi insa distinctiile ce i se cuveneau. In toamnatyi is bacalaureatul, fiind declarat intiiul, dupescare seinscrie la Facultatea de litere a Universi-tatii din Iasi, seccia istorico-literafa.In tara izbucnesc rascoale taranesti.A. D. Xenopol incepe publicarea operei sale I totit 'mud-nilor din Dacia Traialm.

1889 La 19 ani, Inca student, N. Iorga cere aprobareasa-si suscina licerrta aratind ca sanatatea sa seafla tntr -o stare precara. Des,i intimpina impo-trivirea unor profesori (printre ei Aron Densu-,ianu), cererea e sprijinita de istoricul A. D. Xe-nopol si aprobata de minister.In decembrie, dupe ce sustinuse, pentru a obvineabsolvirea, 27 Ole examen. N. Iorga iyi des exa-

XLII

mites

menul de licema obtinind calificativul Magnacum laude% A. D. Xenopol organizeaza unbanchet pentru a-I sarbatori pe proaspatul licen-tiat, care realizase o performanta cu totul ne-obisnuita.In acejasi timp N. Iorga solicits un post de pro-fesor suplinitor la liceul din Focsani. 5tiefoarte bine litnbile clasice, cunoage franceza,spaniola italiana, mai- pucin gem:arta cu careinsa se ocupa. El a facut admiratirr noastra atuturora ar merits sa se creeze o bursa anumepentru dinsul" (Stefan Vargolici).Incepe sa colaboreze cu studii istorice, articole.i recenzii-asupra literaturii universale la revistaieseana Arhiva. Fostii sai profesori alti cartu-rari ieseni, care cunosc sarkia in care se zbatetinarul profesor si-i apreciazi exceptionalele cu-nostinte, talentul, intervin solicits pentru el obursa.

In ziva de 15 iunie moare M. Eminescu.In ziva de ,1 decernbrie moare Ion Creanga.

1890 N. harp se casatoreste cu Maria V. Tasu ; la1_ aprilie 1890 a fost numit prin concurs titularulcatedrei de limba Latina la liceul din Ploiesti.Primeste bursa de studii, 4i la 15 aprilic pleatsin Italia. beep astfel pasionantele sale ealatoiiiin strainatate, care se vor converti in numeroast.insemnari, articole, carti. La scirsitul aceluiasi anse afla la Paris, uncle va urma cursurile Scoliide inalte studii (Ecole des .Hautes Etudes).In acdasi an publicl poezii in Conternporanulsi Revista nova primelc irnpresii calatoriein Revista noun : Din Italia (Napoli, Venetia,Padova, Vicenza, Verona, Milano, Florenta).

XLUI

,si-

fi

$i

si

i de

1891 A. D. Teodoru, until din prietenii lui N. Iorgaii cere acestuia poezii si articole pentru publi-caliile din Iasi. Ace lasi lucru it face,peste un an, Dobrogeanu Gherea.V. A. Urechia iii incepe publicarea, cursului unhersitarIstoria romanilor.Ion Bogdan publics volumul Vechtle ctortici moldotettestipins la Ureche.Moare Mihail Kogalniceanu.Karl Krutnbacher publics la Miinchen Istoria literaturiibizantine deschizind o noun etapa in istoria studiilor dedicateacestei perioade.

2892 N. Iorga isi continua c5.1a'toria de studii stabi-lindu-se la Paris. Taieste ca un schimnic, stu-

audiaza' cursuri. Cu lucrarea sa de istorieuniversals asupra lui Philippe de M6zieres ob;inetitlul de elev diplomat al Scolii de inalte studiidin Paris.Se naste Cezar Petrescu.

X893 Apare la Iasi prima carte a lui N: Iorga huhu-Schite din literatura roinana Volumul I cu-

prinde : Alecsandri, Balcescu, Fili3non ; volu-mul II : Bolintineanu, Ion Creana, V. Miele,Doi inuvelisti (Slavici si Gane), A. Naum.In acelasi an, la Bucuresti vede lumina tiparuluivolumul Poezii (1890-1893), insumind 130 pa-gini.N. Iorga isi continua cala'toria de studii inGermania, cu popasuri la Berlin, Niirenberg siLeipzig uncle iii da' doctoratul cu lucrareaTomas 111 Marquis de Saliices. Etude historiqueet Atteraire, avec un introduction sur la politiquede ses preaTesseurs et un appendice de texte, careconfirms interesul tia.rului savant Dentru istoria

XLIV

socialists

diaza,

lel

universals $i cea medievala in special. Lucrareava apare la Paris, in editura H. Champion.Cu aceste caytorii Iorga incepe sa caute in arhi-vcle Europe]. si documente referitoare la romani,documente care arunca o noun lumina asupratrecutului romkesc.Se infiinteaza Partidul Social-Democrat al Muncitorilordin Romania.Apare volumul Balade ,ri idile de G. Cosbuc.Apare la Iasi revista Ezenimenta Irterar,

1894 Dupa ce funcvioneaz5; citeva luni ca profesor laliceul din Ploiesti, N. Iorga se prezinta la con-cursul pentru catedra de istorie medic si modernsde la Universitatea din Bucuresti.La 1 noicmbrie iii vine lec%ia de deschidere :Despre concepria actuaki a istoriei i geneza ei.La 1 ianuarie apare la Bucuresti revista Vatra, sub redactialui Cosbuc si Caragiale.In primiivara au loc rascoale taranesti in jedetele Tecuci,Tutor a, Falciu, Bacau.Se naste Camil Petrescu.

1895 Dupa ce susvine un nou concurs, N. Iorga de-vine profesor univcrsitar titular. Apare volumulAmintiri din Italia. Giosue Carducci (Venetia ;Padova ; Vicenva ; Verona ; Milano, Turin ; Ge-nova ; Piza ; Roma ; Florenva ; Napoli). Spicuimdin pref45. : Cind amintirile din Italia au lostcompose, autorul era foarte tanar, sau mai bineprea dna,- ek au insufirile i defectele c'eirrilorfrzcute inainte de 20 de ani".Tot in acest an publics primul volum din cule-gerea Acte i fragmente cu privire la Istoriaromlinilor adunate din depozitele de manuscrise

XLV

Sla.vici,

ti

ale Apusului. In. 1896 si 1897 vor apareatoarele doua volume.

Se na,ste Lucian- Blaga.

1896 N. Iorga pleaci din nou in striinatate, de asterdata pentru o perioadi m4i lung. aproapctrci ani. Cutreier'a bibliotecile $i transcrie nu-meroase documente privitaare Ia istoria romani-lor.

1898 La Bucuresti, Academia Romani it alege mem-bru corespondent. forgo public. lucririle :Cu ltura romans sub fanariori, Lupta rornanilorcif turcii de la Mihai Viteazal ineoace.

1899 Incepind colaborarea la. gazeta bucuresteanaL'Intljpendence rournaine cu o suits de articole,N. Iorga isi va alcitui volumul intitulat Opi-nions sinceres, La vie intelectuelle des Rounrainsen 1899.Publicg.' la Paris : Notes et extraits pour servir al'histoire des croisailes au XV-e siecle, vol. 1

II.Sc na§te Tudor Vianu.

1900 ill. Iorga reurreste in volum Opinions perni-cieuses d'an ruauvais patriote, serie de arti-cole de critics 5i de ista-rie publicate in L'inde-pendence rournaine. Se dcsparte de prima sotie.

1901 Se recasatore.,,Ae cu. L catering Bogdan, sora sla-vistului istoricului Ion Bogdan. Pleaci dinnou 11-1. striinitate. Academia Romani res-pinge."de la premiere o lucrare de ktorie literara.Ii spare Isturia literat:rrii roniiine in seco1u1 at

XLVI

urrra-

alts

li

6

gi

XVIII-lea, in doua volume. Incepe publicareaculegerii Studii documente cu privire la istoriaromanilor proiectatsa in 31 de volume. Apar,de asemenea : lstoria lui Mihai Viteazul pentrupoporid rornanesc, Scrierile Cantacuzinilor, Do-camiente privitoare la Constantin-voda Brinco-veanu, Fragmente de cronici tiri despre cro-nicari.

Apse monumentala monografie a lui Ch Mel 1 :

nian citilizana hitonna in secolul al VI lea.lese de sub tipar la 2 decembrie primul numar al revisteiSamanatouil sub directia lui Vlahuta si G. Cosbuc.La 10 decembrie apare is Bucuresti, Ro a' ca ill tuna.

1902 lorga publica, printre altele, volumul Sate fipreoti din Ardeal rod al unei calatorii in Ardeal

Ungaria, al,descoperirii unor documente ine-dite. Continua seria cercetarilor despre fami-liile si Callimachi.

Apare la Budapesta revistaromineasca Li eafuri 1.lorga se adreseaza revistei si _roman i lor transih an eniSive!, in II ebuie a lujnon'.

1903 Publica o alto serie de volume din care spicuim :Cuvinte adevarate (articole tiparite in ziarulEpoea), Carpi domne ,cti, zapise rava,se (3 vo-lume, ultimul in 1904).

1904 Implinindu-se patru sure de ani de la moartealui Stefan cel Mare, N. Iorga desfawara o sus-.tinuta" activitate publicistica din care rezultasi cartea Istoria lui .5tefan cel Mare povestitaneamulni roinanesc. O scinteie din aceasta }la-cara e cartea de fate , incheie el prefata. Totin acest an apar : Pe drumuri departate, note

XLVII

i

1 ail-,ri

si

vri 1

91

Cantactizino

fi

de calatorie europene, si Drunzuri Fra,se dinRomania.

1905 N. Iorga trece la conducerea revistei .Slitnalit:i-torul, al ea" rui colaborator constant fusese pinaatunci. Vad lumina tiparului alte carti de ca-latorie : Sate ,ci miinastiri din Romania, Nca-mid ronzazzesc in Bucovina.La Gotha apare Geschichte des RmniinischeVolkes Rohnzen seiner Staatsbildungen (2vol.). Alte volume : Inscriptii din bisericile Ro-maniei, vol. I., lstoria romEinilor in chipuriicoane (2 vol.), Oanzeni fapte din trecutulromanesc, Ginduri slaturi ale unui onz ca orz-care altul.La Craiova ineepe apariOa revista Ramuri de orientaresEirranatoristl.

1906 Iii incepea aparitia, in aprilie, publicatia Nea-mid romanesc care, cu unele intreruperi, iii vadezvolta programul Oda in anul 1940. In oc-tombrie, N. Iorga se retrage de la conducereaS'iinan'atorului datoritsa unor neinTelegeri cu co-laboratorii sal. Cu aparina celor dotty volume,Neamul romanesc ha Ardeal Tara Ungu-reasc'ii, savantul dezvola ciclul notelor sale decalatorie consacrate pamintului romanesc.

1907 In luna ianuarie N. Iorga infiinteazsa revistaFloarea darurilor. Clod in tarsi izbucnesc marilerascoale fara'nesti, savantul patriot is aparareafaranilor prin scris prin conferinte, face co-lecte trimite ajutoare celor ce au avut de su-ferit in urma singeroasei represiuni ordonate deguvern. Aceasta atitudine curajoasa. ii aduce,

XLVIII

;t

iin

ci

fi

ji

iii

1iqi

ca si lui Sadovaanu, acuzatia de instigator".Este ales in comitetul Ligii pentru unitatea cul-tural:I a romanilor. Intreprinde o noua calatoriepeste hotare, din care rezulta volumul Prin Bul-garia la Constantinopole. La Londra ii aparevolumul The Byzantin Empire, iar in caea Is-toria literaturii ronzanefti in veacul al XIX-leavol. I (Vol. II si III vor apairea in 1908 yi 1909).La Berlin, I. L. Caragiale scrie vigurosul pamflet 1907, dinpritniiiara pins -n ioaninn.

.1908 Din acest an, ckturarul editeaza 4i Neamul ro-manesc literar. Este ales secretar al Ligii cultu-rale, in cadrul ckeia desfasoara o vie activitate,doneaza o bibliotecl insumind 10 000 de caqt.Stingherit de greutki materiale se muta la Val-lenii de Munte uncle va infiinta estita Univer-sitate populara frecventatal $i de numerosi invi-tati de peste hotare. Aici, la 21 mai, intemeiaza.,cu sprijinul prietenilor si admiratorilor, o tipo-grafie de sub teascurile ckeia vor iesi nume-roase brosuri, calendare, carti, reviste. LaGotha, in aceeasi colectie ingrijita de Karl Lam-precht, apare Geschichte des Osmanischen Rei-ches (5` vol. pins in 1913).

1910 N. Iorga creeaza partidul nationalist- democrat.Incepe sa apara Neamul romartesc pentru popor.Va'd lumina tiparului : Istoria arnzatei roma-negi, vol. I. (vol. II in 1919), Balada populargromaneasCa, Viata femeilor in trecutul roma-nesc, piesa Doamna lui Ieremia-Voda% volu-mul de insemnari Tara romanilor, Romania.Judeol Prahova.

XLJX

4

N

si

La 31 ianuarie 1910 se tine, la Bucuresti, Congre ul deconstituire al Partidului social democrat din Romania

1911 N. Iorga este primit membru activ al Academie'Romane. Discursul sau de receptie este intitulatDouci concep(ii istorice, 1i apar numeroase lu-cAri de istorie, Mihai Viteazul (schita de poemdramatic), Cuget'ari3Oameni can au lost, scrierecare va fi reluata, adaugita si reeditata, Pagingdin istoria culturala, Fen:61e in viata neamuluinostru. Cerind aprobarea pentru un ciclu deconferinte in Transilvnaia primeste din parteaguvernului'habsburgic un raispuns negativ.

1912 ti a'd lumina tiparului, la Valenii de Munte, altescrieri istorice, precum si volumul Trei drame(Mihai Viteazul, rnvierea lui Pefan cel Mare,Un don pribeag).

8 9 iunie. Moare, la Berlin, I L Caragiale21 iunie. Moare St. 0. Iosif.

19.3 N. Iorga participa la Congresul de istorie dela Londra. Publics, printre altele, Note dedrum : Prin Germania (Colonia ; Spre Bruxe-les ; Prin Franta de Nord la Calais ; Rinduridin Anglia x Oxford, Windsor ; Paris, Versai-lles).

1914 N, Iorga impreua. cu N . Parvan si G. MurgociInfiinteaz`i Institutul de studii sud-est europenesl publicatia acestuia Bulletin de l'institut pour?etude de l'Europe aud-orieritale. Lucrari maiilcmportante ale savantului I Venezia in Marea

r.

Neagra, 3 volume ; Cnnci conferinfe despre Ve-nezia, 0 lila literara, vol.. I (vol. II, in 1916),traduce din Goldoni Hangifa, public& de ase-menea drama in cinci acte Constantin Brinco-veamr, Histoire des Etats balcanique a l'epoquenzoderne, Pagini despre Serbia de azi.

Incepe primul razboi mondial.Savantul se mute din nou la Bucurevi.

1915 An de framintalri politic; de intensI activitatepublicistica. Savantului ii apar alto numeroaselucrari : istoria conzercului ronreinesc, vol. I,Histoire des Rounrains de Transylvanie et deHongrie, vol. I, (vol. II, in 1916), Notes etextrais, vol. IV-V, Documente grecegi privi-toare la istoria romanilor, vol. I, (vol. II, 1917).

1916 La 15 august Romania intra in razboi, de parteaAntantei. Savantul desfasoara o amply activi-tate de tiparire, pledeaza pentru drepturile is-torice ale Romaniei asupra provinciilor aflate instapinire strains. Mentionam scrierile : Acteromanefti din Ardeal, Drumuri ara,$.e, editiaa II-a, Sate ,si mancistiri din Romcinia, editia a1I-a.

1917 Refugiat la Iasi,, profesorul continua aceeasimunca. neobositL Devi lipsit de tiparnita de laValeni, Neamul romanese continua aparitia,vestejind faradelegile ocupantilor, pe politicie-nii germanofili tradatori, ridica." moralul ostasi-lor si poporului, scoate in evident& ajutorul' unortari aliate dat Romaniei.

1.1

44

i

iii

In .paginile ziaru1ui apar indemnuri pentru so-luponarea problemei Iara'nesti. Menvionam din -tre lucrarile tiparite : Developpement de laquestion rurale en Roumanie, Documente gre-cesi privitoare la istoria roninilor, vol. II.Izbucne§te Marea Revolutie Socialists din Octombrie.

1918 Revenit din refugiu, N. Iorga se gtabileste dinnou la Bucuresti. Tipografia, casa, Universitateapopular din Valenii de Munte, dupa ce auservit un scurt timp ca spital pentru ranilii nos-tri, fusesera ocupate de comenduirea germansa sitransformate in inchisoare si laga'r, deteriorate.Cu mari sacrificii savantul incepe restaurareator.

13 decembrie. Manifestatia muncitoreasca din Piata Teatru-lui National este singeros reprirriata.Moare George Cc4buc.

1919 Ales dcputat, N. Iorga va fi presedintele noiiCamere. Tine lcctii la $coala de razboi, la Uni-versitate un timp, la Academia comercialISavantul reincepe prodigioasa sa activitate po-ligrafia Va'd lumina tiparului Br&e histoirede l'Albanie et du peuple albanais, Istoria po-porului francez, Drepturile romanilor asupra te-ritoriului for national unitar, Histoire des Ron-mains de la Peninsule des Balcans, Medici ,fimedicin?i in trectitul romanesc.

Ch. Dichl face a doua calatorie in Romania impreuna cumisiunea military francezi.Moare istoricul Ion Bogdan.Moare Al. Vlahuta.

Lit

§i,

1920 Savantul desfasoara nu numai o vie activitatepolitics si universitara% ci si una stiintifica si li-terar. Apar : Histoire de Rounzains et de leurcivilisation (2 vol., Paris), Istoria literaturilorronzanice (3 vol., ultimul in 1925), /storia ro-miinilor prin c'ella tori, vol. I (vol. II, 1921), Can-tepzir Ith' trinul, drama istorical in cinci acte.

Moare istoricul A. D. Xenopol.Apare romanul Ion de Liviu Rebreanu.

1921 S'a'riAtorit cu prilcjul implinirii a 50 de ani,prietenii si colaboratorii ii dedia un volumomagial editat la Ramuri" Craiova. Printrelucea:rile pe care Iorga le tipa'reste in acest an senutria'r'i. : In Franca, Drunzuri ale unui istoric,Nz'zboiul nostru in note zilnice, vol. 1, Din operapoetica (volumul de versuri editat la Craiova),Tudor Vladimirescu,-drama, Pagini de critics dintinerece, Les latins d'Orient g.a.La 8 mai is fiinta Partidul Comunist Romin.

1923 N. Iorga rupe colaborarea cu A. C. Cuza $i seretrage din partidul al ca'rui fondator fusese. Inaprilie particiii' la Congresul de istorie de laBruxelles. Va'd lumina tiparului : Cozztes Rou-mains, Paris, L'art populaire en Rounzanie, Pa-ris, Istoria artei medievale, Le Royaume dace etla civilisation roumaine, Lyon, Relations entrel'Orient et l'Occidezzt au Moyen Age-, Rapportipolitici tra ?Italia e Romania, uncle din elefiind lectiile tinute la cursurile de la Sorbona.Moare istoricul D. Onciul.

LIII

1924 N. Iorga devine presedintele pc viaTa .al Ligiiculturale. Cu un an inainte el donase Mmisteru-lui instrucTiunii publice casa din Bucuresti, bi-blioteca, carTile, obiectele istorice si de artsaflate intr-insa, precum fi acele ce se vor g'eiszla incetarea sa din via1a ".La Bucuresti se deschid, intr-un cadru solemn,lucrarile primului Congres international de studnbizantine, dupa care oaspeTii stnt invitati la oexcursie documentara prin Tara.

1925 1926 Apar, in Tara si in strainatate Londra,Paris, Bruxelles, Geneva, Genova numeroasescrieri ale savantului roman : Coup d'oeil soarfart roumain (Geneva), La litterature populaire,source de haute litterature, Les ecrivains rea-liste en Roumanie (Paris), Istoria literaturii ro-maneti (vol. II i III, in 1928 -si 1933), Essaide synthese de l'histoire de l'humania', vol. IParis, (in 4 volume, ultimul apare in 1928).Scriitorul face calatorii prin Tara, Tine confe-rinTe, primeste oaspeTi straini, is parte ca sena-tor la viata politica (Trei f edinte pe zi care nestorc"). In ianuarie 1926 este in_FranTa, Tinelect-ii la Sorbona. Urmeaia o vizita in Dane-marca si Suedia, treclnd prin Germania.

Vasile Parvan tipireste lur_rarea sa Getica 41926).7 noiembrie j926 Se pune piatra fundaroentali a palatuluiLigii culturale.

1927 Apar alte scrieri : Guide historique de la- Rou-;lunar, vol. I, Istoria industriei la romani, Essaide synthese, vol, II, Rizzboiul pentru indepen-dent-a Romaniei etc. N. Iorga intreprinde alte ca,la'torii in strainatate : In ianuarie este in Franca

LIN,

(Paris, Dunquerque, Lille), de aici trece In Spa-nia. Se reintoarce in taxa prim Franta si Italiaunde tine conferinte, se tntilneste cu personali-tati culturale'si politice.Publics volumele : Citeva zile prin Spania giIn Serbia de dupa razboi.

Se stinge dirt viata Vasile Parvan.

1928 In februarie se afla la Paris unde tine cursuri,conferinte, se intereseaza de Scoala romarra, in-fiintata de el la Fontenay-aux-Roses. 15rnartieviziteaza Spania si Portugalia, tine conferinte,umbla prin muzee-1 La Evara .unde aflu oicoana bizantina ,ci un nou partret al lui MihaiViteazul" (Meniorii, vol. V, p. 276).Reintors la Bucuresti sustine un ciclu de confe-rinte despre Portugalia si publica volumul :Tara Latina cea mai departata chin Europa :Portugalia.Vizite prin tali, notatii scurte, nervoase : 4iimie... Mormintul lui Mihai Viteazul e acoperitde un praf gros." 5 iunie. La Cobia, gingaja cla-dire de la 1572, invefmintata in cararnizi smal-ruite. Apoi la Butoiu, cu resturile unei manas-tiri din veacul al X1V-lea, refacuta supt MateiBasarab, apoi stricata de tzeglijenta egumenilorgreci." In august savantul este la Oslo.

1929 Din nou calatoria obisnuita la Paris, la incepu-tul anului, pentru lectii si conferinte. Reintor-cindu-se prin Italia semneaza un contract pentruinfiintarea Casei romanesti din Venetia. In mai,august, noiembrie urmeaza alte calatorii in Ita-lia, apoi in Spania la un Congres internationalde istorie. Vad lumina tiparului : lstoria lite-

LV

raturii romancpe, cari reprezentative, vol. III.,Domnii romani do:fa portrcte ;i fresco contem-poraaP, Karl .X11 och Rumi:?,ien. Note istoriceasupra editarii operei poetise a lui Eminescu,Tari scandinave : Suedia Norvegia.

1930 La Paris. La 17 ianuarie se imbarca pentru Sta-tele Unite. Viziteaza, intre altele, New York,Washington, Chicago, Indiana Harbour, Cleve-land, Pittsburgh, Detroit, Los Angeles, Balti-more, Philadelphia, Boston. La reintoarcerea inTara incepe un ciclu de conferinte despre Ame-rica.La 23 aprilie pleaci. in Anglia ; liniversitateadin Oxford ti acorcra titlul de doctor honoriscausa".Se intoarce prin Franta, conferentiaza la Berna$i Zurich. Apar not carti de calatorie : Americai romanii din America, Note` de drum si con-ferinte, 0 mica tara Latina, Catalonia expo-zit/a din 1929, note fie drum si conferinte, Pri-vel4ti elvettene.In octombrie este la Atena, la cel de al III-leaCongres international de studii bizantine. Dupa.Congres face o vizita prin Grecia. Intors acasaincepe un ciclu de confermte despre aceasta

Pc ultima Ma a Afemoriilor (1930) noteazN. :Craciun de eapada ;i de molo;ag. Lumea e sa-raca, trista ;i fara incredere in viitor."

1931 Obisnuita caratorie in Franca. Vizite, lectii, con-ferinte, receptii.In aprilie se formeaza .guvernul Iorga-Argeto-tanu. Cu prilcjul impluurn a 60 de ant este sar-bkorit, se in conferinte jubiliare. Este ales

LVI

;i

taxa%

§i

, doctor honoris causa" at UnUvensit5tii dinRoma, membru cerepondent al SocietAii destudii istorice din Turin.Ies de sub tipar : Anciens documents de droitsroumain, vol. II, C'eirti reprezentative in viataonzenirii, vol. IV, Les grandes families byzanti-nes, Memorii, vol. I-II, Poeziile lui Enzinescu,vol. I, Vederi din Grecia de azi.

1932 In fruntea guvernului impreudi cu Argeto-ianu, dar atmosfera politics este extrem de agi-tata, datorita" efectelor crizei, profundelor con-tradicTii sociale declansate de impozitele apa'si-ware, de dez.strul financiar in care se afla. Tara.Este ales doctor honoris causa" al Universi-tAii din Bratislava. In iunie, guvernul cade. Pro-.fesorul e injuriat de Calendarul, de Uiliversul.In jurnalul sa'u gisim : 16-21 august : Scriuistoria ultimilor ani din viata Roinciniei", 18octonzbrie : Inzi sose ,cte editia olandezrz a cartii',tele Art et litterature". 25 decembrie : Sintales la Academia degli Arcadi din Roma".Publics : Memorii, vol. III -'V, Poeziile lui Mi-bai Eminescu, vol. II, Scrisori de fenzei, Myamerican lectures ; i se joaa picsa 0 u/tinarani.

1933 Intreprinde o cMtorie in Italia $i Franca. Seintoarce la 28 februarie. Noteaza : Obiputitadescurajare. Marasmul e in aer". Presa scriefuribund despre afacerea Skoda, tulburrile or-ganizate de garda de fier ; in Germania, Hitlersi-a netezit drumul spre putere si pregateste po-litica Anschluss-ului. 26 mai : La Academieadinci jigniri pe care nu le merit" (Memorii,vol. VII, p. 91),

LVII

0 srrisoare primitl de la H. Tiktin, care tri-ieste la Berlin $i are 83 de ani, it emotionea-ziprofund : Scrisoarea e frumoasa, sigura,dreapta, in cea mai bunii limbs ronuineasca...Voi eau sg-i date ceva de la Lig'a,, de la Insti-tutul meu. Data urea, sa-i olefins sin adapost laFontenay-aux-Roses."In august face o clatorie-inPolonia, la un Con-gres de istorie. In octombrie moare fratele sauGeorge Iorga. 'storied, impresionat de asasi-narea lui L G. Duca pe peronul &aril Sinaia,condarrma bestialit4ile legionarilor si avertizeaza Inca odat'i pe cei care au stat pasivi saule-au inlesnit monstruozitsitile Crima e conta-gibasa".Din artile publicate : fextes historiques dunzoyen-age, lstoria literaturii rornanegi, vol.III, B. P. Hasdeu, Radii Cantacuzino, Argin-tariile ronsanefti.

1934 N. Iorga e tot maidezamag' it de vulgaritateapoliticienilor", de injuriile pe care i le aduc oseama de istorici si publicisti romani. Continuaaspra polemid cu N. Titulescu, pornita atitdin motive politice cat si din resentimente maivechi. E ingrijorat de atmosfera politic5, din

uncle a inceput procesul ga'rzii de fier, darcIpeteniile.acesteia, desi profund vinovate, nupatesc18 februarie : Cercetez ruinele de la Tirfor.0 mare parte dins fresce cri partristele domnilorau disparut.' to martie face o draltorieFranca. La 6 aprilie moare mama sa, ZulniaIorga, femeia energia si curajoas'il, cultg. si

cea care ficuse totul pentru cresterea siinstructia exemplari a fiilor ei.

L4111

Sara,

nimic.

in

har-nicI,

;16 s ptembrie., Pe valea Slanicul'ii din Buzau.Pustietate §i mizerie."Publics t Istoria literaturii roraine,sti content-porane, vol. I-II, Oanteni cari au fast, piesaMoart a liii Astir, Histaine de la vie byzantine,3 vol.

19.35 N.'` Iorga desfasoar'ai aceeasi activitate multila-terala tine conferinte, cursuri universitare, seocupa de -mar, de studentii roman de peste ho-tare, se judeca cu detractorii, iii continua ne-obosit scrierile, primeste vizita unor personal",

culturale-i stiintifice de peste hotare. Infebruarie este la Paris. ././ februarie : A douaconferinta destul de cercetat'a. Asista Diehl, Col-linet, Halphen, d-ra Vacarescu." 12 februarie :Conferinta prezidata de Rogues, la Societatea re-volutiei franceze. El spune cuvinte care mami,ea despre legaturile noastre, netulburate, detreizeci de ani ,ci despre directia mea, de carac-ter ctunivecsal* in studiile istorice" (Memorii,vol. `II, p. 224. La intoarcere se opreste inItalia uncle tine conferinte, viziteaza Monte-Cas-sino, Viterbo, Orvieto, Florenta, Perugia, Ve-netia. I se joaca piesa Singele lui Minos.

Italia fascista ataci Etiopia.

1936 In ianuarie e la Paris pentru a-si tine cursurile.Continua ciclul de conferinte la Lille, Nancy,Rouen, Bruxelles, Haga, Amsterdam, Utrecht,Leyda, Gand.Primeste, la Paris, Cordonul Legiunii de Onoare.Revenit la Bucuresti tine conferinte despreOlanda, pregkeste deschiderea Congresului in-ternational de studii istorice, intocmeste progra-

LIX

:

tasi

mul de .izite al invitalilor. Tip5reste noiincepe un ciclu de conferinte la radio, pe carek va publica sub titlul Sfaturi pe intuneric,1936-1938.Revista sa Cuget clar, intr-o nou'a serie, incepesa apar5. saptaminal, subintitulata" Nord Sami-nator revista de directie literara, artistica

culturale. Tine neobosit conferinte la Con-stanta, Iasi, face comunicari la Academie.Incepe razboiul civil din Spania.

In toamn51 lorga este invitat la Venetia_si laRoma, la congrese de istorie. Continua eallatoriavizitind Napoli si coasta arnalfitan5.. La ca-mera, la senat, scandal, busculade, agitatie cu-zisfa si legionati.

1937 Savanna primeste numeroase sentime de con-damnare la moarte din partea legionarilor. Estetngrijorat de ceea ce se face cu tineretul de ca-

tre politicienii iresponsabili si demagogi. 21februarie : La Valeni. Mi s-a pregatit un qm-rastaso de-al garzii de fier. Oraplul e plin depolitie."Prins de nenuma'ratele sale obligatii, isi ia unconcediu de la Universitate, dar tine comunicarila Academie, se ingrijeste de Lig'a, de scolile dela Valeni, primeste oaspeti stralni. Academia deistorie din Chile '11 alege membru corespondent_22 octombrie : Mebedinti ataca iarafi, zn-tr-o comunicatie de etnografie, ca f iind un dui-man al natiei mele, un laudator al evreilor, 1172impitt care a atacat wiuninteaA). In noiembriepleaeal la Paris, pentru a tine noi conferime._Indecembrie, cind guvernul ia msura suprimariiunor gazete democrate, N. lorga noteaza in me-

LX

Ina

mori:le. sale : 30 decembrie. N-aF putea m'acarsa ramin intr-o (cog condusa de asemenea Gaze".

1938 Anul incepe cu aceeasi febea politics, cu insta-bilitatea deplorabira a virfurilor", cu agitatiilegionare. Se-instaureaza dictatura regara, se dio noua Constitutie careincalca grosolan dreptu-rile omului desi plebiscitul o... aproba.Savantul tai desfasoara neab'atut activitatea sastiintifica culturara. Participa la Congresulinternational de istorie de la Zurich, infiinteazsa,la Valenti de Munte, un teatru in aer liber, pu-blics diverge

1939 in Tara si in strainatate se petrec evenimentepolitice care ii dau o legitima ingrijorare. Celde-al doilea razboi mondial a inceput o data cuocuparea Cehoslovactei de catre nazisti si in-vadarea Polonici.ca'rturarul este improscat cu invective si ame-mon, figureaza pe faimoasele liste negre" incare fusesera trecuti toti cei ce urmau a fi su-primatt. In acele zile grele publics studii, teatru,tai stringe opera poetics (al doilea volum vaaparea in 1940), scpe o noua editie a volu-mului de caratorii Neamul romanesc in Ardeal

Tara (Ingo-cased primul volum din lucra-rea Romania cum era pin' la 1918.

1940 La 30 august i se impune Romaniei odiosul Dic-tat de la Viena, prin care se fapeste %aril Nor-dul Transilvaniei. Dictatura regal aduce laputere guvernul generalului Antonescu. CarolII abdica in favoarea fiului sau. Statul national-lcgionar" instaureaz'a o politics brutala, anti-democratica, o teroare singcroasa impotriva co-

LXI

si

lucrari.

Si si

mun4tilor si antifascistilor, asupra tuturor celorcare ii demascasera neerutaton ca ttichitori detarsi si odiosi crimniali. In semn tie protest fatsde politica guvernului legionar, la 11 oetombrieN. Iorga suspends aparitia gazetei sale Neumu/romanesc. In aceeasi hint Romania este invadat'a:,cu consimOntintul guvernantilar tadttori, de ar-matele Germanici nazism. In tarsi teroarea atingeformele singeroase ale. evului mediu,In noapteade 26 -27 noiembrie, Jilava, legionarii ma-celaresc 64 de fosti demnitari printre care s-auaflau Victor Iamandi, fost ministru. de justioe,generalul C. Argeseanu, fost prim-ministru. Inziva urmatoare o echipa a mortii" 11 ridicaimpusc5, in padurea Snagov pe profesorul Vir-gil Madgearu. La 27 noiembrie. aceiasi ucigasiit smulg de la masa. de lueru pe LET.. Iorga subpretextul ca trebuie sa mearg.. la politia le-gionara pentru a da o declaratie". In noapteade 27-28 noiembrie savantul a fost supus, tor-turii, batjocorit si schingiuit in locuinta prima-.rului legionar din comuna Tcisani- Prahova. Ca-davrul desfigurat i mutilat al celui care a fostNicolae Iorga, savantul de renume mondial,exceptionala personalitate a culturii romanesti,

fost gaeit aruncat pe o miriste la marginea so-selei Ploie.stii-Strejnie.Zguduitoarea veste a acur inconjurul tarn in-doliate, indignate, indurerate. Aproape 50 deUniversittti din lume, printre care cele din Pa-ris, Oxford, Geneva, Roma, Bratislava au ar-borat drapele to berna'.Sfidind avertismentele legjonarilor, ceta"tenii ca-pitaler au participat intr-un., numar impresio-nant la tnmormtmarea marelui arturar. Cznd

LXII

la.

4i

am pafit pe poarta cimitirului .vBelluv din toatetufiprile ,ci de dupa morminte ne pindeau ochi,prieteni de-ai asasinilor salt cinechiar vreunul dintre ei voia sa treaca in revisalpe cei veniti sa aduca un ultim salut profesortt-lui. Nu erau multi. Era frig. Am intrat inain-tea celorlalti in biserica. M-am apropiat de ca-tafalc. Am privit. Nat 1-am putut recunoafte pekitrinul din acea trista dupa-amiaza de toanzna,pe Nitrinul cu barba fluturinda in vintul toanz-nei, 11 chinuisera groaznic. Barba. ii fusesesmulfa, tar chipul capiitase astfel expresia deuimire a unui copil.Auzeam parca intrebarea Pentru ce ?1-am privit miinile, ci sufletul mi s-a crispgtfusesera trziate rupte ; se vedea osul... Eraumiinile, care, poate cindva, vor fi mingiiat frun-tile celor din genera(ia ucigtqilor sai." (EugenJebeleanu, Din veacul XX, articolul Nzcolaelorga, atunci.)

L. C.

;tie

;a

NOTA ASUPRA EDITIEI

In aceste doua prime volume editorul reproduce insetrufarile dealitorie ale lui N. Iorga a;a cum an aparut ele in edilia ulthria

inetulata Romania cum era pina la 1918, I, Romania Munteana',tiparit in anul 1939 ;i voIumiil al doilea (Moldova si Dobrogea),ap-rut un an mai tirzin la Valenii de Munte. Aceasta lucrare finalsa autorului cuprinde intr o noua organizare a textelor, pe provincii

judete, vechile volume Drumari ora,re din Romania (1904),Sate man:, tiri din Romania (1905), Tara romanitor, Romania,fruletul Prahoza (1910), precum insemnarile de calitorie pu-blicate in periodice §i ap'a.r" ute chiar dupi. anul 1918, inserrmaricare u-au Post incluse pink atunci in cuprinsul unor volume.

Din motile objective editorul nn a putut reproduce in intregimeultima edilie, excluzind unele capitole sau pagini. In schimb el apublicat in Addenda unele insemnari de drumetie sau materiale

bunaoarl din volumul judejul Prabova care n-au Post uri-I'zate, probabil din lipsa de spatiu, in cele doua volume editatein an'i 1939-1940.

Editorul a corectat tacit unele erori tipografice, clad a Post cazul.El a intervenit, de asemenea, pentru restaurarea textului tinindseama de evolulia unor forme fonetice in chiar scrisul autorului,apreciind totodati ;i frecventa lor, acordind atentie unor solutiijustificate apartinind altor ingrijitori de eclitik tocmai spre a u;ura

LXV5 Romania cum edit piny la 1918, vol. I

5i ,ri

tili

5i

lectura cititorului de azi. Astfel, am preferat forma pica (in locde pans), loran (in loc de teran, teranime, dat am reprodus formaFerns sau perm), romanesc (in loc de romanesc), pentru a nuscoate in evidenti, in mod nejustificat, acele citeva curiozitati fo-netice, pe care limba roulade: nu le-a asimilat. In sehimb, editorula pastrat formele proprii de limba care fac farmecul scrisului luiNicolae Iorga 1i care isi au sorgintea in vechi, cronici docu-mente istorice : cari (pentru pluralul masculin al relativului)ni, dinnuntru, innuntru, mine, pine, cellalt, acestalalt.

Editorul a optat pentru unificarea formelor auxiliarului in cazulslat (fats de alternanta smut-sin!), dar a pastrat forma sups (0 incuvintele dedesupt, suptirOuptsuoara) ca alternanta subt con -

siderindu-le proprii scrisului autorului. Au fost pIstrate moldove-nisme ca : adeca, baltace, branduse, baialii, baratce, biel,tug, catarte,coloare, calau, circimele, coperemint, crucilite, congediu, daunazi,despretuita, directs, fafii, epoce, foaste, framuseta, ferega, flacarile,Remit, gramagioarele, harlagosi, hrapita, incunjura, ieftene, intrare,jupaneasa, laboratoriul, litedea, manastire, mantali, marama, mas-line, minile, micsureaza, molfeca, multameasca, nicairi, nirndrui,Parefi, pini, pastrama, patrahir, pahar, parechea, paserile, peteci,

petroliu, preutimi, privigheaza, primbla, privazul, propove-duilor, popupi, rapareata, rapede, ratunde, rdmiind, resfringe, sama,sfarmate, spuie, stresinii, streidia- sans, smelt, spoveduiasca, str

stinse, steclind, sprenlare, serpelni, sere, stituita, stub, scirsn0,,tatari, tinjasc, talhareste, tiriau, tiro, trenferosi, Ferrol, tesetura,

vremile, vrista, vapseala, zimbet, zugrumata, zbenguie etc.In transcrierea textelor s-a mentinut, on de cite on se justifica,

grafia cu majuscule pentru nume de institutii, sarbatori etc., s-aureprodus notele de subsol ale autorului sau, partial, sublinierileprin cursive.

Editorul a preferat, de asemenea, sa pIstreze si uncle nume pro-prii pe care autorul le-a reprodus intr-o grafie deosebiti de cea deazi : Siretiul, Jiiu, Mecin, Agiud §.a.

Notele de subsol ale autorului poarta mentiunea (n. a.) siatunci cind le-a datat anul respectiv. Unele explicatii pe care

LXVI

Peire,

fide,

si

1i

linen,

editorul a considerat necesar s5 le dea figureazi in subsolul pagi.nilor cu menoiunea (rt. ed.).

Ciclul insemnirilor de calitorie prin tara ale lui N. Iorga incurs de tipkire in Biblioteca pentru toti", se va incheia cu vo-lumele Neamul romeinesc in Ardeal Tara Ungureasth §i Nea-mul romeinesc in Bucolina.

L. C.

qi

I

ROMANIA MUNTEANk`Tovardiei mete de drum

PREFATA LA EDITIA IDIN DRUMURI 51 ORA$E

Sintem un popor care nu se cunoafte pe sine i nu-ficunoa,te fara. Daces le-ar cunoaite, le-ar pretui arcapita o incredere in viitor care, de fapt, ii lipsepe.

tricine e dator sa intature pe cit poate aceastri ne-tiintrz plinrz de urmari rele. Am crezut deci ca folo-

sesc celor din tetra mea )ci din neamul meu, vorbin-du-le despre romani pamintul ronlanesc, liber sausupus altos.

Voi da intii pentru fiecare provincie a romaniiniio descriplie, o )eproducere a intiyaririlor ce mi-a la-sat. Intli se vor zuglrivi drumurile ci orasele", apoisatele rWinastirile". Mi se va ierta dacei amintiriale mele, noua sau vechi, multe-putine, vor ranzineaimpletite cu vederea lucrurilor. Daces am feicut carteapentru allii, am facut-o, fi pentru mine.

Mai tiintific se vor inja(4a : partea a doua, careva da o privire geografica populara asupra fiecaruifinut rornanesc, i partea a treia, consacrata trecutu-lui, care pe linga datoria de pietate bra de din-sul nu e mort, ci traie)ste in alcrttuirea sufletclor

3

fi

afa,

1i

pi

getin,

-

noastre, caci viata unui popor, schimbindu-se, secontinua. 1

Incep cu Romania ; celelalte pr zincii ale neinnt-lui vor fi tratate pe rind, dupa insemn'atatea lor.

Inchei dorind ca aceastcl crirtuic'a sa nu se inip2 r-trueasdi de indiferenta c a primit fi a omorit petele, ci sa razbatsa. Nu pentru mine insumz, ci pentruLinde pe care stunt s'gur ca, oricum, ii poate face.

Octombrie 1903

1 Nu le am mai d t. Dar i nu rni le a mut drneni (ed a2 a) 1 (n. a)

"(-

PREFATA LA EDITIA IDIN SATE $1 MANAST1R1

Acesta e al doilea I volutn din lucrarea ce tun pa-.nuit asupra ronuinilor fi (Zi rii for intregi, libere §zsupuse.

Prin el vreau sa Jac cunoscut thzuturile Romanieisupt o indoita inf44are : aceea a satelor de astazia naturti de care sint Incunjurate aceea a frunzusepistorice, Intrupatrz in ntamistiri biserici, cea maiscunira i Tara, cea mai adevt'irata. §i originalii a forpodoali.

Pentru aceasta am ceiltorit trei luni de zile, aproapeneintrerupt, cheltuind pretutindeni banii mei fi Parancidejdea unei despIgubiri kane§ti din partea publicu-lui, care tut va crede\poate ca mi se cuvine nacar odesp4ubire morall

M-am 2-Mors cu aceasta carte ,ci cu un sentiment maiputernic despre insufirile alese ale ;gni "1 poporuluinostru. Amintirile mele despre oameni sint mai toatebutte, si, dac.4 am intimpinat neplc-z,ceri, aceasta a fasttotdeauna la tirgoveti,, la fruntaiii lor, fi nu la sateni.

Cel dinar e D trnzuri i orate din Romania, edilia a II-a, Bucu-re5ti, Pavel Suru, 1916. Vezi mai sus (a, a).

1

fiA

si

bare tarani m-am simtit oricind ca intre oamenii ceinai vrednici, mai de onteniesi mai gata de ajutox.

Cartea de fats ar trebui sa indentne la calatorii inRomania pe multi dintre aceia cari cred ca numaifrumusetile strainatatii sint vrednice de vazut. Cei cevor fi ispititi sa strabata Cara, vor fi multumiti. Traiul

drumul sint ieftine. Daca Sc..' cetesc atitea plingeriprin ziare, motivul e numai infumurarea celor maimulti calatori, cari socot ca nici un pat, nici o min-care, Wei o trasura nu sint vrednice de niste oamenia ,ca cum sint ei. Ntca'iri poate nu sint atitia snobi(adeca oameni cu mofturi) ca la noi, si, data snobulsuparri pe altii, el isis strica totdeauna si lui place)ea.Tireste ca acel care vine cu gura mare, forna'ind cu-vinte si batjocurind orice e mai prejos decit in Bucu-resti, va fi rau primit si wile se vor inchide inainteanasului .prea mare si prea suptire. Dar oricine va venicu cuvunta in orice colt al tarii nu va avea sa seplinga de ce va intimpina. Poporul nostru e bun.

Am scris mai molt pentru acel public care pre-tuieste si foloseste scrierile mete. El nu e stralucit, inel nu se intimpina oameni bbgati si de neam mare,cari n-au nevoie nici de ceea ce spun eu, nici de limbain care spun t in el nu se intimpina intelectuali fini,cari cauta sentimente prefacute, idei de o falsa origi-nalitate si cuvinte abatute de la intelesul for obisnuit,cum se afla in brztrinele literaturi europene : acestiintelectuali si oameni inva'tati nici nu inteleg felid7neu de a scrie, care e acela in care s-a scris ping laintroducerea modelor apusene, felul de a scrie al cro-nicarilor talmacitorilor bisericesti, care corespundefelului de a vorbi al poporului. Ma indrept catre cei

umili saraci : catre invrita'torul si preotul dinsate, catre cetitorul de peste munti, om cu inima cu-rata, catre tinerii din scolile inalte i catre acei cele-au parasit de putina vreme pentru a intra in viata.

6

multi,

si

si

Sint incredinrat ca aceea ce spun afire e pe in;elesulji pe inia lor.

In anal viitor li voi infar4a, urmind desfa fizrareaplanului melt, descrierea Ardealuliti, a partilor unt-reiti locuite de rornani chiar a Bucovinei. [Vor firetiparite tot de editorul nzeu, caruia ii mulramescindeosebi pentru ingrijirea sa prieteneasca (1916)11.

0 lucrare de total asupra Tarii Roma'nefti fi Po-porului romanesc va veni la stirfit. 0 voiri? j1916).

inscripriile de la bisericile manastirile descriseaici se dau in cartea mea Inscrimii din bisericileRorniiniei (Bucure )cti, 1905).

1 Vezi mai deParte (n. a.).

f i

,ci

OLTENIA

I

MEHEDINTI

1. DIN JOSUL DUNARII SPRE SEVERIN

[ ]

In dimiDeata zilei de toamn'a cu cierul jos, plum-buriu, Vidinul intinde indoitul sau chef alb, dincolode care bulgarii au clkit sau reparat citeva oficiigreoaie, v5Ipsite in colori triste. Pe linga dinsele sedesfac strade, printre case mici. Ceva mai departe, insus, o ciudata bisericsa, galbena st rosie, inatiseaaizolata, turnuri multe si Mici pe un parete Malt. lar,in alt masiv, cel din urrna", st, ca un leu adormit,marea cetate a Vidinultu, unde au domnit tali se-paratisti ai vechii .Bulgarii, pe unde au trecut fran-cesi, germani venitt in numele Crucii ca sa scape TU.-s'ritul de na'valirea, pe atunci noua, a turcilor si pecare au fost infipte pe rind, de la 1365 la 1369, stea-gurile cu flori de crin ale regelui Ludovic Ungurul sibandierele lui Vladislav-Voc15. Munteanul. Ce fii-mint'airi de pofte cuceritoare au strins cu patina' acesteziduri, inaintea earora s-a hot'a'rit de atitea on soartaintregii acestei pa'rti din malul drept ! La 1877,aproape patru sute de ani in capat de la cucerireaindra'znettilui voievod din veacul al XIV-lea, tunurirohlanesti au fulgerat de pe termul sting spre Vidinul

11

atita vreme seapinitpr, spre cuibul de unde purce-sera, cu mai putin de un secol in urma, jafurile farnum'ar ale tisculatilor turci calauziti de Pazvantoglu,seapinul, impo.riva vointii imp'arsatesti, al Vidinului !0 oaste romaneasca s-a apropiat peste citeva lunidc c tatea raufacatoare, dar n-a putut sa duca a douaoara steagul nostru Om sus pe ziduri.

. 1

Ca un semn al celor din urrra lupte ale noastreaici, malul romanesc inalfa ceva mai in susul apeiun monument. El domina, cki aici malul ne ajutape not : pentru intlia oara in acest unghiu oltean alDurarii not avem

Dar si aici taminem cu livezile noastre, ai caror ar-bori, frumosi inca, tmpodobesc dealul scorburos sitaiat de dungi. De la aceste doua daruri ale naturii,Calafatul, care e vechi numai ca schele si nu ca ora ,

capata o parte din frumusela prietenoasa. Iar altaparte dat-o gustul nostru pentru ceea ce e elegant,dr4ut. Cele doua biserici sint frumoase, pe malulaparat de cheiuri de piatra se va.c1 case placute, ye-sele, primitoare. Printr-o taietura adinel a dealului,,Inainteazi o frumoasa stracil plantafa cu arbori. 5din mijlocul unci dumbravi priveste o asufa Ora"-neasca iiicayatoare curatI, ca o afirmare a vietiide sate, stapina, de unde pornesc oltenii zdraveni,cu figura nobila, can asteapta la ponton sau pazescmindri pe mal, is uniforma ostirii noastre.

Mai incolo numai imbrka'mintea verde a copacilorface o deosebire intre cele doua maluri joase, princare peste putin riul soseste, in linie aproape dreapta-,de la Severin.

Cetate. Cetatea" Ara fi fost alts data. Acum enumai tin sat, destul de departe de term, un mare sat

12

E

inaltimile.

isi1-a

5i

si

cu o mare biserica. Dar vaporul austriac se opresteaid si. linga pontonul lui, inamteaza pontonul rivalal rusilor, cari fat pe Dunare negotul ce nu se-vede,ci se simte. Pe mal e o invalmasealI de cara, a .ca'rorii eircatura" de saci cu gnu o stramut'a taranii nostripe slepurile grecesti, italiene, unguresti, ce se tin Incalant de-a lungul malului jos. In toiul transporturilor,=side vecine ale Doljului, Gorjului Mehedintilorar trimete la aceasfa mare,,sehele de pine, cea maimare, mi se spune, pe toata Dunarea, crt incarcepina la o mie de slepuri ale tuturor neamurilor.

De la Cetate Incolo pe malul drept se Nid barcio casa cu mai multe rinduri termul bulgIrese se

suie In dealuri de lut goale, care privesc linia seasa aRo n nisi, margenita de pa'duri sau de grupuri

e de arbori.Acest term drept, pe lingl care trece vaporul, e

de o mare frumuseta. Din dealuri fisnesc pe alocureasun i goale asupra apei. Lanuri vinete, finete verzi,struri maiestrite de copaci se tot schimlia. In mtjto-ul arbortlor plini Inc de toata frunza lor," gospo-

dartile Ingramadite, casele de zid cu copereminte devigle fat pe calator sa se gindeasca la Apusul liberde tiranii ruiale. Ca'ci aid exploatatorul, ciocoinl, afo t strainul, turcul, begul, si prin Invierea natio-a a, care a fost si o revolutie sociaa, a fost ade-

sea dat peste granrCA. Aceasta s-a intimplat maimutt, si de mai multi vreme, in Serbia vecina.cat numai ca aici acesti harnici gospodari de tali'n-au putut da in o suta de ani alts clas1 conducl-t are decit niste incapabili fara inteligenta cinste,falea idei conducatoare fa'ra nici un simt de ra's-pundere. 1

I Asa era to ultnnii ani al Obrenos icifor. Ce s-a intimplat pe-, tOtli (T916) (n. a ).

13

6

sa

stim cu

si

raz-1..

N-

sisi

Pe malul nostru, largi intinderi se descSsoara li-bere, cu lanuri nemargenite si parageni, ceea ce aratamarea proprietate, care a dat si satele mai rare simai putin frumoase ale serbilor de odinioarI

De o parte si de alta, plutesc mori de lemn pevase.

Dup5, un lung sir de frumoase yaduri, pe un malridicat,,,statia vamari Gruia, linga un sat marmite!,prezinta tntr -un singur front magaziile ei si vama.Intre slepuri va'd unul rusesc, cu numele Chiliei pedtnsul, si, pe bord, un calmuc unit, cu degetul in na-sul salt' borchinos.

In fats, citeva case de piatra inseamn'i pe malRaduievatul sirbesc. Doi soldati, unul in uniformsde infanterist german, celalt in costumul obisnuitalbastru, cu boneea cilindrica de aceeasi coloare,pazesc la ponton. Dupa ce ai va"zut pe inving5Itoriilor, bulgarii, acesti soldati par frumosi si bine im-blicati. Mai in sus se v5.d insa alte tipuri, care p'otda o p'a'rere mult mai joas51.

Printre paduri, mai dese pe -malul nostru, paduride tcramn" cu verdele stropit de our si singe, prin-tre coaste de artura proaspa't'a' si de imasuri ves-tede, pe linga ostroave OrIsite spre Severin. Ca-sele sent rare : dincolo albe supt coperisul rosu, din-coace ascunse supt c'aciulile de stuh ale sa'raciei. Dru-muri se infunda inluntrul larii, spre culmile ce seva'd in fund, ca un zid cu virful muscat, de un al-bastru Latut de bruma". Apa se face deodata ingusts,si nisipul ce-i zacuse in fund, prelungeste acuma ter-mul. Carpatii se apropie de Dunre, s-o stina, sivalurile-i strimtorate se vor lovi dincolo, indata, instraja Balcanilor. Mintuirea e numai in sa'parea adin-cului, undo, si acolo, se tinpotrivesc stinci ascutite.

14

Mai nerabdatori sint deocamdat'a Carpatii. Ei scotmai inainte sttncile lor, invelite cu iarba uscata, cuarburi si tufisuri, verzi, roseate. Ele se dau insa inlaturi, si un cerc se deschide intr-un mal mai jos.Pe acesta e prins Severinul, cu nenumaratele-i casein colori vesele, cu gradina-i strabatuta de turnul"

echi cel mai frumos din orasele acestei regiunia Dunarii.

2. DE LA SLVLRIN SPRE FIOTARUL VECIII

Ceva mai depart; dincolo de Cladova sirbeasca,cu case albe risipite, pe cind malul romanesc, mar-genit de linia trenului, sta in fatal tnalt, gol, sintPortile de Fier. Totusi malurile nu se string aicipentru o inclestare, nu arunca rtul infuriat in adin-cimi care trebuie sal -i ineapa restristea, ci, de o parteii de alta, ele au infatisarea for de mai inainte. Nu-mai cit apa nu mai are acelasi curs pasnic de puter-nic drumet Para ci ea se mime pe alocurea,,,serupe fasii spumegate, se invirte rotocoale. Cacistinca din fund inalta colturi ascutite care cheamaapa la lupta, iar corabiile la peire. Si, pe dud micileluntri ale oamenilor dibaci cari locuiesc malurile,bine cunoscute, ale Dunarii tai gasesc drumul printrcdegetele de piatra ale minii raparete, civilizatia, re-prezintata prin Austro-Ungaria, a deschis un largcanal singur, cu adincul supus, pentru marile corabiicare duc bogatille.

Cind parasesti apa disciplinata a canalului, intromalul strbesc si cel romanesc, liber intii, apoi celromanesc de supt unguri, un ostrov tai inalta dinvaluri spinarea miloasa. Ostroave mai sint pe

15

6*

pripa,n

Duna're, dar ca acesta nici unul. In celelalte sent oa-meni, pe acesta ratacesc stafiile unui trecut tngropatpentru totdeauna. In Ada-Cale pazesc catanele im-paratului din \ ierra, crai in Buda,. dar peste ca-,sutcle vechi, peste gradini si stradite inguste, stap'-neste. virful minaretului. La marile im.psartiri d. pa-mtnturi, mai daunazi, acest colt de mat durfarean afost uitat in minile sultanulai indepartat, care nupoate face alta decit sa-si trimeatl in fiecare an po-mana pentru tovarasii sa'i de lege lamas' intre strami:Cealalta hrana o da contrabanda.

Virciorova a ramas in urm5., pe malul o tru, siacum Orsova ungurilor isi ogliageste casele albe inapele riului. Pe stinca din dasul ei, ca o ultima salu-tare sau ca un cuvint de buna venire, o

RomAnia".rn'n'a pi a a

a sons cuvintul de legatura :

3. TL'RNL'L SEVER1V

Severin, se chema lc:Kul : satut lui &vein unnume foarte obisnuit in aceste parti ; Turnu e oamintire a turnului presupus roman pe care-1 ct-prinde acum o frumoasa gradina publics, ce se co-boara spre Dun'are, cu alet, poduri, inscriptii inca-drate si ra'masite, solid rinse cu ciment ca piatra,ale unor ziduri incumuratoare din bolovani neregu-lati si din budti de cazamida lucru vidit medie-val din care face parte si turnul.

Orasul e unul din cele mai tinere ale noastre :frate cu Alexandria, cu Giurgiul si Braila, fia alRegulamentului Organic si al gospo6riel bune a cL-lor trei domni munteni de dupa 18-29. El s-a dez-

16

voltat pe acest teren unde odata, in vecinatatea ime-diata a primejdiosului mat turcesc, nu mai ramasesenimic decit inalta stinca goals a malurilor. Inginerian desemnat piata larga, incunjurata de man cla-diri ale statului, de o,cluri moderne si cafenele pen-tru i fratirea neamurilor, ei an facut sa radieze stra-dele, care n-au inaintat, deci, de-a lungul anilor dupasporirea gospodariilor si initiativa capricioasa a fie -caruia, ca aturea. Modelul cladirilor 1 -a dat iarasistatul, cu oficiale sale administrative, si colonistiistraini, nemtii, svabii" din Banat, cari au treat inacest unghi romanesc o colonie maruntica a tor, pas-nica si zimbitoare, cu sfioasa ei biserica luterana,ling care se ridica acum, din subscriptii .private, ofrumoasa biserica catolica. Boierii de prin prejursi-au facut si ei case in orasul nou, de care i-a legatceva mai tirziu poli ica unui nou regim de lupte in-terne. Primblari bogate in arbori, o grading care sta-pineste privelistea mareata a Dunarit calatoare, alba,albastra, trandafirie, sura, dupa cerurile nestator-nice, au crescut pe urma podoaba. Mahalalele nuexista, se poate zice, mahalalele strimbe, scunde, raulegate sat degenerat si oras decazut care sintcaracteristice pentru intregul Orient Ft pentrp o mawpane di i Tara noaqra. Oamenii saraci slot taranirataciti, gari i-au schimbat pentru zdrente frumo-sul for port. Sirbi trecuti de peste larga apa de ho-tar, tigani cu picioarele goale, negre mai-mai ca ocizma rau vacsuita.

Un liceu impunator, bine ingrijit, in millocul unuiparc carat. in el, statuia regelui, cu eptgrafe maimutt cornice, prin care judetul asigura pe maria-sade devotamentul" sau (primiti, va rog, incredin-tarea consideratiei mete deosebite"), sau asa ceva.In cancelarie, se poate vedea principele Carol inco,tum national, i ititul it Carol al II-lea" §i ceea

17

ce e mai interesant imperator Daciae. 0 ! vechescoara de copilarii trufase dectt care ar fi mai budipuling munca onesea. Elevii in uniforme, cu grade lamineci, fac buns impresie, dar prea par mindri dedinsa si ar putea crede "cal yin la gcoala pentru sapcasi lampasuri. Li place a vorbi prea mult de TudorVladimirescu, to privinta caruia toata lumea are citeo legends, fireste inedita, si... neadevarata.

Biblioteca e marisoara% 0 compun -.Lusa mai multcarti frantuzesti, uneori nefolositoare, ba chiar vata-matoare. Literatura romaneasca e mai in coada.Stiinta ca vai de capul s'au. Gustul de cetit paredestul de putin raspindit chiar intre profesori, canar trebui sa dea exemplul.

[

Ici $i colo cite un evreu [...]. Multi greci, sirbi innegot. Daca nu lipsesc cradiri frumcase, chiar aleparticularilor, praful asteapta prea de mult timp oploaie binefacatoare. Daca de la Dunare orasul sevecle foarte frumos, cu turnurile celor citeva biserici,cu santierele care cladesc Si dreg vapoare si luntri, cudebarcaderul bine pietruit, curat plin de viata

dealul ce suie de pe mal spre oras e inca salbatecsi ar trebui inlocuit printr-o priveliste mai potrivielcu insemnatatea orasului si cu faptul ca e granita,0indoita granita, spre sirbi unguri, si recomanda, prinurmare, tam.

4. CERNETUL. TOPOLN/TA.

La vreo jumatate de ceas dc la Severin, peste unses sarnanat rar cu cazarmi fabrici, e Cernetul, ras-

18

I

si

si

si

. .

pindit in neorinduiala supt dealuri de lut gtrbove.Azi nu se vad acolo dectt casute scunde, cite o tainitade tigani potcovari, locuri ingradite, dar goale, si treibiserici, dintre care una, cea mai mare, a fost facutade Grigo ,re Ghica to veacul al XVII-lea $ff, ca aceeadin Dragoslave, infatiseaza in mai mic turnul manas-tirii din Cimpulung. Pe cind se coseau balarii pe ma-.lul unde turnul" rasarea deasupra Dunarii marete,Cernetul era o capitals de judet. Negustorii tineaupravaliile in vale ; mai sus, drumul spart, cu farimede caldarim intre curti pustii, era cuprins de case, deamindoua laturile, ca la Diiu (Vidin) ", spune untrin care a mai apucat vremile acelea. Uncle e culmeaaceea dezgolita, se inaltau curti boieresti, caoi aiciera orasul penult' boierinasii boierii mehedinteni,Glogovenii, Miculestii atitia altii, tntre cari. Tudor

Dar Alexandru voda Ghica porunci sa se zideascaSevcrinul. Cernetul nu mai putu sta alaturi, cum [...]

vechea capitals de judet, mai sta pe lingaBotosanii cari i-au luat cirmuirea bogatia. Boieriiplecara dupa resedinta, negustorii dupa cistigul por-tului. Case le se inrosira, se innegrira, apoi cazura ingramezi de caramida, care se vindura pentru cele cese cladeau in Severin. Azi Cernetul e o mahala raz-leata a acestuia, locuitorii n-au pamint ca satenii,data n-ar fi munca la boierul de aproap si scutireade lucrul soselelor, ciobanul ar trece cu oile acolo deunde s-a stapinit trei veacuri unul din judetele

In Cernet rasuna un cintec ciudat. Flacaii, inhaine care nu erau de sarbatoare, mergeau cite doi,cu cimpoiul la gura sau batind din toba, ca sa themela nunta. Ei se cheami cumnati de mina §i poftescnecurmat, des-de-dimineata, din casa in casa, la sar-batoarea care se face abia dupa-amiazi.

19

si

ba-

si

Sff

$iinsusi.

Hirlaul,

ear

Nici intr-un alt juder nu se pastreaza atita ca inMehedinti vista veche cu toate formele si datinele ei.El mi s-a si parut cel mai la o parte du cursul schim-barilor si innoirilor.

Pe valea Topolnitii, care nu se Neck, pr'ntre pajistilanuri de porumb. tnaltimi g lase, dealuri impa-

durite margenesc soseaua. Deasupra unei culmi, che-ma-0 de vreo praci, vultani plutesc rotindu-se.

Din loc in Inc se va'd conace urite ; conace se cheamasi aici, dupa cuvintul- turce c, trecut poate prin sir-beste, locul uncle sea domnul pamintului, curtea dinMoldova ; in Gorj se intrebuint.aza alt cuvint tur-cesc : culci, turn.

Satul Halinga are case bune, printre care se caduncle coperite cu tigle si zidite foarte tngrijit, dincaramida. Hanuri cu soproane 5i cu trupuri, cu piei deoaie. spinzurate- Aici 5i mai departe sent multe chipuriputermce, cu fata mare, avind profild foarte curat,ochii bine deschisi, nasul drept, mic, buzele fine, bar-bia hotairiea si mintuitl cu o usoara: gu 5., ca in uncleprofiluri din monedel grecesti.

Drumul apuca pe coasta dealului Grader, al druinume inseamna in graiul slavilor ce au Post prin acesteparts si can au limas in Serbia : Cearuie. El duce lasatul Balta. Coborindu-se Iasi in vale, in-ilnesti in-data: cursul [impede., vesnic sopotitor al Topolnith,care zoreste pe un pat de prundis, 5i schitul insusi nue departe.

Mergi spre pe pripoare de piatra, pe poteci cati-felate de iarba^, si nu-/ vezi. In dreapta ai dealul im-padurit, unde ar fi Cetatea lui Mircea Voda", dupaspusa Iocuitorilor, can stiu de scarile 5i de poarta ei,ascunse intre arborii de sus. 0 femeie ne lamuresteto aceasa privinta, si vorba ei e plin'a de particulari-tAi dialectale si de cuvinte nou'a, cum e a tuturora

20

si.

ef,

de aici. Ei zic ca in Banatul vecin carte, parce,pentru carte", parte", binie pentru bine. Feraciaarata pe inaltime o (rostit : pagina), un re f(platou). Un mosneag care alearga de depai..e ca sani marturiseasca ce viata grea duce, ca om fara pa-mint, supus la dijma, indoire intreire (adeca sa deajumatate sau a treia parte din rodul pamintului ce is-a incredintat ca sa -1 lucreze), se mai plinge ca, pelinga zile de lucru, atitea la pogon" (pentru fiecarepogon incredintat lui), mai cla si zile de ciubete (zilepe deasupra). Ace lasi batrin rosteste vorbease, soco-teacte. Birjarul, un severinean, spune ca in anume lo-curi nu e nici o ripara (Tipenie) de orn. Din acest grai,ca $i din imbracaminte si din cladirea caselor, se des-face impresia ca aici esti intr-un lac deosebit de celemulte care sint aproape -deopotriva.

Intre un deal portocaliu, dezgolit Si cu fata raruita,$i intre altul sc zareste un turn alb. Peste puTin aiinainte-ti schitul.

E zidit de capitanul, apoi aga Buliga, mort in bi-ruinta de la Finta a lui Matei vocla a.supra cazacilor

moldovenilor, la 1653. Stilul e acela de la Arnota :turn cu zimti, pridvor, ocnite pe laturi ; dar trei muchirasar din umflatura altarului. Zugraveala, buns, ecut de doi mesteri, cari arata ei insii ca au fost untilgrcc, altul vlah". Buliga si soda, apoi o fiica a lui,dorm in pronaos, care e despartit de_naos printr-un zidstrabatut de o usa joasa. Ca indcobste inaintea luiBrincoveanu, podoabele in piatra sapata lipsesc cutotul.

De jur-imprejurul schitului alb sint raspindite caflorile de primavara multe of alb; al caror cioban nuse vede. Supt dealurile verzi si rosii, alba Topolnitafuge, sopote, la vale.

21

si

si

in

padht3

fi-

5. SPRE VIRCIOROVA. RUINELE VODITE!

Pc soseaua, cind rupta pe margeni, cind insemnaelcu stilpi, care merge de la Severin spre apes pe malulDunani.

Apa nu pare a curge, ci a luncca dintr-o singura mis-care, a inainta intr-o singura pornire ling, puternica.In fislitura ce intovk'aseste aceasta miscare, se amcs-tea tin surd tisunet al adineurilor.

Dincolo, se vad pe rind biserica casele Cladovei,turnurile vechilor ei intarituri. Apoi, aproape uncle dealtele, sate frumoase, intinse, infipte chiar pe mal,tre livezi. Locuitorii for situ tot romani, trecuti posteDudare in vremuri de restriste. Pia. la Negotin, undese vorbeste si limba noastra% si pe valea Timocului seafla inca de acesti copii rsazleti ai ncamului nostru.

JJincoace se inalla sure, intr-un sir necurmat, stincigolase. Creasta for e zimluita in forme ncobisnuite :col° unde se pare a un om girbov vine spre o batrinaasezat'a pe pa'mint, locuitorii recunosc pe Mosul siBaba. Alvi mosi" si alte babe" au fostdar cu vremea piatra s-a mkinat si a azut la vale inaschii si faximaturi. Tot acolo sta crucca SfintuluiPetru, pe care satenii au furat-o inapoi acum citivaani, de la protopopul care o adusese de la Severin silasase astfel, dupa pkerea lor, ca seceta s. cads asu-pra tinutului. E o cruce-pomelnic : alta ca dinsa nu semai afla ins in Mehedinti, unde numai in partile desus vezi cite o cruce de lemn nevapsita, sprijinind douaerucilite supt un coperis de sindila.

Sate le, $chela Cladovei, adea portul care tis-punde acelui oral si Gura Vail locul unde o vale,tin ritt, iese din munte sint bogate in gospodariibune, intcmeiate si cu binefaterile contrabandei. Maideparte, Virciorova intinde strada ei cu cladiri destul

22

in-.

linga

1i

dinsii,

de tngrijite. Vechiul sat fusese mai departe spre Or-$ova, iar cel de astazi s-a injghebat in epoca Regula-mentului Organic prin sosirea de oaspeTi din multelocuri vecine, $i chiar din ostrovul turcesc Ada-Cale,chiar in faTa. Frumoasa gars 1 nu e ins'a potrivita cuacele casule, in cea mai mare parte putine ma.runte.

Un cor de glasuri copilare$ti, care inalta o rugaciune,cheama la o cladire care e $coala. Se incepe anul $co:lar, $i hancile sent iara$1 pline de fetice baieTi, maicurati $1 mai murdari, mai bine $i mai rau imbracap,dar toTi. vioi $i foarte bucuro$i ca tncep din nou lucrulpentru luminarea mintii. Dirigintele, un preot batrin,care e nascut aici $i conduce de treizeci de ani $coala,pe care el a tntemeiat -o, Tine o scurta cuvtntare, $i lasfir$it imnul regal zboara de pe buzele fragede cu unavant o mindrie care-Ti umplu ochii de lacrami.

0 strada de sat, apoi o potecI prin pietri$ duce lao ruins de biserica. Zidurile grosolane, de bolovaniprintre cari se amestec'a rinduri de c'ar'amida, lacind $iboltile, stau pe un tap$an, deasupra riuleTului limpede,o stiviT5, de ap'a sura. In dreapta, in sttnga, in fundsent munri acoperiTi cu paduri. Iar, in faTa, malul sir-besc ridica Gevrinul, care se mintuie cu un ascuTi$ depiatra.

Biserica darimat'a e cea dintii ctitorie facut'a deSf. Nicodim pe Omintul romanesc, $i deci cea dintiidintre ma"nastirile noastre, VodiTa. intemeietorul alesebine acest loc ascuns $i imbel$ugat in frumusefa, deundo avea once clips inaintea sa Tara de na$tere.Cladtrea a avut nouasprezece metri in lung, iar in latopt alpi. Fara pridvor, ea cuprindea un pronaos, des-partit de naos printr-un parete cu Lisa inalta" la mij-loc, o absida $i un altar, a carui temelie se mai vede.

AstAzi sAlbatec rupta in doui, pentru a procura ci§tig unui an-treprenor (1939) (n. a.).

23

si

$i

si

in

or n ai fi fost adaose si lucrari in piata., care s-aufur t cau zac Inca acoperite de pamint.

Vodita n-a avut norocul Tismanei. Inca in cea din-ti- jumatate a veacului al XV-lea, domnii muntenipicrdura Tinutul Banatultri, in care ea fusese asezata.

din Severin nu mai avura grija de bisericaortodoxa. La inceputul secolului urmatori turcii smul-sera cetatea, si poate to atunci ei facura un sfirsitYoditei, asa de apropiate. Cind Radu Paisie innoi Tis-mana $i Cozia, din Vodita nu mai era, poate, decitcam ce se vede si asta'zi. Cea mai veche manastire aromanilor isi ind.eiase via %a. Totusi vedem calugariaid desttrl de tirziu in veacul al XVII-lea.

Poporul n-a uitat insa pe Nicodim. La Ialovita searata in alter rtfpida iaraYi o ctitorie a lui. Iar laPanoare, pe acelasi drum at Baii de Arama, se poves-teste ca locuitorii n-au vrut sa-1 lase a cladi, de fricasa nu li is domnul,mosiile sere a le darui manastiriicelei noua. El porn' blastammdu-i ca nimic sa nu lirodeasca sa fie sill-6 a-si cistiga iga in rost decimpoieri, cum s-a intimplat. La plecare, ei ar fipus chiar o gains in desagii sfintului $i, facindu-se a-1prinde cu fort, 1-ar fi $i Iovit tntr -un sat al earui numeaminteste aceasfa intimplarel. Asa ar fi trecut Nicodimin Ardeal, uncle i se pune in sama zidirca manasti-rii Nicodim $i Mircea n-au petit din con-stiinta mehedintenilor.

6. MANAST.IREA STREHAIA

Calea ferata spre Strehaia merge intii pe priporulDunarii, intr-un valma'sag de dcaluri. Ea se fauna

Duper spusa parintelui protopop Galici (n. a.).

24

17rurii

si

si

si

Prislopului.

s

apoi intr-o vale, m5rgenitI de inalvimi care puvin seIrnbrad tntr-un vesmint de pldure Tesuta'. des. Stre-haia se afra aproape de locul uncle aceasti vale 1'1.6'1-neste cursul, crescut acum, al Motrului, pe care I-amlasat la coborirea de pe culmile gorjene.

Marcie sat e la vreun sfert de teas de la gara.Ii alcItuieste un sirag de case, dintre care uncle autipul gorjean ; se vad si de acelea al eiror pirete dinfafa inainteazi pe o lature, mintuindu-se cu o ferea-stii.

Maina'stirea de odinioarsi e acum biserica din mijlo-cul Strehaii, biseric.1 foarte bine pIstrat $iPe acest loc, supt dealuri, in mijlocul unor paduri dincare an limas numai pilcuri, un intii Ica de .rugi--dune fu intemeiat de aceiasi boieri cad stilt ciitoriiBistrith : Craiovestii de pe la 1500. Chipurile for seaad pe p5.retii bisericii celei noua : intii, banul Barbu,de la care se si cheam'a Livada Banului until din pa-minturile inconjuritoare, care a fost in zestrea vechea mlnastirii, apoi frgii lui, vornicii-mari Ptrvu siDanciu. Dar, peste vreo suti cincizeci de ani, la 1645,Matei Basarab a fa'cut o noua zidire, inla'turind $i te-meliile celeilalte, care va fi fest cu totul darimatal.

El a pus ssi, se Ingle turnuri ca acela, strIvechineobisriuit de mare si puternic, pe care-I dresese laintrarea mana'stirii din ampulung. Unul din ele seasi aici deasupra intrarii, celalt e turnul bisericii, ase-zat deasupra pronaosului fa.'cind astfel parte din fa-tacti. Aceast'a facacra.' a fost apoi tencuita si netezita,puindu-i-se tnainte, la 1826 poate, dud cu noua zugr5.-

un pridvor deschis, cu arcadele eizimate pezece stilpi in cinci colturi. Dar pe laturi se recunoscanca aceleasi podoabe de zimti, de ciubuce simple, deocnite in doul caturi, cele de sus rotunde, cele-lake, pitrate care se desfac i pe turnuri,

25

veala,

si

si

Yn naos se vede, ca la singura Biserica Domneascadin Tirgoviste, un cafas pentru doamna, care ascultade la aceasta inaltime slujba. Case le Iui Matei erau li-pite pc. lature cu biserica : cum vor fi fost insa, nu semai poate sti caci daunati s-au ras si cele din urmafrinturi de zid, ramlind numai beciul si o fintina stri-cata, unde fusese mai inainte un foisor. Dar puterni-cul zid imprejmuitor cu multe feresti de straja sta incasi astazi in fiinta, neclintit. Jos o apuspara, Strehaita,se scurge in riusorul inalt si inverzit de mucegai carese cheama Uzmta sau Puturoasa.

Azi, e ziva crucii, si, cind treci de usa frumos sapatain lemn de un Ghiura mesterul", care si-a insemnatnumele pe dinsa, to gasesti ca intr-o zgomotoasa piacide tirg. Femei in cele mai scumpe camisi si opreguri 4izavelce ale for stau linga gramagmara de struguri,mere, pere, nuci, pinisoare in chip de cruce, linga sti-clutele de yin, intre care sta infipta o luminarica deceara. Preotul binecuvinteaza grabit aceste daruri aletoamnei si-si is partea, iar biserica intreaga rasunade dezbaterile nevestelor ce-si impart acum prinosulblagoslovit.

In sus, drumul duce spre Baia de Aram (eareia izice aici numai Baia), spre Tirgul Jiiului si Severin.Dealurile printre care trece sent acoperite cu padurimuscate, zdrentuite, forte ingustate, sau se inaltadespoiate. In 4esul larg se intind lanuri lungi de po-rumb, care arata ca aici stapineste proprietarul mare.In dreapta si in stinga, nu in gropi sau in ascunzatori,ci pe muchi de dealuri, in vileag, se desfasura sate,care n-au nimic deosebit decit coperisurile de stuhale unor case. Biserica din Jirov, de la 1833-1835,pomeneste pe imparatul Nicolae Pavlovici", cea dinCovrigi are un pridvor cu stilpi frumosi, cea din Cor-cova, zidita in veacul al XVIII-lea de Constantin

26

Sirimbeanu, imiteaza ciubucele rupte de la Stelca dinTirgoviste, are ocnite asemenea intrucitva cu aleStrehaii, aimti si cadre de piatrg sculptata la fereti.

La Tarnita, uncle ne asteapta prieteneste familiileHirgota si Popescu, sintem, ni se spune, in loculcelor mai vechi exploatari de aram'a : s-ar cunoastesa'p'aturile de atunci, si, de o parte si de ilta a 4oselei,se ra'sfirg praful pietrei cotlite.

Ar fi fost ctndva aici o mai insemnaa asezare. Zi-duri de biserica ni se arata in curtea unui satean, sicasmaua lui rascoleste scaftr1ii galbene, rotunde. Aziinsa casele sent putine, destul de gospodaresti inssa, darsa"race, cu vetre primitive de lut in ocraile flea eateara;ceea ce intereseaza mai molt in acest tip de cradiridin lemn intretinute si muruite cu lut, cu acoperisultriunghiular ca o gluga, de sindrila sau de lati, e scarapiezisa, care stra'bate interiorul, ductnd la rtndul desus, scara vizibira din afara, cu margenea ei impodo-biea. Bisericuta de pe muncel e tot ce poate fi maismerit, cu injghebarea-i de lemn abia uns, cu timpa"ei de lemn si rindul de icoane al mesterului rural dela 1799.

Aici e satul romanesc. La Baia de Aram',vezi altceva. Ling aceeasi iute, veselg, limpede apa aBulbei, care o napusteste adesea de la un capa't la al-tul, casutele stau ingramgdite intre inaltimile pe carele domina, departe, piscurile mari ale Carpatilor, cupiatra" Closanilor si Oslea de Mehedinti, care nuintimprator sarang la nume cu Ossa antichieatiitraco-elenice. Si aici cele doua rtnduri, cel de jos maisolid, din piatra, ceralalt inseilat in lemn, si aici Iipsacerdacului, si aici gluga acoperisului. Dar peavalias'arn'anat'a printre case are adesea ceva provizoriu, inneispravirea si neingrijirea ei. Se vede omul venit deaiurea, dupa chtig, locuitorul neineadacinat.

27

alaturi,

Si, in adevar, chiar data aceastI Baie, pe linga: aAloldovei, a Marammisului (Baia-Mare), a Crisuluieste foarte veche, deli la inceput se va fi lucrat maiincolo, catre Tarnita, chiar dac'a de aici se va scosarama pentru grosolanii bani dacici, imitind pe ai regi-lor macedoneni si daca romanii au lucrat arci pentruarmele for de bronz, daca Mircea I se intelegea cu unsas pentru exploatarea gropilor, daa, in sfirsit, intr-ovreme mai noua, supt Matei Basarab, se scotea de aiciminereul pentru a 1 arde, cum spline calatorul siria,nPavel de Alep, clrciumarii, negustorii, mesterii par afi venit de peste Dunke, din sirbime, incetkenin-du-se apoi in acest colt muntean de Oltenie. De aidaspectul tirgului balcanic, care se mentine.

Supt Brincoveanu, un I:alas" de aid, Milco, aju-tat si de banul Cornea Bralloiu, care a facut darni $ila Tismana, a ridicat, in multi ani, cu truda, de la1699 la 1703, biserica, a earii aleasa zugra'veala, incare se deosebeste mai ales Cina cea de tainal, se da-toreste unui calugar de la Tismana, Partenie. Icoanelede pe catapiteasma sint stralucite, vrednice de a fipuse alaturt cu acelea din vestita manktire vecina ;usita din mijloc, dusa de d. profesor Baracilal la Mu-zeul din Severin, trebuie neaparat restituita pus lalocul ei.

Ce e mai frumos decit tot ce a putut da vechea area,decit chiar cadrul de natura, asa de impunkor totusi,e portul skenilor muntelui. Vazut in oral chiar sau inalaiul coborit de ckre Tismana on ling iziroarelece se joaca pe pietre in Valea aamii, el da, in nea-saima'nata varietate a florilor 4i liniilor de pe oprege,in nesfirsitele variante ale riurilor de la git, de pe mi-neci, de pe piept, o priveliste neuitata.

Regalele cuskuri se leaga'na ritmic, maramele caspuma joaca; in vint, fluturi si salbe hi scl-iimb'al jocu-rile, si deasupra multimii ciobanul cu eaciula Inalta

28

si

eifi

on cu palariula rotuna ardeleneo.sc, b`trinul preotde sat cu barbs incilcita, calari, doming vuietul, stri-Iucirile scinteierile.

Acesti .oameni, fr:imiutati cu mocani de clintolo.dintre can sent ctitorii de la Tarnita an in ei

nesfirsite de mai inalea civilizatie. /n margeneatirgului, fara invaiator si saturtor, fara", indemn siari carte, rnesterul loan Tortoreanu si-a asezat ate-lierul, cu inaensa roat5., lucrat'a de el, care-1 pune inmiscare. E calltas, cu tot ce se cere de la breasla lui,e morar, e tot ce vreti si mai ales tot ce vrea el. Spunecu rnindrie ea are doua:sprezece meserii. Si bunul statroman il incurajeaza" punindu-1 la bir pentru fiecaredin de

Spre Severin, ltrig,-apa.neastimpa'rata*, curgind spreMotru, intre sate mai _bine Injghebate, dar in careiara'si arta nu e locumta, ci in vesmint, Nedanovaare un sunet slavon arhaic, care mirai, ala'turi d2Gheorghieni, de Balcytesti si Callinesti, de poeticul iz-vor al Berzei".

Deodatg in stinga, supt inaltimi se ridica ziduriinalte ca de cetate spartl si linga ele, deasupra ca'su-telor satului, un ricas bisericesc care to cheam'a dindrum prin simplicitatea liniilor sale-asa de bine chib-zuite, ca i prin covorul viu al zugraivelilor. E bise-ricuta cu hramul Vovideniei, al ,,Ovideniei", pe carea ridicat-o la 1818, a impodobit-o prin talentul luiMatei, lui Fotache silui Constantin zugravii, in 1837,Ion si fiul sa:u Costache pe olteneste : CostaicheBurnaz. Acesti sirbi de nearn intrasera cu totul in viatatariff : imbr'a.cati in haine de eaietura veche, Ion $i Ana,Costache si Ruxandra au linga ei copii can poarta cumindtie uniformele celei dintii scoli militare in prin-cipatul munfean. Unul dintre mesteri a infa4isat le-nea femeilor" in fats cu chipul curnplit al Samodiveilegendare.

297 RomAnia cum era pin& la 1918, vol. I

in

5i

posibi-E,Zti

Din Severin apudm dtre satul din care d. Gomoiuvrea sa faca pentru ai s5i ceea ce-i doreste num.Drumul alearga pe culme deasupra Dun 5rii, care seincoaceste la vale, stdlucitor de alba in rasfringe-rile lumii tad. Tinut de hran5 cu asez5ri trainice. Nu-mele arat5 vechimea, nume din familia celor termi-nate in -ova, care merg de la Orsova pin5 la acesteHinova, Rogova si se intind tntr -o mare parte a Ser-biei de nord ; gindindu-te la Berzava dacic5., o in-trebare dad sufixul slay nu s-a asternut asupra unuiadacic, mai vechiu.

Vinjul Mare, unde sintem asteptgi, Vinjuletul sentdincolo de hotarul mindrelor oprege $i al c5m5stlqrInflorite. Aici, casa a biruit. Si tot,ea doming aspec-tul satelor, cu stilpii de zid solizi, la Viasu, la Vatulele,unde sufletele bune n-au stiut ce s5 mai faca pentrua ne intimpina. Sufletele bune viteze, in osebirilepolitice de azi ca si in luptele eroice din alte timpuri

c5ci vecinele sate Rosiori $i Viditori par a fivechil.

La Viasu sau M5rd5stet, Fratostitenii au facut bise-rica, de cel mai frumos tip, $i zugravul Petru dip Cra-iova, cu calla" sa, Ilie, ni-a p5strat, cu fa%a $i hainalor, tot neamul, imbelsugat at polcovnicului Raidutu,plus un logocalt, un abagiu, un boiangiu, cite un preotcu o preoteasa linga dinsul. Duinas5 intov5r5sire aunui sat intreg, Cu boierinasul in frunte !

Tot drumul pin5 la Oltenita e pe ling case de pro-prietari expropriati, unele pe calea ruinei, indat5 dup5plecarea st5pinului, pe ling bogate ogoare de gnu siporumb. BogaTia aceasta o-c5ra la Dudare o linie in-gusta c5cuta de nemti acuma rusine si scandal !eine vrea tai is vergi de fier din sine, $i micutele va-goane ruginesc. Ai impresia c51 treci printr-o Tarsi' to-

Nume interesante la Darvari (Lemnari"), la Minor, laTerpezita (Mesuta") (n. a.).

30

1 :

r

5i

S

tat neadministrata. La Plenita foarte mare sat, s-a datde curind dreptul de comuna urbanal : atitea altele as-teapta aici ca si aiurea ! Va veni vremea gospodarirei,prin politics sau si in .ciuda politicei ? Aceste focuri,ca pamint si ca oameni, sint vrednice de toate ingri-jirile.

7. PE DUNARE SPRE GRANITA SIRBEASCA

Dincolo de Portile de Fier, Duna'rea curge intremuntii inchii. ai Serbiei si intreinaltul mal bana'fean,pe care liliecii din dumbrava, persicii si caisii dingra'dini desfIsuea ninsoarea for all, roza. Valuri demiresme plutesc o clips deasupra apelor line si se im-pra'stie iute, ca o iluzie.

In stinga, dupa ce s-a inchis paretele de stinca im-brIcat cu arbori rari, nici o tipenie de om nu se za-reste ; doar ctteva capre se catara, luned, se prinddin nou : condueatorul for r'amine nevazut. Inauntru,e miscare si viat5, bruta, in minele de arama de laMaidanpec ; aici, spre apele ce-si tnsolesc alergareaspre strimtori nimic decit calmul maiestos si trist alcoastelor sure, scrijelate, goale. In dreapta pins suspe deal se dischide ogorul, in mersul lin al boulenilorsurf. Dar 5i in aceasta parte, Ca o amintire dainuitoarea vechilor vremi cumplite, cind singe vrista apele culuciu de olel, casa se fereste a iesi la ivea15., parca arsta sa ra'sara de dincolo din ascunzatori tilharul, pi-ratul de Duna're. 0 steaveche stare de vesnic razboipare sa apele Ina, clupa atitea schimba'ri si,prefaceri,aceste ape despa'rtitoare de 0'6 si neamuri.

31.

Doar dad Roma $i aici a facet, pe vremile ei,pace, buna pace de munca roditoare. Table le cu ins-criptiile imparatilor in dare si sup%iri caractere la-tine sint inei legate de scheletul stmcilor. Soselele deazi, de-o parte si de alta, sint in leOtuta cu drumurilepe care cazmaua romans in mini voinice de soldatile-a deschis intiia oars. Se v'd'd inea ga'urile spate ipiatra" de uneltele lor. Amintiri care au chemat icheama la refacerea creatiunilor disparute.

intr-un tirziu, la locul unde riul se despiel pe itrua incunjura un ostrov in care se desteaptl verdeatasllciilor cu cra'cile moi, ziduri se infrunea de-o parte side alta. Marea opera a Romei a fast rt pta pentrutotdeauna rupta $i in locul imperiului singur acum,in evul media, regate care se pi idesc si se infruntllasind, in rivalitatea for Tacoma, far stapin si f5rifolos, imensul, m5.retul drum de apI.

De o parte, suit cu zidurile-i tari pe trepte c roiatede sttnca tare, Goluba%ul, cetatea porumbeilor", Co-.lumbaciul iii ridica turnurile acum deserte intre pietreltc5:rora pasari de aka" spe;a decit blindul hulub' taistrecoarI trupul c5tre nev5zute cuiburi. Zidirea se Tinema solid pe malul ingust dea upra c5ruia poteci inca-

musuroiul pietros. Aici odatI, acuni cinci sure deani in cap5t, ungurii dar polonii lui Zawissa celNegru, ostasi ai Jai voc15 Dan Munteanur an incercatin zIdar sa opreascI mersul inainte al trupelor oto-mane zburind din gloacea de piatri pentru mai maresglorie a lui Dumnezeu prosfivit simplu in religiamului.

In faa., din cetatea lui Laios Crai" a r5mas undinte stirb de granit, si din ape se ridia. altul, ca0.1111 1-ar fi pierdut to cale un uriaq criditor ete palate.

1Dfergind c5tre acest loc al inclesarii ostilor,

32'

si

isla-

si

1)unI.

rea fream'ata". Un vint iute o biciuieste in lung, N alu-rile se intrec, se ciocnesc, se amesteca, se inghit, zvir-End spume, ca in Mare. E o subit'a minie care inval-mIseste total, deli din cerul primava'ratec se coboariraze de lumina proaspala.

Putm mai departe, malul nostru se urwle de cia-din si lume se vede ingra'msd.dita la ponton.

Sintem la Moldova Veche.

II

GOR JUL

1. TIRGUL JIIULUI

De la Sevcrin linia drumului' de ficr urmeazaaproape linia despartitoare intre vii, al caror timp deroada se apropic, si intre sesul, samanat cu dumbravt$i sate, care duce pins la Dunare, din ce in ce maidepartata in povirnisur ei spre miazazi si rasarit. LaFiliasi, doua laterale se desfac, in sus si in jos,cautind muntii fluviul, intre cari se rasfata. Oltenia.

Cea dintii se va opri la Tirgul Jiiului, faraajunga tinta, pasul Vulcanului, dincolo de care se in-tinde taxa Hategului, inima vechii Dacii, a barbarilorlui Decebal $i a romanilor lui Traian. Pe soseaua cecauta gura de intrare a Jiiului, in pasul ingust al Car-patilor celor mai inclestati, trece numai diligenta cuputine scrisori si putini drumeti, mai mult de prin a-tele muntilor.

Trenul, care nu e (Moe grabit, inainteaza printrelanuri de aur, ce se scalda in lumina, crcsc de dinsaSi incep a peri de clinsa, si supt dunga verde, bineacoperita cu arbori, a dcaluri]or. Ccrul e desavirlit dealbastru, aerul limpecle-limpede : toate parca se con-funda intr-o larga fcrieire luminoasa. Tirzia vara,

linii4i

sa.."--i

31

obosita, doarme in mijlocul bogatiilor ce a cucerit dela soare.

Oarnenii sent vrednici de aceasta tail si de trecutulale carui urme le acopar lanurile de poruinb, innojtean de an timp de douazeci de veacuri. Sint mindri,puternici, infasurati imparateste in zeghile for albe de,,munteni" : vad citiva tarani grasi, roscovani, cumnu se intilnesc pe aiurea, batrini cu chimirul plin sibogatta inunsa, cari, din porcii ce nu se mai primescacum la vesnica granita de.ura $t din prunele livezilorau facut banii ce pot sprijini noua viata a satelor. Siportul e mai frumos decit acela ce imbraca pe niche-dintenii de spre Dunare. In zare se vad biserici de zid,trainice si frumoase, ca un semn statornic al harnicieirasplatne a satelor.

Dupi Carbunestii, cari inlocliesc vechiul ttrg alGilortului, ce se mai chema si al Bengai, pe timpulcind era stapinit de boierii Bengesti, iata tirgul celei-lalte ape, al Jiiului.

Timpurile noua au adus strade dreptc, piata, podulde fier, care uncste acum bietele suvite de apa saracaale Jiiului imputinat de arsita. Ele au mai dat fru-mosul gimnaziu, in odaile caruia se adapostestc obuni scoala de ceramics si bogata colectie de perga-mente, hirtii, moncde si ptre insemnate cu vechi scri-suri rornane $i romanesti, pe care astrins-o la un locun om bun, muncitor $t priceput, i nstitutorul Stefu-lescu. Tot aceste vrcmi de prefacere au samanat in $icolo cite un palat at administratiei sau ostirii, sauvreun luxos otel care nu -$i gaseste antreprenorul inviata linistita Si retrasa a celei mai mici capitale dejudet din Romania.

Dar din cel mai nou trecut, al boierimii Jiiului desus, se mai tin in picioare, in curti largi sau dupa gra-dini mirositoare, case cu pridvoare st lungi stresini,

35

care-si Licalzesc la "lumina casele de piatra, ade atiteaon plouate si ninse, si ascund in cutare colturi nelo-cuite amintiri sfioase. Si, oricit s-ar fi eladit si impo-dobit, vechiul tirg e inca tot al acestor vechi case,care fac sa nu poata uita pins si aceia cari nu-si im-boga'tesc sufletul prin intrebarea cartilor,

In mijlocul orasului, statuia lui Tudor Vladiniirescu,Monumcntul si exproprierile locului ar fi postal maimulte zeci de mii de lei. Nu prea face, cu toate gin -durile bune. Tudor se razima grarnada de -bolo-vani, sprijinita si ea de o coloana. Un leu strasnic,cu trupul mic si capul mare fates de Tudor insus.el pare un Chien -lion' se invirte jos, cu gura des-chisa spre ragat. Eroul, 'fares asamanare, -e lip.,it cutotul de miscare. Sabia si-o tine ca un bet:sor. Tea Lae si ea desfacuta de trap. Dintr-un oarecare punct devedere, luptatorul apare ca strabatat de o -curioasaarmy lunges, cu doui taisuri.

Reprezintatii teatrale ale un,i tripe din Iasi, careraspindeste gustul de teatru si... dialectul. Rc ;eta mise spune ca e buns, si chiar jocul satisface. Arista-cratiC locals (este, si are trasuri pentru un oraselcit o batistes) se tine insa de o parte. Chiar dud auramas in arasele noastre de pro-vincie, boierii nu maireprez.inta un element de initiatha, de cultures ;i deviata.

Foarte frumoasa gradina Nechlul zavoi.Viind insa lume puling ca sa se primble (fireste cla-sele sociale, int-un orasel de 6 000 'de oameni, -sanu se amestece), nisipul si prundul gramaclit se inaltaca si cenusa pe coastele Vezuviului. Unii vechi copacisint minunati. In adincurile, nestrabatute inca de ca-rari pentru primblare, se tin chiar cetbi i elute.

in fata luxoasei primaril si de jur imprejurulSfintilor Apostoli framoasa, bine ingrijita, cu

Cline tuns cu coarna de leu (fr).

36

peso

publics,

in

bise-ricii

turnuri inIltate insI prea mult ; inlIuntru, picturi aleunui mesterbrasovean de pe la 1830 se Tine ergul.NinzItorii viniatoarele stau asezati pe marginea tro-tuarului. Tipurile .sint energice, figurile Aline, arsede soare ; ochii privesc drept, fara sfiala. WarbatiipoartI pinzeturi albe sau lungi mantale de postay.Fotele, camIsile cusute ale femeilor sint dovezi de1ngrijire si de un gust ales. Toti par mai puternici,-mai mulIImiti cum am zis decit vecinii bar,mehedintenii. Acesna din urmI au si altI inatisarefizica blonzi, figuri neregulate, turmase; desigurcain ei traleste alcatuirea vechiului dac, pe cindcoace, pe acest pImint, care, zgiriat la intirnplare, dalagare, marmure, vase si monede.romane, romanita eabiruitoare se mentme $i chipuri.

Intre aceste femei frumoase, intre acesti voinicibIrbati, pIzesc o ordine, care nu se prea tulburi, gar-

foarte carat Tinuti in uniformele for impodobi ecu rosu. Nici ei nu par frumosi insa, pe iinga -males-tria masutatl a imbrIcarniniii faranului. Dar mai al sce sint pe linga dinsa costumele de oral, rochiile eu o-.pene palarioarele sau palIriutele reprczintantelor,culturii

In oras e o colonic mica germanI. Ea isi deschideacum scoala ci germanI, la care si not i iinscnu copiii. DacI romanii au avut mai mult ca ori-tine organizarea de stat, gerrnanii sint neintrecu/i inorganizarea for nationalI.

2. TLSAANA

esul oltean pe -care-1 strabate acceleratul nu -sa-*ulna sesul, revarsat ca o spa, al Tarii Romanesti.Sirnti to mergi pe inaltime mai mare, si nerontenit,

37

$i

:

din:

in

si

cu

I

liranii

de amindoua partite, p5mintul se inalta Inca. Laice-rele, scoartcie araturilor proaspete, ale finetclor verzi,ale putinelor lanuri de porumb chircit $i uscat se cu-funda 5i se ridica in linii blinde. Privirca prinde ast-fel mai bine satele mari, strins alcatuite.

Si rasa e alta, mai buns, mai mindra. Pala, alba, eusor ovals ; fruntea dreapta, dar nu larga, ochii micicu liniile ascu %ite, nasul putin coroiat, gura 5i barbiafrumos croite tivesc in profit obrazul mare, intins, nubosTifflat, nici osos ca al bulgarilor, cu urechea findesemnata ; mustata e mica, suptire : un spit al griu-lui", cum- ice in cintece. Cind merg calari cu caciutileinalte, tot una de late la baza 5i la virf, cu mantiilede aba albe plutind in vint $i acoperind ca un val-trap spinarea tailor marunti, It se pare in adevar cavezi ostap de lupte sau de rascoala, dintre cei ce aufacut vestite aceste plaiuri. Icoana de capetenie tacuta,cu fruntea incretita 5i buzele strinse, a lui Tudor ra-sane inainte-ti, 5i pare ca-1 vezi pornind in ziva defebruar, cu un cer de plumb, greu ca acesta de astazi,cu vazduhul tot asa rece cer si vazduh ca si cuge-tul lui de om cu sufletul inchis, care gramadeste urasi-$i hraneste dintr-insa setea de razbunare parts -1vezi pornind, cu cetele norodului, in largi mantale deaba alba, pentru a-si infrunta ursita.

Numai portul femeilor e mai urit decit in dealurilesi in muntii Vilcii : supt ploaie tree ca niste calugaritecatolice fetele infasurate in broboade, trupurile inva-latucite in mantii albe, snuruite.

Valea Jiiului vine din sus, cu apa larga, ca de arginttopit, serpuind incet, in falduri grele. E, neaparat,mutt mai ingusta decit valea. Oltului, dar pare mailata, cu dealurile mai joase sa arborii mai rani, gra-maditi numai in uncle parti. Porumbul s-a cules, $ilunca pare pustie supt ploaia care a gonit ciobanii ;inaltimile sint mai mult goale, cu padurite de mutt

38

rase. In aceasta jalnica zi de Sintamarie, scaldata inapele reci, numai unele saga mai aduna pentru pri-veliste mul%imi infasurate in mantii si zgribulite. Nuinteleg cum s-au putut aprinde, cu oricita tuica, ceice s-au luat la bataie in marginea unei gari, si -au spartcapetele 41 striga cu injuraturi ragusite : la primarle,la primarie !"

Cu toate ceasurile de noapte inaintata si posomo-rirea cerului foarte negru, Tirgul Jiiului apare si acumvesel, bine cladit, gospodareste ingrijit, cladit strinssi cu rinduiala, luminos.

Spre ziu'a, coviltirul norilor se rupe in siroaie careduduie ca nine multimi salbatice alergind spre pradasi dimineata infasurata' in neguri se inalta cu zim-bet de ghiata.

Drumul de la Tirgul Jiiului la Tismana se desfaceindata din larga sosea care duce la Severin. E tot ososea, mai ingusta si mult mai rau ingrijita : ploileau eaptustt-o Cu un strat de norm apos.

De o parte si de alta, se vad usoare depar-tate ; in mijloc, porumbistea cu foile ingalbenite. In-data insa linii de dealuri se riclica-n cale, si padureaincepe, ca sa nu se mai opreasca pins la zidurile Tis-manei, care e insasi mai inecata in paduri uriase decitorice alta manastire a noastra.

Deocamdata, stejari tineri se ihsira deli, cu inalteletrunchiuri suptiri. Vechea padure e sfirsita, si pe oculme goals, plina de scinduri cladite, fierastraul taiescirsnind trunchiurile mari jupuite. Apoi vin ochiuride lumina, perdele usoare de aburi. Pine ce, la urma,stejarii batrini to infasura, doua ceasuri intregi, cuaina for umeda. Unii au trunchiuri si crengi tot asa

de coplesite de muschi verde crescut ca o catifea, sidungi albe arata pe aceia dintre stilpii codrului cari,vor incheia in curind shpt securea lucratorilor lungasi minclra for viata, lasind vlastarelor loc si lumina.

39

inaltimi

Prin pldurea bltutl, de ploaie tree numai putinidrumeti, supt glugi, cu umbrele, calari si faraniiellari au adesea umbrela sau in e'lrute si trIsuri.Lipseste mai cu totul scirtlitura inceatl a carelor cuboi. In Iuminisuri si prin euelturi pasc of albe, inain-tind cu un clatinat usor al micilor trupuri rotunde, sIvice rlzlete. Jalejul, care a numit ()data un judet, se

riulet limpede, supt podisca drumului. Inco lo,numai, pacea intunecoassl a soborului de stejari. Pareel esti prin codrii Neamtului.

Un singur sat ping la Tismana, Pestis-tnii. Cele maimulte case sin incheiate, ca in muntii Moldovei, simai ales acolo, la Neamt, din birne grele de lemnasprm cioplit. Cerdacul se raziml pe stilpi tot de lemn.Data oda aratarate au fiecare cite o fereasta si citeo use in fafl. Adeseaori o garniturl cu zimti impodo-beste spinarea eoperisului 4i sta si deasupra portii marl,uneori saPael. Ineo lo, niei zugraveli peforme de rut in chemrre la colpari sau in jurul

nici flori pe polite, ea in alte parti de muncelesi munte. Biserica din acest sat e de lemn negru, sinici intr-o parte intinderea verde nu e slrnlnatl cuturnuri de zid, ca la alte biserici. Multi farani au fata

nemultlmitl ; de alminterea si tipul nu mai eacel de jos din margene vezi obrazuri botite lingacapete rontade, eu pslrul si ochii negri ca in Muscel.Tavelcile slut lucrate mai mutt in rose dungat, insacea din fate e scurf/ si ingustl ca o pestela

Lasi calea spre Baia de Araml, vechiul tirgusor me-hedinean, si apuci la dreapta printr-o porumbiste

De.la o vremc, marl, plduroase, se va'cl infund. Doi zrnei par el se pindesc inainte de a seinsflea in ghearelc Ior de stincl. Drumul duce spre

40

spade,

pareti,

tristl,

intmsa.

nisiplan-

;

ingnirni

dinsii, treeind prin satul roman-tiganesc Tismana, sito cufunzi iarasi in padure, care alearga pe coaste, in-rununa culmile si pare ca vrea sa-ti taie cararea, petind crengi se ating deasupra in arcuri de triumf maifrumoase decit acelea ce au camas de la o primire ofi-ciall in tot lungul soselei. Aceasta padure cataratacoborita in adincuri, acest Nalmasag de trunchiuride frunzis bogat nu se poate asamana cu nimic dince am vazut pins acum. Apa Tismanei, negrie, fuge innecontenite vtrtejuri albe de spuma.

Printre- ramurile ce inchid zarea priveste un turn,cercetind cararea, apoi el -se ascunde iarasi, si numaiiata ca la o cotitura Tismana toata turnurile amin-doua, o poarta de intrare, zidurile noun, galbene sevad, tnjghebind o cetate puternica. La fictoarele ei,pornind din jghiaburi ascunse, o trimba de apa crista-lina tisneste si, arcuindu-se, loveste un colt de stincainvelita cu muschi, pentru a se cobori apoi prapastuit,ca un sul de argint,spre Tismana in vale, unde zacruine rosii, noua. La dreapta, verdeaTa .se rupe, si unmalt parete de piatra sura face capatii tuturordirilor.

In stinca aceasta se arata, tocmai sus, poarta neagraa sihastriei -Sfintului Nicodim, acel evlavios calugarstrbesc care a venit la not pe la 1370 ca sa intemelezeclupi normele cu tuna rinduiala din Atos viata calu-gareasca a romanilor. Cu cheltuiala sa, din baniistrinsi de la bunii crestini, si cu cheltuiala domnuluidin Scaun, Vladislav-voda, bunicul lui Mircea, elcladi in acest colt de rai, unde vara e stralucita siiarna foarte blinds, cea dintii manastire mare pe pa-mint romanesc, cea dintii clurata din zid : Tismana.

Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa, in felulcum arta bizantina s-a inpamintenit 4a sirbi, sau chiarin felul lavrelor Sfintului Munte. Aici se ingroapi

41

ai

cII-

si

sfintul pe care-1 aminteste asazi o urifl lespede depe la 1840 intr-un meschin grilaj, linga bisericanou $i tot.aici celalt ctitor, Vladislav-vo.R. Dinpietrele for de mormint, din odoarele da'ruite de dinsii,din claidirea insa'si n-a mai ramas insai nimic. Dar la1541, mintuind in ziva de 14 septembre, Radu Paisie,care a ,claidit bolnila Coziei, fa'cu din nou, in acelasistil, Tismana, cu o usai incadrata in flori de crin sculp-tate si cu pa'reti foarte ina4i, de tot sus boltiti pentruingustimea bazei. Se poate spune cal turnurile de acum,doua rna'runte zidiri octogonale, nu sint ale lui Radu,ci au inlocuit pe acestea, care se vor fi da'rimat. Roa-tele spate din ocnite, cadrele ferestilor cu flori cu-noscute ar dovedi ca si Tismana a primit o noua pre-facere, dar numai in arna'nunte, pe vremea lui Brinco-veanu. Glogovenii au fa'cut apoi, in veacul alXVIII-lea, Inca o repargie, care li-a dat dreptulcredeau ei de a-si zugra'vi chipurile de familie,uitind pe vechii ctitori, sa'-si ingroape mortii in pro-naos. Un pridvor s-a adaus, in sfirsit, la repartitia dinzilele lui Stirbei. 0 nou reparatie pentru cladirileincunjugtoare s-a facut da'unki, nu pentru cercitivacaluga'ri cari au mai ramas, ci pentru un sanatoriucare nu-si poate ga'si ocupantii din .cauza umezelii siramine ssa fie camere de inchiriat pentru vara.

Astfel, pe locul celei mai vechi manastiri romanestise inaltai astazi o cladire cam des'Antat'a pe din afara,intr-un cerc de case fa'a arhitectura. Lipseste ver-deata, florile arborii, miscarea unei manastiri. Pe pa-jistea sa:racsi zac trupuri ma'runte de rindunele fulge-rate de frigul timpuriu, pe cind una din ele se zbatefla'mind'a in batile bisericii, unde ca"utat un adi-post care-i va intirzia moartea. Pare sufletul nemin-Oat al batrinului ctitor...

42

si

si

si-a

3. PE VALEA JIIULUI SPRE HOTAR

Cerul e cu totul acoperit cind pornim pe valcaJiiului spre granita. In lumina trista a .diminetii reci,umede, se vede lungul sir al caselor din satul Vadeni,in care intri indata ce ai iesit din Tirgul Jiiului. Totcladiri de birne incheiate, copereminte maxi de sindila,zim ;i de lemn innegrit deasupra casei si a portii deintrare, inalte patule de vergi irnpletite, movile de fin,coceni i frunzare strabatute de prajini.

Apoi, cale de doua ceasuri, intre dealurile mari dinstinga cele, mai mici, din dreapta, se intinde luncaseasa, aproape cu totul cut-Ai-a de arbori, mai multgoala de case si samanata cu pilcuri de porumb.

Deodata un vintisor se ridica, sparturi albastre sefac rapede ca prin minune in pinza laptoasa a norilor.Soarele nu se vede Inca, dar spre rasarit e un fr'a-mintat pripit al negurilor deasupra dealuritor. De-parte, tocmai in cellalt capat al boltii, costise, vai scauresc usor de raze al caror drum nu-1 intelegi ; chiarin ses, de tot aproape, virfuri de arbori se lumineazapulin.

In sfirsit, un zimbet sfios patrunde prin norii pecari vintul i-a sup ;iat pe incetul. Soarele insusi seiveste, intii ca .un sters disc de lung, apoi stapin peintreaga lui stralucire. 0 mingiiere calda atinge obra-zul, si in aceeasi clipat cimpul si zarile s-au preschim-bat. Porumbul zdrentos pare infasurat in scutece deaur, focuri ro$ii, galbene, albastre sageteaza din roualuminoasa, departarile se vadesc ca la ridicarea uneiperdele, si tocmai in fund apar albastre, pecare calatoreste o scama de nori destesuci. Cite uncioban tinar sta razimat in bits si se inching puterii de

caldura si viata, care a biruit urmarqtedusmanii pentru a-i nimici.

43

si

Si

inahimile

lumina, 5i-§i

Jiiul nu s-a vazut incl, deli e foarte aproape, cacicurge colo, la stinga, supt acea perdea de salcii, sar-bede, buhoase. Odata el scinteie in frintUri ale pan-glicii sale de argint Apoi iarasi salciile-1 ascund cutotul.

Acum, in, stinga coasta se vede bine, acoperitI cupaiduri casele satului Porcenii. In dreapta, Bumbestiise dcsira in ses cu. case bune nona si o frumoasa bise-rical de- zid. In faca, 'milli marl, pravalici in neorin-duiala, par ca inchid drumul, cu, za.gazul for bogatimpadurit.

Trasura gaseste insa necontenit inaintea- ei aceeasisosea buns, care se face din ce in ce mai sigura, mainetcda, mai tare, ca cimentul, zice batrinul Geara,care mina girbovit, etr un lung ;ugui de caciula ciu-doasa pe cap. Cind s-ar crede ca va atinge muntele,ea luneca pe priporul lui stapineste Jiiul.. Am intratin munte".

Deasupra noastra e un puternie povirnis drept pecare padurea de fagi, plantaTiile de nuci au limas nu-mai sus, pe alocurea, pe clad jos se rostogolesc bolo-vani, se scurge praf de piatra negric, galbena, rosie casingele uscat, se infatiseaza lespezi marl insulori in-tunccate sau aprinse. In fata, dimpotriva, stinca sura,care razbate numai ici 5i cola, c irivesmintata intr-ostralucita marrtie de paduri si tufisuri.

Pina fa vami, drum de trei ceasuri, e acc,easi strim-mare, cu un p'S.rete rupt de dirtamita si de cazmale,spintecat in rani de rugina si de arsuri, care s-a re-varsat pe margenea apei in cladarii salbatece,cellalt parete drept, nalt, trist, singuratec, cuprins desus pins jos /in zarea padyrii.

/ntre cele doua crestete inane e prins un petec decer, pe care norii s-au prefacut acum in destramaturi

44

si

si

si cu

usoare, linoase, care se pierd pe incetul in albastru.Soarele tisneste deodata rotund pe culmea din dreapta.Sint unsprezece ceasuri, si la trei el se va cobori, totasa deodata, fara sa lase nici un joc de lumina inurma cufundarii sale linistite.

Jiiul nu mai este aici senina panglica de argint dinN ale. Umbra padurilor 1 -a prefacut intr-un sivoiverde-uleios, care-si schiniba la fiecare cotitura, la fie-care pas infatisarea, dupa toanele patului sau pietros.Aid el inainteaza iute pe un pravalis domol, mai de-

. pane e taint de dungi de spumy ca nite coame albece filfiie ; indata el se rope turbat in suvite ce cloco-tesc nerabdatoare, cu un fislit de rascoaa, apoi elluneca rapede printre marii bolova1 ce-1 string deaproape, se roteste in viltori, arunca nisipuri colturate,prelinge apoi hnistit paretii unei pietre ce nu se poatemisca din loco, in clipa urm'Stoare, el se va intindc,aproape incremenit in luciul sau verde, ca a icoanaa apelor fail curs din umbroasa, recea Tara a mortilor.

$oseatia frumoasa e mai mutt pustie, caci drumulacesta de stinca,.desi leaga doua taxi, cu multe ,grett-

uriase jertfe, mai ales din partea noastra, nuschimba intre ele marfurile lor. Abia a trecut maminagreoaie, umflata, strimba, a diligentii, cu conductorulei galonat, calatorii de toate treptele, bagaje in toatecolturile un tinar de la oral cocotat in coada de-asupra sacilor cu ovaz. Rareori mai vezi cite o carutacu dmmeti ce merg dincola, gx5mIdivi cu lazi, pa-chem., boccele si burdufuri supt coviltirele girbot. ite.Vreun Oran calare, vreun biet calator sarac, ce ureape jos. Incolo, numai lucratorii de la sosea : rornani,italieni si nemti, can dreg in rnai-multe locuri drumulprabusit sau muscat de mina, cu sinele de fiery, roa-bele, fierariile $i intunecoasele Castile de adapost ccsi-au durat, taraneste, din lemne grosolane.

458*

tati si

si

Odata, soseaua trece pe malul drept al riului si seinfunda in padurea uncle vite pasc risipite supt pazaunui mos zdrenTos. Schitul Lainici, o cladire ficutadin bani boieresti amestecaTi in veacul al XIX-lea,supt voda Caragea, se ascunde aici 5i la dus laintors am vazut in acest ungher tainuit de lume maimulte neveste decit monahi.

De la vama ping la granifa, cafe de vreo juma-tate de ceas, munTii, Jiiul si soseaua, deopotriva depustii, se prefac intrucitva. Spinarile stincoase cresc,lespezile spircuite la deschiderea drumului sint maigreoaie ameninTatoare ; mesteacanul is locul fagu-lui, fiind samanat mai rar decit acesta, la sfirsit seadauga bradul intunecat, care pateaza insa numaiuneori. Jiiul se zbuciuma acum tot mai In fund,strins mai de aproape intre pareTii dA piatra cari-1calauzesc, el riu mai .tie de odihna verzilor ochiuri deliniste. Iar soseaua, cu podurile ei de piatra bine ne-tezita si cu caatoanele rosii"ta nistc 'castele, e o scumpapodoaba _pcntru o Tara al carii ban s-a risipit farScruiare.

Dupa citeva ra.taciri, ca a ajuns pc malul sting. Unmunte inalt, gol, cu fruntea ascuTita, rasare inainte.Jos, o ghereta si o pirghie tricolors stau in fata unuistilp de hotar vapsit in colorile Ungariei, linga carepazeste un funcTionar cu chipiul 'Malt. De acolo ina-inte, prin munci si vale, neamul romanesc nu mai sta.-pineste Tara sa.

La intors, apusul stralucitor de our sters, de rugi-niu usor, se desfasttra cind iesim din strimtoare. Si, inacelasi timp, in rasaritul siniliu infloreste faTa galbenaa lunci. Lunca intreaga, cu timbre mari negre, pareinalTata in lumi de taina.

46

si

sisi

si

4. INTRE TIRGUL JIIULUI 51. SEVERIN : DOUA DRUMURI

Tirgul Jiiului e legat printr-o sosea cu capitala ju-detului vecin, cu Severinul. Urmant aceasta sosea in-tr-o zi de o tristeta blinds, cu puling lumina recestrecurata prin pinza, a§ternuea de la un capat pinsla altul, a departatilor nori albi.

Dupa podul peste Jiiu, la capatul zavoiului, care egradina orasului, soseaua inamteaza fara serpuituri,supt dealuri impadurite, dincolo de care se vad muntiiinegurati ; de ceialalta parte, alte siruri de inalcimise insira invalurate.

Balti de ploaie, helesteie in care femei isi curpinzeturile, un petec de padure rarita. Incolo, drumaproape pustiu, indata ce te-ai departat de oral, po-rumbisti ce se culeg, araturi proaspete inseilate ici sicolo.

Satele nu sint rare. Pe coastele inaltimilor se ivescadesea mari biserici noua, frumos inalbite, biserici dezid cu cite doua turnuri. Dar casele de birne sintfoarte proaste stau mai prejos decit cele mai reledin Vilcea. La multe lipseste si varul lutul ; feres-tile sint abia cascate si le acopere cite o farima degeam mos. Rareori vreo poarta sapata ; niciodata opodoaba, o Hoare. Uneori sint adevarate poieti goale,

pe dinuntru pe din afara.Dar casa e mai saraca, mai nenorocita si trista de-

cit locuitorul ei. Patulele sint maH, foarte bine imple-the, nutretur de iarna al vitelor, coceni si fin, stafnfipt in prajini. Copiii zdrentuiti merg la boi", sicirezile, turmele de of de capre past in jurul caselor.Dintr -o bojdeuca neagra, rasare o femme bine imbra-cata, care desfasura spre vederea unei vecine o fru-moasa zavelca noua. Portul e bun, si numai copiii sintlasmi in camesuict negre sau zac in casa ca tiganii.

47

sisi

si si

si

Aici trebuie, nu pa.'mint, cit invat'Atuia, lumina% simtde ce este viata si cum trebuie traits. Pins si hanurile,tinute pe aici de tarani, si nu de evrei ca in Moldovasail de greci ca in multe parti muntene, samada ru fustespelunca nelocuite. Tuicarii isi beau prea mult turca,si d. Gean-a, care ne conduce, e de parere ca aSa lac

cari ar trebui sa stirpeasca deprinderilerele.

Un deal de lut acoperit -cu padure desparte Gorjulde Mehedinti, si de pe virful lui se desfasura: tot tinu-tul de coaste vai, cu, poteci de verdeata, cu raiarisi case ce se ivesc departe. Despairtirea aceasta a jude-telor prin spinari de dealuri arata caracterul for ne-atirnat din vremuri, fiecare avind judele san, abia su-pus voievodului. Astfel aici se hotara Pamintui luiLitovoi de pe Jiiuri de staPinirea Mehedintilor-, aoamenilor ceta'-tii Mehadia e ca in Harnaradia unadaus oltean). De cealalta parte, e Roiuta, numitaasa dupl coloarea ca"ra'mizie a lutului pe care p lute-meiat5.. Sand e mai bun decit Virtopul, cel din -urrnasat al Gorjului. Se va'd si case cu do-u'a rinduri, paretimai magi cu obloane, boltiri de zid in cerdace ; citevaslut zidite din caramida.. Intfinesti fete frumoase, ro-tunde, cu ochii maxi. Dar lungul sir de case pe costisa-dealului lass o intiparire -nepnetenoas'a si trista, prin-murdaria copiilor cu obraji galbeni, prin putma ingrijire a hainelor si a caselor, prin mirosul green de ba-kgar ce se ridica din curdle mocirloase. Asteptam sase dea hrana inaintea unui ban cu geamurisparte, cladit tiraneste, si supt un coperisInalt, nudeduhleste de o parte grajdul, iar de alta uriase ca'zi in-care fierbe wica. 0 nevastl cinchita pe scanneltoacal varza cu toporul in pitutul puilor ,de gains sigrohaitul purceilar, pe cind in cris ma' iltaceste-n pa-puci hangita, care se ,cheama Alexandrina si are fata

palida a mei mari boieroaice intre movilele -de

48

si invatatorii,

i

(h

tailor,

tm

slabs,

baligar. Lln nebun. ni tot insira de la capat citi copiiare cu cine este in legatura. Mos Udrea a murit,incheie el ; dacras muri i eu dupa dinsul !" Iar citiyin la han, chemati de o femeie grasa cu picioarelegoale, au cuica in cap, zbiara, cinta i chiuie.

Motrul curge linistit in _vale printre lat ealinga Tirgoviste. Ti tree= intr-o improsca-

tura de stropi, apucam la stinga printr-un tinutverde, cu porumburi si case albe presarate de-a lungulclrumului.

Apoi incepe un. 4ir de suisuri si coborisuri prig pa.-duri si vai, taind de-a curmezisul inaftimile ce- totrasar in zare, albastre. Pina intr-un tirziu nu se maivad sate. Dar soseaua e foarte mutt strabatuta ; eanu ni aduce numai cirduri, de vice albe, pilcuri de ©iblajine ce fug speriate drept inainte, pa'stori pa'sto-rire, unii numai in camas', sumane, cojoacele,saluri, ba chiar cu umbrela. El mina inaintea noastraearl, carute, trasuri, ce aduc supt cosuri, covergi sipeteci de aba murclara o lume amestecata, in care ceimai multi la numar sint sateni. Portul for se deosebesteintrucitva de al gorjenilor nsadragii de aba sint cu-suti in fats. cu flori gaitane negre ; albe,negre slus mintuitesus cu un triunghi sau se apleacala o parte in mown.., ca vechile cacivli razboinice dinvremea lui Mihai Viteazul. Pe linga zIvelcile din ju-detul vecin, mai scurte in fata, se vad fete ce incun-jurl tot trupul ca acelea din Muscel, dar se desfasurainfoiate scurte, ca rochiile tarancelor unguresti ;uneori, un sort cu aceleasi dungi pe cerrosty ca si fotaimpodobeste imbogateste imbracamintea. Frunteae la multe incinsa cu the o basma cu flori, deasupracareia, far s-o acopere, e aruncat largul val alb. Darmate acestea se vad in cernutul neobosit -al ploii ma-runte ce urmareste. Oamenii zac in carale ude, graml-

49

si

Ia lornita.

altii cu

si caciulile

$i

salcii,

Sr

si

si

diti in mormane greoaie, triste, supt cergi, sumane sicojoace cu captusala mitoasa intoarsa inafara.

De la o vremc, se vad larast sate, in siruri sipilcuride case curate si bine ingrijite. Locuinta mehedinteanastapineste de acum inainte : casa alba cu o fereastrain fatal si alta pe lature ; pe inaltul, foarte inaltulcoperemint de sinchla neagra se ridica un mare Tuguide ogeag, acoperit cu aceiasq veche, ca surgu-ciul puternic al unei caciuli grele. Multe locuinti auopro-ane in fata, pentru adapost §i gazduire, ca la ha-

nun, .care se deosebesc numai printr -o a doua fereastradin fata, mai bine deschisa si inzestrata cu obloane.Multime de cara desjugate asteaptal supt aceste uriaseumbrele de lemn.

Un ultim dell se ridica in fata, infasurat in groaseneguri laptoase. Ele se desfac din larga Dunare,orasul, in stradele pline de lapovita ale caruia intri in-data, e Turnul Severin, care-si aprinde luminile inscara posorporita, muceda.

Din alta parte, Gorjul, sarac, se anunta printr-unnume care trezeste amintiri istorice. La Tintareni, ye-nind din sus, Tudor si-a asezat una din, taberele incare a stat mai multa vreme. Interesant moment dinviat<t noastra nationala si interesant nume de sat, caretrimete la un sat de obirsie, prin tine stie ce parti debalta, Tintarii. Brostenii sint si ei veniti din jos, aleica si in Moldova numele acesta infatisind : locuitoride part'. mlastmoase ; Baltenn, ba chiar §i Rovinarii,de la rovine" baltoase, mai departe, au aceeasi ori-gme. Contra parerii obisnuite, au fost deci si coloni-zari de jos in sus. Pesteana corespunde unui sat arde-lenesc, .iar la Ias, ca dindla alt Ias Arges, vedeca originea vechii capitale moldovenesti n-are nimic aface cu iazigii, carora, de fapt, la unguri (v. lasz- be-reny, centrul lor), ca si la slavi, li se zice : Iasi. E nu-mele intemeietorului, vechi nume ca si al acelor mosi"

50

sindili

si

si se

cari au dat numele for la Vraduleni Dragotesti, laRoma'nesti, din marginea Tirguluf" de pe Jiiu :dulea, Dragota, Roman. La Olari, e inc a unul dinsatele, ca Fundenii Prahovei, Potigraful Ilfovului, caredadeau 5i dau pins astazi cerarnica in care se intru-peaza, prin forme si colori, simtul de frumuset'a alpoporului nostru.

Acest simt se arata in aserIlenea locuri cu casele maimult umile, nu in improvizatille hicloase ale bog'ata-

darnici in colori 5i in stucaturi, ci in admirabi-lul port al ssitenilor, al femeilor mai ales, care incepeodata cu muncelele de supt Carpati. Trupul pare datinsusi, in mladirea lui gingasal, dupal aceste carnasiinvoalte, dupa aceste oprege care string, dupa suptireamarama, alb on galbena, care flutura. Femeile ase-zate pe marginea ceardacului cu furca in mina silticoane de gratie patriarhala.

Trecind prin regiunile de supt munte, a ca'ror tra-gedie in rizboi mi-o descrie emotionat un ofiter aYmarilor lupte, scriitorul Pamfil Seicaru, revad Tis-mana, care-mi rezerva descoperiri : candelele de ar-gmt date in amintirea boierului Vradut de la sfirsitulveacului al XVII-lea si, mai ales, in usa paraclisului,prefacut din grajd de vite in capela absolut noua,avind duioasa nota a vitraliilor claruite in amintireafiului, mort de accident, al lui Co5buc, vechiul privazde piatra al lui Nicodim ctitorul. Sint usoare desem-nuri inflorite, de o linie dura, fara nimic din pompaceluilalt cadru de piatra, din secolul al XVI-lea, careduce la biserica cea mare.

De aici, de supt stinca ameninfatoare asupra vechiictitorii, din adinoul paclurii de stejari $i castani incare vijtie izvorul si cascada arunca ngcurmatul zbu-cium, drumul merge spre apus printr-un tinut bogatimpadurit, cu inallimile stropite de pete 5i stra'ba'tutede vine colorate. In fund, amfiteatrul muntilor se

51

$ilor,

si

4i

vadeste in cele mai delicate colori, o_bruma usoarNparind acopere suprafeTele sure. Purim fare

omenesti, dar cit sint de vechi o arata nurnelecelei dintii pe care o intilnim : Celeiu, corespunzindin sunetu-i dacic Celeiului de pe malul

5. PRIVELIFTI GOR fENE

Congresul Ligii, unit cu serbarile lui Tudor, rn-au-adus din nou in Gorj. Serbari prinse de oficialitatea,de partid care a anuntat cinci mini$tri, doi mitropo-hti $i. cita alts 'fume pentru a-i amesteca fare nici uncost cu aducerea ramasitilor Ecaterinei Teodorit, fiicataramlor din Vadeni, care a aratat ca $i o copila dela Tara poate lupta pine la moarte pe eimpii19 de ba-talle, pentru cinstea apararea

Orasul nu s-a schimbat delete : aceeasi buns rindu-iala curate in hotare care nu se pierd, ca in altetuiri urbane, prin lungi mahalale urite, infecte si ne-sanatoase. Si astazi nego;ul e intreg in mini roma-nest:: este si o colonie de Margineni, din Saliste, carea primit frateste corul de acasa, cu fachioalele Apefluturind cochet asupra cintecelor in care se ideali-zeaza iubirea gingasa a unui popor cinstit.

Am stra'batut judetuj in Inai rnulte -threctil. Si catreTisrnana, prin straja aproape Treintrerupta a inaltilorcopaci de padure cu cea mai ciudara arhitectura ras-firati in laturi, suptiaci pins la virfurile rotunjite,alcatuici din capricioase izbucniri -de ramuxi. Ceaf maihogata inflorire de fineata acopere poienele in acestInceput de iunie, rind vlaga_primaveril e Inca in toata-putere.a ei. Tar, seara, la intors, sdnteile licuricilor sarin iuvi cercuri scurte din rn'ara'cinisul dezmierdat de

ca si ase-zari

Dunsarii.

si fart:.

alcd-

tz

lumina lunii care s-a itiit in crai-nou la coltul orizon-tului. Vad din nou manastirca din fundul codrului,infipta pe inaltintea din maruntaiele careia apa zbuc-note cazind cu zgomot pe pietrele sure. Pe cararileinguste ale padurii se strecoara acuma, inginduratifrefugiatii rusi din armata lui Vranghel, ducind cudinsii suprema deznadejde a unei cauze poate definitivzdrobite. Din splendidele uniforme de odinioara aumai ramas -numai zdrente care devin ridicule ; capeteintunecate de o tristeta muta apar la ferwile vechilorchilii ; elegantele domnisoare de odinioara n-la'turaterasele cu craci rupte din copacii batrini.

Cercetari mai coua au aratat ping uncle se intin-deau navile laterale, advoancle" vechii dadiri Inpur stil sirbesc al secolului al XIV-lea ; pridvorulacLual, Cara nici un sart, tine local -vechii incaperi de-asupra careia se rielica un al treilea turn, acuma dis-parut. Supt o eosrnaga de lemn, se vede piatra cuinscriptii din-veacul al XVIII-lea; care acoperea odata

izgonit din creatiunea sa : cruceade plumb singura, linga c1teva odajdii, expuse in in-terior,11 mai aminteste.

Cadrul de la 1540, cu flori, e deosebit de frumos,incunjurind usa mai nou', cu sapaturi frumoase pecare le trivializeaza o zugraveala tarcata. Pictura pro-naosului, pastrata neatinsa, pe zidul care despartebiserica principals, e de o foarte mare distinctie. Eera mai frumoasai pe care o infatiseaza bisericile mun-tene, intrecind, prin libertatea misc'arilor ca si prinfineta expresiva a figurilor, chipurile si scenele de labolnita din Cozia si de la bisericuta Snagovului. Mes-terii bisericesti, dintre calugari, lucrau la inceputulsecolului al XI/Ili-lea, la tetrapoade care sint de toatHfrumuseta. Astfel printr-o insernnare in litere ingrijitsapate cunoastem numele sculptorului de la 1740, care

53

ramasitile sfintului

si

de

continua vechile traditii alese ale ssa'pa'torului in pia-tra de la inceputul veacului al XVI-lea.

Un simT deosebit de arta a durat in acest judecal Jiiului de sus pins in zilele noastre. Porturilepopulare, din care colectii splendide s-au fault cuprilejul sa'rbatoririi comemorative, au pentru Olte-nia aceeasi stralucire ca porturile din Arge§ si Muscelpentru Muntenia ; aceeasi stapinire triumfatoare arosului in romburile care se imbina in unghiuri, daraurul, argintul sit mult mai mari, numai pe margeni.Oricum, bog'acia acestor camasi cu inflorituri dis-crete pe umeri, pe mineci si la sin, a acestor vilnicevechi si a acestor catrince mai noua pare a fi in 1a-gatura, si aici ca si peste Olt, cu vechile resediati alevoievozilor, de la a caror boacie s-au indemnat sifaranii, despre a caror obirsie nobila va fi vorba maitirziu. Ar trebui sa se admita deci ca aici a fostscaunul lui Litovoi vpievod din veacul al XIII-lea.

Este totusi adaug o paranteza o intreaga re-giune uncle portul are cu totul alt caracter : in con-curenca a biruit vesmintul unguresc", cum i sc zice.Negrul $i albul, amestecat cu dungi de fir, it deose-besc ; valul acopere capul, ca la Saliste. De altfel si4iumele satelor din aceste parti, sate care, ca Cernsa-dia, se ascund intr-un cazan dominat dd dealurileimpadurite, au un sunet deosebit. Ca in aceasta Cer-nadie, ca in Cincidia, cu admirabila biserica de lainceputul veacului al XVIII-lea, finala corespundeaceleia din numele Cisnadiei ardelene linga Sibiiu ; ede apropiat cred, cu toata deosebirea de accent, nu-meje riului ce serpuieste, larg si alb, printre

Amaradia sau Hamaradia (h se adaug in aceastaregiune nu numai odata la un a initial).

Vechile origini boieresti se vadesc si in numarul sa-telor de mosneni, cari ;in cu indaratnica mindrie latraditiile tor, chiar atunci cind, dupa vechea gluma,

54

mara-cini,

omul, intinzindu-se pe pamint, isi pune capul..,pe oyarin5. vecma $i picioarele pe alta. Datinele razboi-nice se perpetueaza in vendetta care, ca in Serbia sidepartata Corsica, facea ca familii intregi sa se ni-miceasca, razbunindu-se ping la distrugerea totals unomor prin alt omor. Mi se spune ca ping astazi seurmeaza asa, fara ca .0 asemenea cnma sa aduca undiscredit moral. Se intimpla si cite o ca-satorie carecurma cumplita ura. $i Cu prilejul noilor improprie-t'ariri capete au fost zdrobite cu clomagul ,,pentrusimpla incalcare" a unui teren tinut in arenda.

Si Vladimirii lui Tudor e un astfel de sat mo5ne-nesc. Numele venind de la Vladimir, mosul" inteme-ietor, fara sufixul obsinuit e ,cti, corespunde nu-mele Novacilor (de la Novac, cu acelasi fel de deri-vatic). Mutt din sufletul lui Tudor se explic'a prinacesti inaintasi razboinici. De la ei avea mindria,demnitatea, cunostinta de drept,hotarirea iute. Cres-cut in Lest mediu de salicie dirza, el nu putea fi

In acest colt de lume, cu delulete invalm'asite, suptcare luneca izvoarele, cu bisericuta in care se insirasfintii tntr -o pietura bunicica ,de la inceputul veacu-lui trecut o urita turra mai recenta ameninfa sadarime pridvorul pe stiIpi, cari au crapat supt greu-tate locuintile sent meschine. Nu se mai vede, cain Ostrovul dintre Scoarta si Bibesti, casa cu douartnduri, cel de jos cuprinztnd depozitele, cel de sus,la care duce o scary transvergara, incunjurat pe treiparti cu un balcon sprijinit pe ptrghii oable, si nicilocuinta bung din imprejurimile Novacilor. 0 sin-gura &dire, a familiei Garbea, cu aceleasi doua.duri, are cerdacul de zid cu coloane joase de all-midsa, legate prin bolti cu incercuirea slabs. Vecheacasa a lui Tudor, mutat'a ceva mai sus pe aceleasi

55

rin-

ponoare acoperite cu pomi, cuprinde, supt ccperie,u1,ca de obicei inalt, cu 5inchla mare ca niste sc.indu-rele, doua biete oclaiTe care nu cornunica intre ele, cidau in acelasi plan smerit la care duce scariTa prirni-tiva. In Casa din fata, d. Aristide Schileru, fiul luiNea si harnica lui sotie au organizat o micaexpozi.cie in care intilnesc, cu o placuta mirare, piesedin catapiteazma Sarindarului din Bucuresti si o mareicoana imbracata cu argint a Sf. Ioan Boteza-:torul,peste care a trecut o restauracie de Fa 1834.

Oamenii sint intrepriniatori $i mindri. La Cerna-dia am vazut un tinar satean tutors din America, inpunga- cu jumatate de milion de lei, pentru a se in-sura in satul lui si a imbraca vechiul sau port. Sate lese tin strinse in solidaritatea for de siqe si nu pH-tnesc Ia hora pe cine se incurca cu vreun strain, vireolimbotenie. Avintul bancilor populare, pornit de laBanca domnului Gh3 Dimitrescu, e Inca o clovada deperpetuare a vitalitaIii gorjene.

Gustul de arta se vede si in usile de la biserica,sculptate pe mai multe registrecu chipuri de sfiriUna, din veacul cu chipurile sfintilorIoan $i Paraschiva, e in posesiunea dotnnului Schi-leru, alta, marunta", cu insemnarea slavoneste, sevedea la expozitia Ligii Culturale. Pe la 1840 curarepictor de sate imita in propriul lui desemn vechileantimise facea pe o bucata mare de pinza, dupadiferitele picturi bisericesti, portretul preotuluiRosoga, al preotesei si al copiilof. In acest judet sin-gur s-a incercat Inca de m-ult facerea odajdiilor pre-ocesti, nu din brocard de cumparatura, ci din boran-gic cusut cu cruci si flori de lira colorata. Un gen incare poate ar fi de lucrat mai departe.

De-a lungul jiiului soseaua incornparabila a imba-trinit ; pare ca poarta urmele rusinii pe care au im-pus-o varii navalitorii straini, cari pentru intiia oara

56

arXIII -lea,

min

si

Dinca",

au ilzipNtut nepedepsiti pciri aceste locuri. Ici si coloparapetul de zid incovoiat in arcuri s-a rupt, prive-listea asupra apei, care inainteaza in largi uncle

incunjurind de spurna" lespezi rotunde culcateca mste fiare, e oprit5, de salciile care au crescut pemal, imbulzite. Pe stinca din care se rup la'rimi depiatra galbeda% cresc alaturi micsunde rosii, clopotealbastre pe cotorul inalt suptire ; flori galbtene ma"-runte se string in ma'nunchi toate felurile de muschise unesc pentru asprtu-a captusi paretele aspru, inrile canna iii infig radacinile copacii cei noi. Feregilemaxi si mici iii rasfafa", frageda frunzsal ferestruitI

La capa't, spre vama veche, schitul Lainici a sufe-rit 1nult de pe urma cuibaririi profanatorilor teuto-nici. 0 parte din chilli e ars51, egumenul si cei citivacaluga-ri se oplosesc abia in cele care au ra'mas inpicioare. Bisericuta, cu elegantul turn.cle cupridvorul pe stilpi, Inchis acum in urma de o zidarienedibace, are foarte frumoase picturi in registrele desus, unde se v'ild arhanghelii incuniurind scaunut dejudecaa ling'A care Adam si Eva, in gemmchi, iii as-teapt'a' soarta....

Inscriptia da data de 1819 si pomeneste pe vodaCaragea, care e zugravit cu barba albs in rindulctitorilor, boieri olteni, maxi : Bengesti, Brailoi,si 6:Lugar', aludirite ; se pare insa ca a fost adausamai tirziu in locul alteia mai vechi. In altar riminscrijelate numele soldatilor gertnani cari si-au asezatcaii irr cuprinsul clacliria sfinte ; ele trebuie p'a'strate :si in inima ntyastrl sint scrijelate insultele anilorgrozavi.

;

piatra si

si raw'

ce-nusii

1i

III

DOL JUL

1. CRAIOV A

Ne coborim to jos, despre muncele c`tre Craio-va. La dreapta, o foarte frumoasa biseric51 de sat cumai multe turnuri. in imbinarea de colori a for sevede acelasi gust care a treat haina de la Tali.

Dealurile sent acoperite de ceaca prafului rascolitde vint. Statia de incrucisare de la Filial. Se intu-neca.

Craiova v`alzua noaptea la sosire. Ce e vrednicde laud'al, e pavagiul solid $i bine intre.cinut, stradalarg t'aiata. Casele nu se potrivesc intre ele, ca deobicei la not unde orasele se dezvolea .din, sat,care, acesta, are bordeiele sau casu%ele Taramlor, cir-ciuma neingrijia a evreului sau a grecului si,falm-cele curvi boieresti ale proprietarului, pe linga carese adaugsal la oras splendoarea cladirilor publiceidalTate sus si incapa'tor din adevairata nevoie saust din risipa imprumuturilor si setea de a 1:i'rea.Deci, si aici, biete ca".suce locuite, vile nejocuite (lu-mea e inca la bal), grilajuri de fier, garciuri care cad,eirciume cufundate in Omint ; un admirabil palatadministrativ, mai impuna'tor ca aparenfai, data nu

58

ca soliditate, decit cutare palat princiar strain (ca sanu-1 compar cu modesta casuta albs a reginei Wil-helmina din Haga).

Centrul, luminat electric, face o mare impresie.Se vad cartiere de case inalte, lipite una de .alta,ca Lipscanii" Bucurestilor. In fata unui admirabilotel care se terming acuma gust ultra-modern, fa-iante colorate, proportu mkete mai opresc launul mai vechi, dar tot asa de incapator, unde pe-tree noaptea constatind cal orasul Craiova are pestradele sale bine pavate, care rasuna puternic, pingla ceasuri inamtate si apoi cres-de-dimineata, o cir-culalie. destul de apreciabila pentru cine ar voi sadoarma, si nu poate. Din judetul de tarani st mos-neni de tarani mai mult mosneni si mosneni maimult tarani al Gorjului, am venit' iarasi intr-oresedinta a boierimii, ca Bucurestii, ca Iasul.

Vazuta ziva, Craiova e cum mi-o inchipuisem.Douai mars strade se taie crucis. Cea mai mare cu-prinde pravaliile mai insemnate (nu oficiile publice,care nu sint toate impunatoare si se afla, cele maimulte raspindite, dupa raul nostru obicei, prin un-ghiuri puffin va'zute si cercetate de calatori). Sint pcdinsa si case particulare de toata frumusetea, in ge-nul vilelor cochete, cu gradinita in fata, pe care sile doreste tot romancl si care nu sint decit floareabogata, de sell, a umilei floricele de cimp casaOranului. intre ele se iveste, vesela in mijlocul ar-borilor, o frumoasa biserica rosiateca, una din celetrei marl biserici, toate modernizate cam in acelasifel, ale Craiovei.

De la un loc caracterul elegant, european at stra-dei slabeste, cu toate ca pavagiul ingrijit merge maideparte. Aici se vad case mici, risipite, maghernitipe maidanuri goale, locuinti cufundate in pamint,praf (o ! e destul in Craiova seasa !) ba chiar o

59

rips cu putina' app inalbusita de un gunoi care numiroase frumps. Dar, dincolo pe podisul peste aceas-ta girls, lucrurile se dreg.

La capat e ceva ca o geadina, care nu pare sa fiemare, Cind ins/ strbatt mai adinc prin aleiledin care cu timpul, fireste, va disp/rea praful inerentinceputurilor atunci dai samal de bodaitia deganta a acestei gradini, desigur unica, desemnati deunimester- strain cu idei proprii. Fondul era o vechelivada, cu totul Pirasita cam ca partea nedeschisipublicului din zavoiul de la Tirgul Jiiului. Din acestfond biitrin yin inal;ii, frumosn arbori. Dar intreei si intre multele plantatii noua s-au deschis clru-muri maxi, car/ri, poteci ; s-au sa'rrAnat chioscuri sicase de ;ara, care puteau fi romanesti in loc sa fiesviteriene, s-au ridicat podoabe romantics, s-au des-chis perspective. Gradina se infunda de nu-i vezicapItul, t¢ cimpia undulat/ a Jiiului, pe .care e.

asezata Craiova : ea trece peste un laclinwede,yesteriul ce pomeste din acesta ; si, departe, Sc gasestechiar framos pod peste o adincitura a terenului.Rinfine acum ca aceasea podoaba sa" fie ingrijitadupa cuvii4a, ca dr6rnul spre dinsa sa fie de o fru-musea. mai uniforma, ramine ca gala sal piaTa. Lu-cruri usoare pe ling/ cele grele ce s-au facut.

Si iara';i ramine ca lumea dire' Craiova (nu lumeabun/" din Craiova, ca unitate omeneasea deosebit5.)sa se deprinda cu utilizarea parcului, care va fi tn-zestrar cu tot felul de distractii. Deocamdata ccpiiiratacesc pe alei, p art -fine " mi s-au pa'rut ea-siafla lava ul prin pavilioane, ca in tine stie ce col;dubios al Parisului, iar _oamenii boga;i, cu insemn/-tate, yin, se primbl'a si se duc cu trsasura intr -o VA-dina ficuta pentria a fi gustata pe jos. Tra'surile slut,ce e drept, bune, distanta face sa apara naturale co-

60

i;i

un

lorile asternute pe jbraz cu pufurile, ighemoniconulstramosesc are drepturile sale ; in sfirsit, la Bucu-resti lumea se prunbla cu trasura.

Da, dar in Bucuresti e sosea, pe cind aici e parc,grading deci altceva.

Una din strackle transversale merits atentieprocura o mare bucurie cui isi studiaza tara cu in-teres si dragoste. Pe ea se intind, de o parte si dealta, pravalii numai romanesti, tinute, poi zice, detarani pentru tarani. Ce curatenie, ce harnicie, ceintelegere $i ce cuviinta ! Mesterul cojocar iii coacecinstit si rabdator, cu gust, cojoacele albe impodo-bite cu cusaturi ; mesterul caciular tunde pe formamirele caciulei. Negustori de acelasi fel stau unullinga altul fir inima rea, gra sa caute a-si smulgemusteriii, cu gura mare. Cumpara cineva de unde -iplace. Si calfele, curate-curate, 1)=.0 de taran, voi-nici, voiosi, cu uitatura asa de senina, aseaza in laziispravile mesterului. India oars mi-a fost dat sa vadaici o industrie, un comers romanesc izvorite dinvechi timpuri, din si pentru viata satelor, inaintindin vremi moderne prosperind. Cine n-a fost inOltenia,nu-si poate da seama de armonia,..ce se poateindeplini numai prin puterile noastre, gra nisi o in-filtratie strains, $i de caracterul senin in care seimbraca aceasta armonie.

E curios ca in aceasta veche resedinta a baniloraproape domni, cu steagul for grapa cu divanullor, cu pecetea for poruncitoare, ca in aceasta semi-capitala timp de trei sute de ani, in care traieste sipina astazi un mindru spirit de constiinta locals, inacest loc de adunare petrecere a unei boierimi Carzesi aplecate la impotrivire turburari, trecutul s-asters cu ihgropat in temeliile vilelor de sti!bucurestean sau ale masivelor edificii publice. Bisc-ricile, afara de cite una singurateca, tristsa $i uitata,

61

Romania cum era pina la 1918, vol.

41

total,

9

;i1i

ca eleganta ctitorie din veacul al XVII-lea a Obe:denilor, par 6.cute si amintesc numaigrija gospodareasca de aunazi a epitropilor ; case-le bogate in stresini, bkrinicele, cu ochi de ferestrem'arunte, rkimate pe bratele pridvoarelor, s-au dus,si numai prin cutare strada pustie, strime6, si maiales foarte strimba% care aburca de la Jiiu ckre cen-trul bine pavat si luminat, cu otelurile, cofet'ariile,teatrul si pravaliile safe, se vede, intre c4ivele defrunze ale copacilor, crescind in voie cite o casa bo-iereasea, cu geamlicuri multe intre privazuri, astkivestede asa cum se fkeau pe la 1830. Avintul deintrecere cu capitalele mari a strivit acum cu totulmostenirea subredal a stra'mosilor, in care, de altlel,t'aliase de atitea on negre dungi de distrugere cite oraita pradalnica a vecinilor turci din Vidin, prin se-sul ingenunchiat totdeauna in calea daVallitorilor.

2. BUCOVATUL, CALAFATUL

Iesim din Craiova prin stra'dite de mahalil caren-au insa", in cea mai mare parte, nici lungimea, nicimurdaria, nici infkisarea Eaca'toas` a celor ce min-tuie Bucurestii. Drumul strabate un ses intins, foarteverde dupe atitea ploi. Din pklurile de odinioaii,incilcite desisuri de balta, in care stejarul se intilniacu fagul si cu salcia pleostit51, n-au ramas decit micipilcuri. Prirnkia Craiovei cauta s5, le preface inprimblki, legindu-le cu orasul prin stra'zi si soselelargi, plantate cu arbori. Asa a fkut cu parcul Bi-bescu, si vad ca tot asa si cu cringul de lineal satulMofleni. Lkaiat trindav pe o albie de nisipuri moi,Jiiul, fare disciplina unei albii sigure, se rupe in

62

ieri-alaltaieri

cracuri moarte si arunca din mijlocul lui ostroavesterpe, goale. Prundisul bolovanii i-a lasat pe drumsi tot acolo si-a pierdut toata puterea ; aici apele luise poarta asa de incet ca fats suflata de vint a uneimlastini. Il treci pe un pod de lemn, nou, lung si tre-murator. In fats, se ridica dealuri destul de tnalte.

Inspre Craiova e satul Mofleni, azi numai o ma-.hala a orasului, care se vede din punctele mai inal-te, Cu livezite, aEoperemintele rosti $i putinele tur-nuri, mici, rotunde, tarcate ale bisericilor sale. Ca-sele satului stau mai mutt in camp, ingradite cu parisi vergi ; cele mai multe au un nou tip, obisnuit laFs : in fatal, doua usi, dupa un cerdac cu stilpi scosfoarte tare inainte ; pe muche, inca doua feresti. Co-peremintele sent mai mutt de -Ogle trainice, aiureainsa, prin vecinatate, mai rele, de stub, sautabla vapsita rosu.

Chipurile slut foarte amestecate : pe Iinga fata ca-ractenstica, fins, a olteanului din ses se vad obra-zuri umflate de oameni balani, cu croiala grosola-na. Intilnesti si cite un juptn in giubea, stand maretin fundul carului, dar cei mai multi drumeti poartamantaua si potorii de aba, indeobste fara fireturi, siinalta caciula turtita, fara tugui, pe care au facut-ocunoscuta tuturora portretele lui Tudor. Ei arataoameni cu stare si mindri de neattrnarea pe care li-oda aceasta. Femeile au fuste scurte de postav de tirgsi scurteici : fata e incunjutata de un vat $i, cindochii sint mafi, negri in suptirea fata alba, ti se pareca vezi din acele doamne Yi jupanese pe care vechiizugravi le infatiseaza in rindurile ctitorilor.

In Mofleni e vechiul Bucovat, .una din cele maivrednice de vazut biserici de la sfirsitul veacului alXV-lea. Ctitorul e Stefan-banul, din vremea Mirces-tilor, care muri in 1573 si se ingropa in zidirea sa.

63

si

sindila

Sofia lui Stefan, Dobra, fiica, Hrisafina, poate fiul,Parvu, care e si dinsul socotit printre intemeitori,iii aflara ,locurile de odihna, pe care o presupuneauvesnica, tot la BucovA. Cladita in chip de cruce, cucite o iesire de zid ascutita inaintea altarului, irnpo-dobita cu zimti, cu ciubuce cu cloua rinduri de oc-nice, inflorita prin linii de caramida foarte rosie,perfect coapta, care ra'sar din tencuiala ce acoperepe celelalte, trainica si ingrijrta in toate amsanuntelesale, biserica Bucovatului jsi ridica minds turnuldeasupra za"voaielor de salcii argintii ce margenesccursul Jiiului.

Astfel staltu aproape trei veacuri, si ruina nu sepunt apropia, dup'a acest soroc obisnuit al cladiritorvechi, de zidurile ei. Numai in veacul al XIX-leaegumenul grec Hrisant Penetis, altfel un om bine-facsator, prinse frica de naysalirile riului vecin siparasi zidirea lui $tefan-banul. De trei ori el se usela lucru, dupa risipiri si cutremure, ping cela 1840, sa dea,,gata cladirea mare, stingace si uritaa noului Bucovat, uncle venira si pietrele ctitorilor.Cel vechi fu lasat sai se darime, dar el se indaratnici

asa gol cum era acuma. Locuitorii, cu riv-na for de a-si tinea buns rinduiala biserica, auputut numai sa o strice pe din launtru printr-un ta-minjitor, care a zugravit din nou si pe Stefan-banul,zicindu-i Stefan Barbul", neincumetindu-se a in-acisa pe domnul Carol si pe doamna Elisaveta, li-aatirnat- fotografiile in naos. Biserica asteapta Incaingrijirea luminata a timpurilor mai bune, ce ausosit.'

Calea ferata spre Calafat face sa se vada Inca odata, pe dreapta, cazarmile intinse, arborii si ruina

Azi e complect reficuta de Comisiunea Monumentelor Istorice(1939) (n. a.).

64

sa ramlie,in

8i

iz.buti,

mestesugita a parcului. Ea stralate apoi o mare l'i-vada verde pe care pasc turmele 5i vite singuratece :cea dintli stalk spune aceasta, prin numcie ci, I i-vezile. 0 veche manastire linga un helesteu, dupacare i se zice M'anastirea de la Balm Verde".

Apoi ne infundam in valuri inalte de nisip row-tec, pe care cresc pe alocurea paduri dese, Cindstrinsoarea for inceteaza, se rasfafa mai multi vrerricminunatele lanuri de porumb, de griu tinar, petecelede vie din domeniile coroanei S'alcuta o amintirea salciilor albicioase, care au perk pentru a lasa. locgrInelor hrainitoare Segarcea, cu una din celemai luxoase printre garile care puteau costa maiputin.

In urma, sesul cuprinde tot, sesul gras cu pasuni gilanuri bune, care dau bogie multelor sate ras.pin-dite in toate partile. Apoi cerul se face cenusiu st pa-rnintul 1iegru. Din cind in cind, statii mari se ivescin noapte. La Ballesti, clienti grosolani se lupta, pen -tru tapir de here rece. Intr-un tirziu un sir de lu-mini se vede, apoi mai departe altele ce tremuea :acolo e Duna'rea $i sus, si mai departe, un ultirnpunct stralucitor, care e pe malul celalalt. StntemCalafat, i traisura ne poarta prin strade drepte, cucase mari, bune, dar aproape cu totul cufundate-nintunerec, oprindu-ne la un mare otel somnoros, acarui lista de oaspeti cuprinde nume de greet si evre:,grinari, samsari $i gheseftari.

Vazut ziva, Calafatul o creatiune a lui $tirbei-voca ca CaTarasii, la cealalta parte a Dunani, saarata ca un or5.sel vesel.'Stradele drepte, .oselele tracedupsa un plan cuminte, se desfa'sura intre cladiri trai-nice cu coperemintul de tigle, obisnuit in Dolj, cain multe parti din sesul care a fost vecin cu turcii.0 aloe larga e deschisa la mijloc, de la un cap5.t altirgului la altul. Mari magazii de grine, iar la Du-

65

si

si

1-t

si

nare, acum ca si in octombrie, ca $i in tot cursul anu-lui, mi se spune, o adevarata flotila de slepuri cunume in toate limbile. In mijloc se desfasoara o fru-masa grading publics, impodobita cu elegantulpavilion" cafenea.

Amintirile razboiului din 1877 dau un interesdeosebit acestui vesel port de provincie. Pe deal,vulturul cu crucea in plisc cei ce 1-au facut parsal fi uitat ca aceasta e sterna munteana,_§i nu marcaRomaniei asezat pe un obelisc de piatra, aratalocal unde trei obuze turcesti s-au spars[...]. In vale,un alt monument pomeneste pe sergentul PopescuConstantin, cel dintli ostas mort in razboiul pentruneatirnare

Spre Vidinul prigonitor, care a trimes atita vremejaf moarte asupra pasnicelor noastre cimpli rodi-toare ne indreptam acuma cu vaporasul ocrotit detricolorul nostru, care face in citeva minute drumul,printre ostroave ping la tainita turceasc5.a vechilor vremi.

De la malul care insira debarcaderul pietruit, ce-tatea adeca partea dintr-insa care a fost reparata

e astazi cazarma zagaz biserica bizara rosie-galbena, care e sinagoga, se desface o lunga strada,intru citva moderns. [ ]

Daca vei apuca in dreapta, hudite cu_ frinturi decaldarim salbatec to vor duce printre vechi case po-virnite, cojite, pr'afuite si stropite de noroi,,printrescoli crestine Cu copii murdari strinsi in invalmasirizgomotoase, printre scoli turcestl cu oarecare demni-tate din partea scolanlor in fesuri. Case le acesteaeatoase au ra'mas din vremea turcilor", multe sintlocuite chiar de turci, dar, ca oriunde ei se afla suptjug cretin amestecati cu necredinciosii", acestiturci ai Diului, urmasi ai voinicilor lui Pazvantoglu,

66

si salcii,

si si si

si

[...].

ai

pl-

ai

se lass -n voia unei peiri destiabalate 41 mucede. Ba-zarul cu ferestile.chioare e tin focar de mirosuri grele;oamenii cu fesuri nu sint mai curki decit ceilalti, fe-meile lass sa li se vad'a ochii si nasul si gura pkin des-chizatura valului ponosit ; copiii, altfel frumosi siavind acea infkisare in acelasi timp dragalasa si cara-ghioasa: a turculetilor, par scaldati in balsa. [

Cetatea intinsa zace in mare parte asa cum au spir-cuit-o si rascolit-o obuzele din 1877 ; poduri de parivechi duc peste gropile samanate cu pui de gainsstriviti si giubele aruncate la gunoi. Singura bisericapoate fi privity ca o cradire mai bung inaintea ei eun monument pentru until din ofiterii -ucisi in ra-zbo-iul cu sirbii. Primkia e o hodoroaga, careia i s-a ada-us un cucurig de lemn. Gradina publics, pustie si ne-ingrijita.

Prin ,,potecile acestui Orient pingarit am vazut sidestui sateni de-ai nostri asezati demult in acest tinut :cei batrini stiu si turceste, tinerii sari au mers la scoa-ra si au slujit la oaste vorbesc si bulgareste ; ei se ca-satoresc numai intre ei si pastreaza, portul stramosesc,impestritindu-1 doar cu cite o ca'ciu1I-fes sau cu nisteciorapi cu virci colorate ca ale bulgarilor. Dar si faraport i-ai cunoaste dupa fala for senina si deschisal, deoameni buni, vrednici si cuviinciosi.[ . .

3. DRUMM DOLJENE : BRALO$TITA. FILMS

Ce sarac e drumul care peste costise aproape cu de-sav,irsire despoiate de paduri si sortndu-si lerna gal-bena la arsita unui septembrie infocat, duce pe dru-mece desfundate la Filias ! Tinuturi de mare proprie-

67

ej

...]

. . . . .

state, care poate sa fi fost miloas'a la unul $i la aitul,dar in totalitatea ei a fost mai mult dectt aspea : ne-siratitoare. Si pentru bietii de skeni, asa de buni, asade ascultkori, sorbind cuvintele pe intelesul cin-tarindu-le, can n-au in c'astrtele ce-i ada-postesc dinneam in neam, putinta, nici gustul boierilor"

Caci de la un grup de gospodari necajrti la al-tul abia dad. vreo injghebare urifa, moderns se ri-dica deasupra coperisurilor de stuf, de sindila, de

tabla nota. Preotirnea, ca parintele Suralanu,din Mihaita, care ne primeste cu atita prietenie calda,inv5.tatorimea, ca tinarul din Bralostita, doar dacareiau ast'azi in conducerea satelor un loc care eraodata al boierimii oltene.

Si, totusi, cind era vorba de Dumnezeu, dregkoriicei vechi cautau in pung'a durau zdravene cradiriin care mesterii fara carte stiau sa coboare canonulnescris al frumusetii vesnice. Nu stiu daca, la Cotofeni,boierii care poarta acest nume (satul se cheama dupepasarile din padure, ca Hurezi) si-au pastrat $i astfel.amintirea, la Bralostita insa, in margenea satului,aproape de larga aici foarte lina apa a Jiiului, ve-chii Argetoieni, coboritori din sp'itarul Mihai Canta-cuzino, fratele lui Serban voda unchiul Brincovea-nului Racovitestii pleaea din alta ramura. femininar

au inaltat una,din cele mai bine proportionate simai maiestru zugravite din lacasurile acestor part'.

Pridvorul pe stilpi strnuceste de aprinsele coloriale chipurilor $i scenelor sfinte, un brtu cu iimti, binepotrivit, incinge zidirea, fara sinuri, cu altarul penta-gonal, cu un turnulet lateral, cuprinztnd scara la clo-pote, iar turnul cu delicate profiluri tisneste ca unpotir de floare din mijlocul coperisului odat'asau acoperit cu olane, pe care-I subliniazsa alti zim;i.Ina'untru, o intreaea semintie defileaza pe ziduri :Mihai sp'ataruI sotia, Walasa, fata lor, purtind

68

lor,

insisi.

ilia

si

$i

si--

sindilit

si

-

numele fiicei Brincoveanului si al doamnei lui Con-stantin Basarab, cu sotul, pitarul Constantin Arge-toianu din Argetoaia, care e 4ici in fund, fiul lor, cti-torul bisericii, serdarul Constantin, cu jupanita" fiicaa lui Nicola din Slatina. Realismul figurilor aratsimestesugul vechiului zugrav din 1761. Aceast boga-tie de zug14.veli complecteaZi" totala lips a sculptu-rii, ferestile fiind inc-unjurate numai cu privazuri delemn (Ts, altele sent zugri.vite).

Odata Filiasul, al drui nume trebuie apropiat deCringas, dar radkina insasi nu se desluseste,_era unsat smerit ca si celelalte ; boierii sau Filisemjoad un rol in marea miscare de boiernasi olteni careaduce la putere pe tovarisul lor, aga Matei din Brill-.coveni : Matei Basarab. Azi, mosia e a altora, ()amen'noi, si o ultima tresarire de ambitie a acestui neam deluptaton si de curteni s-a inchegat in marea casa de pedeal, intr-un stil oarecare, si in capela pompoasa acimitirului. Calea feraf' a intemeiat tirgul,. ale druicase trainice, dar f5lr'a" podoabe, ale carui privalii detoate cele margenesc soseaua.

4. LIIRREJURIIIIII CRAIOVENE : CRETEFI7T. mall

Tot cuprinsul dede de

de linga Craiova e acoperitde zapada cojita ger, care a facut toate deopotrivisupt plato,sa ei, pe pare dtri de dezghet, prince din nouin strtngerea frigului, scinteie metalic. Pustie e frumoa-sa p'adure din margenea orasului, de unde zbughestedoar un nebun speriat, care se aps6r5., in misdri ra-pezite si exagerate, de -niste eini c-e-si fac de pecrecerecu bietul nenorocit golas. Pe drumul tare yin femeila ttrg, in fuste invoalte, scurte, de lina proasa, care

69

Filieseni

,dealuri

Inlocuiesc vechile oprege trainice $i frumoase, si pecap cu albe marame, pe care le pastreaza Inca. Desechipuri tiganesti, cum $i este dc astepIat in impreju-rimile unui scaun de banie, cu atita boierime $i ad-tea biserici cu chilii si rosturi de manastiri. Jos, invalea unde un pravalis o dunga de gheafa presaraticu zapada.' mai usoara arata cursul Jiiului, treckoriicu piciorul au Ilsat o dira ce se tot l'Argeste. Necon-tenit sa:tenii tree de la un sat la altul peste apaamortita.

La dreapta se vede, mindra in deckerea ei, astazimacar ferita de ruina desavirsita, acea biserica dinMofleni, a vechiului Bucovat, cu paretii rosii de cara-mida: sapati in firide. Ne urcam catre Bucovatul celNou din virful dealului, mare $i urita cladire, undeam spus ca s-au carat ping mormintele. Sentinele,imbricate bine macar de hatirul iernii, pazesc zidurilem'ana'stiresti, care cuprind o temnita. NeaOrata cir-ciuma pentru pazmci. pentru rudele osinditilorcasca usa in apropiere. Satul , lung, destul de sarac,cu negre curti noroioase imbulzite de cosare, cu copacinetrebnici in crengile carora se prinde finul cocenii,e urit $i trist, lipsit de viata.

Dupa ce 1-am strabatut, cotim pe coasta dealuluisupt un parete de lut, acum cu totul dezgolit, undeodata $i inca ping daunazi erau paduri minu-nate, care, intre alte foloase, inta"reau coasta impo-triva Jiiului nesatios, care se ra'sfata jos, cerind totmai molt pamint pentru milurile sale. Intr-un loccare se zice La trei fintini", bunatatea de suflet aboierilor din vremuri, stapinitori in aceste parti, aupus la indernina calatorilor trei izvoare ce-si prelingapele muind in mocirla lutul cleios. Acuma Ins cursulfor a incremenit, $i largul rtu din vale el insusi a prinscoaja groasa de iarn'al, asa incit nici n-ai putea banuica acolo, in acea ripa unde ghea ;a e mai neted'a

70

si

iii

si

si

si

si

zapada mai tare suflata de vent, curge si mai departe,ua fundul ce nu so poate vedea, una din apele celemari ale -card.

Odata, veneau pins aici, de poposeau in umbracopacilor, in susurul izvoarelor, pe ctnd Jiiul de josin freamat de valuri trimetea racoare buna si ochiulse pierdea asupra grtnelor bogate ce acopereau sesulintreg, trasurile ce scoteau la plimbare din Craiovafor pe boierii olteni. cura farmecul de padure s-adus, numai pe alocurea se vad trunchiurile pe carebe incunjura ca Intr -o teaca de our muschiul galbenuscat, care nu se teme de iarna.

In capat, drept deasupra rtpei, abia crutata de na-ruirea ei, care inainteaza rapede, se ridica o preafrumoasa ruing de biserica, vrednica de locul undeo minte isteafa a pus sa o cladeasca. Doug turnuri decaramida cu arcade prelungi in jurul ferestilor, zidin chip de cruce, cu firidele pe doua siruri, desparciteprintr -un ciubuc, acestea se vad Inca de departe, ara-tind o zidire care nu poate fi mai noua decit sfirsitulveacului al XVII-lea. Pe faia intoarsa catre dealulgolas se mai vad uncle zugraveli frIlmoase, in celmai curat stil al epocii celei bune de pictura religioa-

; inlauntru, lipsesc ctitorii, cari au fost desfacuTide pe zidul de caramida rosie, strinsa tare, si dusi laCraiova, pentru a impodobi casa unui urmas al aces-tor evlaviosi boieri 1. SfinTii au ramas insa in loculde unde au fost zmulsi puternicii vremurilor : jog, eisent stersi de atingcrea oamenilor si a dobitoacelor,cari au prefacut in grajd biserica de odinioara, saujelgi de iscalituri crestine si necrestine, romanesti sineromanesti (cetesc chiar un vive Zola !"). Sus insa,ei se pIstreaza neatinsi altfel decit prin adinca §iameninfaitoarea crapatura a parecilor, cari vestesc

1 N. Romanescu (n. a.).

71

$i

scrims

sa

apropiata 'ruing de,,avitsita ; _in adincul turnului cein ha deasupra bisericii central; chipurile sfinte sedesfac in colori puternice, ca si cind aceasta ar fi unlacas de inchinare bine ingrijit, in care s-ar_mai strangecalugarii din chiliile perite fara urma si saterni dinsatele ce s-au risipit. von trece totusi multi ani dezile si prezentul, stapinit de grijile Politice de partidsi de hartuielile personale, de poftele unuia si altuia,va rasa ca aceasta scumpa urma a vremurilor de artasa cada cu totul in ripa

Dupa amiaza, pornim drept inainte prin netedulses de zapada. Drumul e acuma pustiu cu totul : sa-tenii si-au_mintuit la tlrg vinzarea.,si cumpararea, siei sint pe la jocuri sau inchisi in casuvele lor. Sintemsingurii cari strabatem ininunatul pod pe Jiiu, careslujeste si trecatorilor si ca.ii ferate, pod solid injghebatdin linii de fier. Joseaua care merge la el si pleacade la dinsul e margenita, o bucata de vreme, pentrua impiedeca rostogolirea pe povirnisul prapastuit, destilpi de piatra, legavi cu-lanvuri : cea mai proasta gos-podarie obisnuita aproape oriunde in _Tara noastrade mari cheltuieli zarlarnice lasa Ins ca piatra sase desfaca din pamintul mincat de ploi, atirnind jal-nic asupra golului, pentru ca drumevi raufacatori sao sparga si chiar ca bucavi din lanturi sa fie puse incaruta de cine are nevoie de de.

Peste putin sintem in Podari, un sat foarte risipit,cu multe case sarace- si murdare, din care nt,i se ivestemai nici o viava. Dar in curtea de nord batut cupanusi a unei colibe cu ferestuicile marunte si cu bu-hosul coperis de,paie, stau, la o scindura de lemn cevine loc de..

iimasa, mai multi sateni cari maninca cu

pofta ; copiii rau imbracavi call din odaia neagraa colibei vin 1n ulcele. E tin ospat de mort ? Ai zice,dupa tacerea mocnita a flaminzilor ce imbuci; [nor-

72

qe

Nn

Jii,ului.

tul trebuie sa fi fost insa un biet om tndeosebi pri-gonit de asprimea soartei atit de pacatoase par toate.Peste citeva momente afram insa ca aceasta e o zi debucurie pentru zdrentosii din bordei caci ei auserbat o nunta.

Cotim printre gardurile de eachita spre bisericufa,unde ne intimpina indata primarul in sumanas alb deaba, care priveste cu` ochi banuitori isprava noastra'de a..ceti pe pare n prin cantle vechi, si o suma .desateni, Cu aceeasi imbrkaminte olteneasca. Bisericaare un pridvor, in fundul caruia se vad obisnuitehezugraveli, inspaimintkoare pentru credinciosi, ale pa-timii celor tinut in via datinile biserieestion si-au ing'aduit s'a insele pe aproapele, croitoriul"alaturi cu zapciii. Pisania de deasupra usii pomenesteca intemeitor pe marele negustor sirb din Craiovacelor dintii am ai veacului al XIX-lea, Hagi MladenStoianovici, fost proprietar in aceste parti. Chipulhagiulpi si al satiei lui, el Cu fesul de mai multe o-lori, ea cu o iarariuta dupes mods orientala a timpu-lui, se deslusesc Inc. nin binisor tinuta ; pomel-nicul des rude de-ale for cu nume str'a.ine si, totodat'a,pe skenii de atunci, cari, cu ce au putut, linura sa fiectitori

De la umila bisericufa fares turn, fie m'acar si delemn, voim mergem la aceea din Viriti, desprecare auzisem ca e veche. Ca sa aflarn rostul cheii,mergem la preotul din satul acesta, care abia se indu-

iasI la ivealal, traigind in pripa anteriul pe din-sul. E un tinar care vine din seminariile noastre

din Seminariul Central din Bucuresti ni spune el,dar n-are niciuna din insusirile unui om cult niciiubirea pe care de cele mai multe fIra" culturesde la sate o pastreazsa, pentru rinduiala, pentru ve-chime sfinta.

73

si

ce_ n-au

si ei.

ii sa

4iori cei

-sa

La Virici, mergem greu pe un drum aproape dez-,ghemt, in care fosneste zapada moale. Albe intindericu totul moarte, rani copaci goi, negri ; satul se vedenumai cind patrunzi in el ; adevarat un loc de ada-post sigur al viritilor" de frica turcului de pesteDunare caci sintem pe drumul Calafatului saude frica zapciului. In cele dintli curci, si Oda departeinca, vedem numai bordeie. De pe ogeacul de lutcurge fumul in valuri, gamile scormonesc pe coperis,iar inaintea usii de intrare, care iese deasupra parnin.

cu triunghiul ei de lemn, sta nevasta, altfel bineimbracata $i, de multe ori, placuta, prin liniile fineale feTei albe, cu ochii vioi si veseli. Case adevaratese intind mai incolo, in curcile invalmasite si rasco-lite prin care-sr fac cite ceva de lucru sateni cu fataadormita. Nu se gaseste vreo primarie, vreo scoala.Numai borderele $i cascioarele ca pe vremea lui Paz-vantoglu, cind cirjaliii strabateau in voie prin toateaceste sate nenorocite, culegind banii de argint luci-tori si fetele frumoase.

De atunci biserica din capat, tinta calatorieinoastre. Cladita, prin anii 1780, de boieri din neamulntrenilor, ea se deosebeste prin marele interes ce-1au chipurile, multe la numar, ale ctitorilor. Pe fondulalb se desfac boierii zugravi;i cu cea mai mare ingri-jire, ardanunTit, in culori taxi si limpezi ; fiecare cum,fiecare garniture in podoaba de pe vesmintele femei-lor, fiecare floare de pe matasurile aduse de lipscanislut exact insemnate, spre placerea ochilor, dar $i pen--tru marele folos al celui ce voreste sa urmareasca incursul timpurrlor imbracamintea romaneasca.

In amurgul ce se lasa, scotocim dupa alte urme aletrecutului, care nu se prea gasesc. iata ca hainelede aba si de pinza cusuta ale satenilor ce-si tin in minicaciulile indesate cu fundIrl mai larg in palms, umplutot cuprinsul bisericii lor, de care sint mindri. Ei des--

74

ilui

c si

lusesc cum au strins bani de-o repara : in adev'ar co-perisul scinteie de frurnoasa tabla lucie alba, pe careo taie si o pun prin aceste locuri sateni, tinichigii maibuni dectt evreii de la orate. Aici nu mai e primarulin frupte, ci un -c..ran mai in virsta, pe pieptul c-aruiafackesc medalii si din ochii caruia stra.luceste bucu-ria de Tuica duminecii, pe cind limba indruga de toatepentru l'amurirea domnului inspector'. Din case, dinbordeiele marginasilor, fumul gilgiie tare pentru ga-tirea mamaligii tlin seara de odihda.

5. L,SALNITA. ALMAGIUL. COTOPENII. BRADE$TII

Iesirea din Craiova prin partea vechiului oras carepoarta inca numele de Doroba'ntie, fiindca aici taiavea.0 locuimele dorobamii cari aparau odinioara peban, stapinitorul celor cinci judete de peste Olt. As-tsazi, cind, pe linga scoala de fete Lazaro Otetelisanu,se vad abia niste slabe ramasiti din ziaria mare siputernica, in zadar ai mai eauta dorobanti pe aici.Locul for 1-au luat pasnici mahalagii, cari traiesc dinplugarie si din uncle inlesniri electorale. Biserica lor,Sf. Joan, pastreaza, cu toate inoirile, liniile frumoasede la tnceput : turnulecul alipit la stinga, pentrutrarea odoarelor, si marele turn de la mijloc, cu fe-reasta de mai multe on sprincenata.

Linea niste urite ruini, poate de vechi hanuri dinvremea chervaneloz de marfa, se iese in cimp, pelarga sosea buns, facuta, de voda Bibescu, el insusi unoltean. Deocamdafa, intimpini fintinile lui Obedeanu,daruite de acest boier milos drumetului insetat. Odat'a,

75

pas-

ele se ridicau deasupra pamintului printr-o zidariepecetluit5 cu yisanie, dar cu timpul n-au mai r5masdecit mici gram5gioare de c51.5mid5, din care gilgiieinc5, harnic5 apa si la care poposesc atitea care $ic5ruTe sau alearga femei cu ulcioarele mari sm5ltuitein vechi zugr5veli. Cei not s-au incercat a face si din-

fintina lor, dar n-au fost in stare sa dea altcevadecit un turnuleT hid, acoperit ascuTit cu tiRichea, oinscriptie impotriva gramaticii, $1, mulTumit5 dom-nului specialist" Stanisici, Tevi din care nici nupicur5.

Pimtntul e slab : tot mil alb 15sat de ape ; in el seprind mai bine tufele dese de cartofi, pe cindorzul, ov5zul se ridica abia de la p5mint in acest maial celui mai imbielsugat an ce se poate intimpla. Nu e$es, ca dincolo, in Muntenia, la aceast5 latitudine, ciinntimi maxi intinse in dungi -151repte, care alearg invoie pe unde vreau, in loc sa se rinduiasa dup5 chi-pul muncelelor, taie Tara in f5$ii de vii, cu sau f5rsriuri in fundul lor.

Apa cea mare eamine Jiiul, care trece in stinga. Invoia Ornei moi, el se zbeguie cum ii place, si ochiul11 prinde prin copacii luncii numai in frinturi lucioase,s5m5nate f5r5 rinduia15, cind ici, cind colo. Dincolode dinsul, un ultim rind de dealuri inchide zarea.

El nu poart5 sate. Toate usez5rile vin din dreapta.Inainte de a se atinge patul de nisip, foarte- larg, paincare se poart5 $uvitele s5race ale Am5r5zii, inaintede a trece podul de lemn cu care se joac5 de atiteaori, rupindu-1 in buaTi, nebuna ap5 crescut5 de ploaie,pe cind nezguduit sta. mai incolo inaltul pod alb defier al cdii ferate, care se iveste deodat5 din mijloculmalului paduros vezi mosia IsalniTa. In casa boie-reasc5 de colo din fund, in mijlocul vechii gfaclini

76

sii

grlul,

dese, locuieste o femeie care s-a instrainat cu totul .delume, dar stie sa tra'iasca pentru cei skaci si ra'masiin urmai pe pa'mintul ce stapineste.

Desi e dumineca, deli piata din Craiova e plina deo -multime,curata in mari mantali de pa'nurativita cu gaitane negre, pe aici pastorul de vite arehaine ca pamintul i fata se zareste crunta supt scurtaca.ciulita olteneasca lara mot. Dar acesti oameni intre-buintati vesnic la o mund Era cinste placerestilt printre cei din urrna ai satului lor.

Mai cleparte decit Isalnita, tot pe muchea dealuluidin dreapta, care inchide zarea, se iveste biserica dela Almagiu, cu infatisarea veche. Dar soseaua lata $ineteda, margenita uneori de salcimi nodurosi cu

uriase iesite in fata ca niste muschi cazutidar al bunilor boieri din alte vremuri, cari stateau peacasa in satele for impreuna cu gatenii, iii cautauharnic de farina soseaua duce drept inainte spredeiartatul Severin spre granita.

Intr-un tinut unde supt dealuri se cufunda o rninu-nata vale rotunzita, plina de cel mai puternic r'asaritde suliti ale griului, intram Ln satul Cotofenilor. Unneam de aprigi boieri.nelinistiti a baciuit aici, $i unul-din ei, spkarul Mihai, a luat parte la lupta cea marea boierirnii romanesti de peste Olt pentru scoatereagrecului vocla Leon si pentru ridicarea la domnie aprietenului for de la Brincovenii Romanatului, AgaMatei.

Boierii cei mai vechi stateau de vale, unde, in curteaunui biet om sarac, argat la un bogatas al satului, semai inteleg boltirile unor pivniti lucrate dintr-o cara-mida prinsa cu ciment -tare.

Si biserica va fi fest linga aceste curti. Colo dedc-supt, unde se vede ind unul din acele turnulei.e de

77

10

si Era

si,

si

deasa,

alba,

rada-cini

zid care vadesc in aceste locuri o fintina, acolo afost odata Fintina spatarului".

Apoi alti boieri, dintre aceiasi Cotofeni, cari s-austins numai daunazi, au ales un loc frumos pe culmeade deal, de unde se cuprinde toata aceasla grading despice si de copaci a vaii manoase, si au facut acolocula for cea noua. Strabatem incaperile inc a locuite :pridvorul razimat pe stilpi, ca la biserica, odaile acaror bolta gotica e inflorita lacapete cu crini, piv-nitile bune pentru ascunderea armelor gramadirea .

mijloacelor de trai in timpul de iarna in vremea deprimejdie, bucataria cu hornul adinc care poarta scri-jelata data de 1653. De cealalta parte a cladirii, altpridvor pe stilpi, caruia i s-a lasat vechea infatiprede caramida goals.

Acuma casa e despartita in doua de cei doi proprie-tari rivali cari au iesit din dezbaterile privitoare latestamentul sucit al ultimului singur-stalpinitor".

Astazi nu mai este aici alts lupta decit aceea pen-tru fumul sobelor sau pentru tipatul copiilor din amin-doua." partile.

Mai noua e biserica de astazi, lucrata insa foartebine dupa vechea dating, cu tot rostul ei de pridvorqi de abside §i cu o zugraveala de toata frumusetea.Ea cuprinde mormiritul lui Constantin Cotofeanu, ra-posat in 1826 ; ctitorul i-a fost insa numai fiul aces-tuia, Gheorghe paharnicul, care a s'avirsit-o la 1831.Fata lui, Catinca, a fost sotia polonului Paznanschi,care din ofiter rus ajunsese a fi, pe la 1830, unul dinorganizatorii ostirii muntene. Mormintul lui, de mar-mura alba, se vede afara, in cimitirul cople§it de bu-ruiana, care a napadit si mormintele ; linga el e loculde odihna al Catincai, pe care versuri curate o arata :

So tie credincioasii munza cu Jubire.

78

si

ji

5i

Abia s-a mintuit slujba, si, cu clteva clipe mai ina-inte, intimpinaseram cetele crechnciosilor cari se intor-ceau, lasind lespezi frunzele de copaci din duminecamare si gramezile de pini in forme ciudate. De-o parte,copiii, cei mai multi in port de Tara, avind in frunteun mic dorobant foarte chipos. Apoi femeile, fetele,in lungi camasi cu cusaturi negre si multi fluturi cescinteie, cu cite un cojocel cusut in flori, cu fustescurte, in cqlori vii si cu frumoasele marame albe, carese lasa lungi pe spate si flutura in urma stolului cese pierde pe carare. In sfirsit, barbatii, voinici, in man-.tiile de aba, ca niste razboinici gata ; fata rotunda,hotarita, cu ochii mici ce se rotesc ca la soimul cepindeste, cu mustacioara marunta, muscata rautaciosdeasupra gurii, taiate hotarit. E aici multa putere, sise ascunde multa -vitejie pentru ceasurile grele.

Indata ce ajungi din Cotofeni la Bradesti, unde unalt vechi neam oltenesc avut salasul : si un Bra-descu a fost in razboiul de cucerire al lui voda Matei.Satul e indoit : unul in margenea drumului, cu casemai bunisoare, altul, cel vechi, ascuns sus, In valeaingusta care se zice a Bradestilor aceasta din urmaparte saracacioasa si umila pina intr-atita, incit nupoti deslusi bine unde se mintuie romanul si unde in-cepe tiganul marginal. Dar in multe cerdace atirnalavicere de toata frumusetea.

Mosia e foarte imbucatita si cazuta mult in minaarendasilor. D. Mihai Saulescu, unul din proprietariifarimilor, imi arata de pe o muche de deal dintre vaica acelea din rai, asa sint de verzi, de vesele, de ma.-noase si pline de privelisti neasteptate, blinde si pa-triarhale in pustietatea tor, locul unde a stat vecheacula, din caramida careia s-a facet o circiuma la dru-mul mare.

79

pe

10*

Biserica a r:Imas ins'. Ajungi la dinsa duiA' ur-carea dealului n45.dit de copaci, de lanuri, cu desi-surile maxi, 1-nalte, de iarbal malts, vesera de ploilemulte ale unui mai darnic in uncle de ploaie. Dinyid privirea poate urm'ari tot ce se- intinde piri` ladepartatele dealuri de peste Jiiu, tot iinutul triurna'torde prirravar'a' deplin desfl.surata", prin care stnt s'arta-nate largile frinturi de argint topit al riului.

IV

VILCEA

1. RlilINICUL VILCII

Drumul catre Rimnic, vechiul scaun episcopal alcelui dc-al doilea Severin (dupa ce intiiul se pierdusecatre unguri), se desface din marea artera de comuni-catie a tarii la Piatra, un insemnat nod al cailor noas-tre de comunicatie. Intre Piatra si Slatina se trece 01-tul, si calea ferata spre Rimnic, care, de citva timp,duce si mai departe, spre Sibiiul fratilor nostri, ur-meaza destul de aproape cursul riului, strecurindu-seintre lanuri de porumb de toati frumuseca. In stinga,cimpiile de our ruginit se opresc in dealuri neregulate,ca acelea ale Gorjului, pe cind in dreapta ele se in-curca in padurici cu inahi arbori suptiratici, sau sepierd in lunci, pe care pasc turme si vite risipite. Infafa, se inalca ondulate, inchizind raza vedefii, fru-moasele dealuri ale cinutului de peste Olt, ale pla-iului argesean. klaTisarea larii se schimba necontenitaici, in dreapta, unde ochiul prinde tot lucruri noua,in xnici icoane pe care le inghite ra.pegiunea.

Dragasanii, cu viile-i imputiriate de boala, ale ca-ror frunze verde-inchis stet palate adesea de albas-trul aramii prin care se mintuie de peire, citeva

81

case mari, moderne se desfac din fondul verde pia-fuit Raurenii, cu bilciul for : imprejurimi, hainealbe imprastiate pretutindeni, corturi de pinza, carsstrabatind soseaua, pe cind deasupra plu-tesc ragete, sunete de talangi, strigate de chemare. Go-vora,halta,

local de tamaduire, de la care se vede numaio carucioara galbcna, un umbrar incununat cu

un tricolor, terfelit de soare, de ploaie si de praf, si ososea, a carii tinta nu se zareste. Sau, in mai marunt :mica pastorita pierduta in ierburi, care se uita la mi-nunea fugara a trenului cu niste ochi mari-mari, lim-pezi ca ai florilor de camp \intre care se ascunde, cio-banul ursuz mitos, umflat in blana-i de oaie cu parulin afara, facind sa scriste opinca-i apasata prundulunui rtu uscat, grupe de tarance cu fotele mai moltalbastru-inchis, cu dungi, dar ici colo mai vesele,mai impodobite, cu fluturi, cu cusaturi romboidalePe un fond ros-aprins. Dar satele sent vadit mai sa.-race ; se vede tipul, pe care Gorjul mai nu-1 cunoaste,al casei-pestera, cu un singur ochi de fereastra strimbsupt coperisul de stuf, cazind zburlit ca o chica ne-pieptanata. Din treacat se prinde o familie, altfel cu-rat imbrkata, lucrind la o astfel de locuinta : gos-podarul, suit pe coperis, primeste coceni de porumbsi buruiene uscate, pe cari-i aseaza la picioarele lui. Sitipurile au mai patina vioiciune mindrie : nu odataapar copii palizi, cu o capita de par albicios ca fuio-rul. Mosnenii au dainuit aici mai putin, strinsi deboieri mai multi, mai vechi si mai rai : acest procesistoric apare in toate, omul n-are aici rara frumu-seta a unei naturi alese si felurite.

Se face seara, cu tin soare rosu, fara raze, ce selass in neguri, pe cind cerul vioriu e usor invaluit

82

tnvalmaselii

4i

si

4i

si

de praful bogat al drumului, pe care un vint puternic,un vint avar, de seceta, 11 goneste in norii fumuriide pe soselele albe ce strabat lanurile si dumbravile.0 gars modesta, in care se primbla doamne in toaletemoderne. E Rimnicul.

Cind ai intrat in el, p1M de fum $i de praf, rarniiuimit. Ai placerea de a to gasi intr-un juvaier de ora-sel, intr-una din cele mai curate. asezari urbane dintoata Romania. Trasura merge pe un drum bine pie-truit si pe care vintul nu ridica nimic. Poate a plouat ?Nu, e stropit intelegeti bine : stropit. Si aflu caaici in Rimnicul Vilcii se stropeste tot si totdeauna.0, minuni ale apei si ale Nonlui Severin !

Si nu-s maidanuri, nici bordeie, ci case curate, cese infratesc bine intre ele, frumoase case gospodaresti,foarte de aproape ingrijite. Autorrtatile au cladiride gust, pe care nu le ingaduie sa se murdareasca, ne-cum sa se darime, ca in atitea alte locuri. Arboriicresc din bielsug aici ca si in lunca : drepti, mindri,dind o impresie de viata sanatoasa,

La Episcopie e aceiasi ingrijire, acelasi mediu de na-tura bogata si prietenoasa. Din verdeata rasar : bise-rica mare, spoita intr-o coloare poate prea intunecata,o biserica mai mica, un paraclis. Palatul episcopuluistraluceste de alb ce e. La locuinta arhimandritului,care n-are mobile, dar e curata $i ea, ca si fccioriiin haine taranesti pe cari-i descopar, dupa lungi cau-tari, undeva in fund, la aceasta locuinfa de calugarsarac se ajunge printr-un drum impletit sus cu ramuri,ca intr-o arcada de verdeata italiana. Si ce putini vadasemenea col ;uri de tara, care inalta inima, care varsain cugetul rank de atitea dureroase ciocniri ale uneirealitati nevrednice, ca un balsam de mingiiere !

E adevarat ca, seara, aceste lucruri frumoase nu sepot vedea indcajuns la lumina, pusa prea sus, a unor

83

globuri care au exteriorul, dar nu $i cuprinsul celorde pe bulevardele bucurestene. Dar ajunge ctt sepoate privi ziva.

Petrec noaptea intr-un otel foarte gospodaresc, pro-.prietatea unei frumoase si vechi biserici. Jos, cintamuzica tntr -o berarie-cofetarie, cu acelasi proprietar.Se vede ca lumea nu prea vine, caci cintecul se opresteinainte de 9 ceasuri, dnd se and limpede sunetele degoarne vestind in cazarmi culcarea.

Biserica episcopala din. Rimnic e reparata de ra-posatul episcop Ghenadie Enaceanu, scriitor si is-toric, om foarte rivnitor pentru gasirea ingrijireatrecutului nostru, de care-1 lega un interes romantic.In timpul pastoriei sale, el a facut ceea,,ce facu siface in Gorj. d. Al. Stefulescu : a cerut preotilor sal

aduca hirtii vechi, le-a cercetat, cautind sa tn-chege din ele o istorie a eparhiei de care se sirn-tea, parca, lcgat pentru totdeauna, a pus sa i se zu-graveasca icoanele si mai ales chipurile istorice dinbiserici si manastiri, a strtns o minunata colectie devechi tiparituri, lasind in lac preotilor de sate cartinoua, a staruit fara preget pentru ca monumentelealtar vremi sa fie pastrate urmasilor. Pe usa dinfata paraclisului, un zugrav 1-a reprezintat tiind inmina aceasta biserica pe care a dres-o ti impodobit-o,facind-o din nou asa cum iesise din mtnile mesteri-lor de la 1751. Chipul s'au, sapat in lemn, infatisatpe pinza, se vede pretutindeni in odaile palatuluiepiscopal, care este astazi asa cum 1-a dorit el safie. Din lucrarile lui Ghenadie, Notele lui de vizi-tatie, editia Condicii sfinte vor raminea, dar el vastraluci mai ales, in istoria episcopatului roman dinsecolul at XIX-lea, prid nesfirsita sa rivna, prin cre-dinta sa catre Dumnezeu, caruia i se inchina, prin

84

4i

si

sa-i

munca patriotica $i spiritul de jertfa pentru inalteideate. 1

Catolicii au la Rimnic o veche biserica, de pro-portii elegante, intr-o curte cu aspect italian. Parohule de origine din Gioplea, un bulgar care se simte ro-man, un frumos om brun cu infati$area simpatic54pasionat pentru biserica sa, pe care_ a inzestrat-o cudota clopote ce asteapei inca sa, fie suite in turn.

Un evreu galitian, in antereu lung, cu barba4i per-ciunii negri-negri, cu ochii viskori de oriental, trececa supt zidurile plingerii din Ierusalim. Pe stradase vM nume ca Rabinowitz, Marcovici. La restau-rant, trei tipuri galbui-roscate, picate cu pistruie, seaseaia la tnas., privind drept in ochi lumea : vorbescnemteste $i sint iara'$i evrei. [...] Ora'$enimea e alca-tuita din boierina$i sa'raci, cu case frumoase, dar fairlmijloace sufletegi $i materiale, din me$teri $i negustori

unii din Ardealul vecin putini, neluminati, ne-calauziti de tine s-ar cuyeni sal earauzeasea', dincitiva nemIi. j...]

Gra'clina publica, numita', $i aid ervoia, e fru-moasa, cu podoabe de crengi, cu oale de flori prinsenaiv $i pitoresc in poarea. Sint alei largi, podiste,pavilioane, straturi de flori bine ingrijite. Un mo-nument incununat cu vulturul muntean purtind cruceaaminte$te, intr-o inscriptie inoia cu litere latine, cavoda Stirbei a dat ora$ului aceast51 grading larga. $ifrumoasa'.. Izvoare de pucioas5. in jos $i in sus sintdoar Govora, Callimne$ti, Ola'ne$tii curg negre pemargenea ckkilor. Sint $i ba'i in grading, dar, incea mai mare parte din an, ele sint inchise. Aflu cu

1 0, cite s-au ,schinabat de atunci acolo §i nu in bine ! (1905)(n. a.). -...)

85

o strasnica mirare cal mai totdeauna majoritatea zdro-bitoare a locuitorilor nu simte nevoie de ele.

Rimnicul are ca until ce s-a dezvoltat dintr-untirg, dintr-o strada adeca (Episcopia creat nimicin afara de zidurile ei) numai doua artere para-lele. Cea mai mare e $i cea mai veche, fara indoiala,caci uneste Episcopia cu biserica mitropolitului Gri-gore si e in mai strinsa Jegatura cu strada transver-sals, in care slut pravahile, iar mai depart; o halace se lucreaza acum, hanuri pentru tarani, un podpeste riu si o sosea prafoasa care se infunda inainte,intre casute. Ici si colo se deschid strade laterale,impodobite uneori cu case boieresti frumgase, vechisau inoite si care au ca toate locuintile de aiciflori in fata. Unele arata $i zidul mai mutt sau maiputin ingrijit al unei bisericute ca minunea de de-ganta, in asa de mic si de ingrijit, de la Inotesti.Pe un deal in fata se vede micul lacas de rugaciuneal Cetatuii, unde sabiile boierilor razvratiti au fatcut sa tisneasca pe icoanele sfintilor singele lui Radu-vocla de la Afumati si al fiului sau.

Azi, de Sinta Maria mica, e bilci. Taranii auprins strada pravaliilor, cu carafe, cu carutele, bachiar cu trasurile tor. Unii calari, oameni grasi, foartenegriciosi, cu fata rotunda, impun. Dar sint multigusati, multi schilozi, rnulte fete palide, strimbate,indobitocite, cu sau fara saculetul hidos de supt bar-bie. N-am vazut nici un om si nici o femeie in ade-var frumosi. Cellalt tip, blond, cu nasul, buzele,ochii mici, cu fata suptire,se inalta si el abia ping la

ucuvnta trupului si figurii. In acest judet, la Cali-manesti, e, de altfel, cel mai strasnic monstru dinRomania : o figura diabolica de tigan, cu dintii rin-jiti, ochii umflati, cautarea piezisa, de hiena, botulscos inainte ca la un chitcan, si, pe linga toate, coco-sat si idiot.

86

n-a

--

2. 1NOTE$17.1

Dincolo de podul de pe rtu, Rimnicul se desfa-sura in mahalalele pasnice, cu case marunte, dintrecare mai rasar vechi case boieresti, solid cladite dupadating. Sint si biserici. Una, Sf. Joan, e zidita dinnou de neustori si alti oraseni din rindurile maiumile un Dumitrachi Evoiu, adeca Iovoiul (de lalova, nume bulgaresc, adus aice cu Compania denegot a Chiprovicenilor; pe vremea austriaca), unIonita Iovipale, mare bogatas al Rimnicului din adoua jun-latate a veacului al XVIII-lea si din celedoua dintii decenii ale celui urmator, un logofatJoni al popei Dumitrica" ; numele for se inseamnapc o piatra cu slovele frumose, caci, ping foatte tir-ziu, pe aici s-a pastrat mestesugul sapaturilor males-trite si al liniilor elegante de scrisoare batrina. Uncimitir banal, cu boierii in frunte, impodobiti inlocurile for de odihna cu monumente fara gust, crucigreoaie, statui si fotografii marite, si saracimea la opane, in fun dul livezii, unde acum frunze moarteau plouat dese asupra tarinei mortilor. Un acest pazitde soldati in halul de murdarie pe care numai Roma-nia economiilor tl poate infatisa.

De cealalta parte, zaresti indata o turla suptira-teca, de zid, cu ferestile sprincenate de cadre scoasein relief. Rasare linga o casa de mods veche, intreciFiva copaci singurateci, razimindu-se de o coastsde deal lucrata in ogoare.

Nu se poate sa nu to sim;i ispitit a merge acolopentru ca sa vezi acest juvaier de mare frumusetain proportii de o armonie desavirsita si printr-o ori-ginalitate care nu poate veni decit din mintea unuimester mare si fin. Daca arati tnsa aceasta dorinta

87

unui localnic, el hi va vorbi de porti inchise, decini rai, de dispozitia domnului proprietar.

Un proprietar la acest schit al Coziei, cradit debuna same in cea dintii jumatate a veacului alXVIII-lea, intrucitva dupe modelul Bolnitei de ci-neva care sa lie inchissa sau deschisa poarta, caresa aiba in mina cheile, care sa poata ingriji sau tmeain neingrijire biserica, avind chiar dreptul de achema intr-o buna dimineata lucratorii pentru a dajos aceste zidiri iesite dintr-o potriveara cum nu maie alta ?

Da, aceasta minune s-a savirsit in buna taxi aRomamei moderne si anticlericale, iar, pe lingaaceasta, lipsita de cel mai elementar simt de gospo-darie. Statul avea de vindut palminturi de-ale Co-ziei, si le-a scos la mezat. Pe linga coasta dealului, pelinga livada, pe linga casa egumenului, intra in soco-teara si schitul. S-a intimplat ca fericitul cumparator,pentru suma de 10 000 de lei, n-a fost [...] alta sperade pagin, ci un boier dintr-o familie cunoscuta, asaincit zidurile stau inca in picioare. Ceea ce nu in-seamna ca vor sta totdeuna, caci proprietarul... schi-tului Inotesti e batrin, si in tinerimea noastrai bintuieInca setea furioasa a innoirilor. 1

Bisericuta de la Inotesti are pareti inalti, briu lamijloc, altar pentagonal. Liniile sint de o nobleladeosebita. Dar ceea ce-i face originalitatea si fru-museta e ca, in locul absidelor din dreapta si dinstinga, pentru strane, sint doua cladiri deosebite,doua bisericute si mai marunte, 4i mai gingase, douajuca-rii de zid iatrat. Si au si ele coperisurile lor, cuctresina umbroasa de sindira, si, pentru a duce 41mai departe aceasta saga de artist, turnulete se ridica

1 Astazi o mo§tenitoare plina de evlavie i i intelege datoria(1939) (n. a.).

88

pe fiecare, turnule%e cu coperisul for deosebit, ascucit,cu cruce mititicsa in virf.

0 tnnoire care n-a aflat imitatori $i care face dinzidirea gingasa a Inotestilor un tip unic in dezvol-tarea arhitecturii noastre.

Se vamprintr-o

gasi cineva care sa fie miscat prin acestertnduri si care, expropriere anstita, sa redeatarii mica podoaba de arm, cazuta, printr-o neghio-bie neiertaia, in_ proprietate particulars ?

Intreb : Se va ga'si ?Si, tntrebtnd, ma gtndesc la trei persoane : la mi-

nistrul de Instructie, la d. Kalinderu, presedinteleComisiunii Monumentelor Istorice, si la p.s.s. Atana-sie, episcop de Rimnic.

3. LUNCA OLTULUI. SERBANE$TH-DOBRU$A. STANE$TILA1AMUL. STRAIESTIL DR4GA5ANII

Trei-patru ceasuri in tren, si sintem la Drag'asani.De o parte sent dealurile cu vii, cu case boieresti,

cu pepiniere. Jos, e cimpia de lupe& in care au foststrivip etertstii greci de la 1821, can fugeau din r5."-puteri spre Turnu Rosu Ardealul de mintuire sinu cautau citusi de pu %in sa-si dovedeasca- eroismulprin iertfa vieFii. Un general grec a pus daun'azi opiatra amintitoare, a cam mscripTie a fost prefa'cutiapoi si in romaneste, duia cererea prirnriei din tir-gusor.

De_alta parte, cum ai iesit din gars, sint stradecurAele si bine pietruite, cu case mici Fi nu tocmaifrumoase, printre care se ridica o scoaa cladita dera'posatul Simulescu, care era din Drkasani, o

locuinTa cutarui mosier bogat ; intr-o mica

89

5i

pri-marie,

piata e o fluting frumoasa cu bustul in bronz alaceluiasi Simulescu, linga care se vede un fon Bra-tianu de marmura, care samana Intrucitva.

Mergem pe o sosea, apoi pe drumuri de tara spresatul Stefanesti, unde ne asteapta, un preot dintreaceia cari invata prin exemplu calauzesc spre binepe tarani, luminatul si gospodarul parinte TeodorBalasel.

Lunca Oltului se intinde larg, cu plopi stringin-du-si toate bratele Intr -un singur avint spre cer, cutufani raschirati in ramuri. Satele ce se intimpma :Zlatareii, Stefanestii, mai departe Serbanestii, sa-mana cu cele din Arges prin infatisarea, de cele maimulte on foarte saracacioasa, a locuintilor. Pare ;iisint injghebati din loadbe grosolane ce se incheie lamuchi ; deasupra e asternut un strat usor de lut, careuneori nu primeste nici o inalbire cu varul, sau bi-dineaua gospodinei lass macar paretelui din fundurita lui fats galbuie. Ferestile sint mici, citeodatacu un singur ochi, astupate si cu hirtie, sau lasateasa cum s-a intimplat sa se strice : chiar cele maibune case se multamesc cu doua feresti in fata, din -tre care.una, dupa obiceiul cel nou, se deschide chiarin trei : la dreapta, la stinga si in sus, pe cind cea-lalta e vechea taietura in zid. Sint copereminte de

dar de cele mai multe on coceni mucezi sintarunca%i peste cladarii de fin innegrit, ca o chicasalbateca, scarmanata si smulta. Patulele sint numaide vergi si se sprijina simple pe patru piciore delemn. Sura, grajdul sint numai niste coperisuri depaie. Dar imprejmuirca de ostre ;e e mai totdeaunabung. Cini salbateci se napustesc asupra trecatoru-lui, rinjincru-si, In latraturi turbate, coliii lacomi,gata sa

Oamenii cari strabat soseaua, sau pornesc dincur ;i si cerdacc, on lucreaza Inca la cimp, unde se

90

si

sfirie.

string:: porumbul si tutunul si se suie cocenii pe cren-,gile sprijinitoare ale tufanilor raschirati ca niste po-licandre, sint cu mult mai presus de tainitile lor.Barbatii poarta o camasa ceva mai lungs decit amuntenilor de dincolo de Olt, pieptare lucrate cuchenare si uneori pantaloni oltenesti ce se largescjos.. Femeile-si infasura capul cu marame albe, pecare le astern pe frunte ca tatarcele sau le lass, po-trivindu-le la barbie, sa atirne ping la piept, pe clodargesencele fac sa filfiie valul ca la miresele dinorase ; uncle, la cimp, isi potrivesc cite un testemelcolorat, ca un fesisor, pe crestet. Camara n-are deobicei arnici, dar e d5a de sinilita tot asa se facesi cu camasa barbatilor incit se vede de departeca e albastrie. Fotele, care, cind sint, ca aici, dindoua bucati, se cheama zavelci sau vilnice, sint rare-ori de coloare deschisa sau inflorite. Vilcencele seimbraca in albatru inchis, in negru simplu, cu dungiski cu pa.tralele mai deschise.

Chipurile nu sint asa de frumoase ca in Arges.Un tip are ochii infundati in arcade ciolanoase sitoata faTa ingusta scoasa inainte ; altul, cel mai ras-pindit, se deosebeste prin fala galbuie, latareata, delung plina, in care numai ochii au frumusep, cau-taturii blinde.

Acest judeT al, Vilcii e plin de manastiri cum numai este altul, afara de Ilfov in apropierea Bucu-restilor. Incep cu Serbanestii, care s-a separat chiaracum de Eforia spitalelor, stapina mosiei dimprejur.E o frumosa cladire, cu doua turnuri de zid, inal-lata de un boier din familia Morunglavu la 1746.Casele manastiresti, drew si ele cu multa dibacie inpodoabe, asteapta, se zice, sa cuprinda un ospiciude bkrini.

Se face sears, cu nori grei, pintecosi. Ei atirnapins in hotarul zarii, unde soarele apune, trecind

91

printre ei raze rosietece asupra celor mai dep5statecoaste de la ra'sarit. Acea zare de -apes e tivita cuour suet vintul sed.rmanat, si ca o flacara tisnestedeodata si asupra tristetn amenintatoare a norilor.La eaderea noptii, picura" de ploaie in b"i.taia foarterece a vintului

Ziva urmatoare se incepe in ratratul furios al eh-1i-lor cari apara pe cetatenii din Dialga'sani. Du lati pin-desc la toate portile, se 15,muresc asupra fiecarui tre-.ator $i si-1 dau in primire. Nicairi hartagul veghetoral acestor prieteni ai omului" nu poate fi mai ne-obosit decit aice.

Tiisura ne aduce inapoi spre $teanesti, in bsa.taiaunui vint de gheata care vuieste peste cimpia cuporumbistile imasurile incaruntite de o brum'ainainte de vreme. Carpatii trebuie sa fi primit undevainvnitoarea de ialpada",.

Aproape cap la cap cu Stefanestii e satul Dobrusa,linga o girls ce se poate trece cu piciorul. Din- jos,yin casele de minimi pe care le cunoastem, mai in-colo sea o tiganime scirboasa, in case ca niste poieti ;ea n-are alts griA" decit hrana s'Licacioassa si ciu-beica, tutunul de toate zilele.

Biserica vechii ma'n5.stiri nu poate Li mai no6, de-cit veacul al XVI-lea. Acum to primeste o truceamintitoare de lemn vechi, deasupra careia se ri-dicai un turn de scinduri- innegrite, pe cind alta'dat5,erau doua" turnulete de ca'ra.'mid5.. Fatada e prefa'cut`din chip siale6".dos, zugalveala e numai din 1771-1774, catapiteazma o scinduriea abia s4aa. Darlucrul din buns c'armida aparent4", ocniile, unghiuliesit in afara denaintea altarului aratsa, o vechimemult mai mare. Biserica a suferit o intik i'nnoire lainceputul veacului al XVII-lea si alta peste vreo suta.cincizeci de ani.

92

si

Pe Yes pine la o ikure de stejari tineri, cu trun-chiul suptiratec si frunzele mkunte. Indata: esti insatul Stanesti, pe neasteptate te afli it1 fata bisc-ricii Buzesti, al ckor nume trezeste amintireaunor credincioase lupte vitejesti, pentru domn, tarsYi crestinatate.

In vremi mai nou'a s-a adaus un pridvor unrind de colonete pe fiecare lature. Inainte, biseri-cuta de earamida" cu usile Yi ferbstile tivite in piatrasimple si tin singur turn de zid avea o infkisaremai modest'a. Ctitorul ei a lost Giura, bunicul boie-rilor Buzesii, fiul salu Mogos $i alt Mogos, feciorulcelui dintii. In pronaos se afla piatra scris'a care aco-pere ralmsasitile lui Stroe Buzescu, mort dupe luptalui invingkoare cu nepotul hanului fatkesc, la 1602,Yi marmura, cu pisania stearsa, care acopere trupulcredincioasei lui sotii Sima, care s-a asternut bucu-roasa la picioarele bunului ei sot. IrJn sapkor destulde dibaci a sculptat pe lespedea lui Stroe lupta cutatarul : acesta are o ca'ciura de pislal, un lat de prinsrobii; un iatagan ; mustki strasruce-i tale obrazul.La cizme sint pinteni ; cloua tolbe de salgeti aucazut supt picioarele calului, cind mirzacul ra'nit a pri-mit o loviturai ce-1 piibuseste. Stroe, cu calpacul un-guresc in cap, mantia lunge Yi picioarele strins Ina-surate, calare pe un cal .cu sea, straPunge pe dusmancu o sable apuseana". si nu fu, spun slovele de pcpiatra, pre voia cinilor de tkari."

La Lungestri foarte apropiati e main'astirea Mamul,reparafa de Constantin Brincoveanu, al" earui neamse insira pe zidurile dinantru in chipuri de boieriYi domni. Clkirea e mare ; usa se incadreaza in ghir-lande de trifoi, si ferestile au si ele o podoaba depiatra sculptata% Printr-o lips'a de ingrijire Yi -soco-teafa de care te crucesti, puternicele zidiri ale ealu-

93

1 1 Romania cum era ping la 1918, vol.

sifratilor

si

I

golite de secularizare acum patruzeci de ani,se naruie pe incetu1.1

La caderea serii ajungem la Str'ajesti, sat cu stradalarga.si case bune, impodobite si ele la porti cu sa-Oitun in chip de liniute si de runic. Biserica pareveche ; turnul clopotelor, deosebit, poarta vulturulcu doua capete : el are o putere ce nu se intilneste inlucrarile epocilor mai apropiate de noi. Dar e nu-mai o ctitorie a ultimului Buzescu, Constantin, carese intituleaza pe piatra cea frumoasa a mormintuluisau din 1831 : sfirsitul neamului sau". Zugravealaparetilor arata pe pasnicul boier ingiubelat care purtanumele stralucit al vechilor fringatori de dusmani.

4. COZIA

In accasta zi de prima'varii, cea dintii ploaie detoamna, adusa de vintul rece, cade inceata, in picurimaruntc, din cerul care e -numai o mare de lesie. Pedrumul spre Dra'gasani, trec insa vioi satenii in man-tale de abl alba, largi, cu cusaturi negre la toatemargenile, sau in cojocele sumane mici ca un piep-tar. Femeile lase fare grija sa li se stropeasca valu-rile suptiri, bogat infasurate in jurul capului, zavel-cile care, pentru ziva de sarbatoare, sent adeseori incolori deschise. Multe au insa in fata o tesatura decase mai urita sau cite o pestelca ieftina de materiecumparata fa tirg. Destule sint cu picioarele goale. Ti-purile, mai fare dcosebire de urite... Ele plac insaflacailor nu tocmai frumosi din partea locului, $i

in acest colt de patru-cinci sate linga Dragasani se

1 S-au reparat (1916) (n. a.).

94

si

garilor,

pastreaza'. vechea dating ca gospodarul fure ne-vasta, cu voia sau fara voia et, prin vreo ceata deprieteni, si sa, traiasca o vreme necasatorrci cu pradavitejiei sale.

Valea pe care o strabate trenul, mergind in susla deal", e lunca Oltului, care se vede din cind incind alb, destramat in peteci, printre salciile dindreapta. De o parte ai Argesului, de altaal doilea sir de dealuri, cu serpuwea mai chinuita.Ele se apropie tot mai mult, facind sa piara pe alocu-rea lanurile de porumb, crimpeiele de vie neingra"-dite ale faranilor : in locul for acuma livedea cuiarba frageda, spalata de apa, zavoiul salciilor albi-cioase, citeodata si gradina bulgarului sau si aromanului, ca pe la Dra6sani cu capetele devarza infoiata.

In tren, care geme de lume, in ca'rute, in cari,pe jos, satenii alearga spre cistigul, cumpara-

turile si ispitele bilciului de la Riureni. Toata lumeae neobisnurt de gatifa : zavelcile au flori mari stra-lucitoare, camasile slot batute cu fluturi, pieptarelescinteie de fir, care atirna in firicele dese la capatulfotei. Tirgovetele si-au pus palariile cele mai marisi rochia de matasa.

Ca un val de pinzal albs, sinelie, stropita, cualbastru inchis, cu rosu, cu negru, boltit ici si colode umbrele, drumetii de dumineca se coboara, zgo-motosi, la halta bilciului. Soseaua e,plina, in fata-,de covergi de coceni, de pravalii trecatoare acoperitecu sindila, de baratce cu calusei, de prajini cu stea-guri.

Petrecere bun. ! Tot inainte spre Jiblea, de-a lun-gul Oltului pe care-1 treci in Arges, ca sa to intorciiarlsi in Vilcea. Cu toate ploile din urtna, larga apsala'ptoasa", unit intr-o singura albie, e mai pu %in ras-fatafa decit Siretiul, mai putin yioaie decif Mol-

9511*

sa"-si

tnallimile

6'156,

dova limpede, mai rau imprejmuita, mai slabs decitputernica Bistrita cu malurile rupte. Nici acuma p-aszice Oltul mare".

Jib lea e in Arges, intr-un pravalis de dealuri deasu-pra Oltvlui. Marea gars de c=a-lramida aparenta seindreptateste intructtva prin aceea ca de aici se mergela Calimanesti si Cozia.

De fapt, nici nu sint trei locuri deosebite acesteaJib lea, Calimanesti, Cozia, cu toate ca toanaemintului pietros, rupt in culmi cu zimtii grosolani,to impiedeca sa le vezi in sir.

Jib lea merge pins in Oh. Case care nu samana.cu cele de la vale, bune case de lemn, cu negre aco-pereminte tuguiate, din sindila ingrijit asezata, cu prid-vor pe stilpi si feresti luminoase. Biserica veche, in-cunjurata cu un zid jos, de bolovani, a fost claditade iznoava mai daunazi intr-un chip incapator si im-podobit.: ea se vede din departare cu paretii ei gal-bent-deschis, cu turnu-i de zid.

Oltul curge intre maluri nisipoase,samanate numaiici si colo cu salcii. El rasfringe in valurile-i domoalejalea. cerului noros, din care se scurge ploaia, marunt,indaratnic.

Pe malul cellalt intri in strada Calima'nestilor, carese intinde de-a Lungul apei. Cladiri taranesti cu co-pereminte intunecate, pareti albi si flori la rind incerdace.

Ea trece pe linga otelul bailor, cladit in stil dye-Tian, cu lunga fataca impodobitl din lemn, sups unmunte malt, ripos, in care se infig arbori

Stinca goals razbate pe alocurea, $i aceeasi stin-ca-si rinjeste lespeziLe pe malul argesean, care e totasa de malt $i acoperit cu acelasi vesmint trentarosde copaci tinerit Apoi un, alt castel, drumul mergenecontenit printre vile cochete, printre pavilicanelocuri de adapost. Tarani tree, pe jos si calari oa-

96

Si

$i

meri uscati, negri,jcu chica. E aici o Sinaie a Vilcii,cu bolovani adevarati si fara foloasele ce Yin pen-tru Sinaia Prahovei din resedinTa regala si din gos-padaria darnica a Eforiei spitalelor.

o cotitura Oltului, si, dupa: un drumscurt pe sosea, Cozia se arata, cu cde trei turnuriale ei yi zidul alb, dres de putina vreme, al cladirilormanastiresti. Oltul e minios aici si-si framinta apelespumeginde pe virfuri de piatra, iar, pe un mal sipe cellalt, doua inaltimi impa:durite, cu fruncile col-turat., par doi zmei intaritati ce se rapid until im-potriva celuilalt.

La stinga drumului, pe o inaltime, linga o Casutauncle st'a urmasul smerit si s'th-ac al falnicilor egumenide odinioara, si linga o vita noual pe care episcopulde Rimnic, Atanasie, a cladit-o mai daunazi, pri-vigheaza bibericuta holnitii, de o final armanie veche.Supt o frunte cu doua rinduri de ocnite, un stilpBros, de caramida, sprijine pridvorul, din care dalin biscrica o usa impodobita cu sa'paturi in lemn.De fur imprejurul zidirii, in forma indatinata a cru-cii, alearga ocnitile lungareve prin care se desrlaidpttine feresti inguste,,. Jar sus se intind mai multerinduri de zimti in caramida. Lucrarea toata: e fa-rm)" din dra:mida pusa in lung si in lat, pe rind,inchi(a" intr-uns, cimenit tare si samanata cu bucatice piaua taiata.

Ea pastreaza vechea zugraveala% foarte frumoas-1asernenea cu aceea de la Slatina in Moldova

din care se desfac, pe partea dinauntru a picioruluide aid dint pridvor, chipurile incununate ale luiMircea -voda si fiului salt' Mihail, care e un copil

amindoi in vesrnintele apusene ale vremii Jor,luate, de bung sama, dupa cea dintii zugraveala abisericii celei riiari. 0 panglica de inscriptie .ce in-cunjura sus pridvorul spune ca intemeretorti biseri-

97

iTrmam a

inca,

cncii au fost Petru-voa zis Petru de la Argossau Radu Paisie, domn ping la 1545, si fiul sauMarcu, si prin urmare din timpul for via sfintii dinpridvor si aceia dinauntrul cradirii care se boltesteputernic supt turnul rosietec. Ctitorii se vad in minastingy a naosului : Petru, in haina verde de brocardde aur, blanita cu cacom, cazind peste o alta rosiecu flori tot de aur, Marcu, $i el incoronat, in bro-card albastru, tot asa branit, peste o haina dedesuptrosie ; doamna Ruxandra, so %ia lui Radu, vaduva-intii dupa Radu de la Afumati si deci fata stralu-citului Basarab Neagoe, poarta cercei mari de aur,din cari atirna lanturi- ping pe umeri ; haina ei debrocard alb e impodobila la piept cu o placa tesutain fir, si doua galoane de fir ii &int cusute pe umeri ;tot astfeL e imbracata si fiica nevristnica a domnu-lui, Zamfira, numita asa dupa, o ruda, Zamfira luiMoise-voievod.

Biserica mare e peste drum, in vale, avind in apro-piere Oltul. De jur imprejur o cuprind cladirile delocuinta, cu cerdacuri boltite pridvoare pe stilpi,care se obisnuiau in veacul al XVII-lea, spreAcum, eleve din azilul Elena Doamna petrec aicivacanta, supt o supraveghere care lasa de dorit, side dotia luni de vile ciripiri obraznicute rasuna ne-contenit acolo unde cuviin ;a patriotica omenia arccre sa fie desavirsita liniste. in jurul mormintului,vechi de peste cinci sute de ani, al lui Mircea, carea intemeiat Tara Romaneasca. 1

...Si care a cladit $i Cozia, supt padurile de nucisalbateci, care au perit demult. Dar cladirea lui selipsi" spune pisania de la 1707 den podoabaei cca dintii, pentru multimea anilor" ajunse cu

arlugArii au revenit demult, dar nu §i buna gospod5rie (1939)(n. a.).

98

si

sisfirsit.

si

si

totul clarapanata. Neagoe Basarab fy cel dintii carese gindise la ctitoria strabunulm : o mare pictura,de dating apuseana, se asternu linga cea marunta,in cadre pe fond albastru, din pronaos. 0 nouaprefacere opri mersul ruinei, la doua sute de ani dela intemeiere, in 1580-1590, cind, supt Mihnea vodaal II-lea, egumenul Amfilohie ridica din nou, pelinga biselica mare Si bisericuta Sfintilor Apostoli,un paraclis al Adormirii Maicii Domnului, care s-apastrat pe urma si in zidaria cea noua'a chiliilor.Peste citiva ani se ingropa linga Mircea batrinul acarui piatra de mormint er poate, ca si astazi,numai un bolovan ros de once inscrip%ie 1 ne-rtarocita mama a lui Mihai Viteazul, calugarita Teo-fana, moarta cinci ani dupal uciderea fiului ei.

Apoi Brincoveanu ajunse domn al Tarii Roma-nesti si, luind in primire scaunul lui Mircea, el facupentru lacasul de odihna al acestuia ceea ce nu fa-cuse celalt mare innoitor al trecutului in zidirile luisfinte, Matei Basarab. El se hotari sa zideasca laloc cu cheltuiala sa Cozia $i dadu aceasta sarcinaunuia care o putea intelege bine, lui Antim .Ivireanul,mesterul cel mare in aducerea la indeplinire a fru-mosului. Antim, care statea pe atunci in apropiere,fiind episcop de Rimnic, se puse la lucru, orinduindtoate dupa planurile sale. Intrebuintind toate cu-nostintile sale despre arhitectura bisericeasca a ro-manilor, el dura pridvorul boltit, cu patru stilpi inlat si cite doi in lung, facuti din piatra vargata prinsapaturi in toata lungimea ei si impodobita sus sijos cu flori. El refacu de jur imprejurul bisericii informa de truce ocnitile in doua caturi, ferestile acaror veche sapatura de vulturi cu doua capete ra-

1 Comisiuneg Monumentelor Istorice a refacut mormintul(1939) (n, a.).

99

mine totdeauna o minune de inchipuire in plan,de gingIsie in lucru, $i cu florile rasaritene ale vre-mii sale cirpi Daces nu el dadu ocniti-lot de sus un chenar de sculptures cum nu se maiafla. aiurea 4i-1 prinse cu piaci sapate, al ca.ror mo-del se afla la manastirea de Arges, lui i se dato-reste eleganta simian', a turnului din mijloc, asupracaruia se opresc privirile acelui ce descopere, in va-lea ei ocrotita, cozia.

Astfel s-a mintuit de peire, prin cheltuiala celuimai bogat si mai darnic domn si prin ingrijirea mi-tropolitului romanesc care a_ inteles mai bine fru-museta, ctitoria lui Mircea, sfintita totdeauna prinmormintul lui pe care not astazi nu-1 mai putemimpodobi dupes cuviinta, ca unii ce nu-i mai lute:-legem pretul.

5 RWRENIL GOVORA, .ALINASTIREA D1NTR UN LENIV.SURPATELE

lnapoi la. Rimnic in vagoane cu ferestilemate de ploaie, prin intunerecul negru ce cade gra1-bit din cerul cenusiu. Si intiparirea placuta acuratului oral cu arbori multi, cu frumoasele bise-rid reparate, impodobite cu turnuri de zid.

A doua zi urcam pe jos dealul CetAuii. A stiutce face acel care 1-a ales, in veacul al XIV-lea saual 'XV -lea, pentru a palzi Noul Severin din vale,care ajunse resedinta olteara a domnilor, scaunulobisnuit al banilor si al celor de-ai doilea mitropo-liti ai tariff.. Ciari grele serpuiesc pe pieptul umflatal idaltimii singuratece, cei ce stiteau sus inziduri care s-au surpat demult, Inca din vremea

100

stirbiturile.

lui

lacra-

jails;

1i

Radu de la Afumati cel ucis pe aceasta culme, icibiseric5. puteau pravali lesne dusmani in vale.

Acolo curge Oltul, care se desface din desisulsalciilor ca frinturile unei late sa'bii cu otelul stra-lucitor. Iar dincolo de luciul apei se string, in pazacopacilor, albe, casele Rimnicului multeleturnuri. Un F. oare rece le face s5. scinteie.

Biserica omorului din 1529 s-a surpat, si nici nu.se mai pomenea de dinsa, cind, pe vremea lui Ser-ban Cantacuzino, evlaviosul mitropolit Teodosie

noua cadire cu pridvorul pe stilpi usa in-cadrata In sculpturi far'a frumuseta., de o piattitare. Iar ce se vede asfazi e numai o prefacere demitropolitul Nifon al lui voda yStirbei. Cei ce aulucrat la reparatie crezura 61 -se cuvine a pune ve-chea pisanie ;es in zid $i ridica o alta, care pro-sraveste pe ctitorul cel nou.

Cerul e burdusit de nori negri cind apuca".m dru-mul spre Govora. Dincolo de podul peste ripa seac'S,drumul trece pe supt dealurile de nisip, goale sauacoperite in pace cu tufisuri arbori razleti. Lastinga se vede o bucata de vreme Oltul, pe lingacare trece linia feraa. Riurenii intind o lungs pan-glica de case albe, de copereminte rosii : se va'd stea-gurile ce flutur'a deasupra cladirilor bilciului.

Bilciul e st'apin pe tot tinutul : urmarile lui le vezipretutindeni, drumurile toate sint ale lui. De laamiazi ping ya sears am stat, putem zice, in_fatabilciului. L-am recunoscut in raritatea tra'surilor,in pretul de douazeci si cinci de lei pe zi ce am tre-buit platun, in zabava.bujarului. va'd acum incarele cu doi $i patru boi, care se.intorc inearcate,in -caruTele ce duc pop, invaii"tort, fruntasi ai sa-telor, in natisancele-omnibus, cu coviltire de pinza,pe care le mina, totdeauna pline, un conductor ce

101

rosii, si

si

si

sa /I

,

si-a strins musterii sunind din trimbita. strigind :fine mai merge la Riureni, domnilor ?" El a scosdin infund'aturi de stinca, din vai inalte, pe mocaniicu aciula cit un stiubei, cari, infasurati in mantiialbe, cMresc greoi pe caii nalrunti, cra'tinindu-si ca-petele dupa trap. El a pus pe ci-estetul farancelor invesminte de sar&atoare legaturile cu postavuri, cuzeturi 5i cu cite altele, chiar cu plapome. El a aduscirciumarese cochete la hanurile din drumul mare 5i afacut ospataxii din atitea case tarainesti care se afla incalea riului de oameni. El a ridicat bordeie de lemnpentry tiganii cari potcovesc caii $i boii drumeTilor.El face s'a se intilneasca aici cumetrii din sate asa dedeparte unul de altul. El rupe postul cu citeva zileinaintea Sintamariei. El a toropit pe cutare gospo-dar care zace ltnga sosea, $i tot el a muiat picioareleatitor calatori cari vor dormi bine inainte de a seintoarce acasa. El a raspindit neastimpa'r, bucurie,belie paguba intre to-0 vilcenii.

Prin casutele rau ingrijite $i cam marunte ale sa-tului Govora, spre manastire. Ea se vede din sosea,cu -turnu-i mare, alb la intrare ; la dreapta si lastinga lui pare a se revarsa carimaturi sure cu fe-resti mici negre. De jur imprejur, pe deal si in vale,e un stralucit bielsug de verdeafa.

Ai crede ca poteca pe care apuci, la stinga dru-mului, to va duce la o gramaa de mine, care sa maiinsemne locul unde a lucrat acum trei sute de anitipografia lui Matei Basarab. Ramii uimit cind vezica dincolo de bolta turnului alb sint chilii cu to-tul curate 5i intregi, cu ferestile for drese stilpiifrumosi ai cerdacelor ; malul de nisip e inta"rit culespezi. Biserica, bine pa'strata, se ridia albs in mij-locul verdelui tinar : o alee de vita de vie inearcaticu struguri duce la intrarea ei.

102

si

$i

si

Aici a fost intii o bisericuta saraca. Apoi Radu celMare, cunoscutul domn bisericos, a facut-o din nou,poate pentru intliasi data in zid. Temeliile acestei'cla-diri se vad st astazi linga aceea care a inlocuit-o. Brin-coveanu veni pe urma, si supt ingrijirea lui Antim saua lui Ioan, arhimandritul ctitoriei sale din Hurezi, sedura, cu sase ani inaintea Coziei noua, biserica deastazi, cu pridvorul ei pe stilpi, usa frumos Inca-drata cu piatra, si ea insasi bine sculptata in lemn,cu briiele, ferestile-i cu chenare sapate si turnurilecele doua de zid toate in stilul impus de AntimIvireanul noii arhitecturi religioase muntene. Din ve-chea zidire n-a ramas decit o piatra de mormint dela 1570, si tot dupa ea s-au luat chipurile lui Radu,cel Mare si doamnei Catalina, sotia lui. El se in-fatiseaza cu lungi plete buclate, intr-o mantie de bro-card rosu, blanna cu samur, care cade peste un yes:-mint vetde, cu guler rosu, briu rosu si mineciimpodobite cu adausuri rosii, si cu cite un sir dealbe margaritare ; cizme rosii, de coloare obisnuita laimparatii crestini ai Constantinopolei, it incalta.Doamna, incununata, infasura capul si gitul in-tr-un lung val alb ; peste o rochie trandafirie e im-bracata mantia de brocard rosu, blanita cu samur.

Indarat ping la capatul satului, apoi peste sineletrenului, peste cursuri de apa limpezi, care fug ra-pede pe prund, printre aceleasi case de tesatura delemn acoperita cu lut. Dealurile se tin de amindoualaturile. Catre sfirsit, ele se acopar de paduri, pe cindin vale pasc nesfirsite turme de oi, care rup linistitverdeaca ierbei fragede. In fund, peteci de nori albiatirna pe coastele -muntilor albastri ai

0 perdea de arbori, care ascunde o padurice, taiedrumul. Si, cind ai strabatut paduricea, ai in stingacoperemintele de sindila ale Manastirii dintr-un lemn.

103

isi

Bistritii.

Odata bisericuca de lemn. va fi fost in adeva"rscobita intr-un singur trunchiu de stejar urias. MateiBasarab o innoi apoi din zid, pe urma ea se pre-

dupa asarn'anarea bisericilor lui Brincoveanu,prin dorinTa lui Stefan-vo6 Cantacuzino de a in-trece si in aceasta privinfal pe nenorocitul sau inaintas. De atunci, din 1715, yin si frumoasele cladirimanastiresti, cu bolTi si stilpi mestemisi.

Apoi tot mai sus, pe rind pe sosea si pe potecipraPa'stuite, printre maluri de nisip risipite, _carepentru aceasta s-au numit Surpatele. StrabaIi un lungsat bunisor, de romAni foarte frumosi si de hizi ti-gani plescari : sunetele tala'ncilor si inaintarea celorpatru cai inhamaci doi cite doi scot din case...pc maitati locuitorii : femeile privesc la garduri, copiii ci-ganesti umbla gifiind dupa gologanul Joiarului",iar o ceata de sateni vine sa vada oaspetele in curteabisericii.

Cladirea aceasta se datoreste doamnei Marica aBrinaweanului, si deci tipul de la Madastirea din-tr-un lemn si din atitea altele se intimpina. si aici.Vranii au pus claunazi mina de la mina si au dresce se stricase in armonioasa biseric51. Dar chiliile sintmai cu totul in ruing, si e o durere sa vezi cum serisipeste aceasta veche si scump5. zida'rie. Acum dou'ai-zeci de ani, ca;lugaricile de la Surpatele treziei camalul se va ruina : ele capa'tara de la chmuire voiesa piece ; pentru a desa'virsi batjocura, aceeasi cir-muire vindu carmida zidurilor, ce incepeau indatassa cada, si astfel se ajunse la starea rusinoasa deasta'zi. 1

1 Asti zi Comisiunea Monumentelor Istorice a refacut complectmanistirea (1939) (n. a.).

io4

facia,ii

se

6. .1111REZIL BISI PJTA ARNOT4

In valvrile arnurgului cenusiu si trist coborim dea-lul surpat lasind la stinga Manastirea dintr-ualemn, luam un aft drum, prin paclurici, care e alHurezilor. °data cu noaptea ne gasirn intr-un satde case inalte ca acelea din Mussel : e Pausestii deOtIsau, care trece insa rapede si se pierde in noapte,Cara se intorc, femei $i fete aduc vacile acas'ar ta-ranii aprind portile de lemn cioba-nasii pazesc linga focurile rosti ce palalatesc in mar-genea porumlnstilor ingus-te. E miscarea si buna starea unui sat de vechi rnosneni.

0 circiuml in codru, apoi suis, in intunerecul princare se imprastie cite onaza. slabs de lung strecurataprin non. Siruri de cars se tirasc pe sosea, in stri-gatele de tndemn ale drumetilor, to slumele groso-lane ale celor ce au petrecut la Riureni ; o nati-sanca% venind tot de acolo, suns talancile in urmaneastr'a : birjarul ra'spunde pnntr-un chiot, oprin-du-se, unui chiot trist ce se ridica de jos, din padure.0 impuscatura departata trasneste lasunind. Mai in-cola, la o piu5, unde se opresc caii pentru adapat,se aude in neagra anguratate pustie fosnetul rapezaal apei si bufniturile surde ale maiurilor pe sumane.

Oamenii sent buni, imi spune birjarul, $i, inadevar, in local unde e mai multa liniste moareato femeie singura, strinsa de frigul aspru in mantia-ide aba, mina incet boil spre casa.

Acum ne coborim la dreapta, pe un drum de vale.Case taranesti intunecate, ici cok focuri pilpiindinamtea ler, gazormte prinse in-cut, luminind golulca'marutelor. Sintem, in sfirsit, la Hurezi. Intram pesupt turnul boltit, suim drumul de bolovani intre zi-duri, vedern lumini fuginci, trecem supt alt turn, din-

t05

si,

tig5ri in s5pat,

isi

si

colo de care, de-o parte si de alta, sint maxi cladirivechi, si in capul scarilor ne primeste maica starita.

Doamne, ce frig a fost afara !Cel mai bogat si mai stralucitor dintre domnii ro-

mani, Constantin Brincoyanu, a voit sa intreaca, princheltuieli mai mart decit oricare se mai. facusera 'Anaatunci pentru manastiri, pe toti inaintasii sat, cladindun nou lacas, fara pareche. Ruda lui de aproape PirvuCantacuzino, a primit insaronarea de a supraveghealucrul zidirii sfinte, al carii loc fusese ales in codriinestralatuti numi%i ai Hurezilor sau Huhurezilor,dupa pasarea de noapte ce se salasluia in ei si umpleasinguratatea neagra de bocete. Varul domnului dadugata paretii in 1692, dar zugraveala nu fu mintuitadecit dupa moartea lui inainte de vreme, supt ingri-jirea lui Cernica $tirbei, la 1694. Indata incepea lu-crul la paraclis, care se sfirsi cu totul peste doi ani,si, ca sa fie aqturi cu sotul ei la fapte bune, doamnaMaria sau Marica facu, tot atunci, din banii ei, bol-nita din deal. Peste amindou'a aceste zidiri, insprav-nicul fu Joan, care avu norocul de a c'alauzi timp detreizeci de ani ca egumen manastirea de catugari a Hu-rezilor. In acelasi timp, o cingatoare de chilii incunjura biserica, paraclisul era cuprins intre chiliileacestea.

Manastirea a avut si timpuri grele, si, odat'a, inr5zboiul din 1787, caii nemtilor, ai turcilor, cari serazboiau intre dinsii pe socoteala si pentru .impartireanoastra, au mincat fin hrapit intre zidunle bolnitiibrincovenesti. Peste aproape un veac, caluerii plecau,si locul for era luat de maicile de astazi.

Dar, ca nici intr-o alta parte, toate s-au ,,pastrataproape cum le-a lasat intemeietorul. $i astazi pri-vesti cu admiratie biserica in care st-a anus culmeamestesugul de a zidi de pe vremea lui Brincoveanu.Pridvorul e sprijinit pe zece stilpi, mai largi la baia

106

si

si Impodobiti la amindoua capetele cu foi de acant finsapate ; in fata lui sta un amvon de intrare, pe dpialti stilpi canelati, avind acelasi fel de capitele ca sipridvorul insusi. Pe fatada si de jur imprejurul zidiriisint linii de zimti, apoi un rind de ocnite rotunde,inchizind cercuri impletite ; dupe aceasta doua ciu-buce simple, alt rind de zimti, un colac mare sculptat,ca acel de la Surpatele, si alta tivitura cu zimti. Pelaturi si la altar se mai intinde un sir de ocnite pa-trate. Cinci feresti de fiecare parte, cu cadrul sculptat;sculpturi, mai frumoase decit in orice biserica mun-teana, are si -usa, ale carii canaturi sint din lemnlucrat ca o horbota. Doua turnuri cu ferestuici abiacrapate in adincul ocnitilor se urmeaza in lung. Prin-tr-un adaos colturat inaintea alcarului biserica dobin-deste o lungime mai mare decit cea obisnuita.

Dupe aceleasi norme de arhitectura, deli mai ieftensi in hotare mai mici, sint facute paraclisul si'bolnita.

Dar ingrijirea inalta a podoabei nu se opreste aici.Stilpi de toate felurile se gasesc in cerdace si in salelechiliilor. Cei mai frumosi, impreuna cu alte sapaturi,sus si la scare, se aduna in cerdacul staretiei vechi,care face parte acum dintr-un spital taranesc ca vaide. capul lui 1. Aici sint stilpi impletiti, sapati custerna tarii si cu vulturtil bicefal al Cantacuzinilor,sint lei si flori si pasari si arabescuri, cum nu se poatemai dibaci si mai elegant intretesute. Nici NicolaeMavrocordat la Vacaresti n-a dus astfel de frumusetiOA in odaile de locuinta, multamindu-se a sprijinibiserica pe stilpii s ii, si mai bogat infloriti de sculp-turi.

ZugraVeala veche e pastrata in toata puterea sivioiciunea ei, si pe paretii din pronaosul bisericii se

pe linga Brincoveanu, cu doamna si copiii, in

1 Apoi s-a reficut ca resedinta regale (1916) si ea dispa'ruta(n. a.).

167

portul ra'sa'ritean din vremea lor, toate rudele dupatata si dupa mama, $i chiar mosii si stramosii", pinsla Neagoe Laiota, cu pletele in zulufi si -haina debocard taiata la piept de dunga de our a patrafirului.

Iarasi pe drumul ce nu se vede decit la chiva pasi,intre inallimi samanate fara rinduiala, pe ltnga po-rumburi 'Lake, case de Tara albe si perdele usoare depadure. Mergcm, dupa intoarcerea la Costesti, satmare de munte, cu locumtile larg raspindite, spre Bis-trip.. De departe se vede catapiteasma de muntesupt,,care zace manastirea ; sus, nori albi se scamo-seaza, indesindu-se spre virf, pe care-I acopar cubumbacul lob albicios.

and ai valzut manastirea, esti chiar la poartaSamana cu Dealul, fiind $i aceasta o cetatuie yap-sitain galben, cu un puternic turn modern, cu o cu-pola de metal care se vede departe. Si acum Innoi-torul e Stirbei-vocla, dar, fiindca domnului ii placeasa petreaca vara aici, la racoare, nu numai ca s-auinaltat cladiri intinse pentru locuinta odata erain ele scoala de subofiteri, iar astazi orfanii invata--torilor Invata clasele primare intr-o parte a bogatelorhicaperi dar si biserica a fost pregatita ca bisericaa Curtii.

In cei din urma ani ai veacului al XV-lea, fratiiCraiovesti, stapini ai sesului jiian bani olteni unuldupa altul, intemeiara Bistrita paraclisul ei : ceadintti trebuie sa fi fost, bolnita Coziei, aceastacladita dupa vreo jumatate de veac ; cellalt pastreazasi astazi forma de casuta purtind in brace un pridvor.Dupa stingerea nearnului ctitorilor, Brincovenii,ruditi cu acestia, au avut ocrotirea Bistritii, care pas-tra acele ziduri de cetate ce silisera pe Mihnea celRau a intrebuirrta tunuri impotriva for $i din care sevad unele male, alcatuite din bolovani caramida.

108

i

,ca

in-

et.

gisi

gi

tare, la margenea zidirilor de asfazi. /na. din 1683,cu cinci ani inainte de a fi clomn, marele intregitor almotenirii de arts religioas5 a trecutului ConstantinBrincoveanu, innoi Bistrita. Ea tinu astfel vreo suta$i cincizeci de ani. Reparatia lui Stirbei nu are nimicdin cl5direa lui Constantin, care va fi s5m5nat cuCozia. 0 biseric5 modern5 fu ridicat5 din ternelie ;in ea se p5streaz5 ast5zi r5m5sitiTe sfintului GrigoreDecapolitul, in racla de argint aurit pe care a d5rurt-oalt Constantin Basarab ", Cirnul, locul celei res-pite 4i a celei de lemn, ficut5 din porunca lui RaduMihnea. Dar platra de mormint a puternicului banParvu a fort g5sit5, si ea se pastreaz5 astazi intr-ocamera a clopotni %ei. Pentru vechiul viteaz si ctitornu mai era loc in zidirea de parades a altor timpuri.

La doi pasi de man5stire e stinca, malts, goa15,aspra. ; in ea se sapI o pester5 care a sc5pat nu osingur5 dat5 de falhari si de davalitori str5ini si co-morile sfintului si viata egumenului, a calugarilor.Jar, sus de tot, acolo unde atirn5 negurile, deosebestiprin ele, ca o lung5 pates alb5, Arnota, care stralu-ceste de departe, in noapte, calatorului.

Drumul merge .prin c5r5ri de sat saxac, prin pr5v5-lisuri de" bolovarn, prin poteci de p5dure rar5, nou5aptusite cu frunze ruginite. A plouat, si lupti, urcin-du-te, nu numai cu rapegiunea coastei, ci $i cu lune-cusul cleiului negru. E o mare eacere trist5, pe care orupe numai 15tratul h5rt5gos al vreunei javre, fos-netul unui mocan aciular, care se suie pe calu-i ma-runt. Pentru citiva gologani, un fl5cau rupe din po-mii livezii crengi mari brobonate de prune brumarii.

Am ajunsin sfirsit. Iarasi turnul si zidurile dinvremea lui tarbei, care seatea prea aproape de Arnotaea s-o poat5 uita ; dar, mai mult nelocuite caciealug5rii au fasat ca urmasi numai doi b5trini paz-nici ele cad pe incetul in ruins, abia dupes cincizeci

109

in.

BisericuTa, spoita mai daunazi, are tipul curat alcradirilor lui Matei-voda, caci Brincoveanu a dres aicinumai o fintina. Pridvorul e inchis ; pe laturi,cite trei fere5ti, ocniTe rotunde, deschise sus, iar inrindul de jos inchise ; un singur ciubuc mijloc, farasapaturi. In pronaos doarme intr-un mormint inalt,de marmura, cu sapaturi ce infati5eaza tunuri, tobe,semne de razboi si sterna Tarii, Matei Basarab, iubituldomn parinte batrin. La picioarele lui sta Danciuldin Brincoveni, ale carui ram.4ice au fost aduse dinMitropolia de la Alba-Iulia, uncle Danciul perise pevremea lui Mihai Viteazul, de fiul sau acesta, Matei-vocla. Tatal $i fiul odihnesc singuri, in mica bisericade munte, incunjurata de neguri, batuta de ploi giasigurata, prin greutatea si primejdia potecii ce ducela dinsa, de lacomia strainilor dusmani. tatrinul roo-can ce intimpin la intors, suind calare, pare umbra bu-nului patriarh ce rataceste inca in aceasta pustietateaspra, prin care BistriTa se izbete ciudoasa, cu iulileape de argint.

Apoi intorsul la Rimnic, printre card, caruce ca-:ravane de munteni in mantii de aba, de femei in hor-bote. La hanuri, tiganii cinta viersuri de jale, 4i lumeamestecata se inghesuie in odai. Mini e Sintam'aria,clod bilciul de la Riureni stringe mai maci oaspetidecit totdeauna. Sind de pravalii $i cocioabe scinteiede foarte departe in lunca despadurita a Oltului. andRimnicul apare si el, ca un manunchi de lumini, enoapte de-a binelea, frig... Inca,un ceas, $i iarasicataractele cerului se vor deschide pentru lunga, trista,ingheTata ploaie a toamnei timpurii.

Ila

la

si

si

si

7. PE OLT : CORNETUL

Spre granita. Calea ferata merge intli pe parteavilceana a Oltului, se stramuta dincolo in Arges si re-vine iarasi, catre sfirsit, in Vilcea.

Oltul... Ce idei marete nu desteapta el in minteacui nu 1-a vazut niciodata ! Marele riu care &a nu-mele unei .0.6, care desparte doua climate, doua in-fatisari deosebite ale pamintului nostru, Oltul mare",pe care-1 trece Tudor din Vladimiri, Oltul ale caruiuncle spumegate" bat, in poezia lui Alexandrescu,vechiul zid al Coziei lui Mircea Intemeietorul. As-tepti maluri---prapastuite, salbatece, hotar adinc trasde natura insasi, astepti ape invalmasite, vuind, cioc-nindu-se de malurile ce se naruie de loviturile ingra-madite.

Ei bine, nu. Chiar fara seceta care i-a ingustat atitde mult cursul, chiar fara arsita celor trei luni delumina cruda, Oltul nu e fluvial" visat de atitiadintre noi si cintat de pocti. El n-are un pat adincrupt in pamint, si maluri romantice nu-1 ingradesc cuun farmec salbatec. Maretia se afla la noi numai intriumfala inaintare a Dunarii imparatesti sau in cul-mile de piatra goala ale celor mai inalti dintre Car-pati. Numai acolo. Altfcl natura romaneasca e bogata,felurita, plina de farmec si de noutate, dar buns, prie-tenoasa, fara sublimitati tragic; asa cum e si poporul;vioaie, schimbaroare si luminoasa ca si dinsul. Oltulare ;crmuri, nu maluri, o albie de prund, iar nu osurpatura a solului sau un intins pat pentru ape largi.Adincimea-i nu infioara, si sirene de ispita si nenoro-cire, Nercide mincinoase, nu pindesc in fundul intu:necat al valurilor, ci numai pasari de apa, micute sineobosite, isi racoresc aripile in apele lui mai multplumburii decit albastre sau de un verde vesel. Abia

111

aci si. colo spume, unde cursul se ciocneste de dintiide platra at solului attta zgomot alergarezglobie ca la un torent din valea Prahovei. El trecelinistit inainte.

Ca riu insa% Ca torent crescut in lunile de prima-vara sau de toamna, 'e altul : un urias nebun, caresludge arborii, care leagana bolovanii ca niste juca-rii, care izbeste minios zidurile manastirilor ce-i punstavila 4i ameninta sa rupa panglica de prund acope-rita de dungi de fier care formeaza drumul cel mareal timpului nostru. Dar aceste groaznice dovezi deputere nu le da el, riul, din avintul izvoarelor sale,ci ploaia revarsata din norii darnici si torentul ce senaste dintr-insa. E o Mare furie strains, trecatoare,pe urma careia ramin apele plumburii, curgind lin peprund, in albie ingusta, spre Dunare, care se faceasa de Ina: grin alte ape, din OA unde soarele is maiputin din riurile pamintului.

Nici manastirile n-au o infatisare intunecata po-trivita cu amintirile ce se indreapta necontenit sprezidurile lor. Cozia lass sa se vada un zid alb ciuruitde ferestre, o cupola acoperita cu tinichea, mai de-parte o alm biserica, parind mica. Manastirea aceasta-lalta, Cornetul, al carii zid face parte din turttlulcaii ferate, e mai neagra poate de fum decit de ye-chime. Cu toata batrinetea lor, cladirile acestea putininalte, larsal puterea de impresie a artei gotice, reparatede pe la 1830 tnainte, albe, scinteietoare, sent mai multicoane zimbitoare decit privelisti care sa impuie si si-rasune adinc in inimi.

muncelele, inunjii, sint in acelasi ton impaciui-tor al sufletelor. Numai la Lotru vezi stinca goals,compusa din asezari paralele drepte sau oblice sau dinlinii intortochiate : galbena, sure, rope, ca in anu-mite parti de catre Adriatica. lnainte pins la Clineni

doua sate, in Arges si Vilcea, legate printr-un pod

112

$i

: nici si

de Fier pina la Cetatea Lotrului, un turn stir pemalul Oltului, pina la Turnul-Rosu, ale capii tencu-ieli farimate par in adevar stropituri de singe, inurma pina la Rimnic, muncelele, mai mari ca in Gorj,mai mici decit in valea Prahovei, sint acoperite deminanate paduri, in care in zadar ai cauta bradulinalTimilor salbatece, si adapostesc sate ale caror casealbe se vad stralucind ici si colo. Esti in Arcleal farasa-ti para ca in adevar ai trecut mun;ii.

La Cozia doarme Mircea cel Mate, -deasupra Oltu-lui, in care i s-au oglindit flamurile, supt padurile ceI-au ascuns si adapostit adevarata cetate a tariilui ameninlate. La Lotru se coboara in plute, se suiein vagoane scindurile cherestelei. 0 societate anonimaare exploatarea si stringe folosul. Un anonim" seafla in tren, ducind pungi de gologani pentru platalucratorilQr. [...]

Cc granita a fost aceea care, °data, despartea, laOh, Ardealul de Tara Romaneasca, de cit mai rama-sese din vechea Tara Romaneasca libera, se vede lesneatunci cind, in alt drum, dupa razboi, pe la Turnul-Rosu, treci de pe plaiul robiei de- ieri in partile sta-pinini romanesti seculare.

Daca n-ar fi deosebirea intre vechii stilpi de pemargeni, ai crede ca to afli intr-o Tara pe care niet-

.odata vicisitudinile vremurilor n-au impartit-o. Liniasup ;ire a soselci trece intre aceleasi inaltimi rotunde,imense musuroaie asupra carora, si de o pane si dealta, macat aici, in vileagul oricui, nu s-a intins har-nica operatic distrugatoare a explora-torilor de pi-duri.

Iesi- din Boita, care, vechi punct de granita, vechecarantina si vechi adapost de contrabandisti, are, cuingustele-i drumece intortochiate, cu sumbrele casemai de lemn, ba chiar cu privirea biruitoare a sate-nilor, deprinsi a cauta poteci a se feri de paza, un

113

gi

caracter de cetate inchisa, si indata to prinde paceasolemna a marilor intinden nelocuite.

Nimic din freamatul Predealului, din intrecereaexcursionistilor fares ocupatie, din rapezirea camioa-nelor cu marfa, nimic din prietenoasa cale deschisia Brasovului supt vechiul castel. Nimic, iarasi, dininvalmasirea paduroasa a Bratocii, pins la care nuse suie suvita spumegata a Teleajenului, ramas inripa. Aici pare ca treci printre strajile incremeniteale vechilor.unasi adormiti supt scuturile pe care aucrescut aspri copacii codrului.

Impresia pe care o face in aceste parti de supt Si-biu tarammea romaneasca din Ardeal e a unor oamenibine tinuti de sasii staptni pe vremuri, pentru ca,facind parte din gospodaria for umana, era bine safie sanatosi si zdraveni. Mai putina mindne, rDai pu:tin simt de independents am vazut-o si in alegeriacum ani dar bung stare si, mai ales, do-rinta de o inca mai bung stare. Dincoace, in Regat,saracia\se vede de la inceput, $i ea va urma neconte-nit, Ora jos in ses, dar o saracie dirza, cu foc sal -batec in privire, saracia, despretuitoare de inlesnirilevietii, a ostasului de granita, pentru care casa delemn negru, cu cerdacul de stilpi, e ca un post depinda. Singele oamenilor lui Litovoi si ai mai vechiu-lui Vilcea, de la care si-a luat numele jude %ul, fierbeintr-insii. $i femeile au in privire indrazneala aspru-lui, macrului om nedomesticit, obisnuit sa se zbe-guie in libertate, cind hranit, cind flamind, cindbiruitor, cind biruit, dar neinduplecat in chiar infrin-gerea sa si gata,s-o ieie de la capat, caci ce pre areviata in sine daces nu-i smulgi emotule tari ale luptei !Si, iata, pe trupul vinjos al rarilor drurneti se revarsaprin aceasta Loviste, in devalmasie cu Argesul, splen-donle vesmintului arhaic, our si purpura, din portuldomnitelor marete ; valul slujbelor de incoronare se

114

citiva

coboati pe umeri tari si, cum una tine in mini floarearoie a muKatului care e in grand vechi ostaescsingele voinicului" ai zice ca de pe paretii bisericiimedievale s-a coborit chipul ctitoresc al fetei de voie-vod tinind in midi flori pentru fecioara hramului.

Intr-un rasare turnul, fulgerat de bombagermane, al Cornetului. Biserica intreaga e spintecatala altar de napraznica lovitura. Frinturi de oclajcliiprofanate zac prin colwri supt praf. Icoanele au dis-p.arut, arse de focul avangardelor degerate. In fund,intre zidurile roase de ani ale cetatii care oclafa in-cunjura celei dintli crud ale inceputului apa-rarii noastre din 1916. Le-ar putea ingriji baletii de la

cari sint trimisi la practice in solida zidirede piatrs" pe care Eforia a pus-o alaturi de biserica luiMarq Bajescu.

Inscriptia din 7174 de la Facerea lumii, 1666 dela Hristos, scrisa in piatea, pe vremea lui Radu-yoda.Leon, pe popa Stan din Balesti, cel mult grqit", aramas neatinsa, clara §i armonioasii, cum a taiat-oin piata mina deprinsa a parintelui. Opera de zugfa-vire a me.terilor refacerii din secolul al XVIII-lea,Mihai, Radu, lordache (1761) nu s-a distrus cu to-tul. De jur imprejurul zidului, care nu s-a rupt dezguduitura exploziei, se inira pa'trate de faianta-, decoloare inchisa, cuprinzind cercuri rotunde in jurulcelor doua linii incruciRte de la mijloc. Si mare; seridica turnul clopotnitei la intrare, cu_ zigzagul decaramizi supt coperi, cu punctele rotunde de smalt,care picura arcadele §i se imira de-a lungul zinttilorde sus.

La o intorsatur5, de drum turnurile dispar ca o ve-denie, inghitite in procesiunea fare capat a Odurilor.Pe margenea soselei se imbulzesc in umbra culmilorflori bogate rare. Din cind in cind, cum inaltimile

115

lumini§

hicasul,

$i

silviculturt,

se suie, piatra-si cladeste singura zidurile de cetatsmgurateca si misterioasa.

Din loc in loc semnele calvarului de singe : cruceasoldatului anonim, mort pentru tara. Au ridicat-o fra-tii de suferinta, nestimd adesea ce sa scrie pe dinsa,pe cind, in satul natal departat, cum am vazut-o,aiurea, in ses, cruci impodobite cu sfinli stilizali ar-haic pomenesc, in amestecul de chirilica Latina care$i azi se intrebuinteaza ,aici, pe acela care a mum de-parte fara sa i se tie locul de odihna, pe alocurea,linga fintina cu apa buna, in picuratul careia se adunaalbastri,fluturi setosi, tremurind in zbor ca niste su-flete grabite, crucile razboiului se string sarace, sme-rite, sfioase, una linga alta.

Cite un automobil sperie inceata caTatorietoare a faranului vilcean, cu caruciorul calupillui Caci aici nu mai e, ca in Moldova, ca in sesulmuntean, ca in Prahova, Tara incetelor strecura'ri alecarelor cu boi albi.

Turnu, zidire ingrijita, apare disparein mijlocul desisului. Mai departe, Calimanestil aruncao nota de modernitate, "care nu e lipsita de elegantain silin%a spre frumuseta a vilelor nou'a., care s-au in-multit atita in vecmatatea apelor lecuitoare. La Co-zia, unde un nou egumen earturar aduce griji maiinalte, nu se mai vad epavele omenesti ale revolutieidin Rusia, stramutate departe, in ungurimea OraziiMari. Vechile cladiri calugaresti, reparate dupa dez-ordinea haotica siimurdaria raspingatoare a nenoroci:rn acestor oaspeti trecatori, par sa astepte evlavie simunca, poate Koala, de care ar fi atita nevoie. Deo-camdata selucreaza cu.citiva elevi la saiaturi in lemn.

La bisericuta bolnitu ceva deconcerteaza pe cine ocunoaste de multi am, cu suptirele, inaltele ei liniimoldovenesti, cu neimitabila frumusefa a picturii dinintlia jumatate a veacului alXVI-lea. Privind mar

116

st

si,

rabda-si

innoita.si si

de aproape, -se descopere, uimit, motivul. Cineva s-aiscusit sa inchida pridvorul cu cadre de lemn galben,in care sent prinse acum geamuri colorate, si cu du-lapuri pentru carti..\S-au luat masuri ca sa se inlaturecaricatura.

Biserica mare, a lui Mircea, la capatiiul caruia ardefacha prmsa intr-o butucanoasa bucata de piatra fara661, tirzie, pe cind un coperemint nou, bine lucrat,acopere lespedea fara inscriptie, destainuieste lucrurinestiute despre originile ei. Pe din afara ca si pe dinlauntru, reparatia fundamentals a Brincoveanului aprefacut toad. Dar cu aterrtie isi poti da sama undea schimbat vechile linii din secolul al XIV-lea, undecentrafacerea a inlocuit oragi alul. Si sculpturile inpiatra de la feresti, cu vulturii si florile bizare, vinde-a dreptul din imitarea stingace a ornamentatieidin manastirile sirbesti, luate ca model.

Si tot mai adinc la vale pe Olt, care acuma nu-simai strecoara unda, cind larg. revarsata, oglindi pen-tru cer $i codri, cind furioasa de piedeci, aruncind iz-biri de valuri in piatra manastirii care s-a incumetatsa-1 domine. Vag peisaj, nici de munte, nici de ses:Si, pe linga vile Dragasanilor, colectie de circiumisi de case pretentioase in jurul unei vectii si frumoasebisericute, care- nu se vede din cale, ce subrede sategi ce oatnem nacajiti !

Ce lucru mare e de facet si aici, pentru ca demni-tatea cmului sa se ridice la frumuseTa naturii si larnindria trecutului...

V.

ROMANATI

1. SPRE CARACAL

Drumul la Caracal duce printr-o regiune pricuta,care nu e cu totul seasa. Porumbistea unneaza, ames-tecata cu locuri impadurite. Dupa doua staIii din-tre cave una are numele, azi hotarit prea arheologic,de Romula se ajunge la Caracal.

Tara Oltului, podoaba regatului roman, face ace-easi impresie buns ping la acest sfirsit al ei. Stradeleshit curate, acoperite din bielsug cu nisip : pompieriiorasului stropesc cu o darnicie care face pe trecatonsa paraseasca si trotoarele pentru a se adaposti incurti ; in schimb, stropirea cereasea lasa si aici multde dorit : dupal aproape tree luni de seceta se aduna,adusi de un vint rece, greoi nori sun, din cari ploaiapare ca abia sta sal se arunce lacorna asupra pamintuluiars, care o asteapta in haina de umili4a a prafului.Dar abia citeva picaturi, ca o batjocura, si apoi uge-rele vacilor hu Indra" se prefac intr-un supcire co-vor cenusiu care nu 6 nici bucuria soarelui, nici biel-sugul umed al ploii.

Casele, incunjurate de gradini si gra pustiul mur-dar al maidanelor care sa le desparta, apar vesele

118

si gatite cu flori la ferestre. E Sinta-Maria mica, siPrecista, care a acoperit drumurile Vilcii de cars ina-'mind agale, de calareti iu ;i, de drume ;i spre bilciuri,cu camasile albe, mintenele brune si fotele straluci-toare de fluturi, a scos la fereastra pretutindeni chi-puri frumoase, pline de vioiciune, de tarance, maha-lagi ;e si .doamne. E, intr-adevar, asupra intreguluioral, afara de unele vechi curti boieresti ferecate siparasite, o zi de serbatoare crestineasca, foarte pa-triarhala.

Ca pretutindeni, statul a inaltat, din cheltuialacam cu risipa a imprumuturilor de odinioara,rile tipice pentru o capitala de Jude; : se vede un1313 alat al Justitiei" sau mai bine fa ;ada masiva, cutotul disproportionata, a unei case cu doua rinduri,deloc mare, unde se da dreptatea de reprezen'antiizeitei cu cumpenele in mina, care sta cocotata pefa ;ada greoaie a micii cladiri. Apoi un gimnaziuincapator, pe frontispiciul caruia se ceteste cu o ade-yarata uimire acest ciudat titlu, care trebuie sa dis-para cit mai curind : Gimnaziul Joni; Asan ".lonit2 si Asan... Ce sa fie aceasta ciudat imparecherede nume intr-o ortografie ciudata ? Abia se dumeresteomul ca e vorba de imparatul vlaho-bulgarcares daca era fratele lui Asan, n-a fost numit nici-odata si de nimeni Asan. Iar acel care a fost Asannu se chema Ionita (nici Jonita") si nu ne privestedeloc. koala profesionala de fete e o casuta cu chi-rie, in care to intrebi cum pot incapea elevele (careprobabil ca sint) si profesoarele (care sint desigur).

Particularii ji-au modernizat in parte casele, ceeace- nu e totdeauna rau. Un bogatas din localitate acladit un frumos otel. Un sirb a dat micului oral unbun restaurant, unde in acea sara ofi ;erii de calarasisi rosiori, reuniti la manevre, petreceau frateste in su-netul muzicii militare din grading, amestecata cu CU-

.119

'

Ionia,

ruri de .soldati din regimentele tor. Infgtisarea meseiera frumoas5:, si lipsea poate numai si o suflare deideal, ca,,aceea care, la mesele ofiterilor austro-ungari,fi face sa se ridice toll, stkpiniti de un sentiment maiputernic dectt oricare, in clipa cind muzica incepeGott erhalte 1 i. cite un ba"trin colonel sau generalpronunfa numele venerat al impa'ratului.2-

Timpurile vechi de tot se pomenesc in imprejurimi;in Romula, sus, iar jos, spre Corabia, portul duna-rean, schela spre Bulgaria, in Antina ; apoi in legendaca'rturareasca a cezarului Caracalla, erou eponim al

-localit4ii, de hatirul irnpa'ra'tiei caruia statul, scoalasi limba literaa a scriu : Caracal, in loc de Carac5.1.In sfirsit, prin ruinele de curti domnesti: ziduri deca'rarrikri rare a inaiput, in timpurile for de interne-iere cind mai erau numai citeva gospod'arii dt ;a-ram si mai multe rase de bulgari, fugiti de peste Du-na're, uncle-i astepta pedeapsa turcilor pentru ispra'vilepiidalnice odihna de dupa lupte a lui Mihai Vi-teazul.

In grclinita din mijlocul orasului, revizorul scolara organizat o expozitie de produse agricole, care aratminunile cele mai -vrednice de luare aminte pe carele-a sivirsit gospo6lria invWtorilor. Citiva dintredinsii slnt acolo, de aseaz'a' lucrurile aduse de dinsii

rind li vorbesc de nevoia de a se stringe $i de dinsiira'in:4sitele trecutului bogat in datine proprii ale noas-tre, hirtoagele mosnenesti a caror lumina de in %elcsarde Inca la mormintul altor vremi, chipurile for serumineaza" de o sincet4 buna'voint'a. Cu adevrat inmiinile acestora sta bona s'almimsa a viitorului, pe care

1 Inceputul imnului national german pins in 1933 (n. ed.).2 aid s-a petrecut una din manic schitnbari fericite ale timpu-

lui : astazi armata este cel mai nobil corp constituit in sntittatearomaneasca, nicairi nu se consacra o munca mai metodica idea-lului inteles in forma cea mai inalta si mai grea (1916) (n. a.).

120

§i

ei,

bi

ei o aruna departe de ochii r'sp15.titorilor, si- citydeosebire intre acesti saraci, in cari incepe a se trezispiritul apostolatului, si intre trufasul profesor degimnaziu, de liceu, boierul care face politics si bani,crede ca," n-are nimic de InvAat $i multamnI ca'ruia,inainte de toate, spiritul unei culturi sr),:itoase, uneireforme morale, unei solidarit4i roditoare, spiritulmodern si patriotic al munch orinduite si avtnd oTina vrednicI, nu p5.trunde in orasele provinciei noas-tre, al c5.ror suflet se h6,neste cu gazete ca Adev?irul,ca Universul cu intrigi mizerabile.

Uitam teatrul din Caracal, impodobit cu stucaturisi inscriptii, teatru cochet, care cheama trupe fatici-toare si e o mtentie buns de care trebuie sa se tiesama.

2. mANAsTIREA BRINCOVENILOR

Drumul clue Brincoveni pleaca" din statia de le-0.turi Piatra linga Olt (numit'a de aceea ,PiatraOlt", deli e, de fapt. o Piatra Romanati), uncle marealinie munteara veche se taie cu linia noun care- de laCiineni duce, de-a lungul apei Oltului, la Corabia.

Statia, plida de zarys $i de amestecul porturijor,e departe de comuna. Pe drumul de iarn`a intre ne-sfirsnele cimpii albe, pe care le-a netezit, le-a ficutcu totul si cu totul deopotrivl bogata zalpaca deSfintu' Nicolae, pins la z`irife pierdute ca -tntr-unnun albastru, greu, Uri poezie, trece calea implial-teasc5, pe care austriecii au caruit-o, acuma doua sutede am, Olteniei. Pe margene ra'sar jigariti copacii

Aici am prey putin de schimbat. Universul s-a prefacut,cu vremea intr-o cetire serioasa profitabila (1916) (n. a.j.

121

§i

pe cari i-a impus o circulars ministerial da'una'zi.Nici until nu pare sai se fi prins ca sa faca vreodatipodoaba drumului si umbra calatorului in zilele caldeale verii ; pe alocurea nu e decit groapa sapata inzadar. Cite una din va'rgutele infipte in pamint efrinta chiar, asa de-o placere, de trecatorul care nui-a putut intelege rostul.

E ca o icoana a nestatorniciei administrative, a ne-ingrijirii, a lipsei de intelege, sus si jos, pentru lucru-rile de interes si folos obstesc.

Ling copaceii acestia Para noroc iata ins altiicari au putut creste sus de tot si cari sint pa'strati,ingrij4i cu sfintenie : ei despart rnosiile a doi pro -prietari maxi sau imprejmuiesc cite o vie a acelorasi.Aici interesul particular al celor puternici are racial-cini vinjoase st tinteste cerul cu ramurile sale cclemai indraznete.

5ateni trec in aceasta zi de luni. BairbaIii au portuloltenesc obisnuit : in mantie de aba albs cu streturinegre, cu inalta cusma turtit sus au cizme maxipina peste genunchi. Femeile se infa'tiseaza elegant

ciudat, de o sprintenie orientaB. in papuci, cu fus-tele for scurte, o catrinta ce alearga in jurul trupuluiintreg, in pieptare strimte pe cap adeseori cu fesurirOsii de carton patrate, peste care e aruncata o stra-vezie maratria cu flori, dupa: gustul fiecareia, tesuteintr-insa.

E o urma a portului cadinelor din cetAile dun'al-rene st4inite de-a dreptul si locuite chiar de turci.Dar ea nu se vede in toate satele : mi se spune ca fe-meia care ar veni cu fesul in cap la bilciul din Stir-bei ar fi aratata cu degetul i luata: in ris. Despa'r-tirea intre satele tinde se poarta fesul si cele care nu-1cunosc, nu s-ar putea face printr-o linie aceastain urma deselor amesteca'ri stra"mutari7

122

si

si

si

Piatra e un mare sat, cu citeva cladiri de tirg. Peo baratca e o inscripve care aminteste ca. acum citvatimp, invafatorti alcatuisera o brutane cooperativa,care a pent rapede, dupa clorinTa unuia din grecii deacolo $i cu binevoitorul concurs al prtmariei, libe-rale" on conservatoare".

Felul de a se zidi casele .e interesant. Uri-cerdac seintinde de-a lungtil fkadet, si undeva, mai mutt lao parte dectt in mijloc, el inainteaza printr-un cafasasupra curvii ; e iarasi o veche dating rasariteanaadusa" prin turci ; uncle case domnesti de pe lamanastiri se poate sa fi slujit insa ca model. Dede-supt, se deschide pivnila. Gospoda'riile par bine in-jghebate ; femei harnice, care $i acas1 poarta fesulacoperit de marama, diretica printre rosturile obis-nuite ale casei si cuqii faranului nostru. Oaineniicari privesc din cerdac sau din porti, ca si cei ce treepe jos sau cu carale tncete, privesc drept in ochi $inu scot din cap cactulile.... Vechi mosneni sau serbiscapaci de jug, ei se impartasesc din marea bogiea pamintului acestuia minunat si-si %in via%a mai usorsi mai vrednic, ceea ce-i insufleTeste si

Iarasi alba cirnpie neteda, din linistita zapada, acareia ies Tepii negri-negri de coceni din bogatia deporumb a anului care .s-a tncheiat. In mai puTin deun ceas incepe strada cea mare a satului Brtncovenii.Nu se za'regc ma'na'stirea, ascunsa jos in linia

si vechile case boieresti si domnesti pe care te-aiastepta sa le vezi, nu rasar nicairi : o castrta in mij-locul unui parc intins le inlocuieste, adapost de aren-dasi greci multi vreme (pe unul, care a stat un 4irlung de ani aicea, skenii I-au fkut din Schedarezi:Schiciarescu), iar acum singuratec lacas de Orasire.Dar felul cum sint lucrate casele faranesti arata ve-chea viata istorica din acest loc : csararnizile tari pe

123

si

inalta".

Oltu-lui,

care o gospogrie slabs nu le acopere cu tencuiala sentscoase din ruinatele ziduri strabune.

In margenea satului, pamtntul incepe a se scor-moni, pravalindu-se spre lunca ,,Oltultu mare", unde,mai departe ceva, copacii negri se inalta din giulgiulalb, si apoi se zbate printre sloii lui decembre. Pesteaceste rtpi se intinde zidul de caramida care incun-jura manastirea, rosu zid intreg, la colturile caruiapazesc turnurile inaltate din bielsugul de bogatie, tot-deauna binefacatoare, a lui voda Brtncoveanu. Abiase zaresc turnurile bisericii de astazi, pe &id frumoasaturla de la intrare, cu doua rinduri de firide, rasareuriasa, suptiindu-se spre virf.

Deocamdata mergem insa la biserica rkleata caresta in afara de zid, drept deasupra rupturii de coasts,catxe adincimea alba intre copacii negri unde lunecaapele albastre. Aceasta e neatinsa, asa cum 'au la-sat-o lucratorii din timpurile ctnd se tineau cu scum-patate, cu evlavie, datinile bune. In zile batrtne detot, aici a Post unul din cuiburile Craiovestilo-r, aleacelor fii ai lui Neagoe vornicul : Barbu, Preda, Dan-ciu, Pirvu, Mircea, Radu, taxi au umbrit tot loculoltean si jiian : la Caracal, unde se pomeneste numelefor in biserica ruinata a Sfintului Gheorghe, la Cra-iova, care li-a dat numele unde biserica Sf. Du-mitru e a unei banese" de-a lor, la Bistrita si Stre-haia, unde ei se inseamna fntre -ctitori. Bisericuta dezid din veacul al XVI-lea era insa pe deal, la minas-tirea de mai tirziu, unde Matei-vod'a" a inaltat-o dinnou. Dincoace, Brincoveanu facu cel dintli o bolnitapentru ingropaciunea calugarilor din ctitoria lui ceamare si noua. Aceasta o spune inscriptia din 1700, asade bine, de curat pastrata, fara umbra din negrealavechimii, ca si cum numai ieri mesterul de slove chi-rilice si-ar fi luat de pe dinsa ciocanul. Zugravealae neatinsa : untie chipuri de sfinti sint de toata frumu-

124

si

seta, jar pe paretele de tntrare, in partea din launtrua lui, se ivesc Inca slavitii ctitori : caruntul Danciulvornicul, tatal lui Matei-voda, apoi Matci insusi, ti-nind in mina crucea cu trei ramuri, Preda vorniculdin Brincoveni, cu plete lungi balane, fiul sau Papapostelnicul, cu titva rasa, din care atirna, dupa modaturceasca, un singur mot negru ; in sfirsit Constantin-voda, fericitul ziditor al lacasului, fiu al lui Papa,nepot de fist at lui Preda, si doamna Marica, in ro-,chic alba, peste care e aruncata mantia de brocardde our cu margenile negre.

Pe doua usi numai se Intra in altarul ingust, si oscrijelatura pe zugraveala destainuieste una din pa-taniile calugarilor de odinioara : gonirea for in 1721de catanele nemtesti ale lui Pivoda, care s-au asozatin chiliile golite. Si aici in toate parole nume ameste-cate intre ele sint scrise cu virfuri ascutite care erauuneori ale unor sabii cc varsasera singe.

Incunjuri zidul lung ca. sa ajuni la poarta cu turlacea mareata galbena, pe care e facuta o sterna nein-teleasa, din care se deslusesc numai niste aripi devulturi. E chipul lui Mahomet", zice linga noi, cuun oarecare fior de frica si de indignare pentru ve-chea profanatie, dascalul care-si iubeste bisericile si5tie slova veche. Da, da, asa cum zic eu ; acolo susc Mahomet."

Curtea e foarte larga. De o parte, se vad zidurilegrajdurilor darimate, care se farima pe incetul. Dealta, se tntind oclaitele cu un singur cat ale unui os-piciu de batrini si de schilozi, din care ies nenoroci-

tirindu-se sau strimbindu-se, la sunetul clopotu-lui de amiazi, care vesteste marca placere a hraneiramasitelor for trupesti. In stinga cum intri, sint maxisurpaturi : pareti cari au lunecat cu totul, aripi careau ramas aproape tntregi, gropi mari de intunerec,in care zac gunoaiele vremurilor. Dar, lipita chiar

12513. Romania cum era pins la f919, vol. I

tti,

do turnul intra'rii, este o parte p5.straa bine a- locuin-tii celei vechi, din domnia lui Matei inc : jos, pivnitaaclinc5 sus c:im'ari de locuit, unde vor fi petrecurdomnii la venirea for aicea. Se viid briiele de tencu-iala si caramida rotunda, peste care sint zugliviteflari to la bisericil pe un fond galben care s-a Ostratbine, apa'rat fiind in acest colt de toata furia necru-fatoare a ploilor izbite on spulberate de vinturileIran ale luncii ; gingase flori de piatra" inchid girli-ciurile in locuri unde vet fi fost haznaua grinelor sialtor bunklti, sau temnita color gresiti fafa de voila.

Biserica, pe care a puteai asupta cu atita bucurie,e stricata" printr-o reparatie neghioalA al carii pacatnu eac: Ins asupra celor de asta'zi, ci asupra egume-nului grec din 1837, chir Teodosie Trapezuntios",din Trapezuntul Negre, care se laudii cu is-prava sa Intr -o uritsa pisanie z.ugnivitsal in dosul usii deintrare. De la el yin stilpii corinteni si nepotrivitelecoloane false de stuc care inlocuiesc vechile firide,ce au trebuit s5." fie asemenea cu acelea de la turnul

Stra'intil cu bung Avila% dar cu puling price-pere. rosturilor noastre, e ingropat pridvorulbisericii.

Dar din vechea era:dire acuta" in veacul al XVI-lea,dreas,i la 1632 de Matei si facuta din nou la 1699de Brincoveanu, a rsalmas inscriptia cea frurnoa&I dedeasupra usii, au ea",mas florile spate in piatfa,care ineunjtu-a ferestile, si mormintele.

Sint doua, asezate in partea dreapea a inclp'a"toru-rului Ikas.. Una poarta in slove tesite in relief po-vestea peirii silnice a celor doi Brincoveni, tat5.I sibunicul lui Constantin -voila : cel dintti s-a prapadit

mn.e_de mina ostasilar rasculati impotriva do ; ; luiConstantin Cirnul : cellalt, lAtrinul, a perit dinpo-runea avarului si nebunatecului grec, din care laco-comia de bani a Portii 6.cuse un nou Mihai-voda

12G

a in

Writ

porta.

Mihnea, domn al Tarii Romanesti. In vorbe frumoastii plinge piatra : i3Li s-au intimplat perire : intli Pa-,pei poktelnicului in zilele lui Constandin Serb-, voie-vod, pe vreame ce s-au radicat dordbantii,hoteaste asupra dornnu-sau..., fiind leat 7163 (1655),iara pe tata-sau, Preda vornicul, 1-au ucis IsAihnea-voda cel Rau, in casele domnesti in Tirgoviste, ne-fiind vinovat nimic".

1 iisguirea vine de la vadtiva, lui Papa, o Canta-cuzina, bogata si cuminte, Stanca. Patruzeci si patrude ani a trait in vaduvie cinstita pins ce pleca sidinsa din lame, cu credinta ca merge sa-si vadA so-Sul, parintele, fratii atitia morti de moarte gro-zava, taiati, zugrumati, otraviti, pe urma carora era,sa vie, pe aceeasi cale a uciderii, fiul ei Constantin,Brincoveanu si nepotii ei, descapatinati cu aceeasi se-cure a gealatului din Constantinopol. Atunci insa,la sfirsintl ei, Brincoveanu era domnul fericit al TariiRomanesti, si, dupa ce el petrecu pe maica-sa la loculuncle i se parea ca ar fi mai dulce pentru dinsa Iungul,somn al mortii, dupa Ca puse a sc sculpta in marmurapomcnirea ei, asa cum se vede ping astazi in there. cese infunda fin in piatra, el dadu vornicului Radu Go-lescu grija de a face biserica mare, luminoasa, vred-nica, de a cuprinde in ea mormintele unui tata, uneimame, unui bunic de voievod. Tot atunci s-au ficutsi casele din fund, oak den spre miazazi"? uncle,in farmacia ospiciului, se vede inc al sterna vulturuluimuntean cu initialele brincovenesti.

Cind s-a stricat bogata fericire a neamului, mosiaa ramas totusi ncinstrainata. Constantin cel nou, ne-potul de fiu al domnului jertfit, a stapinit-o. De lacl a trecut apoi la fiu si la nepotul de fiu, banulGrigorc de la inceputul veacului trecut. In podul ca-sci mai gasim, intre multe sfarimaturi, bustul banului,al sotiei sale si citeva frumoase acte privitoare la Brin-

127

13*

calIraii,

covcni : o danie de.a lui Serban Cantacuzino voie-vod, fratele Stancai, c'atre nepotul sa'u cind era nu-mai boier, o hirtie de impa'rtire a doamnei vaduveMarica, intoarsa dupa indelungate suferirrti prin Con-stantinopol si Asia, alte invoieli privitoare la mareaavere de odinioara. Si incepatorul Brincovenilor celornoi, Grigore, fiul lui vocla- Bibescu, infiat de batri-nul ban, a Fasat aici urme ale vietii sale ; prin clau venit zapisele si privilegiile ctitoriei brIncovenestia Hurezului.

Daca: tinarul fiu al celur de-al doilea Grigore,d. Constantin Brincoveanu, s-ar hotartea dea o-viata

glorios iimpienoua acestui colt de parasire din par-tea civilizatici romanesti de astazi, el n-ar indcplininumai o datoric de familie, ci o imperioassa datorienationals.

Judetul lui Roman, vechiul judo, Jude; bogat inrumele Romulei, din aceasta Dacie malvensa", aMalului, si in amintirea roman a Antinei, nu stralu-ceste prin podoaba altor maWastiri pe care domnii,maul boieri nu lc putcau ridica in calca navalirii lor.Dar la tin capat de drum ma:runt, la Calui ceca ccar putca sa insemne-: earare neastimpIratul neam,dornic de psarnint si de glorie totodata al Buzestilorsi-a 1'5:cut m'arunta, dar atit de gingasa ctitorie, Ina ca,"rii umbra rasar Si chipurile incoronatc ale lui Mi-hai si Petru Cerccl, aventurosul si tot asa de nenoro-citul frate al Vitcazului.

MUNTENIA

I

AR GESUL

1. CURTEA DE ARGE.'

Sprc Curtea de Arges, drum prin aceleasi rinuturide paduri bogate ca si ,pina acum, din care padurira'sar case si turle. Ca lea fera& e cea vestita prin lu-xul ci, cu gari ca locuir4ile de vara ale unor mari .bo-gatasi : caramida rosie la s.uprafaTa si turnuri maies-trite : ultima tnflorire in acest domeniu a risipeinoastre cu bani de imprumut.

Tirgul Curtea dc Arges ceea cc inseamna, hi

limba de astazi, resedinya domneasca de pe Argcse o adunatura saracacioasa de case cu cite unul sau.doua rinduri, altfcl destul de curate, si de livezi, pccare o strabat str'azi cu pietrele icsind pretutindeniIa ivcala, razvratite. In stinga se vede pe o inaltimeo biserica destul de mare, sprijinita in pirghii : eapoarta in limba poporului, pe care istoricii au incer-cat apoi sa o talmaceasua prin ipoteze silite, numelelui Negro-voda". E curioasa aceasta raspindire

daca este o adevarata raspindire a povestilordespre inchipuitul intemeietor : si aici, la Curtea deArgo, ea s-ar lamuri poate prin amestecul, in graiulunor oameni ce nu par deschide gura tocmai

131

a-si

bucuios, a numelui vreunui voievod negru", din tim-purile intunecoase ctracela care e vrednic a se pomenitotdeauna in aceste parti, al binefacatorului iubito-rului de frumos, evlaviosului voievod Neagu, Neagoe.

Biserica batrina, ce se sprijina in cirjile reparattilornoastre, are o forma neobisnuita la not ; ea desfasura,in siruri de bolovani incadrati d casamizi suptiri,linii de bazilica bizantina., redusa la proportile sa-race ale inceputurilor domniei muntene. Nicolae Ale-xandru-vocla a inaltat-o, pe la 1350, pentru mitropo-litul nou ce adusese de la Niacin, pentru IachintGrecul. Mesteri din Constantinopol au intins o zugra-veala in stil nun, cu puternice figuri izolate, yin-joase,, luptatoare, in cupola central ca si in altar,si astazi, in 1915, ele au iesit la iveala., prin ostene-lile inteligente ale pictorului Norocea, de supt stra-turile de noua picturi asternute rind pe rind in cursula cinci sute de ani. Pe un stilp din cele ce fixeazatrei impartiri in lungul bisericii, ctitorul apare iaar-mura de luptkor, iar deasupra usii el se vede Inge-nunchiat, oferind prinosul evlaviei sale. Mormintemai noua, din al XIX-lea veac, s-au asezat sfios inumbra umeca de la intrare.1

Pc alta inMtime apare, pasasit, dar trezitor devechi amintiri, care nu se mai pot deslusi de nimeni,turnul de la Sin Nicoara. Daca si presupunereanu pare Para temei Nicolae-vocM, zis si Alexan-dra, de la care pins astazi s-a strecurat mai mutt de-cit jumatate de mileniu,'e acela care a sfintit ca bi-serica noua, pentru iertarea pacatelor sale, pietrelece se darapansa acum supt pickurile ploilor, in bkaiavinturilor reci de iarn5. si in =Inca vesnic reinoita

1 Astazi, mullimiti arhitectului Cerchez, stralucita biserica e dc-plin salvata, spre admiratia celor de acasa si a strainilor. Si d. Vir-gil Draghiceanu a scos Ia iveala insusi trupul lui 13asarab ctitorul(1939) (n. a.).

132

a burtiienilor de ruins atunci acest stt4bun al sira-gului voievozilor mai noi se preface din slavoneascamoarta a epitafului s'.0 din biserica de la Cimpulungintr-un viu Nicoara., voievod si gospodar pentru dr-bii -st bulgarii din cancelaria lui, dar pentru aidregatorn si arcasii si domnul Nicoara, Nt-coar51-vo&

sosea praluifa, intro mici 6.suce urite. In fundse vede un coperis ce se incovoate in arcade spre pa-tru stilpi albi, iar mai &parte, to dreapta, niste.tur-nuri ce par galbenc si nu se dcosebesc prin mmic.Arata a fi ale unei biserici destul de mari.

Dar iata ea privclistea se deschide. Tr'a".sura seopreste inaintea unei bariere de lemn alb. Ma cobor,tnaintez puIin si inainte-mi se desface supt cerulalbastru, intre inalte dealurt acoperite de iaduri,printre care curge apa Argesului, nisn'aistirea de laArges,(nu de la Curtea de Arges, cum se zice gresitasta'zi).

Patru turnuri : dou'a dreptc, mai mari, urmindu-sein lungime, pe cind in lat se aplcaea" unul spre altulinca doua, strinbe. ImOrtitsa. in patru registre, ose-bite prin brturi sculptate, biserica, spre intrarea ea'reiaduce o scary ingust51, e de un des'avirsit echilibru alfrumusetii. Asa au croit-o pcntru Neagoe-voc1a sidoamna sa Despina, vlastarea de crai strbesti, mesteride tarn si stralni la inceputul veacului al XVI-lea,toata din frumoasa marmur5,

dupa restaurarea d-lui Lecomte de Not iy,spre luminile si gustul ca'rtua s-a dus stingkia noastrabarbara si vcsnicul desprec de noi insine, se vad prc-tutindeni fonduri de azur si flori de aur, p'a'siiri carear fi sa sune din clopocei cind bate vintul (day nusung), copemuri,_,verzii deasupra turnurilor. La lu-mina soarclui, cladirea pare a se scada tntr -un aur,care, cind norii r4esc razele, se aratI pe multe locuri

133

0

Asta'zi,

negriu ; pc alocuri sirloaiele ploii au luat cu de alba,-.tru st aur, lasind dungi intunecate pina si in mscripTiaaurit5-aurit5 a lui Neagoe-voc15.

Armonia deplina sapineste $i inl5untrulStilpi inalvi se ridic5, sprijinind bolta ; in faf5, cata-piteasma inchide intrarea sfint5 a altarului. Chipuride sfinti se inalta stis, in aurul fondurilor ; jos se in-sira ctitorii, ale caror pietre de mormint sint acope-rite, dup5 nu stiu ce obicei, cu perdele de catifea rosiecusut5 cu aur, in etichete a caror slov5 nu e, adeseori,nisi Latina, nici cirilica, ci un fel de gotic5 apusean5.De o parte si de alta se vad : Regele Carol, care nusamana deloc $i n-are atitudinea smerit5 a unui ctitoraducindu-$i darul inaintea lui Dumnezeu, regina,al c5rii talent poetic e simbolizat printr-o atitudinede extaz care nu intr5, iar5si, in normele, bine statornicite, ale picturii bizantine sau bizantino-romane.Unfinger st5 1ing5 regele ; ling5 regina o madon5.

purtind pe Isus in brave, pe cind jos se vad crini.Nori inctinjur5 pe cele doua funvi ceresti ; nori car:,drept spuind, nu samana a nimic.

Si cu aceasta orice cunoscator al vechii noastre arte,once iubitor al frumosului si adev5rului istoric, vinede la sine la aprecierea putin adnuratiVal

E deosebire intre tin lucru care se inva-ca, care sestudiaza si altul care se depune pc incetul in minteprin vederea necontenit5 a acelorasi obiecte. Intipa-rirea in ceasul dintii poate fi mai constient5, dar incellalt e mult mai adinc5, mai trainic5. Pentru a re-face o biseric5 de la care vremuri rele au r5pit multin desc5surarea lor, trebuie familiarizarea deplin5 cubiserici de acest fel, i mai trebuie o leg5tur5 intimade amintiri, ce merg piny in fundul cop:15112i, cusufletul care locuieste in gceste cl5diri de smerenie sido inchinare. Si, fiindc5 o arts adevnirat5 se adaptcaz5

pretutindeni, se traduce in limba sufleteasc5 a fiec5-

134

cato-

cladirii.

si

a restaur7i-rii.

rii rase,. se cere iarasi ca arhitectul invatat $i mestercare indrazneste sa invie din ramasrci si potriviri ofrumuseta vestejita, sa fie unul din copiii cei mai plinide iubire fiasca ai pamintului pe care se va ridica adoua oars minunea.

Cred ca la not in Tara se gaseau, si atunci cind amadus pe arhitectul francez, oameni cari, macar strin-gind cu tocii cunostintile for Intr -un manunchi, pu-teau sa ni dea indarat, cu toata priceperea cucer-nicia, vechea manastire a lui Neagoe-voda. In loculcaselor din Franca, :caselor din Viena, se puteau aflamesteri de-ai ncrstri cari mai Incet (dar nu mai scump)ar fi dat podoabele dinauntru, delicatcle lucrari dezugraveala, de sapaturasi chiar de turnatorie. In acestca', n-ar mai fi nici catapiteasma de metal, cu flori,nici vulturi heraldici apuseni, nici slove care Ifni SintblIC111 4i nu sint litcre; n-ar mai fi, mai ales, aceabogatie cam satbateca, as zice : orienxala,, de ant side colori. puternice. Ai nostri ar fi lasat, ca nista, du-ioase amintiri dintr-un trecut care a fost numai odatasi nu sc.poate comanda, cu once sacrificii bugetare, infacatoarea.de minuni strainatatc, accle stingace icoaneSi sculptun vechi, aL caror grai dc cinci sute de ani,venind din. departarile credincioase $i eroice, ni spunecu cit mai mult decit jargcmul mternational at rno-mentului. $i ar fi fost mai bine.

Accstca nu sint, de almintrelea, singurele privelistitriste ce se pot culege aici, in umbra manastirii mode,-nizate si instrainate. 1V1air dim i altele,.tot asa. detristc : acci stilpi crapati, mergind sprc ruin cu toatatinerelea Lor, acei stilpi de carannda acoperila cu mo-luz cari incunjura, nevrednic bisetica. de marmura ;acel palat episcopal,. prefacut actual- in palat regal,claclire monumentala, aspra si goala in favada-i de ca,ramizi rosii, cu totul in alt stil decit ar bisericii, si alecarui odai par Inca pustii, nesfirsite, in catitarea unci

135

si

destinatii definitive: In biserica veche, la restaurarcaatit de distrug5.tor radicara, s-a gasit chipuri de sfimiin cari mesterii altor timpuri si-au zugra-s/it adev;i-rata, nemarginita evlavie, s-au ga'sit colanc de argintgreu cu stingace salp:ituri de -slove icsitc din intrebuin-tare, s-au gasit potire si ociajdn pc

maiau scinteiat

pietrele in care se aduna-n cel nuc-spatiu ceamai mare lumina si cea mai mare bogatie ; s-au ga'sitapoi st sfinte stofe care au invalit case ce s-au facetcenusa. Uncle din aceste comori de arts au Post adusela Bucuresti pentru a face parte dintr-un muzeu abiaorinduit si abia deschis.1. Celelalte se tree la catastifacuma, cind noua cas5, a Biscricii trebuie sa ,tic ccsta'pinestc ; apoi ele vor raminca uitate in dulapuri,inchise in Ezi. Si to gindegti atunci la acelc fabrichecare se 0.scsc in apropierca marilor, -frumoasclor bi-saki ale Italiei : ateliere si muzee, in care so pas-treaza ceca cc a dat jos vechimea de pc cradirea ma-iastra, iar, araturi, mesterii lucreaza, in ma'sura cc seshine ncvoia, la des'avirsirea, la Tinerea in ,bunk starea-olonurnentului. Da, insa acolo nu se incredinicaz'agrija lucrurilor intreit respectabilc, fiindca sint vechi,sint frumoase si slut scumpe, unor mini stra'ine, ci ar-hitectul de talent si de stiinta, ca si umilul lucra'torcc-i indeplineste gindul, simt c5; lucreaza la cecace

.facc mindria si cinstea iarii lor. Si sint acolo si aliifactori, cari la not se cred nedreptatiti de lumea

lass ogorul nelucrat si ra'tkesc pe unde nu c che-marea lor, Hsind subalterni fa'ra directie si o turrnafa'ra pastor. Unde ni sint oamcnii de ri-vna, oamcniide jertH, binefa'ca'torii si gospodarii, accia cari potfi ,,sarea p5mintului", daca inTeleg cc trebuie sa fie ?

f Astazi thicctele nepretuite sint gazduite in palatul boieresccare e Muzeul de arty religioasa din Bucure§ti (1939) (n. a.).

136

care

hint,iyi

Episcopului de Arges, intre atitea dregeri $i.innoiri,i s-a Ecut loc to dosul palatului regal, unde se ridicao cladire ciudata, care poate fi asinanata si cu o casede porumbei, si cu un turn de foc, si cu multe alto edi-ficii practice. Sfintia sa c in munti, la Turnu, o ma-nastire al carii ctitor este. In palatul regal locuiesteun bun batrin, parintele arhimandrit, care sta aproapesingur in aceste imense inca'peri, supt paza lui Dum-nezeu, ca'ci a

cult,oamernlor lipseste cu totul. Protoiereul,

un tinar preotii, cei ci>iva calugari stau unulici, altul colo, de amindoua laturile soselei ; paza fore aceiasi. Spre Curtea de Arges, unde nu sent solda ;i$i fare straA numai patru gardisti, duce soseaua pustiecare se invMeste parca,.de groaza la cadereaand ma intorc, in\tovara:it de bunii mei oaspeti, eun desavIrsit intunerec, si din stelele care sclipesc de-parte-dcparte pare 6, picura frig. Un singur sateantrece, fare a face loc si fare a saluta pe cei doi de-rici, dintre can until core sa fie respectat $i pentruvirsta sainamtata. E poate vreunul dintre tiganii aicaror stramosi au robit odirnoara manastirii $i canalcatuiesc o oarccare parte din poporajia foarte saracaa oraselului. La otel", un biet han primitiv tntr -untirg neobisnuit trica a primi, sta"pineste acelasi aer desingura'tate murdara trist'5:, care se mintuic, pe lingacase darapanate biserici sprijinite in -paiante, la acelour de risipa din fundul soselei.

2. PE DRUMUL ralEFOZILOR

Intr-una din ultimele mele calatorii la Curtea deArges (sau Curtea Argesului, capitala din Arges, fi-indca aceasta tnseamna cuvintul) am dorit sa refac,

137

si

si

noptii.

calauzit de amintirile eroicei vremi a inceputurilorpolitice rominesti, drumul pe care acum peste Basesute de ani 1-au facut voievozii intemeietori, aceiacari, de pe Poienari, uncle era Cetatea de Arges",s-au coborit la aceasta Curte pentru a se indreptaapoi catre Cimpulungul colonilor catolici de pestemunti opera romineasca substituindu-se asezariistrame, mare si capital fapt in istoria neamului nos-tru drumul lui Basaraba cel Mare caci asa i-arfi zis batrinului Basarab care se odihneste in cti-toria sa din Biserica Domneasca, drumul lui Nicolae-Alexandru, fiul lui, care sta., neatins inc a. cle cerce-tarile noastre, supt lespedea simpla din biserica decetate cimpulungeana. 1

Printre zidul bisericii lui Neagoe, de care s-a alipitbarbar cimitirul, cu- infatisare turceasca, al germani-lor navalirii si profanarii, si Ingustul Incunjur al

cu mormintul, pecetluit de marmura neagra sinapadit de buruieni, al lui Lecomte de Noily, se in-cepe calea care duce la Alberti si la acea Vale a luiDan, care pomeneste poate, numele altuia dintre dom-nii cei mai vechi. Apoi apucam la dreapta, ca sa ta-iern pe rind muncelele, care indata vor da numele forjudetului invecinat cu acest istoric Arges.

Rar am facut o calatorie mai singurateca. Pare canumai amintirile trec la adinci ceasuri de noapte insunetul zalelor pline de mucegaiul rnormintelor, sisingurul sunet care rope tacerea sacra e al arhaicelor£hiote de hatalie ce se intorc din stinca in care s-auoprit acum peste o jumatate de mileniu. Multa vremenici macar drurneti tarani, din acei romani ai tinutu-lui de Intemeiere, uscap, oachesi, cu o negreata rosie-teca, de arama, cari au fulgerari ciudate din ochiifoarte negri, cu cautatura crunta neam de nein-

' Cercetarile d-lui Virgil Drighiceanu nu i-au putut descoperiramasitile (1939) (n.

138

bol-nitii,

93,

duplecali ostag, dmtre aceaa c ri claues o

o in impotriva tuturor prnnejdiilor. vezi calmpc caii rn5runIi cu traista merindelor la coaps5, aic.5tita arcul si m5ciuca de care au fort coplesiti si stri-viti ostasii lui Carol Robert, incercind, la 1330, s5fac5 din Tara Romaneasc5 o provincie de hotar aUngariei regale. Cind, la poalele unuia din dealurilecare se urea greu prin lunecusuri de ploi ind5r5tnice,din plctele codrilor neatinsi, am intilnit insa un au-tornobil care seinomolise, imi venea sa intreb pe acestmtruscu imbraciimintea audata cc 4aut5 in dreaptadomnie a stapinitorului nostru voca-llasarab, care nusufere in obladuirea sa decit voinici vitcji femeifrumoasc.

Singuratec5 si t5cutii cak. Deasupra, sprijinit pecoama p5durilor, aeclintitul coviltir de nori. Nu sedesface si nu picur5. inc l : e invelisul trist al miri-rilor care s-au dus cind Tara s-a mutat la vale, 15sindin urrn5 pe ctitorii si ap5r5torii cei dintii. Numai lacapia. in Cimpulung, sivolul se va rapezi din nou(kept in apele spumegatc, vuind a r5zbunare si ni-

3. PITE5711

Ping la Costesti, drumul str5bate Inc 5. sesul. Deaici inainte, se inalf5 muncelek acoperite cu siruride arbori suptirateci, cc incunjur5 untori intreaga ye-dere. Li.e sate apar livezile de pruni. In jowl (lea-lurllor fisnesc verzuile izvoare ca in munte. Schim-barca.. portului oamenilor corespunde schimb5rii deinf5tisare a naturii. In locul hainelor greoaie, urite,

139

Sad

si

mbar:.

ale locuitorilor sesului, apar acum albele vesmmtestrinse pe trup ale munteanului".

0 gramadire de frumoase case de tara, cu acope-rcminte de sindila inc a noua, vestesc, dupa un teastale printre muncele, Pitestii.

Pitcstii un oral pc care 1-ar fi putut dor*, cineni-ar fi voit mai bine. 0 regiune de dealuri bineimpkurite incunjuril capitala Argesului. Strade drepte,case _frumoase, tit se poate de bine intretinute, desa-virsita lipsa" de praf. Lumea nu st'a" inchisa in casa cala Rimnic, ca circula pretutindeni, gatita, dar nu prcarnult ; vioaie, vesela. Cladirile statului : liceul, scoliprimarc, sint deosebit de frumoasse. In mijloc, o

publica, cu arbori batrini, avind din toate par-tite cla:diri mari si un otcl foarte frumos, vrednic dea fi intr-o capitala. Incotro to uiti, vezi hairnicie sipricepere, insusiri nedezlipite de rasa noastri, acoloundo c curafa" 4i n-o impiedeca nimeni iii dezvolta-rea ci.

Citiva cvrei se afla si unul a zugeavit pe pa-retele tainitii sale de pinda: un mare anunt ca la ele mai ieftin decit oriunde. Da, fiindc, de bung sama,e si mai prost.

Pitcstii, spre can incep a veni astfcl de oaspeti, nuSint o cregiune nousa a ultimului avint romanesc,care a treat regatul. Inca din vremuri indepartate, sa-sii Sibiiului isi trimeteau tu'rfurile prin pasul Tur-nului Rosu, care ducea de-a dreptul la Rimnic, darputea sa hra'neasca.' prin boga'tia adus'ai-de dinsul si untirgusor de drumul mare, in calea spre Bucuresti, caPitestii acestia. Odat, viind de la Bucurestii lui Ste-fan-voca Cantacuzino si mergind spre Ciinenii dinpasul Oltului, a trecut printre casutele Pitestilor unoaspete asa de mare si de neobisnuit ca. regele vitcazsi nebun al Siiediei 'eroice, Carol al ..NIILlea, invinssi fugar.

140

gra-ding

aid :

de

Pe de alts parte, tinutul de plaiuri al ArgesuluIavea nevoie, in izolarea sa, de o piata, $i aceasta piatatrettlia sa fie spre margenea sesulm cu alte produse

alte trebuinti. Pitestii primira astfel la zilele debilci si de tirguri de saptamina calaretii, carale_stdrumetii cu traiste si toiege din toate cotloanele

impadurrte ; ei atirnara somotagul de pate inam-tea circiumelor primitoare, clurara pravalii tarabe.Dar boieri nu prea se asezara aici mai demult. Boierulin Arges e un satean cu mai multa stare, un staPfnde munti, un ingrijitor de liven mai ales aceasta :un tuicar.

Din toate aceste imprejurari, ce nu se afla tocrnaiasa nicairt, se alcatui chipul frumosului orasel, gra-madit intre muncele. Nici saia'cie si nici risinsa, ci o fe-.ricita stare de mijloc, harnica si econaama. astaztInca, dace lasi la o parte ce a intemeiat statul, pen-tru a-si mobila capitala de judet, ai ca baza tot ca-suta curate, cu acoperisul.-de umbrind cu stra-sina, a sateanului cu stare cel mai trainic stilppe care se poate raznna cladirea complicate a Roma-niei moderne.

Afars de gradina din centru, Pitestii au una dintrecele mai frumoase primblari din tali. Pe o sosea bineintretinuta to ridici printre chioscuri cochete, dintrecare unul o laptarie imbraca forma unui schit,spre schitul Tea/ Trivale, ctitoria unui mitropolit ma-xi' din veacul al XVII-lea, al carui nume se pome-neste intr-o inscriptie pe piatra, care e astazi razi-mata de zidul ditr-afara al cladirii. Fundatia

Varlaam, mitropolit de partid, pastorind in tim-puri de lupta, nu infatiseaza, de altmintrelea, nimicdeosebit prin proportii sau prin eleganta.

Trenul pleaca intr-o dimineata inghetata, pc cindo lumina cenusie cuprinde inca deal urile in mare partegoale, care-si arat'i lutul prin lipsurile vercletri, ca.

141

14

sindila,

cai

vai-lor

si

o pick murdai1 prin coate si genunchi rupte, Sprevagoanelc rosii de elasa a 1II-a se indreaptai nistecersitori in halaturi zdrentuite, avind pc cap,o bu-cata de postav murdara cu cuaturi rosii. Tigani slabi,tlrani sa'raci, cari par tot asa de dezg.ustati si merg

asa de strimb, de Mu. lar bucata de fier ce atirliala coapsa acestor oameni, e arena cu care se aiariRomania, caci acesti ticalosi mice alt cuvtnt nusi-ar ajunge seopul stnt... ostasii patriei. PentruDumnezeu, ce s-o fi inysatind in csazarmi, ce gindurise vor fi coborind in mintea acestor oameni tiganicum sint pentru ca ci sa aiba aceasfa incatisare,care e in asa de strinssa legatm-a cu un suflet adincinjosit ! Ori oamenii nu v'ad in aceasta lara, 'nu pre-via, si nu-i doare inima cum ma doare pe mine, care,tott§i, n-am raspunderi si pling numai nencrocul nos-tru. nedestoinicia noastra ! 1

4. GOLE$T1I

Trei ccasuri de asteptare la Golesti. Un sat destulde inst'irit, multamita si vecinata.tii garil, care da"de lucru la multi dintre locuitorii lui si ii aiufamai inalte si rotunjeasc'a gospodartile. Intr-o stradalaterals ce porneste din marea artery a aezarilor, des-cop'ar scoala, spre care se indreapta un cird de bale-Iasi si de fetite, foarte dealguti in portul for de ;Ilea.$i iata vine si domnul invafa'itor, un cm mai inultba'trin, care ma conduce la bisecka',. la parcul de lacurte, in care dorm Golcstii de la .48 si. cci dinaintea

I Observatii de acestea am facut anul trecut. si vai, in mareaiflorfre razboinica a lurnii de acuma, trebuie sa fac azi (1916)

(n. a.).

147

*lot

§i

s'a-si

1or, revolutIonarii visatori si boierii doritori i ras-pinditori de lumina, supt arborii inalti a caror ra-dacina se cufunda adinc in pamint si adinc in trecutsi dintre cari until acel de colo, de linga gardulparcului ar fi vazut, spune poporul, pe domnulTudor" cazind in minile dusmanilor cari-i voiaumoartea, si i-o dadura.

Domnul invatator si atitia domni invatitori cadinsul, si mai batrini si mai tineri, samana in largul

dc la munte la Dunarc si la mare, umila sa-minta a luminii, umila, dar adevarata, din care ra-sare apoi noroc, putere si mindrie. La batrineta acum1-au prins si pe el reformele pe care le introduce celmai bun ministru de instructie ce 1-am avut pu-tern avea, d. Haret ; si s-a dus deci.la timpuhing casa invete tesutul paielor, in care va deprinde acum sipe micu ;ii sai ucenici si ucenice. In cercurile de_lecturaale invatatorilor, in bibliotecile satelor el crede, 4ise va folosi de dinsele. Vorbeste incet si asezat, farcesfiala si farce mindrie, dar mai ales farce nici o nemul-tamire cu soarta sa, de faptul nou ca scoala prinde,ca sateanul o cauta cu ochii in pIanurile sale de viitor,ca invatatorul, ajuns folositor, se face in sfirsit oputere. 0 putere binefacatoare, pe linga atitea carefar_ si vor face Inca multa vreme eau'. Si, in mareatapace a acestei gradmi, in care se odihnesc oasele unoroameni buni, cari si-au iubit neamul, mi se pare caand cresctnd tot mai puternic, mai_ sus, ca o seninamuzica de ingeri, acoperind toate zgomotele de dus-manie ale adincurilor blastamate, glasurile curate alezecilor de mii de copii cari, dintr-un capat ping laaltul al tarii, invata in aceasta clips carte, sfinta cartecare rupe lanturile, risipeste negura mintii si inte-meiaza popoarele. Si din sufletul meu multamit seridica un aleluia de rectinostinta tuturor acelora, mari

143

14*

aril,

sTl

$i mici, cari lucreaza la cea mai rodnia, mai bunifapta a zilei de asea'zi.

Mai bucura ceva la Golesti. Pe jur imprejurulcurtii nu Osesc ziduri de trufie pe care sa" le bata cuinviersunare ura celor sa'raci si nedrept54iti. Spre ye-chea case boiereaseal au drum deschis si durerea, siboala, si ncvoia satenilor. Aici Osesc ca sfltu-iasc5., aline si mingiie pe o coboritoare a bo-ierilor cari timp de veacuri au inflorit aice. Domni-soara Felicia Racovia, care a vsazut timpurile fericitcale idealistilor ce indr5.zneau s'al se uite mai sus decitnoi, la o parte de zgomotul z5.darniciei, dar ascul-tind cu o psa'.trunza"toare luare aminte, din singu6ita-tea-i, glasurile tirtpului, se inctinjura de recunostintabinefacerilor sale. 1

Acum in sus, spre Cimpulung. Iaa, in dreapta, pemalul frumos", un 4ir de case ce se ridia sprc oinaltime, uncle o biserica nou5, se vede pe un apsandesverzit si ar-bori inalti incunjur'ai o .case tarn. EFlorica [...]

Livezi de pruni, case curate acoperite cuun tinut de idn dulce.

Din loc to loc, apar pe margenea drumului ridicateroii pictorului-poct Grigorescu : ciobsaneii si cio-

ba'nitele, in haine albe-albe, cu ochii de lumina bung,stind in mindra for simplicitate ca nistc fii de imps.-rati schimbati de haine, pierduti in codri de urgia uneivr5.jitoare care va peri ins'a mine d un brat fazbu-ntor, al nevinoValtiei, si atunci ei, cioba'neii cioba-nitele, cu toiege $i fuioare, se vor arata cu adeva'rat,in bucuria multimii, drept voievozi oachesi siioare domnite.

I Ea sa dus demult la ai sal cari au fost (1914) (n. a.).

'144

de

bgi-

se. ise. -i se. i

si

O ap5 mica, dar fir astimp5r, pripit5, spumegati.:fernei t i inrnoaie rufele in undele reci si dare. E riulTirgulut, si iat5. Cimpulungul.

5. MANASTIRTA VIER0.$1.' L

De la Cimpulung in jos, calea ferat5 trece printr-olarg5 vale, intre rnunccle verzi. Cite un pile de pi-dure sc coboar5 ping in margenca sinelor. Dup5 vreodoui ceasuri ai ajuns la Gropcni, pc hotarul dintremunccle si cimpia bogata in sam5naturi.

C515torii lasa aici trenul pcntru a merge la Pitestif5r5 incunjur si asteptare, mai eapede, cu teasura. Ceitrei birjari cari cer doi lei pcntru un drum de vreunsiert de ceas sint luati fircste cu asalt ; al nostru areo tr5sur5 srabit5 din toate balamalelc, la care sintinh5mati doi cai slabi. Un individ nepoftit, gros sirosu, cunostint5 a birjarului, s-a aburcat pc copra,spre ncnorocirea si mai mare a dobitoacelor. Dar bi-ciul n5praznic al stipinului, grait sa g5seasc5 altimusterii, di aripi gloabclor dezn5d5jduitc. Si, astfel,

. intr-o lic5rire fulgerkoare tree pe lingi not writec5sute skacc, circiume chioare, cu drumeti ce se uit5chioncloris, cars de departe, farani in portul 15r5 fru-muset5 al sesului, tigani faminjiti prin praf. In urm5intri in frumosul Pitesti prin write stradite de mahalasi ulicioare de tirg, cu cite un evreu pocit de pareca nu crezi ca e viu sau o bkrin5 evreic5 cu fatauscat5 pe oascle ascutite_de to inteapai numai cind touiti la ele...

Seara, urm5m bulevardul Ferdinand Si aleea careduce la Trivalca, printre biete case de mahala, dintrecare uncle inc5 netencuite, cu c5r5mida goal5, dar

145

indaa, printre desisurile de arbori frumosi, s5manatecu chioscurt si alte pedoabe. Abia citiva pitesteni seprimbla- prin acest minunat decor ; doda-trei birjeasteapta la bufetul abia luminat ; muzicacinta marsul de plecare. Sus, Trivalea-si inalta tur-nurile, incunjurata de o trainicai tacere ; asupra ve-chii biserici de peste doua sute de ani picura luminaslabs din stele si din cornul nou al lunii.

Pins tirziu noap tea rasuna, trezind pe somnorosi,trimbitile si tobele muzitii militare, caci in gat:Unapublics se da, cu un scop pios, o serbare artistica

literary dansanta", din care cei ce nu platesc andnumai armonia razboinia.

Yn dimineara rece, patat'a de nori surf, scilciati pestetot cerul,, un birjar barrin, girbov, cu fats smolitane duce incet-incet spre madastirea, foarte vechaaceasta a Vierosului, carcia i se mai zice si Vie-ra.s, pe cind asta.'zi localnicii nu stiu dectt de Vieras,Gieres.

Acelasi-drum ca la sosire, acteasi grkidi univer-sale, aceeasi strad Eliade fkadulescur in portile ci-reia se iveste, din chid in cind, statueta. de bronz aunui riganus gol ca napul. Iarasi trecem Argesul ras-firat, a carui apa-ajunge abia la butucul rovii caraloroprite to mijlocul lui. Lunca se desasoara bogatain tufisuri si grupe de copaci. Pe soseaua prafoasaacum tree: in sir olteni, cu panerela pline de prune sistruguri, si femei cu cosuri pecap, aductnd -orasuluilegume si fructe. Uncle sint. Tigance murdare, altelesint imbraCate cu rochii de cit ; putine poanta celedoua fote rosii, prinse de briu, care deosebesc t'aran-cele din acesr judet, al ArgesuluL Se vad pirtine facefrumoase.

Iatai acum, atclierul taranesc al lui Domenico Er-tegove, un herrc.govinean italianizat, iata halta ro-sie si galbena' a Gropenilor, cu cele trci birje ce as-

146

Ni

teapta calatoxi pentru Pitesti. Pe and dunga larga adrumului mare trece spre stinga, ducind la Cirnpu-lung, apucam la dreapta prin lunca. 0 vale larga,samanata cu arbori, cari se insiriesc in perdele, sechircesc in tufisuri si suie coastele in padurici. Tra-sura tale cursul lat, desavirsit de !impede, al RiuluiDoamnei, in care caii se infunda cu sfiala. Apoi unsuis dulce spre satul Vierosului.

E o tigame urita si saraca. Din vcrgi, din lemne silut, din caramizi smulse zidurilor si cladirilor mamas-tirii, robii ei de odinioara si-au durat cotete rauinvelite cu sad, mai arareori cu Sindila ; fcre,stilemaruntele au mai deseori hirtie murdara, scinduri sauastupatori de caramida in local geamurilor, care, si

ciud le vezi, sent crapate sau cu lipsuri. Fete smo-lite rasar din toate partile. Si copiii mizgaliti, tren-tcrosi, buhosi cinta de rasuna satul Intreg.

Manastirea, parasita la secularizare de calugariigreci, e intr-un hal jalnic. Linga fintina satului sevede o frintura din vechea cismea. Aceasta, pe coastadealului, poarta intre sculpturi elegante chipuri degrifoni si o neobisnuita sterna a tarii in care corbul nutine crucea in plisc, ci-1 apleaca plin de hrana catredoi puisori ce se intind lacomi spre dinsa. E, pe o ve-che tema de folclor, ca o gluma dra'galasa a vechiu-lui wester din veacul al XVII-lea.

Mai sus, ziduri de caiamida cu ferestuici de piatra,astazi in deplina risipa, si bolti, si alte boltt, suptfrinturi de pareti si deasupra unor beciuri infundatede darimaturi. Chiar in virf, e o bisericuta care apastrat, cu coloanele sculptate la baza, ce o despartin latime, toata vechea ei simplicitate. In cuprinsulimprejmuirii darapanate se afla insa lacasul de cape-tenie.

El a fost ridicat Inca din veacul al XVI-lea, darin starea de astazi, cu fronton ascutit si stilpi sculptati

147

jos. in adincituri, biscrica de la Vieros -arafi numaigustul sfintiei sale arhimandritului nIstavnic" Sa-mult Tarta'sescu, care a durat la 1834 odire in locul celei vechi ce se ruinase aproape cu total.In cuprinsul bisericii moderne dorm Inca mortii ceide demult supt lespezile for sapate : copiii lui StroeLeurdeanu si cei si mai dep5irtati de not : logofatulUdrea al lui Alexandru -voda Mircea, Irina, fiica luiMilos, fratele acestui voievod, Albu cluccrul Golescu,care a erupt de peire, perind el insusi, pe Alexandru,in lupta cu strasnicul loan-voca cel Cumplit. Pe mar -mura infaTisat viteazul calarer cu coiful pe cap,buzduganul in mina si mantia fluturind in bsataia yin-tului, ca In acea zi singeroasa din anul 1574, cind,murind, el a scapat cinstea

e

Wool clii-

Invinsilor.

II

OLTUL

SLATINA

La Slatina ajung noaptea, E grozav de urit si desalbatec. Un lung drum printre felinare strimbe;chioarc, stinse, rupte. In dreapta si in stinga, nimic :pamint gol, ars pe niste muncelc. Dupa o lungs orbe-caire in praful birjilor ce-mi merg inainte, iata ceciudat mi se pare ! un glob de lamps electrica,apoi altul. Se vad ceva case pe laturile drumului. Apoiiar strajA obosita a vechilor felinare girbove.

Abia intr-un tirziu, lumina electrica apare din nou,destalnuind cu cruzime locuri virane, case in ruins,uluci rupte si toate acestea samsnate din loc inloc, la distante maxi, pe strade care, desigur, dataFa'mintul nu va da our si pietre scumpc pentru vaga-bonzii civilizatiei, nu se vor umplea niciodata. vado plata convenabila, cu un palat frumos, care ada-posteste administratia : in fall se rotunzcste o gr'Ich-nita% care ziva apare plina si ea de praf si de o si maitrista podoab-a : burghezimea din partea locului, care,in lac s'a coase cojoacc, ca putinii cari au limas inLipscanii" Slatinci, cases gura in haine nemtcsti

149

murdare si face politica. Pentru asemenea oaspetiincl ide orice grading caci nu o merits !

Ote lul e mare, destul de bun si curat : inlesnirecarer cum se stie, nu se gasestc in partea, si mai ne-noro,:ita, a Moldovei.

Vazuta ziva, Slatina, vechita tirg oltean, care ada-postia adunarile de razvratire ale boierilor munteni,patria lui Vintila-voda feciorul lui Braga, ce a fostjudet la Slatina", in acelai veac al XVI-lea, aparedeplorabil. Se matures in strada din mijloc, dar awza-rile sint asa de multe, de raspindite, de sarace, inch,nestabilindu-se o razes potTivita a orasului, nu sepoate face aproape nimic pentru curatitea, impodo-birea, modernizarea lui. Pe linga cele doua stradeparalele, dintre care una se terming printr-o tiganie,vrednica de numele si de locuitorii ei, iar ccalaltain pravaliile, se deschid altele uncle din ele aubuna perspective, dar nu cuprind alta decit maidane,livezi cu totul neingrijite, mici case umile si triste.

Daces prin aceste strade ar trece tarani curati, daces-ar Latta fum albastru printre arborii batrini, daca,in locul cinilor ce ratacesc flaminzi dupes hranaturilor, ai vedea caii, vitele si cobatle din partile har-nice si bogate, to -ai multami oarecum cu privelisteaunui intins sat. Dar taranii.ce tree sint numai oaspettvenni la tirg. Si et, aproape top, contribute la intipa-.rirea neplacuta pe care o culegi pretutindeni. Se maivad la uncle satence fote testae cu gust, dar altele seinfatiseaza nuinai in alb, cu un val aruncat pesteun conciu ce samana la forma. cu ,comanacul Gatti-garitelor, iar la coloare cu fesul balcanic. La cei maimulti Ta rani, vezi imbracamintea_clunareana, dcosebitde urita : caciula fares tugui, un camasoi lung, itari caniste izmene largi. Tipul, mai regulat decit in Vilcea,mai bine croit in ceea ce privestc trupul, e vulgar,greoi ; lipsesc la cei mai multi fetele suptiri ce se

150

as

IS-

afri aiurea (mk ginclesc Ia Gorj, la linutul Sibiu IAla mut-10.i Neamtului), lipseste statul malt $i mladios,agerimea in miscari.

Sc vad doua biserici de curind drese una pe orare a terenului, cealalta, mai mare, intr-o grading,care arata ingrijire. 1n biserici, Slatina Intrece Cara-

precum 11 intrecc, cu mull, in trecut. Pacatnumai ca accst trecut a iesit Inca putin la iveala.Un institutor local, de la vechea scoala Ionascu, aadunat ce\ a, tiparind si o mica monografie. De Iarivna lui ar fi ceva de asteptat, dar shitputinc pentru accst oras tunic viala bate incetinelintr-un trup amortit de multi vreme.

: in'il-

aul,

nadejdile-mi

TELEORMANUL

1. IN TELEORMANUL 5ES

Un tren care pleaca" din Pitcsti urmeaza linia prin-cipals pins la statia Costesti, $i de aici are druixiulsau deosebit sprc Dunare. Il strabat intr-o dimineatade toamna morocanoasa., in ploaia din ncguri a ca'reiase ascunde pares, totusi, pentru mai tirziu, o faga-duiala de lumina calduta, de putin senin minglictor.Se va'd pins la rcstrinsa zare alburie nemargenite la-nuri de atituia: proaspaea, negre in bura de ploaiecare le stropeste; movilele pe care le taie drumul, isidestainuiesc cuprinsul de p.amint negru Si rosietec,darnic de hrana. Pasunile pe care se rasfira grupe deoi, cai marunti si vite greoaie, cu coarnele larg ar-cuite, sint mai putine. Paduri abia dacsa se gasescarareori, in margenea vederii. Teleormanul, desisulsalbatec de salcii fagi al vremilor barbare Deli -Orman n-a paistrat nici atita frunzis cit Ilfovul :cultura mare, pentru hrana popoarelor deiartate, i-accrut toata farina de bielsug.

Nu e pretutindene un ses, dar nu se poate vorbide dealuri, nici in partea mai ridicatN, ce vine duii

152

si-

Rosii de Vede, de unde o alts linie pleaca spre cela-lalt tirg al Teleormanului, Alexandria lui AlexandruGhica-vocia. Fata pamintului se cufunda si se ridica,se incovoaie si se girboveste, intr-un ocean increme-nit, cu valurile blinde. In locurile mai priincioasc,s-au desfasurat sate, cu livezi pline bunc,supt copercminte de sindila sau de tabla rosie, carearat'l o agonisita ta'raneascal prccum nu s2 gasestepretutindeni. Mine e hram mare : Sfintii Arhanghcli,Si pe ararile de linga sate mcrg in sir tigani, maha-losi si indesati, cu tiganci infasurate intr-o mantacusuta tocmai ca o plapomsa, tarani in scurteici al-bastre, brune, cu mined verzi, in salvari greoi, cutarancele lor, imbrsobodite ca turcoaicele in lungi va-luri albe si tiind uneori in mina, ca pe vremea pa-triarhilor, toiegc de cale. Pe margenea drumului, seVad cherestele, o moara de lemn cu trei rtnduri aunui bogatas evreu. Le gara se deosebesc si tipuri va-dit bulgaresti, si in vagon un domn foarte gras vor-beste cu until foarte slab in limba arendasilor : gre-ceasca.

2. PE DU AREA TELEORALINE.EVA

balcanicc cotigesc usor si se infunda inlauntrul jarii, uncle dispar liniile for rotunzite. Infata, un alt sir de muncele.face margene apei. Pc ma-lul nostru, dintre paduri, rasare un ponton cu un steagrupt, ce flutura in vintul putin mai potolit ; peaproape asteapta slepuri stralne. Zimnicea, la care neoprim, e, ca Piva Petrel, ca si Cararasii Giurgiul,

153

si casute

si si

lnahimile

de.parte de Term, la ascunzatoare si adapost, unden-o descopir

Dinpotriva, pe culmile goale din fata, pindescdrept peste riu rarnasiIele de cetate veche, din careau stra-juir odinioara, pentru incalcari prada, turciisistoveni, cari au lasat ca urma4i de legea for pc aceihamali cu picioarele goale, pe acei sateni in hainerupte, cari inrosesc cu fesurile for debarcaclerul. Sis-tovul de astazi, care e si acel de ieri, al decaderiiturcesti, rasfira multe case mici, albe, fara livezipe cind livezile intovarasesc neaparat orLe veche ase-zare romaneasca pe trei dealuri 4i pe adinciturileprapastuite dintre ele. Pare un zbor incremenit dcporumbei albi. Citeva cladiri mai bone : vama, unotel, care-si da firma si in romaneste, se insira pechei : inaintea for tree, patru cite patru, intr-o aler-gatura cle of gonite din urma, rezervistii bulgari cubietele for haine fara coloare si sacii albi pe umar --umili reprezentanti ai stapinirii de astazi. Geamiiale turcilor nu se arata, dar uite o bisericuta cu tur-nul asctcit, probabil a catolicilor, iar alteledoua, maiin sus, pentru pravoslavnici. Mu lt timp Inca frumoasapriveliste to urmarete prietenos de pe coastelc gal-bene ale termului pe cind vaporul luneca intro cer-muri joase.

$i4tovul se faleste cu lntinderea sa, mica Zimnice sesfieste sa se arate. Terneiuri adinci se afla supt acestedeosebiri ale malurilor, care deosebiri nu se intimpinanumai aici, Termul bulgaresNnu se terne -de Dunare,care poat' numai rada jos invelisul de verdea0on sa sape scorburi in lut, sa dea la iveala stinca.El priveste de sus riul. In ccrmul rornanesc, clinpo-triva, stapina, tormasa" §i raufacatoare, e apa, caresuguieste inecind si clarima la mink. Pamintul, slab,

154

privirilg.

yi

e venit din Dunare si se supuse chema'riler ei, cobe-rindu-se iara'si ca mil in adincurile Dar ce nitpot face nisipul, lutul, terna, singure, poate indeplirr.acelasi material cit e tinut in adinci nidacini !triple-ticite. Aici copacul e prietenul, apatitorul, 4i este sfintpentru omul pe care-I apt-4. Dincolo, n-au nevoie dedinsul, si-1 taie de pe pamintul tare in care n-a putut

infunde mult ghearele aut'atoare de hranit.Pe urrna, malul drept a fort, din vremea romani-

lor pine acum, un mal de cetati, chemate sa dominesesurile supuse din fata. Dupe strecurarea barbarilorcari au inecat de pe termul nostru, el si-a luat iarasirolul de dominatie, supt turd : noi, cari pierdusemputinele noastre tntarituri, ne piteam inaintea stapi-nului, tiranului, hralpitorului, dutam sa ne facem ui-tali de dinsul, cu ke bogie putusera'm string, pecind el ne c'auta necontenit cu ochii crunli, nes'atiosi,din toate turnurile marii sale- ceeati duna'rene. Asta'ziinsa, vintul de la miaza'noapte i-a maturat departeflenduritul_steag de jaf, si urmasid tina.r al batrinuluiurias scos din scaun pune totusi, printr-un sir demici aete de dusmInie, inc °data' vechea intrebare:de pc ce mal va veni seapinirea dad nu asupraapci, poste care au drepturi atitia .asupra parnintu-,rilor stra'attzte de clinsa ?

3. TURNUL MAGURELE

Turnul Magurele si Nicopol. Orasul romanesc semanifests in noapte numai prin luminile pontonuluisi ale slepurilor ingia'madite la acest punct de la guraOltului : veche cetate, veche schele, dar asezare ora"-

155

riului.

sa-si

seneasca dintre cele intemeiate la 1829. Iarasi o rese-dinta oarecum infloritoarc, care se pare ca nu vrea sainainteze prea mult catre 14111 pcstc apele caruia i-auvenit in 1877 ghiulele de aprindere si omor ale veci-nilor din Nicopol. Abia un colt din oras apare cevamai departe, intr-o regiune unde din toatc partile sefaminta corabii.

Aici insa si vechca mate de stapinire osmanliie sepituleaza in cuibul ci de pe munte pentru a vedea maibine $i a lovi mai sigur. Nicairi gramada de piatr4,strinsa ca o fiara ce se prcgatcste de o saritura ucigasa,nu c mai mareata. Tocmai in virf, tremura lumini de-partatc, pe ctnd de-a lungul termului abia citeva feli-nare risipite arunca in intuncrec o ra,z), care inseamnallocurile mai mult cleat lumincaza in aclevar. Apoiinaltimile se potolcsc, fugind tot in,).inte.

Peste un ceas insa Samovitul, de unde porneste liniabulgareasca spre Sofia (cealalta duce la Rusciuc 5ila Varna), se afla intr-o regiunc mai mult 5eas51.

Turnul Magurele a fost o straveche straja iazboinica,a romanilor-latini, a romanilor grcci, a barbarilor, aturcilor la sfirsit, cari, din acest Nicopolis eel mic",aveau in mina lor, pins foarte departe, satele dijmuitesau aduse in robin Acum, .turnul temut atita vreme numai c nicairi, nici macar ca o podoaba de grading,cum c celalalt turn, de la Severin. Oraselul nog, crescutde pe la 1830 incoace, contemporan in modernitate cu

Calarasii, Giurgiul si Severinul, se ascunde ye-derii intro arborii sai Inca verzi.

De la gars intri intr-o strada bine pietruita., dreapta%acest caracter al retelei de drumuri din Turnu ra-

mine pins la sfirsit. Arata sa fie si bine luminat. Des-fasurarea stradci mad a la iveala tntti a minunatacatedrala noua, din piatra, cu acoperisul turnurilor de

156

si

ararn.' ro4ie, cu taletura generals si podoabele spatele Curti' de Arges : nici o capitaM de judet n-are un

asa de impuna'tor monument religios, care .s1,,fi fost _numai in timpurile noua. Pe urma, intr-o pia larga,se rotunzeste o grading, frumos croita si nu se poatemai bine ingrijita. Ai acum, in dreapta si in stinga, unpalat administrativ foarte chipos, un tribunal ce semtntuie de clIdit acuma, scoli. Pra'valiile, mai muttscunde, poarta firme romanesti, care ascund de multeon o provenienta bulgara a proprietarului ; nume cvre-iesti nu lipsesc nici ele, $i mi se spune ca multi dintregrinari se in de neamul pe care Iehova 1-a binecu-vintat spre inmultire 4i imboOtire, 4i pe pamintulnostru.

0 sosca duce spre port, intre salcii cu trunchiul bor-chinos, bolfos, spircuit de ramuri strimbc, cc se ra'schira'fara frumuseta. Jos, malul duna'rean c acoperit de bu-ruieni de apa, pe care le-a singerat, ucizindu-le,toamna, de porumbisti brune, de psasuni pentru viteleimbielsugat cornorate. Livia trenului, aproape

cu soseaua, se deap'an5; inainte, pe podisca ei plc-Intre drumul de Fier cel de piatra, cara'ri se

strecoara prin ierburile uscate : dungi negre, umcde, pecare luneca mai usor rotile micilor ca'rute ce se intorcgoale dupl desca'rcat. Pe rind altele plinc, carme cucai si cars cu boi, inainteaza incet pe sosea, in lungi

ducind, supt acoperisul de coceni care-i ferestede ploaie, sacii umflati de boabe. Mina mahalagii dinTurnu, bulgari romanizati ca limbs, on macar ca port,ca'ci au p5Asit tichia scurteica de aba cafenic pentruvesta neagra sau altastra, de postav, ca'ciula pltrata.Bulgari de peste Duna're, lucra'tori ce se intorc cu sim-brie romaneasd in buzunar, dupa ce au prins came dinborsul got cu care se multa'mesc, sau hamali de la port,tree in hainele for de acasa prin valma'sagul de roti.

157Romania cum era ping la 1918, vol. I

pare -lela

auv5.

siai

11

$1, pe ling5 msrsul for thrga:i, pe linga fga for bu-geda, cu falcite marl, se desface agar ;i aristocraticciobanelul cu ov-alul alb, blind, supt rn.trea cusma mi-toasa, cu zeghea zvirlita imparateste umeri, mocanulpribeag, fudul ca un pi/eatus, vechiul caciular" aldacilor strabuni, dorobancul cu ochii isteci supt cock-ta-i boneta de servici.u.

Jos, se intinde acuma portul : vama, magazii, pon-toane, ptrghii, cars ce se frarninta : pina M aceastatirzie toamna friguroasa dam lumii aurul boldelornoastre. $lepuri asteapta pe Dunirea de ardezie.

In fats, stinca Nicopolei rasare, iara$i, pinditoaredin valuri. Largi taieturi prin verdeata uscata ii aratam'aruntaiele de piatra albicioasa. Intr-o adincitura,casele tirgusorului saracacios st salbatec se infig inrips, risipite ca o turrna de oi, pe cind fatada for decladiri mai mari, oarecum europene, se opreste in margenea termului. De acolo yin turcii suptirateci, in hainealbastre, rosii, galbene, cari apar in portul si pe so-seaua Turnului, ca o amintire a alter timpuri si a alteilumi. Deosebita ca loc, precum e si in timp si in rostdeosebita, cetatea de odinioara a Nicopolei, supt zidu-rile a cazut pentru crestinatate, pe la analpatru sute", in mormintul macelaritilor sau in robiaasiatiea, floarea indrazneTilor din cavalerii apusului,inalta tinguitoare, in singuratatea-i, ruinele 4i monu-mentul funerar al minaretului.

La rotors, orasul nostru se vadeste, in sfirsit, cu ceare mai fraged si mai frumos, cu livezile, cu bisericasplendida, cu casele albe, cu intinscle cazarmi acoperitecu table Tosii. 0 nevasta in port ardelenesc sta. inainteiunei casute. Alatnri se pleaca incet cumpana ,unei fin-tini de tara. Iar din curtea c'azarmilor to salutes armo-nios si mindru sunetul reunit al tuturor goarnelor caredeprind cintece de lupta.

158

pe

carera

4. ZIAINICEI

Dc la Rt4ii de Vede in jos, prin mijlocul satelorman ca orasele, cu case dose, acoperite cu tablaprintre lanuri de griu si raprta, intinse in largul sesu-lui, se ajunge, de la o gars luxoasa la alta, la Zimnicea.

Vcchiul sat de pescari dunareni s-a prefacut cu totulintpoca Regulamentului Organic. S-a desemnat o piaTacentrals, s-a imprejmuit $i plantar .o grading publics,in care se clarzpana monumentul ridicat in amintireatreccrii Dunarii de catre rusi $i ramine in parasire uncochct casino, s-au tras ra7ele drepte ale strazilor. Spe-rantele puse in accasta schela nou nu s-au prea inde-plinit insa : negotui n-a inflorit de ajuns ,pcntru a daZimnicii bogati in numar mai mare, iar satenii au ra-mas cu intinsele for turti nelucrate $i fara o singurafloare = cine va pune o taxa pe pamintul nelucrat?cu casele for de Nmint batut care crapa se darimalesne supt coperisul de stuh, linga constructii mai, trai-nice acoperite cu olane in albie, de o coloare rosietecatearsa, pierzindu-se in galben-suriu. Sali intregi dmcoala primary sint goale ; rari copii ai mahalalelor se

pot infrupta de cultura elementara ; frumoasele feteumbla dumineca yi serbatorile cu parul ascuns in bro-boacia cu picioarele goale ; sus, pe malul Dunariivechea cazarma ce pindea asupra apei s-a prefacut incaramizi de construcIie care s-au furat on s-au risipit.Numai acum in urma s-a lcgat cu un preafrumos podtirguwrul cu portul cel nou, in care se ridica albecladiri in stil romanesc, pentru a adaTiosti organcleadministrative, line ponton. Si, prin unor ba-trini veniti din vrerrturi mai bunt unor tineri deviitor, Liga Culturala" ridicat steagul de inva-Iatura deasupra unci modeste biblioteci

159

rode,

si

si

sisi-a

poporalc.

silinsele

Drumurile la port ori, la vechea cetate roman inmine sint de toata frumuseta. Unul duce sus, intresalciile invoalte, a ca'ror floare galben'a imb5.1sameazadelicat in serile de prin.6'.varI umedI. Cella lt taie lanuride rapi0 on de griu, sim'inate in terna farimicioasa,surie ca o cenusa". Dintr-un loc si din altul; Dun`irease vede lar0, bine strinsa in maluri, cu adincuri pri-mejdioase cind vintul aspru increteste valuri din apa-ide ardezie ca licalririle de plumb proaspk.

Dinco lo, malul e .i mai pilpastuit. Pc povirnisurirotunzite spre apa se insirl multe case ma'runte, pestecare se ridica marea clsadire a gimnaziului, catedrala cuTroportiile impunk6are, Inca doua" biserici, un suptirelminaret de rrioscheie pentru turcimea nevoiag, pe chidla mal e gara do curind ziclita.I

IV

MUSCELUL

1. SPRE CIA1PULLING

Nu bagi de sarda", in necontenita inc`Ocare a Inal-pmilor rotunde cu prIpa'stuitc povirnisuri, din mar-genea rasariteana a Argesului, rind treci de la un judetla altul. Aici, si cu un adaus la apus al Vilcii plipe demka'stiri, dar 14ra locuri de lupta, e in adcvsar o taxa%o singuti tara. La ra'srit este Dimbovita plans, cudrumuri oablc, netede, regiune de adev5.rat5. desd-lecare" spre odihnI : la nord, dincolo de toat5, aceasta"incilcitura de p5.duri, stI pa'retele de sand al I745-rasului, semet, pustiu, inabordabil. Acolo e cuibul vul-turului ; aici el hi destinde aripile.

In valca cu bisericut5, unde se 0.seste iutca apl demunte, se lucreaza fiera'straie, $i trunchiuri maricaatoresc, negre, mucede, ca niste capetc de ipopotamiiesite sa soarb5. ra'coarea. Apoi, pe linga caseledurate din lemn, cu pivnita supt ceardacul cu stilpisi inaltul coperis de sindill deasupra, poste podetelezguduite, on de-a dreptul prin apa riulctului, spre su-isul altci cuimi, intre prunii ogoarclor cu bielsugul deroads ca niste mari flori albastre.

161

la

iarasi,

Ce-or .fi asteptind fctele Cu fota de rosu si aur, carestau inamtea usilor de stejar vechi ? Nu s-a intorsInca solul de biruinIa al mariei sale ca sa li se spuic

ispravit si- ca in groapa de la Posada, suptlespezi pc care nu pot sti le ridice acei cc le-au nra-busit, zac, sfarimate, oasele episcopului Latin lingacelui din urma sccui de la hotarc !

deodata Cimpulungul, de pe virful ultimci culmi,ni-a rasarit netcd si alb, prins de lermul apei Tirgului,alergind lute catre acel riu alb al Doamnet, care nuvrca sa sputa vechea poveste romantics a numclui sau.

Dar, ca sa trcci la Dimboviceni, mai c drum.El incunjura rotunde, dincolo dc care se

ascdnd str'avechi asczari ruralc cu nume scurie, rude.ca al Macaului. Se invirte, se strecoara, 5i dincolo defrumosul sat de mosnent undo pastoreste cu glas dukesi cu gluma isteata parintele Cotenescu. Ne-am in-fundat intr-un aspru si maret deldeu dc munte ocheie de descuiat cu sable tare se pune in calea intre-gitorilor de tara.

Dimbovga, venind din sus, de la Matiesul sumbru,trece tulbue in albie de piatra. Durerile cele vechicare le alinta fisiitul trist al unclelor ci nu mai sintale acelor hoierizsi rarani talea.navalitorilormedieval', ci not insme am Post marturi inclelungatetjertfc fara noroc de pe coastele Matiesului, uncle amingropat un print strain, venit pcntru pracla. 114ortiicari incunjura aici i-am vazut si nc-au vazut, li-amvorbit si ni-au vorbit ; in impartasirea sufletului nostruam cuminecat.

Sus, in fala, pe carare de caprioarc, s-au suit schiv-nicii la hitul Pare nu se vedc mai mare decit un cuibde pasarc. Jos, un archeolog saps la temeliilc unci maivechi biserici ingropatc. De la un crestet la altul pareea se intinde acea punts uda de lacrimi si crunta dc

162

ca S-2

Si

inaltinii

:

ic,siti in

ala

pa

singe care e viaTa acestui neam de lupta Si de sufe-rinse.

Departe, in acest ceas sprc amurgit, la mormintul dinDealul Tirgovistii, al lui Mihai Viteazul suns clopo-tele de pomcnire.

La capat, biserictrca din Golesti, satul lui Go le, alurmasilor lui, boie6 ostasi, buni cavaleri si carturaribuni, de la Ivascu si Albu la Radu si Dinicu, maruntracas de maxi amintiri, la care se adauge aceea a tra-darii olteanului Tudor, domnul popctrului in arme.

Jude; arhaic, cu colvuri tainuite, facutc parca anumepentru a nu se razbate la dinscle, cu drumuri ingustesi intortochiate, tinzind spre_munte, calarind dealurilesine Cimpulung, stringindu-se linga suviii de torentemincatoarc spre Rimnioul Vilcii, in cealalta cara,care, o buchta de vremc a dominat Argesul.

Pc aceste clrhmuri, printre frunioasele ina1Timi totusiimbricate Inca, in ciuda lIcsilo.r de paduri, totdeaunaprivilegiati, ajunge cineva la rn'anas irile celc mai putincercetate

Cotmeana, croita de Mircca ,,ccl Vechi", refacuta siadausa supt Brincoveanu, apoi supt fanarioti, fara a ise fura banutii de small de supt coperis, rnanastioaradomneasca din v-remi eroice, de la care n-a rarnas de-cit accasta bisericina ;

Valea Danurui, impunatove cu aclaosul de supcioara,cu catapiteasma care a venit .cle la insat,i biserica epis-copala din Argcs ;

Tutana, cu mareata biserica, pracia a in launtru, darramasa in zidurilc-i plan-nice, intr,!.acci pu/imei oa-meni sara.ci, avt cum nu fa.ur-o, din porunca tinere

clomn Mi hnen, care. era st fie cur Mihai,care-, el trebuia sa ajtmga domnul ;

Bascovul, la caratulimui sat saracut, caruia i se furaletelc ccle mai frumoase si mai destepte de catre ma-nastirea secolului al XVII-Ica, cu modestul laca,s de

1-6N

:

luhticel vile=

iusuri

inchinare si ca'sucelc de adapost, undo, supt bona su-pra.% eghere din vremca mai noun, se lucreazI harnicla co voare.

Sus, pe dilma prapastuia sta cetatea Poenarilor,adcvarata cetatc a Argcsului", de care sc leag cruntelegencic in legaturl cu Tepes.

Numai in jos sprc Pitcsti timpurile apropiatc audcschis larga cafe domncasca.

Si oamenii sc potrivesc cu accasta" natural care nu easpra, dar cuprinde in ea o melancolic de trccut si depar'a'sire. Parca ar fi cu toTii odraslc de voicvozi acestibarbati si fermi, cu prclunga faTa smolita, cu ochiinegri adinci in cari se zbat, pcstc lipsurile de asaii,flaca'rile croicc. Din fiinTa aici a domniei au ra'masstralucitcle vcsmintc fcmcicsti, numai din purpura siac.:.

2. CMIPULUNGUL

E ccea cc-i spunc si numcle : un cif/1p lung", o valeprclungita" hare dcalurile din dreapta si cele din stinga,o vale pe care si-a ga'sit drumul intii o apg., suflctulsatelor si al orasclor, si pc,,tirma ci s-au luat, ingtnaTide bolborosirea cintaretvlui d'e munte, oameni : stri-ini, calugari triteji, cu crucca pc haina si spada inmina, teutonii, cind, in zorile noastre, anii erau abiao mic doua sute ; apoi oaspeti cu negot si mestesug.Sasi mai ales ; in, sfirsit, din vii de muntc, din schelede hotar, din guri ale Carpatilor, Taranii nostri, cariatunci ca si acum strZateau drumurile in tr:iganareacarelor cc lass sufletu-n voia gindurilor si visclor, on

mersul sprinten al cailor. Dc-a lungul cimpului s -adintemeiat atunci castgele albe, incunjurate de roadcic

164

harnicici ; morile vorbarete, biscricutcle cu crucca in-fratitoare. Apoi si domnii si-au durat aici curti si

-rnanastire, manastire pravoslavnica, inaintea turnuluimare; al careia s-a prabusit cloasterul (Kloster) cato-licilor, strainilor. $i azi se vede acest turn, temeinicca un descalccat de tara : el doming ascunde bise-rica, nu tocmai mare, si de el se leaga un sir de case cudoua rinduri, strabatute de feresti ingustc care sa-mama cu cele de la Cozia. 5i casele vor fi fiind dintimpurile intemeicrii, inainte de o mie patru sutc",dar turnul e desigur un vechi .strajer. Caci nu Matei-voda Basarab, restaurator aici unde lucrase din temeliealt Basarab poate, dintre domnii veacului al XIV-lca,ar fi strins, in timpurile sale de intindere a Iarii si desupunere a ei catre turd aceste puternice rinduri depiatra, ce alcatuiesc turle mareata, pe care se rotunzescunul creasupra altuia sunrile de ocnite, pe clad, sus,incununeaza totul acoperisul rotunzit. Nu, aici nu sinturme de decadcre ; din acest masiv turn se desface ace-lasi spirit de mindrie tinara ca si din piatra care, suptjiltul fin sculptat al Vladicai, poarta sapata in slovcadtnci, drepte, flea legaturi de cochetaric tirzie, amin-tirea mormintalai a lui Nicolae Alcxandru voievod,fiul marelui Basarab voievod care sa se pome-ncasca in veci" acel Nicoara. Alexandru care pripifuga ungurilol prin trecatori singerate si adormi linis-tit, in siguranta pazei bune, acum case sate patruzecide ani, deschizind calea vrernilbr.

Astazi, cu desavirsita ingrijirc a caselor sale inflo-rite, a stradelor sale bine pietruite, a. primblarii sale,cu adaosagul nou al scolilor vesele (nu voi nice si custatuia, putin apocrifa a unui erou, Radu Negru, cutotul apocrif), cu miscarea din zilele );:le tirg a uncitaranimi harnice si vioaie, Cimpulungul e vrednic dea se numara intre cele dintli orate ale Romaniei : vile

165

si

cochete, instalatiile de bal ale Eforiei Cretulescu aducvara haine elegance, pe persoane care apartin cosmo-polei franco-romane ; dar, daca nu-i auzi, poti s5 ad-miri uneori fecele ramase de o frumuset5 romaneasc5,cu toat5 instrainarea sufleteasc5 a fericitelor ce le au.Iar, drumul de schimb cu Ardealul, care odat5 treceaprin Ruc5r si Dragoslavele, deci pe aici, mergind acumprin valea Prahovei, si liniile caii ferate locale oprin-du-se la Cimpulung, orasul, pupil cercetat de negustori,va raminea, mult timp inc5, crucat de capitalurilestralne de la Azuga sau din Lotru [7..] In el -Loci aceiace au nenorocuI de a vedea saderea neamului forfata de cavalerii aurului sau de microbii gologanuluide arama vor gasi mingiietoarea priveliste a unuimare ideal sat- romanesc, a celei mai bune gospodairiide tarani ce se afla in cupripsut .romanimii.

3. RUCARUL. DRAGOSLAVELE. GURA D1MBOVICIOAREI

Una ling5 alta, pe laturile soselei, care e prafoas5,etteva zile abia dup5 ploile, cele mari, case cu dou5rinduri, avind cinci-sase odai, cerdace cu stilpi si foartcadescori siuri de oale cu mascat inflorit pe police.Mulch copii voinici privesc din umbra porcilor delemn saPate, asemeneacu ale _rornanilor din $chei. Incurd, sus, in cerdace on pe margenile drumului r5sarfemei ah caror port tesut in arnici, in fluturi, in floride fir de argint si de matasa pe fota rosie de our nu-sipeace afla parechea in cit tinut locuicste romanimea.

Aici es,ti Inca in Cimpulung, dar, cind ai trecut dehotarul orawlui si to aIli acum, nu pe o strada, ci pedrumui mare, care se cheam5. aici Valca Mare", velintilni, ping la 4chelele de odinioar5, vechile vami de

166

munte, pima la granita, acelasi fel de case, cesute dinvergele de Iemn, pe care le acopere lutul nisipos almuncelelor, aceleasi curti plinc de mate cele de ncvoieunci bune gospodarii taranesti, acelcasi fete oachese,frumoase, cu ochii negri, mari, aceleasi vesminte cutoate florile cimpului si stelele boltii. Intelegi cumdin acest linut de minclri oarneni voinici, harnici, cu-mint; au putut sa piece acum cinci sute de ani desca-lecatul, inceputul unci fari.

Drumul cel mare" e o sosea foarte frumoasa, ne-tecla ca soselcle Dobrogei ; parrnacricuri de fier, die-gante, apara pe alocurea trasurile sau drumetii inop-

dc primcjdiile prapastiilor sau ale adincurilormlastinoase.

Lic se strecura intii ca o panglica alba pe coastamuncelelor. Moclacile, umflaturile, cazancle rastur-hate injgheaba la un loc aceleasi cosrovituri uriaseale scoartei de lut, nisip si pictricele albe. Deocam-data de nu se deoscbesc bine in lesturi girbove,ci se invaluie necontenit cit cuprinzi cu ochiul. Darvesmintul for de catifca verde e mai sairac ; ici 5i

col° ics la iveala luturile si nisipurile galbene, rosie-teca piatra de var, ba chiar colturi de stinca, unclemartmte, abia rasairite, altele puternice, Visnind susin colti de piatra sura. In locul gardurilor ce hota-resc bine mosia, care e scumpa din multcle jertfe cca cerut, in locul livezilor cu crengile vinete de pruneingramadite, se vad ramasite inc a bogate din vecheapaclure seculara si tufisuri dose. Departe pc povirni-suri se desfac case albe, mici, ca niste flori samanatepe pajiste. Manastirea Namaiesti se 2areste, dupavreo jumatate de teas de calatorie, intr-o infunda-tura, irnbielsugata in copaci, din mijlocul carom seinalta copereminte rosii si trei turnulete notta.

167

tali

Dimbovita lunec5 printre s5lcii in fund, supt mun-celc strinse impreun5, care abia las5 a trece aceast5cgatoare tin5r5 si zglobie. indat5 mergem pc malulci. Uneori riul e spircuit in sfichiuri dezbinate, alte-ori el alearg5 prins in jgheaburi de lemn ; in sfirsit, else scurge la vale 15r5 piedici si unit cu sine, gilgiin-du-si apele limpezi, care r5sfring in colori de ardeziecerul usor acoperit de nori. Roti incarcate defury necontenit apele ca sa lc verse in treucuta deunde dc se arunca in canalul care.,hr5neste sani5n5-turi. Mai departe, un fier5strau traieste din putereaei, 15cind sa se

Tiermiste f5r5 intreruperc, in sus si in

jos, pinza de cu coltuSupt Piatra Dragoslavclor caci acum movilele

pictroase au inaltimea muntilor, si poporul li zicePietre infloritorul sat intinde de-a lungul drumu-lui casele-i albe ; o biscric5, zidit5 de eel dintii Gri-gore Ghica, in veacul al XVII -lea, are inaintca zidu-rilor modeste ale naosului un turn strivitor, care efiicut in mutt mai mic dup5 acela al m5n5stirii Cim-pulungului, pe atunci de curind drcas5 de Matci-vodaBasarab.

Pe aici era odata trecerea marfurilor brasovenesti,in call cius5 incet $i greu, pc drumuri rele, spre atitcaorase ale Orli si spre locurile de pests Dun 5re. Dru-mul de ast5zi nu e intocmai cel vechi, care merge prinvale ; dar si acesta se inr5mureste intre calea Tirgo-vistii si a Cimpulungului. Cea dintii se desf5surl lavale, de-a lungul Dimbovitei.

Inc a trei kilometri, si sintem in schela cealalt5,Ruarul, ale arui turnuri $i case albe se ivesc indat-5,la locul uncle se intilnesc trei Pietre maxi, dintre careuna poarta brazi pe coastcle ei.

Ruc5rul ad5postea odat5 pe vamcsii domnului mun-tean, oameni siguri cu mult5 trecerc. Ast5.zi, el arco scoala, o pnrn5rie foarte mare, un otel cum nu mai

168

si

cutikii

lacomi."

poate arNta alt sat din Romania, o frurnoas3 si lung3primblarc pe linga riuletul prins in maluri indreptatesi pietruite si foarte multc case de o gospod3ne aleas3.Noua biserid se inalf3 mindr3 intr-un colt, pe cindcea veche se ascunde intr-un cimitir tntins, urrde ocruce se ajunge cu alta. Doi mesteri din Cimpulung,plkiti de un negustor grec din partile Castoriei, ginerede bmerinas muscelean, au cl3dit acest 13cas foarte cu-vincios, cu pridvorul r5zirnat pe stilpi de c3r5midI.Zugravi cu imaginatie au infatisat in acest pridvorjudecata cea de pe urm3, cu multi draci negri ca ti-ganii si cornorati ca bon, cari au nume pline de in-pies : Zori13, Negrila, Tragi13', Cocosil3 si Zghidar-cea. Frumosii copii din sat ins3 li-au spart fruntile,li-au scos ochii si li-au cleschis burtile cu pietre, sigroz3viile iadului nu par potrivite cu o asa de blind3taxa% avind Atha putere in oameni, atit mindreat3in imbradrnintc, atita scriinatate nevinovat3 iii cuget.Crucca unui mormint proasp3t e inc3 impodobit3 cubradul inasurat in flori 51 in rnotocei care a fost dusinaintca tinarului adormit, si pajistea e stropit3 im-prejur de flori dzute ce nu s-au vestejit inca precum,vested e acela care a fost coborit jos.

Dup3citeva v3p3i rosii, tredtoare, pe culmea C3-pitanului, noaptea cade aproape dintr-odatI. In lipsastrNinilor, can nil mai vin in Rudr, de citva timp,strada se face indat5 pustie luminile, abia aprinse, sesting la toate fere5sile ; si hanul se inchide ceva maitirziu. Pita si suieraturile caraulei contencsc, ta-cerca noptii negre e sfisiat3 numai de harfaigoascle la-tr3turi ale cinilor paznici, cari pindesc zgomotele tai-nice din singur3tatea muntoas3.

Dimineata a coborit neguri usoare pe coastelemuncelelor, pc, care numai ici si colo le strThate os3getare rosietec3 de raze. Sint opt ceasuri acuma, sirkoarea noptii st3pineste inca v3zduhul limpede. De

169

si

pe toate cararile Si potecile izvorasc in strada alb`iarann cu sumane negrii si cojocele cusute, tarancea caror bogkie de fluturi si podoabe e acoperita Inparte de mantali cafenii ; unele dintre dinsele poartastrengareste pe albul fin al valului ce li Mfasura fataoachesa o palariuta barbateasca. Caii trasurii ce neva duce la granita, inharnati in lung, doi cite doi,scutura capetele coplesite de multi si de vespi veni-noase, facind sa bodogancasca talangile greoaie.Domnul Avram" prin aceste parti oamenii secheama Avram, Moise, Salavastru, Ghedeon, Aron,Izichil asteapta pe capra, facind sa fluture in sagalargul bici care pooneste indemnkor.

Strada pe care o urrnam se cheam'a' pe o placa delemn Strada Frontierei", si ea urmeaza pina in gra-nita, legindu-se 4i cu soseaua ce vine de la Pitesti. Acestminunat drum a fost mintu_it in 1891 supt conducereaa doi ingineri rornani, .,antreprenorii fiMd italieni. Else razirrra adesea pe puternice intkituri de piatra, stra-bate poduri desavirsite si e aparat prin vergele de fierunde se deschid ripe. Nu e o linie care sa se infundedrept inainte intre firele telegrafului, care aici are altscale, ci, incolatacindu-se ca o biciusca rapezita, el in-asura deal si munte cu panglica-i alba. In urmamai recunosti in suvita zburdalnica care se joa.ca prinfundiiri de vai si se prinde de gitul aspru al stincii ;inainte, cind it vezi alergind nebunatec in vesnicerotocoale, nu-ti vine a crede ca in curl -nd vei fi col()sus pe inaltime. Aici, prin chcfurile-i neasteprate, dru-mul e o mare placere.

Soborul de uriasi se tine si mai departe. In fafa, i'nurma, la dreapta, la stInga, unde privesti-, Mara o sin-gura spartura caci drumul se strecura si nu cutca :1sa taie, iar bietele riuri sint multamile;a-si pot camtade cafe vczi ceauncle rasturnate, cap << lile u

tablele fntinse, zirntii, spinarile ciolfannase. Sinf niovile

170

rati-1

insusi

tut pi,

de nisip carat, in care scinteie puncte de mica, tnariumflate, pe care au se pried decit fire de iarb'

saracI, sint montane de piatra, acoperite cu arbori rani.Dar piatra ra'zbate pretutinciem ; uncori numai, ea eacopenta de cringuri 41 paduri de brad, de mesteacanrnorocanos, cu frunzele pleosute, de fag, care-si ras-chira pins departe ramunile cu frunze lucioase ; codriiadiuci si negn, stapini peste toate, nu se Ir'd nicairi ;pink' departe catre kotar, unde sint virfurile mai kalte,padurea e numai o ramsaisica a trecutului ei falnic, cacinevota de bani a mosnearinlui a,pus-o la biruri grelea schilodit-o pentru totdeauna, fara s-o rada insa cutotul ca in Tara de muncele ruinate aSovejei, Prin co-vdtirul usor al ierbii, printre trunchiuri 5i mai_presusde ele, c4neste insa piatra stapinitoare : ici, ea se risi-pcste in farimi albe, galbene, roseate, care fac mosi-noaie in margenea soselei curate, dincoloy ea seamanacoasta sau adincul cu frinturi $i lostopane ; aiurea, eastrajuteste drumul cu piaci innegrite, murdare, lucioase,sau cu lespeziclaiditc in buna rinduiala ca de mina di-bacc a unui mestcr una5 ; de multe ori, in sfirsit, eaincununa toate cu cite o mindra creasta sura sau is instapinire intreg muntele. Linga Papusa verde, claditca o movila% sta in faca, peste valea Dimbovitei, lungulparete sur, adinc, scrijelat, got, sterp, trist, al Pietrcilui Craiu, numita asa dup'al unui din regi cari seintorceau cu fuga acasa la dinsu, lasind in urrna stea-gun rupte, arms frinte si voinici morTi, cazuti in mor-mane siageroase sau sanAnaTi pe coastc si prin vaileinguste ca Frunze row, vestede, de toamna.

Iata, cam la jumatatea drumului, cazanul Posadei,care aminteste o zi ca accea, de stralucita. biruinTa cio-blneasca asupra boierilor marl ai strainItatii cotropi-toare. 0 groapil se rape supi munii acolo in fund,unde stralucesc case albe, e Dimbovita, care trece

171

falosii

;

nips Pr

si

usoara, limpede pe prundul curat ; mai in rata ripapustie, cu arbori-si maracini. Odinioara prapastia

era impadurita, si, numai ca o ingusta crestatura raz-batea calea negustarilor pasmci, pe care acum, spre sfir-situl veacurui al XIV-lea, ajunsesera a trece aspri ostasicu siguranta ca au biruit supus. Si, deodata, dintretrunchiuri napadira sageti fulgeratoart, aceasta fur-tuna de ucidere impinse oameni si cai mai in adinc, totmai in adinc la stinga, unde sint cheile Dimbovicoarei,strasnica strtmtoare prin care fuge sfios ca ,95opirla ce luneca. pe coiful unasului adormit. Din pa-retii inalti de pare a ailing cerul, cazu atunci strivi-toarea ploaie a bolovanilor miniei $i razbunarii unuineam prea multi vreme calcat in picioare. Maciucilestrivira testele fudule. Cei ce se invrednicira .de aceastaprimire abia mai gasira, imputinati acopenti de rani,drumul de mintuire al Brasovului. Marire tie, Posadacu adincurile rasplatitoare, care ne-ai ajutat si pastrampina astazi viata frumoasa, alba, bung care inflorestede-a lungul veacurilor pe anuntii si cimpiile noastre ;marire tie, mormint de dusmani pecetluit cu rosia pecete a biruintii noastre !

Urma.'m calea de stinca inalta, ingusta, intunecata,in care, apoi, Oranii lui Vlad-voda, muscelenii acestiacu fata rotunda, ochii negri trupul vinjos, au toropitpe ungurii mariei sale puternicul crai Sigismund, carea foss apoi imParat. tin val de aer rece ne lovestein fata. E sufletul aspru al strimtorii, precum Dimbo-vicioara grabita e seninul sCbucuna el. De o parte side alta a cararusii pletroase, aparata cu parmaclicuride lemn, paretii nemargenit de inalti ai stincii pustiisprijma o suvita de cer albastru-sters. Brazi detunatiatirna`cle-a lungul scoartei sure, cu jalnicele for crengiuscate. Iar in cite un loc ca prin rninune un mindrufag_ hranit de apa limpede iii deschide bratele verzi,rastignit pe stinca dreapta. Ca o arnintire a pajistilor

172

goals,

sisi

riuletul,

si

si

pi

mirositoare, a cirnpiilor inflorite din locuri senine, citeun clopot vinat se heste din smocul frunzelor ma.runte.

Mareata temnita se deschide acum : e un ochi de lu-mina, de verdeata. Dimbovicioara se incalzeste la soare,inainte dc a patrunde in grozavia strimtorii ; apoi incaodata aceasta o cuprindc in bratele ei zdrentoase deaspra stifled cenusie. Acuma sintem

De la castrta alba de colo, la capat, se deschide undrum inverzit, care suie pe nesimtite la pesters. 0 ta-ranca batrina, adusa de spate si sfrijita pe oasele eiTapenc, a adus luminari,; si pe linga dinsa se aduna, va-zindu-ne oameni de omenie caci altfel se tem denerntii, de ungurii cu vorba neinteleasa si aspra, carise sprijina in ciomege cu virfuri de fier o droaie decopii. /mime paZeste un cu genunchile goaleprin harii rum', cu o camasuica inflorita de arnici nc-gre : si cc mai caciuloi tuguiat pe parul lui balan, tunsscurt ! Apoi vin doua fetiscane care majturisesc Cal Stilt-in clasa a patra ; cu cozile pe spate, o camasuica

mult in arnici negre si fota rosie si mai la urmaalta fetita tot asa, cu ochii negri si parul balan, zburlitsi dirz, pe care celelalte o pumnesc pe ascuns fiindcaprea se a.mesteca in toate rosturile. Tocmai la capat,uncle, deasupra scarisoarelor de lemn, se deschide inaltapoarta ce pare sapata de mini de om, se adauge o altabatrina, grass, rosie si vorbareata, care porneste a spuneca aici sint oameni bung, can se cearta, adevarat, pen-*tru vacuta dumitale care a intrat in curtea mea", darse impaca a doua zi chiar, caci nu pot sta doar asa preamulti vreme.

Acum in pesters ! Ba'buta sfrijita si girbovita, caretace, scoate bucati de luminari albe, de faclioare gal-bene, si le intinde fiecaruia : Tine !".

intunerecul din fund Iti cam is ochii. Veziatit, ca to tnfunzi intr-un negru beci silbatec, cu

coscovhi, bubosi. In dreapta si in stinga sent alte

173

baietel

inflo-rita

pa-retii

liberi.

z

adinuituri, inehise, pe and, inainte, lumina descopereintr-una gurguie grosolane, crengi grease, strimbe, chi-pun grosolan oiaplite, impartite in clod., lungi gun deiad, de pe care picura, asucta prclingeri lenese deapa. Acestea sint inchipuiri, ca bcrbecelc, ca miclul,ca cerbul, ca boul". Jucarii ale lui Dumnezett."Da, zice batrina oftind, ca el face toate, si pc nth. Si,uite, aici e altarul, cum 11 vedcti, cu masa, cu scaune :aici a_statut pustnicul, de mult, dar de atunci au maistricat thunenii."

Ne intoarcem : pasul luneca pc bolovanii umezi, lu-minile zboara rosii pe paretii imbrobanati. Si deadatain fund navaleste un sul de albl lumina r;...ce, care yap-sc;,te crud colturi de piatra ; pare faptul unci zile deiarna. Si la citiva pasi mai departe poarta se infati-scaza inchizirul in patratul ei ca o tabla de argint lu-ciu, care c lumina cea bung a zilci.

Si iarasi suisul serpuitor, ocolirea necurmata atrclor", a muntilor din cc in ce mai acoperiti de paduri.Case nu sint, decit numai intr-nn punt sir:gin-atm ovila zimbitoare pe care o cladisc un mosier pentru fiulsau bolnav, care s-a stins de oftica la douazeci de anisi de atunci zavoarele au cazut la usa de intrare. ValcaDimbovitai,.cazanul Posadei au pent de mult in urma,si nu se mai vad alte vii, alte adincituri, aite locuintc..Ragusa, incanjurata de neguri care vestesc

Papusa are neguri ; mine cu sigurania ploua",spune doinnul Avr am. Luciul scrijelat al Pietrci luiCraiu se ivcsc, apoi pier, si ia? se arata din nou, inse-lind, cum inseala once indepartare, asupra locurilor sidepactarilor. Muntele Giuvala se ascuteste Cu crestetulpe care daunazi au ars padurile, lasind terna sura yifnuazisuri ruginite de Mead. Jos, c vama romaneascacu acoperemintul de tables rosie, iar dug citeva invir-tituri de roata, la un luminis intre muncele, 1144

174.

,,pie-

crisrna lui Aron Romanul cu bere de Feldioara gichelnerha cu fota rosie stilpul cu cele trei coloriale Ungariei, care inseamna stapinirea strains.

Intorsul se face rapede, in abia doui ceasuri ; prive-listile ce se desfasurasera in ragaz la suis se amestecain goana coborisului. Abia ai plecat de la Podul Dimsbovhei si esti in Rucar, a carui frumoasa biserica nounit vesteste de departe prin turnurile ei.

acum, cu toate prevederile de furaina, se lass ominunata sears, calda, cu cerul senin, a carui catifeanegrie c Iintuita cu stele tremuratoare. Cind se inchidehanul du douifi rinduri $i circiumele-si sting luminiletrasurile se duc in drumurile for si lurnea s-a culcatprin casele albe, nu se mai aude decit clocotul apelorriului farI astimpar, limpede acum in atita liniste.

A doua zi drumul spre Cimpulung c plin de CaTUte.cans. Pe o inahime scociorita de cazmale, femei ducpietrele cu vagonete ; la acest lucru, la claditul caselorsi la atitea tnunci grele, ele sent prin aceste parli tova-rasul neobosit al muncitorului, tatal sau barbatul lor.

Tata, acum iarasi Namaiestii (de la Nemoiu), cari,vazuvi in fats, sat si manastite impreuna, dau o inti-parirc mai puternica si mai bogata. Pe o carare pietru-ita to urci spre o biserica al carii pridvor singur, pre-facut daunazi, e de zid, in afara, pe cind stranele,catapitcasma altarul se afla in stinca. 0 pesters micaa foss scobita si mai bine si netezita pentru a primizilnic rugaciunile maicilor, care sint.astazi vreo treizeci

$i nu vor ii intrecut niciodata acest numar. Deasupracreste iarba, infloresc florile si se inaha arbori, si pre-tutindeni in'acest dulce cold de yustietate aromita, pemargenea clrumului, de-a lungul pe cerdacesi pe polhi, la feresti, in tot lungul arhondaricului tra-iesc, an de an buaurind privirile maicilor si ale dru-me %ilor, mascatele rosai $i trandafirii, garoafele cati-

toporai cu inima de aur, ochiul-boului

171

si

si

si

ingraditurii,

(Clam, stiosii

deschis spre lumina, condurasii de ceara, gura leului cupotirul inchis invoaltele nalbe cu.trunchiurile inalte.

ele fac rugaciunile tor, care nu sint mai rele decitaltele.

4. GENERALITATI MUSCELENE

Muscelul, un judc mic putin cercetat de altii clecitde bolnavii cari yin sa-si ccara insanatosirca4de bolimolipsitoare, la Cimpulung Rucar, trecindu-le insama satenilor si mahalagiilor de acolo, n-are numaio insemnatate istorica prin aceea ca in el se afla aceavcche vama a Dragoslavelor Rucarului, cu bisericimarl dintre care cea din Dragoslavele e ctitoriedomneasca, a lui Grigorascu Ghica apoi prin aceeaca in Cimpulung dainuieste Inca, deli tntr -o formaschimbata, cloastcrul" catolicilor, biserica-manastirelatina facuta pentru cei dintii oraseni, nemti unguri,de, legca apusului 5i in care se mai poate vcdea cea maibatrina piatra de mormint din toata Tara, a strsainuluicare era judct de Cimpulung la 1300 ; prin acea bise-rica domneasca, prefacuta cu totul in veacul alXIX-lea, dar care infatiscaza mormintul liri NicolaeAlexandru voievod, mart in 1364, cea mai stravechelespcde de'mormint din toata Romania, si care..e in-cunjurata Inca, macar in parte, de un zid, un turnstravcchi ; in sfiriit, pzintr-un numar de biserici 4imanastiri care -si numara anii cu sutele. Muscelul nu sedeosebeste numai prin frumuseta aclincilor vai scrpui-toarc;rotundelor muscele blinde, de la care-si is nu-=lc, a bogatelor finete sibaltate cu flori, a drumurilor

176

siSi

si

si

si

si

si

intortochiate, care alearga albe la picioarele lor. Acestjudet a Ostrat mai bine decit oricare altul mindrianevinovata% demnitatea moralii a omului de pe vre-muri ; in el trebuie sa vii ca sa vezi pe taranul custralucit port de aur, rosu si alb, pc Orahul cu mosialasaa din vremea cebor dintii domni, pentru can nea-mul lui a luptat si a biruit, pe taranul cu ograda bineingradits, cu curtea plina de cosere si de vite, cu trai-nica locuinta inalta supt coperisul ascutit de sindila,cu pridvorul pe sttlpi, cu adinca pivnit'a dedesupt, careindeamna la pa'strare, case cu doua rinduri, cu multeinca'peri, in care c'ma'rile de oaspeti asteapti cu plo-catele si tes'aturile for oaspetele primit in prag deranca nobila, cu parul bogat si frumosii ochi negri,bine deschisi.

Cita vreme literatura noastra dadea numai chipuride 0.rani fain sau de ta'rani ideali, eari erau din toatetinunirile si din nici unul, aranii lui Alecsandri scal-da'i in fericire 4i infloriti de un clulce zimbet ca pepachetele de ciocolata sau pe tablalele zugra'vite anume,on Taranii altora mai noi, oameni de patimi, rai, deavinturi saThatece, vinjosi, cruati 5t apucati, muscin-du-se in dragoste si dumicindu-se la o tizbunare, in-tocmai ca fiarele mut-10°r, ta'ranul muscelean, o min-drie a neamului, zaicea uitat in accle frumoase cladiriabbe din curtile de bielsug, supt musuroiul despoiat depadure al muncelelor ocrotitoare. Asazi, el iese la

uimind prin noutatea, ca si prin frumuseta lui.Dad ar fi vrut sa'-1 descopere pentru public un

scriitor din alta parte, i-ar fi trebuit multe si grelecalatorii. Taranul roman de oriunde se dezvaluie greuacelui pe care nu -1 Funoaste, chiar aceluia care, vor-bind limba lui si purtind portul vine din alt sat.Dar cel din Muscel, chiar daca ar voi sa se im0.rt`a.-

17T

t:i-

iveala,

$ea,ca unui drumet literar, ar trebui sa.-i dea atitealamuriri moua despre atitea lucruri deosebite cacidatinile si rosturile lui, vechi ca lumea, mu se mai potmintui de aratat ineit acesta nu s-ar fi sirntit mici-°data cum se cuvine in subiectul sau.

Trebuia un fiu al Muscelului, un fiu de la tarn, dinmarile sate luminoase, cu aierul tare, care ridica inobraji acel singe mult si pune acea flacara fare, pentrua vorbi dupa cuviinta despre casa din Muscel". Dupacuviinta, aceasta inseamna si cu adevar, si cu nevino-s atie, ca nahitatea caracteristica acestor oameni si cu ocuratie fara pareche, cu o masura taraneasca precum

af ii, de alminterca, in toate tinwurile noastre.El s-a gasit. Un flacau din Boteni, unul din multii

Ionesti ai Muscelului, baiat de mosnean, nici prea bo-gat, nici prea sarac. S-a nascut,si a copilarit in sat, s-arotors acolo de la scolile inalte din orasele magi, a iu--bit si el trup frumos, slobod, in camasa alba cu flori,a tinut ca o cinste ca e de acolo si a cinstit pe oamemi

pina $i i-n.vesmintul lor, pe care la orice Prilci a Costbucuros sa-1 poarte. Asta7i iii are diploma de licentiatin litere, e profesor de liccu si a cautat 'sa. fie acoloin Muscel, la dinsul acasa ; el va fi printre fruntasiiv'etii tinutului de undo a plecat ca sa se intoarca maiturninat si mai mare. Tar, cind simtul adevaratului scri-v.:or it indeamna sa puie ceva pe hirtic, de ce ar putcacl t orbi .clecit de Muscelul sau, de -tot ce-si aminteste,de tot ee-si inchiptiie potrivit cu realitatca, de tot ce

despre el si simte pentru dinsul ?Ust timp, au aparm prin schite care se

)deosebeau printr-o cumpatare si precizie minunate infiarea unei vieti patriarliale cu totul noua. Astazi,jertfind, Era cuvint, acele, pagini frumoase, d. Iones-cu-BOteni de ce si-o fi zicind acum Ion Botcni ?apare cu un volum, acest Casa din Muscel, zipa.rit, fi-

I-s

Samanatoru/vie

reste, tor la Cimpulung, si nu undeva prin straina-tate".

Cu el faccm o calatorie in Muscel. Dcodata, de la eeldintii pasi, aerul se schimba : esti in alb lamurit si al-bastru tare ; un vint de inviorare vine de la par:11261cgranitii, culegind miresme din multcle flori pe care leatinge pe coasta muscelelor supuse. Vite albe pasc iarbamirositoare ; oile mocanilor tree in sunet de clopot.Apcle curg limpezi, inguste, repezi, de-a lungul dm-purilor lungi" ; copii se zbcguiesc pc mal : cite unulsamana cu scriitorul, cu calauzul. Coasele scinteiesoare, prin locurile undo se lucreaza cu mulTarnirea ce-lui ce are supt opinci pamintul salt. La uncle garduri,femei frumoase se apleaca.,spre drumul pe care a plecatsau vine gospodarul uncori, alto on dragostca. Se andvorbe, sigurc, pucinc, prin care ca printr-o strafulge-rare vc.ii in adincul unor suflete foartc serioase, cu unadmnc simv al, clatoriei si chemarii viclii. Asculta vor-bele, si vei intelege un popor intreg.

VA' o petire :A dumitalc fata, neica Nicolac ?A mea Ghicuta, a mca. (Si atit.)

Un dor :Tits dor cic-acasa, ma baicte ?De ce sa -mi fie ? Nu mi-e. (Si, glib, toata inima

plinge in el.)0 tira" de carte :

Da' cine e aicLpe locul mieu ?Apoi :

Buna ziva, fata mare.Multamim d-talc, nenc Stefane, U,ite, not cram ;

pinzele astea.,Bine, bine. Numai ca o sa va pui la dare, si nu

stiu, zau, avca cu ce plati. (Fara e bogata,)

179

is

labim

de-ti

Si cite cuvinte ca acestea nu iese din suflete de-adreptul pentru one e cuminte, printre carturari, casa le inteleaga

De ce le-as mai insira in zadar ? Doar cartea, caleasta deschisa.

Poftrci cu Boteni la drum, cc-1i vedea, spune.Dar rau n-o sa va pars ca plecat cu dinsul.

si

si, mi-iiap

!

V

DIMBOVITA

1. TIRGOVaTEA

De la Titu, asezat la vrco doua ceasuri de Pitesti,in sesul dudarean scum, o linie de drum de ficr se des-face spre nord, paralea cu linia Sranicului cu cclaltdrum, marele drum international din valea Prahovei..Dar aceasta cale din valea Ialomitei nu urmareste nicio legatur5, cu straqAtatea, care e §i aici Brasovul, cese atinge prin Predeal. Ea nu poarta, ca liniaboetii din adincul pamintului Romanici. E o linielocals, care uneste cu centrul capitala judetului Dim-bovita, o linie de folds militar, fiindc'd atinge, mai de-.parte, fabrica de pulbere de la Uculete $i, vara, o liniepentru bolnavii cart se duc la &dile Pucioasei.

$1, in sus, strabati tot sesul, un ses Ears daruri deo-sebite ale naturii, asa inch satele ce-si implinta caselein pomii livezilor pa'streaz'a' mai toate vechea aciuyide saracie a stuhului cotailor. Ici §i cold se vadrisipite poteci de .pa.dure sau inunderi de desisuri in-cilcite.

Deodatal o linie albastra: se inala l i stinga supt ccrulnehoeirit al sfirsitului de toamna, o linie dintata devirfuri. Undeva in fund vor fi Carpatii, pe cari aerulnu e destul de limpede ca arate. In fats sint insa

181

si

si

Sranic,

muncelele, a caror imparAie de vii si livezi incepe aici.Din ce in ce, ele se deslusesc, goale, scrijelate de dungi,sau pastrind Inca frinturi rosii si galbene din velinlalor, pins caunazi verde de o puternica viata.

Iarasi o virca de arbori in jurul inalimilor. Ea nupiere insa inaintca vedcrii, pripiea dc mersul trenului.Dupa micile ca'suIe, vine un turn de biscrica mare, apoialtul si altul. Ele se gramadesc in sfirsit, impreuna, laun loc cu cladiri orasenesti invalmasite. E Tirgovistea,fosta capitala pe care o acopere giulgiul de our invechital amintirilor, e Succava Tarii Romanesti, dormind inumbra biscricilor sale, care-i, slut stralucite monumentefuncrare.

Cind te cohori insa de la gars, in mijlocul multor ca-intre cari cu deosebire tarani, pe cari-i adue tfe-

nul de diminea0, n-ai crede cal te afli pe prnul niau-soleului. Un bulevard lung, drepr, bine pavat, poste,care atirnl, intre stilpi, lampi moderne,.iar, de o parte

de alta, vaste locuri goale, gradini, livezi bine im-prejmuite, vile foartc cochete. S-ar parea ca aceastastrada curacica inaugurcaza un oras nou al viitorului.

Strada duce mai departc, intre cladiri cu dotia rin-duri, uncle nou'a, altele reacute : citeva case arata'impede un trecut care e Inca ccl de alaltaieri abia. Aicisint pravalii, aproape numai romayesti, citeva berarii.Mai incolo, pe lingar o mare scoala ajungi Intr-un car-rier de oameni- bcgatt. cu case care au o buna.sare : intocmai precum Calm Victoriei, comerciala incea mai mare parte, se mirauie cu boieresti dintreCalea Grivitel si Soseal

Acosta e insa. nurnai salonui de primirc actual, localde primblare, sediul autoritati!ar : o primaric, o pre-fecturalsi un tribunal, Qafic as' sedba bine oriunde sitaraba negustarillor de astazi. Oriunde tc-ai uita insa,in dreapta on in stinga, veri ramasicile, umile sau glo-rioase, ineregi sau ruioate, ale vechin cctaci.

I82

Mori,

fi

infati-

tilde

In cireapta, urmele suit mai Tare 4i mai putin in-semnate. Ai totusi biserici din al .XVII-lea veac, cuturnuri de zid, ale ca,ror feresti inguste, tivite cu brinesapate, arata o inrudire en rninunea de la Curtea de.Ages sau Cu aceea, mai puffin scumpa, dar nu mai pu-;in care se afta aici, in vocina-tate. Caselep.arohienilor do alta data ai acestor biscrici au -limaspc alocurea in picioare. Coperemintelc .;uguiate, de ye-che sindila neagra, Sc razirna pe stilpii supcirateoi aipridvoarelor umbroase, pe chid o pnelungire ca unstir-sit de coif ocroteste tamara si bucaltaria.

1n clreapta, Inca din vccinatatea garii, rasarc, inhaina stralucitoare a unei repararii, trandafirie si alba,Mitropolia lirgovistii, total prefacuta, cu pridvorul eiasezat pe 4ase stilpi, cu turnul unic, prca sup%ire,clicat pe o temclie inalta. In fala, e un tumulec stricat,si o poarta de lemn, pecetluita cu numarul unui ordinal Ministeriului, inchidc intrarea prin vechiul zid alecaramica. Un arsenal e in coasta bisericii, a carii re-paratie e oprita in loc de lipsa de bani si de lipsa, mai

scuzabira, de soeoteala. In fata se destasura, mar-genital de mici pravalii write, o piara nespus de mur-dara.

lata, mntr -o stradica transversal, armonia simpla inproporkii vaste a bisericii Stelea, pe care Vasile Lupu

inaitat-o in ccasul imparIrii, pc pamintul Capitalcimuntene, uncle nadajcluise atita vreme sa intre ca clus-man biruitor. Pe acest loc trcbuie sa fi fost insa inainteo cl5dire mai vcche, caci la o poarta linga zidul tur-amlui rnasiv, strahatut de doua feresti ale paza, vad o-piatra ce pare sa fie de supt Radu-Voila Serban(1601-11), si ruinele de case cc se ridica din .pa-jistea cinaitirului sint, dupa tradivie, ralmasita locun4iicolor mai vechi vladici tirgovisteni. Dar biserica deastazi e intreaga a lui Vasile-voda si a istecilor luimesteri moldoveni, can au facut stilpii, liniile serpui-

183

frumoasa,

putin

a

toare si indra'znete ale briielor de podoabl din fatada,cari au incunjurat turnurile de cmgaltoare cu boabe desmarald a frumosului smalt verde.

Mai departe, dupa desfa'surarea _stradei. Domnesti,curata cu casele cuviincioase, apare Biserica Dom-neasca, o cladire adeseori arsai prefacuta, putinschimbata pe din afara, in aceasta ultima infatisare aei, si incununata cu trei tuxnuri maxi ce se indeasa unulin altul. Apoi, chiar linga dinsa, cuprinsa parte incurtea bisericii, parte in a noului spital, Curtea veche.

Acum se va'd, din acest rar monument al arhitecturii,noastre laice, incapa'toare, trainice $i modeste dupa

firea poporului nostru numaiundo, in puterea unui contract cu. primairia, bragagiisirbi si-au facut ghelariile, oclai marl si mici, care n-auniciodatsa mai mult decit trei pa'reti $t caxora li s-aspulberat de multa vreme acoperisul s-a naruitfruntea pareTilor ; apoi o culme prin care se craps douaferesti moarte. Un mare turn rotund, al Chindiei, deuncle se pindeste focul, arata in mijloc zidurile-i pre-facute in veacul trecut. Iar, in dreapta in stinga,despa'rtmd cum, intrind in case mai noun, cu sau fa;r5,spoiala varului, boltindu-se peste strade urite, strimte,noroioase sau plingind in. singuratatea pustie, acele zi-duri de earamica trainica, puss in lung si in lat, im-binata cu bolovani, inaintea ca'rora seimenii turba ;i debielsug au oprit pe batrinul patriarh Matei, sta"pinulfor si domnul Iarii I.

De atunci inainte, de la uciderea sfetnicilor de a-petenie ai domnului care zalovise prea mult intre ais'ai, de la inchiderea portilor cetatii inaintea celui ce secuvcnia aibit cheile, de la moartea lui Matei inmijlocul pa'rerilor de rau, ca un blastam apasa asupravechiului scaun de .domnie. In 1655, la Bucuresti, sei-

1 Azi, d. Virgil Daghiceanu a gasit in adtnc palatul de ark"-mizi al jui Mircea intiiul (1939) (n. a.).

184

insagi pivnili adinci,

pipi

pi li

pi

menii secera ca griul copt capetele celor mai multidintre fruntapt faint : Facomia for despoaie casele $ipingamte bisericile, care ramin cu paretii goi. Pestetrei ani, Preda Brincoveanu a talat aid, in casele dom-ne$ti", de a.arma$ul Mihnea-voa. Peste citevaluni, be$1111 turcesti ai aceltuasi tiran arunca pe feregilecare s-au facut ta'rnI pe urtn5., trupurile zugrumate alemultora dintre cei ra.masi in viata, $i dorobantii lecalca in picioare, pe cind °ale ra'suna de cintecelc detriumf ascutite ale muzicii turcesti.

Apoi calaqi se duseia ei, spre pribegie $i nenoro-cire. StAjile parasira locurile for de paza. In curtuamsacelurilor se facu liniste, liniste. Sindila putrezi, $icaYamizile c'zura insalbateca impletiore a buruienilor,crescute din pamintul framintat cu singe.

Dar iaa ea soseste domnia de biel$ug $i strIlucirelui Constantin Brincoveanu. Pompa stapinirii se in-toarce iara'.$i in odaile cu totul prefacute. Sint din nousfaturi, serbatort, muzict ;. cu toate ca, in vremca deinjosire $i supunere, zidurile, ajunsc zadarnice, nu semai apara. In toamna anului 1713 vin Inca la Tirgo-vi$te, in vremca cutesului viilor din deal, batrinul vo-ievod, doamna, coconii,nurorile $i micii nepotei, im-preura cu obimultul alai. Dar, la Pa$ti, aceiasi oaspetiveseli pornesc, cu cenu$a pe cap, spre temmole $1 plc-tele de ucidere ale Constantinopolei.

Curtile domne$ti se inmormintara iara$i, $i an dean incheieturile for de piatra se desfacura. Spiritulplecase.de pretutindeni, $i nu mai era nici o mils pentruamintirt. Poeti romantici venira numai, la inceputulregeneratiei noastre, sa cheme umbre prin cintecele for$1, pentru din$ii, glasuri tainice, rasunetele durerilor $ibucuriilor, $optni prin spatiile goale. Bibescu -voda,caruia -i placea sa se irnbrace ca Mihai Viteazul, durIdin nou Chindia, intru pomenirea trecutului pentrulocuinta pompierilor. apoi geniul distrugerii

185

$i.

a

$1

Si

.

iarasi

se puse la lucru, ingropind, r5bdator, casele celor ces-au ingropat.

in cutare unghi apoi, Sf. Nicolae din oral inalT5inca bolti inegritc de focul lui Sinan Pasa L.

La Sf. Constantin, care e altfel intreag5, solidi sifrumoas5, cad ploile si se ingraMadesc zapezile ierniiprin coperisul sf5rimat, pentru punerea la loc a caruialipsesc deopotriva banii tuturora si ai ficearuia 2.

Unga bisericile mari, altele mai marunte, cu turnuride lemn si tab15., 4i cimitire inflorite cu cruci proaspcte.0 nou5 biserica a catolicilor, intr-un ungher de mahalaPuvin locuit5,, o biserica fara vcnituri, pentru credin-c-iosii cari au fost aka- dat5 mai nault decit pentru saracii cc sins acuma.

Din straclele ce mcrg alaturi cu cea mare, una stra-bate printre doua siruri dc c4sme mici se ridica pcplatoul uncle stau -cIza.rmite de la Teius. De jur im-prejur Dri\ irea se oprcste in p5retcle albastru al inn-

roclitoare, al muncelolor imp5duritc. Tr 5suri,brcakuri, cari s2 urmeaza necontenit pe pietrele sose-lei ; companii trc in sunctul goarnelor, grup,, detarani cu fata rotunda, aspru talat5 amintind dbipulcarcteristic al lui Eliade lUcloalcsru, carui z i s-a isnal.catun monument ling5 gara sau c1h urii vigani din sa-lase:c de rohi ale manastirilor de odinioira, sin dintoate par;ile sau se odihn...sc pe miginca clrLimului on1:nga carcle cicsjugate.

Apuc in clreapta., pe ling lin.-1 caii feratc. Jos, intr-olunca de arboti deli, trece ralom:ra, rupta in cescinteie albicios supt cerul nehotarit al dimineii detoamna, De-o parte margeneste o ripti inalt5, de alta,patul ni.ftris rzis olit se inftincla un tulisari uscate.

1 0 u.paratie idioata a Inlaturat tot acest sacru trecut, si eaeste o ruine pentru ignoran4ii cari au tulerat-o (1916) (n. a.).

Azi e acaperiti 41e Cc rnisiunea Monumentelot Istorice (1939)(n. an).

186

yi

ytts.ivi

t'e

s_

rinailor

Vite raticesc printre mostmoaiele malurilor, si chiotelepastorilor -cauta sa le adune de pe cararile for de rata-are. Citiva muncitori isi fac de lucru prin porumbistilecare se inMiseaza brune ca sumuncle acelor ce in pri-rnavara o sa li aiba grija.

De la un mare pod de ficr prin care se mintuiestrada ce vine de la Curte, o sosca se desface in sus,spre dealul de vii, in fruntea caruia se ivesc din ceamai mare departare frontoanele galbene ale caselor Ma-nastirii Dealul. De amindoua laturile drumului binepictruit batrini -copaci apleaca ramurile spre o in-fratiredatatoare de umbra, binecuvintata in lunile dearsita. Cite un canton, cite o berarie parasita acum intoamna, o cazarrna pentru calarasi cu schimbul. Apoisoseaua prinde a serpui in linii largi printre viile des-partite de garduri de nuiele spini, samanate decastrte. Acestea sint

',viile"de peboierilor mici de

altadata, biserica culme e Sfintul Nicolaedin vii".

Deodata-i \ ezi numai virful turnului celui mare,precum 4i o buna parte din cel de intrarc, facut diniiou, in forma apuseana de la Tismana, pe vremeadomnilor Regulamentului Organic. Cladirile din fats,foarte bine ingrijite, cuprind scoala copiilor de trupa,viitorilor sergonti, micii soldgi se aduna tocmai pen-tru a primi mincarea de amiazi in vechi chilii de uncleau piccat calugarii, cu hrana si bautura for imbielsu-gata. Sunete de trimbive se rasfring, lovindu-se de zi-durile galbene. 1

In mijlocul curtii interioare vezi in sfirsit biserica deingropare a domnilor

Ac-um e, in loc, un colegiu de exercifii fizice ca in Anglia side discipline militari. Cladirile sint inst incoutestabil urite si masalor, incunjurind ma de aproape biserica, o copleseste. Ca de obicei,zidim fare orient.u.e in mediul natural on in acela al edificiiloranteriosre (1916) (n. a.).

187

$i

maxiSi

vechintii.

i1i

ti

yi

Lespezi magi de piatra prinse cu scoabe de fier aka-tuiese pareti de o putere neobisnuita in grosnne $i -ninjghcbarca for de stinca. Doua, turnulele octogona.lein fata, unul mai mare la mijloc. Cele mai delicate simai felurite horbote de piatra incunjura pisania 'iM-partita la dreapta si la stinga usii de intrare sau impo-.dobesc baza, tivesc ferestile turnurilor. Gustul eel maiales s-ar opri fermecat tnaintea acestei armonii duratepentru o mie de ani.

Radu-voda, mare prin credinta sa si prin felul regalcum ist injelese domnia, voise sa faca din aceasta mi-nune a artei orientale locul de vesnica odihna, dom-nescul sepulcru al sau si al famiei sale. Dar noroculnu,,aduse implinirea visurilor lui de trainicie interne-.iata. Razboiul hotari asupra mostenirii lui, urmasitpe can dadura luptele, se strinsera intre straini saude moarte silnica. Altii tinura, ca Neagoe, noul Basa-rab, sa -$i aiba mormintol in ctitoria lor. Doi singuricoboritori ai lui Radu, doi tineri voievozi nenorociti,sent ascunsi suet lespezile de la Dcalu, pe cind capul,dezgropat, al intemeietorului chiar, un craniu fin, deforma lungareata, sta astazi pentru priveliste, Impo-dobit" cu slove lamuritoare, intr-o meschina cutitgade sticla.

Linga el, purtind pe luciul sau de fildes acceasi naivabatjocura, se vede o alts hirca. Fruntea fuge putin sprecrestet, cladind o inalta bolts pentru ginduri neobis-nuke, al aror zbor s-a curmat de trci sum de ani.Gropile ochilor sent largi. Radacina nasului porno tointr-un unghi mic. Oasele obrazului rasar inspaimin-tator de iesite. Ba'rbia e mica, insa, Ulna. Acest cap afost desfacut cu sabia de pe un trup hacuit cu barda.El a stat aruncat pc camp intr-o zi ticaloasa. Susinima ! E. singura ra'masita: ce se poate vedea din MihaiViteazul, $i neamul romanesc n-arc destule bogatii pen-

188

sii-i

tru a rasplati printr-un stralucit mormint cinstea cei-a facut-o acest om.

De pe tcrasa inalta de piatra, supt care se ziccar trece un marev drum boltit supt parnint, se veclz,in lumina blinda a amiezii de toamna, largul ses,strabatut de dunga sclipitoare a IalomiNii, casele, tur-nurile albe ale Tirgovistii mai aproape, virfurile,.ripile dealurile acoperite cu vercleata urcata din carerasar arborii golast ai livezilor ce ince_p a-si dormiiarna-

Orase le noastre vechi se alcatuiesc toate dintr-ocetate pe c culme de deal si dintr-un tirg care se des-fasura in vale. Se cauta mai ales astfel de dcaluricue se ridici deodata in mijlocul unei cimpii netede.Apa care curge de-a lungul acestei cimpii e privitaca tin neaparat adaus, de siguranta, in ac-elas timp,si de frumuseta. Astfel, linga apa Succvei, care sedesfasura larg printr-un ses manos, se inalta dilmatie lut galben ; ,care poarta. Suceava, cetate. Pe =1111jos al riuletului Bahlui, pe care-1 soarbe de atitea oncaldura verii, se ridica movila rotunda a Cetatuii,supt paza careia s-a strins la un loc, in cursul yea-curilor, orasul scaun dedomnie. Nu au altsinfavisare nici Bucurestii : jos, intinderea de pamintbun de pastime si de aratura ; Dimbovita-i poarta incetapele ingreuiate de mocirla locurilor joase ; pe dealulde la NEhai-vocla, unde a fost odata palatul dom-nesc, innoit $i in timpuri mai noun, s-a.pus, princetatea Bucurestilor, temelia marelui oral care era sase dureze cu timpul. Craiova olteana are jiiul in vale ;

1 Mormintul cel nou, de marmura, in stil arhaic, e gala. L-afacut Ministerul de Razbai. El asteapta insa gol ceasul cind vom fivrednici sa cobarim in el, pentru odihna de care e vrednic, ingiulgiul de glorie ce-i trebuie, pe stramol (1916). S-a ficut cu toatacinstea cuvenita [...3 1939 (n. a.).

189

17 Romania cum era pins la 1918, vol. 1

1

ca

41,

layulei,

pe ce poarta astazi case sarace, vor fi fostcele mai vcchi cladiri de aparare ;satul de supt el ea strins ncgustori, tsarant marginasi, slujitori, slug},robi de la curtile boierilor, de la deosebitele lacasuri

si a putut ajunge oral. Dintre scaunciedintli ale domniei muntene, Argesul poarta st astazipe o culme farimile bisericii Sf. Nicoara; care era pa-.raclisul Cur;ii in veacul al XIV-lea ; casele se insi-ruiesc de vale si, dincolo de linia copacilor, treceintre tarmurile rupte, destul de inalte, Argesul, carec aici inc a o apa mica. La Rimnicul Vilcit, unde se-intimpla sa poposeasca domnii de peste Olt unula fost si othorit aice o btsericuta pazeste pe unvirf de deal, aratind unde au stat odata strajerb.domnesti ; casele, livezile se string apoi in jurulepiscopiei, cladire mult mai ttrzie ; ceva mai departelinia Oltului se taie adinc. Daca la Cimpulung eastfel, aceasta se lamureste prin faptul ca aici voie-vodul a fost numai un oaspete intr-un oras mult mai

facut pentru negustori la un cap de Tara, ingura unei trecatort a Carpa%ilor.

Deci si Tirgovistea a trebuit sa inceapa de pcacel frumos deal, imbracat astazi ca acum pa-tru-cinci sute de ani in veselul ve,?mint al viilor si

incununat cu ctitoria lui Radu cel Mare, cu odihnalui Mihai Vitcazul, Dealul prin excelenta. Desprevcchea biserica, de lemn intii, apoi de piatra poatechiar dintru inceput de piatra care a fost acolo,n-avem fireste, nici o stiinta. Cind, la 1500, Raducel Mare, om de o evlavie deosebita, se hotari a facein Tirgoviste o biserica asemenea cu care sa nu se maiafle una in tot cuprinsul tarii, el trebui sa darime

inainte de a zidi si a innoi si a ridica din te-melic". Din cladirea umila si Tara frumuseta de lainceput, vine mormintul lui Vladislav voievodul din

190

bisericesti,

vechi,

aici,

si

veacul al XV-lea, mort deci si ingropat in Tirgoviste,caruia-i ridicarsa un ciudat monument in forma desicriu Craiovestii, Barbu si Pirvu, impreuna cu fratiilor, pentru ca Vladislav facuse din tatal lor, Neagoedin satul Craiovei, un boier al tarii.

Aceasta biserica a Radului-vocla e de o frumusetadeosebita si nu sta mult mai prejos decit cea dc laArges. Cladita de mesteri rasariteni, dupa normebizantine, totusi, in proportii si in podoabe, cu unpronuntat amestec de inrturire a Renasterii (desigurca venctieni au sapat frumoasa inscrip ;ie care se des-fasoara de amindoua partite usn), ea trebuie sa fi avutinsa alts infatisare in cele dintii timpuri. Astazi, easufere de inaltarea prca mare, de captusirea cu preamulte cladiri a zidului de Imprcjmuirc, uncle e aceascoala a copiilor de trupa, cladita in vremea domnilorRcgulamentului Organic, si, pe linga aceasta, ea afost cu totul despoiata si prefacuta in l'auntru, sco-tindu-se si oasele monitor, capetele lui Radu-voda silui Mihai Vitcazul, din morminte.

Necropola aceasta a fost inlocuita insa indata princea din Arges, facuta de Neagoe, urmasul lui Radu,pentru neamul domnesc cel nou. Dar Patrascu celBun, din neamul lui Radu, se ingropa aici, adus dela Rimnicul-Vilcii, uncle murise, si tot aici s-a aduscapul lui Mihai, fiul Patrascului. In sfirsit, un tincreldomn dintre Movilcsti, Mihailas Movila, ginerele luiRadu Serban, se odihni si el la Dcalu.

Pe la sfirsitul veacului al XVI-lea insemnatateatrcce de la cetatca de sus la orasul din jos, uncleMircea cel dintii facuse biserica ingrijita, ale carii in-semnate urme s-au descoperit de d. Virgil Draghi-ceanu.

Aici, inca din departate vremuri, stateau ameste-cati unguri, sari si romani, poate, Inca din veacul

191

17*

at XV-lea, raguzani chiar, din depa'rtatul oras de laMarea Adriatic.. Toti acestia erau in tirgul adaus pelinga domneasca cetate, in tirgovistea" acestuia.Aveau in fruntea for pe obisnuitii ptrgari $i judet,can lucrau scriau in numele tirgovetilor". Romaniiincepura de la o vreme, prin veacul al XVI-lea, abirui $i cu numa'rul cu bogaIia si cu insemna'tateajudet era pe la 1530-40 un Mitrea, care scria braso-venilor, afatind ca tirgovistenii sint gata sal lase vechilelegaturi de negot cu Sibiiul si sa vie in acestalalt oras-de margene, dad li se va invoi a duce mai departela clientii for de pima: atunci marfa care nu s-ar puteavinde la Brasov in curs de dota sa'ptamini.

Biserica ungaro:sasilor, asezata in margine, Si.Francisc, precum si o alts biserid, tot catolic5., aveaude la o bucafa de vreme numai foarte putini credinciosi,desi Mihnea-voila, din anii 1577-91, inta'reste vechileprivilegii de scutire si st4inirea asupra unor mosiidin acest tinut, precum era Sotinga. In schimb, 'Isarin deosebite locuri biserici de piatra on numai deIemn ale romanilor de lege llsariteana. Se numa'amulte pira la patruzeci chiar : din cele fa'cute denegustori sau de boieri (caci domnii de la MirceaCiobanul Incoace lasasera' Tirgovistea, trecind la Bucu-resti,' unde puteau fi mai usor aparati si ra'zburiatide turcii giurgiuveni). Din ele, cunoastem numai Sf.Nicolae de jos, care pastreaza toata vechea ei ina-tisare.

Unul din domnii acestui veac at XVI-lea careavea apledri fata de crestini, din apusul droravenea tocmai din Italia, a carii limb. o vorbeain versuri, si din Franca, unde fusese un curtean pre-suit la curtea liii Henric at II-lea Petru Cercel, isifa'cu pentru India oars case de locuinfl in oras

192

§1

:si

ti

pentru eI, pentru Curtea sa cladi lInga ele o bise-rica. Aceasta trebuia sa. fie asa-numita BisericaDomneasca".

Din case ca si din biserica n-a ramas nimic.La 1595 rascoala lui Mihai Viteazul aduse dupa

sine navalirea vizirului Sinan cucerirea Tirgovistiide turci. Acestia voiau sa ramtie. Deci ei prefacurabisericile to rnoschei. In acelasi timp vechiul scaun declomnie fu intarrt putcrnic. In locul vechii ingradituride pan batuti in pamint felul obisnuit de a se im-prejmui orasele noasrie in citeva saptamini seinaltara, prin minile atitor ostasi, cele dintii ziduri.Ele furl facute dupa traditia turceasca, asa cum sepoate urmari in Constantinopol, prin atitea locuri,din bolovani ineca ;i in ciment si incadrati cu cara-mida. Doua porti, captusite cu fier, aparau intrarea.Apa Ialomitei fusese adusa in trei fintini pentru vrernede asediu.

Ctnd Mihai se intoarse din munti cu SigismundBathory, principele ardelean, el incunjura nouaTirgoviste turceasca si-i batu zidurile timp de treizile cu tunurilc sale. 9 cuceri la urma, dar in ce stare !Focul arsese atitea din biserici azi se vede 1 fumulla biserica Sf. Ni-colae. In nici un lacas dumnezeiescniti, se mai putea face slujba cind trebui sa jurecredinta, in 1598, trimesilor imparatului cretin,Mihai, ii duse la Dealt', dar poate ca o facu si, pentrua sta in biserica familiei, inaintea mormintelor tata-lui si bunicului.

Ca un invietor al Tirgovistii trebuie privit MateiBasarab. Desigur ca el a prefacut biserica lui Cercel,deli inscriptia m,.i tirzie nu spune aceasta. Aici s-aingropat el intii, ping i se dusera oascic la Arnota

L Se veclea. 0 teparatie stupida a distrus aceasta urma a unuitragic trecut (n. a.).

193

si

si

:

si

aici, unde-si coborise oasele singurul sau copil, ccpurta acelasi nume, $i unde dormea un somn de veci,care n-a fost tulburat decit de minile hotilor de mor-minte, cumintea lui Doamna Elina. Tot atunci VasileLupu, impacindu-se cu Matei, dadu Tirgovistii bise-rica, asa de deosebita, rnoldoveneasca cu podoabegotice, a Ste lei.

Constantin Basarabul, urmas al lui Matei, arataaceeasi iubire vechii resedinte. Doamna lui, Balasa,facu din temelie biserica Sf. Vineri. Aid se petrecuid

rascoalei celei de-a doua a seimenilor, carenu jertfi numai o suitts de boieri, intre cari bunicullui Constantin Brincoveanu, ci dezgoli de podoabetoate bisericile, numai piatra zidurilor, cuntse plinge un contemporan.

Biserica Sf. Nicolae, zisa Simuleasa, are dreptctitor pe un vel-ta'pitan de sirbi al lui Constantin-voda, pe cind biserica, azi darimata, a Buziucai purtanumele unui sluger, apoi clucer al lui Matei-Voda.In zilele acestuia se astrucau morti in Biserica tirgului.Mai veche e biserica din Mahala, unde zac boierii dinCornateni, neamul vestitului Socol Cluceru din in-tiia jumatate a veacului al XVII-lea.

Cind nu se tinea de razboaiele sale indraznetenesocotite, grecul care-si zicea Mihail si pe care lumea1-a poreclit pentru totdeauna : Mihnea ccl Rau, locuiaaid in bunele case ale lui Cercel, drese si adause deMatei cel gospodar. Din porunca lui, aici se m1-celarira alti boieri fruntasi, in sunetele de &abated'bucurie ale tabulhanalei turcesti, care zise", Inaba-sind tipetele de moarte, pins -i ispravi pe toti". Apoi,in 1658, turcii, tatarii, veniti sa pedepseasca _pe vi-novat, nu crutasera Tirgovistea nevinovata, si cirascolira ping si cenusa omeneasd din fundul gropilor.

194

si

ticalosiile

rastndu-li

si

Ceva din aceste stricaciuni s-a dres de GrigorascuGhica, domn grec de nearn, care nu locui insa maiales in Tirgoviste. El a pus sa se inveleasa bisericasi casele domnesti.

Prin Brincoveanu, nepotul lui Matei, Tirgovisteaisi avu ultimele zile glorioase. Biserica domneasca fufacuta din nou, dupa regulele arhitecturii definitivedin acest timp, la 1698-9. Tot asa, la mitropolie ace-lasi bogat binefacator ctitor ridica din nou zidurimai largi. Case le domnesti, de la care au ramas numairuine netngrijite, beciuri adinci, feresti goale, negrc,ltnga turnul chindiei, al strajii si cintecelor de seara,pastrat din multe reparatii, pentru nevoia pompierilor,aceste case domnesti au fost cradite tot de el, Brinco-veanul, care-si impartia vremea intre Bucuresti,Tirgoviste si mosiile unde-si cladise palate ce maitraiesc Inca.

Pe vremea lui Constantin Mavrocordat, un focpustii orasul parasit de cirmuire. Fara bunatatea luiGrigore Ghica al II-lea biserica domneaci s-ar fidarimat. Fara Mihai Sulu din 1785 si sotia sa, Se-vastia Callimachi romanca dupa mama si dupatats ploaia care curgea prin coperemint ar fi dis-trus din nou biserica : lenachi Vacarescu, poetul,sfatui pe cele doua persoane domnesti sa cheltuiascapentru o reparatie noua.

E ultima oars dnd un domn vrea bine Tirgovistii.Un alt Sutu, Alexandru, cel din preajma revolutieide la 1821, voi sa iea orasului mosia si indirji pelocuitori tmpotriva lui.

Vremurile noua n-au dai Capitalei parasite pentrutotdeauna decit soseaua lui Bibescu, de la margineaorasului la Dealu. De la dinsele, Tirgovistea asteaptainca pietate si Ingrijirea ce i se cuvine.

195

si

2. DE LA TIRGOVISTE LA C1MPULUNG

Iesire din Tirgoviste prin lungi mahalale curate,Spre Cimpulung porneste o larga sosea, care va fideseori intrerupt5, de drumuri desfundatii, si grunzu-roase, de poduri pe care le-au luat apele de munte.Deocamdata insa linia alba se desfawr'a dreapti sineteda", straba'tutsa de cars ce se tntorc de la tirg .0desertul, si rnerg incet-incet in pasul leganat al hou-lenilor marun n cu ochii magi supusi, De-o parte side alta, pajiste noun, samanata uneori Cu cicoare siflora galbene deslAurate in rate, ca niste stele, Po-rumburile slut inalte, vii. In dreapta, valurile albas-tre ale muncelelor; apoi gdurile se apropie, cucopacii in front des, prin care nu pot ilzbate privirile.Dar sint numai pilcuri tinere, putin inalte, care nuse pot as5ma'na cu vechii codri moldoveni, cu desi-surile de brad ale Prahovei sau cu adincimile de-ste-jar ale Buza'ului.

Mici sate rare, in care locuintile nu sint deopetriv5..Gasesti si coperisuri de stuh cu ochiurile s'albatece degeamuri m'airunte ce se potrivesc cu dinsul. Dar deobicei sindila dadiea tuguiat acopere jp`reti degard, si lut cenusiu, bine neteziti. Mai pretutindenisint imprejmuiri. $i aici rosul florilor de muscatstraluceste de departe pe polita dintre stilpii cerda.-cului. Nu e ca in satele de mosneni din 13117:au, dare bine, mai bine decit in acelea dintre satele Prahoveicare sint departe de valea muncitoare a riului.

Locuitorii au cel mai frumos port din Tara. Daata'ranii din Neam; se inaviseazI asemenea cu plaiesiitimpurilor eroice, in cojoacele for ca o platos'a si suptpaTAriile for cat o roatai de car, acestia. din Dimbovita,purta"tori de vesminte albe de pinta, bine strinse pctrup, si de pal iriute rotunde, sint icoana cea mai de-

196

plida a romanului din munte,sprinten, vioi $i istet.Uncle canra$i sent ca de borangic, $i au dungi galbenein lung. Femeile se acopar pe cap $i se infasura suptbarbie cu valuri de pinza sau sratassa. suptire oIrnasa,vristata cu row., la urdar, innegnta arnici $i 1u,rriinat de nenumaratele puncte de our ale fluturilor.Eon, incheiaia inainte, e de o bogie $i de- o felu-rime de tinii in lung $i de podoabe, toate in culorivesele : rop, galben-deschis, cum nu mai poll _ga'si ni-ca'iri, Si simtul firesc pentru area se siinte $i in uncleinflorituri Sn reliefs ale caselor, care acopar paretii in-tregi dau forme pe care noua areal secesionista aapusului se-c zneste a k descoperi astazi.

Ca $i in Nearnt $i Suceava, sateanul aici de ocuviinta prieteneasca care insearnna pretutindeni nea-mul nostru cind e curat de amestecuri $i n-a fostschirnbat in suftet de destra'ba.larea oraselor : inbung -ziva" pe care ei o dau, ealeitorilor nu e inssfiala, umilinla fncoasa, a satenllordin $es; deprinsisa aiba stapini, ca.rora li sint cu totul sup*. Cas citinaintezi mai mult to bucuri la vederea acestor aleseinsu$iri, cu atita tinutul s-a irrip'arta$it mai intins deviaka cinstita, timp de mai multe veacuri, de sufletulmindru razboinie, foarte. simtitor pentru dreptate,al mo$neagului.

Can $i in partile Buzaului, sint aici multe cruel depiatti pe rnarginea drumutilor. Nime nu se atinge deale, pentru sfintenia sernnului indeplinit in ele ai,tot asa de mult aproape, pentru evlavia ce se cu,vine fat'a de stra'ino$i, al caror gind $i ale eiror numesint sapate acolo in slovele for batrine pe care ni-meni nu le mai intelege, dar pe care tinerii trecutiprin $coli le $tiiu ca sint cele din cartile biserice$ti.Se pomenesc in buchi intemeietorii, aceia can au,,ridicat" piatra, so file tor, rude, parinti, domiuldin scaun. Uncle sint foarte vechi, $i, linga fintina

197

e de

Si

s

a 5i

5i

5i

de la Gemenea, am gasit o inalta piatra, desavirsitpastrata, care a fost pusa, acum trei sute de ani, in1597, de fratii Buzestt, can amintesc in pisanie deMihai Voda cel Viteaz, de doamna Stanca si de ti-narul fiu de voievod Petrascu, care a domnit pestedoi ani si el supt numele de Nicolae-Vocla. Daca teopresti incept a ceti, esti sigur, sa vezi apropiin-du-se stapinul locului uncle sta crucea, vreun maltmosnean, bine cladit, cu fata triumfatoare de sana-tate, de putere $i de blindefa, care-ti va da o buna-ziva" sigura $i nobila te va intreba cu interes des-pre" intelesul slovelor pe care nu i le-a deslusit incanimeni : el va intelege perfect cele ce-i vei spune $iva fi adinc stapinit de maretia vechimii. Uneori vaveni patriarhul in mijlocul familiei sale, rumeniibaieti zdraveni cari au facut koala si albele fete inhaine bogate, care rid strengareste de vechile date side Voievozii de demult. Dar astfel de pietre nu semai ridica aici ca pe la Buzau, unde mai ales ca-lugarii urmeaza vechiul obicei al trainicelor pomel-nice sculptate. Ca in Prahova, dimbovicenii mus-celenii dureaza pentru sufletele for si, ale raposatilorfor mici paradise de lemn, foarte vapsite pe dinafara ; se mai vad aici, supt mid copercminte de

cruci cu cite doua aripi, tot de lemn, care seridica, din pamint odata cu lemnul din mijloc, decare se tot deparfeaza : toate trei scindurile sintacoperite de icoane grosolane jos sta Adam fica-torul de rau, incepatorul pacatului si de mimecare se inadesc necontenit.

Ne oprim pentru amiazi la circiuma unui sat unde,clintr-o casa insemnata cu inscriplia Proprietar Po-pescu", ni yin necontenit sunete de clavir putin as-teptate intr-un colt asa de departat.

Se culeg prunele din marile livezi care sint aici,mai molt decit pasunile si lanurile padurile, Ca-

198

.i

si

si

si

5i

sindila,

racterul deosebitor al ;inutului. Creogile, incarcate,-ciorchina, ale prunilor cu frunze aspre, fara..stralu-cire slot usurate de podoaba rodului lor. Sateanul,nevasta si toata casa sint prinsi la lucru. Cosurilese ra'stoarna in carul ce asteapta dmcolo de gardulde nuiele sau de ostrece foarte bine rinduite si prinscin cute. e o bucurie pe vespile de aur, care, betede zeama dulce, zbirniie si inceapa, si e o bucuriepentru copiii numai in camasa care-si umplu burti-cica de prune I

Unii, cari au strins mai de cu vreme, au si.intinsprunele pe uscatoare. .Alcii, tot asa de harnici, auvarsat cosurile in bucile incapatoare si inalte, undefructele .fierb si ridica deasupra spuma rosieteca. Iaral ii, cet mai inaintaci, au si gustat din ;tam noua

dau lamuriri de -Ii poci rupe gitul cu ele, ca acelraolneag care descria ca un drum boboc" o coastspe care pucim cat ar fi in stare sa urce o trasura

Dincolo de Gemenea treci Dimbovica. Vecheanoastra cunostinca bucuresteana, slabs, galLagioasa,impodobita cu poduri mcschine si scumpe ch-Huri peparecii carora cresc Insa buruiene samanate cu hirtymurdare e cu totul altfel aici, unde ea este Incacaranca vioaie, iute, cu sufletul curat. Nu o aparupta in suvici ca Ialomica, ca Prahova ; intr-unsingur curs ea se azvirle peste prund si bolovani, im-pistrindu-se de albs.spuma, sare peste piedeci clt

n misca mon juctndu -se si ammteste, prin neas-t'imparul,.,din vara turbarea ce o cuprinde

nin cu toane, cind cars pietroaie intregi,ineaca toata: albia, sare de naruie soselele si vuiesteameninc2atoare la pragul caselor cladite inalt. De oparte, spre Muscel, o stapineste un munte de piatracu stratele albe, galbene, rosietece, sure, asezate asade drept ca si cum o mina de om dibaci, de urias cuLuna rinduiala, ar fi fost la mijloc. Iar, dincolo, o

199

Si

ski

lini5rita

frinpla de deal verde, impadurk sta ca o sentinelsin fata celei din oastea dusmana. Satul Laical (ur-masii lui Lai,co sau Laicau) arata case gospodarestr,foarte trainic cladite : ele au mai -mate cite douarinduri, amindoua pentru locuinta, cerdace inalte,trepte de pratra.'. De la frumosul stat pornesc doi ca-.larasi, pe cai focosi cari zburda, trezind sagalnionori de praf : cind i cind, la raspintii, la margenealanurilor, la inuetaierea drumurilor, pins la ceasu-rile de noapte, cind calatoresti cu mina pe revolver,vona avea acesti tovarasi de cale, pe linga cari s-aadaus -tin brigadier imbracat tasaneste, care face pejos drumul de la Valeni la Cimpulung, ingrijind decalul sau bolnay.

Acum sintem in Muscel, 4i indata intelegi numeleacestui tinut. Muscelul inseamna acelasi lucru camuscel", adeca munticel, munte mic, deci dealinalt, pietros. Si asa si este de aici pin. la Cimpulung,un singer mused. Nu sint dealuri de tut ca aiurea citreci pe pa'mint negru framintat cu pietricele. Nu sev'ad risipituri, crestaturi, ruine, alunecari, ca in aceleparti, ci pretutindeni usoara plisa verde-deschis aco-pere totul, afara de ingusta linie jupuita a soselei. Nupoti deosebi deal si vale, siruri limpezi de inaltimi ;toata intinderea e necontenit botita, CNCOVied, incocoase, maxi, care au nume si slut numai citeva, siin cucuie mici, care sint tars numar, care ra'sar la totpasul si n-au nici un nume, fireste. De cele mai multeon sint numai umflaturi zotunde clar pe alocureavezi si dungi, drepte oni strimbe, muchii ascutite ca,spinare de vita ; iudeobste insa, pare ca-ti sta. Ina-inte o mare inchegata in toanele framintate ale do-cotului. Paduri nu se afla nicaieri, livezile sint numai4n sate sau in raza lor, dar copacii razleti, grupe, per-

200

o

dele se inalfa pretutincleni, dtnd viatao frumosuluitinut.

Sate mari nu se string, ci casele sint presarate intoate partite, stropite pe verdele dealurilor. Dinvreme in vreme, tree cart incete, clar adevarata po-doaba romaneasca a Muscelului sint calaretii, bar-b* si femei, cari raisar pe o creasta si, se pierd indataintr-o groapa, din care se ivesc iarasi in clipa urrna-toare ; ir ei par ca invie.privelisti din vechile vremiale luptelor pentru domnie, purtate in mare parte cuacesti tarani. Turme de oi, clteva vite albe sint sa-manate pe priporul drumului mare, si bautura o dalriuletul ce fuge nebunatec, in adincitura din stingasoselei.

Se face sears in singuratate. Soarele a scaparatclupa nori vineti. Inca, oda_ta, toate se- aprind de otrecatoare lumina rosieteca, de o fantastical tristetal.Apoi din cerul rece intunerecul rade ca o ploaie decenusa. De pe- virful unui deal se vode Inca; o inaltimeverde, st, mai sus de dinsa, muntii de hotar, in linievinata. Intre dealul cel din urma si Carpati e des-chis Cimpul cel lung", care nu se zareste inca.

Urcam dealul in noapte, pe jos, pe clad caii, inurma, aburca din greu trasura, sunind incet dintalangi. Intunerecul creeaza paduri si prapastii deA.lungul urcusului care nu se mai mintute, cu serputrildsoselei pustii. Arareori, un ear innegreste inainteanoastra, venind din sus, si trece mai la vale fara niciun zgomot, ca o fantastra.. Un singur greier tirlie dedoua ori, ca de spaima, in iarba saraca, Secera luiCrai nou e inghitita indati de norii vineti pe cari-iaduce de la munte vintul iute, rece.

iati ca de sus Cimpulungul apare cu 4irurile-i delumini, intr-o ingusta linie dreapta scinteietoare.Mult deasupra, pe inaltimea de dincolo, pazeste osingura lumina de pastor, rosie.

201

Si

Si ?;pre orasul care asigura acum, de asa de de-parte, coborim drumul albicios printre livezi negre,printre case rar luminate si drumeti ce se strecoaratacuTi. Si trecatorii de pe podul deasupra Riului Tir-gului, soldati, femei, pa; umbre rele, care pindesc siasteapta. Numai lumina intreaga a centrului impras-tie norul de nelamurita tristeta care a invaluit peincetul sufletele.

3. VIFORITA. AIANASTIREA DIN DEAL

Seara spre Viforita, o manastire din vale, care nuse vede, pe ctnd zidurile galbene ale Dealului stapi-nese peste toata intinderea ; ti s-ar parea ca .mortulde aici ,si-a ales singur acest lacas pentru a cuprinclesi mai departe cu ochii, domneste, pamintul pe care1-a aparat cu sabia crunta.

Drumul se infunda pe ling dealul cu viile si ma-nastirea Sfintul Nicolae, printre casele de car alesatului Viforita, margenit de copacii bogaTi ai 1i-vezilor de pruni. Noaptea se coboara incet in linainvaluire a intunerkului racoros, care insenineazasufletul,

Incunjurata de inaltimile verzi, infasurata de li-vezi, vii padure, manastirea-$i gramadeste intr-oadincitura patratul de ziduri, biserica notia-nouta inreparalia ei de deunazi casutele razlete. E o vechectitorie a lui Vlad-Vocla din 1530, dar din zidireade atunci n-a ramas altceva deck zidul foarte gros,a cacti; forma, inca a fost adeseori prefacufa. Uncutremur aduse cladirea din nou de pe la 1330, siacesteia i s-a dat arum diva ani, cu cheltuiala Ca-sei bisericii, spoiala din urma. Icoana doamnei lui

2

si

ii

Leon-vocla", inaintasul lui Matei Basarab, imbra'catain argint suflat cu aur, destul de slab lucrata insa,aceasta lucrare din 1631 nu se potriveste, cu toatagateala noua ce s-a uscat abia.

Afara de aceasta icoana, Viforita are cel mai bunarhondaric din taxa, intemciat de banul GrigoreBrincoveanu, cu multe odai de dormit, un larg salonsi o interesanta °date turceasca.

Petrecusem seara in acest cadru de veche elegantaa boicrilor nostri, pe cind stare ;a, inspaimintata desinguratatea-i fara aparare, istoriceste patanii detilhari, lungul sir de pradaciuni si calcari din partcalocuitorilor fara Erica lui Durrmezeu ai satului ye-

Uite, domnule, nici cini nu ni i-au lasatin pace : until umbra in trei picioare, altul hirciiede tusa, pc al mieu 1-au impuscat ca sa-si razbune.

E priveghere in ajunul Taierii capului Sf. loan.Policandrele cele mari sint stinse in biserica ; numatinaintea citorva icoane chemate mai des in ajutorand luminarile de ceara galbena ; altele lumineazapupitrele uncle maicile einta ranfoind cartile de ru-gacium. Chipurile vesnic cernite sint mincate de um-bra. Troparele se ridica mai mult nesigure, false,obosite, intr-un lung cintec fornait care sfarmatoata frumuseta tremuratoare sau miscata a glasu-lui de fcmeie. Zidurile groase parca izvorasc intu-nerecnerec 4i o apiisatoare jale, din care se desfac numatacele pupil elummi sfioase si plinsul acela monotonal glasurilor obosite, sterse, ce yin ca de supt pamint.

A doua zi, cautam prin Oduricea noua, prin viletaranestt, pe poteci st potecuce, pe care dimineatale-a batut cu firele de margaritar fara numar alerouai, calea la manastirea din Deal. Vederea se des-chide, cind in stinga, asupra strugurelui de cladiri almanastirii, cind in dreapta, asupra turnurilor multe

203

cin. baielii

ale Tirgov4stii, ale caror copereminte de tabla ne-vapsita scinteie la soare, intr-o vesnica trernuraturade argin ;. Salcii dose ascund cu totul cursul Ialomi-tei. Iar cladirile galbene care cuprind acele moawtragice, capul taiat, dezgropat al lui Mihai se infati-scaza tot mai aproape, in sunetul de chemare al ve-chilor clopote, care vestesc astazi taierca capului ma-relui mucenic pe care biserica -1 numeste Inainte-Mergatorul cum numim si moi, cind visam mai_mindru, pe mucenicul nostru, care a fost in ceasurilesale de marire domn al Tarii Romanesti si Ardea-lului si Molclovei".

4 PWLOGII. GAISCNTI. CASCIO4RELE

and trerul Sc opreste mai mult la gars Titu, T117CS-tratii cu vcstite placinte si crafle, cind, mergind larazleata Tirgoviste sau in torcindu-te de acolo, ramiisa Ii ingini uritul astepta-rii cu acest titlu de glorie al

iti inchipui ca numele de Titu, care, pe lin-ga sung si roman, acopere cine sue cettrgusor curatel, cu strada lunga si dreapta a prava-liilor incunjurata de tufoasa verdcata a copacilorbatrini cari se ascund ochiurile albe ale casutelorde Tara.

Ci lasa aceste ginduri de poezie romana si romana,calatorule, care, dupa gustarca neaparatei placinte, nuto intorci pe peronul cunoscut de toata lumea, ci iesipe usa ce se deschide asupra cimpului neted dinaceasta margine argeseana a judetului Dimbovita.

0 aloe de copaci vinjosi duce la o fintina cu cum-panasi de aici incep sa se insiruiasca bietele si puti-nele casute care alcatuiesc tirgul. Tot cla.diri strimbeale prin anii 1850-60, cind satul incepea sa prinda

204

4n

tone,

aripi care n-au mai crescut de atuncea. Rarcori cite ogradinita de flori sau alts podoaba arata ingrijire,gust de gospodarie bung. De-altminterea, numarul case-lor in care locuiesc particulari e foarte mic. In celemai multe din aceste cocioabe cu acoperisul udeselatsent autoritati" sau ase7aminte : scoala, banca rurala,plutonul jandarmerie ", cu movili de fin in cline simascat row la fereastra, farmacia, judecatoria, o pri-marie cum nu se poate mai darapanata. Pravalii cutitluri marete se sprijina in faca pe patru pari ca unmosneag cersitor pe eirja ; fireste ca nu li se zicealtfel decit, ca la °rase, in timba :tea. nodal, suptiremanufacture de fier", magazin de coloniale" ;yra-valia barbierului se recomanda musteriilor ei laranica salon de ras, tuns si frezat".

In fiecare dumineca e la Titu zi de ttrg pentru Tara-nimea din imprejurimi. Asa e, deci, si astazi. Slujbain hiserica, zidita la 1863-64, cu un coperis de lemncare se naruie, s-a ispravit rapede Si degraba ; lacatule pus la curtea buruienoasa cu madilci de mormidtc,cruci ieftene cite un frumos monument" adus dela Bucuresti pentru vreun mort de familie bogata.Tot asa de bine racatuite trebuie sa fie la acest ccas,pmin inaintat, de dimineafa si celelalte patru biserici,din satele ce slut alipite la aceasta comuna.

0 parte din sa,tenii de acolo au navalit pe siiigurastrada., cu patru pravalii moderne", de. la Titu. Inmargenea drumului, linga niste arii de griu, s-a intins,supt soproane si in cruda lumina a soarelui de august,marcle tieg de pepeni, cari zac pc ravicioare, astcp-tind cumparatorii, alti cal-aril, cari-i dramaluiesc inmiini si-i ciocanesc cu luare aminte. Astfcl s-a strinso Rime intrcaga in albul port sprinten al muntenilor,in cardasile batute cu fluturi sctnteietori $i foarte irn-bielsugat cusute cu arnici rosu, in fotele tarcate sistricate de mode ale femeilor si fetelor. Altfel, nu e

205

4i

bucurie si multamire, deloc mindrie si foarte rareorifrumuseta. Despicind multimea oamenilor slabi si pe-penilor rotunzi, inainteaza, intrecindu-se biruitor cuacestia, trei fruntasi ai vietii politice locale, rostogo-lindu-se mindru printre supusii lor. Imbracamintcafemeiasca a oraselor e infatisata numai de o fetitacare rupaie elegant pe marginea soselei, intr-o rochiescumpa. Iar ca un semn al rinduielii ar fi, nu jandar-mulylin de osinza care trece pe un cal ce se indoaic,samanind si prin aceasta, ca si prin mersul sau potolitsi in marea caldura, a camila, ci prin postasul curat sivioi care gaseste ca e de folos sa se grabeasca pentru-a imparti corespondenta, aruncata de accelerat, aacestei urbe" Titu.

De fapt, avem aici icoana unui sat caruia i s-a stri-cat rostul. Satul ccl vechi, numit Titul dupa stramo-sul ce s-a asezat aici in lunca Argesului, putea fi saracsi mic fara sa-ti vie a ride de dinsul ; la tirg nu topoti uita fara sa zimbesti. [...]

Dupa cc am vazut toate maririle Titului si chiarcupeaua prafuita care astepta inaintea unui maga-zin de colonials" uncle se vinde yin acru si salam deo-chiat, taranul de pe capra vechii trasuri de oras carene duce arata ca s-a terminat".

Ciudata vorba aceasta strains in gura birjarului deTara ! Ai zice ca a venit de la Bucur4ti cu trenul,prin vestita gars. Dar omul are un fiu care invataacolo, la Bucuresti, $i, zice tatal, se indeletnicesteacum cu tcza de licenta". De alminterea sicelalalt vizitiu, care duce pe tovarasii nostri,stie sa vorbeasca dupa moda notia si, odata, elspune suspinind ca lumea nu mai e cum a fost odata,ci s-a modificat". Deci, nu se stria numai, in acesttimp de navaliri si de amestecuri, portal, ci si limba :vechea limba curata se impestriteaza prin vorbele caresosesc deopotriva din scoala, din oaste, de la toate

206

clregatoriile, de la toate afacerile $i de la curtea pro-prictarului sau arendasului. Si, precum polcuta, fusta,barisul nu sent mai frumoase dectt camasa taloned',fota sprintena 4i rnaramele, tot astfel acest jargon alcivilizatici, care incepe a patrunde pe tncetul $i insate, nu se poate asamana cu hotarita si mladioasa

plina de sunet si de inteles, a veacurilor trecute.Cum iesi din hardughiile ttrgului in largul camp

de miristi si de inalte porumburi, deasupra canna sericlica arbori, razleti sau in uriasc manunche, ping lapadurile ce yin din jos catre lunca Argesului, te afliintre oamcni si mai saraci, tntre locuintc $i mai umile.Cel mai apropiat catun, Cornetul, are numai casutestrimbe, cu paretele din fatal pravalit ca fruntca unuicap tugtuat, cu ferestile fara nici un fel de forma,taiate in doua, in patru, de lemne innegrite sau debucki de hirtie, care se intind uneori intr-atita, inchabia daca famine neacoperit un coltisor de sticla ;fin, pate, panglici de scoarta scorojita fac un yidframintat si nutos pe care te miri cum nu-1 spulbera

intul ctnd trece peste accasea subreda calicie. In ast-fel de imprejurari, ar fi. zadar sal astepti o .po-doaba, o gnja a frumusetti. Pe varuiala, care lipseste$i ea uneori, se desfac doar numai urite patrate demargeni, taminjite rosu si albastru. Imprcjmuirea lip-seste de cele mai multe or Casele sent numai nisteinjghebaturi tiganesti de verigi si de lut. Cite o vacutarataceste, tin pore urtt scurma.. Cu toata dumineca,abia gasesti camasi curate, si putma.lume va fi plecinddin canine de acestea, facutc cu pribegii si nenorocitiide pe aturea, spre marile sate vecine unde e horsdragoste zburdaciune.

Si Inca sintem acum in vremea biclsugului celuifrumos al naturii, ctnd frunzele gra numar ale mun-tilor, copacii fara roads acopar suferinta si ticalosia.Ce trebuie sal fie insa in goliciunea mirsava. a

207

in

slsi

zilelor de toamna, on in revg-sarea de ape a dez-ghetului !

Modernitatea" e insa si aici reprezintata. In capulcatunului, nu pentru el, ci pentru drumul mar; serasfata un numar de zidiri trainice si frumoase alenegusfOrului roman din partea locului, care cheamalumea la rachiu japonez", mai scump, deci mai sup-tire decit cel obisnuit, si la salonul de dans", caree o sura cu Iferestile sparte.

Cu satul ce urmeaza, Odobestii, tncep insa casele,mai bine cladite si mult mai bine ingrijite, ale vechi-lor locuitori, strinsi in sate mai man ; coperisurilesint de sindila marunta neagra ; paretii drepti, maiinalti, sint strabatuti de adevarate feresti luminoase ;intre stilpii pridvorului de lemn se prinde ici si colo opolita pe care se rasfata mascatul cu florile imbujo-rate, de un rosu catifelat, luminos, vesel. Tencuialae prinsa in forme de un gust ales si foarte felurit,care amintesc sapaturile din piatra vechilor usori debiserica. Foarte deseori vezi cosare inalte, incapa-toare, cladite, in acelasi timp, practic si elegant,

Odobestii se numesc asa dupl. stramosul Odoaba(numele, deli rar, se mai intilneste in hirtii vechi sause poate descoperi in nomenclatura unor sate de as-tazi). De aici mai curind dectt din Odobestii moldo-veni- ai Putnei si ai Bacaului va fi pornit acel IoanConstantin Odobescu, gealep, vinzator de, vite, carecalatorea deseori la Brasov pe la inceputul veaculuitrecut. El a fost tatn generalului Ioan Odobescu, dincare s-a nascut Alexandru Odobescu, scriitorul.

La citava departare de acest sat intins, cu multelivezi, trasurile noastre se opresc amindoua la un ste-jar urias, cu trunchiul borchinos, pe care mai nu-1 poticuprinde, cu bra-tele ranite, rupte, drese, din care insatot mai tisneste in fiecare an verdeata noua a frunze-lor multe.

208

Asta, zice vizitiul nostru, e stejarul lui Brinco-veanu. De aici incepe mosia satului sau de pe vre-muri, Potlogii.

Si mogul de pe capra trasurii celeilalte incepe, ingraiul sau .cam ingaimat, o lung poveste incurcata,in care voievodul mucenic, de a cartn moarte in de-partare sue ceva, e pus in vremea rusilor de la 1830,

de la 1850, cari au lasat pins aici urme de groaza.Brincoveanu, crede el, era foarte bogat si a lasat acolo,in curtile sale de la Potlogi, multa avere ascunsa inpamint. Era si un om cuminte si patrunzator, care-sifacuse supt tot parnintul acesta un lung gang de fugasi adapostire, care nu 1-a scapat totusi de peire.

Pe-atunci, inch= el erau oamenii mai pu %inisi era mai bine ; tratau mai larg.

Iar vizitiul nostru, grabind sfirsitul povestilor to-varasului sau, incheie rizind

E ! de astea. stie el destule. Pare ca ar fi unvraci.

Un vraci, adec'a un medic si un ga'sitor de averifurate 4i un dezgropator de comori, un om cu multecunostinti in lumea lucrurilor ascunse.

Satul care vine in cap'atul gardului copacilor inaltinu e insa Potlogii, ci inaintasul mosiei brincovenestidin timpuri, Vacarestii, carora li se zice, pentru apacare curge in margene, brazdind cu suvita ei neorin-duita esul gras de pamint moale, Vacarestii of ICas-toaca, Vacarestii dupa Rastoaca sau, in limba de as-tazi, Vacarestii de Rastoaca.

Casele slut ca si cele din Odobesti, decit rare acesta-lalt sat mi s-a parut mai mic. Catre apa, un vechizid de earamida darapastata incunjura o frumoasabisericT, al carui turn rosu e, neaparat, de lemn invelitcu tabla. Desi parasita, pentru stricarea coperisului,

209

si

ea nu e atinsa. nici in zidurile, nici in zestrea ei decarti. Pisania de deasupra usii arata ca intemeietoral ei pe un boier evlavios si bun din timpuri. harnicgospodar al mosiei pe care o cauta singur si crutatorcu simtire crestincasca al oamenilor car-4 fuseseraincredintati prin vointa intimplarii. 11 cherna Con-stantin Ncnciulescu si avca boieric de mare-pitar, pen-tru care si satului i se zicca mai dcinult Pitarul`. Ela durat cladirea de piatra in 1784, dar si inainte deaceasta era aici o bis-erica, si, Inca din 1764, cu doua-zeci de ani in urma, daruia acestei biscrici de lemn ovanghelie din 1760 acelasi Nenciulescu, pe vremeacind, in tinercta, el era numai un fost logolat altreilea.

nu al lui Constantin Ncnciulescu va fi fost Alexan-dru -sau Alecu, un cunoscut boier, care fu pe rind,pins dupa 1830, vistiernic, vornic de politic al Bucu-restilor si, la urma, caimacam al Craiovei. Se pare caacest nou stapin al mosici a fost cel care a trccut-ounui tovaras de divan, lui Filip Lens, foarte bogatulcredincios al lui voda-Caragea, caruia ii plkeauoamcnii cari stiu sa aflc, pe mice cale, banul, pentrudomnie si pentru ei insisi. Astfcl satul, fericit suetNenciulcsti, boicri de vita mai noua, ridicati din mij-locul saracimii, incapu in ascutitele gheare ale omuluiraparet, care nu stia in toata tam mai bogati decit el,afara de batrinul Brincoveanu si de bancherul Hagi-Moscu, cei cu pungile multe, Desi avea la 1828 titlulde postelnic, Lens nu se uita atita la cinste, cit lafolos, si averca-i crescu Inca prin mestesuguri caarendas al postelor si ocnclor si ca mare camarasal celui dintti domn pamintean.

La 1813, spun insemnarile de pe carti, Lens, unom care stia si el sa gospodareasca, facca la Vaca-resti vie si livada de pruni. La 1819, zic aceleasi no-tice, el adause viei o crams si incunjura cu gard acele

210

curti ale Nenciulestilor, care se tidied' sicoasta bisericii, ad'apostind pe siibul Tvetce, caretine locul arendasului Panait Iacov, si el on sirb,care petrece ins pe aiurea. Tot atunci, in 1819, elmeremitisi sfinta biserica" si o acoperi din nou cubuns sindila de lemn de brad". Astfel si Lens aveatragere de inima pentru biserica, pe una din Toilecartilor vechi iii scrie numele, ca unul dintre cetitori,la 1825, fratele lui Lens frate dup'a mama, odi-voiancI mi se pare, cununata sau necununata cu Lensbatrinul Mihalache Teodorache, pe care trecerealui Filip.H facuse epistat al agiei.

Satenti s-au adunat pe incetul, biserica e plinade vesmintele for albe. Se uita la strainii cari au venitintre ei, asculea cu multi luare aminte ce li se ce-teste ce li se spune, amestecindu-se si ei in vorVa cuplingeri inginate, pe care le opreste rapede o uitaturade mustrare a vecmului sau, soaptele, tistuiturile defrica, care rasar din toate partile, ba poate si vede-rea unui tinair satean care poarta lant de argint laceas, vorbeste de mods noua si pare sa aiba unrost mai mare.

Printre batrini mai ales, se stirneste induiosarese inalfa cuvinte de pomenire, cind ei and cuvintelelui popa Preda din 1830, care stia bine ca degetelesale vor putrezi" $i, de aceea, se ruga a fi pomenitde cine-i va intilni numele pe cartea de slujba.

Popa Preda ? Eu am apucat pe popa Preda,zice unul.

Si tine mortis la siguranta lui,desi cite unul maitinar incepe a-1 lua, cu porecle, la vale.

Acuma, urmasul popei Preda nu se vede usor $inu-i mai vine gindul sa ceara de la nimeni cuvintede pomenire.

Sirbii de la curtea cu ziduri inalte, cu cirri rai sistrasnice contracte de munca, nu se mai uita catre

211

ast ti' in

si

si

sisi

si"

robilor romani din aceasei Tara Romaneascaa lor. Buns

nugiintelegere, avintul spre intemeieri $i ada-

s-au pierdut intresateni. Trebuie ca statul sa viecu planurile devizurile sale, pe care satenii se gra"-besc sa ni le arate, bucuro$i ca, intr-un viitor oare-care caci lucrurile acestea de la cirmuire yin ttrziu$1 merg incet vor avea ei unde sa se inchine luiDumnezeu

/ndata dupa iesirea din Vacaresti, se -atinge Po-tlogii. Multe case, cu livezile bogate, acopar o mareintindere. Deasupra for cu mult se ridica doua turnurivapsite in albastru $1 uria$ele ruine ale palatului brtn-covenesc, privind biel$ugul holdelor, incapute pe altemini acuma, cu intunecatii ochi ai fere$tilor goale.

Nu mai poi privi nimic, nici buna cladire a case-lor curate, nici zidurile mai mari, foarte bine tinute,in care se afla spitalul, primaria, mai departe celedoua $coli, pina nu te afli in trecutul domnesc, foartefericit intli $i prabuvt la urma intr-o nenorocire farasaman de grozava.

Biserica e vadit dreasa, Totu$i recuno$ti semneleme$tesugului de zidarie din aceste vremuri. Iata prid:vorul pe $ase stilpi, cari au fost numai legati intre eicu zid, la reparatia moderns. Iata cele doua rinduride firide, care se urmeaza pe toata intinderea pareti-Ion, $i iata frumoasa panglica impletita a zidulut :cei care au dres, s-au multumit a agerne vapsealagalbena peste o noua tcncuiala $i a varga cu dungi rosiiciubucul incunjurator. Iata altarul cu cinci muchi. Tata,in jurul tuturor fere$tilor inguste, cadrele de piatrasapata in flori $i dungute, ca in imprumuturile de In-podobire gotica din Moldova. Si turnurile de iemn $itinichea, ridicate pe un temei de zid, par destul depotrivite, cu toate ca unul din ele e adaus, iar celalta fost inaltat cu citva. Inauntru insa, nu te mai simti

212

biscrica

si

gimilostivul.

deloc in arhitectura brincoveneasca : stilpii cari des-parteau pronaosul de naos au fost inlaturate, 4i actfels-a deschis un mare- loc gol ; in locul vechilor chipuri,care mi se spune...a. ar fi fost cu totul inlaturate pinsin vremea repararii, se vad icoancle largi si rare pecare cu multa bunavointa le-a asternut cum 1-a talatmintea pictorul italian Marchetti, care a lucrat si inBucuresti, la biserica Amzei. Cl catapeteazma nouapare saraa, joassa subreda. Iar editiile SfirituluiSinod au inlocuit cartile cele vechi iesite de suptteascurile unui mester ca neintrecutul Antim Ivi-reanul.

Greselile se iarta tnsa, si in locul for vezi rrumai omare vrednicie necunoscuth" si nera'splatita cind aflica preotul mai tin'r din Potlogi, N. Mihailescu, aju-tat de primarul-notar, care e primar supt conserva-tori si notariu supt liberali, au cules pretutindeni,cu panahida, banii ce trebuiau pentru a ridica dindar10.nare, murdarie si parasire frumoasa c15.dire. alui Constantin-voda Brincoveanu. $i, daca ra"mine ovinovatie, ea nu e de partea acestor harnici oamenisimpli, cari nu s-au gindit ca mostenirea mortilorse poate pastra numai, iar nu adaugi si preface, ci acirmuirie neghioabe, totdeauna neghioabe, care s-adeprins de mult a nu mai inselege trecutul, do undepleaa viata de astazi, a nu-1 mai respecta si a nu seos.eni citusi de puvin pastreze ; e viva cirmuirii

mde cu sufletul smuls din pamintul acesteisari.

Brincoveanu era numai spa:tarul-cel-Mare al VariiRornanesti in anul 1684, cind, fiind inca domn un-chiul ssa.0 $erban Cantacuzino, eL inala pe mosia saPotlogii aceasta biserica, inchinind-o, ca o eapeternea ostasilor ce era., izvoritorului de mir Sfintul Dimitrieostasul. Tot atunci facut el, desigur, si stralucitulpalat din preajma lacasului de inchinare.

213

si

sa-1

si-a

Un palat-cetate, din care se poate duce un adevaratrazboi impetriva slujitorilor domnesti sau a navalito,rilor straini. Cca mai bung caramida deasa a fostintrebuintat., in rtnduri asternute si prinse cu cimenttare, pentru a face un zid de o putere neobisnuita. Else vede in fata bisericii, aproape neatins, strabatut inaceasta lature a sa de o portifi prin care treceau, indiminelile de toamna, cind spatarul, apoi logofatul,domnul petreceau sarbatori intregi la Potlogi, de cu-lestil viilor,s, treceau, elaviosi in stralucitele for ves-minte de matasa si catifea, stapinul, sotia lui, Marica,nepoata lui Antonie-vocia, si copiii cei multi cu carifusese binecuvintata casatoria tor, baietii tuspatru :Constantin, Stefan, Radu, Matei, fetele cele sapteStanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuta, Balasa, Sma-ragda, precum si tot alaiul obisnuit sa mearga pe ur-mele unui puternic ca acesta ; treceau $i se infundauin biserica plina de mirezme si de cintari.

In coltul dintre acest zid de catre biseriea $i cel defatada se inalta pins acum vreo zece ani un puternicturn de straja, caruia localnicii ii ziceau temnita" $idespre care stiu inca sal spuie ca era strasnic, intund-cos, cu totul lipsit de feresti. Nimeni nu s-a gindit sa-ITie si mai departe, asa inch astazi mari lostopane .decaramida desprinse din el zac deasupra gunoaielor cucare vacile $i porcii deosebitilor arendasi ai familiciBaleanu (cel de ieri era macedoneanul Goga, cel deastazi e tot un sirb) au acoperit locul, toata intinsacurte dinaintea caselor, care trebuie sa fi fost pe vre-muri un rai de grading, ca in departatele tari aleraskitului.

Un turnulet boltit sta deasupra intrarii ; camaripentru slujitori sint potrivite intr-insul. Zidul dinstinga duce prin citeva portite intr-o alta curte maimica, unde vor fi fost grajdurilc, surile, locumpleargatilor. De o pane si de alta a curtii, case mad

214

erau rkimate de inalta damida a zidurilor. Astkicle zac in terns sau au pent ara urma.

Cum intri, ai in fatal maireata cladire de locuintIa sta"pintlor. E alcatun'l din dou'a rinduri ; trei ferestisint deschise in cel de jos, supt care se scobeau adincipivnite st ganguri lungi duceau pin departe, tocmaipma la v,iile de odinioaa, se crede. Deasupra sint treiferestir de. mijloc si cite dousi pe Fawn. Rinduialaocrallor se deosebeste foarte bine. Pins si podoabelese pot intelege deplin. Pe ia'retele din fats chiar, seva.'d zugraveli de foi acute cu negru, apoi altele as-ternute pe tencuiala goals albs cu un fel de migrn.negrie. Ida'untru, deasupra usilor si aproape pretuun-deni intimpini frumoasele ridickuri in relief aleaceleiasi tencuieli, prin care se inchipuesc trandafiri,frunze cu toate vinisoarele for si tot felul de ramurialergind in voie. E acelasi fel de lucru care se vedepe pketii bisericii de la Fundeni, in margenea Bucu-restilor, cladire a vkului brincovenesc Mihai spka-rul Cantacuzino, dar dincoace, la Potlogi, podoabae acua cu un gust mai ales. Sus, in fataa se pa's-treaza: desalvirsit cele doua" bucati de sttl'pi cu fru-moasele capitele, care sprijinl un balcon de priveliste.

Astfel avem inaintea ochilor casa strnucit'a' in care,acum dota sute de ani, tsi petreceau vide cele mathnistite si pline de mulfimire unul dintre cei maiinsemnatt sapinitori ai tkilor noastre : pina st dula-purile din Orete, cotloanele pentru plstrarea hirtulorst sculelor stau neatinse. Pare ca a fost un mare cu-tremur care a gonit pe stapinii domnesti, poate ada-postitt undeva pe aproape, de unde se vor intoarcesigur pentru a vedea ce a ramas in picioare din bu-nul adapost al sfintelor bucurii casnice cu care se hra-Rea sufletul lor, al tuturora. Pare ca abia a trecut acelcules al viilor din 1713 care a strins pentru cea dinurmsa oaa. pe copii in jurul baltrinului Orinte, pe care

215

tot in mijlocul acestor fii ii astepta moartea pe de-partate vermuri straine.

.Si totusi cinc se abate pe aici ? Doar cite o familiecare cauta vilegiatura ieftina. Un arhitect priceput 5ide gust, d. Clavel, a fotografiat acum in urma

brincovencsti. Despre ele insa nu s-a tiparit mainimic. Ca si pentru biserica, statul n-a aratat nici uninteres pentru palatul care nu vrea sa se darirne ca sase-faca din caramida lui lui cotcve pentru porcii aren-dasilor.

Si altfel Potlogii sint un sat ca nealtele. That .destrade drepte, bine soseluite, alcatuit din bune ca.suvealbe supt stresini negre lipite strins una de alta, vinut,in sfirsit, foarte curat de la un capat ping la altul,luminat de felinare bune si pazit de sergen%i cu palanide vinatori, el lasa cea mai buns amintire. Cu parcrede rau Il ve7i in nrma, Wind acuma drumul sprc Gai-seni.

Si Carpenitil, care vine tntti in cale, e un sat bun.Biserica veche, de prin 1830, cla.dita de un polcovnicOrescul, e astazi o darimatura cu copenwl cazutcu inscmnarea din frunte in parte sfarimata. Icoancleatirna Inca pe perevi si se mai deosebesc chipunle.cti-torului, soviei si unei fete, Smaranda, care, fundmenite peirii, ar Li, in alts Tara, copiate de tineripictori cu invelegere pentru rosturile varii ler.

Satul are, in casa cea mai frumoasa din margcneadrumului, un proprietar roman, ridicat din straturileadinci ale poporului, povestea, foarte raspindita,spune ca la obirsta bogaviei lui ar fi descoperirea unorchiupuri cu bani, cu bucavi de our de cite trei hvre",pe care d. D... ar fi avut norocul sa le afle in pamitulcurvu brincovenesti de la Pot logi.

La Gaiseni, ai in fava ziduri de manastire, incunju-Tate de o intinsa livada cu pruni, cu aluni turceti

216

cur-vile

Si

lui al

si

si aluni de taxa, cu vie acum inchircita si cazuta insalbatacie, cu inalte suliti de floarea soarelui, ce-siintorc spre lumina rotocoalele de seminte intre ra-zele de our ale florilor man. Pe aici lucrau odinioaracalugarii schitului cu salasele for de robi, can s-auamestecat astazi, intre satenii din casele curate sautraiesc de o pane, in locuinti mai tot asa de ingrijite.De chid insa ultimul calugar s-a stins si preotul aramas singur in cuprinsul vechilor ziduri, gospodariacare a fost aice s-a stricat si irosit fara sa mai fie na-dejde ca se vor intoarce vremile cele bune de muncainfratita -cu rugaciunea.

Biserica de astazi are cu totul alta infatisare clecitaceea pe care au inaltat-o, pe vremea lui NeagoeBasarab, jupinul Vintila si Jupineasa lui Anca, alecaror mici morminte, frumos sapate, dar cam sltersede picioarele ce 1e calca de patru sute de ani, se vadunul linga altul in partea dreapta a pronaosului.Despartirea prin stilpi intre tinda si naos s-arat eine tie la ce reparatie ; zidurile chiar au Mostprefacute. Si, in sfirsit, Eforia spitalelor civile, decare atirna biserica, deoarece ea are mosia, a facutneghiobia pacatul de a da zugraveala cea noua inmina unui mester jidov, care, pe linga toate, nu sepricepea de loc, asa 'inch poate ca in toata lumeacretina nu se afla un al doilea lucru asa de hid. Citmai iute ar trebui suprimat acest scandal fara pa-reche.

Afars de mormintele intemeietorilor se afla, de opartesi de alta a pronaosului, ale-urmasilor lor, ra-posati in acelasi veac $i in cel urmator, ping la StroeMare-ban de Craiova supt Matei Basarab. Un grzcdintr-o epoca mai noua se afla ratacit

'Ca mai toate bisericile muntene, ca o mare parte dincele cuprinse intre hotarele Roinaniei, $i aceasta e lip-sita de odoare mai vechi. A avut insa noroc de egu-

217

si

Pugh dinsii.

meni. buni in timpurje din urma, asa 'inch poate saaratc citeva lucruri scumpe : un po!icandru, o Evan -ghelie care yin de la Prin anii 1820-30 se aflain frun ea schitului un Climent arhimandritul, dinPantclimon, care se lauda ca a facut multe lucrurivrednicc de pomenire" : el a fost apoi episcop de Ar-ges. Unul din urmasii_lui a fost calugarul Iosif Na-niescu, un tot asa de bun goE7odar ; el ajunse Mi-tropolit al Moldovei bunul, cucernicul, iubitorul decetire mitropolit Iosif care s-a stins ; impov'arat deani, de binefaceri si de datorii, in anti din prma, la-sind amintirea curata a unui om sfint.

Acum chiliile calugarilor sint goale : o parte dinele, mincate de umezeara la temelic, se apleaca spremina ; In altele sta preotul tinar ; una din odsai cu-prinde o arhiva care incepe cu registrele bine alea-tuite si cusute de Climent ; scoala are, in sfirsit,ea o incapere : pe tabla, cu totul masa, se vad ulti-mele socoteli trase cu mult greutate de scolari siscolairite pe sclndura alb de mult ce a fost scrisasi stears.

Satul Ca.isenii arc oameni'voinici si frumosi, cariau Ostrat si in imbea.csamintea femciasa o parte dinvechiul port. El s-ar infaTisa desigur si mai bine da6brasta'mul stoarcerii prin arendasii str iron n-ar fi ca-zut de multa vreme si aid. Cel care One asta'zi in chi-nk brazda si pe robii ei e un gra, care nu-i mai bun

; pentru administratie firieste ca eroman maccdonean si om foarte cumsecade. DacaEforia n-ar cere dou'azeci de min de lei pe an pentruo asa de ingusta" mosie, astfcl de stoarceri ar avea simai puling indreptAire.

Argesul desparte vatra satului de a satului vccin,Ca'scioarele, una din asezarile ce-si iau numele dupa

218

dins ii.

:

dads insa,

si

ceilalti

eascioarele, easutele ce se vedeau la inceputurilelor.

Calatarii cu tra'suri merg, cale indelunga:, pina" lapod. Dar taranii tree necontenit de pe tin mal pe ce-lalt cu usoarele for carute, cele mai multe injghtbatenumai din lemn. Alegem .i not aceasta cale, cu multmai scurta.

Ei intre ei, oamenii, se duc unii pe altii pentru citeun gologan. Noua, ca strimi, nu ni se cere nimic, ra-miind sa cram cit vom crede de cuviinta.. Dupa mult1alegere, trecerea nu e usoara, ne oprim in sfirsitasupra unei ckute sprintene pe care o trag dm calutide rasa romaneasca, mici, incalati nespus de rabda:tori. Pe drumuri moi, la o parte de prundul soseleicare scutura, sintem indata linga Arges.

Apa a crescut mult prin ploile din aurm, dar s -atutors simtitor in albie, lasind mari intinderi de nisipumed, in care incep a se prinde rotile. Lin, supt cren-gile copacilor batrini, foarte frumosi, de pe malulcelalt, unde totul e ascuns de perdeaua for intune-cata, riul calatoreste prin usoare incretituri pe luciulsau de argint. Alma ajunge pina la genunche, dar, in-data ce ne prindem in el, putem pretui puterea lui,care face aproape sa se poticneasca picioarele tailorcc lupta $i Cu adtncimea cleioasa a..,stratului de milin care et caruta se prind indata.

Doi dintre ai nostri trebuie s'a sara in alts ca'rufa,care vine,,tocmai la timp, inearcata cu o familie deskeni : barbatul, om duar si indraznet, femeia, 135.-laie,,,zdravana si frumoasa, baietas cu caciulalunga, carwa nu-i pasade nimic pe lume. Astfel cre-dem ca am impartit bine greutatile.

Dar e o greseala : tovarasii trag prea mult. Pecind, duia multe pocnete de bice crude si multe opm-tiri dezdadsajduite calulii nostri au urcat malul Vlas-tei, in lunca de copaci inalti, cealalfa csk.ut5, sta.' ino-

21 9

si

si

vaci

ii un

molita in tins, de o bat incet apele. Atunci, Era, za-bav'a si fara sfiala, iata ca femeia frumoasa se co-boara in rtu, sumete camasa Inflorita de dumineca$i duce caii de capastru, calcind sigur cu muschi defier. Ce frica poate sa-i fie si de ce i-ar fi rusine ?Pare ca-ti trece inaintea ochilor, in aceasta. straba-tere de vad singurateci, luminata de razele rosii alesoarelui ce apune, a privelliste dim cele mai vechi tim-puri ale- acestui painint, rind marile insusiri biruitoareera'u virejia frumuse%a.

mal se Intorc la nth prietenii, si caru4 cealaltapleaca lute fara sa ceaea mci o plata. Era vorba sa"mai vie la trecerea indarat a vadului, insa, n-am maavazut-o niciodata.

Dar nu s-a mintuit inca dezbaterea cu apa. Stiltonintr-un ostrov numai, care e al copacilor uriayi din

lunci" de poezie. Um alt brat, acesta ingust,ne asteapta in curind. Si acum inaintea alteivechi manastiri, in care ia-rayi n-a mai rimas nisiunul singur dintre calugari.

Si aici este a livada, si mai sallAtaciti si mai piira-sita decit dincolo. ingrifea 4i o imbogatea odataprofesorul Cordesctn din Bucuresti, care, in vremealipsei celei marl a scolilor de sate, facuse aici un ayeza-mint de invafatura pentru copiii de farani, un fel dePomirla munteana, cu scoala primary si dpi ani degimnaziu. asezase balietiq in chilii, pe care lepreficuse dupa nevoilc de astazi, dar atit de subredsi de proaspat, inch ele sine cu tatul pierdute astazi.

In citeva ocrai s-a oplosit insa arendasul, care e unbulgar, de alminterea om politicos si siret, care, mi sespune, face plecaciune adina inaintea paduraru-lui si are sampanie gata pentru mice oaspete de cin-ste- si de foto& I"ara nisi o socoteall si nici a drep-tate, i s-a rasat In sama toara. curtea undetocrnai o' potaie de tine de vinat luase la goana ua

220

yi

Pe

iata -ne

El iyi

5i

manastiriis

6

bon cu narav de impuns. Salbatacia de la Gaiseni cusfintii jidovesti are o pareche in salbatacia de laCascioare, unde dulaii se zbeguiesc pe pietrele demorminte.

una din aoestea, linga zidul -din dreapta, poartao Insemnare in versuri care pomenest'e pe ultimulstapin care a scat la mosie, ?litre fiii pamintului, Gri-gore Zadariceanu, mort la 1838. Inainte de dinsul,la 1722, statuse aici, pe lingii calug'ari, un Balotescu,clucerul Musat, care e ingropat de cealalta parte abisericii, impreuna cu Dumitra, sotia 16i. Iar in prid-vorul deschis se odihnesc, supt stralucite lespezi hr-crate cu inflorituri in cel mai bun stil, Neagoe stol-nicul, mort la 1505, si jupinul Radu, at carui sfirsita fost ceva mai tirziu, la 1545.

Fi trebuie sa fi fost ctitorii. Biserica veche a fostIns simtitor schimbata la 1753, cind egumenul grecPartenie a facut, din veniturile bisericii, un mere-met". Acesta va fi fiind acel calugar foarte bogatdespre care- povestea spune ca a fost omorit de hoti,care ar fi aflat Id el multi galbeni ce-i agonisise,turnati la un loc in chip de om. Domnul de atunci,unul dintre feciorii lui Grigore Ghica, precum si uaajutator, boierinasul Ivascu, sint zugraviti in loculctitorilor celor de la inceput. Sevastos, unul dintrecci din urma egumeni greci, e inmormintat in bise-'rica, supt o piatra ce poarta anul 1829.

Trecem, intorcindu-ne prin satul bulgarului, uncle,linga monumentul cu inscriptie mizgalrfa din badanaa satenilor cazuti la 1877 pentru liberarea tarn- stra-inului de la curte, un evreu tine circiuma si marun-tisuri manufacture", cum se zice pe awe. Intilnimiarasi, in saracia incruntata si doritoare de a se raz-

Ilidinea (n. ed.).

221

19 RomAnm cum era Will la 1918, vol. I

r

bursa, oameni vinjosi cu foarte frumoase fete. Intr-a-murg, lupttnd iarasi cu milul adinc si cicios, trecernArgcsul tnapoi.

Pe 14 Romanesti, veche mo5ie a lui Barbu Stirbei,locuita acum numai de tigani, si printr-un intreg sirde sate frumoase, se poate ajunge in vreo dota cea-sun la Ghergani. E stave de tu..n, care arata calatoru-lui castelul lui Ion hica, parcul bogat ce cuprindemormintul lui $i, la gars, cea mai jalnica priveliste dechipuri tsatinesti 5terse si stoarse.

Dar vizitiii nostri vrcau sa se intoarca la Titu, siastfel strabatem iarasi, in noaptea ce se lass, drumulde cimpie ling ce 1-am facut pins aici. In cale, Potlo-gii stralucesc Inca de lumini, si la han, uncle s-a in-ceput jocul taranesc indata dupa plecarea noastra,in amiazi, se invirt Inca, la sunctul arcusclor, parechiin haine de tirg, in vesminte albe, in fuste invoalte,foarte ba.tatoare la ochi, 5i in camasi cu fluturi, tirgo-yeti, calfe, negustori 5i oameni ai cirmuirii, cari, aces-tia, n-au sa se scoale inainte de ztua,.,pentru a inclo-plini munca sfinta a cimpului spre hranirea palcateloraproapelui pe care 1-a facut bogat $i stapin norocul.

VI

VLASCA

1. PE DUNAREA DE JOS SPRE GIURGIU

La pontonul Cernavodci, supt horbota de fier auriasului pod, asteapta vaporul austriac, incunjuratde spuma furioasa a Dunarii, care rasfringe in apeleei de lesie murdara cerul patat de nori negri. IL

mai mic decir vaporul de rectama al ungurilor 4in-are,, ca acesta, doua cosuri. Vine din Galati si ser-veste mai ales la ducerea caratorilor bulgari, carin-au la indamina o linie ferata. Uneori pe podulprin coridoarele lui iii afra locul poste o mie de lu-cratori de cimp .i hamali, cari yin, dupa cc si-auincheiat munca la noi, inapoi spre Tara for saraca.

frecem supt linia podului, de la care atirna, in-dreptind inainte corabiile, felinarele cc se vad de-parte ca doua stele calauze, pe cind dunga de luminaa trenului c inghicitii mai lute de largul spatiu in-tunccos. Abia se mai zarc to rocs, in aceasta clipsinoptarii, carcia-i lipseste farmecul apusului inros-o-de soarelc disparut, dunga joasa, rnargenita de ar-bori, a Muntenici, linia mai inalta, goals a Dobro-gei. Printre micile insule de nori suptia/i, crai-noutrece sfios citeva clipe, 4i in urma lui fulgere orbi-toare iumincaza naprasnic dc la o zarc pina la alts

223

1.9v.

a

si

sau raspund, departate, slabite, de la un colt alboltii la cellalt. Cirmaciul, asupra cabinei caruia serapad siroaiele pentru care se deschide indata cerul,deplin acoperit acuma, pipaie cu greu cu privirile innoapte, $i in tremuraturile moi ale vasului se simtelupta necontenita cu valurile invalmasite ale rtului.

Malul muntean ramine nepatruns, mut, cel intere-sant e tot al Dobrogii. Rasova-$i raspindeste lumi-nile pe o coasts de deal, pe chid din casele-i impras=tiate razbate latratul de paza, de frica nelamurita; xlcinilor. Peste vreun ceas, doua am trecut de Ostrov(de uncle merge vaporul la Calarasi), si pe malulbulgar avem Silistra, care arata numai citeva vechicase luminate, in intunerecul brazdat de ploaia zgo-motoasa.

Iarasi citeva ceasuri de intunerec $i potop. Pe oinaltime, luminile chiorcosate ale Oltenicei arata omare schela care trece rapede, lasind vaporului doidrumeti romani, cari comenteaza cu gust articoleglumete din Veselia. Ceva mai departe, Tutracanulbulgarilor [...]. E, o Hirsova mai mare, care scinteiepina foarte departe cu nenumaratii ei ochi de lu-mina. Se and cintece de triumf, care se mtntuie innoapte $i incep ia3a$i, cu toate ca vaporul s-a de-partat de mutt de Term. Pe coverte s-au suit aicedoua sute de rezervisti din Rusciuc, adunati .odatipentru razboiul ameninfator cu turcii licentiatiacum, dupa incheierea invoielii de dezarmare mu-tuara treptata cu acestia. Yi vad uittndu -se uimiti lamiscarea minunata a bratelor de oTel ale masinii :oameni mari, grosi, cu fata spariata, irnbracati in sa-rici de Tarani, cu caciula pe cap sau in halaturi depostav odata cenusiu, iar acum de un galbiu stern,murdar, cu sapca ruseasca trintita pe ceafa. Arata

1 In original : coperia (n. ed.).

224

hi

si

puternici si ascultatori, yi, asa uriti cum sint, la unrazboi s-ar bate bine. Printre dinsii sins yi romani depe malul drept, si a doua zi un cerc al nostru seformeaza, din care fac pane un artilerist roman cuopinci, un sergent de linie, bine ca!it, citiva farantyi un vinator bulgar, care povesteste in limba lui doacasa, care nu e a Bulgariei, patamile lui de ostas alstrainultn.

Ceva mai incolo, ploaia invinge, si vaporul, carenu -yi mai poate gasi calea, cu toata experienta sienergia cirmaciului, arunca ancora penult a5teptareapins in zita.

Abia se suptiala noaptea, la vase ceasuri din zivaurmatoare, cind heliccle incepe a se invirti din nou.Arareori cele doua rnaluri, care incep a se deosebi,se asamana. Podoaba de padun, o pastrea7a 5i deaici inainte mai molt al no-tru, pe dud intiocknlungi de term bulgaresc sin_ goale, innegrite, spalatede apa. F yes de o parte yi de aila yes pustiu.

2 GIURGIUL

Deociata, din partea noastra, incep a se vedea re-morchere cu steagul tariff, 51epuri purtind numema neti si N.F.R. (Navigatia Fluviala Ro-mana). Pe mal, grarnc.7i de miirluri,..,vagoane, movilede carburi. Jar incolo, cimpia goala, brate de Du-nare ratacind prin nisipuri,

E Giurgitil.Agentia austriaca si -a stramutat pontonul aici,

aproape dar numai aproape, poste ceva balti 5i

rnoLirle de o yosea btmi5oara. ce vine de la orasulcare, de la ponton, e invizibil. 0 legatura in acest

225

r"-/

balk.

punct nu trebuie sa se fac'a, dcoarece, dup'a stareaapelor riului, pontonul va ralaci aiurea. Drumul nos-tru merge spre alt loc, trade se lucreaza de cttvatimp, cu lovituri de milioane, portal in canalul du-n'arean de ling oral, dar apa, asa cum e fluviul as-ta7i, fara indrept'ari facute anume, nu vrea totusi savie. Se vorbcste, tnsa, pentru timpuri apropiate, debrace de apa ce vor fi taiate, de poduri ce vor fi in-tinse 5i vor invinge la sfirsit natura, aductnd cora--biile drept supt inaltimea de argils a orasului.

0 birja duce tntr -acolo prin nisipuri si stioalme,iar apoi poste soseaua larga, care despic'a terenurtjoase, in care, una dupa alta, gistele albe vtslesc cupieptul, lega.nindu-se de pracere. De la o vreme, infata unui dimb drept, paralel cu malul, si pe capatuldc c'atre not al dimbului o biserica incununata cudou'a turnuri semnaleaia orasul.

El incepe cu strsadite ce se ridica la cumari albs risipite, intre casute de mahala bucures-tcana. Apoi, pe mastul ce se inalta casele, pavagiulse adauge cu elementc mai egale, mai putin zgudui-toare. Pina ce, in sfirsit, sus de tot, to afli intr-uucomplex de strade cu desa"virsire drepte, ca uncle ccau fost croite in acelasi timp pe d'arimsaturile vcchiicet5ti turcesti care a tinut piept crestinilor ping la1828 : un granit des'avirsit le acopere deopotriva,m'argenit cu elegante trotoare de bazalt. Cradirilestet uneori frumoase, in cele mai multe cazuri curate.Prefectura e un impun'ator monument. Sint case par-ticulare cc apar destul de ingrijite si de armonioasein seniratatea lor, incit sa poata aminti pirti dinstrada Domneasca a Galatilor. In mijloc, un turn deobservatie, ca un minaret uitat, easare dintr-o gra-ding publics pe care o incunjuti zidurile pieta cen-trale. Orasul s-a pregatit, dcsigur, bine in asteptarezmiscarii comcrciale ce se va deslasura in curind la

226

pierredeal,

pi-cioarelc lui. Caci grinele noastre muntene nu jailtoate de-a dreptul drumul Brailei, dcci al strainatatiicumparatoar, ci gasesc mai ieftin drumul mixt : peuscat pina aid, la Giurgiu, si do la Giurgiu inaintepe slepurt catre marete liman al exportului nostru.

Giurgiul arc in fate o insole, unde au fost 41616;turi, pe care lc acopere astazi insa, ca pc o vernaobisnuita, care n-ar fi stropita cu singele luptelotpentru lege si putere, invalmaseala salciilor bogatsin frunzis. Cind vaporul atinge capatul ostrovului,Dunarea, imputcrnicita, it core silitni mai mart pen -tru a taia valurilc ce se zbat in voic pe intinderca

Iata acum Jiteva case albe cu coperemintelerosit, care pateaza singuratatca malului drept, pecind, pc ccl sting, Giurgiul Sc inlatisea75 acum in-treg, cu .1untrile care 1 ucreaza dcdcsupt la bo6atilviitorultn.. Si termal strain se vad acum slepuriale serviciului nostru .de navigatic, un vapor roma-nesc pm care comunica malurilc, linii de drumfier pc care sint insirate vagoane pentru transportulcalatorilor, fragmeiite de chei intarind malul si opirghte de ridicat marfurile din vapoarcle ce vinsprc ponton. Mai departe ai o foarte .frumoasa cla-dire care e un spiral st allele mai mkt, acoperite cuplaci de tinichea roje. E statia" marelui oral bul-garesc Ruse 1...1 al doilca oral poate dupe capitala :Sofia.

Din adevaratul oral se ivesc : o frumoasa biscricaa catolicilor, mai departs, citeva case mari in sti-lul obisnuit la not si, printre cle chiar, stradc inguste.Pe coasta de ha, cantle ; hamali turci si bulgariisi trag cu greu opincile din noroiul inclaratnic. Laponton, citiva soldati in uniforme sterse de soars, unvitiator, si el in manta de aceasta murdar-cenusie, cufundul caciulii si lampasurile vcrzi, cu sabia

un ofiter si lume amestccata. Iar pc urmarea

227

largiL

pc,

tie

liniei de dealuri se gaiba'ra" far orinduiaa" vechiulRu chic al turcilor, strabatut de minarete. Doua co-eabii bulg'a'resti de rizboi stau in port.

Apoi iarasi Duda'rea curge intre malul carpaticjos si verde si inaltul mal balcanic, cu muncele gir-bove, pe care le acopere o plisa moale de verdea0"ves tea.

De-o parte si de alta a vaporului tree slepuri gre-cesti, unguresti, in sir. Iar in sala cea mare, pe ]hogsevrei ce vorbesc in romaneste si ungurii navigatieiaustricce, bulgari slavi, bulgari greci si bulgari semiti,deosebiti duia lungimea si forma nasului lor, vorbescunui roman ce nu poate zice despre ieftinatateaotelurilor din principat, uncle doi oameni pot sta cudoi lei pe zi, despre bunatatea pirjoalelor minte-ilor" din Bucuresti, despre intrigile rusesn din carear porni rna"celuri ca aceka din &Agra& si despremeritele lui Stambulov2, ca'ruia i se spurca si stricanecontenit mormintul fiinda a trimes pe lumea cea-lalfA un num'ar de compatrio%i prea mic...

3. COMANA. DOBRENII. FIERA$TI1

Trenul straate p'arti din Bucuresti, cimpii drepte.modilci de lut, iarasi case risipite, se opreste la Co-.troceni, in Dealul Spirii, face un popas mai lung ingara intins'a", modern alca'tuita", a Filaretului si, insfirsit, isi is avintul de-a lungul sesului, larg, fara

1 In noaptea de 10 spre 11 iunie 1903 regele Alexandru si re-gina Draga au fost asasinati in palatul din Belgrad impreura cumai multi membri ai familiei Obreno.ici (n. ed.).

Om politic bulgar (1854-1895), un timp regent, preiedinteal Consiliului de miniltri, asasinat in anul 1895 (a. ed.).

228

$

$i

de margeni, care duce in jos, prin Vlasca, spre Du-dare, la Giurgiu. Araturi oachese desparts, lanurilepe care griul tinar,'bine rasarit acuma, dupa plot, inoctombre, se Intinde ca un moale covor fraged, lu-minos si vesel. Cerul cenusiu, blind, cu norii inalti,se bolteste linistit si trist.

Cele,,citeva statii sins intesate de faxani : preotiispun ca, de cind cu trenul, ei lasa bucuros slujbapentru a se gramadi inaintea vagoanelor zorite careaduc chipuri noul. Vezi multe croieli de trup si defata foarte straine : pe linga linii fine, ochi buni cutaietura aleasa, mustati rare si suptiri, un statdios, par si mai neplacute fapturile,,scante, indesate,cu picioarele arcuite, cu fata botita, fruntea mica,ochii infundati, neintelegatori sau crunti, falcile ie-site, mustkile groase. In port se vede la toti inriuri-rea : caciula ivalta, deopotriva sus si jos,ca un stiubei, se infunda pe ochi, un mintean albas-tru de ling invesminta cosul trupului ; briul rosu,lasat in voie, impodobeste mai mult decit incinge,salvarii mai mult bruni se string in falduri grei siurip, atirnind in jos ca o traista : ciorapi, albs saucolorati, se ridica peste salvari ; podoabele sint, in cu-saturi si gaitane, rosti 5i verzi. Toate femeile au hainede oral,' in care nu se amesteca nimic din vecheaimbra'ca'minte faraneasca', pa:rash-a de multa vremeaici, pe cind ea mai traieste Inca in Teleorman, Oltsi in sesta Romanatilor si Doljului.

Pe o inaltime stalpinitoare, un puternic castel nou,din caramida aparenta, se desfasura nemintuit inca :el aminteste risipa nechibzuita a unui coboritor din-tr-un vechi neam, care s-a ruinat, s-a pingarit, a fu-gn st a capatat in urma osinda tribunalelor. Inca pu-lintel, si, pe o alts culme din acest ses de privelistineasteptate, zidurile ruinate ale -Comanei, c0 spircu-iri rosii ca singele, se oglindesc in apa, mai cu totul

229

bulgareasca

neteda, a Ncajlovului. Doug turnuri cu niste cupolegrele rasar din cadrul, zimcuit si spart de negre fe-rcsti moartc, al darimaturilort. In faca, spre riullat, alb ca de argint, inainteaza sus, la can't al doi-lea, un balcon, cu patru stilpi de piatra lucraci labaza si la crestet.

Zidurile aceste erau, in vremufi, de o mare putere,si lucrul for e foarte ingrijit, din caramizi bune sidin puling teneuiala tare.- Turnuri boltite pazeau dinloc in loc asupra marii intinderi usor invaluite, sa-manata odinioara cu paduri dese acolo unde acum-slut de multe on copaci razleci. Radu-voda Serban,urmasul lui Mihai Viteazul, le-a facut sa se Mahe,si tot el c si ctitorul bisericii. Fgumenii greci, cariau prefacut intr-o casa de locuit, $i ea darimata, as-tazi, o parte din zidurile acestea cu turnuri boltite,arcade si chilii, au schimbat insa cu totul biserica,supusa intii unei innoiri din partea lui Serban, fiullui Draghici Cantacuzino si stranepot al lui Radu-voda, inca din 1699-1700. Astazi mormtntul carecuprinde ramasicile velui dintii _intemeietor, ale luiDraghici, apoi, si, in sfirsit, ale unui fiu al acestuiainfaciseaza singurul frumos lucru vechi in cladireameremetisua asa demult, inch nu se mai poate rccu-noaste nimic. Radu-voda a fost adus aici din strai-natate, unde murise ca fugar, fiind ingropat intii, cuvoie de la imparatul, in catedrala vieneza a Sfititti-lui Stefan, apoi si fiul Viteazului", Patrascu.

Coborim dealul manastirii, care se infaciseaza alt -fel, dar totdeauna impunator de romantics, atuncicind o privesti din locuri Si dcpartari deosebite. Satule mare si foarte bine cinut : casele cu caciuli de tres-tie frumcts cladite, cu facade de stilpi supciri, albas-trici, cu feresti multe slut din ccle mai bunece se pot gasi in ses. Patule de vergi, date cu lut in

De atunci bine reparate(1939) (n. a.).

230

si mari,

3

partea de- jos, imprejmuiri ingrijite. 0 scoara noun,mare, si un monument al soldatilor din 1877 pe opiat'a cu doua circiume, dintre care una se intituleazarestaurant". Taranii pierd timpul duminecii strinsiin mijlocul drumului, mai sfatuind, mai certindu-se.Putini beau la grecii circiumari, dintre cari unulvinde fripturl de pore si un tulburel acru care to diin boala a doua zi. Vazindu-ma cercetkor de lucrurivechi, el imi oferi cu muliI gravitate, pentru sumade saizeci de lei, acea carte veche" care e Les Mise-rabies de Victor Hugo, si se arata foarte jignit cindo rcfuz. Cineva, spune el, a vrut sa-i dea patruzecide lei pe dinsa si n-a primit... asteptindu-ma pemine !

In ckute cu paie, care zguduie amarnic, mergemspre satul Coeni, uncle mi s-a spus ca e o bisericaveche si ale ca'rii vechi sta'pine, jupinesele Ana siMaria, au fost mama si bunica domnului care seodihneste la Comana.

/ndata ne coborim cape nistc trepte..,uriase prinpadurea Comanei, vestita printr-o lupta de acurnun veac si jumkate. Rusn, in fruntea ckora se gl-sea bogatul, ambi%iosul boier muntean Ptrvu Canta-cuzino, au fost prinsi aici de cetcle turcilor si pea-paditi cu desavirsire.

Pe loud vechilor stejari cari furs steapunsi atuncide gloante si stropiti de singer, sent astazi copaci ti-neri. Numai in unele adtncuri, in care soseaua treceprintre doua peavalisuri adlnci, trunchiurile fugmladioase Oda la inaltimi marl, rasarind dese dinTema grassi pe care mucezeste aurul sters al frunze-lor moarte.

Sintem apoi iarsayi in scs, si deodata un dulce ta-blou de vioriu si -albastru dcpartat se .deschide intre

1 Ce imensa jertfa a noastra mai asteptau aceste locuri fatale(1939) (n. a.).

231

coastele a doua dcaluri joase, la stinga. Apoi ne apro-piem de margenea ripei, de aici se desface o stri-lucita privel4te.

Acolo stinga sint tot dealuri de acelea bltnde inliniile si in coloarea lor. Drumuri albe, inguste, sestrecoara la picioarele lor, Si ochiul deosebeyte prinacest va'zduh limpede de toamna punctele albastrc,negre ale femeilor ce merg la hors spre alte sate,precum e, cold jos, Gotinarii. Printr-o lara albiemoale, lipsit de maluri $i aproape ara straja obis-nuita de salcii a %ermurilor noastre, Argewl se r'is-fata in ochiuri marl, care par lacuri de lumina alba.In locurile unde adincimea e mai mica, se va'd peteviorii foarte delicate, $i, irr8eobste, riul e asa de sci-zut, cu toate ploile de cla'un5.zi, inch drumeiii de du-mineca it tree cu piciorul fara sa-$i primejduiascahainele cele bune. Nu se poate o mai lini§tita, mai ye-sera desfasurare de ape.

Pe mal chiar, staipina peste minunata vedere, sta%tea din vechi curtea celor douai doamne. Asta'zi aulimas din ei trei rinduri de pare %i sau stilpi in ru-

dintre cari cel din fund, foarte inalt, cascal, inal doilea cat, doua marl feresti goale. Pins beciu-rile, -uncle, mai cliiuna'zi inca, se pastra vin, s-au as-tupat pentru totdeauna.

Amintindu-si de zimbitorul vinut in care-si tra-ise zilele tinere, Radu $erban fku $i o biscria, pecare o drese dupa vreo jumatate de veac fiica-sa cea!ilia, Elena, soTia lui Constantin postelnicul Canta-cuzino, si copiii ei mai tineri. E o lungs cla'dire destttlde inalta", cu pridvor ogival, cu un singur turn, far'astrane iesite in afati, si cu un altar poligonal. Fe-restile si usa au fnimoase cadre de piatra sapata side jur imprejur alearga briie de zim0, ciubuce, firideprinse cite doui.

232

4i

Tha

ins,si

Inlauntru, din nenorocire, totul e Vartiit yi distrus.Ne luptarn cu ctitorul", un taran beat, care, incun-jurat de o droaie de alti betivi, tipa la not yi ni ex-

lovmdu-se necontenit cu podul minu ca tatallui, Petcu, a facut biserica, ca e a lui, ca e frumoasa

ca trebuie sa i se dea lui mosiile intemeietorului.Fata ca 4i purtarea it arata bulgar, ceea ce nu-1 im-piedecl sa spuie ca in sat nu sint decit romani :,.numai rumani, domnule aici o lovitura de afir-matie .cu podul mink, nici sirbi, nici;tiganinici tigani,, mai, striga el catre un .consatean carepretindea ca tot e si cite unul negrictos... numairumani !" Cit privcste limba fireste ca da.

De la Vidra, o static pierduta in mijloctil cimpu-lui, pe calea catre. Giurgiu, o caruta cu fin pe cares-a prins cu cercuri de fier o bancuta luata din %re.)trasura sfarimata, ne duce prin valea Sabarului. Ri-uletul nu se vale decit o singura data, in dreaptaca un petcc de iaz alb spircuit. Dincolo de dinsul,sint cladite lungi dealuri drep,e, care margenesccursul Argesului departat.

Drumul stabate un lung sat, Bragadiru, apoi al-tele, mai scurte : Dobrenii yt Varastii. Gel dintii in-sira case foarte bune si deosebit de ingrijite, cum semai afla numai prin partite Buzaului ; coperemintelede stuf sint frumos cladite, si pxintre de se afla sicite uncle de tabla. Cerdacele se razima pe suptira-teci stilpi albastri ; pe prispa, in jurul ferestilor siusilor, briie de acccasi coloare, care e si a mintenelorpurtate de tarani (acelcasi ca la Comana 41 Coeni) ;desemnurile faane cu tiparele puse peste tencuialacuprind fiori si citeoclata doua gaini sau rate cara-ghioase care stau una in fata celeilalte. $i aceste po-doabe sint date uneori cu albastru. Curtile sint mari,bine imprejmuite, pe alocurea cu ostreIe de lemn care

233

plica,

$1

pot sluji de model ; patulele arata acciasi gospodaricaleasa.

Dobrenii e destul de aproape, caci in aceasta valenumai mici petece de cimpie dreapta, acoperita cucatifeaua tinara a lanurilor noua, dcspart curtile li-pite una de alta. $i aici la porti, la circiuma, de-alungul soselei vezi satenii gatiti de dumineca : bar-batu foarte curati in hainele for urite, femeile im-bricate cochet in rochii si polcute ca la mahala, intoate colorile batatoare la ochi. Betivi nu se vad niciin acest sat, nici in cele din apropiere. La capatulDobrenilor se intinde hora : deocamdata, barbatitsinguri isi destind picioarele tropaind si chiuind,supt ochii rtvnitori at fetelor gatite, cu cite o floarerosie puss de dupa urechi.

Dintr-un desis de arbori suptirateci avindla picioarele for vechi cruciulite albe de piatra, des-partite prin ruginii frunze moarte, se inalta biserica,mare, putcrnica, frumoasa. Turnuletul de lemntabla, pridvorul de zid prost sent adause in vremicu totul noua. Vechea cladire cu ocnite fara abside,impodobita inc a la usa dc intrarc pe cind po-doabele de la fercsti, cadrele for de piatra cioplite,au cazut e zidita de zamislitul din flori al neas-timparatului copil din flori de la Comana, domni siunul altul. Numai cit lui $erban, care si-a zisRadu-voda, dreptur-ile de stapinire ti vcneau de lamamade la bunica, si nu de la tatal necunoscut, pecind Constantin Cirnul, odrasla salbatcca a acestuiRadu-voda, era nascut numai din aceca care a fostpoate prcutcasa de pe la 1600 a acestui sat al Dobre-nilor.

Constantin $erban facu biserica pe cind era numaiserdar al lui Matei Basarab. Locul era al lui, cartstapinca toat'a mosia dinprejur durase Yi nistccase de toata frumuseta, cu turnuri, icoane de

214

yi inalti,

si

si

si

sfinti siinfatisari de lupte". De jur imprejurul aces -tei trail-me a lui se tntindea, ca o podoaba,ca un ajutor pentru masa si ca un minunat mijloc deaparare, marele helesteu de care vorbesc calatorii.Aici se zice ca domnul fugar si-ar fi cufundat co-morile, viind apoi in navalirea primavarateca din1660 ca sa si le is tnapoi. Un foisor se vedea pe unmic ostrov in mijlocul luciului de argint al -apcloradinci.

Acum,,biserica e despoiata de vechile odoare siprefacuta cu totul pe dinauntru, unde singurul lucruneschimbat e marea piatra de morn-lint, cam groso-lana, care acopere ramasitele maicii" domnului in-teineitor, preuteasa ibovnica de domn, care murifare sa vada coroana lui Radu $erban cobortndu -seasupra parului carunt al lui Constantin-voda, fecio-rul ei. Helesteul intinde numai o fata de noroi pejumatate secat, incunjura bordeic salbatece facutedin impleticiri de vergi unse cu lut. Aici, in acesteciudate coscovituri galbcne-verzi, locuiesc tiganiiturcesti asezati mai daunazi. Fostul mitropolit Ghe-nadie i-a botezat in acest helesteu, care fusese odatavistierie de our si pietre scumpe, si amintirea aces-tui fapt e pastrata si intr-un urit petec de hirtie miz-galita cu iscalituri fudule, care atirna, incadrat sa-racacios, pe paretii bisericii.

Un alt grup de sate, Varastii, Valea Dragului,Fierastii, au in parte, pe jumatate sau in mare parte,locuitori bulgari. Odata statea aici logofatul Radudin vremea lui Mihai Viteazul, care avea un fiu Inva-tat in strainatate, pretentiosul pedant Udriste, Uriil,Orest sau forest isi zicca in toate limbile si intoate felurile Nasturel si doua fete. Ilina fu so-tie buns si cucerniea lui Matei Basarab, parinteletarii ; cealalta avea la Varasti o case de piatra, cu

235

asczari

si-1

trei caturi, de care nu se puteau minuna de-ajunycalatorii, chiar cei ce veneau din rasaritta bogat incladiri. Elena si Udriste zidiscra la Fierasti 5i unadin cele mai trainice biserici ale sesului.

Nasturelii sau Fierastii avura si mai departe satulde obirsie, pe cind in Varasti, ca yi in Dobreni, sta-teau Ilinca si Constantin postelnicul Cantacuzino,mostenitorii lui Radii Serban. Mai tirziu, acum vrcosaptezeci-optzeci de ani, printul sirbesc fugar Milos,fostul porcar liberator al tarii sale, lua de la banulsi generalul .Herescu 5i de la al ;ii cele trei motii cares-au pomentt,anai sus. Pe atunci grani %ile noastre sedeschtdeau pentru exportul de grin 5i cimpule roma-nesti se acopereau de holde menite strainativii. Pro-.prietarii aveau nevoie de mtilte brace [...] ; Milospunea sa i se acluc'a bulgari dintre acei cari rabdau,peste Dunare, prigonirea turceasca. La Fierasti, uncleerau zice batrinul preot numai vr&) clouazecisi trci de familii romanestt si taica-mieu prindeaiepuri cu fierul, aici linga easy, din mijlocul padu-rii", se ridicara cu gramada case pentru cei do altneam. Romanii se psistrara Ins deosebit, yi astazibulgarii incep a deprinde bine limba tarii pe carebatrinii ajung abia o mai poceasca. In aceastaopera scoala-si are datoria et, si harniiul invacator,ginere de nepoata al preotului batrin un invatatorcare sapa in lemn si creste albine dupa sistemelecele noua o indeplineste dupa cuviinta. /nainteapurtatorilor de poturii cari se intorceau de la o nutriaserbatl dupa alte datine, boscorodind bulgarese, unbaietel vesel 5i destept imi ceteste fari gresealadin jurnalul pe care intind. Astfel, asacurn stilt astazi, locuitorii par oameni de omenie,stringatori, curati si fermi de patima beviei. Ei se vorindemna poate cu,timpul dupa buncle exemp'e alemuncii aducatoare de bogatic, ale prosperitatii pa.

236

i-1

sd

yi

triarhale ce se vede in casa preotului, care e si a in-vatatorului.

Apusul soarelui Ingheata va'zduhul limpede, timedde Dloaia zilei trecute. Pare o sear5, de novernbre, siluna zvicneste deodata in cerul siniliu, galbcna", Nrastralucirc, avind lirrga ea luceaarul pa'zitor.

4. INTRE RUI \TELE GIURGIULUI (1920)

Voiti sa resimtiti pin'a in adincul sufletu1ui ceeace ne inclfArnna pe citiva sa nu putem ierta anumeumiliri 41 suferinte ce

not,not,le-a .adus un razboi pe care,

data nu 1 -am voit trcbuta sa -1 facem pcntru iz-bindirea dicpturilor noastrc ?

Poftiti numai la Giurgiu. E asa de aproape deBucurestii Para memorie, dacI nu rail demnitate,poate da atitea invaiminte

In locul nt ,rgenitestrarilor centrale odinioar:i deinalte cladiri cochete, in care se cuprindea atita bo-gat,te de marfurt ;i acel complet confort al locuintiicare constitute la natia noastra' o dovada strtilucitoa-re a simIului pentru civilizatie, nu sent decit zidurifrinte pe care focul lasat urmele on injghcba'riprovizarii, in care coperemintul, de tabla e la juma-tai-ea nivclului atins de cl'adirea arimata. Nolte cla-diri par sa se stringy de rustne si de sfiaM fats dece au fast odinioati. Numai ici si colo silinti despe-rate au izbutit, pe._.aceste vremuri de scumpete, sareface intreaga zidarie, si albele case rasar ca nistesprinteni ghiocei de prim'alvara" in mijlocul ruinelorunei ierni indelungate si grele.

Mi se asiguri ca. [...] aici mobilarca e redus'S lacele mai simple clemente. Sint oameni odata indes-

237

ni

I

tulati cari n-au in casa for mai mult decit doua camagi, atit de cumplita a fost urgia.

Numai scoala de la 1860, care pastreaza iit frun-tea ei vechea sterna a Orli, inlocuita astazi printr-oa$a de saraca imitatie a nu stiu carn pajuri jumulite,prusiene, sirbesti sau polonc, a fost crutata, nu int.:-leg cum, $i de ghiulelele bateriei neobosite de pe ma-lul din fats [...]. $i uritul turn central, atit de tur-cesc in rasarirea lui stinghera, s-a pastrat neatins.

Lingi edificiul, cam curios, care s-a ridicat mai decurind pentru ca sa adaposteasca pe platforma lui,peste stilpii striviti, serbarile orawne$ti, o aspra crucede piatra pomene$te trecerea liberatoare a solda-tilor francezi. E un exemplu de simplicitate $i de dis-cretie, de 1a care am putea invata mult. $i desigur

incriptiaca $1 trebuie sa aiba acceasi concizie mili-tara. Din veac in veac se va aminti astfel patrunde-rea in Muntenia torturata doi ani $i jumatate deexecutia" navalitorului, a maruntilor soldatt inmantali athastre, cari fara un Napoleon in frunteafor dadusera lumii cea mai greu chtigata $i de aceeacea mai onorabila din victoriile pe care le cunoa$teistoria.

Pentru..,intiia oar vacl ramasitele cetatii turce$ticare a dainuit patru sute de ani pins la cucerircaruseasca din 1828 gi alipirea teritoriului demilitari-zat la pamintul Tarii Romanoti, de care atita vremc..fusese desfacuta pentru a fi adapostul paznicilor gijaluitorilor nostri.

Zidul vechi se urmarete foarte bine, $i de-a lun-gul lui s-ar putea face sapaturi care ar da intere-sante fragmente din trecut. Constructia de piatra surain lespezi maxi, ca in veacul at XVIII-lea, dud in-cunjurul palancei a trebuit sa fie refacut, sultana cusistemul de zidire pe care 1-am vazut in cetatea tur-ceased' a Hotinului. Intr-un punct, caramida ro$ie

238

alterneaza cu acest material sumbru : s-ar credefrintuei de zid romanesc,. dupa normele noastre deo-sebite, luate din arhitectura bizantina.. Mi se da insaasigurarea ca ar fi vorba de o simpla cirpealI facutamai aproape de noi.

Biserica Sfintului Nicolae, numita astfel dupa Ta-na biruitor in 1828-29, e moscheia apar',itorilor

ai cetaIii. Solids constructie, in care lespezilepatrate, de un lucru foarte ingrijit, se sprijina in stra-turi simetriee. Inscriptii rusesti $i romanesti prinsein ambele ziduri, la dreapta si la stinga, comemo-reaza succesul armelor rusesti. Cind au intrat, aici,avangara demna de a conduce barbaria ce se in-gramadea pe urmele ei, turcii ca sa suipunga cuvirful baionetelor chipurile de sfinti, ramase asa pins

marmura rusilor a fost respectata de bulgari,asociatii for [...].

$i, de fapt, duja tratatul din Bucuresti, aici tre-buie sal fie domeniul de exploatotie germana.".

La Ramadan, ala'turi, vremurile au adus schim-bari. De o parte se ridiea girbova spinare imensa asantierului pe care germanii voiau sa-1 aseze ca semnal stapinirii for pe Dunarea de jos, in ciuda insta-la'rii tovarasilor lor, austriecii, la Scvcrin. Am ajunsnoi stapinii acestci constructu impunatoare, si dc-sigur am avea altceva de facut dectt s-o pazim binefail a o putea intrcbuinta. Ni se spuneca materia-lul de masini asteapta in nu stiu ce fabrici din Ger-mania. Sper cg nu asteapta intoarcerea acelora,,carisi astfel voiau sa se impuie aici. Ar fi data nuputem noi insine un mijloc de a atrap aici capita-luri mai putin primejdioase pentru insasi viola sta-tului roman.

La dreapta se gra'madesc vasele, gata de a fi intre-buintate, ale Lloydului bavarez, care se judccaimpotriva confiscarii cu statul roman si se pare a

219

o

gini

astazi,

pa..

instantele noastre judeckoresti au dat dreptate dus-manilor de ieri. Dreptul, evident, n-are nimic a facecu insasi grija conservairii si dezvoltariiIar unii oameni isi inchipute ca, orice am fi iscalitcu privire la regimul Dunarii, ar mai putea fluturain bataia vintului dunarean steagul care e picurat desingcle poporului nostru,

In Eta', insula de pe vremuri, legata azi de termprintr-un istm, dupa ce cursul Dunarii a fost raspinsmai departs, acel curs care odata umplea de apa san-turile de incunjur ale cetkii.

Aici intii, in acest ostrov ingust, cocoa' si ra*ts-ca'nos, din adincul caruia se scoate piatra de var $ipe cci citiva metri patrati de pustiu r'atacesc ciniipa7nicului, am infipt not sulita vechilor ostsi mun-teni in termul dudarean. De aici au privit ochii in-temeietorilor de tana asupra Dunarii largi ca o mare,incingind si aparincl,,teritoriul, de straveche movie,pe care ei se ridicasera domni ci pe care nu intelegeau.sa-1 imparts cu nimeni. Pe acest punct de inaintareindrazneata am afirniat ca n-avem numai muntelenostru Malt, ci si riul nostru cel mare, ducind la in-tinderea rnarii, unde nici un drept nu poate sa"raturc pe acela, firesc, al nostru.

Cind, la 1445, cruciatii supt steag papal $i suptflamura burgunca veneau pe Durare sa intilneasc5.,in sus, pe lancu Hunyadi cu cetele lui de lupta'tori,ca sa saute on sa rz`izbane pe regele Vladislav, bkutla Varna si dispa'rut in vairdasagul infringerii, ei audat de Vlad Dracut,. feciorul lui Mircea care sta'pi-nise 4i Silistra si toata Dobrogea pins in zarea acelciVarne, fatala pentru crestim, 5i, intre asprii lui lup-tatort, chiuind a bucurie 4i a moarte in desckcareaasur7itoare a bombardelor apusene, voda Romanul aspus neobisnuitilor oaspeti cite pietne de sarecostal pe tatal s'au cridirea cetkii din Giurgiu.

240

in-

nationals...

I -a

Din accasa cetate, care a durat mula vreme, sipins in zilele lui Mihai Viteazul, cind, cu ajutorardelean si cu iscusinta inginerilor militari venitidin Toscana ca sa ajute la ap'airarea crucii, el scotcadin Giurgiu rama'sitile tnvinse a vizirului Si-nan, abia au mai llamas citeva ziduri rupte. Am pcmasa mea dud scriu, frinturi din ele : bucAile de cl-eamid'a tare, de o deasal alca'tuire ce pare -&fi antica",slut prinse intr-un ciment ca piatra, care cuprinde ininclestarea lui prunduri dunarene. Ptna acuma ni-Meni n-a spat aice pentru a vedea ce ni pa'streaz1pa.mintul, $i nu s-a incercat macar a se deslusi rcs-turile de construc %ie. Pe aceste locuri de stra'vecheamintire pioasI cinii latrI in margenea gropilor devar.

Supt 4intul de iarna" aspru, care taie, Dunarease odihneste inchegindu-se pe alocurea undele biciu-ite de fichiul

ostirii

criva'Iuliti. [...]

VII

PRA HOV A

1. PLOIE$TI1

i-am v5zut intti intrind in tr-o multimede studenti, la un congres al acestei bresle, in sune-tul muzicii $i supt ochii indreptati asupra noastraai curio$ilor $i frumoaselor curioase de la ferestrclecaselor de o cuti'tenie care pe noi, moldovenii, jt-dovitii", cum ni se zicea, ne umplea de o uimire ad-mirativa% Otelul Victoria" , falnic flume ! nioferi o ospitalitate care ni se partr; cu somnul nostruadinc de adolescenti, splenchda. Am Niazut statuiaLibertAii o cocoadal mica de bronz, intr-un coltde piatei $i, pe cind unul sau altul se aprindea lataifas revolutionar, noi, cari $tiam ce rol a avut indezvoltarea noastel drama de operet:i care s-a jucataici la 1870, am its din toata inima supt nasul gre-cesc al zeitei. Am va'zut case dra'gute, curti pietruite,strade pe care frumuseta localI nu se incumetacalce decit prea rar pentru sociabilitatea noastea ex-pansiv5, burgbezi foarte cuminti practici, cari nuse credeau deloc indatoriti a cuprinde pe citeya zilein cercul familiei for pe vreun reprezentant al celormai necoapte clase din inteligenta" nationals. $tiuiar ca intr-o stradal oarbI, inaintea unei asute abialuminate, am acut °vigil nu mai $tiu tine ne

242

Ploie$tii

ii

$i

pusese $1 cine se Itrata sa ne impiedice ba'trinuluipolitician Grigorescu, care mi se pare ca nu s-a ivityi nu ni-a vorbit nimic.

Dupa multi ani, am vazut cu alti ochi Ploicytii, cusingur $i fara ca orasul sa aiba decorul festiv deatunci. De la gara larga, cu aripi intinse, o aclevarataavenue intre plantatit, apoi intre biserici 4i cladiriadministrative. 0 pima, de unde porneau strade spremahalale, in care casele aveau $i geamuri murdare,trotoarele erau prca ascutite pentru picioarele meleyi totul /Area prca vulgar, hotarit prca vulgar.

Un tirg statca inca acoperit de panti$i de porumb$i alte ramayite ale mi$carii de card din timpul dimi-netii. Mi s-a parut un ora$ urit care incepe frumos.

Poate ca acum, in comparatie cu alte resedinti dejudge, Ploieytii, cu marimca $i miycarea lor, mi-arparea altfel, dar atunci a$a 1-am vazut.

Si crcd sa nu-1 fi vazut rau, nedrept. Ploieytii e,in adevar, un ora$ nou : inainte de Mihai Viteazul,care I-a facut tirg, nu era aici decit un sat, al urrna-yilor lui,Ploic. Pe atunci chiar, el n-a insemnat nimic.Pins mai da'unazi, analelc trecutului nostru nu-1 $tiu.Amintiri istorice nu se lcaga de el.

Pe urma, Ploieytii nu s-au alcatuit din prisosulunor mari sate vecine. El nu s-a ridicat iarayi prinaplccarea boierilor catre el. E un oras de colonizare,ccl dintii dintre elf. Ora$enimea lui, adusa de marclevoievod intcmcietor,_ imbogAita mai tirziu prin imi-grari, ii da acest caracter de colonizare, ca, oarecum,in Alexandria, in Turnul M'ag-urele, in Giurgiu yiBraila. Iubirea pentru zgomot, inaratnicia fata deguvernele de once coloare, oarecare brutalitate inapucaturi amintesc $i ele aceasea origine. Ceca cc nuinseamna ca e indreptatit cineva sa despretuiasca unmare ora$, cu poporatia asta'zi mai pe intregul roma-neasci $i care prin munca ei practiea imbog4e$te $iintareste tam.

243

(1909)

De fapt, e un oras mare ca poporasie, ca bogasie,ca miscare. El nu si-a gasit tnsa pina acum nici hota-rele, nici caracterul. Se pierde to mahalalele curate

tnflorite, pe alocurea, in siganii flaminde to-prin alte parsi, to livezi tnchise, in maidane,

in strazi pe care ploaia le preface in canale on bal-toace noroioase, pe cind, aiurea, fabrici noua, ate-nanse" si ateliere ale garii uriase, fabrica de petroliuVega, noua Gara de nord spre Valeni, ii fac margenea.Gradini publice, parcuri5 piece lipsesc prea mult. Areun mares liceu si o prefectura in casa inchiriata, oprimarie amestecata printre pravalii, cazarmi mize-rabile, nici un teatru si abia o sala de conferinse siintruniri 1.

Putea sa fie, cu pusina supraveghere, si ajutor alguvernelor de pe vremuri, un mare centru de gospo-darie romaneasca, ardeleni venisera de luasera loc inpiasa cu pravaliile lor.

Au venit, au luptat, in mare parte au calzut, ei deei, cum li-a fost norocul. Clasa politica avea altagrija : tai facea..palatele de pe bulevard, inzestrate cutoate rafinamentele civilizasiei pariziene. Din Bucu-resti, de o parte, din Moldova, de alta, s-au abatutevreii : negustori samsari. Au luat o parte din piasa

lupta s-o is si pe cealalta. Afacerile de petrol, ridi-cind in sus o class de advocasi care nu-si merits bo-gasia si nu stie ce sa faca dimr-insa, cazind rapedein imoralitatea luxului de imbracaminte, femeiescchiar barbatesc, si al sporturilor de parada,, a umplutvaile de straini de toate neamurile, cari au stricat $ipresurile si moravurile. Ei muncesc, speculeaza,

Ari.jtectul Toma Socolescu a avut mai de curind, nobila am-bitie de a da orasului salt un Talat de justitie si hale de caractermonumental, precum o noua catedrala (n. a.).

244

si siha'rqti,

sisi

si

cis-

1

tiga si se duc ; de viata sociala a romanilor, pe careo despretuiesc, se in departe [...3

Mihai Viteazul era in Ploiesti, in curtea sa dinPloicsti", la 7 iunie, apoi la 6, la 23 iulic 1598, acumceva mai molt de trei sute de ani. Intre 23 si 25 oc-t mbrie 1599, tocmai trei sute saptesprezece ani deatunci, au plecat de aici tele trei cete ale ostirii lui,de multe mii de oameni, spre pasul Branului si sprepa tl Buzau lui aceasta din urma ceata cu el insusiin frunte ca sa is Ardealul.

Pe locul unde a stat marele viteaz, Matei Basarab,unul dintre tovarasii sal de- lupta; de atunci, a facutsfinta si dumnezeiasca biserica din temelie", a Sf.Apo,toli, pe care apoi, la 1742, o zugralveau mes-terii platiti de un brasovean, mare negustor, Avram,a carui sotie Tlinca igi 7irea panita", jupinita. Rise-rica Domneasca", rau prelacuta, traieste si pina astazi.

Ncgustori si mestesugari paminteni ca si tovarasii forveniti din Ardeal au ridicat apoi in epoca romaneasca,de tirg cu cistig economic asezata, cu dragoste debiserica Si scoala, care sine de la 1800 pina dupa 1850,bisericile Sf. Pantelimon, Sf. Nicolae cel Vechi, Sf.Dumitru, Buna Vestire, Sf. Voievozi, Sf. Gheorghe,cu frumosii stilpi de lemn din pronaos, la care tim-pul nostru pretentios fara gust a adaus citevacontrafaceri dupa biserica de la Arges, tip, consacratde ocrotirca oficiala, at bisericii romanesti de lux,pentru oficialitate si lumea bogata.

Linga Ploiesti, de uncle to duce o buns sosea, se af1,1pe $esul bogat, in vederea muncelelor impadurite,schitul Ghighiu, earuia i se zice si manastire, $i cudrept cut.int. Frumoasa biserica e incunjurata de pas-nice clachri gospodaresti, cu coperemintul de sindilasubtire, bine asezata. In fata e o curte de intrare, cuarbori batrini, inalti. In fund, unde curge 'impede

245

si

si

un izvor at tamaduirii", se insira pomi roditorivia se mladie pe haragi. Un gard trainic dincolode case numai pc o mica intindere mai sint ogoaremadlstiresti incunjurl colonia de batrini unuldintre cei mai vechi de zile, infasurat in petece de

ca o scoar0. de trunchi secular, da drumul, caportar veghetor cc este, rarilor vizitatori.

Ghighiul, a elrui biserica e prellcufl in timpuride tot noua, n-are un trecut insetnnat. N-a fost aicivrcun ctitor vestit ; in ca'inslruvele casclor sindiliten-a lucrat nici un carturar cunoscut ; de aici n-apornit nici o opera literara, nici un manuscript fru-mos. Dar cercetatorii culturii monacale din secolulat XVIIIITea stiu ca a existat un schimb literar ne-commit titre deosebitele manastiri, ca a fost o circu-iatic vioaic a manuscriptelor invatatoare moraliza-toare. Actin itatea desfa'surata la Nearm a indemnatastfel la lucru pe plrinTii din Cernica, si am Ositchiar manuscripte nemtene in aceastl din urml.na'stire. 1 of clluglrii venni din centre man'asti-re5ti mai mari, mai laminate si mai harnice, -au adusla Ghighiu carli, tiplrite yi scrise cu mina, uneori deo insemnitate deosebitl. Cele mai multe au fost (-l-rike pe la 1830 ; celelalte au venit in dcosebite tim-puri dc la persoane dcosebite 1.

2. ti1,MRGMNCNII. DRUMUL TWO, 1$T11

De la Ploieti o larga Hosea, foartc bine Tinidl, ducespre Ntargineni si Tirgov4te, tlind sesul pe careploile I-au acoperit de citeva zile cu vcsela catifea

1 Numele se scrie §i Ghigl4n. E luat dupii al tirgului bulgarcu acest nume (%echiul Oescus la Dunare) (n. a.).

246

$i

:

saiac,

ma-asa

si

verde a primaverii tinere. Porumburi se mai pa'streazaInca, inviorate si ele de tirzia binecuvIntare imbiel-sugata. Prin miristile de griu se inalta ierburi fragede.In fund, la stinga, muncelele urmeaza citva timp,albastre-inchis in aerul limpede.

Frumoasa sosea e cu total pustie. Numai lingaPloiesti trec, in neorinduiala oboselii, soldati cari seintorc de la exercitii : ei sint urmasii 4celor vinatoricari s-au aratat vrednici prin vitcjia for de monu-mentul de bronz ridicat din partea orasului Ploiestibunilor luptatori din ralzboiul pentru libertatea, pen-tru numcle cel bun $i viitorul tuturor. Bluzele sintpatate si rupte, mersul in voie n-are puterea de aimpune a marsurilor de parada, flacaii nu cauta sacisuge pretuirea nimaruia. Dar din uitatura for farasfiala, din alcatuirea muschioasa a trupurilor deprinsecu munca se poate gici ca ei n-ar raminea mai prejos&eh inaintasii lor, vesniciti in bronzul recunostintii.

Prahova se trece pe un lung pod de fier cu verge-lele albe. Nu e un riu stens in maluri, un bun gos-podar cu socoteala, ci un risipitor nebunatec, care-siimpra'stie la intimplare bogsatia ; suvite largi de apaadinca alearga un timp alkuri, apoi se contopesc, des-facindu-se mai departe, pentru a gasi alti tovara)i deserpuire neastimparata, brazdind astfel in toate chi -purilc larga albie de prunduri usoare. Un pastor si-aoprit oile .pe.termul cu iarba proaspii.4 , minast elprin valuri, pind-o de dupa git, o ()ale, car= i se cu-rata lina imbielsugata.

Satele sint patine. De la cel dintii se vad numaiciteva case din care nu alegi nimic celmic, pe cind cel mare, in care astazi cladirea de cape-tenie e inchisoarea militara, se vadeste in stinga .princopereminte turnurt de tabla rosie. Peste citva ump,vine insa un sat deplin, un sat mare : sint in el stcopereminte destul de posomorite, ca parul buhos al

247

N

: ,e Tirsorul,,

si

unui copil cc a plins, sint case a caror curte n-arenisi un hotar, .dar vezi destule cladiri de cal-a:mica,din earamidarillece, se intimpla uneori in margeneadrumului ; pareTii sint impodobrci cu forme de ten-cutara, care tnlocuiesc, cu mai mult gust, stucul de laorase ; ferestile sint bune ;. curtea, imprgjmuitl cu

mgard de sau Cu laud, cuprinde sun, grajduri,patule, bine cladite din pamint sau caramida 4i lemn.Crucile de lemn ale cimitirului se gramadcsc intr-omica ingraditura.

Acurn o padure margeneste soseaua, o padure fru-moasa, Malta, deasa si mutsa. Arborii se cgara ladreapta pe povirni4u1 unor muncele joase. Ei par sase intinda pins departe in zare, dar in curind o po-ian5, se deschide in mijlocui lor, la Ma'rgineni.

Odata slujitorii unui domn rau calarcau gr'albitprin potecile acestci paduri,..inchisa Inca drumeTilor,pen tru.a cauta si a da mortn pe un bun boier batrin,postelnicul Constantin Cantacuzino. El afla insa sitrecu munvii in siguranTa Ardealului, care adaposteasi lasa pe fugari sa se intoarca. Precurn a facut maitirziu, in imprejurari tot ca acestea, fiul sau Serban,postelnicul mulTami- lui Dumnezeu facind o manas-tire in mijlocul paduni prielmce ; dar el nu cradi dinnou, ci infruniuseri numai vechiul schit al Iui Udritedin vcacul al XV-lea.. Linga dtnsa erau curcile Inca-patoare ale bogatului urmas imparatesc si ginere dedomn.

Inzestratai cu multc madastirea a dus o viaTiasiguraea, pins ce un cutremur ii darima zidurile lainceputul vcacului al XIX-lea. Ea se. ridica din noualtfcl de cum a fost ; cgumenii greci ii daidurl, atuncisi mai tirziu, pins dupa 1840, colonete de tencit--iala, o vapseala bata.toare la ochi, icoanc nou siscumpa catapiteazma de marmura nesculptata. Dar einu-i puxuni intregi liniile armonioase- de la inceput,

248

motiii,

ri

si din ceea ce au fost atunci Marginenii nu se mai vededecit frintura de inscnptie cu vulturul imparate c, cezace intr-un colt, dupa ce s-a prabusit prin cutre-mur din fatada darimata, o tava de la Radu Paisie$i cutare potir care insira, in bun lucru ardelenesc dinveacul al XVII-lea, proorocii si sfintii sai de argintsuflat cu aur.

In locul calugarilor, hotii locuiesc astazi incaperilemanastiresti, ei lucreaza pretutindeni in gradini si la-nuri supt paza baionetelor tintite spre dinsii ; bauntil dintre ei pastreaz5: nu fara credintascumpele ocloare ale bisericii. Gonvoiurile dezgusta-toare se infunda pe

mdrumul ce incunjura zidurile pu-

ternice ale st in tot locul vederea silucrul tti sent tulburate de iisorul sunet metalic al lan-turilor suptiri care stavilesc setea de avinturi a osin-ditilor ce se intrebuinteaza la servicii mai lesnicioasein launtrul temnitii. Dar ei s-au deprins, si desigur nuli mai and sunetul.

Iarasi padure deasa singura. Apoi muncelele aparfoarte aproape in dreapta, inaintind in drepte liniiserpuitoare, verzi pe acest timp, de arbori razleti, detufisuri, de iarba luminoasa. Un nesfirsit Ian de po-rumb se intinde ca o mare pins la poalele tnaltimi-lor. De cealalta parte, sint, zavoaiele din lunca Ialo-mitei, un nesfirsit pravalis de salcii schiloade, careascund in cea mai mare parte cursul rapede al apeicrescute. Satul pe care-1 strabatem e Inc a mai bineintemeiat decit cele din Prahova, $i un hangiu romanface sa se zideasca in margenea drumului o casa deoaspeti care poate sluji de model.

In fund rasare acum dealul care poarta in frumemanastirea Sfintului Nicolae, unde se arata oricui,roman sau strain, caraghios sau om de omenie, ca o

249

si

si

jucarie interesanta, desan/ata, capul lui Mihai i-teazu11. Un alt drum alearea pe cimpie spre o bise:rica ascunsa intre arbori, lasted sa i se vada num'ccle doua turnuri albe. Cotim spre apus, unde soarclesageteaza ultimele -i raze fara caldura cu care aprinderugul de lumina al serilor de. vara. Trasura taie 'perind suvitele adinci ale Ialomitei, improscind stropifara de numar, ce scirtlie. Prin cufundari de malajunge la un sat cu casele risipite si Indosite de vedcri,din care au izvortt copii foarte balani, cu ochii al-bastri-dcschis, limpezi ca o picatura de rotta : ci nualearga dupa trasuri zbierind ca puii de evrei dinCalca Vacarestilor, ci privesc cu sfiala, marindu-siochii frumosi, sau zbucnesc dcodata intr-un its deargint, care e cea mai buna salutare ce poate doricalatorul.

Parintii for slot la lucre intr-o gradina lunga demai multe pogoanc ; toti satcnii par sa fie gradinari,inlocuind astfel pc strbii din alte parti. Aerul nni-roasa a marar si a ceapa, site verdeata cimplei sestravad punctele de rosu infocat ale arderdor, lingacare varza cu frunza carnoasi dal colori de verde hip-tos, de albastru vinat, catifclatc ca acelca de pc gusaporumbeilor.

Din acest sat care hrancste orasul vecin strabati inbunele mahalale tirgovistene, neschimbate din trecu-tul departat. Linga pravalia vrcunui cirezar devite", ling. casuva moderns a unui advocat popularcare se intituleaza aparator", vezi, abia prefacuteprin cite o spoiala, casele vechi ale boicrilor, cu fe-restile sus de tot si coperemintul de sindrila,:nuke, si vintul scrii trccc slobod asupra amcsteculuipestric de casutc, de case boiercsti, de arbori, de bise-rici cirpite cu tabla modern.. Peste putin ai trecut de

Acum cuprins intr-un miret sarcofag (1939) (n. a.).

250

,

cinatoarca de odinioar`a' a zidurilor si te afli in lu-meade mari biserici, de ruine si de cMdirinoug, foarteingrijite, a Tirgovistu adevarate, Tirgovistea domni-lor si mitropoli %ilor trecutului, a boierimii notl'a defunctionari.

3. TIR5ORUL

La vrcun ceas depa'rtare de Ploiesti e un vechi tir-gusor", care a fost odata si resedinfa a domnilor ca-la'tori pentru judecAis $i ra'zboaie : acclui loc i se maizice Inca: Tirgusorul, Tilgsorul, Tirsorul.

intii asutele joase strimbe, acoperite cupate, scinduri, sindira fin rotunjita si uneori

colorata, ale mahalalei ploicstcne Sf. Tanase, cuo bisericuta de sat, nou.. Apoi tot inainte printregrliele inalte cu spicele de bronz si adincurile de ourrosietec, strIveziu. Snopi zac pe alocuri in miristeagalbuie. Departe, in dreapta, invaluiti de negurileploilor de diminea0., se gicesc totusi

Doi stilpi arat'a inainte drumul la Tirsorul NonSi la stinga acela care duce la Vechiul Tirsor. Amin-dousi se infunda in bog4ia lanurilor coapte, cu liniilede ptijini telegrafului.

Daca"-1 ici pe acesta din urm'a", te vei ga'si de la ovreme in lunca foarte largal a Prahovci, care e si Odaacuma de un verde foarte tina'r ; copaci rotunzi, sin-guratici si in mici tovarasii dese 11 impestritcaz'S. Maimult salcii moi, blindc. Printre dinsele se strecoati,eanindu-lc, ramuri din Prahova iute, care se risipescaici, stropind icrburile celc multe inginind viatasatclor rare.

251

4i

ale

Insirisi ra-

bbi

muntii.

si

Pe un tapsan useatl. cTi'dit din vechi arim'ituri depiatti si earlmida, se .vedei Inca de departe o bisericialba', care se pare nota. In fund, la dreapta, alsa maimare, mai trista, venind din timpuri si mai indepar-tate. Mai incolo sint copaci de livezi, citeva copereLminte rosii. Ga'sesti, inaintind pe drumul de Tara,casulii coperite cu stuf curti imprejmuite cu rachita,pe care se razim5 copii na'cajiTi 5i femei cu rochii detirg, rosii. Nu va'd circiumL nici semne de hora", depetrecere a duminecii. 0 biata biserica uritL la ulucelecareia se im-bulzesc porci fla"mingiosi, e numai ded'itinzi, de pe vremea mitropolitului Calinic Miclescu.

Mate la un loc fac Tirsorul cel vechi de astalzi, unmic sat f.`r`a" de noroc, pe a eforiei, arendatila exploatatori ; abia e un sat, si odinioarq a fost untirg, care a avut cinstea de a Ozdui pe domnii Tarn-din vremurile luptclor celor mai mindre. Aceasta ospun cele daual biserici parasite, $i iata ce se afri de ladinsele.

Cea din vale, de la care s-a smuls o frumoasii-in-scriptie din vremea lui Vlad Tepes, arat'al prin tesa,tura ei de ca'ilmizi care formeaz4 desemnuri in ciment,prin brtiele de alta caAmidii rotunda si de ca-ramidain colluri, prin frumuse ;ea absidelor exagonale, 61 afast idaltatii, asa cum se vede, in a doua jumitate aveacului al XVI-lea, cind norme moldovene5ti4 stapi-ncau arhitectura munteanL Pe atunci, in epca Mir-ccstilor 5i a lui Mihai Vitcazul, Tirsorul nu mai erademult ceea ce fusese : domnii nu mai stateau aici, %in-tuiti fiind in Bucuresti de ba'nuielilc turcilor. Izvorul

bogie al negotului secase si el. Dar Tirsorul eraInca destul de insemnat pentru ca sa se simta nevoiade a ridica din nou, in alts forma, biserica orlscluluide 'MO Prahova.

252

si

o...mosie

de,

Indata insa venira furturile salbatece ale tatarilorporniti impotriva lui Mihai Viteazul, si Tirsorul fumaturat de pe fata pamintului.

Biserica din vale, care arsese, ramase pustie ping Inziva de astazi, iar pe dilma mucezea cetatea domnilorluptatori.

Peste vreo saizeci de ani insa ajunse domn munteanun boier din aceste parti. Antonie-vocla din Popestiera full unui capitan Neagoe, care slujise prin acestepartilui Matei Basarab. Era un bun batrin cucernic,traind in saracie frica, supt privigherea fiului saunumit tot Neagoe. Y.gi indura domnia ski asteptamoartea. Spre a i se pomeni numele cirmuirea, sprea raminea totdeauna in amintirea acelora din cari por-nise spre culmi primejdioase, el acoperi cu o bisericamaldarul vechilor daramaturi de cetate.

Dar nu traq sa-si vada gata ctitoria. Biserica futtuta numai dupa vreo douazeci de ani de acel bogatrivnitor Constantin Brincoveanu voievod, care lineape Maria, fata lui Neagoe si nepoata de fiu a lui vodaAntonie

Nu trecu mult insa ruina cuprinse si aceastadire. Ea a mai fost d-reasa dupa 1800, precum dovcdescieftencle podoabe de tencuiala varuita ce se vad incape din afara. Dar de nu irnpiedecara risipa. Astazi tur-nul e cazut, coperemintul spart ; pe incetul se stergde ploi chipurile lui Antonie, cu ca:ciula ostasului tocap, lui Neagoe, care poarta un calpac de capitancu surguciul malt, pe cind brocardul cu flori de ourtl infasura: in falduri, al sotici lui, al copiilor, al fiuluiPans, care a fost boier mare, at fiicei Maria, doamna,

linga usa, al lui Constantin-voda Brincoveanu in-susi, purtind inca o frumoasa barbs neagra, rotunda,

1 Aproape totul a disparut azi (1939) (n. a.).

25321 Romania cum era ping la 1918, vol. r

si

si

min-

4i

si;

si

r.

Jos in vale. past vitele intre r'achiti $i un ciobana$orfan, salbatacit de singuratate, le chiuie $i le fluiera,pe cind, cocotat pe o fereastra sparta- $i despoiatas elurmareste de apoape isprava de cetire ce facem.

Un bulgar de la o gradinarie ni spune, cu un glasce-i iese greu din gitlej, pe uncle se merge la Tirsorulcel Nou. E pe drumul cel nou, foarte pietros, de.prundproaspat, care alearga in margenea paduricii.

Drumulet pustiu, cu prundul inalt $i neorinduit ;padurice marunta, muta ; de o parte $i de altar lanurivesele de mei,pas'aresc sau prighie". CeL mai minu-nat bielsug de flori inalte de toate colorile, invalma-site in uriase manunchiuri salbatece. Numai unan de indurare poate imbraca atit, de. darnic cimpulsupt umbra copacilor

Dincolo de virful padurii incepe satul. cel nou alTirsorului. E mule mai mare decit celalt, are $i gos-podarii bune ; dar $i aici sarbatoarea nu treze$te nicio bucurie.

In fund, vechiul zid, pastrat in intregime, de ca-ramicla tare $i deasa, incunjura o biserica facuta dint'emelie pe la 1860, in forme ieftene $i slute, pe loculunei cladiri, a. Lui Matei Basarab. Mai departe,o poarta, se vede o grupa de soldati $i un °fiver, carese dovedeste cel mai indatoritor calauzi.

Aici, spune birjarul, e inchisoarea militara pen-tru soldati din toata... Europa !

Vedem aceasta nou manastire pentru infrinarea,ping la cloi ani, a soldaiilor nedisciplinati, a dezer-torilor, a tiganilor care nu -$i pot pa'zi, pentru motivestrsaine de dinsii, nici gura, nici picioarele. 0 curtee plida de dinsii, cari par oameni, cuinsecade in ceamai mare parte, baieti fara minte $i fara noroc. Dejur imprejurul unei mari curd cu buruieni se deschi4portile atelierelor de fieearie, pielarie, cioraparie",

254

asa

tined.

linga

uncle ei lucreaza pentm a-si trece vremea 5i pentrua folosi soldavilor celor

brept inainte, prin satul Strajnicilor", ceea cepare sa insemne aici al paznicilor, trecem spre Plo-4esti in caldura ce prinde sa se deytepte la amiazi.De la nobila capitala moart'a trecem la marele centruale negot putin cam vulgar.

4...LA LEAGANUL FILIPEFTILOR

Pe marea intindere netecra din margenea .Plaiesti-lor un drum de ma ingust fuge, alb, printre porum-

insemnate in margene cu var ca sa sperie ciorileframinde. Orasul s-a pierdut Apede in urma, cu -tur-nurile de biserici si uriasele cosuri de rafinarn. Indreapta, in stinga, nici urnisa de sat. Rar, cite un omin cale. Apoi citeva case si o circiuma in margeneaPrahovei : e Nedelea. Apa curge pe largul pat pie-tros, mai larga si albastra decit toate cele care Alaacestedinsa.

povirnisuri si line sesuri care se numesq &pi

Pe ceIlalt,_,mal incepe a sui un tirg de taxa, ase-menea cu Valenii de Munte, prin infatisarea sa pa-triarhara, prin bursa liniste, pacea Gres-tidal si roma-neasca',.,dm el. In margenea lui insa, o uriasa' ruinsde.ca'ramida merge pina'. in rips. Se intelege bine rin-duiala celor doua caturi, imparirea °calor, rinduireacelor doua aripi pe laturile cradirii de capetenie careinainteaza asupra drumului din tirg. Vezi chiar de-asupra ferestii not din fats citeva linii earnase din ve-chiul cadru de tencuiala tare.

Adunatura de priiValii, dintre care se ivesc si caseboieresti nu doua rinduri, se cheama Filipestii de

255

bLstile

amariti.

Tirg, in deosebire de alti cari, aflindu-sesupt codrul ce mergea pins la muntele hotaruluibun pentru pribegirea iute $i sigur'' a boierilor mari,urmarro. de avanii clomni stralrn, lacomi si singe-rosi se zic : Filipestii de Padure. Cit priveste ma-reap ruins, n-ai decit sa intrebi pe oarecare din ju-pinii" ce stau la tejghea, si el 1.6 va spune ra'spicat $icu mindrie :

E casa Filipestilor.Daca vrei, acum, sa intelegi si lass strada

mare", incunjurind conacul ascuns in pomi, iniarba, in flori, aL arendasului doar n-o fi cine stiece fost slugoi boieresc, p5.timas, ba'cialran si crud !intr`a. pe drumul ce se strecoara intre noel spital ju-bilar", inca in constructie, biserica.

Aceasta pare noua dintru-ntit. Nimic in stil sauin podoabe nu spune vechimea. Dar trei cruci imprej-muite cu grilaj de fier arat'a cum s-a mutat altarul.Iar, daca intri in biserica, afli carti ,de la Ra'ducanuSratineanu de prin 1780, care se mindrea ca vine,prin Cantacuzini, din domnita Elina, fiica lui RaduSerban ; afli un exemplar din stealucita Evangheliegreco-ron&easa. de la Snagov. din 1693, pe caremina meter a invAatului boier scriitorului origi-nal Constantin stolnicul Cantacuzino a $nsemnat lea-tul cind a falcut acest dar. In sfirsit descoperi intr-uncolt din pridvor o piatt4, cu sapaituri de evanghelisti

sfinti, care spune povestea clachru.Deci, intiiul ctitor aici a fost batrinul Cantacu-

zino, postelnicul, sotul acelei domnite a vechiuluidomn viteaz : al lui a fost desigur si acel palat pecare nu-1 darima ample, ploile, ninsorile. Tovarasila clidirea falcasului de inchinare fost veciniide movie : cei dintii Filipesti mindri, bogati si puter-nici, cari prin jocul banilor se oplosisera la Bucov casi la Comarnic, ca in sfirsit, aice in Filipesti, de

256

mai bine,

i-au

Filipesti, 6

si,

si

si

si

si,

la care si-a luat numele Dumitrascu si fiul sa'u, Pani.Acesta Linea atunci, in 1632, pe o Preda, dar pestepuTin el lua: pe fiica atotputernicului Cantacuzino,pe Marica. Si cronicarut capitan a fost fiul lor.

La doi pasi se ascunde in verdeata multilor pomiba.trini, in aromitoarea n:Svara a florilor, in paceaumeda si came trisea, casa in care a stat omonimulacestuia, vistierul Constantin Filipescu, boierul luiConstantin Ipsilanti, mina dreapta a rusilor ocupa-tiei, prigonitul, surgunitul, deposedatul lui Vod5.-Caragea. Paraclisul mai vechi daft dinsul incare se inchina acest boier cu multe legaturi, rosturisi uncle p'acate, e, pastrat inc. far'a nici o schimbare,si pe altar sta o alts Evanghelie din 1693 a lui An-tim, Evanghelie stralucit legata% pe care se infra4qcpecetea cu leul a stra.bunului si insemnarea pus demina stra'nepotului.

Supt inca until cu acest nume, mosia s-a pierdut.Casa e rac'atuitsa doarme cu storurile trase. Slugilenepratite se indeas'a in odaile din curte. Pecetile se-chestrului se Vad pretutindeni., Si cei de acolo se in-treaba pentru tine s-a strins si se va stringe bogAiarecoltelor anului.

La iesirea din sat, se va'd in dreapta cosurile de fiersi rezervoriile dinBa1coi 1, cu o bisericufa mai vechepe mosia Ghiculestilor, cu gara in margene ; in stinga,se deosebesc bine Filipestii de Padure, cu racasul peal earui p5.rete interior se insira in cea mai bun zu-gra'veala chiputile membrilor familiei. In fat'a, zarestipeste putin casele, foarte .bune, ale Calinestilor.

Biserica de aici dateaza din vremea lui Matei Ba-sarab, cum spune, deasupra usii, o tears irtscrimie-pomelnic, care d'a nume fara. insemnsatate.

De la mogul Baciu, Baicoi (ta.a.).

257

:

Peste putin acest Pamint ajunse cantacuzinesc,.ca .o parte din Filipesti,ca Floresni apropiati. In

u neinteles de parasita lipsita de ingrijire, sevede piatra de.mormint a unei copile din acest neam,moarta in 1857.

S-au adus reparatii esentiale cladirii, care s-a facutmare, inalta, cu trei turnuri de fatada. Dar o minunea facut ca arhitectul reparator de prin 1840 safi inteles cal in aceasta tars este o arta, ale earii lava-faturi trebuie urmate si datinile ei respectate. Jocuride earaimida aparenta, discuri de smalt verde,.fle oforma particulars, fac din biserica de la Calmesti,deli prefacuta, o cradire frumoasa 1.

5. IN 1.11PziRATIA PETROLULUI r TINTEI BAICOIULFLORE$TII

De la LiPanesti, pe valea Teleajenului, drumuricotite duc la soseaua cea mare a Predealului.

Apa se trece intr-unul din cele mai frumoase puncteale cursului ei. Salcii batrine iii misca in freamat ple-tele de argint deasupra riului care curge limpede, in-tr-un mers lin. Phial departe se infunda, in dreaptain stinga, zarea pustie.

Apoi dincolo de Plopeni, cu case saxsacute, putine,razbati prin pa'clurea de inalti stejari drepti, in umbracarora flori de cimp se indeasa supt cerul de seceticare aici, in racoarea codrului, pierdut puterea

I Am gasit-o incuiata. Parohul era la Plaiesti. Fusese instiintatin zadar. Alte lamuriri n-am putut deci sa iau, si nici ce este inlauntrul interesantei biserici nu pot sa stiu. Voi fi poate mai fe-ricit alts data (n. a.).

Z58.

jisi si

si

si

si-a

istovitoare. In revN,rsIri de apa se scalda salcii tineremultime de flori rosii. Toporul nemtilor" a rarit

desisul, si vor trebui multi ani pins sa se inlocuiascauriasii caTzuti. Taina adincurilor s-a luminat, dar sidupa risipa razboiului stejarisul pastreaza infatisarealui de templu imens al puterilor nevazute si nenu-mite.

La capat ra.sar vtrfurile de schele din Tintea, pa-dure seaca si puturoasa a industriei moderne, lacomade cistig iute, chiar si cu distrugerea naturii. Acoloomul se imbogateste prin lefi mari, se cultiva" cuimbracaminte de tirg

E de mitare cum la atita spor _al productiei satul,care se impartaseste de lumina electrica transmisaprin inaltele esafodaje de fier de-a lungul soselei, n-afolosit mai molt. Ici $i colo case noi, cu numele pro-prietarului sapat in lemnul portii frumoase. Inco lo ye-chea alcatuire in paianta, pe care o infrumuseteazasi aici, ca in tot tinutul dintre Ts.leajen, Doftana siPrahova, intiparirile pe tencuiall : linii impleticitesupt coper4, privazuri la ferestri, frunzisuri rasfirateintre dtnsele. Uneori gospodinele au avut ideia neno-rocita de a vapsi toata aceasta impodobire in coloritari : albastru, verde, rout.

Dar n-am vazut nici biserica frumoasa, nici scoalamare, ingrijita, nici casa de sfatuire petrecere pen-tru oamenii prin cari string atitia bani exploatatoriicu firme rom'anesti si franceze, cari adesea iubitiinostri nemti dinaintea razboiului, cari si acuma nutiu romaneste" calca., intrind, in exploatari, cu

pasul sigur al nplantatorului" american de odinioara,domn peste negrii lui. De Sinta Maria Mare nimiccare sa arate sarbatoarea decit un grup de codane cufetele pe care s-a asternut gros sulimanul. Ce lucruri

259

si

[...].

4i

marl si bune s-ar putea face aici, cu iubire pentruacest popor bun si rabdator

La Baicoi urmeaza terenul de ocupacie economicsstrains, cu toate consecincile lui. Din vechea curteuncle a stat Alexandru-vocra Ghica si care a trecutpe urma asupra pruicesei Trubeckot, o Ghiculeasaprin nastere, nu s-a pastrat decit puternica, irnpuna-toarea Incunjurime de ziduri. Locuincile de ast'azi sintniste subrede constrtIccii moderne, In care locuie3cfunctionari de la societacile de petrol. Strada a taiatin doua parcul frumos de pe vremuri : o parte

legata de biserica.Aceasta biserica insasi a fost refacuta in stil... go-

tic. Piatra de deasupra usii trencuita de vremuri, eprinsa in zidul din stinga : se deslu.seste ca pe loculcladirii primitive, din 1787, s-a ridicat o alta la 1828.Astazi, dupil trecerea civilizaciei germane, nu e decito biata ruing, pe care proprietarul actual, d. D. Sfe-tescu, n-a avut vremea s-o repare. Icoane stau zvir-lite pe jos, si zidaria se desface. Afars, cai, boi, pastdin plantaciile grkinii domnesti. Se pare ca in loca-litate, unde este Koala, nu se afra nimeni care sa seingrijeasca de lucruri atit de pucin Insemnate. Am re-

levat doua inscripcii de mustrare ale unor vizitatorisimpli : until aminteste proprietarului datoria lui, cel-lalt spune ca, si in ruing, tot casa Domnului este aici.

Mai departe, prin dumbrava de sonde care vijiiesi pufnesc, se trece in curmezis ping la o padurice destejari infipta In pamintul roscat, sfarimicios. Jartocmai la capat, unde Elorestii destasuea un front defabrici si cazane de petrol in faca livezii bogacilorproprietari aici se infige societatea Sospiro" lingaColumbia" de dincoace pe cimpul cel ars de soarese intinde, dupa o dating care e probabil Inca din yea-cul al XV-lea, cind si domnii veneau pe aici si faceauscrisori datate Floresti, zborul, bilciul de Sinta-Marie.

260

A xi-rnas

!

Din toate pa'rtile alearga fetele 6tite ca do pctrc-cere, mai toate dupa moda noua" (stet uncle carese lauds ca au acasa si cite cinsprezece ascmenea pro-duse ale croitoriei rurale elegante"). Pe o mare in.-tindere de roc noted se grama'clesc carutele cu cai ma-runti, ici $i colo cite On car cu boi, pe 11116 magari4iitiganului inhsardati la vehicule informe, pline de boricmurdare si de copii mai nespalati §i decit dinsele.Eta la-fe improvizate pe preturi mari ceeace au mai prost pravaliile din Cimpina, si in jurul forse aduna fetele noastre cu obrazul pudrat, cu coaftira.".si cu rochiile-trandafirii, albastre, linga' negrelc ca'rtura-rese cu fetele tuciurii, cu ciltii incirliontati si cu fotele

Supt frunzelc vestecle s-au sinstalat circiume pro-vizorii, uncle vinzatori, cumparatori, pungasi si ccm-tori suspida, icnesc $i chiuie in sunetul vioarelor unorlautari din spe-va cea mai flaminda.. Industriae reprezintata prin fluiere strirnbe on prin panere nc-pieptanate. Iar spectacolul 11 dau panorame injghe-bate din nimic si bojdeuca undo se ofcra admiraticipublice boul cu dou'a guri", legat supt falci ca sapoata minca, si calul care da bonjur".

Din vechiul zbor" pitoresc, cu nuniele slay mi-lenar, cercetat de Ateni satcnce in porturile inda-tinate si chiar d patriarhalii boieri din imprcjurimia r'arnas, supt paza vreunui jandarm pleKar sau idiot,aceasta

Nu Sc poate zice ca educalia poporului nu inain-teaza. Dovada tinerctul din Cimpina cu floarca ro-sie a socialismului la chiotoare si publiculburghez"international 5i interlop care, cu ssapci, ochelari, voa-luri; mutre si boturi, vijie cu automobilele turbatepe sosca, niergind sa faca la cazinoul din Sirtaia, re-sedinta regard', un pontaj la jocurile" pc care ni le-atrimis apusul...

261

infiti4eazi

rosii.

rurali

$i

$i

ligan

6. CIMPINA

Cimpina nu se vede, ca cele mai multe din ve-chile asezasi romanesti $t aceasta e foarte veche,trecutul ei se coboara pins in stravechile vremuri aleslavilor, caci, cu toata aparenla, numele de Cim-pina," n-are nirnic a face cu cimpzd. De la gars, ososea bolovanoasa, plina de prund adinc, duce in sus,apare o culme de lut goala, pe linger inceputuri sara-cacioase de fabrici, pe cind la dreapta malul se rupeprsapastuit, lasind privirea sa stralati in adincul dincare ra'sar giturile negre ale sondelor uriase, ca turnuricernite ale unei strasnice capisti a diavolilor rai. Dinsus, yin siruri de care incarcate, si din jos, de la tren,suie altele, ducind maxi cocioabe de lemn cu un rostnelarnurit. Rar, cite un drumet pe jos face sa scris-neasca boabele mari ale pietrei de riu, care nu se- vapreface lesne in drum usor si tare.

Un mare si frumos pod se ridicsa la inaltime asu-pra cursului sfisiat in suviti de otel alba'striu al Pra-hovei, ce se zbeguie in pietris, curata pare ca nu s-arrevarsa in preajma ei duhorile negre ale pa'curii carepa,teaz, totul, in margenea.liniei, cti murdaria ei grass,indar'atnica. $i aici, afara de claditile prundului pedrumul cel nou, trecutul a ramas staPin pc drepturilesale, si seapinesc trica vremile patriarhale, limpezi siline. Debi e o zi de lucre, s'atenii cari-si mina boil do-moli au portul neatins de inriuririle altei munci sialtor scopuri decit ale for : fluturii scintete in soareleputernic pe batatura albs a cam'asii invoalte, in caree prins madiosul trup al fetelor.

Aici e Inca lumea lui Dumnezeu pe pamintulnostru, lumea lui Grigorescu. Undeva, es4e o casutacu dou'a rinduri, cu cerdac deasupra cu- co-perisul de sindira tuguiat, cu ferestile lnici, vechi si

262

si

si,

pivnitii,

cu gardul de imprejmuire crara'panat ; e o cas'a, nu oAcolo sade singutul nostru pictor in adevar mare.

De cite on se salasluieste el in ca'maruta batrineasca,ea ii aduce cum

timpe deprinsa demult $i cum va face

totdeauna, cit va fi aici un ochi stralucitor, carevede, $i un cald suflet, care simte ii aduce din biel-sug albastrul blind al cerurilor, fumuriuL zarilor pra.fuite, verdele amestecat cu mult albastru si cu stropide singe al pajistilor, veghea singuratecilor copaci,alaiul carelor calatoare, cu ochii sticlosi pasnici aiboilor albi si tot cirdul de feti-frumosi sprinteni sitrandafirii, tineri ca floarea, al ciobanilor cioba'ni-telor, cari sint copiii de casa pe linga acest imparatbatrin al celei mai mari si mai simple frumuseti.

Si la intrarea in orasel nu vezi semnele timpurilorde astazi. De pe culmea cu povirnisurile prapastuite,intri in lungi strade de sat mare, cu multe casuti ma-runte, atipite supt cusmele sure de veche sindira, cucerdacele scoase inainte deasupra ferestuicilor dinfats, care par niste ochi mici de mosneag supt sprin-cene stufoase ; in curte vad pomi razleti de livada lasata in voia Domnului ; cradirile gospodariei sint ace-leasi ca ale unui taran mai cu chiag ; legaturi de ardeisi de patragele atirna din stresina in salbe rosiivinete. Abia vezi cite_ un skean mergind inimos catrepiata.

Dar din sus yin oameni cu-pete unsuroase unite pecamasa infoiatsa ; in cite-o easutl s-a oplosit musteriulstain, care se anunta, prin tabla prinsa de sup%irateciistilpi de lemn, ca fierar luciator de orice fel deunelte pentru sondaj ; ba cite unul din oaspetii aduside bogatia ascunsa a pacurii sira durat pentru acestmestesug, cu cit mai presus de vechea bataie din cio-can a Tiganului faur, o lungs magazie de scinduri, pe

263

si

si

si

si

care, iarasi, o rmpodobeste inscriptia romineascanoua-noufa.

Stradacentrall poate fi privity insa ca un dar alpetrolului" Si tot asa pravaliile de haine gata pe careincep a le deschide evrei moldoveni cu numele nem-testi. Fabrica de bore Bragadiru are aici o sucursara,intr-o casVpe jumatate ca de oral, pe jumatate ca desat, care trebuie sa fie plina de lucratori din toateneamurile to zilele zgomotoase /si salbatece de dumi-neca si de sarbatoare, clad .cutare rege al rafmarnlorzvtrle sute de lei in mina tiganilor ratitari, innebu-niti de bucurie.

Stsapinirea arestor cuceritori prin ban .cuprinde tincolt intreg din Cimpina moderna, care se ridica dincuratirea de bogAii a adincurilor pamintului nostru.Tre9i pe linga incaiatoarea, chiar luixoasa cradire pecare e scris numai in nemteste, ca in Orientul turcescsau asiatic, uncle nu se tine sama de Cara gazduitoare :$coala germana": Un drum care era ping deunazi oararusa pm-are livezi, se deschide acum, si pe o la-ture a lui se inalfa un sir din cele mai frurnoasecradite un german foarte bogat, vile care se adattgala contrastcle celelalte.

Caci totul e alca'tuit aici din contraste. La citivapasi de la acesti pareti

si -iin toate colorile, pe cari-i in-

fasura icdera bogat incunjura gra'dina scumpa,se lucreazala o bisericaa cultului catolic, pentru

credinciosi pe can adus si-i aduce tot vintulaventurii. Dar din acest loc se vad cele patru turnuriale bisericilor noastre, dintre care una, cu un stil fru-mos, se arata a fi veche, pe cind cealalta ar fi, mi sespune, numai un dar al unui localnic care a vrut samultameasca astfel lui Dumnezeu pentru binele ve-nit pe neasteptate asupra lui. Un altul din acesti alesiai norocului si-a facut numai o resedinta de print,care si ea se inalta sus de tot peste umilele locuinti ale

264

vile,

ati-via i-a

'de

tirgusorului trezit din linistea lui seculars de suierulmasinilor Si de izbitura ciocanelor greoaie, de frigu-rile scormonirii p'amintului dupa zama neagra ce sepreface in aur, in placeri, in risipa" Si in stricaciune,in strigatoare nedreptate pentru munca grea a sa-racului.

Cine ar crede ca tun astfel de loc e, nu numaiadapostul unui 'pictor mare, care a descoperit aicialtfel de bogAii, din acelea ce aduc vesmca bucu-rie a oamenilor prin inaltarea sufletelor lor, dar Siodihna a doi oameni de stiinfa, dintre ari unul enumai harnicul $i inimosul doctor Istrati iar cel-bit insusi B. P. Hasdeu !

Acestelalte vile, care yin dupa ale petrolistilor dinstraidatate Si din taxa, se descopar mai greu. A batri-nului istoric, cugetator Si poet e pe o culme, la capatulunui sir de casute, locuite de strain in haine de lu-cratori, cari s-au cuibarit in locul vechilor gospodariide farani. Dupa grilajul de fier cu simboluri mistice,vezi o gradinita cu copaci inalti Si fatada casei de oforma ncobisnuita, pornita din mingiietoarea credintaa unei lumi mai senine, mai curate, mai depline decita noastra, undc albele fantasme ale mortilor traiesc oviata de ginduri limpezi Si bun; din care trimet so-lie de cuvinte intelese acelor ce Ong pe urma,lor Sinu -Si afla odihna in salbateca parasire desavirsita a iu-bitilor lor. Cind se lass, racoroasa, suflarea sfinta aserii peste dealurile de lut, infiorind verdeata ce maitrait to inca in impara'tia otelului Si fumului, clodglasurile se desfac de tot limpezi in aerul invaluit detaina, -chid pe cafari suns clopotele celor din urmaturme din aceasta lume a iadului, cind se potolesc invale uriasele turnuri ale celci mai moderne rafinariide petrol din lume, poi vedea in pridvorul casei carevorteste increzator de nemurire Si de fratie Intre lu-mea celor ce vor muri Si a celor ce au murit, cum bi-

265

trinul, curalit ac-uma de patimile ce 1-au zguduit inprheste cu ochi obositi asupra podoabelor aces-

tut pamint despre care a zis mai mult decit odata cael nu -1 atinge decit cu piciorul".

7. SINAI,!

La Ploiesti inc a to afli in margenea muncelelor depruni si de vii, si-n zarea din sus se stravede intr-unalbastru nelamurit zidul despre Dunare al cetatjiCarpalilor.

Una din cele mai strabatute linii de drum de fierduce pe .aici catre dinsii : de la capitala sesului bogatin oameni si in roada la cea mai inalta intruchiparea muntelui pustiu de la Bucuresti la Bucegi.

Intii apar, in dreapta, spre Buzau, inaltimile maiblinde pe care le strabat pomilor firanitori.Livezi, case albe, bine cladite : o infatisare de Arca-die imbielsugata multamita. Linia e cuprins'a in-data pe amindoua partile de aceste culmi supuse bar-niciei omului, deprinse a fi dijmuite in fiecare toamna.

Dag de la Baicoi inainte pamintul isi pierde vese-lia de verdeata puternica. El apare rascorit, pingaritde Dete negre. In locul 4irurilor disciplinate ale po-milor, se infig pirghii din care se scurg picaturi intu-necate ; Tevi de fier arunca pripit impuscaturi de fumalb. Piramide de scinduri se inalta. Case de piatra side lemn se string in adunari care nu erau ieri mai n-r-mic si care se poate sa nu mai fie mine nimic decitruine : acum insa, tarani de-ai nostri si chipuri straine,blonde si roscate, in uniforma civilizatiet, se poartagrabiti in stoarcerea unui cistig pe care. pamintul nuvoia sa-1 destainuiasca pins daunazie Pe catalige de

266

--,

radacinile

si

lemn se st-recoara canalul conducator al pretiosuluilkhid pe care-1 da, dc mai daunazi abia, valea Pra-hovei.

Din nemargenitele paduri care au putrezit inadincimi apoase, atunci clod nu aparuse inca inteli-genta neastimparata care era sa stapineasca lumea,din putregaiul vie;ilor stinse s-a revarsat, in bazinebine tainuite, zama neagra care poate da inapoi lu-mina cuprinsa odata in izvoarele ei. Ici si colo taraniigasisera taina si sapau pu ;uri de,.,pacura pentruumplea poloboacele de aceasta rasing a pamintului,care li era intrucitva folositoare in via ;a for simplasaraca. Dar industria moderna vrea hrana pentru ma-sinile ei, si tot petrolului i se cere lumina de pe masatuturora. Productia noastra, mutt pretuita si bine pla-tita, a capatat un imbold puternic. Pamintul e in-cercat pretutindeni, Si vagoanele de petrol apuca totmai multe drumul granitei.

Dar, dupa ce ai lasat in urma Cimpina, prefacutaaproape 1ntr-un oras prin noua bogatie neagra, poezia,saraca curafa, reintra in drepturile ei. Vadit se 'Maltapamintul. Padurile iau locul livezilor, dar nu ele sta.-pinesc vederea. Cit cuprinzi cu ochiul, se arnesteca in-tre ele capricioase, ale caror modilci nenu-marate se simt supt verdeata sau aurul ierbii ce as-cunde foarte putin alcatuirea for ciolanoasa. Intredinsele se rotunjeste uneori un larg cimp de prund,pe care 1-a lasat in urn ca pe'o jucarie parasita ace-lasi riule; albastru, limpede, care fuge acum in jos spu-megind pripit peste piedeca bolovanilor, atunci cladel era un minios sivoi, care ineca valle, rupea malu-rile si legana bolovani smulti de valurile sale tulburiin minia fecunda a primaverii. Cite o taietura dinvechi lovituri de secure ale naturii arata suprafeteverzui, rosietece sau negrii, samanate de pietricele.Mai depart insa, aceleasi dcschideri in trupul mun-

267

inallimi

1i

Si

telui nu mai VIdesc decit rindurile de piatra, ingra--mdtie in netn5zgenita scurgere a veacurilor moarte,pe. chid deasupra triuma in vote padurile dese.

intre arbori, pe cari-i dezbrac'al vin-turile reci ale toamnei, vinjosul, impasibilul brad,atit de suptiratec si atit de trainic. Altemai marl, ridic5; mai presus de cinOtoarea lui tot-deauna verde. tufisuri de copaci tnchircili, c5.rora abiadaai li ingaduie stinca aceastA viata s'airaca. In fundstau unul linga altul, ca o manifestare a celui -maiadinc trecut, a celei mai neinvinse puteri si a celeimai Mahe intrup'art a msa'.retici, Bucegii : Virful cuDor, Jepii, Carain3anul. Za'pada unei imp5Atesti ba-trinete li acopere culmile ascuttte, crestetelc de stinca.

Jos, vile se palvalesc.pe o inaltime mai mica', suptziduri acoperite de brazi, intunecate ca o vesnica ame-nintare, chiar atunci cind razele soarelui se joaca peascutisurile mai indra'znete. E Sinaia : manastire, cas-tel regal, static de aer pentru lumea cea mai bogata,asezare industrials $i sax.

Manastirea e cea mai veche. Sfintenia pustiet5.tii,psazia de vulturii,.,stIncilor, de ursii greoi ai pestert-lor, nu era strabatut5, decit de. pasul prevIza'tor alhaiducului cc-si ctnta chatecul de libertate si-razbtmareintre brazi, clad un mare boier muntean, plin de evla-vie Impov:irat de prisosul bogatici sale, Mihai spa-tarul Cantacuzino, nepot si unchi de domni, cactiaici un lkas, intru mkirea numelui lui Dumnezeu,tntru iertarea pkatelor sale si pentru ajutorul dru-metulut. Se Intorcea de la rrirt.stirea muntelui sfintal Arabiei, unde se clacluseli tablele vechii legi, 4i elnumi deci ctitoria Sinai, iar lumea tkanilor din Im-prejurimi ii zise romaneste Sinaia 1. Dou'l secole, ar-monioasa cla"clire de piatra cu turnuri frumoase rasuna

Dupa Manastirea Sinai? (n.

268

Iata, ceitalti

inaltimi;

si

a.).

Ii

de cineari .i se patrunse de slime miresmc, pe clndzidul gros al chiliilor si turnurilor din unghiuri suptcapita for de indi1a neagra asigurau de dusrnaniidin pustiul mare; : dobitoace. oameni.

In jurul manastirii s-a strins cu vremea un sat, sa-tul tiganilor satul taranilor aduna ;i din veci-natate, sou dintre romanii chiar al Sinaii, dintre su--fletele romanesti daruite odata cu mosiile. Satul acestae originea asezarii de oameni saraci care se gaseste maisus de stradele cu vile si de parcul padurea regala.

La sosirea in tara a principelui Carol, not i-amoferit, pe linga palatul din Bucuresti, o casa boiereascaprefacuta ,i marita, chilii de manastire, pentru a pe-trece in ele timpurile de nemilostiva arsita ale veriidin sesul dunarean. La Cotroceni mai statuse voda-Cuza, Sinaia nu primise insa niciodata un oaspcte stra,lucit, i nici n-avea unde sa-1 primeasca. Chiliile erauputine si darapanate. In cladirile care se-cheama as-tazi bibliotcca si in care harnicul si inimosul arhiman-drit Nifan si-a strins frumoasa colectie dc card, mo-nede, odajdii, icoane, inscriptii 1, doua odaite primirape principe ape principesa Elisabeta, care a lasat caammtire a zilelor petrecute aici acele schite cu creio-nul ale notabilitatilor timpului [...]. Inauntru poatesa fi fost umezeala si intunerec ; de afara insa sevede cea mai frumoasa priveliste din Romania si unadin cele mai frumoase ale lumii.

Apoi vremilc se schirnbara. In codrul ce suia mun-tele, incepu a se cladeasa, pe malul spumegatoruluiPe les, un castel care pe pamint romanesc amintestede tara de unde a venit acela care-1 stapineste. Dupacitiva ani se vazu, supt paza codrului pastrat in toatedrepturile lui stravechi, o cladire de poezie indraz-

Azi e un muzeu public, orinduit de Comisiunea MonumentelorIstorice (1939) (n. a.).

269

I

5i

Straii,

neat'a si capricioasa, ascunzinclu-si ma'rimea si boga-tia supt infati5area unei simple case de vina'toare.

Straltreirea Curtii si legsaturile neapsarate ale Curttiau adus in Sinaia vie a lunilor de vara ministri, diplo-mati si citi se socot prin numele sau bogatia for a stain fruntea poporului nostru. Ling un otel care e, de-sigur, cel mai frumos din Tara, rasa'rira una dupa" altavilele cochete ale puternicilor, alcatuind strade delux, care ierneaza in parasire dupa ce strsalucesc de lu-mini si r'a'stina de zgomot vesel vara.

In acelasi timp, marele curent de viafs economics,pornit de la grarnia apropiat'a a Ardealului, de o parte,iar de la Bucuresti, de alta, acel curent invietor carea creat Azuga ceva mai sus, atinse si Sinaia. Ea facuparte din lantul de asez'ari harnice si infloritoare,muncind de-a valma in jurul cosurilor de fabrici, caremargeneste vioaia vale a Prahovei si tinde a o prefaceintr-un singur roi de munch duc'atoare de bogatie sicivilizalie. Sa'tenii de pe munte glsira si aici de lucru,si satul for crescu si din acest motiv.

Dar Sinaia, frumoasa, raudata Sinaie nu este si nupoate fi un oral. It'acoarea cheam5, la dinsa si frigultimpuriu o pustieste. Oaspetii ei vin la Bucuresti cindnu trec granita.

Clci se vad si aici marile neajunsuri ale clasei bo-gate de la noi. Fiecare trale§te pentru sine si pentruclipa prin care trece. Atitea vile n-au creat nimic co-mun pentru locuitorii lor. Nici un loc de intilnireculturara, nici un teatru, nici o bibliotecV, nici macarun sir cuviincios de pra'valiipentru toti boga'tasii aces-tia, cari vin cu muntii for de cufere. i astfel durabil,logic, normal e aici numai ce nu porneste de la din-

1 Nici azi, afara de teatrul legit de o casa de joc (1939) (n. a.).

270-

iii : ma'na'stirea cu biseria: noua, destul de frumosreparata de dd. Mandrea si Pompilian $i asa de luxosimpodobita e si lumina electrica ! apoirile curtii regale, fabricile si, pentru ele $i pe linga ele,casutele satului taranesc. Ei, elegantii Sinaii, slutspuma care nu foloseste si se imprastie.

Peste vreun ceas esti la Predeal, trecind prin ca'sutelede vara ale Bustenilor, alt adapost de bucuresteni, siprin fabricile Azugai. Granita e taiata prin codrulmuntelui malt, granita grea de trecut si

8. DOFTAI\A, BREBUL

Un tren incetinel, cu vagoanele pitice, foarte inguste,duce, printre rupturi ale coastei lutoase, in citeva mi-nute la Doftana, alt loc al dohotultu", al pacurii,duia, care s-ar putea chema, ca alt sat din aceiasi Pra-hova, si Pacuretii".

Aici a fost oda6": o vestita ocna, unde osinditii secoborau pentru a desface lespezi din stinca de sare.Apa a navalit cu timpul, si galeriile, si fara de aceastasaracite, s-au inchis. In prapastia cea veche a< intratpamintul, astupind-o in parte, pe cind cea noua sepoate vedea inca in parasirea ei desavirsita. Iar oc-nasii" sint astazi numai muncitorii in deosebite ra-muri, cari lucreaza supt pusti sus pe mal colo, unde,din bogatia copacilor pasnici, se desfac marile acope-reminte de tabla rosie.

Altfel, Doftana are numai ulicioare ce suie greu pedealul sfarimicios, casute de tarani s'araci, ai ,caror co-

1 Dar cu totul impotriva stilului local §i cu odioase chipuri peturnul de intrare (1939) (n. a.).

271

aspra...

clIdi-

pii riitace5,c dupa cite un gologan pentru orice fel desluiba unul, neputind face alta, imimanelul, ghetele neprafuite in prajma garii. Un-deva, de. vale, departe, e o biserica din vremuri.daca este o miKare in aceasta gala, daca linia nu eparasita ca ocncle pustii, aceasta vine numai din fap-tul ca la Doftana sosesc carele ce aduc pacura din altmiens rezcrvoriu al ei, Bustenari odinioara taie-torii bustenilor rclin munte uncle, peste castrce si co-libe, peste holde livezi, peste nevinovAia curatamultamita s-a napustit acelasi avant de lacomie carea prefacut Cimpina.

In sus, pe linga apa raschirata a Doftanei, care sestrecoara in vile pc intinsa albie de prund, 6e ajungetntr -o jumatate de ceas de mers iute la marele sat demunte al Brebului, Interneiat cindva nu de un stramoBrebul, care n-ar fi greit aice, pentru elsi tot neamul sau, local de salasluire, ci dupa un-breb, .un castor, rar animal spre peire, vrednic safie pomenit astfel. 0 mare bogie de livezicunjura, si lunga strada curata i1 taie prin mijloc.

Biserica Brcbanilor e o veche manastire. La marge-nea satului se ridica un stralucit turn batrin care sepoate asamalna doar cu al Cimpulungului. Razimin-du-se pe frinturi din zidurile care, scazute, incunjuratotu4i. intreg cuprinsul manastiresc cu perc[caua lor,strapunsa de ferestile menite puscasilor de odinioara, eldesfasura cu avint liniile caramizii fari, impodobite cuirtiri de firide. Si astazi sung de sus clopotele din

arama pc cart au ,claruit-o domnii evlavio§i ; clopota-rul Oran mai suie treptele tremuratoare, speriind

marunte care dau o viga vemic innoita ruine-lor sarutate de arica soarelui'de vara.

Biserica a fost facuta de insu5i. Matei Basarab, fn165Q. Se pare ca batrinul domn cucernic voia sal faca

272

minglia,

Si,

si si

alegindu-si

11 In-

so-pirlele

sar-

loc nice vreunor rude moarte mai demult, caci zidi-rea are inca o incapere, pe linga pridvorul de stilpi,pe linga pronaosul ce sprijina prin frumoase boltiridoua turnulete $i pe linga intinsul $i luminosul cuprinsal naosului : c camara de ingropare, unde astazi nu .Semai vede insa nici un mormtnt de ctitori.

Altfel, numai accasta forma generals a bisericii aramas ca pe vremea intemeietorului ; pe afara chiar,i s-au adus uncle schimbari. Zugraveala e noun, de$ifoarte buns, lucrata in linii maxi, cu un deosebit biel-$1tg de aur. Toata zcstrea de odajdii $i odoare s-a risi-pit $1 a fost inlocuita. N-avem astazi nici macar ace-lea care au fost date in loc la reparatia din 1834 saula cea mare, din 1843. Cea dintii a fost facuta de unharnic egumen, Isihie, care a cladit turla cea noun,clestul de bung ; le cea de-a doua, savirsita supt voclaBibescu, in vremea secularizarii averilor acestei ma-nastiri de tara, s-a ostcnit un arhimandrit Teodor,care venea din $coala de credinta $i munca de la Cer-nica, a ob$tejitenilor, calugarilor traind impreuna, caosta$i ai rugaciunii, ai cetitului $i scrisului.

Tot la 1843 s-au dyes $i casele domne$ti",cele mari prinse intre chilii, acele incaperi de

umbra in margenea gradinii largi, unde se odihnea, inmersul sau prin taxi% dupa cercetari, judecati $i Ana-tori, caruntul voda Matci. Astazi, ca $i la turn, lazidul de imprejmuire, vi aici roade necurmatPrin rinduielile secularizarii, parnintul, cu movie cutot, a trecut la eforie, care arendeaza, cui cla maimult, lanurile, iar aici a. facut, pentru nimenea, o gra-ding de pomi vi de flori pe care o ingrijege $i stapi-neste un neamt singuratcc. El e urma$ul Basarabului in

1 Biscrica s-a reparat de Cornisiunea NIonumentelor Istorice(n. a.).

273

clg-dirge

rtth&.

casa ctitorilor, din ferestile careia se revarsa prisosulflorilor din glastre.

Locuitorii ar voi sa puie aici scoala ; li s-ar puteada pivnilile uriase pentru a-si %inea butoaizle ; gra-dina intinsa ar putea sa fie cea mai frumoasa gra-ding scolara din Romania.

Dar cum poate ajunge ping la cel mindru si puter-nic donnta umil supus ? Un ultim project aleforiei prevede darimarea unei parti din vechiledeli prin nimic ele nu cheama aceasta masura, fiindmai maxi decit o zidire noua, de astazi. Dar veaculcare- nu mai poate irrremeia simte bucuria dracului sadea la pamint

9. OCNZ-1 VECIIE DIN SLANIC

deasupra ascunde bogatiile de are aleadincului.

Ocna veche, pustie, e una din minunile nestiute aleacestei tari, ce nu se cunoaste pe sine si cauta aiurea-cu mIrturtis ce are acasa din bielsug.

Multi ani, robii au spat putul de sare, largindu-1in masura in care el se cobora printre straturile tari,stralucitoare, in adincuri ce nu se puteau masura, niciprevedea. Mestesugul inginerilor nu venise Inca pe lanoi, si fiecare chibzuia dupa, mintea lui, dupa expe-rienta ce adunase. Odata socotelile acestea simple audat grey. Apele au navalit, si de atunei ele sint stapine.

Apele de jos, care-si sapa tot mai adinc, prin topi-rea inceata, rabdatoare, cazanul urias, par adormite,moarte. Fata for verde, fara tin tremur schitat, acolounde nu razbat miscarile vazduhului liber, o simti

274

!

Slanicul-dc

xelui si

grea. Dobitoace, crengi, gunoale p pateaza Fara sa sepoata rufunda.

Sus, ploaia a fost un mester neintrecut. Dupa ce amaturat repede lutul galben, ea a inceput lucrul sariigingase, ici taind diri adtnci, dincolo scrijelind usor,prefacind de la o vreme muntele intreg intr-o fan-tastica si minunata cetate, cu virfuri, turnuri, pesteri,care cindva, prin patrunderi tradatoare, se poate na-nd in clipa vreunui cutremur, lasind numai laculverde, cu apa grea si respingatoare, care samana cuacele suflete blastamate, ce nu pot sa cufunde, ascun-zindu-le in uitare, nimic din ceea ce imprejurarile uci-gase, ruinatoare ale vietii arunca asupra lor.

10. UN VECHI TJRG STINS : BUCOVUL

Daca Iasi, la marele sat al Lipanestaor, drumul dela Valeni la Ploiesti, to tnfunzi intre mari lanuri degrtu, pe o mosie foarte intinsa. Tocmai se treiefi :patru locomobile lucteaza de zor la inghicitul sno-pilor, din cari desfac hrana bung, paiul zadarnic sipleava, praful ce zboara in vent. Proprietarul cel noual marii mosii e un evreu, care a curnparat-o de laun inaintas roman ruinat in parte prin lux. Dar griulce se alege in masini nu e al lui, ci al satenilor.-Eis-au inceles intre sine pentru a-si aduce nempi cu mes-tesugul lor. Fiecare tsi are intr-o mica arie produsulmuncii sale, dar intre ei se vede cea mai buna inve-legere, si niciunul nu incearca a trece inaintea celui-lalt sau a-i incalca, oricum, drepturile.

Indata se ajunge in straditele intortocheate ale unuisat mare. Dona curci boieresti intinse, cea din dreaptafoarte frumoasa, amintind prin potrivirea aleasa si

275

modcstia, discretia ei, vechile timpuri de gospodarienetrufasa, m'argenesc drumul, care sc deschidc apoi,cuprinzlnd in mijlocul sau biserica.

Fru-moasa incunjurime trainica de caramizi, zid destrata si de lupta. Cladirea insagi sc ridica dintr-unmare cimitir mormintele ics ladrum citeva, Cu cripta for supt sticla, cu marmura lor,cu fotografiilc for sterse. Te apropii, si afli ca acolose odihneste Procopic Filitis, nascut in Turcia ", siurmasii lui, cari locuiesc in casele acclea solide pe carele-a lasat vechimea.

Paretii slut din caramida innegrifa ; forma, cea in-datinata. 0 inscriptie de la inceputul veacului trccutnet spunea nici un cuvint despre vreun Filitis : ea po-mencste o intiie zidire de insusi cronicarul munteanConstantin capitanul Filipescu care a fost deci siintemeictorul casclor proprietatii si de fratele,,aces-tuia, aga Matei ; tace asupra temeinicei reparatit in-deplinite de nepotul de fiu al lui Constantin, Para,de la care s-ax pastrat o sum de insemnari, pe cairtisi pe odoare ; in sfir§it ea aminteste car un nou Con-stantin Filipescu,,_,acesta mare vistier, a innoit ctito-ria inaintasilor sat.

Acum se lamureste schimbarea de stapinirc. AcestConstantin vistierul a fost om bogat, puternic, rarnultlinriurire in zilele sale, acum o suta de ani. SuptConstantin-voda Ipsilanti, el se bucura de o treceredeoscbita la curte, iar, cind rusii luara in stapinirePrincipatul, pe tiinpul razboaielor napoleoniene, toateatirnara de la dinsul. La 1812, Tara Romaneascase intoarsc insa supt turci, si noul domn, loan Cara-gea, socoti ca fostul ajutator al rusilor e un om pri-mejdios, care trebuie prigonit. Ii trimese dar in stir-gun la tara surgun din care se intoarse batrinul ,:utotul zdrobit, numai ca sa moar5.$i totodatal pusemina pe mosiile lui. Aceasta fu data lui Costandie

276

toke.

Filitis, episcopul de Buzau, pe care-1 adusese ruda sa,mitropolitul Dosoftei, si, la rindul ssau, si Costandiechema din Turcia" pe un al treilca Filitis, pe Pro-copie, acela al c'a".rui chip se si ra'sfafal singur pe pa%retele ctitoricesc de unde au fost izgonite chipurileFilipestilor vechi si noi.

Pe acestia ii pomeneste nun3ai pisania, astazi nein-teleasa, insemnarile de pe ca'rtile ce au da'ruit unapoarta subtirile slove delicate ale Capitanului scri-itor si o icoan'a, pe jumatate putreda, pe bogat fondde aur, supt care yen rugactunea scrisa cu rosu pentrumintuirea unui Constantin-voca care e Brincoveanu.

Bucovul era odat'a resedinta ispravnicului, samesu-lui si logofetilor cari cirmuiau judetul Sacuienilor ;ei, ca si boierii de la curte, tocmiau si dasen pentrutirgoveti. Dar, in veacul trecut, judetul, sud Saac"al documentelor, a fost desfiintat. Cascle de birnese ruinara% ulitele se acoperira cu term dc ogoare.Satul de astazi e fi',cut ceva mai tirziu.

El e al proprietarilor, orientali prin singe, apuseniprin cultura for pariziada% Mai slut si greet in Bucov.0 fabric a adus evrei, ca-ri sint multi 1...]. Ba chiarun italian si-a fa'cut sa'lasul printre ta'rani, si donna luiumbla in portul lelitelor dinpartea locului. Altfel,printre ai nostri obisnuita saracie, obisnuitul intu-nerec ; incercarea de a be schimba, pe care o face preo-tul, trece, fireste, dreiit instigatie.

11. URLATII

Un scurt drum pe soseaua ce se intinde dincolode pustietatea pietroasa a Cricovului face sa se vad`ipe dealul din stinga ciudata cul'a'" cu clopotnifa de

277

4iserica si livezi tntinse a familiei Be lu, greceste Bel-'Nos, cu titlul austriac de baronie, capatat duixi ce

interne-vistierul cu acest nume al lui voda, Carageaiase, pe o cale care a ramas in amintirea poporului,si o vistierie proprie. Acest colt de belsug boieresc side mtndrie stapinitoare face parte din Ur latii, cunumele- porecla indescifrabil.

Aici, in gura Urlatilor, in locul unde Cricovulscap'a' din strinsoarea dealurilor si prinde a se zbeguipe tntinderi sese, aici a stat la 1711, in varg., Con-stantin-voca Brincoveanu, cu cea din urma ostire aTarii Romanesti, mii de boieri, boierinasi, ostasi decarte si slujitori" -ta'rani ; a stat el asteptind sa vacacum hoara'ste norocul rkboaielor la, Prut, ca sa stiedaca ramine cu turcii on merge s'a se inchine imp5.-ratului celui nou al muscalilor. Acuma insg, pe ma-lul drept al Cricovului,, se r'ilsfira case de tall, dincare se ivesc sfioase bisericute din veacul alXVIII-lea, cu copereminte si turnulete de tinicheavapsite, urit, in rosu inchis. 1 Tar doua, trei strati al-atuiesc tirgul Ur latilor.

N-are a face cu Valenii, deli locurile sent foartefrumoase. Aici n-a fost nici boierime localnica veche,nici popas de negustori si earausi din Brasov.

Tirgul s-a facut in vremi mai noua, rapede si ra'u.0 strada ingusta tndeasa hanuri primitive, bk5nii,farmacie, oficiile administrative. Tot trecutul s-adus ; noul stil hid domneste in vole. Biserica mare,intro piata", a fost tiealosia, in stil nou, pretentio§,cu on pridvor calzut si cu zugra'veli proaste, care sesterg.

4 Biserica galbena, cu vechi fresce, scoase la lumina de suptnictura in ulei a lui Tatirescu, a fost complet reparata de Comi-siunea Monumentelor Istorice (1939) (n.

278

Kloua

a.).

O cocoana in multe zorzoane inainteaza maiestos,se intoarce in urna pentru a constata impresial 4trece mai departe.

E complementul civil izatiei" urlatene.

12. 14 illANASTIREA Zz1i 111-704

Triste si vulgare imprejurimile in aceasta zi desfirit al iernii, cu soarele calatorind pe jumatateascuns prin deasa negura rece. In capatul mahalaleicu casele rare si murdarele strade inguste, rasar ca-zanele distilarieiale de petrol Vega", cu lun-gul minaret fumegator al cosului. 0 imprejmuire delemn urita, pripita, pare ca vrea sa tainuiasca toatecele ce se petrec inta'untru si din care nu razbate

prin portita data In latttli, desi chiar in zi dedumineca viata nu va fi incetat cu totul in acest iz-vor de bogatie pentru neamuri.

Mai incolo, o prelungire de casute de tara cu inal-tul coperis de sindila marunta, rotunjita, rinduita casolzii unei zale asa cum se obisnuieste numai prinaceste parti prahovene. E mahalaua mahalalei, pre-lungirea prclungirilor din urma ale orasului. Ploie. iiicel mic, al taranilor de odinioara, al lucratorilor defabrica de astazi, inc a murdari si vitiosi

In Ploiestiori, linga o bisericitta din care am des-gbiocat frescele de un palid galben si roz, casa pu,ternica din veaeul al XVI-I-Ica, cu cotloane ascunsesi pivnite adinci, clainuieste.

Si, mai incolo, la Scaieni, mari cladiri vechi, in-negrite si darapanate, intr-o livada pustie, uncle prin-tre copacii razle-ti se tiraste o ciudata apa de lesie : e

279

ni-rnic

tiorii.Ploien-

fabrica de ltirtie de hirtie ordinary a unui evreu.Aceasfal temnita" a rnuncii e pecetluit'a de odihna du-minecii, si numai unda cenusie care hraneste masinilese prelinge peste pajistea inghetat, cotropitsal de za-pady.

Acuma iata". un Sat prahovean adeVarat. In marge-nea drumului, foarte cercetat3 dar foarte rau tinut,multe circiume patisite, moarte, cu ferestile goale,soproanele pustii si obloanele ckute de mult. Bise-ricuta, sclivisita si va'ruita, are in pa'retele din dreaptao piatra, spat cu mults r'aldare in intortocherea,suprapunerea, ingra'm'a'direa slovelor, care spun cazidirea e numai din anii 1830, de supt mitropolitulGrigorie cel bun si harnic. Dar zidul care incunjufa ocurte larga, zid Acut din bolovani surf pusi in cadrurosu de csair5.midii, cum se vede in zidurile tirgovis-tene si in atitea tmprejmuiri de moschei din Con-stantinopol, vorbeste o vreme mai veche, cin0i-serica era de lemn.

Se slujeste : oamenii abia incap inra'untru ; femcilepoarea imbra'ca'minte de tirg, curat5 cu colorile vii ;portul blrbatilor e cel obisnuit la munte. Un cinta"-rec, foarte aprins, da atita glas de zbirniie ferestile.

Ctnty tare psaltul !Un tina'r in haine or5senesti, care s-a luat dupa noi,

de cum ne-a va'zut in usa bisericii, zimbeste de vorbanoastt1, si nu se poate ;inea a ntt-spune :

Cel care cint5., e psaltul din strana stings, ma-car ca azi e in dream.

sa apoi un timp, se cugets si intregeste :Ca in dreapta-s eu. Dar azi nu not : stilt r'lgu-

si.t.?

Da, rgusit ; asa-s en totdeauna cind beau.

280

cl16

!

In margenea satului ccue4tipe dreapta, si to coboriIn ripa pentru a trece Teleajenul. Sus alearga injghe-laarea, prea usoara in aparenta pentru a fi mareafa,a until pod nou pentru lima, Inca nestrabatuta de lo-comotive, ce duce de la Plotesti in sus si ale cariicantoane, ce imita case de Tara, inlocuind greoi cu-Ogle coperisul de sindil'a revarsat slobod in jos, sevad rspindite pe cimpie. Apa rupt de citeva zilcprinsoarea de gheata, lasind din ea false termuri sti-cloase ; e asa de mica., incit cursul ei limpedeacopere macar roata trasurilor noastre.

Un al doilea sat are o pravalie a careia firmaureaza in, versuri tot raul aceluia ce ar dori rau sta-pinukfi ei. La circiuma se face popasul tuicei calde.Circiumarul tine §i odat de oaspeti intr-o casuta noua,alaturata, pc care a zidit-o ca pentru domnii din oral.0 mare primarie incapatoare iese cu toata siguran%ala drum. Iar, in stinga, o carare inghetata fuge, prinogoarele inzapezite, catre biserica facuta in vremeadud boierii stateau la Tara $i aveau acelasi Dumnezeucu taranii lor. Crucile de morminte, foarte dese, aumargenile scrijelate in tot chipul de,aspri mesteri sa-testi ; cite una tine pe piept o cuttuta de lemn pentrucandela, in lipsa careia pasarile cerului iii fac toaterosturile in ea. Ulcelele sparte linga carbunii risipi%iarata grija curatirii de pacate, prin miresme, a sufle-'telor zburate.

Dc-acolo incep Lipanestii :dindin

din jos, mai in valeprin el trecem cel sus, mai departe, ca-

tre munte. Multi dintre locuitori sint mosneni, cupaminturtle for vcchi : aceasta se cunoaste dupamarimea si buna rinduiala a caselor bine sindilitc, al-catuite din mai multe incaperi, cu pridvorul de lemnpe stilpi, cu tot felul de lucruri scoase la aer, intrecare foarte frumoase scoar;e. Numai rasar in porti

281

mt

cel

1i -a

§;

1i

pruncii golasi 5i descutti de prin atitea alte' sate, ciomuleti bime aparati de frig, cari au fata unor copii

gdeprin sa manince. Satenii privesc in fata si nu secaciulesc a bung -ziva dupa datinele serbilor si claca-ilor de pe vremuri.

Ziva de astazi ii stria insa prin frigurile petrolu-lui. Adulmecatarii de cistig au razbatut i in aceastavale a Teleajenului, si, daca nu se ridica pins arumsondele, daci brazda nu e spurcata cu zeama neagiaa pamintului adinc, toate masurile sint luate pentru aincepe, poate chiar in primavara, scormonirile de in-cercare. 1 Cei mai multi dintre oameni s-au lacom;tsa-si vinda ogoarele, ba unii si-au instrainat chiar,prin lungi arende, yatra casei, din care nici aga nu sepricepeau cc sa faca.

Un drum ingust, printre ingrkiturile de nuiele aleunui sat sarac, duce la Manastirea Zamfira. Apropi-erea lacasului de adapost al maicelor se simte prinivirea- cite unui culion de calugarita in curtea uneigospodarii de Tara Cu copii multi. Satul a fost odataal schitului, si oamenii se arata smeriti la datul bine-telor, pe cind copilaretul scoate chiote lungi si strigaglume pentru nemtii" cu petrol din trasura.

In mijlocul unei mari livezi se pierd cladirile ma-nastiresti, din care se descopar mai departe numaiturn urile de lemn tinichea vapsita ale bisericiicelei mari si noua. Cum ai trecut poarta, se vede Insavechea ctitorie a jupanesei Zamfira, sotia lui ManoApostolu, omul de incredcre al Brincoveanului, pazi-torul juvaierelor lui din stralrthitate, a[1] nurorii sale,Smaranda Balaceanca, urmasa lui Constantin aga, celmort la Zirnesti, luptind pentru. crestinatate si pen-tru ambitia sa, in rindurile nemtilor, si, prin bunica

Astazi e una din schelele cele mai bogate (1939) (n. a.).

282

yi

si

sa, rnladifa. a--lui Serban-vda Cantacuzino. Indata,pe stradiTe intortochiate, rasar casutele maicelor sa-race, de la margene. Aristocra;ia celor optzeci defiinpi desparcite de lume, care li se pare zgomotoasasi incurcata, sta, in fata, in cercul de case bune, mi-nunat de sirguitor ingrijite, care incunjura biserica decapetenie, unde zi si noapte sent tndatorite a mergepentru inchinaciune. In cea mai frumoasa locuinfalade o cafugarita care a scris si carticele de cintari $iar fi avind o biblioted, mostenita de la doua dininaintasele ei. E prea bolnava insa ca sa ni fie ine-duit a vedea vechile carpi ce se afla in pastrarea ei.

Biserica din mijloc e un dar al mitropolitului Ni-fon, care era ploiestean: A fost zidita in stilul de in-ca"patoare hala ce se obisnuia prin anii 1850. E binemobilata si incalzita cu,sobe de teracota ; pa:streazapicturile, de o minunata seninatate curata, ale luiGrigorescu tinar, pe catapiteasina. Interesant diaco-nul, un teolog tinar, care e de parere ca sdarecii audrepturi ce nu se pot atinge, asupra cartilor vechi.1

Vrednia de toata luarea aminte e insa ctitoriaZamfirei, de la care am ga'.sit insemnari si intr-o vechecarte din anii 1730, in biserica cea mare. Mesteriiplatrci de dinsa, supraveghiaci de un preot, au lucratdupa placnul indatinat al crucii ; frumoase sapaturiInflorite incunjura iisa si ferestile. Urme de zugra-veala buns se vad pe unde s-a cojit brutala muru-iall de var. Icoana intinsa credinciolilor se sprijinape un pupitru maiestru lucrat in lemn, si alte doua,cu incrustari de add, ;in cartile din strane. Intr-o in-naditura e bolnica, si multe capacini galbene se insirape rafturi sau se amesteca in sicriase cu alte frinturide case, din care se ridica de obicei o cararnia pe

1 De atunci a venit in local Fur un diacon invatat, parinteleN. Popescu, cercetator priceput al vechii muzici bisericesti. El asuit mate treptele carierei de preot si carturar (0. a.).

283

care. a scrijelat In cirilicet care nu s-au pa'ra'sit Incain acest rost, numele rkposatei.

Biserica slujeste acuma satului sarac. Nasalia delcmn negru e razimata de pridvor. Crucile sapate as-pru curind tot micul cimitir in care se coboara dindud-in cind si trupul maicilor adormite. Un morminte de tot proaspat, o fetita din sat care a foss' adusadeunazi ; carbunii rug.aciunilor pentru iertarea sufle-telor nu s-au imprastiat Inca de vent, si bradul cu-nuniei cu Ingerul mortii e 'Inca verde ; panglicile,florile de hirtie, gernne de bucurie za'clarnica, se cla-tina trist la fiecare suflare.

13. V ALENII DE AIUNTE

De la Ploiesti o linie apusai spre Slink intr-o valeingusta, printre gospodarii taranesti bunt, Cu livczibogate. Mari cu liniile blindc, acoperite deverdeata gradinilor, a viilor, a padurii tincre inchidde aproape. vecierea.

Ne oprim la Poiana, un singuratec colt de taxa,uncle in afundaturile dintre frumoasele muncele prie-tenoase trebuie sa fie un sat.' Trasuri din Valeniide Munte asteapta. Cu una din de facem scurtuldrum de vreun ceas, pins la marele sat de vcchi boieriai Telcajenului.In urma ra'mlne zunestecul de culini rotunzitc, din

care cele mai dep'artate infatiseaza un albastru dulceca si al cerului. Intr-acolo e valea Slanicului st tir-gul de munte cu ocncle lui, cu pracerea usu-rateca a oaspetilor de vara, printre sari sint multi, tot

1 Frumoase bisvici mai nova, in aceasta Poiana (1939) (n. a.)..

284

inaltimi

si osindi%ii.

mai multi evrei, si mai hogati si mai saracuti chiar.Mergem pe un drum inalt intre miristi de griu des

ogoare de porumb taranesc inchircit si ramas inurma.

Bune case de birne, frumos varuite .i acoperite cuun inalt coperis de sindila marunta, foarte strinsprinsa ; uncle au doua rindun, dintre care cel de joscuprinde pivnita, ca in Muscel, in Arges. Vechea ra-ze* se simte, si dupa ea, dupa buna ei orinduire cu-rata si vrednica s-au luat si clacash de odinioara.Imprejmuiri bine acute .i ingrijit tinute cuprind li-niile prunilor, pe can insa in anul acesta navala omi-zilor lasat fara roada.

$oseaua prafoasa pe care o urrnam de la un timp,soseaua de la Ploiesti, merge acum alatun cu o linieferata noua, cam slabuta, la care se lucreaza Inca.Vagoane de incercare sint oprite linga o gara, care,pentru ca e acoperite cu greoaie, dar cocheta tiglatrandafiric, pentru ca are turnulete cerdace stilpide lemn, pretinde sa fie in stil national", ceea cedczmint armonioasele cladiri de birne cu netezii paretialbi, cu.ferestile mici si rare, cu trainicul coif negrual copensului de *India.

Intram in. urbe", cad Valenii sint comuna urbane,cu judecatone, spiral, trecut ambrtie. Pravaliile n-aunimic modern", dichisit si pretentios, pe de o parte,neserios .pe de alta. Dating veche a ramas neschim-bata, unind gara sura.-rosie, unde n-a inceput incaviata cea noua, ti se pare ca te-ai stramutat deodatain vremile de acum cincizeci sau o suta de ani, cindpasul Predcalului era strabatut numai de citiva pa's-tori mocani cu oitele birsane, cind laNSinaia, dupa unlung drum de mareata salbatacie, numai clopotul deutrenie si vecernie al calugarasilor rupea, dimincata§i seara, pacea muntelui ascuns, iar pe dincolo, pe laBratocea, necurmat vcneau, pornite din Sacelcle ro-

285

23 Romania cum era ping la 1918, vol. I

1-a

4i

Si

bi

5i

1i,

tnanesti, carale ce duceau marfa de Brasov pe drumurimai lesnicioase, pe suisuri si povirnisuri mai dulci,pina la acest pupas dintii, dupl doua, trey ceasuri,al Valenilor, unde asteptau hangii negustorii greci,veniti de prin Macedonia si Albania, unde tirgovetiierau gata de un ajutor care li pria gospodarieiuncle boierii cari nu se duceau bucuros aiurea priveaude sus din cerdace la venirea chervanelor cu bogatie-evropeneasca".

Acuma bogatia s=a dus, deli poste nu pentru tot-deauna, caci acest pamint de sare $i de pacura fag-duieste mult pentru viitor paminturile neatinse alestatului si eforiei mai pot intoli o sarna de oameni,pe cari-i dorim sa fie romani.

Dar ceea ce-a ramas, e omogenitatea poporatiei ro-manesti [...].

A ramas iubirea, respectul pentru dating, care sepastreaza in bolta loasa a negustorului, in casuta fru-moasa a tirgovetului, in rnarea curte, cu doua caturi,cu imprejmuire de zid, cu paza de salbateci zavoziinaintea acareturilor batrine care nu cuprind mai ni-mic. E o datorie ca viaa de miscare ce se pregatestesa nu se atinga de aceste scumpe scule, care dau far-mecul acestui coltisor de lume. A ramas buna viataraneasca, de oarecare bielsug, a satelor vecine, deunde yin la bilciuri, mai ales la cel de Sinta-Marie,,dantuitori din sapte sate in sapte porturi, a carer po-trivire ar fi in adevar stralucitoare. a

Intr-un ,centru" sint insirate pe o sin-gura strada, gradina publics plina de eolturi deumbra, unde se pot aduce autari bere buna 2, citeva

1 Obicei displrut. Din bilci a ramas mai -ales un prilej de beliepopulara, cu pepeni verzi aruncati pe sttacli, o cherrnesi (a. a.).

2 Acuma gradina fundatiei Cuvintul" pentru cari populace, iargradina e frumosul part pe local maidanului murdar al ,pietei sap-taminale (n. a.).

286

si

si

sit

pravaliile,

si

din curtile cele mai vechi, prin multeleincaperi alecarora ratacesc umbre de boieroaice saracitel. Si acoloe si Manastirea Valenilor, de unde a plecat tirgul tot,asa precum din Manastirea Sinaii a plecat tirgul, re-sedinta regard' si locul de vilegiatura al Sinaii de astazi.

Daunazi, cladirea, de la sfirsitul veacului alXVII-lea, era in decadere, daces nu in ruing. Fusesedarimata intii de cutremurul cel strasnic de la 1802,apoi o inaltase din nou, impreuna cu clopotnita sichiliile, cu ajutorul unui polcovnic dintre tirgoveti,egdmenul grec de atunci, din 1802-1809, care ocir-muia acest mitoc al Cotrocenilor. Apoi si dupes aceastareparatie biserica a inceput sa-si piarda. puterea. Dupesmulte staruinti ale unui preot cu intentii bune, pri-marul conservator", un harnic taran, care a pututsa ajunga in rindul si chiar in fruntea celor dintligospodari ai tirgului, Pisau, s-a induplecat sa dreagacele stricate si sa innoiasca si unde nu era nevoie.

S-au sters inscriptii aceea a lucrarilor de dupes1802 s-au facut din tiou, fares a le fotografia ma-car in intregime, chipurile ctitorilor, s-au vapsit cuuleiuri, intr-o urita coloare cafenie, cei doi stilpi ra-masi din obisnuita colonada, care despartea tinda fe-meilor de biserica propriu-zisa, s-au facut sfinti notin genul modem". Totusi, cu inalta clopotmta, carepoarta inca, sus de tot, o insemnare- greceasca, tamin-jita cu cenusiu, cu larga curte plina de morminte intrezidurile de piatra, cu armonia liniilor arhitectonice,cu inscriptia cea veche sapata deasupra usii, cu usa sistranele lucrate frumos de un maistru care si-a insem-nat numele, cu multe carti mai vechi, manastirea,asezata pe un tapsan, care se vede bine din toate Or-

1 In timpul razboiului s-a stins ca si bunul mare proprietarCeresanu si septuagenara doamna Zanescu (n. a.).

2 S-a spalat pictura in ulei si an reaparut paturile succesive alefrescei (n. a.).

287

234t

j

tile, face inca iinpresie, des; una mai mica decit invechile vremuri, cind in jurul ei se aduna toata viatadin aceste parti.

Ceva mai departe, dupa un numar de case albe simari livezi de pomi, un pod de- piatra inalt x treceapa ce se rasfira usor pe un larg pat de prund pestecare atirna cracile

Peste apa sau vale" i se zice Valeanca ecasa apelor, un chiosc dupa moda turceasca, unde gil-glie izvoarele la .care yin locuitorii cu sticlele si cofi-tele tor. Dupa obiceiul stravechi, moda de Constanti-nopol, o cafenea simpla e injghebata in jurul loculuide unde pleaca undele racontoare stau pebanci ceasuri intregi, cu cescuta goala inainte, oamenicari nu stiu ce-i lucrul timpul ce lume se miscain jurul linistii for de atipire. 2 Apoi, tot mai in sus,acceasi strada mare" trece intre clacliri publice, in-tre barbicrii mai mult goale intre pravalii de citevafeluri, in care, agale, negustori.si mesteri roman isifac, foarte curat, rostul de (chug.

Strade inguste, printre uluci ziduri, duc la maha-bale, pc linga aceleasi bune case pasnice supt coperi-surile tuguiate neagra, to pare ca nu poateputrezi. 0 biserica se afla in mijlocul fiecareia. Colo,biserica Bercenilor, o irnitatie, de la inceputul veacu-lui trecut, a manastirii, cu o ciudata inscriptie in careslovele sapate au ductul. celor arhaice intrebuintate deturci ; apoi biserica lui Filip, bunul treti-logofatFilip, care era privit ca un binefacator in toate pri-vintile al tinutului si pe care 1-a pomenit intr-o fru-moasa cuvintare simpla profesorul gorjan, traducilto-rul Halimalei (dupa el au venit tot dascali distinsi,ca David Almasanu, latinistul din Brasov, si viitorularhimandrit Ilarion Puscariu, alt ardelean). Mai dc-

Lirgit frumos astazi (n. a.).2 Acest colt de Orient a disparut (n. a.).

288

si, tacuti,

salciilor.

si

si

si

de sindill

parte, intr-un tinut ca de tara,bisericuta Berivoies-nlor, pe care mahalagiii o cred veche de trei sute deam, se repara cu cheltniala for ; in apropierea ei seridica o cruc de pomenire din veacul al XVIII-lea.Supt batrinul porn de ocrotire, vrcdnic de pomenireca si atitia nuci centenari, Sf. Joan, mai aproape decentru, pe drumul ce scoate din Valeni spre nord, eprefacuta cu totul, fiind chiar in inceputurile salefoarte noua. Si, in sfirsit, tocmai la capk, in Tabaci,o biserica de prin anii 1830, cu bune zugraveli ce parinca proaspete, ling gradina unde se face o singuradata pe an, la Pasti; hora pentru popor. 1

14. DRAJNELE 2

De la biserica, aproape catolica, a curtii din Drajnade Jos data aceasta vad chipurile, zugravite maiieri, ale ctitorilor, cu mindrul Alexandru Nicolae,niort in 1852, asezat, maruntel, cu toupet cochet3 silungi mustati drepte, intre maretia islicelor, giubele-lor, barbilor de protipendada : a lui Nicolae, tatal, alui Pana, bunicul, si vad si marele mormint de mar-mura sapata care cuprinde pe ultimul boier de mosiedin acest loc de la aceasta biserica, al carii zid deimprejmuire si a carii clopotnita sint mai interesantedecit arhitectura, suim printre casutele satului. Rin-duiala cea mai buns, curkenia cea mai desavirsitaiti zimbesc de pretutindeni. Fericit colt de lurne !

1 Toate bisericile vechi, la care s-a adaus cel mai bogat tnuzeude folclor bisericesc, au fost refacute de Comisiunea MonumentelorIstorice (n. a.).

Intre ,,Drajna" dranita" de coperemint este desigur o le-g'itura (n. a.).

3 Mot, smoc de par (fr.). (n. ed.).

289

si

Cotim-la stinga, Mind drumul cel mare ce duce laChioajde, sate cu numele foarte vechi, apucam ca-lea mai ingusta prin care se ajunge la alts Drajni,ceade sus, pe care, intre samanaturi cu ogoare mkt

data parnintul Filipestilor merge pe dincolo pingin hotar, aici ne aflam pe locuri mosnenesti", alemostenitorilor a atingem in vreo jumatate de teas.

Mosnerni au biruit pe clacasii din vale, de cari vor-besc cu despret, in fella de a-si cladi $i tinea locuin-tile. Curti le sint pietruite frumos, stilpii sint lucratiici si colo ca o horbota ; pe politile dintre dinsii zbuc-neste in frunzele de catifea floarea, de-un rosu aprins,dar mingiios, a mascatului, muscatel", cu mirosulfraged ; pc lemnele incovoiate ale batilor sau pe prid-voarele acestor mindre case cu doua rinduri se zgreap-Tana circeii de vita. 0 firma proclama minunca banciibogate, cu un capital de doua sute de mii de lei. Emeritul invatatorului; pe care -1 si zarim in treacat,un linistit om in virsta.

Biserica e mai mult noun. Desi e departe in dimi-neata, se face inca slujba. Prin intunerecul samanatde lumina rosie a facliilor se poarta multa lume. Sprebiserica mai veehe din vale ne duce unul din ctitori,pe pravalisuri de bolovani si peste ramuri albastre deTeleajen.

0 cladire cu firide pentru sfinti, cu o incercare sa-racacioasa de ciubuc infasurind paretii josi. Si aici cslujba. Afara, femei merg pe la thorminte si aprindcandelele, si curata florile, si fumega cu tamiie dea-supra movilei, aruncind carbuni stinsi ca si viata dedeclesupt, in bielsugul ierbei. De departe a venit pa-rintele s-o faca ; murgul maruntel, cu seaua pe dinsul,paste evlavios buruiana cimitirului.

Rapede, mi se aduc cartile cele mai vechi, care, inlipsa unei pisanii, deslusesc rostul intreg al biserichrostul mai nou al satului. Zidurile i=au inaltat la sfir-

290

si

eau,

$i

situl veacului al XVIII-Iea, si cel dintli preot a fostpopa Stanciul, care ajunse pe urmi proiestos si aanti miiestru incondeiati, odati pusiin criptograing, se vede pe toate vechile tomuri chiri-lice. Siterui cari s-au strins suit, la o parte, sifemei, dar firi port romanesc ; linga centru" am va-zut chiar o grupi de fete in rochii de oral, trandafirii5i albastre asculti cu multi luare atriiinte si recu:nosc : pe popa Stanciul, pe vechii ctiton, strabuni aicelor de faci, pe cutare mocani din Ardeal can si-autrimes cirtile de dank. E o destepta'ciune, o sigu-rand, o prietenie veseli care to incilzesc laUntil a stiut sa afle rostul criptogramei, pe care n-oputeam deslusi.

Si iati vine de se amesteci la mica sedinti de isto-rie locals, pe temeiul documentelor, si pirintele. Sisibs vreo saptezeci de ani ; barba albs curge in valuri,pirul se revarsi in plete Inca sure ; sprincenele negrefac umbra deasi deasupra ochilor buni. Aude vedeca oricare din tineri. $i pare -as vrea yid cilarepe murg, pornind spre casa sau apucind, in aceastizi de dumineci, drumul Valenilor, ca unul din popiirazboinici de pe vremuri, cari biruiau pe satana gi cuascutistrl-sibiei, cu glontcle flintei.

15. iIANASTIREA VERBILA

Iesim din Valenii de Munte pe linga soseauatroassi care duce la Ploiesti, ici $i colo, alaturi cu liniaferat'al noui, la care lucreazi de-zor tirani din impre-jurimi uritispecialisti" sirbi bulgari. Cel dintiisat bine rinduit pc margenile drumului are o bisericlnoui : la poarti e atirnati o cutiuti pentru sirmani.;am zant pe preotul tinir in foarte frumoase odijdn,

291

mima.

si-1

giiscalitura, si

si

pie-

gi si

care-si facca prin sat zi-ntlia" de august ; la o maredistanta se tira un- dascal amortit de vrista.

Ceva mai dcoparte rasare dintre copaci frumoasacasa de tarn a unuia dintre proprictarii Mari ai cinu-tului linga Ploiesti un evreu i-a luat locul, pc urmadatoriilor. Aici el se mai tine deocamdata.

Pe malul sting al Teleajenului rasfirat in limpezipiraie.albastre pe un pietros ciinp de prund grauntatse intinde, cu case mai slabe decit cele de la munte,dar in mari livezi de pruni, satul Magurelelc, numitasa dupa paduri care s-au prapadit de atunci. Aredoua biserici : una din anii '30, iar cealalta de la sfir-situl veacului al XVIII-lea, cladita de sotia unui boie-rmas, mama a unui copil care nu purta numele sotuluiei, mostenitoare a Cantacuzinilor, cum spunecu mindrie. Preotul e invalator, si are si un han :face politica si, pe linga interesele lui, se zice ca apata

pe ale taranilor, cari au de lucru cu proprietarul devita noul din casa cea frumoasa incunjurata de unpare des.

Aici lasam drumul Ploiestilor, care duce indata lasatul Filipestilor si cotim pe linga un curat han rorna-nese, cladit in stil vechi, la stinga. Mult timp ratacirnpe cimpul pirlit de soare, uncle porumbul inchircitridica strujeni slabanogi. La girezile de gait, $i aice ainceput treierul cu marina pentru boieri, pe cind oa-menii lucreaza prin curtile lor, dupa vechea dating,calcind griul cu caii minati in jur de sfircul biciului,sau strivind spicul supt picioarcle incete ale boilor ;prin uncle ograzi, gospodarii au inceput a-1 si vintura.Toata casa are de lucru ; fcmeia e acum de valoaremare, pe cind, spune vizitiul, un Oran din Valeni,iarna nu e bine sa o ai in casa, eaci hrana e putinasi lemnul scump.

292

;

1usdsi,gi

si

P5duri se v5d pe coastele din stinga si satelc albecuteaza pe-aici s5 se r5sfire in vileag, pe povirnisurilefor sau chiar pe culmea liniei de dealuri.

Un han deschide satul Mchedin ;a, c5ruia i se zicesi Podenii de Jos. Hangiul b5trin, roman sau grec,vinde m5sline, yin prost si bere rece, din -p5hare c5-rora murd5ria ingr5m5dit5 li da o coloare specia15.Ceva mai departe, o biscricut5 de birne to pofteste saintri prin versuri naive, scrise pe stilpii de lemn ai prid-vorului. Inscriptia zugr5vit5 aratI ca innoitor pe ungrec arendas de d5un5zi, al drui chip se si vede zu-gr5vit in portul lui r5s5ritean. Un biet copilas strIveziude slab si cu ochii adinciti in ceardne negre, bolnavde friguri role r5t5ccste printre mormintele cu crucilitide lemn, eautind pard locul in care curind el insusiova merge s5 se odihneasc5 de nedreptatea acestei lumi.

Satul se mintuie cu case tig5nesti, abia injghebate :movili de lut murdar intre porumburi inalte. Copiiigoi iyi arata pielca ca arama si pisla creata a p5ruluistufos. Nu ies la drum, nu fac tumbe, nu cer de laboicri" gologanul". E un inceput de asezare, de plu-g5rie, cu alte moravuri. Satenii, can au pepeni verzipe ogorul for scot in vinzare pe mescle de lemn dinmijlocul cimpului, adeseanep5zite de nimcni, nu parsa aib5 ca musterii haramini.

Drumul mai insir5 un sat, apoi, pe ling ripa Cri-covului cu apa sarad pe obisnuita albie larga de to-rent, s5m5nat5 cu pictrisul dc ieri si ccl de sute deam., din malul inalt de lut nisipos iese, in oblojealafor de scinduri, conductele de fier, tevile pline depetrol ale americanilor cari-si au salasul la Aposto-lache. Cir5ri ascunse prin porumburile inalte suieacelasi deal, pe culmea druia se easfir5 c5r5rile drepteale viilor noun. Pe ele vin alene dintr-un sat, ascunsping intri in el, tigancele tuciurii, cu puzderia copiilorpe 11110 poale. Este deci in apropiere un sat man5sti-

293

si -i

resc ai carui locuitori de astazi, urmasi ai vechilor robi,intrebuinteaza mai bine sau mai rau oricum, nupentru o adevarata gosPodane statornica liberta-tea, sfinta" libertate ce s-a dat panntilor si buni-cilor lor.

Abia se vede, foarte de aproape, manastirea de care,sute de ani, a fost legat nearnul lor. Dintr-o platalarga, ca de sat ardclenesc, vezi o intrare darapanata,Jpnnsa intr-un zid ca de cetate tare. Desi, cum spuneo farima de piatra zvirlita in curte, acest briu depiatra a fost innoit cu totul pe vremea lui voda Ca-ragea, acuma un veac numai, de un egumen grec careavea interes sa locuiasca bine si dorea sa nu fie pradat,dar stia sa-si economiseasca banul, vezi inalte cladiride caramida tare si de piatra prin care se crapa fe-restuici pentru impuscatin dusmanul ce ar veni deundeva din lunca, din vii, din paduncile vecine. Bu-ruiana salbateca navaleste curtea; nici preotul, pe carenu stm cine zicea ca 1 -a gash clormind in altar intr-ozi de foc ca aceasta, nici dascalul, care a trimes cheileprintr-un baictas balan in camasa neagra, care nu tiesa zica decit un hi" de intrebare si un hihi" de Id's-puns, nu-si dau osteneala se faca, in acest bielsug deputere vegetala, macar o cosire de fin. Stapine pestetot locul intins sint numai albinile si poate serpil deruina, can si-ar avea bune culcusun Imre birnele dis-locate ale locuintilor calugaresu parasite.

Mai s-ar parea ca biserica are o forma ciudata. Telamuresti insa indata daca cetesti pisania cea vcche,in doua bucati de piatra aruncate dcasupra lespezilorscarii, apoi cea noua, stingaci scnjelata de un rau cu-noscator al limbii noastre si al mestesugului sau, da-ca-ti opresti ochii pentru ca sa.admiri usa batrina,care a scapat ncatinsa de tragedide naturii si dc pros-tia de comedic a oamenilor, daca, incunjurind prinbalariile cc-ti yin ping la briu, minim] inainte un adc-

294

varat roi de gize indirjite, privesti acelea din feresticare au ramas in fiinta.

A fost un lacas frumos si trainic, mic, dar plin dearmonie, ridicat pe vremea lui Radu Calugarul, Radufost Paisie, odinioara fecior de domn adapostit laManastirea Argestilui, de catre boieri cari pe vremealui nu mai aveau trecerea, puterea, boieria de fapt decare se bucurase supt alt Radu, care, daca n-a avutniciodata cirja in mina, a stiut sa invirta bine buzdu-ganul : Radu de la Afurnaii. Una din pietrele, frumossi original sapate, in linii rotunde italiene, in dibacelegaturi de slove, numeste pe ctitori : Dragomir spa-tarul, Toma banul si pe mai micul for tovaras carepoarta numele vechi de Caraciu (Carapciu). Alta vafi venind de la vreun schit sau de la o bisericulaadausa, prinos al celui dintii egumen, Antonie.

Biserica de capetenie a fost inaltatal dupa (lath-111emoldovenesti, lasindu-se la o parte incercarea, unicain felul ei, a lui Radu cel Mare, la Dealu, $i a limasinca, inalta ingusta : ferestile samanal prin taieturaliniilor cu acelea din Moldova, dar, sus, aceste liniise mladie incovoindu-se, iar jos cadrul se opreste ina-inte de sfirsitul deschizaturii, printr-o intrerupere co-cheta. Usa e insa Fara pareche : doua linii curbe carese tale in ogiva strabat o intretesare de linii dreptecare formeaza patrate marunte : pentru varietate s-afacut cite o scobitura in fiecare din patratele acestea.

Sofia lui Dragomir, Caplea, iii pregatea, Inca fiindin viata, piatra de mormint, pe care n-a intregit-onimeni la data lasata in alb. Ea a ratacit, dupa moar-tea sotului, multa vreme in Ardeal, dar tot aici a venitsa moara, tot supt piatra ei s-a intins trupul pentruodihna nimicirii. Linga acest mormint, foarte binepastrat, e altul mai sters, mai neingrijit, sapat. Suptel se adapostesc ramasitile unui mare boier cazut intoped' impotriva domnului sau, in oastea unui domni-

ns

si

sor tinar si voinic, venit de peste munte. Stanciul,marele vistier, vreo rucla a lui Dragomir si a Cap lei,a perit in octombre 1544, la cea dintti ciocnire intrecredinciosii lui Radu Paisie i tovarasii lui Basarab,zis Laiota, drept mostenitor" de tar5. 4i capeteme denavalitori.

Cutremurul din '1802. a gasit biserica .din Verbilarau ostenita de .veacurt, caci niciunul chntre dom-nestii innoitori at vremilor mai ttrzii nu s-a fost gin-dit la dinsa. Zidul cu usa si ferestile frumoase a rarnasin picioare, dar coperisul, fruntea au cazut,in acelasitunp cind frinturt din cetatea de imprejmuire se des-faceau in zgiltitrea-grozava.a scoar%ei de lut. Un egu-men grec a dres cum 1-a tatat capul, zvirlind pietrelede ctitorie pe o scars noua, inalta, potrivind un prid-vor de ziclarie proasta, peste care se catara un cerdacde priveala pentru sfin ;ia .sa, puindu-si apoi numelepe acea lespede grosolan famed' care s-a cocotat deasu-pra usii si acoperind paretii cu o zugraveala noua, incare Radu Paisie si Stanila Filipescu" alt ctitor,sau o fandacsie" greceasca au inscriptii in noualimbs sfinta si primesc ca vecin pe cgumenul repara-tor si pc colcgul sau de la ni5n5surea Ma'rgin,mi1or.

16. OGRETINUL. STARICHIOIDUL. POSE$T1L CARBUI\LITII

De la Drajna in sus, Ogretinul, cu amintirea luptcilut Radu-voda Serban impotriva tatarilor un dealzis al Domnului" se vede in dreapta pastreazabisericuta facuta sau refacutI la inceputul veacului al

1 Biserica s-a reparat de Comisiunea INfonumentelor Istorice(n. a.).

296

XIX-lea, cu frescele populare de afara, sc.45-atl deruina paralsirii in mijlocul ingeama'ditului cimitir sa-tesc, cu ,rasa baixin'a de pe modika de pamint in-cunjurata astazi cu zidul cel vechi. Mai departe,Rincezii, atinsi de molima adventismului, arnintesccoborirea oamenilor din munte intre acesti cojani"mai din jos, Carl nu si-au dorit astfel de tovaeasi. Dcaici inainte, ai de ales intre drumul Chiojdului siacela care cote* la dreapta eatre Posesti Carbu-nesti, cuiburi de veche mosnenie.

Era °data., pe intiiul drum, din muchea dcalului, opriveliste cara pateche in toatsa tara peste pajistea cutoate florile, ca un covor al raiului, care sc zicca, cuun sunet de silabe dulci ca o mireazm'a din potirelefor de taina : a Zeletinului. Acuma imp'artirea Omin-turilor a Cajal ogoare ma'runte, in care nu mai arc ccsa cautc acea nesfirsita floare.

Dupa drama din dreapta, ducind la un sat de plu-gari insfariti, Chiojdul. Linga curb boieresti care-siOstreaia aroma de trecut, in seapinirca urmasilor nca-mului Macovei, biscricuta de lemn care biruie intre-cerea cu cea de calra'micE mai de vale. 0 zugra'veariarhaica e plina dc pricepere de poezie naiva.

La Posesti, satul lui Posca, tocmai sus pc o culmebogata in pomi, aka' biserica de lemn dainuieste lingafudula ei urmasai, ascunzind supt tavanul ei jos lespe-dea de mormtnt a ctitorului ; mosncnii nu s-au clintitde pe cinstita for agonisita $i ei aduc inainte hirtilde-ale batrinilor cari stiau $i in cel din urma sat slovafrumoasa stilul ales, insufletit de simtire. Si, dad.birui pra'pastiile bolovanoase thliate de sivoaie, ajungila odihna gospodareasd din cascle inalte, curate aleurmasilor mosului Urbune, Carbunestii.

291

si

ili

si

5i

5i

5i

17. PE VALEA ANEI SPRE PIATRA CORBULUI

De la Starichiojd (Starchiojd zic localnicii 1), dru-mul apuca in stinga pe linga vechea cruce de porn.2-nire de pc la 1730 obiceiul crucilor e pretutindeni,ca in Buzau ; una, ra'sturnat, e din vremea lui Brin-coveanu spre Valea Anei.

Valea Anei e riul, girla. Sprentara, ea alearga prinnisipuri, peste bolovanii pe cari tot dinsa- i-a carat inzilele ei maH, cind se zbate, torent, intre maluri Far-gaiate. Deasupra, psadurea sparta de locuintile razlete,perdelele singuratece de anini. Cu tipete de prunc pa-rasite pasarele sure-albc se joaca" din zbor deasuprapietrelor sam'anate de potopul prima,verii. Li zic prun-dari, iar, cind joaca: a gluma din coditile suptiri caniste surguciuri de domnite : codobitc, in loc de co-dobature.

Astept in luminis dupal descoperitorul lespezii cuinscriptie de pe Dealul Corbului, uncle se pomenesctatarii": Deplina facere, una asa de mare, incit itipierzi ,snntul ca esti o fiinca deosebiea de copacul carefistie la Ant, de floarea care soarbe soarele, de iarbacare merest creste. Redcvii o parte anonima a naturii.

Sunet de clopotei. Peste girls trece si se picrde indepa'rtari nunta.

Pomul cu panglica si zorzoane de hirtie se scuturala hopuri, steagul se zbate in a doua trasura, cositeleunse ale drustelor se coc la soare in celelalte, pins lagiturile de cobza care ies obraznic din carka tiganilor.

Sawl o suta de case, seam'ana pe margeneaapei, pe povirnisul dealurilor vechile s'alasuri, cu prid-

1 Muntii au nume ciudate : Roma, Zimbrarur, Benia, Macrea ;imi spun d. Tache Macovei = Macobeu ; vezi numele biblice dinBuzau §i din Secuime

298

razlel,

(n. a.).

vor fara, cu inaltul coperis Iuguiat, cu amestecul desuri $r de hambare ; poverni se ridica pe ingr5madireapietrelor culese din valea" de dedesupt.

0 lume sprintena frumoasa. Vrednice femei careau crescut cite zece copii Dumnezeu stie citi aurazbit Prunculeci cu parul de our negrii ochi atenti.Sateni cari, cu patru clase primare, scriu ravase capa-bile de a avea o nota de trecere la bacalaureat. Flacaipe cari nevoia de bani i-a oprit la capatul gimnaziului.0 nesfirsita dorinta de a invka, dar setea de leafs.Au adus cu truda for un invkator intermitent. Do-rinc5 de a sti $i minte deschisa. Femeia de cincizeci deam, care a ridicat o intreaga familie, povesteste ce apkit pe vremea netntilor, cind, din doua cazane, peunul it dase, iar pe cellalt it ascunsese intr-o groapa,sadind si un copac deasupra. Lumea a pirit-o. Caasa e lumea acum, numai coarne n-are ; dar i-or creste

coarnele." Au venit cu topuzul; cazan sau: pusca".Si al ei s-a imbolnavit $i a cazut mort a treia zi. Deaceea nu-i bun razboiul. Acum e vorba sa fie intreFranca $i Italia. Neat ! $i de s-or mai adaugi si alrii...

Mergem, cu un grup intreg de sateni de toate vris-tele, spre Piatra Corbului, unde un copil ratacit agasit intr-o adincitura, faT'a in fata, doua pietre culitere pe ele. $i o flacara verde tisnea din parnint. Sanu fie acolo comoara tatarilor ? Fiindca povestea stiec5 a fost un sat de tatari, oameni cumpliti, cari, dcla o vreme, s-au tot dus pe Valea Bistii de nu s-aumai Tutors. $i au r5mas Chioajdele astea slobode. N-ofi amintirca ungurilor cari au dat numele acesta deKiivesd, Tinu ui ?

Pe pripoare inguste, sarind peste cleschizaturiledeasupra apei unde se ihlrjonesc copiii goi, ajungemla locul misterului.

299

! §i

si

si

si

si

De o parte si de alta lanuri sarace, grupe de pruni.In fund un ciudat deal vinat, plin de padure deasa,cu un virf ca un deget spre. cer. Acolo e Cetatuica.

Si larasi un colt de istorie invaluit in bruma seridicsal inamte. Cetatuica" e, ca si Cetatuia, totdeaunavechea asezare preistorica.

Linga noi, Piatra corbului. E o imensa cladarie depietre sure care ar parea.anume slefuite .si asezate. Su:prafete plane, muscate st piscate de plot,.cu crapatunsimetrice,ce, nsapatucu naturale $i unghiuri. Asa e si inadincitura unde ploaia singura a sapat capricioaselezigzaguri. Gol, uscat, ars, fara monstrulcenusiu priveste spre verdele viu al Cetatuicei...

Ne intoarcem. E vorba de lipsa degrija, de incurca-turtle Orli. La acesti domni ai sufragiului universale un nesfirsit dezgust pentru alegerile care tin doualuni pe ;Irani numai intr-o betie".

Asernenea convingeri fac cit comoara visata pePiatra Corbului unde tatarii n-au scris nimic.

18. LA -SCHITUL PRAHOVEzIN AL CRASNEI

De la Izvoare, in Prahova, apa Crasnei apuca lasttnga, strinsa din ce in ce mai mult intre dealuri pie-troase, care par despicate numai pentru a lasa sa sestrecoare aceasta suvita de argint viu. Drumul inaltduce printre finete ce se cosesc de oameni can au ye-nit pentru aceasta de departe st se adapostesc noapteain preajma caselor maxi risipite pe pajtstea dezgolita.De foarte departe se yad turnuri de biserica, dar pa-durea in mijlocul careia se afla, pare sa le inghita.

In sfirsit, iata ca intr-o adincitura un vechi gardde nuicle imprejmuieste o mare livada salbatacita : e

300,

lmun musc,.

padurea care ispitea din departari. 0 poarta de jitarinducle drumul. 0 dai in laturi singur, caci nicairinu se vede nici o viata. Ba da risete vesele de copiirasuna din dosul altui gard de rachita, dar cei cerid se ascund bine. Acurpa e un mare loc deschis,samanat cu copaci batrini. 0 clopotruta putermca sevadcste in stinga : intrarea pe supt dinsa e astupatade crengi ingramadite.

Sarind pirleazul, ceea ce, se vede, fac sfincii pa-rinti de la schitul Crasnei, unde sintem acuma, to afliintr-o frumoasa. poiana. De jur-imprejur, case de tars,cu inaltele coperisuri de sindila, care, lucrate marunt

ingrijit, au, la soarele de sears, rasfringeri mata-soase. In mijloc e biserica, fara frumuseta insemna-tate in stil, dar desfasurindu-se minunat din fondul deverdeata al padurii pe care se xazima. In fafa, apagilgiie intr-un bazin de piatra, si en inalt copac, dinvremea intemeierii, intinde o mare umbra trista asupraacestui colt care aminteste rasaritul bucuros de apa.

Un biet calugar batrin, orb, pipaie cu minile no-duroase pentru a gasi intrarea la caStga lui napustitade toate borheiele ; unul tidal-, care vede bine si ma-ninca bine, si nu petrece rau trimes de la Manas-tirea Sinaia pentru pocainta ni iese soinnoros

dupa ce i-am cercat in toate felurile usa. E caun fel. de stare;, avind supt el pe orb, pc alt t4losricagsi, poate, femcile satclor vccine.

Cu dinsul intram in biserica, unde nu e macarcandela aprinsa. insemnari pe 61.0 $i pe odoarc arataca avem a face numai cu un schit fa'cut de boieriiizvoreni (i se zice : Izvoranu") pe la 1828.

Staretul" asigura ca numai vintul ratacit prin cc-tare geam spart a stins candela, ca in fiecare duminccasi serbatoare se face slujba. Iar, cind ajungem lapoarta de spre drum, auzim clopotul care sunk laschit. Sint cinci ccasuri trecute, dar cine vrea, poate

301

24

:

si

1isi

ina-inte,

o

;i

crede ca acum se fac rugaciunile de vecernie. Si pl.rintele doreste ca domnii din Bucuresti sa cread.5.aceasta.

Calugarie, calugarieE inca devreme cind iesirn din lzvoare, deci, in

loc sa apucam prin Hornoriciu, spre Yaleni, cotim lastinga spre Drajna.

Unul dupa altul se tree, intr-o lame de albastru siauriu, idilica si salbateca, ramuri, din Teleajen, careincunjura, supuse, bolovanii pe cari tot mirua lui i-acarat aice. Apusul infocat arunca luciri de singe peapele albastre, intre dealurile pietroase.

Un urcus lin, linga pajisti marunte, foarte verzi,duce pe drumul satului. YI incepi cu acea biserica foartebine ingrijita, dar cladi 5 din nou in cel mai bun stilcatolic. Am spus, ca ea cuprinde mormintul unor Fili-pesti mai vechi, car} au stapinit aici si al caror sirs-a sons, lasind numai o mostenitoare.

Curtea spre care, de partea cealalta, intri supt unarc cu inscriptie chirilica, e adincita in copacii unuistralucit pare, cu gradinar francez. Arendasii sau ye-chilli locuiesc inauntru. Si acesta e un sat parasit dede aceia cari-i au folosul. 1

In mijlocul lui e biserica, mai putin latinizat5, asfintului Nicolae. E numita astfel dupa Nicolae Fili-pescu, care era stapin aice la sfirsitul veacului alXVIII-lea. Peste o jumatate de veac de la intemeiare,un francez, Colson, ruda cu scriitorul, atirna in p5.-reTi tablouri religioase in genul sau. Era inceputul ;astazi se poate vedea sfirsitul. 2

Si e o frumuset5 in aceasta noapte cu lung plin5 instraditile curate ale satului de munte, prin care tree

1 Acuma Curtea e locuita de urmasul Filipestilor d. Vartiade(1939) (n. a.).

2 Biserica a fort tolsnita si se reface de Comisiunea Monumente-lor Istorice (1939) (n. a.).

302

si,!

eacute gospodinele ce se intorc la vatra ce fumega ;e o poezie in strecuratul neobosit al apei care prindeluciri din aurul lunii ; o nerarnurire tainica, in trecereape drumul de tals a caratorilor cari se vld si totusinu se vad bine ; e o binecuvintare si o sfimenie intoate...

Si cum pot fi, sufletele care nu inteleg, si nu se lasarobite, si nu se fac mai bum !

19. LA MANASTIRILE SUZANA CHEM

Din Valeni, spre soseaua dinspre miazanoapte, d-ue manasurile de la munte si catre vechea vam'a abrasovenilor.

Intii, cale usoara si frumoas51 printre samanaturica acelea de la cimp. Sint boieri pe aice : astfel,Ceresenii, cari au mosie in celalt capat si au innoitrau vechea for casa, din Valeni, iar, mai in sus, live-zile cu margenea for dcspre drum sprijinita pe zidsi pl'acutele case de tfi in stil vechi sint ale batri-nului domn Stefan Greceanu. Treci printre caseleunui bun sat, Homoriciul de la horror, ca si Ho-morodul ardelean (si hlmul balcanic, muscel), in care-nzadar ai cauta o gospocrarie ,mai rau o li-vada mai prost tinuta", o casa mai rau cladita si in-

Biserica, foarte ma'ruirtica si plina --de umbrarece, are in frunte o inscriptie din veacul al XVIII-lea, care-i pomeneste ctitorii, boierinasi de munte,surap cu bogate fete de negustori greci de prin dr-gurile vecinc. In curind ai ajuns la patul pietros alCrasnei, care se easfava in suviti pe un pat de pietrisimens, supt miluri ripoase pe care cresc salbatec co-pacii : drumul se tot cafara, se invirte. staPinind ne-

303,

244

$1

ingrijita,

in-

cantenit intortocherile ingustei ape vii pe larga intin-dere de pamint mort supt prund, supt bulgaripietroate din timpul revarsarilor. Acesta e satul Izvoa-relor. Case le sint cu adevarat minunate. Fatade cu-rate, umbroase, cerdace de lemn, largi gradini, infats ; in fund, frumoase livezi. Cci mai boga;i ino-veaza nenorocit prin galerii de sticla stropite cu florivap site.

Femei cu stralucitoare camasi albe, samanate cucusaturi negre, bogate, dar fara alta urma a portului,inlocuit cu o fusta de tirg ; frumosi, barbati in portulsprinten al muntelui. Merg, vara, departe, la cimp saula baled*, bucurosi ca pat capata dot lei pe za la secere

i-am vazut intorcindu-se de acolo, hamesiti $islabi, catre buncle for sate de munte ; altfel, se indin lucrul livezilor $i din carausie. Stiu stringe insaingriji bine. Pe straini, de once fel, chiar pe romanuldin altc parti, cu alta infkisare si alte obiceiuri, nu-1sufar. Civilizatia" a dat doar cireva rochii de oral,a caror vedere ..nu face, desigur, cit de putina pia-cere. Alte sate, numai la Mineciu un La Mancheromanesc, pentru pasul muntelui ca o mineca"impartit in Mineciu-Paminteni, vechi locuitori dinTara" si Mineciu-Ungureni, mocani trecuti de Rotegranita. 1 Case le unora si-altora, fara nici o deose-bire intre ele, se deapana rale lunga pi,na in marge-nea padurii, al carii rind a venit, in sfirsit.

In modilci de pamint nisipos, care se desface inpilcuri albe, se infig batrini copaci de dealuri, strinsiunuf in altul. Numai la Oratii, padurarii eforiciincearca o pepiniera de brazi, cari, deocamdata, intufe marunte, iii string frunzele dose. Prapastii marise deschid in dreapta, dincolo de dinsele alte dea-luri rotunde se ridica supt alt vesmint de paduri ping

I la Pose§ti e tot aka (n. a.).

304

si

si

5i

5L

la culmile din zari, care zimbesc, albastre. Jos, Telea-jcnul tulbure vuieste minios de vale.

Turnuri rasar din desis, si indata to afli inainteaboltii de Intrare a Manastirii Suzana. Un cerc debune case curate ca paharul incunjura o bisericufagatita. De mult inca, din veacul at XVIII-lea, eraumaice calugarite", de aici si de dincolo", in codruldin valea Teleajenului. Numai in veacul nostru, bi-serica s-a facut de piatra, la 1840, iar peste patru-zeci de ani s-a Innoit cu ajutorul a am brasoveni.Starita insasi era brasoveanca, precum este si cea deastazi ; o -bung parte din maice, care lucreaza la dul-ceti de zrneura, la scoarte si la desul mohair negro,sint fete din Ardeal, dar no din taranime chiar, cidin ceea ce s-ar putea numi aristocratia" Sacelelor.

Dupa ce s-a ispravit padurea, drumul.duce totprintre minunate pajisti inflorite, de care Inca nu s-aalias coasa la acest sfirsit de iulie. Drept inainte, eltinteste,yrintre casutele unui sat mai mic sarac, lapasul, taiat in lutul dealurilor impadurite, al Bra-tocii 1. La ,dreapta, o carare scrpuieste printre flociping la Manastirea Chen.

Te-ai astepta la una din tainitile de murdarie sineingrijire care sint astazi, prea adesea, manastirilecalugarilor. indata ai insa 'o placuta surprindere. Tcttul c in buns stare si arata un spirit de rindwaladcsavirsita. Deasupra usii, o inscriptie cu slovele fru-moase, bine sapate, arata cum s-a ridicat cladirea pemosia banului Mihalachi Ghica, frate a doi domnisi stapin pe acest pamint de hotar insusi tatal fe-meii, de o cultura universals, care a fost scriitoareain mai multe limbi Dora d'Istria. Se pare ca la in-ceput se pusese numcle banului intre ctitori, deli elnu se indurase a da pamintul fara plata : tin rind a

1 E un nume de om ; cf. Obrocea (n. a.).

305

si

fort, in adev5.r, sters inlocuit altul, care vor-beste de cump5.riitur.

Cei dintli caluga.ri de aici, cari au venit Cu 6.rtimulte, cu unele manuscripte bune 1, Cu icoane por-trete de inv4tori ai lor, au pornit de la Caldalru-sani, unde, ca 4i la Cernica, iitrunse spiritul dereforme, de ha:rnicie disciplinatl, de iubire pentrucarte, de buda", intelegere.frAeasea' al Paisienilor dinMoldova. In arhondaric se Insi6.' chipul de b5ltrinetaale lui Paisie, acela al lui Calinic de Cernica, ajunsapoi episcop de Rimnic, si ale altor clerici din ace-easi directie. Calinic e infAisat mort, invesmintatin scumpele-i ocrajdii arhieresti. Se vede $i un por-tret.,a1 mitropolitului Dionisie Lupu, ocrotitorul luiLazar si partasul la intemeterea celei dintii scoliInalte rornanesti in capitala principatului muntean.

Azi paisianismul, sirguincioasa rodnica obstejittes-a dus. Dar ii vezi Inca urmele in cuvioasa infati-pre a lucrurilor si oamenilor ha'trinul stare; voinic,eclesiarhul cu lunga barba neagra, pnceput in alezetgr'Aviei bisericesti. Nu s-ar putea invia oare dinasemenea urme vechiul curent folositor bisericii siculturii ?

1 Unul trebuie si se afle acum in biblioteca lui I. G. Dula(n. a.).

si cu.

Ji

si

Si

:

VIII

ILFOVUL

1. BUCUREMI

CMtorul venit dintr -un oral de provincie, undeBucurestii sint laudati_ peste rriasur, batjocuriti dindispretul pe care-1 avem pentru tot ce se tine de noi

pornege de la noi, sau invidiali pentru rapedea forintlorire pomp-oasa,drumetul plin de evlavie, careso-sqte, cu mintea lurninata de un ideal, dintr-un coltiwrardelean sau banatean, on din Bucovina unde to-tusi e mai putina incredere in silintele noastre e lovitde meschinaxia garii. Vechea cladire neincapatoare sifara fats era sa fie inlocuita, cit de rapede, printr-unmare t edificiu, al Carui proiect a fast ins traturatprin vremile rele de dcunaizi, a§a inch am ramas cuceea ce era mai inainte.

Nu numai gara a fost inaltafa far:i gust, dar loculci chiar a fost ales fara nici o socotcala alta decit ainteresulgi practic, care nu merits totdcauna locul in-di; cind e vorba de o Capitals. Ploiegtii, Pitqtii, 5imai ales Galatii, impun de la inceput prin larga, fru-moasa, moderna strada care se deschide in fata celui

' 0 gara noun, moderna, luminoasa si aerata, Jar fir caractermonumental, s-a ridicat pe urma (1939) (n .a.).

si

307

I

cc padseste gara. Aici to afli inaintea unui trunchi dealee incunjuraa de plantain, din care se-iveste monu-mentul inginerului Duca. Apoi intorci in dreapta si,mai putin cotitk decit in alte vezi Calea Grivitei.

Odat'a era aici, inainte de zidirea Orli si stringercain acest punct a firelor de fier ce mijlocesc transportul,o mahala-sat, o ulifA de tirg duarean, cu hanuri aledror curb rau ingdclite ada'posteau, intr-un amestecde Onusi si baligar, cad si druti, cu crime de drumulmare ispitind la turburel botezat $i la mititei dati princenusa de supt gdtarul lor de- cu maidanuripentru cini fa'd sta'pin si pentru murcariile vecinata"-tit. De atunci s-a Eau aliniarea, s-a intins unul din

mai bune pavagii de granit, s-au infipt felinare adror lumina Auer" scinteie pine departe, s-au pussine pentru tramvaie. Noaptea, sirul lung de bide mi-nunate, ce ma'rgeneste trotoarul cut vezi in zare, strecu-rarea grnifii a multimii in toate partile, mull ime carestie sa mearg, si tic sa se imbrace. Lunecarea lumi-noas'a' a vagoanelor de tramvai, defilarea dpcde atdsurilor, printre care se amestec echipagii boieresticu livrele si rotile invelite cu cauciuc 1, striga"tele, caresint unul din celc mai sigure swine de recunoastereale Bucurestilor, gardistii cu infaiisarea militara, cariindreaptil ce se tot revars'a' acestea toateiau ochii $i auzul, $i cuceresc.

Altfel e ins ziva. Cu toafa Mrgimea si circulatiaei imbielsugata% Calea Grivitei nu e deloc monumn-tal5 si n-are nici un caracter Mmurit. Taraba populad,bolt orientala, invelite cu tinichea, pretinde sa steain rind cu casa ce are doa, trei etaje cu vila, cupalatul ; si anumite consideraiii, foarte omenesti $ifoarte politice, cru0 aceasa dmasifa' de barbaric s5.-

1 Disparute in epoca tractiunii mecanice (1939) (n. a.).

308

parti,

frigere,

cele

genial

rata, pe care se poate ins tintui o carts de aleg5tor incolegiul in& Statul a &wit acestei di", ce r5sun5toata ziva de huruitul tr5surilor, $coala de poduri, ac5rii fatad5 polihrom5 r5sare si mai frumos vara dinmijlocul verdetii arborilor, dar frumoasa, intinsa $coalade meserii, din apropiere, se ascunde in ramura late-ral5 din stinga, strada Polizu. Tot de la stat vine, maiincolo, $coala de aplicatie, cu fatada severs, goals, ocladire de pe la 1860, din era caz5rmilor lui CuzaInuit inferioar5 $colii militare din Iasi, incunjurat5 deatita aer $i de atita lumina. Curtea de conturi, carese vede ceva.mai departe, tot in stinga, e nou5, darface o impresie impov5ratoare prin greoiul coperaimintde tabla: care o striveste, si e lipsit5 de orice frumuset5.Numai la cap5t, se v5d parte din marilc ziduri gal-bene, b5trInesti'ale Ministerului de Finance, care pa-trunde strimb in intretaierea C5ii Grivita cu Ca leaVictoriei.

Comuna, din partea ei, g5sit ca aici e loud slaseze o hal5, si, pe cind Ca lea Buzestilor, dreapt5,larger, dar intunecoas5:, fuge in stinga, in dreapta evalm5seala precupettlor, scaunelor de came si c5ru-telor, care stria inceputul curatei strade a Berzei.

Pin5 aici Ca lea Grivitei p5rea s5 se dezvolte ca ostrad5 comerciala, progresind de la cocioabele cu resta:urante ieftine la inaltele cl5diri care adlpostesc maideparte pravalii moderne. Dar de la aceasta incruci-sare urmeaz5 mai departe un amestcc de case de.locuit

ca toat5 Romania o cas5 pentru o familiede bIcanii, de bag, de magazine, de ateliere. Castlesint mai toate curate, dar numai ici colo se poatevorbi de frumuset5. Un tip sarb5d de constructii despecula se repet5 mai des, ca si in alte p5rti ale ora-sului. Lauder s-ar cuveni numai acelor ce au reparatcu toat5 cuviinta biserica Sfintilor Voievozi, la o nou51mi-etagere de strade laterale, ficind din aceast5 cl5dire

309

In-

si

a

Sn

cochet'a si din scoala comunala de ling dinsa un coltpe care ochiul it cauta cu multalmire, sau gustului carea condus cladirea casei Lahovary de. linga Curtea deconturi. In total vorbind, Ca lea Grivi ;ei, care e totusi

iimportanto parte asa de a Bucurestilor, se termingfara sa-si fi gasit rostul.

In jurul ei se grupeaza insa un intreg cartier, faradistinctia sau luxul boieresc, care nu cla muncsa 4i nuface schimb, dar care infatiseaia partea cea mai s'ana-toasa si mai cuviincioasa a cartierelor de case de in-chiriat pentru func ;ionari : o curte ingusta, doua ferestiin coast la strada, $i apoi un sir mai lung sau maiscurt de oclai ce se prelungesc in aceiasi direc ;ie, inche-indu-se prin bucatarii cu tavanul mai jos. Tramvaiulcircula pretutindeni prin stradele, drepte uneori, darmai adesea incolacite, sau mai bine forrnind necontenitunghiuri cu o notia linie de aliniare. Unele celemai mari au o aloe de bulevard, iar cele mai micicuprind aceiasi arbori in mica Eva& cu care se min-tuie curtile in fund. Lumina e neindestulkoare, darpavagiul se men ;ine bun. Aceasta parte din Capitalsa fost creata prin nevoia de func ;ionari ai statuluiintemeiat pe o baza centralizata si de iispindirea pro-fesiilor libere. A prefacut astfel pe cit era cu putintavechea mahala dcsirata, deslinata, strimba, samanafa laintimplare prin 4esul cel fara de hotar, bogat in arborifara intrebuintare, in praf de vary, in noroi de pri-mavara si toamda, in zapada murdara de iarna.

In Calea Grivitei, care a fost strada fara a fi fostpod", nu se intilnesc amintiri ale unui trecut boicrescsau domnesc. Dimpotriva., marea artery de lux, destralucire, de primblare, de cofetarii si cafenele, decomer; suptire : mode, mobile; cal-0 delicatesuri"de bacan, a avut o indelung insemnatI viata Ina-intea botezului ei cu cele doua neologisme, care n-au

310

4i

gonit Ins din intrebuimarea poporului vechiul numesecular de Podul Mogosoan, adeca al nevestei boieruluiMogos, care si-a cisngat fata de aceasta parte a Bucu-restilor drepturi de recunoin0 de mult uitate.

Podul" de scinduri era margenit odata intre pa-dure, una din padurile rasarite din pamintul gras almlastinilor secate in jurul orasului, si Imre/ ripa lutoasaa Dimbovitei, care, ca un Bah lui ceva mai mare, pareaca are apa numai pentru a narui primavara, in sapta-minile ei de sivoi umflat, uritele maluri, pentru a daumezeala vesnica tuturor caselor risipite de-o parte side alta a ei si pentru a ineca din rind in rind pe celemai apropiate de dinsa. In fata lungului pod", maiserpuitor si mai ingust decit oricare altul din tarapoate, se inalta, pe una din movilele malului drept,Curtea Domneasca, dreasa din piatra, poate de MateiBasarab, desigur de Brincoveanu, Vasile Lupu munteanin ceea ce priveste iubirea pentru cladiri, lux si stra-lucire, si de Alexandru Ipsilanti. De la o vreme, 'Incadin a doua jumatate a veacului al XVII-lea, boierii inlungi haine orientale se deprinsesera a nu mai sta pela mosiile si viile lox, ci se ingramadeau cit mai aproapede ocrotitoarea streasina a lui voda. PodulMogosoancapata astfel viata : case de piatra pentru stapin si pen-tru numeroasa sa tagma a robilor cari faceau toate mes-tesugurile casnice, se durara in mijlocul curtilor noro-ioase, gradinilor bogate in flori, livezilor carora nu li semai dadea 4 capat, pierzindu-se tocmai in saraciaumila a mahalalelor. Arcusurile fermecate ale tiganilormesteri pripsera sa se aucla in cerdacele de priVeliste side sfaturi. Si butcele vechi, calestile mai noua duruirape scindurile $i birnele de care era acoperita cea maimindra din s,tradele Scaunului domniei.

0 mare schimbare suferi Podul", cind Kiselev,mus.calul filosof" 4i filantrop, care facu $i pose inaplicare Regulamentul Organic [...] facu in pa'dure

311

5oseaua ca drum, prelungit apoi de domnii ce ur-mara dupa el, pins la Ploiestt, $i cu boschete de arbari.Inainte se mergea dupa aer, care era $i in livada fie-earuia, pe malul Dimbovitei, ping la ostrovul sftntuluiElefterie, pins la Herastrau, puncte de racoare umedasi de bogata vegetatie bahoasa, wzate la vara", de-parte de rnargenea risipita a orawlui. Lucrul de cape-tenie era insa legainatul. molatec pe pernele calestei.placere pe care au gasit-o si in noua primblare, caren-a fost, multa vreme, cereetata decit de oamenii put-tali pe sus, $i astazi inc a: nu e gustata pe cit se cuvine.Intre noua sosea" oras sc Intindea pins daunazi uncapat de mahala, facut pentru a primi farani drumeticu carale. Dar, cu toata Ostrarea vremelnica a acestuiostrov din trecut, Bucurestii erau ineheiati in aceasta:parte care era sa vada, mult mai tirziu, bizarul amestec..de marl case luxoase de toate stilurile, confundate une-ori in aceia.i era:dire, dar in mediu vesel de verdeata,al nOului cartier Filipcscu.

Pest o inrreaga jumatate de veac de la Kiselev $iimbunatatirile lui, Dimbovita, dulcea" apa cu chefurirele, intra in sfirsit supt stapinirea omeneasea. I sepusera stavile de maluri adinci, sapate in gropile ripei,dar fara alts verdeata decit a buruienilor rapanoasesamanate cu matreata hirtiilor murdare si a inunda-tiilor, si poduri de piatra inlocuira deasupra rtuluicanalizat vechile podevuri de lemn, cum sint aceleacare se pot vedea si astazi in Moldavt, peste urttagirls a Birladului.

Acum incepu gloria Podului Mogosoaii, peste caretrecind, in 1878, ostiri romanesti invingatoare, ele-ischimbara nurnele in Ca lea Victoriei. Boierii incepura

A S-a adaus fumuseca $oselei Jianu flout cattier treat supt pri-marii din urma, de la d. Donescu la generalul Dombrovschi (1939)(n. a.).

312

si

0

51

a-si preface casele, imsirate mai ales de catre Sosea,unde arborii schirnbau mai mult aerul. Case le unoradintre dinsii, vindute guvernului sau particularilor, de-venira Academia Ramada, aleatuita cam stingaci dindoua gospodarii boieresti, dintre care una e si cevamai inalea decit cealalta 1, Ministerul Justitiei, propri-etate a Academiei, pensionatul cEugaritelor franceze,unde e scoala de multa, vreme 2, legatia germane, liceulSf. Gheorghe. Putine vechi locuinte pastrazi curtealor de igrasie, coperemintul for tuguiat, ferestile forma'runte, asa cum se vad la casa Moruzi, pe ruinelecareia, mine, va fi asternut pavagiul unei strade noua.3Gheorghe Vernescu incept'. cu inaltarea de admirabilepalate, pentru boierimea veche sau noua, si dupe dinsulcartierul intreg se impodobi cu cladiri marete, potrivitecu bogatia, cu mindria proprietarilor si cu aspiratiilemoderne ale Komaniei si capitalei sale : casele Gra-disteanu, Olanescu, Cerchez 4, enorma en:dire, ficutadin toate materialele, 111 toate culorile si cu toate

masiva coroana, de suveran oriental, prin carebeizadca Grigore Sturdza aduse cel putin marele ser-viciu de a distruge un intreg unghcr de maghernite ; insfirsit, noua casa Cantacuzino. Pe locul unde, in 1891,se vedea un vechi arc de triumf uitat, cu stilpii lui delemn de pe cari se cojea Mrtia poleita, intre mici bar-bierii si circiume de sat turcesc, se rotunzeste o piatImare, singura in Bucurestii fare perspective si fare acr.De o parte doming, izolat in trufia sa, acel palatSturdza azi Ministerul de Externe 5 cu auriturile

S-a adaus marile cladiri din fund (1939) (n. a.).Acum pensionul Moteanu. Calugaritele, prin grija noastra de

a ni creste strain copiii, au un palat aiurea (1906) (n. a.).3 A putut fi salvata e un muzeu al orasului (1939) (n. a.).4 Si-au schimbat proprietarii (1939). V. si cartea mea, Isioria

Bilcure,ctilor, 1939 (n. a.).5 Menit peirii, ridicindu-se in loc Alta cladire (1939) (n. a.).

313

I

sti-lurile,

1

si emblemele sale ; in fats, o alta frumoasa ciadire, afunctionarilor publici, in stil vechi remanesc, cu co-peremint tuguiat, oenite, briie de smalt si lemnOrii sa-pate, scobeste cele trei rinduri ale sale, cuprinzindberarii, spilerii, sanatorii i cochete apartamente.

$oseaua porneste in fatal, cu multimea nesfirsita detrasuri luxoase ce se infunda in verdeata, in amurgulzilelor de serbatoare, supt paza splendizilor jandarmiealari, ea niste statui de bronz, pe cind mahalalele-sirasfira pe alei cocoanele pretentioase, in haine batO-toare la ochi prin coloarea si croiala tor, si lumina bunsa soarelui darnic in our sterge neegalitatile si greselilede gust, curatind $i infratind toate intr-o frumusefafelurita si vioaie. Vechile sosele in care, de pe la 1870,se incingea orasul, Soseaua Bonaparte, Soseaua Basa-rab, Soseaua Filantropiei, indreptate intrucitva in ceeace priveste urnilinta cladirilor scunde, se desfac pier-zindu-se in zare. Iar, ca strade noua,_cle o parte stradaBuzestilor, aliniata, irnpodobita cu arbori de bulevard,strabatuta des de tramvaie ce yin de la gars, din stradaBerzei, iar, de alta, noul bulevard al Coltei, inceputpe vremea de marl cladiri si deschideri de strade, inclipa celui mare avint de innoire, prin anii noukechCea mai large din stradele Capitalci, despartita in douaprintr-un sir de castani tineri, tinteste drept inaintespre strada Romans, intre minunate vile cu doua rin-duri si intre locuri inca goale, care asteapta cladiriasamanateare. Iar strada Romans, care scads in fru-museta Maintind, duce, la capatul ei, spre fundul demahalale care s-a pastrat inca mai indarOtnic, inpartea opus genii civilizatoare : mahalaua Teilor si aIcoandi, care, incepind prin zidiri noua, se mintuitintre casute batrinesti cu zaplazuri putrede, cu stresinapeste ochi marunti de geamuri, cu gospodari M papuci,gespodine legate la cap si puzderia cinilor rai cari

314

aura de pungasii aruncati pe strade in pripa civiliza-tiiei unor oameni can nu pun usor in =scarebanii strinsi cu greutate si bine tainuiti.

Therea Dimbovi%ei n-a gash destule puteri 5i destulk.initiative pentru ca ripile, prefacute in strade destulde largi, in splaiuri", cum li se zice pe urite table al-bastre palate, sal ajunga a fi strade locuite, stradestrabatute, strade bine pietruite. In sus, spremalul sting n-are alte podoabe decit o noua cazarma,in mijlocul unui maidan pe care pima ieri vuiau mina-vetele panoramelor, dulapurilor si menageriilor, si spa-tioasa cladire patrata, rosie-galbena, a Imprimerieistatului 1. Malul se duce apoi, pe linga unele case parti-culare frumoase, catre o regiune de c5z:irmi, de spitalemilitare, de rnici stradite inguste, unde nu e macar omahala -cu bune obiceiuri vechi, ci o tiganie prafoasa

noroioasa, din care to strecori cit mai iute ca sa poprasufla in larg.2

In jos, privirile intilnesc pavilionul de fier al haleicelei mari, cu pivnitele ei adinci, crusite de singe petrcpte, cu imprejmuirea de depozite de marfuri ce numai incap in cuprinsul de metal. Apoi, pe linga casute,suite uneori pitoresc pe inallime, splaiul" merge sase piarda in regiunea de mahalale pe care am intilnit-osi inainte : funduri joase cu casulii urite, peste care senapusteste, la anumite timpuri ce se prevad, dar nu seinlatura, sivolul ploilor minioase.

Dar, dincolo de acest zid de case ale malului, pecare-1 sfarma iesirea spre Dimbovita a Cali Victoriei,se intinde ceea ce nu e, in Bucuresti, nici mahala, nisislat boieresc, nu are nici petrecerile smerite ale mitoca-nilor, nici risipa, in gust frantuzesc, a claselor stapi-

Fnumos refalcuti de directorul Bunescu (1939) (n. a.).2 Noile prefaceri au inlaturat-o in.sfir§it (1939) (n. a.).

3-15

avutul

gara,

ti

nitoare. De la Ca lea Grivitei ph la I-I6tel de France"de la care ping la riu se intind maretele cladiri ale

Casci de depuneri si Postei si masivul casei Pragerdomneste viata de negot, puternica viata de bazar aBucurestilor.

Ca lea Victoriei inainteaza, ducinclu-se necontenit,Fara unghiuri de intrerupere, de ctrnire, dar aproapefara perspcctiva ce i-ar inzeci frumuseta, intre maricladiri, mai ales cu doua rinduri, dar inaltindu-se deatitea on mult mai sus decit atita. Aici, dupa caselehoierilor, sint magazinele, sint o parte din marileoteluri. Stradele inguste ce se desfac nu cuprind,afara de singura strada Regala, foarte scurta, decitvile 5i case de locuit, printre care se vad unele scoli5i cladiri oficiale. Viata politica si culturala e re-prezentata prin Ateneul cu linii antice, strivit azide un mare otel in beton armat care Vimuieste pre-tentiile indigenilor $i strainilor in luxul ssau trufas,prin palatul regal, de caramizi, vapsit galben,

cladire fara valoare, dar pretentii arhi-tectonice t, prin Fundatia Universitara a regeluiCarol in fata, iar mai jos prin teatrul, cladit cuvreo jumatate de veac in urma, dar crescut multprin innadirca in anii ultimi a unor spatioase anexe. 2Urttelc biserici cu tulle de lemn caci Bucurestiisint aproape lipsiti de biserici vrednice de acestnume care patau partea boiereasca, Sa'rindarul,a fost inlocuita printr-un parc, care era insa cit sepoate de ,rau ingrijit, pentru ca apoi sa se inalte peel liniile simple, dar msarete, ale Palatului ofiteri-

1 Inlocuit de mIretele constructii noi, dupa focul care-i cuprin-sese partea principals (1939) (n. a.).

2 aici, in fata palatului, betonul armat si-a ridicat un monu-ment, de aceeasi lipsi de stil si de gust : Palatul TelegrafuluiTelefoanelor (1916) (n. a.).

316

qi fara

`51

sim-phi

lor, a carui frumoasa fatada a fos stricata insa de ,facerea unor trepte exterioare inutile.

Aici o noua larga strada, plantata cu arbori, lu-minata cu globuri de lumina electrica, strabatuta demasive vagoane de tramvai tot electric, taie vecheatale a noii Victorii. Sint bulevardele.

Amintirea bulevardelor pariziene, pe care le-a des-chis baronul Hausmann si care in eel mai scurt tirrips-au acoperit de cladirile cele mai stralucite ale Parisului, dorinta_ respectuoasa de a da suveranului olegatura dreapta, larga intre resedinta sa de iarnadin Bucuresti cea de vara, care era atunci la Co-troceni, mai sus de DiMbovita, in sfirsit, convin-gerea -ca noul Bucuresti trebuie cradit pe ruinele ma-halalelor, a facut, vremea Razboiului deIndependenta, sa se dischida, prin exproprieri costi-sitoare, Bulevardul Elisabeta. S-a uitat insa un lucre : ca o strada nu e nimic Fara case si fara locui-tori si ca acestia nu yin decit atunci rind strada sedespica intre regiuni care cautau neaparat si demulta vreme o legatura. Insa vials Bucurestilor nuse lijezvolt6: Inspre Cotroceni si nici o aglomeratiemare nu se facuse acola, trebuind a fi units cu cen-trul. Deci particularii n-au cladit, si pins astazi sevad de-a lungul bulevardului, chiar in partile luimai apropiate de Calea Victoriei, locuri virane, demulte on neingradite, vechi darimaturi, cladiri ne-locuite. Aceasta nepasare a bucurestenilor pentru fru-mosul drum nou putea fi compensata de stat, careavea atitea edificii de 1116:hat Ceva s-a facut.Pe cind Eforia spitalelor civile iii cladea palatulbailor si otelul Bulevard" se ridica in coasts, cir-muirea zidea, in fata gradinii pe care Bibescu o ca-ruise orasului pe locul de baltoace al Cismcgiului(sae Imprimeria statului, apoi Ministe-rul de Lucrari Publice (in stil romanesc cu coloane

317

25 RomAnia cum era /Anal la 1918, vol. I

Fintitiarului),

si

sisi,

.pe

mad.

tene). Era vorba de alte cadiri maxi, dar crizau =nor ani opri lucra'rde $i greseala pe carestatul a ficut-o la not numai $i continua a o faceatitea edificii grandioase, in loc sa fie grupate pealeile de Capetenie ale circulatiei, furs aruncate inunghiuri neprielnice, uncle abia daca le iareste

sau chiar bucuresteanul.

Lin alt primar, Pache Protopopescu, om cu celemai bune intentii, pentru care i s-a si ridicas o sta-tuie de bronz, cum n-o au un Eminescu, un Alecsan-dri, socoti ca un bulevard al nordului cere dupadinsul si un bulevard ai sudului. Acesta adus laindeplinire frumos si rapede. De la cradirea severs

linistifa a Universnatii -in care insa' senatul .imuzeul ghemuiesc salele Ae curs Intr-un singurcolt linia noii strade stralatu valmaisagul ma-halalelor, taln,d case in data, prera.cind dosuri infatade, lasind. geadini spircuite ye margenea trotoa-relor de basalt artificial. Aceasta stare era un provi-zorat, care trebuia inlocuit in eel mai sctirtBulevardul mergea spre Calea Mosilor, cu oborulei asa de cercetat, cu tirgul anual din tirnpul ye-rii care s-a dezvoitat in ultimii ani pins la unmare btu, ping la o expozi ;ie populari cu ma-halalele ei in ;esate de Iccuitori saraci, tarani lu-cr'atori de la fabricile din vecinatate_ Dar xegulamen-tul prevedea cladiri marl, scumpe, proprietarii ;ineaula preturi neauzite, si pins atunci se respecta co-cioaba for sa'lbateea, in loc de a o arunca la p'amintsi de a imprejmui locul gol, ca aiurea, ccr uluceinalte, ce s-ar fi operit de afise. Se zidi aici, infa ;a casei cu chink pe care o ofupa Ministerul de

un costisitor si baroc Minister de Domenii.

1 Senatul a fost mutat pe Bulevardul Elisabeta (1939) -(u. a.).

318

ca-latorul

fu

t

=;i

Razboi,

Ici_ i cold, chiva particulari strinsea 3n pustietatepalatele tor, arItind in. acele locuri ce ar putea safie acest bulevard. Uncle colturi zdrentoase furscura'tite, rotunjite, lasind sa se vada: mici strade la-terale placute. La intretLerea cu strada CoItei, undese vesniceste cea mai Ocatoas'a din primarii 3, iar,de cealalta parte, marele spital modern intinde fata-da-i dungatl un masiv grup de bronz piatra,,cu alegorii franceze greoaie, fu oezat intru arnin-tirea lui Ion Bratianu. In aka' pia rotunda,mai sus, se fa'cu loc unui Rosetti in jilt, pe cind oa treia cuprinde comemoratia in bronz a lui PacheProtopopescu insui. Dar, cu teat'a existenta aces-tor oaze, bulevardul raminea o glee de triumf prin-tre asute de tirgwor:

Intre acest, bulcvard si Dimbovifa se intinde ade-Varatul cartier de comert. Strada Coltei duce in largapiatai a Sfintului Gheorghe, cu o mare biseria in

Aceasta poate fi privity ca simburele Bucu-restilor ce vind. Insula zgomotoasa., cu marfuri atir-nate pe pareti sau expuse in vitrinele inaltelor ease,lipite, ca in apusul zgircit de spatiu, una de altaie steaba'tut`a" de trei lungi strade : strada Doamnei,strada Lipscatilor, uncle vindeau grecii si bulgariice-si aduceau marfa din Lipsca, de la vestitul iar-maroc ; strada Carol, cu piata Sfintului Anton, undese vind floriIe. In lat, se coboara spre Dimbovitastrada Selarilor si strada Baratiei. Iar In fund CaleaMosilor, Calea Callaxasilor, cu aceeasi infatisare desuburbie vieneza, merg spre mabalalele din margenc.Tot pe acolo e Calea Valca'resti, si stradele, ulicioa-rele vecine adapostesc, pe linea cafenelele, hale-le forde lucruri vechi, sinagogele tor, evreimea saraca, care

Darimatti de atunci, dar nu inlocuita. Un loc viran deschisbinevoitor prhirilor publicului se rasfata in locul ei (1916). E in-trebuintat pentru mici expozitii (1939) (n. a.).

319

si

[...]

mijloc:

se implastie din acest mare negot variat cu marun3twirl. In Orient, pins la Constantinopol nu mai eun bazar ca accsta.

In fata_cu acest Bucuresti e un altul, vechi, sdracmort. Inceputul orasului de astazi e cetatuia pe

care Mircea-voda o intemeic in secolul al XIV-leape locul uncle sint astazi Arhivele stattilui, desigurpentru a supraveghea ce se petrece in largul sestos ce merge ping la Duna:re. Celelalte, curti dom-nesti, dintre care cea din urma, a lui AlexandraIpsilanti, a dat temelii si fragmente de ziduri si pa-

ce se ridica astazi, al Arhivelor, dupa ceruinele din secolul al XVIII-lea adapostisera incde la crearea institutiei ramasitele documentare ale-trecutului, se vor fi urmat pe acelasi pamint, cumera obiceiul. In acest caz, biserica lui Mihai-vocava fi inlocuit o alta mai vechc, mergind ping latimpurile departatc ale intemeierii.

Acest vechi simbure al Bucurestilor se dezvoltaintii edtre sud. Alexandru-voda ridica in al XVI-leaveac Inc a o neida biscrica, pe un al doilea deal, aceabiserica ce primi, la restaurarea ci de ncpotul de fiual intemcietorului, numele de Radu-vodd", dupaacest .Radu Mihnea, un bun cresttn si un om cu apu-caturt mart. Apoi, in imprejurimi, domni ai ace:

veac cladura lupte si infipsera in "pamint martcruci de amintire. Pe dud orasul trecea Dimbovita,el inflorea ping deparre in lungul apei, aruncind totramuri noua de mahalale. Prin anii 1650, Constan-tin $erban cladi pe virful dealului celui mai inalt,dar celui mai dcpartar de riu, mitropolia, care putcafi socotita pe acca vreme ca o cladire frumoasa. Inultimul sfert al acestui sccol al $erban-voda, care, ca prigonit al domnici, cautase min-tuirea in coltul de vechi codru ce ramasese la Co-

320

bal-

latuluil

altiluiasi

XV11-1c1.

si

.

troceni, isi face mica, dar armonioasa manastire,socotita pe atunei ca o minune a artei, cura-Iituri de padure. El insusi, Ind moartea-1 sit-wiseinainte de vreme, si ai lui gasira odihna for aici.Cu. manastirea Cotrocenilor si cu mahalalekcanlor din capatul opus, vechiul Bucuresti t i alun-sese hotarele 1a. miazanoapte si miazazi. La rasarit,el n-a fost niciodata foarte intins, ci s-a pierdut hn-data in sesul s'arnanat cu casuce.

Vials s-a depsartat asazi de acest term a1 caruirost saman'a, oarecum, cu al Iasilor. Incepind de lacreatiunea lui Serban-voola Cantacuzino, soseauacare se ridica de la Dimbovita, despicind un terenmrastinos, pe care 1-au curacit aici canalele de scur-gere, are la dreapta intinderile cu boschete, straturi,sere si pavilioahe, vastul parc stlincific al GradiniiBotanice, cu inallarile si scufunclarile lui. De cea-lalta parte, se indesesc arborii batrini ai parculuiprinciar, cari duc la frumosul Castel nou, cu faiadaprimitoare. Pc linga el, biserica, dreasa in ultimcleluni, a Cantacuzinilor, spare ca o capera de curte,iar turnuf de intrare, pe care se amesteca sterna dom-neasca veche si cea noua, sta ca o curiozitate isto-rica: marunta, cruTata Inca. Caci in chiliile caluga-rilor si-a facut loc intii resedirrva princiara de varaa lui xroda Cuza st vocla Carol- [...]

in fara castelului e o mica gara, care-1 deservcste.Apoi mai_ in sus, soseaua desparte cazarmi $i stab;li-mente militare mai ales, cu care shit in legatura $icasele de locuit din mica mahala, Inaintea careia seopreste, linga linia tramvaiului electric.

Stiinta e vecina cu arta din palatul si parcul prin-ciar. Pe tin nou -bulevard, inca aproape gol de cKi-diri, care duce de la Dimbovita la poarta sudicaa parcului, ea a cradit Facultatea de Medicina, Ina-

321

igtr-o

taba-

riu,

intea darela se ridica acum statuia initiatorului in-vatamintdui medical roman, doctorul $iapoi pe mal se insira : Scoala de veterinarie, cu fa-tada luata dupk a Imprimeriei statului, marele Insti-tut bacteriologic, unit to Europa, al doctorului Babes,Institutul de chimie al doctorului Istrati. La doipasi de Facultatea noua, clgdirea mai veche, din vre-mea lui Cuza, a Azildui Elena Doamna, astaziscoala reala de fete si internat, desfasura fatada-isevers.

Intr-a doua linie yin acum cazarmile cazarmilelui Cuza, ce se vad de, la Dimbovita, pazind singu-ratece in cimpie, cazarmile noua din Dealul Spirii,

a.re se incheie jos cu zidurile Arsenalului armatei,dupa ce infatiseaza eleganta silueta a monumentuluide bronz pentru pompierii cazuti la 1848, luptind,fir stop si mai mult tntr -un nacaz, contra turcilorveniti ca suzerani prieteni.

De la acest cartier militar tnainte, porneste altul,care cuprinde mai mult ramasite istorice, dintrecare multe sint adaptate nevoilor vremii noua. Lingapalatul lui Ipsilanti, pe deal, stau acum Arhivelestatului, &dire- masiva, puternica si sigura, al cariicoperis de tigle rosii se vede de departe, de pe ma-lul celalalt. Biserica lui Mihai-vocla tai are Si astaiislujba in curtea Arhivelor,Biserica Doamnei Balasa,in minunata, ei grading, Spitalul Brincovenesc' au cainterminabil vecin Palatul Justitiei, in maretia ca-ruia lipseste numai masura. Prin singura stracial largaa Bucurestilor vechi, Calea Rahovei, se ajunge la ceamai mare biserica din Bucuresti, inaltul Sf. Spiridonal Ghiculestilor. Mitropolia lui Constantin Basara,be Inca mitropolia. noastra, pe atit de stralucitoare,pe cit de Era stralucire, se infatiseaza in afaea. 0cladire noua linga dinsa adaposteste Camera Depu-tatilor, si o alee de stilpi cu vulturi de stuc (nu de

322

:

Davila:

si

piatta% nici de marmura) duce, nu .atit la mitropo-cit la locul unde se face galagia care intovarl-

seste mtinca de toate zilele a statului. 1 Cealalfacoasts a dealului, pe unde nu yin tra'surile

si deputatilor 2 e, prin urmare, cu torul parasite,napustita de arbori, in cari se pierde micul paint me-tropolitan. Din vechea biserica a Radului-voca aseapat (re o reparatie Sara', socoteati, facuta", totusi,in vremea marilor, inVatatelor restaur'ari stiintifice,numai splendidul turn greoi, care ameninfa sa sedarime ; biserica insasi a lost nevrednic de prefa-cued', cine-o stie cu citiva ani in urma n-o mairecunoaste ast'azi ; vederea ei de la Dimbovita eascunsa printr-o mare cradire fa'zi stil, care e inter-natul Faculfatii de teologie. La doi pasi de acesteprefaceri regretabile, bisericuia din veacul alXVIII-lea a lui Bucur, in care multi au Vazut pepresupusul cioban ce ar fi intemeiat Bucurestii (nu-mele ins vine de la un. Bucur stra"niof de sat), sedaruie in imprejura'ri de parasite si murdarie orien-tale. Din pietate si din simy pentru frumos, vechiuloral merita o soart'a mai buns pentru monumeri-tele lui. 3

1 Vechile camarute umbroase, cu putina for solemnitate stingaciimprovizata, au fost darimate diunazi pentru a face loc unei enormedadiri de piatra care porneste tie jos din vale prin substructii derisipa pentru odihni frontul, somptuos si banal, n fate cu pa-retii elegantei Mitropolii vechi. inlauntru asfixia fizica e in pro-portie cu asfixia morals (1916) (n. a.).

2 Aici s-a largit impodobit, la 1932, aleea ce duce Ja Mitropo-lie si la Camera Deputatilor (1932). Palatul metropolitan a fostadaus, fare mult gust (1939) (n. a.).

3 0 reparatie a fost inceputa si lasata. In drum aid ca aiu-

rea (1916). A fost terminati. apoi de Comisiunea monumenteloristorice. Pentru tote vezi lucrarea recenta : N. Iorga, Istoria Bllett-reftilor, 1939 (n. a.).

323

si

miniattri-lot

1i

si

Acestia sint Tueurestii, mari ca intindere, ca popu-la/ie, ca silifili zilnice, ca bogie a edificiilor pa-blice $i a locuinIilor particulare privilegiate, ca rostpolitic si cultural, dar amestecind marimea for cumcschinaric la fiecare pas, si inca mai mulr culipsa de gust care e din partea stattilui,un adevaratsistem. Natura nu li-a dat nici o apa mare, niciadcvarate inallimi, nici imprejurimi in total fru-moase, caci uneori si prin sate de ;igani si bulgaritrebuie sa razbaci ca sa ajungi, in sesul patat deba4i 1 si paduri, la manastiri, care mai aproape arfi o fala (ca, pentru Iasi, xnanastirile din margenealui).

Si, pe linga acestea, norocul n-a dat inca orasu-lui un om care sa aiba totodata si gust, si puterede munca, si entuziasm, si ragaz, pentru a stirpilocurile virane, pentru a nimici cocioabelc, pentrua distrugc nccuricenia, pentru a restringe raza

a-1 completa in cuprinsul ei capabil de o bursaivealagospoclarie, a masca neajunsurile 4i a scoate la

insusirile, care exists, si a da astfel Romaniei o capi-tals de care sa poata fi mindra, cu total mindra.

2. PLUMBUITA. VACAREFTII

Soseaua Oolentinei, care duce la mosia rc a fosta lui Grigore Ghica, domnul de 11. .1 S22, ingropatchiar in biscrica de sat, se desface din soseaua Stefancel Mare,''cu fabricile ei puternice, uriasi de Cara-mida goals innegrita de fum. Aceastalalta sosea insanu-i samana. E un departat col; de Bucuresti, incare trccerca timpurilor a adus numai schimbari de

1 Azi curatite legate intre ele. (1939) (n. a.).

324

o

ora-$ului,

5i

tot midi. 1 e malul de lut pe care -1 tale drumul, sevad, cind mai sus, cind mai -jos, easute strimbe, sarace, pe care chiar cea mai harnica bidinea de gos-podina nu le poate indrepta, nici invespli. Toatesint foarte urite, dar uriciunea uneia nu e de acelasifel cu uriciunea celeilalte, ci fiecare se poate raudacu o nepotrivire, cu o lipsa, cu un cusur pe care nu-I,imparte cu nimeni. Aici nu se mai cradeste,mai earnasitile obosite ale trecutului, de sat oriental,pirotesc de caldura soarelui sau se posomorasc laploaie, ca niste galni bkrine, cu penele ckute.

Dar multime si zarva si miscare si lucru aces-tea sint de afuns. FemeLstau pe Omintul gol cosinddin degete si din limbs ; copiii se amesteea printoate ; simple rkboaie de tesut se invirt pe prispa",porcii guita cu furie impotriva unor dusrna,ni neva-zuti, sacagii mina la deal cai sfirsiti de zile, a ca'rorspinare ctolainoasa singers supt biciul salbatec, rotariincheie carute in mijlocul drumului, cini se ra'pa'dinviersunati asupra trasurilor, tigani bat fierul incolibe ; supt frunzare, in ptivalii cu Oretii de co-ceni uscati, mustarii vind ghiuden, uscat si rodul celnou, dulce si ametitor, al viilor.

La dreapta si la stinga, vederea alearga slobodpeste tapsane invalurate, pe care le acopere _deopo-triva noua catifea verde ras'arita din drnicia ploi-lor. Nu e un ses si nu sint dealuri : pare ea toateaceste case departate, aceste imprejmuiri de zid,aceste desisuri de copaci au fost anume desfasuratespre vedere, ca de mina unui copil ce se joaca.. Intrei parti se vad biserici : una, mare si noua aratiundo avea de gind un proprietar sa fads un oras devile care nu s-a putut injgheba ; dincolo de apa depirsau a-Colentinei, akatuit,a ieri-alalt5.ieri din si-voakle norilor, se vede de-o parte biserica din T2i,iar de alta Plumbuita.

325

De departe, pe muchea unei Inaltimi din cele matmodeste, se descopere un mare turn de clopotnitao bisericuti patrata cu coperemintul rosu cu unturnulet scund, ascuns ca o capusor fricos de broascatestoasa. De aproape se deosebeste infatisarea, va-dit noua, a turnului dp la poarta $i frumuseta, pu-terea zidului tmprejmuitor, care a crapat in zdrenteTosit de caramida, In timpuri, el alcatuia insa o pu-terr.. ca cetattue de aparare, cu stratele-i despartiteprin var tare, cu creasta-i acoperita, nu cu oale, cala Marotta, ci cu caramizi culcate piezis. Din casele

cladirile calugarilor greci s-au pastrat in trei col -turi mine. De la una se vede o camara sprijinitape stilpi rotunzi de caramida, cealalta instra un rindde alti stilpi frumosi, cari sprijina bolti deasupra be-ciurilor adinci. In fund, trapezaria e mai bine pas-trata : o tncheie un turnulet jos, acoperit cu tichie detigle.

Biserica foarte trentaroasa, se deosebestemult, in unele lucruri, de cladirile religioase obisnuitedin aceste parti. Pe fatada, ocnite se,..arcuiesc intredoua briie de triunghiuri scobite : doua ferestruici secrapa la dreapta- si la stinga usii impodobite cu unsistem simplu de ciubuce de piatra. Incolo, e o cla-dire oarecare, si aceasta vine din multele prefacerice a suferit biserica : din vechea zidire a lui Petru-voievod (Radu Paisie) n-a ramas ca ornamepte decitcutare urma de piatra pe care am mai semnalat-o ;de la reparatia lui Alexandru-voda Mircea se va fipastrat cadrul cu ciubuce al usii, de la innoirea luiMatei Basarab ocnitele si briiele de triunghiuri (care,amindoua, samana cu podoaba bisericii, de formamunteana, de la Cain), iar toate celelalte elementeyin de la reparatia facuta, in urma cutremuruldcelui mare, in cei dintii ani ai veacului al XIX-lea.

1 Fundamentale reparatii se fac azi (1939) (n. a.).

326

si

si

si

trei

insasi,

Inapoi, prin. .tnyalmaseala soselei cu cas-utele batrine. La. taierea soselei Stefan cel Mare, se vadchioscurile parasite ale Nlosil9r. Apoi Pbord insira

joase, din care davalesc asupra stradeidonite, lucruri de fier, caciulr, .sumane si salvari, inteancuri si movile. Dimbovita apareintinse ale -turnatoriei Lemaitre. De acum inainteCalea-Vacarestilor se tiraste spre bariera : tipurievreiesti se strecoara pe strada, pe cinci copii mur-dari alearga dupa trasura, strigind si ara.'tind cu de-getul ; o darimatura in mijlocul unei cur%i impova-rate cu tot ce se poate arunca de aidel de namenipoarta firma, romaneasca si evreiasca, de casa,rugaciune" si aratarea ca acolo locuieste un haham..0 bucata de vreme vin la rind case mai bune, undese salasluiesc, desigur, crestini. Apoi nu mai vezidecit circiume de cele mai proaste, pravalii parasite,maidane, case fara nici un fel de imprejmuire si co-pii lasati in voia lor.

Pe neasteptate, dupa o usoara coborire asa in-cit aceasta jalnia prelungire a Bucurestilor se poatecuprinde deodata cu o privire care zareste mai multverdele viu al arborilor ai zidurile albe ale ce-tatii puternice care e temnita Vacarestilor.

Poarta greoaie se deschide, si inaintezi prin marlcurb pustii, dincolo de zidurile carora se and co-mande sciate, pasii apasati ai trupei si, pe lingeraceasta, un necontenit urlet prelung, in care seamesteca strigatele si risetele culor cinci sute de in-,temnitati can se inchid in salile si chiliile for pen-tru odihna, pentru somnul dobitocesc, pentru gin-durile rele si muscaturile de cainta ale noptii.

In acest cadru de tiCalosie, pedeapsa si nenoro-cire totusi curat, orinduit, senin in cl'adiri, ca oscoala de fete rasare inalta biserica a lui Nicolae

327

de

Tina dadirile

Mavrocordat, earii fatada puternia iti cucerestesufletul.

Supt triunghiul de pi,?tra de sus; un rind de ocnitelungarete, tivit jos cu un briu impletit ; zece suptiricoloane inchid un luminos pridvor. Niciodata dinvremile lui Neagoe Basarab nu s-a cheltuit un astfelde material si atttca silinte pentru a impodobi o bi-serica : stilpii sint canelati, impodobiti la baza cuflori si incununati sus cu stralucite capitele corintice,alti stilpi corintici impodobesc fatada paraclisuluidin fund, facut de Constantin, fail lui Nicolae-voda,allii se wad ceva mai departe, -in fruntea unui cer-dac din cladirea incunjuratoare, ale carii chilii depace s-au prefacut in celule de blasta'm. Dar aceia carinu-si afla Pareche in tara si cari, pentru vremea cindau fost sapati, sint o minune, se afla in pronags,unde. ca h Cotroceni, ei sprijina arcuirea boltilorsi despart de naos : de. sus pins jos, numai otura inflorita, un briu de frumuseta imbielsugata,care se impleticelte urcind pe piatra greoaie. Usa, elucrata si ea dupa modelul celei de la Cotroceni, pecare o intrece insa ca bogavie si m'arime : altfel, situaceiasi lei, aceleasi flori, aceiasi serafimi in zbor ;sus de tot, deasupra pisaniei, coroana, pluteste pestesterna- indoita a vulturului si a zimbrului. Si fereslileau acelasi cadru de sculpmri. In planul de cladire,in felul zugra'velii care aid e pastrata aa cum afost la inceput si impune tot atit de mult, ca la Sla-tina, in Suceava se vede inriurirea bisericii carea slujit de indreptar. Insa, precum toate sint aid maimari si mai scumpe, nu un singur turn, ci patru : douaIn fata, doua mai in fund spre altar, se ridic5. deasu-pra cladirii, pentru care sint insa prea mici, daca nu_prea usoare.

Inhuntru si tot astfel in paraclis se v'adSupt coroane sau islice de blada =gra parinlii lui

323

sculp-

,a

N. icolae-voa, sotia, cei patru fii : Scarlat, Alexan-dru, Iancu, Constantin si nora ; ii acopar caftaneblanite de matasa sau catifea obisnuita gra florilede our ale vechilor brocarde venetiene. Ctitoruldoarme supt inalta placa.de marmura din dreapta,cu slovele spate si acoperite apoi cu un ctment rosu,care alcattnesc versuri eroice, in vechi.metre clasice,intru pomenirea dreptatii invataltuni voievoduluimort.

Trasura nu se intoarce prin ticaloasele casute desat; ci trece inainte prin intunerecul pazit de stelelimpezi. E o sosea cu totul pasnica, in care to afunzi,lasind in urma stralucirea electnca a imensei tem-nice. Abia cite o ca'suta cu lumina chioara, ratrat dec'ini, tiriitul clopotelului le la o biocleta militaryce luneea spre crag. In dreapta, zidurile moarte alemarelui cimitir Belu, unde oaspelii stau dedesupt gin-au nevoie de nici o lumina dupa ce au para'silsfinta lumina de soare a zilei. Apoi prin lunga akaneteca, cu inalti copaci negri, care pare ca plingoacum toate durerile ce a vazut trecind pe drumulmortilor spre stralucirea clara si zgomotul veselal Bucurestilor de sears,,,

3. PALATUL LUI VODA BIBESCUi

Domnia de Base ani a lui voda Bibescu, nesigursa,tulburata si, multe privinti, nehotarita piny astaziinaintea cercet5,torilor, a rasat in preajma Bucuresti-lor un mare palat neispravit, in mairetia planurilor

De curind arimat fdra autorizatia Comisiunii MonumentcforIstnrice (n. a.).

329

tn

1

yi

ca cara'pa'narea lui de astki, -se Ipoatevedea un simbol.

,Pentru ca,,sa ajungi la `dinsul, trebuie str"abatimarele vsalmasag de stralucitoare desertkkne a So-selei. Tiasura de drum se strecoara printre trisuriLede plimbare, smiltate cu toate colorile si toate scum:peturile lumii. Pe incetul, lunga alee printre copaciaba'trini se face -o sosea ca oricare, apropierea Bucu-restilor se simte numai prin cite un velocipedist canetrece cu gitul intros, zinga;nindu-si clopotelu4saaprinvreo linistrtsa ceata de nemvi, can se duc tacticos isa'acoare si la Natur".

Iata Baneasa. /ntr-acoace yin scolile care fac mar-suri de dumineca, scolile cele noun cu apuaturi

si mindrie in exercitiile gimnastice. Prin grin-gul acela se infunda din cind in cind domni ofensaticari yin sa"-si cerce pielea, caci slntem pe terenulclasic al -duelurilor prin care se &paste onoarea",

daca obraznicul $i ticallosul iese invingaltormai adauge un penaj la trufie.

Numele vine de la o vIcluVa de ban, v`icluya Brin-coveanului adeca, lui Grigore Brincoveanu, cred. Maide mult Inc a decit adapostirea ei la aceastidin margenea scaunului de domnie, Va'Arestii ar fistapinit aice peste iamint peste oameni, Intr -untimp cind ei nu erau despa'rtiti de dinsii. Bisericutacurata ce se vede inea aproape de drum, cl'adire bunde pe la sfirsitul veacului al XVII-lea, atunci cindIenachi Vaca'rescu cel dintii era o rud'a de aproapea lui Brincoveanu, care domnea, se pune in samator. Asa spune, dupa amintirile altor preo ;i, preotulde astazi, care slujeste pentru un sat mic si sIrac.Inscriptia nu se va fi pus poate niciodata ; acumanu se mai vede nici locul ei.

Linga biserica sint case pentru lucrul mosiei, oghefarie mare acoperita cu stuf ; se vede ca. stapintd

330

si in

sa

si

Inar

movie

si si

cgruia,

nu, locuieste aici $i ca orke-viata mare, mind/a, s-adus. Frumosul lac cu apele rasfr:ate /Ana departe nue incunjui-at ca 4n alte vremuri de inalta verdeavacopacilor_ batrini, cari-i dadeau farmec si poezie. Dejur imprejur, balarii pe care le sfarma Si le veste-jesc umbletele vagabonzilor de cari destui se inna-desc aici, din marele oral vecin, pentru ca sal se li-careasca in apele prafune.

Si in aceasta parasire murdara, in aceasta injosirepractica, un palat urias intinde doul rinduri largide car:a:raja strinsa, cu multe feresti mindre, Inca-drate in piatra lustruita, -care se deschide deasupranorilor si seninului. Ani de lucru ar fi trebuit aiceOda ce dadirea ar fi fost gata in toate amanunteleei $i s-ar fi aratat vrednica de a fi ceea ce o rneniseincepatorul ei : leaganul unei crnastii. Dar vintul re-volutiei europene a anului 1848 batu si aici, $i lu-crarile mesterilor se oprirsa pentru totdeauna. Caste-lid de trufie ramase increment mon, fara sa fiavut,o clips macar, viafa.

Din pivniTile adinci te ridica duhori grele ; unzarzavagiu4si ingrijeste de marfa lui ascunsa prin in-caperile for si un mare cine salbatec adulmeca dupabrana murdariilor.

4. COTROCENII. CIOROGIRLA

Cotrocenii, la cari ajungi dupa un scurt suis de laDimbovila, printre c1rciume joase ;arinesti micigospodaxii, e o m'51na"stire care nu s-a,vazut niciodata.

1 Acum inginerii romani, cari au ridicat deasupra apelor fru-moasa biserica de la Rebege§ti, a Cretulestilor, au fa'cut Bucure5ti-locr o cingatoare albastra de ape line (n. a.).

331

si

a

a

Era odinioara o nestimata ascuns'a in inima codrului,a codrului aceluia de arbori sup ;iri, de balta,intre cari $i -a gasit adapostul fugarul logolat Ser-ban Cantacuzino, care era sa fie poste min erban-voda cel nou al Tarii Itornanesti. Codrul,mergca pingin malul apei, intinzind in ea sfichitulle salciilor sale,el urea mai departe dealul si se rasfira larg In dreaptasi in stinga, imprastiind miasmele rnlastinilor tim-purile de calduri suflind adieri racoroase asupracimpiei incalzite. Fruntoasa cladire de mulfamita pecare erban o durase intr-o poiana, raminea suptstraja codrultri care octotise asa de bine si pe ctitorin ceasurilc de Mare primeidic. Drumc %ul cc va fitrecut pe poteci, aici ca la Ciolanu, fiat munceleleBuzaului, nici nu se xa fi gindit uncori ca-i sta asade aproape aapostul cel bun al calugarilor, in chi-liile primitoarc. Numai rind, la role patru_slujbedin fiecare_zi, undele de sunete porneau din turaulcu clopotelc la poarta, se simtea in deal si,in valeea, rugaciunea orinduita, munca gospodareasca in nu-mele lui Dumnezeu s-a salisluit in adincul codrului.Apoi sunetcle se rareau, slabeau din putere, si, laultima ION itur51 de clopot razleata, padurea se in-valuia din nou in vechea ei raina. Bucurestii se aflauInca departe, supt dealurile celelalte, al Spirii, alMitropolici, al lui Radu -voda si al lui Mihai -yoda ;-el nu trecuse inca Dimbovica, asa inch nu era pen-tru Cotroceni decit un oras vecin.

Vremurile noua revarsara marele oral in crcsterepeste granica de pace a manastirii. Citva timp ea

parca nienita sa iasa la iveala, ajtmgind insa numaiuna din multcle biscrici ale capitalei muntene, apoicapitala a. Rornaniei unite. Dar cel dintii dome tlupaUnire, Alexandru Ioan Cuza, ceru pentru odihnasa de vara citeva chilii calugarilor greci, pe cari-igoni indata, Si de aici, si din alte stapiniri ale lor,

332

inalti

inci

si

si

lar

pasalicuri adevarate pentru egujnenii straini. Cotro-cenii furs si supt Cuza, si supt principele Carol oresedinTa inaintc de toate. [...] Apoi, dupe un lungSir de ani, foul palat at principilor mostenitori seridica iute in prajma m'anastirii, care mucezea camuitata Oita la reparaTiile de datinazi. care i-au datmacar infaTisarea cuviincioasa, daca nu- stralucirea,viaTa, mindria din- veacurile Incheiate.

Astazi turnul de la poarta Tine pe pieptul sau marcaTarii,i ea se infAiseaza intii celor' ce patrund incurtea stapinita de pareTii cocheci ai patatului mo-dern, si numai dinauntru se vad cuvintele de tndemnpe care $erban-vocla le tndrepta Caere aceia ce ve-neau sa cerceteze manastirea lui : slovele au cazutpe alocurea si inTelesul vechilor invaTarninte se in-tuneca prin lipsuri. Biserica, pe timpurile ei odire falnica, pare sfioasa, cam =ilia-, fala de stra-lucirea mirene de linga dinsa.

Dar cine nu s-ar opri inaintea ei ar dovcdi puTingpricepere pentru frumusera simple si trainica a cla-dirilor din trecutul nostru. Cu adevarat, Serban-voda a inalTat aici v zidire maiastra.

Un pridvor luminos, usor, se razima pe sase stilpide piatra octogonali, sculptaTi la baza. In fund, usase deschide in mijlocul unui cadru Inca mai frumossapat, in flori ce pornesc de la leii de jos si se im-pleticesc bogat pina la aripile desfasurate sus ale he-ruvimilor de straja. PareTii laterali se infunda puTin,inainte de a se rotuuzi in absida : feresti marunte,cu frumoase rame de ciubuce taiate in piatra, ti stra-pung. Un turnuleT de zid incununa coperemtntul.

Inauntru, balTi se razima uncle pc altele ; doispre-zece stilpi sculptaTi inchid in pronaos un patrat mairestrins si despart acest pronaos de inaltul, limpe-

333

yield

cla-

delc naos, pepareTil caruia se vad Inca vechile zu-graveli ingrijite care slat macar din veacul a1XVIII-lea ; in fund, faca de sapituri aurite a cata-piteasmei e de o bogie neobisnuita. Inaintea eiatirna inca, dupa atitea pradaciuni pagine, candelelecele mari de argint care poara sterna Cantaarzmi-lor vulturul imparatesc cu cele doua capete. Mor-mintele au fost si die scormonite, descoperite si pin-garite in cursul vremilor fara putere si aparare, darmarile leszezi de marmura spate in flori impodo-bite si in stove dare arata inca locurile unde s-aucoborit in parnint trupurile lui Matei, lui lordachi,lui Raducanu Cantacuzino si ale altora dintre ai lor.$erban-vocla, ctitorul, se odihneste pe Inaltul posta-ment de supt candela nestinsa, acolo unde pome-neste marmura pecetluita cu pajur.ea imparatiei ra-saritului.

$oseaua care,, duce inainte strabate un adevaratoral : cazarmi, magazine de echipament, de-pozite de arme, ateliere, pirotehnia, mari cladiri bineingrijite si foarte tacute la acest ceas de dimineava,cu toata munca incordata ce fierbe dincolo de fe-restuicile inchise ; garduri de lernn vapsite Cu ncgru,gherete, sentinele care pazesc cu ochii in zari, bulgaricari dap tircoale cu covrigii si placintele for mur-dare.

Apoi satul Militari, intemeiat abia de citeva zecide ani casele, unele bunisoare, altele mai role, sintraspindite cam in toate partile. Pravalii mari cu mititei renumiti" si bauturi imbielsugate se atin ladrumul pe care-1 privesc lacom din feretile for cugratii. Caci drumul acesta e- bun, cu atitea cazarrniaproape, cu atitia muncitori pe cari ele-i aduna, cuatitia drumeli de zi si de seara. Necontenit tree ca-

334

militar

r

nice cu fel. de fel de fume, mai ales c'..artice cu pui,pe can Bucurestii ii cere pentru hrana boitrilor"sai.

Pluaia a facut sa rasara pretutindeni vesela iarba.noua. Ea e presarata ici si colo de mici lanuri demei cu frunza deasa, bogata, -de pilcuriie galbene aleporumburilor uscate. Copacii rasar singurateci sauin grupe, in pinze, acoperind fortificacii ale ace-luiasi Bucutesti, care nu se mai vede arum demult,dar se simte prin atitea din nevoile sale.,,1ntram in satul Ciorogirlei. Ca toate asezarile ca-

ranesti din imprejurimileBucurestilor, cl arata tainile ciganesti, casute pacatoase si citeva gospodarnmai bune, unde stapinul a ;esut o impletitura devergi in jurul curcii (pe care cei mai multi locuitono lass vraiste, cy toata calicia si mindria rasfacateciganeste in mijlocul drumului), iar nevasta a facutdin vapseli si din potrivirea lutului in forme ieftenesculpturi sau zugraveli in colon tan. Cele mai adeseaori, florile ce se desfasura pe pareti sint lucrate cugust, si fiecare mestera cauta sa dea alte podoabesi alte kgaturi.

Nianastirea o vezi numai chid ai ajuns la poarta.E o cladire din 1808, de doua ori prefacuta pinsarum. Mai lata decit lungs, avind cite doua rinduride strani, sprijinita pe stilpi de lemn cari o despartin trei, ea nu samana deloc cu tipicul si e simcitormai unit decit acelea care-1 urmeaza. Oarecare fru-museca se poate gasi numai in sapaturile stilpilor 5icatapiteasmei si mai ales in cadrul de verdeaca careincunjura biserica. In fund e, un mic cimitirpentru bucuresteni.

La Tutors, drumul dintre cazarrni e ca un bilci.Oltenii, caranii desfac in grabii -struguri si prune ;circiumele de pe margene sint pline de oaspe%i, cari

335

iarasi,

beau, maninca iute, se fr.aminta., vorbesc, pe cindalte .roiuri izvorasc .din toate portile atelierelor stfabricilor militare, st codane care au familie mergincetinel spre cash', rizind intre ele, si mai ales indreapta si in stinga. E ceasul de odihr, de invio:rare si de zgomot al amiezii, care libereaza o clipmultimile muncitoarc.

5. ItIOGO.NAIA BR1NCOVEAAULUI

Bucurestenii cunosc Mogosoaia, care e mai aproapede dinsii dectt alte locuri de primblare. Mergi prinaleia de morti saraci ai Caii, Grivita, care trece pelinga urita poarta funebra a cimitirului Sf. Vineri :mai totdeauna vet intimpina carul hid cu cununile,birjile ce schioapata pe caldarimul ra'u, femeile carepiing in tacere sau zbucnesc in chiote, pe cind pelaturile stradei stau fete de mahala cu cocuri inaltesi flori si bIrbicrii efteni cu sortul alb inainte ;oaspeti de circiuma cu ochii tulburi se uita nepa-sa'tori la privelistea durerilor. Florari, pietrari pen-tru morminte, buchete grele, ctuci albe cu slovcleaurite...

Un cimp intins, care,. cind se duc inaltele s'ama-naturi ale primverii, are inatisarea unui maidan.Mai depart; linia fortificatillor trece pe linga per-.delele de copaci deli cari o ascund : ca'z'armi se sapsin iamint, cupole, care ascund tunuri 0:the, isi in-calzesc linistit paTa'riile de tinichea rosie-stearsa, grupede castle albe, pasnice, cuprind soldati. Multi tigantfoarte curati, adeca foarte negri, pe cari caldura i-alustruit, i-a spoit. Cite un umbrar unde zdra'nia'nesc

336

cobzele si to zilele de serbitoara se vad p'irechi cu-prinse de briu.

0 linie de tramvai cu aburi duce la o bisericamare, nesfirsita, la un part frumos, la doua gradinide bere, unde servesc tigani foarte naturali" si undelumea venita pentru racoare se incalzeste in ser-bari populare", la care se zgiieste toata imprejurimeaoa.chesa, imbatata de muzici si de zgomot. Un glastiganesc ragusit trebuie sa to uiti ca sa vezi cae o femeie, si inca nici atunci nu esti sigur in-tinde silabcle idioatc ale unui cintec de lume" dinziva de asfazi, unui cintec de hamo-o-o-or". Pesoseaua praloasa7 stau brecuri deshamate, din cares-au coborit nemti cari cauta berea, indiferentimprejurarilc in-care se bea. Necontenit yin vagoa-nele greoaie, care inainteaza maiestos pina inainteatiganului... tigancei care cinta despre hamo-o-or".La dreapta, la stinga cite o vita goals, cu slugi ras-fatate pe nobilele terase, cu balarii in gradini. Citeo circiuma cu obloanele inchise si bancile mucezite.Cite o casa gospodareasca, dar fara gospodari. 0mare fabrics le bere, cu cosul malt. Toate acestease cheama Bucurestii-Noi si reprezinta proprietateaunui profesor de la upiversitate, de la Facultateade drept. Noroc bun, collega ! Berea d-tale e/buna.

Inca pe atita pins la Mogosoaia. Aici e un sat ade-varat, cu multi romani si destui tigani. Castile albe,neingradite ; circiuma, in care astazi, de Rusalii, zdu-paie hora, cu iisoara miscare de filfiire, in care steclesctoti fluturii si tremura toatc panglicile si florile, mis-care pe care, oricit ai vedea-o, tot ti se pare mai fru-moasa decit invirtirea ncfireasca a biirbatilor care infemcile in brate ca niste perini ; valtul oraselor. Un

337

de

mare pare, o lung Odure nobila", inchisa, astupaa,Urmasi ai lui voc15: Bibescu locuiesc in

aceasa insula aristocratiea, despre care geografii arputea spune numai cu greu ca este in comuna Podo-leni, in satul Mogosoaia, din judetul Ilfov al Roma-niei.

Ne oprim inaintea portii castelului 1, prin cra-pkurile ei putem zari cite o fereastti arcuitI, buckide ziduri un cerdac pe stilpi. 1mi pare ciudatgtndul ca aceasta craidire ar fi pornit cindva de laConstantin Basarab Brincoveanu, domn a toat5: Un-gro-Vlahia si cel mai darnic ziditor de biserici si ma"-

cel mai mare; bogtas domnesc ce-a fost vre-odata" prin aceste locuri, cel mai mare; inchinkor allui Dumnezert $i binefLkor al oamenilor de pemintul sau. Ce bucurie de oaspe ;i va fi fost in vre-muri pe aice...

Chiar ltnga inaltele ziduri care izoleaia castelul,intre nuci bkrini un belsug salbatec de buruieni,se vede o biserica', buti` biserica" smerit5:, dreptcredin-cioasa, din timpurile vechi. Un mare acoperis de sin-

se madie, ca in vechile Ecasuri bucovinene, duii"liniile zidirii, si din el rssare un turnulet de lemn. Ele pus la o parte, deasupra unei umflkuri a zidului,in stitkga pridvorului pe stilpi. E o orinduiati noua,care n-a prea fost urmat'a aiurea. Altarul e in cincimuchi, stranele nu se desfac in abside rotunde. Unbriu imparte p'a'retii in dou5. : jos sent pkrate ca nistecadre, sus linii de inflorittni se impleticesc originalIn forma" notA, ca vIrgutele prin care se imprejmuiescstraturile in vechea mea Moldova.

1 Azi cu gust reintregit de sotii George Valentin si Marta pi-bescu (1939) (n_a.).

338

lacatuita.

rosii,

nastiri,

pa-

$i

dila

si

Ting-ting, ting-ting face dopotelul din turnul delemn, tras de o mina, de copil, de tigainuq. In prid-vor e razimata o na'salie acoperita cu postav curat.Se aude ctnttndu -se vemica pomenire. u54-ajoas'a apare preotul in odajdii, paracliserul smolit,o femeie cu pomenile prinse intr-o legatura Si cltivafarani cari poarta: pe umeri in sicriul lui de lemn unbatrin cu caciula indesatI pe lin4tita fala de ceara%

Ting-ting, ting-ting...Nici jale, nici pripa, nici frica. Mogul merge inainte.

pe sus, cu ochii inchi4i supt caciula mare, cu guramuta supt mustata albs, suptire.

De ce a murit batrinul ?-A zkut trei zile murit... Ada i-a fost ra'sat

lui. E de bkrineta...Ting-ting, ting-ting... Dumnezeu sa te ierte, module!

Logofatul Constantin Brincoveanu a ispeavitaceasta' Tiserica in luna lui septembrie 1688, in dom-nia unchiului sa'u Serban Cantacuzino, cu citeva sa"p-tamini inainte de a fi domn el insup. Zugraveala s-afacut cincl ctitorul era acum Constantin-voda, Si inpronaos se vede el, voievodul, cu patru fii, doamnacu Base fete neam binecuvintat ca in vremea patriar-hilor. Se mai afra jiltul cu prag de piatr.a sapata, unclestateau sotii domnqti, incunjurati de bogata forodrasra.

Si acum ? Pketi smoliti de fum, strane de lemnprost, fere§ti de pe care au cazut pe alocurea cadrelede piatii tnflorita, icoane noua supt frumoasa cata-piteasma veche, un biet paracliser tigan, poporeni

Poate ea mini se va dkima lacasuf de pe pketeva cadea chipul domnului, romanului, mo§neagului deodinioar'a, care va muri astfel inca o data.

Dumnezeu s'a te ierte pc mania to moule !

339

qi-a

sa-earl. si

si

Si-116n

6. CERNICA

Spre Mosi, uncle totdcauna sint ramasite din ser-barea cea mare a lunii lui mai, cind bilciul se des-fasura si cheama la el lumea de pretutindeni. Stra-zile intortocheate, cu case vapsite ciudat, duc spre in-tinderile, acum goale, ale zgomotoasei petreceri popu-lare. Apoi mahalaua se desfasura mai departe, ping ceca se restringe la casutele ce margenesc soseaua. Totcuprinsul omenesc al micilor locuinte smerite s-a re-varsat astazi pe margenea drumului mare. De o partesi de alta a acestuia, mucezesc apele ploii din urma,si copii slabi, palizi, sari se uita sfiosi, cu ochi de boI-nayi, marturisesc si aice despre faptele rele ale ape-lor moarte.

Am trecut acum in stapinirea griului primavaratecsi a pasunilor ce aromesc, stropite cu florile galbencale lui april, care fac lacrimi de scare in mijlocul bo-gatiei vesnic not a pamintului. In fund se ridica norialbi, calatorind in bataia vinticclului suNire, racoros.

Intii rasar in cale doua manastiri de-o parte si dealta a drumului, Marcuta si Pantelimonul, cu naca-zurile si aiurarile lor.l.

Dincolo de oazele suferintii, incepc iarasi impara-tia sfintului bielsug al cimpului.

Pe o mica inaltime, frunzisul des al salciilor de ar-gint cuprinde ca pe o floare ziduri albe ce se razimapc un fond verdc-clar de paduri. Drumul coteste ; eltrece acum deasupra tufisurilor de papura infipte in-tro mocirla, din care se ivesc potirelc aurite ale nu-ferilor, aparate de noroiurile adinci. 0 poarta dc ma-nastirc, pazita de un ()mulct in zdrente, care, nepu-tindu-si scoate comanacul calugarcsc, face multe te-

I Vezi mai jos descrierea for (n. a.).

340

meneli si plecaciuni, bolborosind binecuvintari. Unpridvor de livada pustie se deschide acum. In stinga,lacul, strabatut de podete, se vadeste in Pete neregu-late, iar mai departe o biserica mai noua. Chiliile seafla tntr -o cladire aproape cu toad stricata si faranici o frumuseta ; arhondaricul e foarte saracacios,cu paretii goi st paturile de scinduri acoperite cu cit.0 pitarie veche are deasupra o biblioteca, de undecele mai bune carti si manuscripte au plecat la Aca-demie, unde cle pot fi intrebuintate. Case calugarestideosebite abia se vad prin drumurile inguste care ra-tacesc aici mai mutt decit la orice alta manastire,

stet oameni saraci, si in frumoasa biserica,inaltata de Cernica Stirbei, pe la anul 1600, dar ade-seori prefacuta, se vad aproape numai chipuri de fa-rani batrini, cu totul tndobitociti. Un calugar carunt,cu mersul prea sprintep al oamenilor cam ticniti, tineafar o mica pravalic`de lucrisoare de lemn sapat pecare si el lc-a cumparat de la Bucuresti : e un om in-vatat, spre care ceilalti se uita cu respect. Caci el afost la Atos pe o corabie care merge fara visle tot:bum-bum, bum-bum ! si c cit o casa ; la intrcbari,cl larnureste ca Cara noastra nu mai da embatic 1 tur-cilor si ca asa zic domnii cari vil \dc la Bucuresti caar fi neatirnata : cu toatc astca nu se poate sti bine.

Ce cimitir de minti moarte, dintre care uncle n-autrait niciodata ! Si totusi cimitirul a fost odata unloc de munca si de lumin6. Calugarii de la Ccrnicaspre lucrul cu gindul al calugarimii ; ei au scris si auau ifitrat in marea miscare paisiana de indreptaresprc lucrul cu gindul al calugarimii, ei au scris si autalmacit, imbogatind literatura noastra din veaculal XVIII-lea. Intre dinsii a trait Macarie gramaticul,care avea o mare faima de invatat si a indreptatit-o

1 Forma de arendare a unei propriet,10 pe termen lung sau bir(n. ed.).

341

Parintii

prin lucrari multe si felurite. Pina in veacul_ce s-ainchis abia daunazi, Cernica, pazind cu scumpatate omare biblioteca, a dat inca prinosul ei literaturii rozmanesti : aici petrecut ultimii ani dintr-o viataintrebuintata pentru a invata pe altii Naum Rtmni-.ceanu, cronicarul cel din urma al rarii Romanesti.

Aseazi, Cernica primeste morti din ora5ttl vecin,de luminile caruia nu se impartaseste deloc. Din josde biserica, e un lung $i incurcat cimitir, in bogatiaflorilor salbatece, ,supt seninatatea cerului .albastru,care inlatura orice gind de moarte, once semn dejale. Monumentele fara gust, fotografiile stersc, cu-nunile de margele negre 4i de flori decolorate, inscrip:tiile, stingace sau trufase, nu ating inima. Si to primblipe aceasta Tema care apasa deasupra celor ce au fostoameni cum te-ai primbla prin cine stie ce colt fericit,uitat de lume, al unei mari gradini salbatece. 1

7. IAIPREJURIMILE BUCUREWILOR

imprejurimile Bucurestilor n-au fost cercetate peatita pe cit se spune de ran de dinsele. Duminecabucurestenilor din popor i buighezie lumea buns"se incuie in casa sau strabate vulgul, in trasuri bo-gate se incheie pe strada, in gradini, la berariile deafara : Luther, Oppler2, prin crisme $i cafenele ; So-seaua cheama pins ttrziu noaptea, timpul ftunzelor,adeca al rkorii si tainei, -drumeti singurateci, paxechibucuroase de umbra aleilor si zgomotoase familii inhaine ce nu se poarta-n toate zilele. Herastraul a mu-rit aproape cu totul, Fi el adaposteste numai aventuri,

1 Astazi c tipografie si gimnaziu monahal (1939) (n. a.).2 Si ele mai parasite acum (1916) (n. a.).

342

in

ti -a

betii si, intimplator, sinucideri : mai auna'ziotr5:vile unei fabrici golisera iazul de pestii cariformau una din ieflenele atractii gastronomice alelocalitsatii3,

Aiurea nu sc merge. Manastirile, care erau, in altetimpuri, si tinte de primblare pentru butte si caleste,au acum alti locuitori decit ealuearii, si portile for sedeschid nenorocirii omenesti de tot felul, iar nu do-rintii vesele de a pierde citeva ceasuri supt albastru,nn mijlocul verdetii. La Nracaretii lui Nicolae-voda.Mavrocordat, o minune de area in vremea ei, sinthotii la Marcuta nebunii, la Pantelimonul lui Grigorcal Ghica, un simulacru de castel vechi apuseaninaltat in acest rasarit pe la jundatatea veacului alXVIII-lea, sint incurabilii. Hotii au stat mai demultsi in frumosul ostrov din lac, in care vreun domn dela inceputul secolului al XV-lea a inaltat juvaierul demanastire al Snagovului si, in urma facatorilor derele, indreptati spre alte temniti, ruina si-a intinsmrejele de radacirn salbatece ploaia a curs, pingla reparatia de daunsa'zi, prin sparturile mortale aleacoperisurilor prabusite. Cernica Stirbeilor, veche depatru sage de ani si ea inca o manastire in balta",cu toate ca aici iazul, ravalit de rogoz, g gra frumu-seta celui de la Snagov s-a fa'cut un cimitir, pen,tru inarti clerici si pentru familii care iubesc pompacavourilor, dar nu pot cheltui mult. Ramin Calaru-sanii, cam dosit4 si ma'nastirile de maici : Pasarea,

unde putinii oaspcti sint cele mai deseoritot ask de sceptici in materie de cuviinfa ca $i inmaterie de religie.

Dar aceasta regiune seasa, in care se opresc apeleriurilor de care nu mai simte nevoie Dunarca apro-piata, nu e nici monotona, nici fara caracter po-ezie. Vara, §oselele si drumurile serpuiesc prin lanuri

1 Opera de refacere s-a intins si aid (1939) (n.

343

II -lea

batai si

;

si

4.

n-iinoase inalte pa'suni, $i pe de se strecoara, in ratade viata putermea a marelui oral, trasuri, cara si ca-ruti, dintre care uncle, inc'arcate_ cu scinduri si lemnelucrate, se coboar'i tocmai de la muntc, gasind mailesnicioasa aceasta cale ieften51. ljadurici rasar dintoate partite, crulate de civilizatia care n-ar trebui ,ase atingaruci de acurn tnainte de acesti arbori fru-mosi $1 bineackori, ale ca'ror frunze, Oturite an dean in mlaginsa, au f.ctit pamint bun de hrana $i Instare -4 tie sate si orase. Sate lc sint doe $i mari.

Niciodata Insa aceste imprejurimi ale Bucurestilornu sint mai frumoase decit in delicateta trist'a" a zi-lelor de toamna. Tufisurilc, balariile nu mai ascundvederea cu verdele for prea exclusiv in sta.pinire. Sevad locuintile risipite, turmele rata'citoare prin aurul$ters al ima$clor moarte, care-I pa'tcaza", ici si solo,de un verde indraznet, vioi, o buruiana mai indarat-nica sau un colt de rip4 ferit de ar$ita si de vesteii-rea pasilor. Ltnga miristi, ltnga porumbi$tile prcsa-rate de cioturilc frinte ale strujenilor, aratura noua,virata de m'artintele ploi dese, arunca virfuri fragedede verdeata din samsaina'turile anului ce va Si vie. Iarpadurilc cu brats negre sau inasurate Inca in stralu-cite zdrente ruginii, galbenc, cuprinse de friguliernii ce se apropie, par ail se apara prin negurile incare se inflisura.

8. ilf/TRCUTA. PAATELIAIOACL. P,IS.11ZE4

Parctita se af15; tocmai in fundul aleilor 5t curtilorinchise ale casei de nebuni. Cum vii de la Bucure,ti,Ili se inEitiseaza aritnalturile de rugin'" ale zidurilor$i virfurile turnurilor fa'ra" frumusefi.

344

si

-pc

rosii,

Ping bisericuta de caramida strabati insa cuo jale care nu to poate impiedeca totusi de a rideuneori, asa de ciudate sint uncle vorbe, asa de neas-teptate anumite miscari multimea totdeauna

si mai pima, de noutate, de originalitate, decitonce alts adunatura de oameni, a ncbunilor.OaspetiLMa.rcutei, bolnavii", cum spun gardienii,cari arata oameni blinzi $i numai printrista haina pe care- o poarta ; incolo, fiecare se &par-teaza in alt fel de omul care traiestc in tovarasie li-bera cu semenii s5.i. 0 invatatoare tupaie ca o vrabie,mladiindu-se pe solduri ; un yfiter palid comenteazacu glas puternic si rar despre razboiul ruso-japonez pe care k culege din gazeta deschisa in bataiavintului : e mindru, pare ca ar fi -lost si el pe acolo.Chipuri pasnice, umile, zgribulite, fricoase tree 5op-tinclu-ti ca au nevoie, o nectpcirat'ii nevoie de cincibani : ba until cere dou2izeciii cinci (mai putin, nu).Un biet,baliat merge linga parintii lui batrini, girbo-viti de vrista 4i de nenorocirea lor, cari impart citeun gologan fiecarui tovaias de boala al copilului for(ofitcrul refuza, ridicindu-se elegant : Sarut mina,doamnal ; eu primesc bani de acasa"). Un flacau cares-a smintit fiindca i s-a ccrut de ai lui sa Invete maimult decit 11 taie capul subred, merge neobosit, c5u-tind cu ochii lui aprin.i de minie pe acela care 1-anenorocit. Cc falnic trcce ungurul care e incredintatca traieste in India si ca vineaza lei si tigri : el in-frunti in treacat pe supraveghetor pcntru ca obis-nuiestc a fierbe oamenii (el insa ntl va lasa, o, nu !).Un om cult, tin scriitor se uita indobitociti,intreaba undo se afla: regele regina $i se plinge cain vacan %a aceasta n-a putut merge nicairi. De pesteun zid rasuna cintecul de o patima strasnica, salbatic,-ascutit, care pare desprins cu silinti uriase dintr-unghlej singerat, al unei femei care sc intoarce necon-

345

14

linistita

milosi, samana

stirilc

ctochiisi

nu-

tenit asupra -sir de sunete, Iar o bkrin'S, din-tr-o familie de mosieri, sta intr-un colt, adincifi ingtnduri negre ; apoi se ceart5., batjocureste, se face alovi, a arunca pietre-; se ridica in sfirsit ca o fiarIce sta sa" se rapacl'a, si peste o clips joac51 zimbind can-canul inaintea of4erului, care o priveste despretuitor;Inca o clips si paru-i, despletit in .suvite albe, fluturaintr-o curte intre nebuni ce fug- speriatt, pe cind pum-nii ei strinsi bat pieptul ei galben dczgolit.

Abia se deschide pearta din zidul inalt de c5A-midi tare, $i ajungi in curtea bisericii. Cladirea eveche, fiind acut'al intir to citiva ani inamte de MihaiViteazul, din evlavia acelui logofk Dan, in casa ed-ruia au fost ucisi, la'1594, turcii din Bucuresti, deckre °stile rizbunkoare ale voievodului r5.scoalei. Peatunci ea

luiluiluinumai rnanastirea logofkului Dan ; in

vremea Brincoveanu, la vreo suta de ani de la in-temeiere, a_ coboritoare a ctitorului, fata arrnasuluiMarcu (sau MIrcufa), Visana, a cheltuit pentru in-noirea zidirii. Dar, dad, de atunci yin cele dousa' rin-duri de ocnite, stilpusorii rotunzi de cklmia cariintra in aptura for si tot planul cu abside octoge-nale, pridvorul cu doi stilpi, zugrkreala, intlia do-potnita% cadrele frumos sculptate ale usilor si feres-tilor pornesc de la alts innoire, supt Grigore MateiGhica, un mare ziditor de dadiri sfinte, ctitorul Fru-moasei al Pantelimonului, linga cele doug capitale.Chipul domnului, al doamnei Zoita, ale celor cinc-i-copii se v5icl lalcute in biseric, la dreapta, de un foartebun mester, .care a dat o infkisare dulce fetelor cu-minti ale beizadelelor. Peste vreo patruzeci de ani,Alexandru Ipsilanti, alt domn bun din vremurile rele,inalfal 4i mai sus turnul dura zidul din lkIntru, pa-ralel cu zidul de imprejmuire, pentru aceasta 0-retele din stinga al bisericii poarta chipul lui $i aldoamnei Ecaterina. Din timpuri mai noual vine ten-

346

actluiasi

si

si

era

4i

cuiala groasl, spoiala trandafirie care s-a asternutpester vechea earamic15., precum turnuletul de lemnde pe.coperis. Iar -din vremea noastra este ruina carejupoaie si =me acuma toate.

,,Pantelintonul a fost totdeauna o cladire de gospo-darie buns, de milostivi alinare a. suferintilor ; sfin-tul tutelar, harnicul si bltndul daftor rara de arginti,a ocrotit bine zidirile ce i s-au inchinat de un domnevlavios.

Odata fusese aici numai o umflatura a pa'mintuluidin marele ses &altos Cu drumuri mocirloase sau pri-fuite. Grigore Matei Ghica facu sa se iveasea toatafrumuseta de asta'zi, ca printr-o naprasnica minune.

De h el vine parcul ca o pkurice, care urea dea-lul, str'abatut de aid si de caeari, de drum pentru tra:-suri si sa'ma'nat cu foisoare vechi si noua, cu semneamintitoare si cruci. Deasupra, oglindindu-se in heles-teul care nu lipseste mai de la nici una din manasti-rile tinut, zidurile de vechi castel, multe,inalte, impun5Itoare, in care e asezat astki tutu! dincele mai curate, mai luxoase spitale din milostivaRomanie. Treci printr-un mare turn inalt si impodo-

gustul, cam fistichiu, al veacului al XVIII-lea,si acum vezi biserica. Reparatiile nu-i vor fi schim-bat mult intiia infatisare, care e foarte simpler : pa-reti putin inalti, cari se taie in unghiuri drepte. Fru-museta o Osesti tns i, pe de o parte, in minunatulpridvor boltit in toate partile, printre stilpri suptincu capitele sa'pate, lasind lumina sa bata asupra stra-lucitei usi de piatea, frumos lucrat'a, care nu-si arepairechea. Usa de lemn sculptat, cu bourul Moldovei sivulturfil implratesc, e vrednica de acest cadru. Ina.un-tru, doua morminte domnesti pironesc luarea-aminte :

p lespede de marmura impodobita% pe un inalt pos-tament, cuprinde laudele in stihuri ale lui GrigoreGhica, ale eirui ra'masite se odihnesC aici, impreuna

347

si

acestui

bit, in

cu ale doamnei lui, Zoita, moara nou ani dupembitul" ei sot. Jar un tirma al lui, Alexandru-vog,domrlul de pe vremea Regulamentului Organic, cai-macamuL dinaintea Unirii, e astrucatin fata, in sicriulrazimat pe vulturi cu aripile desfawrate, deasupra-caruia sta, ca pecete, coroana, i mantia domneasca'cade in faldurii grei ai marmurei de Carrara.

De la Cernica o- large Hosea (§oseaua BrMei), prin-tre arsaturi proaspete §i paji§ti pe care ploile de o sap7tamin," intreaga au trezit, dupa seceta indelungata,"un verde nou, tinr §i vesel ca acela din april ce se

-treze5te. In zarea vinata se zaresc copaciApoi alts sosea, mai ingustI, se desface la maici",

adeei: spre m'an'astirea Paserea. In curind, e§ti prinsde pa'dure, fnalta, deasa, cu trunchiurile tinere strtnseunul linga altul, ca trestiile baltilor. La capa't, un sa"-tulet cu casele foarte pacatoase, strimbe, joase, goale ;o cri§ma" unde benchetuiesc n4te ea;r5u5i foarte dirji,pe cari-i ageapta care cu scinduri. Apoi manastirease vede rasarind din padurea noua, cu turnurile ei

verzi, allAstrii-sure.E o zidire de tot noug, intemeiata de evlavioi alu-

g'an de la Cernica, in zilele de strgucire ale rnariim'La'stiri'vecine._ Nu e nimic frurrios in stil, dar cu-_prinsul e larg supt boltirile inalte, icoane straluci-toare de argiit nou, s'ama'nate cu pietre scumpe, seva'd in toate paryile. Un cirnitir curat cuprinde citevamonumente costisitoare ale mortilor bogati adtii dinBucuren, de- unde vine, zilnic aproape, atita lamepentru a petrece cu mai multa sau mai putina cuviintI

ceea ce maicile arata ea: nu pot tmpiedeca, aka fiinddatina.

Ce intors de stralucia tain4 ! Soarele a 6.'zut pesterhotarele zarii, asind in unna capetele mantiei salede trandafiri, viorele §i our §ters, care atirnN, Inca

348

razleti.

si

mult1 vreme in Va'zduhul umezit de ploi si mkurat dLvintul furtunos. Arkurile sint negre ca miezul noptii,si imasurile de un verde untdelcmniu se intuneea trcp-tat, cu drume;i ca umbrele, cu tuyme ce trec tacute,misari line ca ale spicelor supt adiere. Crengile ar-borilor taie cerul cu aspre dungi cernite.

Si, pe soseaua care nu se linisteste, trec spre Bucu-resti olteni cu cosurilc pline de struguri, baietani obo-siti, mosnegi ce pipaie calea cu toiegele, ca'rute demacelari care duc porci zvirliti pc scinduri si vite alecaror gituri atirna, harabale cu vijci, vclocipedisticari se opresc la restaurantele cu cite dotia rinduridin margenea soselei, tr5suri de piata" intorcindu-sqgrabit, cu oarecare frica, printre toati aceasta multitnede tigani, de sirbi (adeca bulgari) si de oraseni raunafavitt. Frumoasele sate cu copereminte rosii nu semai deosebesc, dar Pantelirnonul negru e Mans debriuHuminilor electrice. Mai departe, prin drumulfara felinare al soselei, prin stradele bune 4i celeprin ncsfirsita piata a Oborului, cu ra"msasitile de paieale ultimului ttrg si scheletele de chioscuri ale Mosi-lor, ajungi to Bucumtii de lufnina si zgomot al an-trului european.

9. UN ADAPOST DE DO % ;. \'

Pe cine nu-1 vei auzi vorbind cu despret de impre-jurimile- Bucurestilor, care ar fi lipsite de felurime,de noutate, de poezie, de orice frumuseta' ! Si toti carizic asa, nu le cunosc ara indoiala. Ca;ci altfel n-arspune, n-ar putea s'a' spuie asa. Atita bogie a pg-mintului darnic trebuie sal fie si frumoas5, 4i nu inziidar in toate colturile sint raspindite aici unde

349

27 Romania cum era pima la 1918, vol. I

. P. 1SCA \11

rale,

au calcat prieteni si dusmani, unde s-au inclestat luptemari mici, unde s-au strecurat zilnic pompa, munca

nenorocirea amintirile istorice. Chiar dace ri-arfi nimic alta, pretutindcni ne-ar intov'Srasi amintirileacestea, celc de bucurie $i cele, cu mult mai multe,care slat duioase.

0 invitatie a lui Nicolae Filipescu m-a gum sadescopa'r, pentru mine $i pentru tine obisnuieste sama ceteasca, un nou capat de drum pentru cci cevreau sa caTa"toreasca in jurul Bucurestilor : Pascanii.

Intr-acolo duce un drum paralel cu soseaua, carese gaseste la stinga. Abia ai iesit din amestecul hid almahalalelor marelui oral neorinduit $i nerUgsginit, sio darima"tur5, de veche biserica se iveste, frumoasa gicu total osindita, dintre straturilc $i jgbia-burile unui zarzavagiu. Un turn cu ferestiletete, sprincenatc, un singur turn, c'alci altul care erainaintea lui a eazut. 0 clUire in truce, Cu br4u si cufiride, care se mintuie sus cu inflorituri colturate.Strane si altar in unghiuri. Din arcul rupt al pridvo-rului privirea se cufunda printre alte arce ca acestet,oprindu-se numai in ztigravelile ce mijesc Inc/ in fun-.dul altarului. Frumoase ingrijite chipuri de sfinti, cuinscriptii romanesti, din veacul al XVII-lea, cam depe timpul Brincoveanului. Se mai va'cl patru ctitori,dintre cari doi cu islice boieresti. Cr5.0turi adinciprevestesc ruina, fire de buruian5, se clatina sus invirful turnului descoperit. Lovituri dtpietre au nimi-cit fetele Intemeietorilor.

Aici se zice : la Floreasca". Odat'al era desigur unsat, ai eirui locuitori s-au ridicat cu timpul mai sus,spre Bucuresti, la'sindu-$i in urna march $i biserica,menita sa moaa si ea. Acura lumea stie de Floreasca"pentru frumosul lac larg, pe care tremursi ostroavede musita" stropite cu flori kalbene de nufa'r, pe dudpescarii tarani isi Infig prajinile voloacelor §i cu-

350

parasita,

sisi

5i

si

treiera, in luntri usoare, pe urma jiganiilor de ape.0 gradinuta: de baTarii, cu scaune schioape, yi o biatgtaraba de circiuma" saraca se lands cu pestii vii" yiracii ce pot da oaspetilor veniti din Bucureytii aya deApropiati. Cu apa tntinsa inainte, cu mirosul nufa-rului in floare, cu deparfarile verzi ale Colintinei,e un loc potrivit pentru facatorii de chefuri ieftene,cari au cetit yi carti despre frumusetile naturii. Po-duri de lemn tree peste ripele umede, pe care le miluiesc ploile. In stinga, o mare cladire de caramida,royie, e fabrica de glucoza a unor belgieni. Glucozayi zarzavatul, mai must decit doritorii saraci ai , pes-tilor vii", au mtncat biserica.

-Uriase grille, in care se pierde omul, un ocean despice grele, din care copacii zarilor rasar tnjumata-titi o nesfirsita girbovire verde a lanurilor. Ce biel-sug de binecuvintare ! Familii razlete sau cete intregiin vesminte albe, ca o departata samanare de flori,prayesc rabdatori porumbul, care-si rasfata cele dintiifrunze lungi yi fragedc. Dcmult s-au dus cele dintiiflori ale primaverii si ra'mine in locul lor, invinga-toare, boamba ghimpoasa a spinului, stropita cu opat' de singe, supt frunzcle marl cu tepuye ; sfioaseflori de musatel se string in manunchiuri bogate.

De la oras yin mitocani cu docare, mosuleti cu fa-vorite sure, caruti supt covergile carora se scutura unintreg neam de oameni ; pilcuri de tigani. La Bucurestisint Mosii, si ce de oale, si ulcioare, si ulcele, yi clonite,in mini, in spate, sus in ca'rtH, se duc spre satelesesului !

Mai departe, numai car incete se ttrasc in aryita,cu tarani adormiti. Copilandri srnoliti pazesc negrerinduri de bivoli ra'pa'nosi si spurcati de tins. 0 sarnadintre uritele dobitoace zac intr-un baltoc, uncle sebucura" in voie, ca pa'sarile intr-un cuib sau politicia-nii intr-o comisie budgetara.

35127*

Uncle se vcde in fund acea cununa de arbori ptcet-luita pe albastru, e Pascanii.

Un sat undeva, din care nu intimpini dccit oprimarie. Biserica, dreasa daunazi, cu podoabe delemn si zugraveli catolice, de pictori" din zilelenoastrc, n-are nici o insemnatate. De la voda Alexan-dru Ghica, domn de la 1834 la 1841 si caimacaminaintca Unirii, i-a ramas numai o Evanghelie cuicoanc de smalt, lucru ruscsc.

Alcia cea frumoasa, in fundul careia sc vcde casainalta, alba, palatul", a facut-o acclasi domn-csc lo-cuitor de acum cincizcci de ani. Copacii batrini,siau ca o garda veche" a dornnului lor. In fund tot ela pus sa se tale prig padurca nccercetata lungi alci,_cuvederi minunate, cu scoborisuri si ascunzatori o stra-lucire de parc princiar ! Un lac ride in lumina, si pe ar-gintul lui miscat de un tremur vesnic trcce o luntre cuvislcle domoale, minate dc un taran tinar.

Casa a primit mari si scumpe impodobiri, pina si inlunilc din urma. Dar in durarea ci harnica, in aidul eica pcntru vecic, ca si in luxul ales, ca o amintire dinclegantul veac al XVIII-lca, se vcdc intiparirea fiintiiacelui cc a cladit-o. Pretutindcni el e pomcnit, inchipuri, lucruri si scrisc. Colo, deasupra usii biurou-lui, se vad portr,!tele in acvarela ale Ghiculcstilor dinaceasta ramttra : sus, banal Dumitrachi baitrinul sifratele sau, Grigorc Alexandru-voda, pe care 1-a in-junghiat la Iasi trimesul sultanului. Apoi trei frati inislice, cu barba roscata, foarte inalbita la doi dintrcdinsii ; cel din mijloc are fund alb la islic si a fortdomn, va sa zica. Sint : Grigorc Dimitrie-voda de la1822, om bun, ocrotitor, pasnic si cu multa evlavie, sifratii sal, Scarlat si gencralul Constantin, mort in Ar-deal. Acura in alt rind vine an pm frumos, distins,cu ochii foartc mari, ncgri, mustala rasucita cu o

352

inalii,

4trenga'ric de vesnic tirar, cu alba fa0.' prelunga,intre si tupeul romantic. Ace la e insusi

venicul st4in al casei, oricine ar veni in urmalui. Linga' dinsul, sp5tarul Constantin, si el in uniformamoderda, ruseasc'al, foarte stralucitoare de autirii sidecoratii, §i, in frac civil, alt frate, Mihai, care a fost,arheolog, numismat si a avut de fiica pe frumoasascriitoare Dora d'Istria, scriitoare de ginduri, si nu depoezie. Se mai va'd dou'a fetnei, doua surori, in ro-chii, de modal

dincoace si dincolo apar in portretc mari banulb5.trin si cci trei frati mai tineri, cu uniforme si frac.Ceasornicul accla do cristal de roc intre doua sfes-nice din acciasi materic 'impede arata prin invirti-turs ncobisnuita a stilpilor grosi si prin semiluncleaurite din virf ca" e un dar al pacrisahului. Supt el eintins'a stiqlucitoarea sabie, care nu s-a luptatoda4i si n-avea voie se luptz. La masa aceca scriain timpuri mania sa, si in saltarele ci se amestecauviedonicIti rapoarte pregatite si seri-sori de dragoste in frantuzcste caci frumosul domnPara doamna a iubit ping tirziu. Inca un dar turcesc,lighianul cu ibric de cristal si aur, colo. Cusaturi cuvulturul - muntean, cu crucea In gura si cu cununadomneasa pe cap, fel de fcl de lucruri de masa, cumnu se mai fac as6.'zi. In aceste dou'al oclaq largia lu-mincase, care slut un'muzeu locuit, sc va'd chipuri re-gale si impqinItesti, criruite de accia chiar pe cari-iinfatiseazI. Ba iata si un tablou turcesc, lucre nou pela 1830 : sultanul Mahmud, foarte caraghios, stin-gaci si tlircat, trece fudul 13e dinaintea nizamilorcrcati In load ienicerilor ma'cela"riti, si co cuminte esirul acestor ostasi europeni, cari-si arata insusirea forde cit ilizatie stand ca niste scobitori irlaintea papuyii

calare pe un cal de lemn !

353

mica,cirliontii

pion!,

uitata.

nici-

ofisuri

sag,

imparatesti,

sta"-

Si

sa

Bibliotecile aduna cele mai bune carti francezesice, multe opere donate, scrieri rom'inesti de ale

pecetluite cu sterna pe care o tin doidata to duci in cutare Sopron, vei gasi, intre

rnulta lemnarie veche. 5i fierarie rugmita, marea ca-rata de gala, cu rotile uriase, hamurile batute cu sternaanrita, aurarii sculptate deasupra, cu tmbracaminte dernatasa rosie tesuta ru coroane si initiale. Astazi insaasa de sfarmata, crapata, stearsa, uitata ca si cumn-ar mai fi fost vremea alaiurifor de altadata, dudacel om suptiratec si mlackos, cu ochii maxi adinci,parul negru buclat si mustata de cavaler, era domnultarii : Io Alexandru Diniitrie Ghica voievod sidown" !

uite parca-1 vad prin cararea ce se furiseaza in-tre vechii arbori cari-1 cunosc si-1 ascund de altii, carin-au grija mortilor. A lasat casa plina de oaspeti,caror aurarii si pietre scumpe sticlesc la lumina,poli-candrelor grele, sr a plecat in umbra. Ce mareata pri-veliste de noapte, ce stralucita desfasurare de alei, cemaretie a lacului, ce dulce rasunet de muzica ; osta-sii miliciei priest apasat de jur imprejurul resedintii.Alexandru-voda, se simte mindru, vesel, tinar : edomn !

Dar deodata un gind it intunec, brazdind fru-moasa frunte inalta, alba : e gindul cutaruia careacum in salon acolo, mai incunjtuat decit dinsul, maimagulit, mai curtenit de toti, si care e excelenta saconsulul Rusiei. Si, ajungind la capatul aleii, domnulpriveste asupra lacului intins in departarea neagra

ca viitorul lui, ca viitorul nostru... Mazilie, bat-jocura, robie.. Va fi o dimineata macar pentru aceastatara, data nu pentru domnul ei imbatrinit ?

inainte de a merge sa doarma in mormintulimens de marmura la Pantelimon, el a vazut area zi,

354

ftirneului, lei.

5i

ale

e

Si,

cla

Si

carul funebru 1-a dus prin stradele BucurestilotRomaniei unite supt alt Alexandru-vocra, Cuza.Poate insa a el ar fi cloth : supt dinsul...

PLUAIBUILI. CALARU5A1\11. TIGANE5711

Bucurestii se mintuie prin drumuri bune Imre caserele. Sint mahalalele-svele, care inslra locuinti sa-race,.sprijinite strimb in stilpi bojdeuce cese chtorcoseaza la soare prin ferestuici turburi, caniste pisici batrine. Astfel e si soseaua Colintinei.

Ea alearg'a drept inainte, taind un ses cu modilcide movile, asupra earuia april a zvtrlit acum manna -ide rege tink, numai in catifea verde si.in flori albe.Apoi siragul de easute alckuit tot mai rar, pins cesingura dunga cenusre a drumului desparte nemarge-nirea cimpiei invalurate.

In stinga se vad acum doua grupe de arboricladiri in jurul a doua biserici. Biserica dintti e veche$i o imprejmuieste un zid de ca'ramid'a" ce se risi:pestc pe incetul. E Plumbuita, care insir5: Inca toataImprejmuirea de acum trei sute de ani, pe cind bise-rica, pastrind la jecul domnesc r5m1site in piatti, -dela inceputul veacului al XVI-lea, stele cu multe ra-muri, lei 61 pati grosolan, se acopere .cu zdrencele uneireparatn ieftine. Aka, de o parte si de alta a soselei,pamintul e mai frimintat decit aiurea. El pare fa-cut pentru ascunzatori viclene, pentru rapeziripLtuite - asupra dusmanului. cu adevirat o lupt5s-a desa'surat acum aproape trei sute de ani, in oc-tombrie 1632. Mateti Basarab, dome nou ridicat ,pescutul unei 6.'scoale, era intre Dudesti i manastirealui Marcufi sau a IVErcuTei. Dusmanul lui, Radu-

355

.1.

girbovil

e

prl-

Si

si de

Voda, clomp legiuit, cu tuiuri de la impliratul tur-cesc, isi asezase tabara intre Obi lesti fi aceasta Mar-cufa, careia i se zicea atunci rnsanastirea lui Dan,vistierul lui Mihai Viteazul. Lupta s-a dat lineaPlumbuita. MAtei, pe care-1 dorea Tara, tnvinse peaceste locuri, a casor verdeata palidsa de toamda afost smaltata cu floarea neagra: a singelui.

Ast'azi clopotni%ile scinteit vesel supt focul vioi alsoarelui de dimineafa, cirezi strabat in fund p'asuneagrasa si din adincul crengilor care ada.postescpe cin-tarett se inaha cintece pentru lupta de iubire princare se Tine lurnea. Ce putin e pentru atotputernicianaturii o varsare e t singe ca aceasta, care Tine douazile si se inchcie, la ind numai gropile proaspete pingla cea dintii Tisnire, de iarba si hoituri uitate pentrucorbii unci singure ierne !

Am icsit demult din Bucuresti, dar amintirile luise Vad inca ici si colo. In mijlocul ctmpului, o foartefrumoasa biserica tinjeste singura fara preo ;i, faeapoporeni. Un cutezator din timpurile de belie a goa-iiei .dup5. cistig a socotit a pins aici va pakrundecapnala in revars'arile ei de mlastinal neorinduit'a. Apus deci pc un arhitect priceput sa inahe o cradireca aceasta, care ar impodobi once col; bucurestean.Dar veni clipa de s'aracie si timpurile de infrinarc, sibiserica r.."mase singura. Vizititul mal vorbeste de unmester evreu care ar fi c'azut de pe coperemint si arfi murit pe lespezile dadirii sfinte, profanind-o. Deaceea s-ar fi oprit slujbd pe nu stiu ciTi ani. Ei vortrece ins'a, si iviata nu se va destepta in aceasta ruinsnoua-noufa sentinels pierduta 6.'tre Bucurestii unuiviitor care nu va sosi poate niciodafa.

In dreapta si in stinga se ina10: paduri, tivindmargenea, sprijinind in virfurile for ilavalma'site ma--rea intindere de albastru zimbitor.

356

Dou'al sate in cale : Nraira'stii si Moara.Saraa ;sutele- gospodaresti se insir51 albe in nujlocul curtiiincunjurate cu garduri de nuiele. Pe un ogor, multi-mea se strange in jurul prapurilor ce se ridia in cerulalbastru al diminetii. E slujba pentru roads, cimpului :binecuvintarea ogoarclor.

Intr-un loc, p5Idurile _par a se atinge, imprejmuindcu totul zarile. Cimpia se pravale dreapfal intr-o cal -dare", o cal6rusa".", in care izvoare puternice au in-tins o pinza de apa ce se innoi4te, sorbita dcasuprade soare. Lacul se infun&: in malurile inalte, infigein ele mici golfuri ascutite : din loc in loc, ostroavem`a"runtele isi arata tepii de rogoz ierburi inalte :li se zice cociocuri, si in desisurile for se prind pcstiicari fac ici si colo virtejuri luminoase cind se zbat.debucuric in apa alduta. Luntrasi cu comkace hamede saiac cafeniu vislcsc ainvechi dintr-un sin-gur lemn, ingustc, scorojitc si brazdatc de adtnci tale-turi de 135.trinet6"..

PSrintii pescari, cari urmeaz1 pilcia lui Petru Apos-tolul in luntri care nu sent mai bunt decit ale uceni-cutui credincios al Mintuitorului,--vin de la frumoasamka'stiie care se desla'sura mindra in fats. Pe fon4ulde p5:duri dese si inalte, pe care le-a crutat 0115, acumvremea noastra de specula fa'eal mustra'ri de cuget,se desfac zidurife in'altate de Matei Basarab si turnu-rile de lemn de la trei biserici.

Intri prin livida catifelata", sa'ina'nata" cu flori gal-bene ra'schirate in raze, cu maciulii de puf instelatcare zboara la fiecare pas si atirna scinteietor in aer,cu petale arnoase ce se desfac albe din merii infloare. 0 turma paste, intr-o necontenita catidatufa"moale a blkilor sure si negre, pc cind m:igarii carip intova'i4sesc in ra'tciri, ma"gari grosi, buhosi, foartenetes'alati, smulg lacomi iarba vinjoasa". Un cioban cu

357

ca -

si

5iin

comanac, inchircit si cu mutra indobitocit:4, se lassin genunchi, facind cruci si matanii inaintea. eeme-nului de la Caldarusani, care ni arata, ingustul pamintpe care-I sta:pineste astazi dupal secularizare man'as-urea lui Radu Mihnea si a lui Matei Basarab, cares-a hranit odinioaea din rodul a patruzeci de mosii".

Biserica de la Cocioc si biserica din cimitir stintnoua. Biserica manastirii e prefacuta de iznoava, in1838, cu geamlicuri in faTa $i sfinli simandicosi, cumnu-i stia vechea zugraveara religioasa.1 Dreasa duplgustul timpurilor noastre si bolnica, din care ra'sarecite un mos batrin care-si misca abia picioarele inmijlocul bucuriei primlverei cc se vadeste in lumina.

ciatece. Din vremile Regulamentului Organic sins,aa cum se vad astazi, $i casa staretului si casa deoaspeti $i atitea case particulare, ale calUga.rilor in-stall-1;i. In aceea din margene stsa, cind nu-si mingiie,_caratorind, ambitia ranita lara de leac, vestitul fostmitropolit primat Ghenadie. Mitropolitul Iosif a fostla starecie in timpul thud Ghenadie se afla in scaunulpa"storesc din Dealul Mitropoliei. Un alt mitropolita locuit aici, atunci cind el era numai smerittil diaconGrigorie, fiind totusi una din luminile bisericii roma-nesti,si la Cocioc se arata cla'clirea ruinat51 uncle prinostenclile lui se tipa.reau csarti prin anii 1820. 0 arnin-tire Inca., pe care o lass vremea noastra $i aceastae o amintire frumoasa: este, supt coperisul detabla al unei fintini, o pinza de Nicolae Grigorescu.Atunci cind el era un tinercl zugrav de icoane desaptesprczece ani, mina lui, pe, care n-o c2i11auzise niciinvalatura, nici sfaturile, a infa:cisat cu o deplina si-guranta, in prejama sfintilor stilciti ai bizantinismu-lui corcit de- da'una'zi, scena Izvorului tamaduirii

1 Si acunia s-a agernut o noua reparatie odit1asa, cu pictura_in-ulei §i adaus barbar la Ins3.5i cinstita pisanie artistica a lui Matei-voda (1916) (n. a.).

358

si

:

Maica Domnului de sus, sfintii de linga dinsa, cutarechip de imi6rat 1A.trin sau de femeie prezic unmaestro 1.

Vechimea tra'ieste in zidurile de apa'rare si de lo-cuina care ascundeau biserica de la tnceput. Un mareturn ca acela de la biserica din Cimpulung pazestespre Bucuresti : in el vor fi fost de atitea on stra"-jeri la apropierea turcilor sau in timpuri cind se mis-cau hoth in aceste- p'aiduri care sint cele, vestite, aleVIgsiei. De la el porneste cra'direa, cu dou5, caturi :cel de jos are arcade de piattl, cel de susarcurile pe betisoare innegrite ca in cerdaccle dedemult.

Erau odat'ai cinci sutc de caluOri aici, $i dincolo degratiile de fier ale ferestilor traia o via de adeva-rat'al credinfa", de adevarata mustrare a cugetului $iuneori de adeva'rata munc` a mir4ii, cLi aice, de pela 1780 inainte, cind Calarusanii s-au indreptat dupipovetek lui Paisie Rusul, reformatorul din Moldova,s-au scris si s-au talm'alcit, de Macarie si de altii,multe crti, in limbi felurite. Acum vreo patruzecide bieti caludalri nevolnici, unii dintre dinsii dez-gust5:tor de murdari, r'aYa'cesc prin intunereculperilor goale, avind de tovatisi cini flaminzi, tiganivagabonzi $i pisici s'albatece 2. Ei merg si acum laslujba de zi cea de noapte, dar gindul for fuge lagazetele din Bucuresti mai mult decit la ceasloave.Marea cadire care cuprindea pe frati la masa for im-preuna, e pustie. Adeva'rata viata" e aceea a rindune-lelor negre care-si au cuiburile supt arcade si taie

1 Acuma, in micul muzeu, Grigorescu e reprezintat prin maimulte icoane (1939) (n. a.).

2 Se zice ca o reforms ar fi intervenit (1916). Asfazi buna dis-cipline a parintelui egumen Atanasie Dina, om tinar, de inaltsculture §i nobile scopuri, tinde a da alts viati manastirii (n. a.).

359

isi spriiina

siinea-

si

vazduhul, neprecurmat, cu trupurile for suptiratece sicu strigatele for ascutite 1.

Drumul spre Tiganesti trece prin marea comunaLipia-Bojdani, vestita prin razvratiri. Locuitorii, im-prastiati prin mai multe sates stet atitia citi ar facecinste cutarui ora.s de provincie ; numarul for n-ar fimai mic decit 10 000. /ntre gospoclarii, multe in2ti-seaza o casuta in mijlocul buruienii care creste an dean de la sine ,si nu foloseste nimanui. Ici si colo insa,pamintul e lucrat pentru sam'inaturi. Mai pretutin-dene e o bung orinduiala curata. Locuitorii cari stauin cerdacut prima"riei arata, asa cum li-a tilers vestea,hotariti si dirji.

Ceva mai departe, un pod peste o girlica duce istin adeva'rat colt de rai ; ilori, pomi roditori, stupi sio casa de Jara acoperita cu sovar, peste paretii de pa-mint ai careia, mai inalti dedt de obicei si mai Inca -patori, se catara sfircurile verzi._, ale zorelelor. Dindumbravile apropiate rasuna cintari, calde ca soarele'de arrnazi,. si zborul harnic al albinelor e risipit pre-tutindene. Urt,,funccionar bucurestean la pensie a in-temeiat aceasta oaza de civilizatie foarte inaintata, decare se .departeaza Inca plea mutt casele satului ye-ctn. Prin locuri ca acestea se face bogatia care in-frumuseteaza si duce inainte tan.

11, IN IUARGENE4 SNAGMILUI

Satul Turbati, asezat aproapc de Snagov, eradata pe mosia, foarte intins5., a vechii mlnastiri, careincepuse a strange _pamtnturi Inca din veacul al

Mitropolitul Ghenadie a refacut-o in totul (1939) (n. a.).

360

1

altii-

XIV-lea. Atunci, cu boga'cia sa mare, cu zidurile saleputernice, cu multimea de caluOri ce roiau in chilii,cu drturkia tipografia mana'stireasa, Snagovuleta puternic fall de skuceanul ce-i era supus. AstLilucrurile s-au schimbat. Sate le locului, de la Izvo-rani unde sint izvoarele Oda la Coady si laFund, abia se in dintr-o zi pe alta, din plata aren-dasului &Atli si din vinzarea pestelui grin partile ve-eine ; in case neingrkite stau laolalta romans si ur-masi ai tiganimii egumenului. Iar Turbatii sint un satmare si insearit, unul din cele mai bune ale ta'rii.

La intrare chiar, ai o mare biserica noua% fa'cuta cubanii s'itenilor de batrinul preot, fiu si tats de preoti,care, cu barba-i albs si pkul cu totul negru, e o in-fkisare Apoi incep gospodariile, care nuies la strada, ci sint despktite de dinsa printr-o curte,care e si aici paraginita. Locuintile au macar cloua in-aperi, frumoase cerdace de lemn, si prin u§a deschisise vede marele horn bine vkuit. Pe alocurea, sint li-vezi rnari, cu multi salcimi vechi ce se amesteca intrepomi. drumurile sint pline de copaci cu lemnultare si crengile preskate cu ghimpi cornosi. Intre gar-durile de lemn, foarte bune, eara"ri serpuiesc intr-un_tinut de ling idila.

La scoala se face alegerea, in folosul unui om-deafaceri imboga'tit, care invirte lucrurile supt partidulsau. La una din circiume se desfa'suti hora, in carestau prinsi de mina fla'ca'i in haine albastre cu g'a'.itanesi pantaloni largi vechiul port otisenesc si fetepiepeanate $i imbrcate intocmai, ca la oral. Supt.ada'postul salcimilor, s-a oprit1/4. o ckutg. de Tigani :bkbatul, rgzimat de casa-i cnkoare, trage din ciu-bite, femeia diretiea:, iar fata, in fusty rosie, leaganaincet anciucul ma'runtel, care e prins intr-o plapomaveche atims4 printr-o funie de doi copaci

361

originala.

Si

1i bh'trini.

La capk e vechiul schit al Turbilor,...preflcuta.stLi intr-o bisericuta de cimitir, sau, aim se zice peaici : chimitir. Din mijlocul crucilor de lemn inne-grite, cu forme noduroase si schiloade, din mijloculmormintelor proaspete, pe care mai frearnka cren-gile inca'rcate cu hirtiute si panglici, se ridica zidurijoase, facute, vadit, dupa'. modelul Snagovului, de-egumenul Rafail de prin 1780 si de stareta maicilor deaici, care avea ping atunci numai o bisericufa delemn, c1.5.clita de oarecari voievozi ai vremilor bune.

Si aici sint chenare de ck'almizi cu virful scos inafaral, sint firide sus, dar nu si jos sint ciubuce.A fost si un pridvor, care se stricase, si in local ca-ruia preotul a fa'cut o oblojeala urita de scinduri, carestrica toata fatada. Pentru a da mai ieften Opresiape care o dau la Snagov caramizile amestecate cu ten-cuiala impietrita, s-au zugra'vit aici pe tencuiala Iiniirosii in legkuri armonioase.

/nrauntru, e intunerec si goliciune. Abia se za'rescuritele chipuri incoronate, cu ochii bulhucati, care arinchipui pe cei dintii intemeietori domnesti. Pentrup5.rintele ca $i pentru altii, mosneagul harbos ar fiMihai Viteazul, iar femeia din partea sting, doamnaStanca. Fireste, inchipuiri,

Mai gkesc uncle 6:1..0 de la Rafail. Mai vechi nusint, nu puteau fi. Minunata Evanghe lie legato cuplIci de argint aurit, pe care ies in relief sfinti §i

Hari, Evanghelies"p5Istrat51 la biserica nova, e muta.talde la Snagov, careia i-o cla'ruise, pe -la 1750, mareleboier cu pofte de domnie Constantin Dudescu.

Si intr-aceasta deci satul uric a mostenit rdanastireacea mare, culegind odaarele care se desfa'coau dinska'cia acesteia.

362

12. SN4GOVUL

Nu trece multi vremc, vederea se dekhide. astirpra unui lac, pe care padurt vechi ii mairgenesc de opane. Ape le de ocel albastriu se infioati de vint, pre-lingind malul buruienos al unui ostrov. rotund. Dinel se ridica, printre caramizi .i 'metre risipite de minavremii, care se joac'al ironic cu cladirile treca"toare aleoamenilor, un turn puternic, pe care anii 1-au scrijelataclinc cu dun g-i de rugina. Dintre aceleasi darimaturise iveste annonioasa si clara. o E midi, pre-cum sins mici mate sfinte ale vechimii noas-tre, menite sa mina la un loc pe credinciosii unuisat sae ai unei singure mahalalele putin locuitc. Siruride stilpi impart in trei spatiul cel ingust al racasului.Minunate picturi din cea dintli juma.tate a vecului alXVI-lea- acopsa:r zidurile pe linga marile icoane aleAdormirii Vovedenici. intrarea in biseric'a desise spune a a fost cel dintii hram ni inEtiseazade dota ori, la dreapta pronaosului pe fata deca'tre altar a vechiului pn-ete despaxtitor, pe MirceaCiobanul si familia lui, in care deosebesu pe Chiajna

nu femeia strasnica din nuvela lui Odobescu, ci ofat'a rotunda, tinara, cu par balan, samanind cuStefan cel Mare, bunicul.

Aceasta a fost.biserical la, man'stire, vorft inaput numat bine in cuprinsul ei intunecat, caremiroase acum a muced si mort, a farina si a mor-mint. Mai demult, forma era o cruce, al aril miner11 alatuita un pridvor cu stilpi rotunzi ; un singerturn se ridica ihaintea punctului unde se umfla indreapta $i in stinga absidele csaptusite cu strane. Po-doaba o fikeau doua rinduri de ocnite cele de jos,lunguiere, intregi, cele de sus in arcuri ; in turn, elemergeau de sus pins jos, coprinzind in boltirea for

363

bistrica,cradirik

$i

si

t

ti

calugarii

ferestuicele ingustc, ca niste mari sprincene inconde-iate deasupra unor ochi maruncei.

Cine a fost ctitorul dintii al -eelei mai vechi din celetrei biscrici de aice nu se poatc spune, dar desigur caun om din veacul al XIV-lea, care in Tara Roma-neasca, ca si in Moldova, a dat operele de arhitec-tura religioase cele mai frumoase in spaTiul cel maimic, si fara indoiara si lucrurile cele mai originale alemestesugului claclirii la romani. Piatra de pomenirea intemeietorului a cazut, s-a distrus, dacal nu va fizidita; undeva in incurca'turile repara.tiilor de mai tir-ziu.1 Cronica lath scrie insa asa : Vlad-vocEi Tepes,acesta au facut cetatea de la Poienari si au facutsfinta ma'nastire de la Snagov". Tepes a .putut fictitor aici ca Matei Basarab la Caldarusam, ducinclmai departe ccea ce altuk incepuse ; caci manastireaca/Ata daruri inca de la inaintasul sau Dan,_ fiul luiMircea. Ziditorul cel vechi pare a fi un boicr saudomnul insusi, Lica supt Mircea. Lecul era bun. sipentru aparare, cind se ridicau poduriletorii fara 1.untri, clupa fuga pescarilor ma'n'astirii,gaseau inaintea zidurilor Malta si groase piatracalrora se linciuriau apele line, cu funduri adinci sirniloase. Poate ca aici s-au adapostit boieroaiccle sicopiii cind sultanul Mohammed at 11-lea instisi a ve-nit sa vadal ce viteji cresc pe acest pamint salbatec.Daca Tepes a stat aici, si singele a trebuit sa curga.

singele care era pentru sufletul acesta tiran ca unvechi vin ce incalzeste inima ;si iuteste mersul gindu-rilor. Asezata linga Bucuresti, ma'nastirca a prirnit dincind in cind trupuri de boieri mari, fiind gocotit'i caun loc de Ingropare ales. Astfel se- odihnira aicirind linga vechii boieri din vrernea lul .Neagoe :Pirvul din Craiova, marele vornic, si logolatul

S-a gasit o ; ea trebuie s:t fi fost puta in amintireareparatiei de Brincoveanu (n. a.).

364

iepc

pe

lean,

I piatra

yi

1i

ajuns prin pocainta smerit monah cu ajutorulcalailor lui Mircea Ciobanul lui Alexandru, fiulacestuia- toti fiii lui Dragomir postelnicul ai solidlui, Marga. Dupa uciderea celui dintii, mama cu-prima de durere psarasi placerile zadarnice ale lumiisi imbraca vesnicul doltu al calugartel, numindu -sede-acum inainte monahia Eufrosina. Ea se ingriji cafiecare dintre copiii ei sa fie acoperit dupa da-ting cu o piatra frumos sapata,in care i se pomenea.fara nici un fcl de plingere chipul mor ii. Apoicindva caci pe groapa ei n-a lasat sa i se insemneclipa plecarii catre ai sat, pe cari-i dorea de multbatrina calugarita muri zimbind, eaci i se va fi pairutca zareste prin negurile sfirsitului omenesc straluctreaintilmrii Voioase cu fiii cositi in tinereta for plina deindraxneala. Ea se culca la picioarele celor patrumorti tineri, cao slug care e gata sa se destepte sisa ajute pe acel ce sufere, lespedea ei suptire, in-gusta porneneste numai ea acolo,se odihneste, in sfir-sit, a mama pima de durere ping la moarte", o mamaai carii patru fii au fost tatati, $i o calugarita 1.

Citeva zile dupa uciderea turcilor din Bucuresti,Mihai Viteazul imbog'ati si el cu un trup descapatinatgropnita Snagovului. Oamcnii domnesti adusera lamanastire eama'sitele singerinde ale lui Duna, foststolnic. supt Stefan-voda Surdul tradator fafa dedomnul ccl not'.

Apoi liniste se facu in tar5., si mInastirea nu maipruni astfcl de daruri domnesti. Ea imhatrimse puttn,din timpurile lui Mircea ping in acelea ale lui MateiBasarab, care-i dada a rivals in Caldarusani, carefusese ping atunci numai un schit in mijlocul

Cla'direa tragiea a lui Tepes si a lui Mircea Cm-

' La o reparatie care a inzestrat ostrovul §i cu o ridicura si ne-locuitti casa de preot, cardmida care rostea atita durere s-a distruson s-a furat ! (1916) (n. a.).

365

unci

si

iubiti

si

si

$esu-luir

banul, mindra ma'dastire dornneasca, pentru care seculesese dijma pe artitea mosii si se pusese de o partebanii Vamii de la Prahova si Vamii din Braila, va"zutrecind aiurea norocul ocrotirii si al daniilor.

Veni tnsa o zi cind Snagovul, care primise pemortii ce Cazuseia aiurea de urgia domneasca, fu ih-

locul untii omor din porunca seapinitorului. Gri-gore-vodi Ghica ba'nuia pe postelnicul ConstantinCantacuzino, om b`a;trin de vreo saptezeci de tni, ves-tit de bogat, de invatat si de bun, ca-i saps domnia.Dar'abantii venir'a noaptea, de-1 ridicara din asternut,intr-o simhat5 spre dumineca. Un radvan duse peprins intre arme la Snagov, uncle luntrea madastiriiit primi pentru a-I trece spre moarte. Mosneagul as-culta a doua zi liturghia cazut in genunchi, ca untilcare stia pe ce drum se af,15, $i ce aproape-i este sosi-rea._ El tai inarturisi pkatele si primi imp'a'r6.saniainaintea altarului care nu mai pastreazI nimic din co-morile de arts din vremuri. Acolo unde astazi florilegalbene bogate in raze se bucura de fericireaverii calde, se ridicau zidurile ut care calugarii taiaveau chiliile, iar oaspetii ocrii de primire de care-siaduceau aminte cu recunostina. Ele inchideau o curtepietruita, in care se aflau cele doua" bisericute aleBunei Vestiri si Adormirii Maicii Domnului1, precumsi trapezaria. Cind se fku sara, in apropierea ci-nei, la care el nu mai era a is parte-, marele postel-nic fu zugrumat de nil stilp, la 20 decembrie 1662 ;streangur se strinse .i albul cap azu pe piept, pecind clopotele din turnuri sunau rugkiunea morlilor.

' Dar vezi, mai sus, observatiile despre pictura. Karturia e a luiPavel din Alep, la jtunatatea veacului al XVI-lea. 0 plata adusade aiurea In biserica de acum, arata ca. la 1588 mitropolitul Sera-fim a Eicut biserica Bunei Vestiri. Dar piatra lui de tnonnint seafla arum dincoace (n. a.).

366

prima-

Sicrittl fu asezat in biserica supt lespezile careia seodihneau jertfele domnilor color vechi, tradatorii dinalte timpuri si cei ce murisera de jalea mortii lor. 0fats de dome, Ilinca, sotia batrina a batrinului pos-telnic, si toti fiii ei, vase la numar, capatara voia sa-siis mortul. In acest loc ingust au scat ei citesi ,case,linga tatal culcat pe perna somnului tulburaresi linga maica plecata in genunche. Il vezi pared pelespezi, deasupra oaselor fara capete : Draghici, me-rit mortii ciuma, Serban, care era sa fie dome sisa moara tinar, cu banuieli de otravire, Constantin,care era sa fie si el zugrumat, la cele Sapte Turnurtdin Constantinopol, Mihai, at carui cap -usuratec vacadea in Adrianopol, de aceeasi urgie turceasca, Mateiji lordachi, cari fury culei Inca in floare, de o moarteband, care zimbeste tinerilor ca o jubita. Si luntritrec apoi pe lac, ducind spre malul de sus, catrePloiesta, catre manastirea Margineni, sicriul acoperitcu stofe scumpe si alaiul de ingropare.

Cite nu se schimba inaintea zidurilor neintelega-toare Inca treizeci de ani, si Snagovul cernit de ad-tea arnintiri .scum tin roi de harnice albine. Un-strain a venit de depart; de foarte departe, undesand spimeca pamintul si se azvirl izvoare desple-tite, cu -tandari piatra in spa for nebuna, unde nulint zari intinse, de verde dulce si our curat suptcerul albastru, uncle lacul nu se zbate de multamireIntre trestiile inalte. Antim din Ivir era un mesterde media, un mester scrisoare, un 'nester de ti-par, un mester de zugraveala, stn suflet curat si o vo-Inta reobosita. Constantin Brincoveanu, acel tiomnstralucit prin binefacerile sale, 1 -a primit ca pe untrimes ceresc si i-a dat pe mini -Snagovul. Totul seschimba ¢n cuprinsul si intro hotarele manastirii : pa-naintul dadu mai mutt, oamenii isi facura mai deplinda-toria, iar, mai bine deck. toti, Antim insusi. In chi-

-361,

Casa

de

.1.

a

de

de

liile sale, buchile frumoase,-zugr5;vite si turnate de din-sul, se asczara in tipare insemnarl pe htrtie artipentru slujba, csrti pentru indreptarea vietii. Uitcacolo unde se soreste sopirla verde peste caramizilecaldc, va fi stat adeseori intr-un jet c51ruia tot el iiva fi adaus sap'a'turi alese, parintele, privincl,,apusulrasfrint in apa s-a mtntuit, caluOriiinchisi in chilli se preOtesc de odihna care va fi prearepede intrerupt'al de slujba tainica a miezului noptii ;argatii mina pe malul din fat'al vitele care se intorc laada'post, cu un prelung mat de chemare ; chiuiturilefor tyi rIspund de la o curare la alts. Printre salciise ridica fumul albastru al ma'maligii Pde sears, si uncaval asun51 de la stina. Soarele a trecut de pragulcare pentru not e noaptea, si razele lui din urtn5:, ro-sii in cer, se indulcesc trandafirii in apa lacului pa4-nic. Antim priveste cu ochi umezi aceasta frumusetcare-i prinde sufletul intreg, sufletul lui de poet, cumulte rasuncte ; el se ridica si face semnul crucii sprymultannre Si binecuvintare.

Antim ajunse mitropolit si lua cu dinsul zilele celebunt ale Snagovului. Si aceast'al sttqveche rnsn5,'stireajunse pe mina clugarilor greci. Locuitorii ei se impu-tina6'., fiindca hrana for nu trebuia sa scacri venitu-rile Locurilor Sfinte ; chiliile se ruinaea, biserica totasa, pine ce se repati intr-un chip care prea nepo-trivit inainte de ultimele descopertri Si constatari.

Acea fiica bung a stoarcerii prin caludSrii grecicare a fost secularizarea, duse lucrul mai departe. Inload hotului in mantie de arhiereu venit ca s'a; simeap15.cerile ptntecelui mult5mirea gtlmezilor de aur,vent acum howl in uniform'i de pusc5.rias, inchis ca

ispIseasa pa'catele printr-un trai de pe-deap-sa. Un pod misator uni malurde pentru nc-voile inchisorii ; ()data el 12,s`a in adincurt un convoiintreg din ei, pe care lanturile-1 trasela la fund : cru-

368

sa-si

si

Cina

si

cea de lemn de pc malul din .fata arata unde stau,iertati acum, cci pe cari oamenii, cari nu pot ierta, iipedepsua. Biserica mai cuprindea Dx.loarele vechi : eleau fost luate insa cind mina ameninta sa se surpe asu-pra preotului si credinciosilor. Zidurile din prejuravura o soarta Si mai rea : inchisoarea se stramutaaiurea, si cladirea pe care ea o pingarise se dadu lapamint. Reparatia Snagovului s-a facut cralunazi deasezamintul not: al Casei bisericii : inlauntru si pc la-turi insa pustictatea, care mo5teneste pe toti, -n-a fostInca scoasa din drepturile el.

Satul -Snagovultti facea parte -odinioara din stapi-nirile intinse ale manastiri: : astazi locuitorii luj schranesc greu din munca pescuitului', la care li s-au ali-pit citva timp si lipoveni, adu5i de la gurile Dunarii,oaspcti nu tocmai iubiti pentru- acei ce din neam inncam au vinat balta aicr. Ca si lacul din Caldarusani,5i acesta -ascundc pesti de mai multe feluri raci foar-te gustos:, cari, in partea locului, sa maninca, nu nu-mai fierti, ci si fripti, puindu-li-sc spinarca pc gratar.Lacul e, ca toata vechea mope snagoveana, a statuluisi e cautat in antrepriza.

/ndata esti in soseatta cc duce la TiOnqti. Sand,foarte mare si risipit, Sc vede clupa putina vreme pelargul 5cs verde, in care grinele acorn, in april, incepa undula matasos.

Inaintea noastra vine alcrgind, ca la un atac, o cea.-ta de soldati in haine de vara, fara arme 5i cu bidoa-nele de tinichea in mina : ei se indreapta spre pupalcu cumpana, de al carui rant dc fier atirna donitace se coboara in adinc. Alte grupuri ostasesti sint

piramidepe sosea. In curti se vad de arme. Cite

1 Demult, scursorile fabricilor vecine au otravit apa, devcnitastearpi. Nu §tiu cc urmiri va avea in aceasta privinta asanareg"la care se lucreaza astazi (1939) (n. a.).

369

si

ri-sipite

un leat pasnic sta pe prispa intre mosnegii casei, cari-ierau straini phial acum zece minute, si vorbeste cu eicum li-ar yorbi lui taica'-sk si maica-sa de acasa. Alttiajuta la focurile care Optic in groapa., supt cazanulin care fierbe tramaliga pentru unul mai mult, unroman, un frate si, zic cei de-acasal cu mila, un sol-dat. Linea un gard de nuiele, un chipes ofiver blondinoada un sfat cu o fetifal din sat in -haine albe cazapada : fata sta dreapta ca o statuie urmareste culuare aminte, dar fara neplkere, cu un zimbet poatein coltul guni, cornplimentele de la oras, care se as-culea, dar nu se cred.

Indat'a intri in p'adure, o veche pkure de mada-stirea pe care a crutat-o secularizarea. Soarele se lasaspre asfintit, si 1^n desisul de trunchiuri inalte e o

Huruitul roatelor, cite un cuvint schimbat ra-sura clar prelungi In dreapta si in stinga privirease opreste in ptnza suivezie, insufletita c le lumina,a verdelui tinar,,,pe unde strabate numai ici colo citeco._,sageata de raza roie, pe care vesnicul areas o arun-ca in urma, plecind.

De la o vreme, padurea se preface intr-un pIrcneasamanat : se vad alei prunduite, bkci. Citeva ea-suTe in stil foarte cochete, se inalta in stinga :ele formeaza administra ;ia unui ocol silvic. Patineinvirtituri de roata Inca, si drumul merge acum intreca.sute gospodairesti, acoperite cu solzi innegriti de sin-

avind feresti man, cerdace $t pridvoare de sti-cla, iar, in fata, meri infloriti si sumedenie de flori,in straturi si tufisuri inalte, careitoate slujesc in aceastaclipa liturghia de arome a serii. -Cunosc acest felde case si astfel de grkini : in ele intre ele am copi-larit in Moldova mea ramasa in urna. Dar acolo, laacest ceas de vorba', potoliea, ca Inaintea cuiva foartemare, de care to sfiesti sa ti se auda glasul, sent incerdace gradini seapine de case, si fete mari, copii.

370

ta-cere...

$i

flvetian,

dirt,

$i

Aici nu se vede nimeni, deli perdelele sint date in Pi-turi ca a nu se piarda nimic din ceea ce poate aducedrumul. Numai un biet copil rahitic, sucit in toateincheieturile oaselor sale, priveste eatre deslasurareatrasurilor.

Slntem in fata Manastirii Tiganesti, si in casuteleacelea, asa de pasnice la infatisare, dar in care deatitea on fierb si intrigi si pareri de rau si chiar, sespune, uneori, moravuri care cer indreptarea, staumaice.

Pentru dinsele nu sint ca pentru calugari ziduriinalte, roiul de piatrI straiatut de nenumarate chilii.Fiecare gospodina tine sa-si aiba, gospodaria ei, si inlargul arc ce incuniura biserica nodal, si innoit5. Inca,se orinduiesc, in curti marunte, cu gradinita In fata,wzari calugaresti curate ca floarea ce le incunjura.Altele sint desigur saimanate pe de raturi. in ftind, sevede cimpul cu deavirsire ses, fara modilcile de mo-vile prin care trece drumul Caldarusanilor si al Co-lintinei. Si lacul lipseste aici, si numai o mlastina na-padita de rogoz taie drumul la spatele casutelor opodisca de scinduri ingusfe duce drumetii de Tara,cari se strecura unul dupa altul, pe cind unditi in-cearca saracia apei noroioase.

Tiganestii nu povestesc nimic : frumoasa cladire cucu doua rinduri care primeste oaspetii e ridicata abiape vremea, priincioasa pentru m'aldastirile neinchinate,a Regulamentului Organic. Biserica nu se deosebesteprin nimic de atitea altele : e foarte bine tinua defemeile inchinate lui Dumnezeu, si turnul de lemn

caci boltile sint prea rau facute ca sa poat'a primialts incoronare e vapsit cu ingrijire.

intru la slujba. de dimineata a duminecii. Bisericase infatiseaz51 veseri, cu atita aur pe catapiteasma, peicoane, pe greoaiele cadre de stuc in care ele sint ase-zate, pe odajdii, cu atita aur viu care davaleste pe

371-

fcrestuice si Sc joaca uneori pe fruntea sau pe ba'rbiaalba a unei maice ingenuncheate. Stranele st lespezilede jos sent acoperite de chipuri imbodolite in postavnegru, cu faldurii nelarnuriti. Mai mult chipuri pu-have sau costelive de b5trine cu ochii morti, inlacr5-map mt ere fi; maicilc mai par sa par5sit lumea,,fiind-ca ea nu putea sa nfericireadea unei gospodarit, siin anume ochi adinci de fata saraca si fara noroc sesi vede o p5rere de. r5.u. Chipurile.linistite de madon5fara virst5., obisnune in man5stinle apusului, lipsescaproape cu totul aici :.eu am vazut una smgura, careavea ()braid trandafini supt bruma celor patruzecide ani, vorba foarte aleasa, ca a unei inalte doamne,si glasul ca de argint. Corurile stnt rele, si in nepo-trivirea glasurilor domneste acela, obosit si ragusit,al batrinelor.

Pe sosea, intre grine tinere, pe un ses ca o ap`5, cufata de un verde fraged, umed, luminos, spre Pcris.Sand se vede indat5, si-i strabatem lunga straca, bine

Perisul e mosie a coroanei, si urmele uneibunt administratii se vad in toate. Casele sint im-prejmuite 4i impodobite. In aceasta zi d duminec5raear din usi, in cerdacele umbroase, femei si-fete caacelLa din mahalalele unui oral in dezyoltare. Iat5acuma hora, pe care o incleamn5 doi tigani, cu vioarasi dibla, care striga patimas si biziie, ca un bas de al-bine. In lumina, hora loveste p5mintul, si dintr-unnou avint usor se duce mai departe : -cosite balaic searnesteca in multimea cositelor negre si fotelc scinteiede bucurie din toti fluturii for de aul" ; femei cu copiide mina:, fair5 q g5teal5 si cu capu- mbrobodit, -sc uita

-cu jind de departe la ispita prin care oamenii sc aducspre implinirea nevoilor mari ale viecii, pe cind citeo codan5 sareia nu i-a venit ceasul sa se princa in

372

li

alirdafa.

clanc arunea pc furis o. cautatura ,i se strecoar'S lute eupicioruselc gpale, ducindu-si cofa la fintina.

Perisul e o bare, si peste putin esti iarasi la Bucu-resti.

13. SPRE GIZERG111Ti1

Dc la Peris prin griiele catifclatc, prin lanurileinalte cit omul, de secara tepoasa, de orzuri aplecatesupt greutatca spicelor plctoase, de rapiti allAstrie,scuturata de podoaba aurului sters al- florilor lahanul de la Tiga'ncsti. In stinga, e pa.'durea mare, dea-sa, cuib al sutelor dc privighetori, care nu mai 5tiiiacuma ce e zita si cc c noapte si in umbra adinca afrunzelor, in aroma imba'tatoarc a saldmilor dulci,a teilor cu sufrari de smirn, einta o patima ce pared'se avinta oes'a:tioasa spre moartc si urma'reste totusivesnica strecurare mat dcparte a victilor. Albastrulimpede 6 soare potolit, care se ivestc mai molt ca ssstraluccasea% ca sa desteptc putcrile de viata de pre.-tutindeni, pc care nu lc topeste si nu le seaca. Unsoare dc zimbet intr-un ccr de ncvinovatie nesfirsita.

La Bucurcsti se vor fi ingra'mMincl asta'zi sa vadacare cal scump fuge mai lute deck. altul, la BucurestiSc vor fi gaitind de parada cca mare a vizitclor si aSoselei adec5. rochia mea e mai frumoasa decitrochia ta" la Bucuresti a',.,se vor fi cctind la umbrcard proaste in limbi strainc, dcsprc iubiri bolnavesi piieatoasc.

Pe oamcnii de acolo nu -i poate chema aceasea marestr'alucire curate, care-ti premeneste s,fletul pcntrusaptamIni Intregi. Multi nici n-or fi stiind ea este.Nici o tr:-"tsura" de acelea corecte, maga, lustruiei, cu

373

oameni bacosi si pe capra si inla'untru. Prin desimilesalbatec de frumoase in care lupt'a: s5, se intrea6, toa-te, dar toate florae primaverii, busuiocelul vinat, al-bastra miere a ursului, strugureii de aur, aglicele, clo-poceii si cite altele, flori mari triumfale, flori micicare par un strop de singe intunecat, prin bustenii demaciesi albi, trandafirii, rosii ca focul, prin aceast;idumnezeiasca sarn5,natura de colori si mirosuri asu-pra ca'rora se zbat fluturii albi, cei dintii ai anuluitinar nu se joaca nicairi frumosii copii subrezi, ti-ntrti la o p'rte de atingerile cu oamenii si de atinge-rile cu aceasta lume mare, nemargenita.

Sint aceste rinduri o plingere in felul acelora pecare le inaltau scriitorii unui vechi veac usuratec, vea-cul al XVIII-lea, cind bla'stamau orasele si chernaulumea la Tara, la taxa... unde nu fusesera nici cinta-recii cari o prosniveau ? Nu, nu aceasta, ci numai in-ca °data" constatarea unei instrainari 15.61 leac,- in-strinarea fata de neam si fala de tarl, adinca necu-noastere, desavirsita neintelegere a acelor multe lu-cruri frumoase si bune care se gasesc in unul si incealalt5..

Noi unii, cei cari stam in tr'S.surica veche, dar foar-te curata, a mosneagului slab, Oran din Peris, cu ca-ciula mare, plete sure si port alb de vara, noi cei cariinaintam incetinel, potrivit cu silirrtile a trei dluseira'u hraniTi si prinsi cu funii in lac de hamuri, notacestia cari n-avem nici un gind de societate", citrecem numai printre marile cartrte cu covergi, tracede boi pitici si in care e cladit un -neam intreg mer-gind la lucre, noi ne simtim foarte

Desi e dumineca, ieri a fast marea sarbstoare atuturor Linelor Ilenelor, hanul din rIscruce, pecare-1 stiu bins acums, nu prea are oaspeci. Acest nue un Tinut de betivi 4i nu sint pe aici pierde-varr.

374

fericiti.3i

3i

Stau numai supt umbrar citiva baietasi, doi Tigartifoarte frumosi 5i un roman foarte Indraznet, care numa lass iau chipul dectt cu tigara in gura, pedud tiganii, sf:o;,i de cirtituri, dupa ce se ascend pmtoate ungherele, se invmesc a sta pe loc pentru cincibani. Si atunci stau dreptt, seriosi in ochii for adincisupt genele lungi arcate, seriosi in trupurile for slabe,lnvelite cu zdrente, care sent asa de multe si de felurite,incit par o horbota ciudata alcatuita pentru haina detriumf a unui imparat al calicilor.

Drept inainte mergi spre..lacul cel lung si minunatde albastru, spre lacul trestiilor mari si racilor gustooiai m5.dastirii rsasarite din apl ca o minune ce nupoate sa Iie dectt o singura noapte de farmec. Peacolo to duct la Snagov.

Yn stinga, e Ialomita, larga, cufundata in adtnc,albuie de miluri lutoase, apa nestatornica, serpuind

in cercuri mari peste nesfirsita dimple de roada. 0trecem pe un mare pod vechi, linga care se lucreaialla altul de o lume intreaga de fierari si de muncitori,adapostiti prin tncaperile dintr-o curte' intinsa, plinacu tot felul de drugi de sine. Stntem si mai departepe soseaua neteda care duce la Ploiesti.

0 urma'm pin'a in un alt han.de drumul mare, care-sirazina5, coperisul de table rope pe tot felul de parisi de sprijinitori, infatisindu-se de departe ca o na-mira de vechi ramuri cirligate. Linga dinsul bisericanoun din Gorgota isi desfasoara turnuletele de lemnpe margenea tmui pilc de p'a'cture.

Cotim la dreapta prin iarninturile coroanei, cu pa-duri bine Minute si de aproape ingrijite, cu nesfirsitealei de salcimi, ale caror crengi hupovaratecads ca un omat lenes florile albe laptoase, de caresent pline drumurile si cu care se amesteca albul flu-turilor strinsi pe margenea neagra a laculetelor de

375

sa"-i

lash s'

ploaie. Si aci, si aici tot coroana", zice badea, careun perisan cc este, cunoscator al maririlor a

vazut si pe regele col batrin" si pe regele col ink"si pe regina" si se va fi minunat $i el, ca cutarepreot, care-mi vorbea dc petrecerile acestui col; dep'amint, cind ministri si cci mai strasnici oameni dela oral au prins a vorbi in limba dumnealor" (aidera vorba de frantuzeste, dar limba dumnealor"exista si atunci cind cred ca vorbesc romanestc).

Iata, de la cutare fintina din drum, intro copaci,fintina incunjurata cu craci si in care se coboara cuo miscare gmgasa usoara ciutura de lemn vechi, iataacum un sat de toata frumuseca. E rnincat tot deverdeafa, de verdeata salcimilor $i a marilor nucivinjosi si a altor pomi si a balairiilor trufase $i agradinitilor, ce se vad ici $i colo. Toate curcila sintincinsc cu garduri bune de rachita. Case lc au suptstuhul bine paturit, supt tabla rosic, pared albi, pecan mina gospodinci a facut din tencuiala tot felulde roate, de chipuri, de cadre. Cite una a dat pe dea-supra cu var alWastriu, pe cind cele mai multe au sizugravit in colori tari, bine potrivite. Sint astfel stelealbastre cu cite .un col; rosu, sint oamcni paunivineci, la zugravirea carora s-a inlaturat tot ce e ama-nunt, laisindu-se numai serpuiala liniilor decorative.

In fiecare ctrrte, pe- prispe,in fin, in cars cc se in-carca, in cuptoare tmprejmuite cu rachita, se vad oale.Unele sint smalluite, peste tot sau numai in part;in pieaturi. Sint oale obisnuite, care se vind cu cinciparale", cind sint de cele mijlocii, cu un ban",cind sint mai Incapatoare ; dar alte oale au fost cro-ite dupa frumoase tipare vechi, cu linii de amfore=dee, pe care ochiul le urmeaza cu pracere. Fiecare-;iare numele, aici s-ar putea cerceta cu folos desprevechiul mestesug al olariei romanesti, caci din mosi

376

si_

5i

si

si

si

.gca

si str'amosi in acest sat cuprins si vesel se`flucreaza laprega-tirea pamintului pentru vase, la invirtirca luipc roata olarului, la coptul lutului ping se rumeneste,la ilcoperirea lui cu _coaja stralucitoare a smaltuluigalben, vink si verde. De aceca se vor fi pricepind

nevcstele sa traga dungile de impodobire tencu-iara si sa potriveasca vapseaua pe paretii pregkitiastfel. De aceea in acest sat de mesteri si in cele veci-ne, care cearca uneori si ele acest mcstesug, e atitacuviinta si omenie la fiecare toti, pins si frumosiibkrini inceti, spun bung ziva" drumetului, pe caresint Bata s:a-1 ajute la orice nevoie-si la orice dorinta,si dinaintea portilor, unde stau pc margenca santu-rilor inflorite, ,se ridica" femeile cu fete senine, gamede durnineca in c'knasi ca laptele si in catrinte caflorile.

Cum sc chearna satul asta ?1 se zice la Potigraf.La.... Potigraf ?Da, asa.

Asa-i, intr-adevar, Potigraf. Toate satele dc prin-prejur stiu de Potigraf. Daca ai nevoie de oala, destrachina, apci ti se spune ca ai gresit load, intrebindla dinsii :

De astea, domnule, sint la Potigraf. Aici nu ela Potigraf.

Si se stie care anume din mcsterii Potigrafului facecutarc fcl de oale.

Sint si nume urite prin aceste pkti. Chiar ling51Snagov se insira, cu o biseria din vremea lui MihaiViteazul, Turbaiii. Mai incoace, pe unde sintem noi,se ascund Ciumatii. Dar drept in calea noastr5. spreGherghita sint tot nume frumoase sau istoricc pcn-tru satele care au Post s5".manate odata in mijlocul hu-ceagurilor din lunca Ialomitei. Din Curcubeu dam

377

ai ijt

in Balta Doamnei, unde pescari domnesti vinau pes-tele pentru gospojda", Balta Turcului, cumparaticine stie cind de vreunul din cei chive turci aezatiin tam.

Dupe ce am iesit din casele pucine ale acestui sat,cimpia ialomiTean5. judewl ins5, e al Praho-

vei se desfisuri cu mInunchiurile ei de flori si cuboga"cia de roaa inalta. In aceasej: zi de s.rbsa"toarenu e ea pe soseaua care duce nccontenit de la muntelucra'tori pentru bielsugul sesului. Nici caruTele cucovergi, nici drumei razleci. Tiecare sat se odihnesteacum pentru dinsul si, curind dupe imbucitura de laamiazi, vor incepe petrecerile, tot numai pentru din-sul, dupe vechea dating. Nu e alts miscare decit anorilor ce se string pe margeni pentru trasnetele sisivoaiele obisnuite inspre sears, decit valul de rritasaargintie ce trece peste crestetele holdelor la usoaraatingere a vtntului, decit zbut4t5.cirea fluturilor albi,insetaTi de drumuri lungi, $i picurarea florii de salcimce moare. Departe, se vad soproane pentru adiipos-tirea plugarilor. Vite pasc in cite un colt ce,se adin-ceste intre sa'ma'n'aturi. Tocmai in fund inaintevad albsastrind slab, muncii.

Acum sintem la forma Gherghita" : siruri de he-mei caYarat sus pe prajini groase, laptarie, hambare,o in_sura" de copereminte rosii in oceanul verde. Apoiprin intinderile str'alucite ale acestuia ne indrept'amspre sat, care e colo, unde arborii stufosi intind suptalbastru o dungy intunecat, in curmezisul drumului.

Domni au stat aici, coborindu-se prin Tirgoviste,in veacul al XV-lea. Era si un loc potrivit pentruprivigherea ostilor, pentru apararea tariff. La Gherghi-Ia., in acest punct de supt muncele, se intilne_ste vales

Acolo, o bisericuta de lemn, interesanti (n. a).

378

iarasi

iarasi,

Dimbovitei cu. valea Ialamitei, din care venim. Maisus ceva e Cricovul. De la TirgoviSte chiar, de laBuzau, din Moldova. pe aici trecea calea vcche cdtreBucuresti, cea mai noua dintre capitale. Deci se pecet-

hrisoave purtau insemnarea : din scaunuldomniei noastre din Gherghita". Rosi de taei,nicerii cei de demult, si-au avut aici cetele. Multiprintre apeteniile for erau boieri. pe urma domnu-lui venira, si statura, apoi pins tirziu ui veacul alXVIII-lea, dar tot mai putmi, mai saraci, tot mai

negustorii de la casele de cLimicri cu tarabede lemn : greci, strbi, sasi,

Acuma coroana" isi are cla'diri de administratie.i de primire $i tot ce mai trebuie unei mari gospodiriimoderne (si chiar cc nu trebuie, ca'ci am vazut pe omasa imi permit a piri d-lui I. Kalindcru acestabuz o murdari revised' bucuresteani, pe care nisiun om cinstit n-o poate Linea in casa). Locuitorii, vreoopt sute, cu toa.te catunele : si Velicioaia Ungurenii,cuprind citeva stridite cu casele rari si firi multiingriiire. Ttrgul de odinioara e aseizi macar un satmare, un sat de frunte.

Dar amintirea trecutului n-a petit cu totul dinmintile acestor oameni sa'raci cari n-au nici On meste-sug, arendeazI la circiumari si alti stapini aicametei bucatelcle de parnint traiesc numai de peurma coroanei", de la care primesc si asteapei totul.intrim intr-o curte, uncle a fost asezael o crucesitI in ogor, pe care au cioplit-o pe vremea lui MateiBasarab capitanuI Lapiclat si fiul sou Neagul. Gospo-darul a pus-o cu ingrijire la. loc bun si o p'Szeste cuscump5.tate. El si-a scris pe parte goall a crucii pomel-nicul. Nevasta lui ne primeste cu oarecare constiirrgca la dinsa nu e o casa, de rind. $i dupa citeva clipesoul ei alergi inaintea noastri ca sa ni agate o diplo-

379

ce-gra.-

Si

si

si

Infra

farani,

earl -ti

ga-

ma de la Bibescu-voda, in care se recunoaste ca nals'au a fost mosnean sau, cum scrie acolo, spre mareabucurie a omului nostru : boier de neam".

In calea spre biberica din Ungureni, trecem pe Iauna din circiume, unde se face hora'. Foarte.frumoasiprivelistea oamenilor frumosi, sanatosi, serum,fara osebire. Aici e rasa romaneasca, din cea maibun5, si mai sigurai.

Portul pare amestecat nici tocmai ca Ia ses, nicica sus, in munte, dar nimeni printre cei ce au venitla dant nu e nevrednic de dtnsul. Unele fete pstreaz'acite ceva din vcchea dating de imbra'caminte, dar celemai multe si-au pus rochii de oral, podoabe tot deacolo, ba s-au pudrat ; despre aceia ins'a tot sintfrumoase, si acelea care stiu mai bine aceasta se des-fac din rind si privesc mindru trecerca drumetilorstraini.

Acesta e fns'a hora cea dintii. In cealalt capsat alsatului s-a inceput hora a doua, unde vin oameni cevamai saraci. Tiganii joaca de-o parte (si se poate sanu fie tigani unde a fost domnul si boierii ?). Dar sitiganii sint tot oameni din sat : ei fac hora a treia.Iar cea de-a patra e factita pentru cei mai dispretuitiadudaturile" venite din toata lumea.

Toate bisericile sint prefkute, adeca stricate, sitotusi sint vechi pe acest Omint istoric. Cea de lineaadministratie a fost sfintita intr-o lung mai ca aceasta,acum doua sute de am in capa't ; un capitan derosi a iatat-o pe vremea Brincoveanului. Bisericalui Matei Basarab insusi a fost intii o ruins, apoisltenii au gcut-o din nou, prin veacul al XVIII-lea,ingustind-o cu mult $i inaturindu-i marcle pridvordeschis, pe stilpi. Pisania earna'sese insa deasupra usii,si.se mai vedea alta, puss de ispravnicul care a in-grijit clachrea fireste tot un capitan. D'aunazi s-a

380

ctirati

si

si

facut insa o reparalie .pestrita $i impopotonata, cuzugraveala noua : inscrvia cea mare a fost prmsain zid, iar cea mica a cazut la pamint. Se zice ca decurind s-ar fi luat hotarirea de a se ispasi acest pa-cat printr-o noua reparatze, care ar scoate la luminace ar mai fi ramas din vechime.

in sfirsit, in fund, unde se asezasera fugarii dinArdeal, ungurenii batrinii tot tai mai aduc amintede aceasta obirsie s-a facut o bisericuta de lemn,dupa chipul celor de caramida de atunci, in anul 1793.Si ea e rau intretinuta.

Parintele din sat e un gherghitean de basting, neamde neamul lui tot din Gherghita. Batrin, frumos, cuochii albastri qi barba albs, bogata. Tocmai se tutor-cea de la congresul bancilor rurale, ce s-a tinut laBacau, si nu mai poate de bucurie.

E adevarat ca n-a gasit hanuri crestine decit undei s-a pus in mina o lingura de lemn, cum nu le inma nisi tigarm` [...]. Ctnd ctnd n-a intelcs mol-doveneste $i s-a uimit data in loc de nitel porumb"i s-a spus o lecuta de papusoi", dar bucuria tovara-

frumuseta calda a cuvintarilor nu-i vor iesi dinminte. Si- mai ales alaiul lui Stefan-vocia $i a luiTepes... Calul alb, frumos, el in haine scumpe, balan,cu plete lungi, Ce, domnule, pot sa zic caam vazut eu pe Stefan-voda !"

Ne intoarcem spre Crivina, static mai apropiatadecit Perisul. Cu un leu mai mult decit nc invoisem,mosul primeste sa ne dues acolo.

In dreapta, in stinga, a plouat potop, din norii su-rii, apasatori, cari se strinsesera tntr -o clips, minatide vinturi ale inaltimilor, pe care not lc simtim. Aicin-au cazut decit putine picaturi, care ne inchisera inbiserica lui Matei-voda.

381

29 'Romania cum era pins la 1918, vol. I

§ilor,

mindru...si

... si

N-o ploua, .domnule ; aci la not nu _taloa.Asa e blssta'mata. Gherghita. 0 sa spunem si coma-net , sa sue.

aMm ca, atunci cind s-a dat pamintul sa'tenilor,ei n-au vrut sl le is pe lunca Ialomitei, cum ho6lriseegumenul de atunci. El s-a supus cererii lor, dar, laplecare, fiimi in tra'surI, a begat cerurile deasupraGherghi ;ci.

de atunci, aici nu mai plou'a...La Gherghita, nu, dar pe drumul nostru din cind

in cind se rapede o burn iute, care goneste fluturi sipasan si face sa fuga prin santuri cite un arici cughimpii ca sulitile.

De unde lasam drumul Perisului aici suspin'a'mosul, care vede ca intirzie si zice incet : Uite, peaici as merge eu la Peril" ! e o uimire ce sate si cecase shit, de la care ni yin inainte pe drumul largfetele imbujorate de dant hora, dar si... farina"

flacaii mergind solid, tncet si cite un leaf segpato clips pe acasa. Nu se poate un sat mai rindutt, maitngradit cu rachita, dar si cu frumoase uluce delemn slpate un sat mai cuprins si mai multa*mitdeck Gorgota. Visul nostru al tuturor celor ce n-auinima numai pentru ei, pentru aseza'mintele si oraselefor, e tmplinit aice. Tocmai se mintuie,petrecereade duminea, tocmai se despart cunostintile, prietenii-le iubirile, asa se deschide in Oretele alb flea opats ; oc6lul primeste vitele mari, frumoase, ce seintorc tncet de la pajistea infloriea", aplecindu-si Ca-petele cu coarne lungi ca ale cerbilor. E o nernsa'rge-nitl pace senin:I.

Aproape_tot asa si la Crivina, unde au trecut sauau fast mai dernult aceleasi datini bune. Cine dintrecaTatorii acceleratului care nu se opreste- la asuta cu

383

sa

si

Si

$1,

insemnarea Crivina" stie ce comoar5, de buns via0,romaneasca se .ascunde alci ?

La gam, baletasi curati, frumosi si cuminti vendsparanghel salbatec, cules de pe cimp in aceasta zisloboa si buchete de aglica si de soc alb cu floricelemici, asa de puternic mirositoare. Trenul vine plinde excursionist' bet', can nu se mai pot r'i..cori si defemei usoare care zbiara cintece proaste, cu accentevreiesc.

IX

BUZAUL

1. BUZAUL

Buzgul e vecinul de stlpinire judeteana al Ploiesti-lor, de care e desp5rtit printr-un scurt drum in mar-genea muncelelor, ce rece pe linga vechiui loc deoprire al tailor de menzil", vechea static de posts aMizilului. Dar cele douU capitale nu sairi.na. Buzsdul

.e mai sa'rac, mult mai la o parte de drumul boga'tiilor,dar mai aristocratic Si mai romanesc. Aceasa inferio-ritate si aceste insusiri f le-au dat imprejurimi deose-bite si un alt trecut. Aseza'ri sa!resti mai insemnate nuse aflI aici, pasul care duce spre Ardeal cel maiputin cercetat din toate. E un Tinut de mosneni, siunii dintre ei, urmasi ai ra'zboinicilor din vremile denecurmate lupte, au, pe linga aristocratia vechimii pamintului, si pe aceia a indelungatei minuiri a aiei

daf bogie multi nu pare a se mai ga'si in miniteacestor cavaleri cu ca'ciule si sumane.

In schimb insa, boierimea neastimOrata a Buza'u-lui, boieri de margene CS.tre Moldova, cari stiau ce lise cuvine, pentru ca indeplineau greaua sarcinai a apa-rarii micii patrii, se fiimina inaintea noastra, de cumputem stra'bate mai adinc in intimitatea trecutului nos-

184

'esi

tru. Prin boierii de Buzau se fac si se listoarna domniiin anumite timpuri ale veacului de pretendenti la tron:al XVI-lea dupa veacul intemeierii acela alapa'rkii fat de turci. Si mai tirziu cite _can amin-teste pe buzoienii ce Tineau sa fie intrebati la preme-nirea domnilor.

Deci Buz'a'ul a fost din capul locului o resedinta tre:ckoare a vultanilor feudali din imprejurimi, pe lingacari era $i tirgul, de o infiintare mai veche, probabil

ca in atitea alte locuri. I azi s'e vede aceasta.In afara de stradele sale bune, Buz5.ul se poate mindrimai ales cu cartierele boieresti, lungile strade drepte,largi, de o parte si de alta a arora se insiruiesc vileincunjurate cu arbori si straturi de flori. Pins foartedeparte, acest lant de cochete ada'posturi ale unei vie;ide familie infloritoare se menline.

Buz`kil e, o episcopie, o destul de veche epis-copie, cu toate ca, intre celelalte ale Tarii Romanqtide odinioail, ea vine tocmai la urrna, dupa ce Tirgo-vistea avea o mitropolie Noul- Severin al Ritnnicu-lui se putea mindri cu o p5storie a sufletelor. Episco-pia e frumoasI desi o reparatie din veacul trecutface sa nu se pot recunoaste pe deplin infkisarea eide la inceput : ctitorie a lui Matei Basarab, arsa de

varvaricesti" si refa'cuta de vla'dica din1740 ; palatul episcopal, palatul oficiilor sint maricurate. Episcopul, pe care desigur ca nu -1 laud ru:meni prea molt 2, sta totdeauna in resedinta sa,aceasta-st are foloasele. Se -4.d citeva biserici maimari, dintre care una cu o icoansi fa'c5.toare de mi-nuni, a banului, cladita de Andriana, V4.duva lui_Ser-

Desi s-ar prea a fi o porecli romaneasca buzii = BuzIu ;ca in : coadi = Coat, numele e vechi slavon, ca la Brasov,Risnov etc. (n. a.).

2 Era Dionisie Climescu, acuzat de cumparatea Scaunului si deIlnzarea parohiilor (1939) (n. a.).

385

strains, Si

iaragi,

$i

navalirilesi

1

5i

ai5i

ban Cantacuzino Tornicul, dair si die soul ei lagrbat,lit 1722, .a primit acum curind un coperis de ,olanecolorate si 1ua pridvor Ode geamuii, care -1 dau un ca-racter aka pucin cam ciudat, deli, 4n mijlocul unui parebogat inverzit, aceasta cladire nona-nouca face o in-tiparire moderna, apuseana.

Avind fcricirea atit de rarer? de a pastraacelasi primar intr-nn lung sir de ani 1, Buzau' s-afolosit ca putine alte nrase romanesiti de bielsugul vre-milor noua, de plOaia de our a imprumuturilor. 0padure de stejari rnarginasi, un salbatec cling

s-a prefacut iya pare frumos, .cu mule alei si largiperspective, cu chiosouri si statui. In ,caper', se ved,,-%,alcatuind astazi mijlacul precis al orasulm, noiia

cu un inalt turn, o lunga faiadg in stilulmate in piatra, ici si colo sculptatl. and cad" inn

va fi gata, ea va fi, neindoielnic, cea mai frurnoasgprimgrie din iara si o podoaba de mare prev pentruBuzau. ---- - I

2. CIOL,INUL. RA12'1E5771

Strabatusem cu trenul sesul Siretiului, margenit ne-contenit in dreapta de oulmile Vrancii si dealurile dela picioarele lor, cotisem spre dreapta, in judevul Rim-nicul Sarat, cel judo muntean, strabatuscm pi-uni arse, trecusem printre llanuri de porumb moarte

printre intinse miristi de grin, cu paiusul -firer Ter-cleafa, Intlinisem Buzgul rupt in mici suviIe pc albia-ilarger si prgpastuita, 4i, prin grgdini de zarza-

Constantinescu (n. a.).

386

tle

pr,i-fuit

pri-marie, arii

dinrtii

si

itcrzi

vat, bine udate, revenisem in orasul Buzau. Un otelevreiesc ni dase aapost pentru, somnul tulburat desoneriile furioase ce ant41 accidentul de teasura in-timplat unui comisar care petrecuse prea mult.

0 trasura: da podu", adeca: o birja de piata, in-titulata astfel pe fablita, ne duce in faptul zilei spremIn'istirea Ciolanului. Mahalale cu case mici, pe Ia-turile soselei foarte praloase negustorii din acesteparti ctre barierl sint uneori acelast neam cuaceia earl_ an pUs sta:pinire pe piata mare : cetesc nu-m.ele, romanizate, cum se vede, ale doritorilor de ce-ta.tenie 'Winner, Buiumescu altii ca dinsii.

Apoi sesul din marginea muatilor se intinde, cu ne-sfirsite uscate si pustii, pe care sa odihnesc ci-rezi de vite faminde. Porumbul urmeaza in mici la-nuri 0.r.-qti,-.Jaimicite de dogoare ; bietii oameni se-ceea buruiana mare ce fosneste din frunzele -i galbenesi cladesc triste mald'are de saracie, din aceea ce erasa li fie hrana bogAia.

Soseaua e plina de drumeti, cari nu samairl intreUnii, cei mai multi in aceste park, sint want

cu infatisarea de mahalagii ai orasulut ; ei poart pa"-mici sau csaciuli scurte, apoape ca mste fesun,

pantaloni largi din stofa de tirg si scurteice de postavrosii, vinete, albastre, care sint in legatura cu trecutulde luptkori caari, de rosi ai lui vodal, pe care 1-auaNut inamtast acestor farani.. Altii sint foarteuritt Si zdrentosi, cu cite o lungi caciura tugmata, caun simbol al .nepIsarii acestui neam pentru toate. ale

Rareori cite un muntean in amasa st itan depinzal a1ba, incins cu briul rosu si purtind o 0151141sprintenal. Femeile, aproape Ears deosebire, sint im-bricate ca la oral, cu polcute, fuste Fi pestelci ; un tul-pan 11 acopere capul. Mai adesea vezi fete neplIcute,late, umflate, cu ochii mici, care araea puterniculamestec cu straanii din valea

347

miri$ti,

tigani

liana.

de

si

si

dined.

lard

Dueled,

Cel dintii sat e boieresc, adeca locuitorii muncescboierului, lutnd o parte din roads, care nu e nici ceamai mare, nici cea mai bung. In Simileasca se vedecladirea baatoare la ochi a unei banci populare, dar,casele sent putine, urtte, sa:race. Indata insal VernestiiinfAiseazi alta priveliste.

E un sat de mosneni, cari din cele mai vechi timpuri,de ctnd stra.mosii for erau boieri de Buzau, si-au avutpamintul. Case le sent samanate cea mai mare ne:orindtala, incunjurate de samka'turi 'imprejmuite,de intinse livezi de pruni din care seceta a dat jos ceamai mare parte din rod. Aici locumta nu se ma'rge-neste la cele doua ocai clasice ale flranului roman.Dar ela'direa, mult mai inca'patoare, nu e totdeaunacroita in acelasi chip. Vechimea fiecaruiagustul seoglindesc alctuirea casei. multi si-au du-rat-o dintr -o foarte deasa tesatura de vergi, peste carea fost aruncat pamintul lutos care e temeiul terenului,

uneori frinturi de earamid5. rotunde. Sindila vechca coperemintului, formele, ce nu se mai intrebuinteaza,ale ferestilori aratI ca timpul de intemetere e depa'r-tat ; uncle case yin din vremea lui Bibescu sau Stirbei,altele, cerdace de zid deasupra beciului, cu ferestiletnalte mici, de cola, sent $i mai vechi. Se 0.sesc peaid si uncle zidiri de aiimia, impodobite bata'torla ochi mai cla'una'zi. intipa'rirea generals e o vechebung stare, care nu inainteaza decit la foart' putini,neprietenia unuia faOkle celalt, nevoia hursuzI $i piz-m5;tareta de a nu ._vedea pe vecini, de a nu sa'rrana cu

marele pa'cat al micilor proprictari de pamintdin mosi-stra'mosi.

Indata am ajuns la o gurl Guni se cheama in Bu-za"u, in Prahova deschizaturile prapastuite prin caredau in ses vaIle adincite ale muncelelor de lut si denisip. Gura Niscovului se nurneste asa dupa apa de

388

st

in Cei mai

si

si

dinsii,

in

si

torent in care se string prima'vara revarsarilemilor ce $i -au topit.zapada.

Sand acesta, ca st cele urma;toare, si Hale-sul, nu e nici mosnenesc, nici ta'ranesc : in el ca incele mai multe din judet se amesteca vechiul propric-tar si impropriefaritul cu acel ce nu are pamint 41 cutiganul de nana'stire. De aici marea deosebire a lo-cuintilor, care, de almintrelea, fiind cele mai multenous& se orinduiesc, ca in Moldova, de-a lungul so.selei. Tiganul sta trintit intr-o rind pe prispa de luta unci case cu ferestile goale, sau sparte, sau cirpitecu lut, in care coperisul e de stuf rar si nepteptanat ;imprejmuirea hpseste ; in vreo padure din apropiere,baba sau fata pazesc,_ pe jutnatate goale, o vita piper-

Taranul se multameste cu doua odai, acope:rite cu stuh si incunjurate cu un urit gard de spinip6ifuiti ; dar curtea lui e impa'rtita cu socoteara dup'anevoile gospocisariei ; o a doua locuintal, d'arimatueisau cocioaba, slujeste pentru oplosirea vitelor, uneltc-lor ; un cosar, care nu e, ca in Moldova, impletit dinvergelc, ci alca'tuit mai statornic dintr-o impletituradeassa unsa" cu pamint $i dintr-un fel de cerdac delemn, deasupra pa'streaza grinele st boabele. Cuptorulmare, larg boltit, foarte curat tinut, e asczat in salacare desparte cele doua odai sau el se afla dc-o partein curt; ca o cradire dcosebita. Partea slab a aces-tor case c coperisul, din stuh prost, vechi, stricat, inasezarea druia nu e acea pricepere de a paturi rindurisi de a face o stresida deasa, traimca, pe care o vezila_ taranul moldovean sau la acela din incunjurimca,bogata in Walti, a Bucurestilor ; ferestile sint apoi maiproaste decit la casele notta din Moldova : acolo elese cumiara gata de la evrcul din tirg sau din oral sicradirca se potriveste dui:a dinsele, pe cind aici, dadse intimpla vreo stridciune, trebuie s'a se asteptc sti-clarul ardelean, care vine prguit, alungind cinii cu

389

Silistenii4i

nica5.

bawl, cu strigatul sau obosit: jamiur, jamitr", iar, pingce vine acest rar oaspete, cercevelele se umplu cu htr-tie albs on cu zdrente de ziar, de se intuneca in odaita.

Case le cele mai bune $i, aproape in toate aceste sate,si cele mai multe, au trei-patru °di intr-o cladire carenu e totdeauna aceiasi. La feresti flutura perdele albe,in locul servetelor cusute ce se vad la farani, cladariide scoarte minunate se aerisesc in cerdacul maiestrusapat in lemn,. cum n-am mai vazut aiurea ; flori inoale se insira pe politile dintre stilpi, alcatuind, de alt-fel, singura grading. Imprejmuirea e de scinduri insanumai uneori de buns ostre ;e drepte, fiind mai adeseao cirpeara din ce a gasit omul la indamina. Gustul dea impodobi e vadit pretutindeni : colonete cu tencuialasapata in flori se razima de paretele din fata, bagda-dia coperemintului care este de sindira, ctteodatade oale e si ea lucrata ca o horbota ; cutare chiarsi-a infrumusetat usorii portii cu cite o statueta deceramics luata de la oral. Dar nu se vad acele maxipoi-0 de lemn lucrat, cu stresina usori puternici,care fac frumuseta atitor case din Puma muntoasa, dinGorj, din Vilcea sau din Ardeal.

Bisericile sit mici si urite : peste o cladire oarecare,facuta din caramida, se inalfa unul sau doul turnuride lemn acoperit cu tabla va'psiei albastru-vinat saurosu ca singele uscat. 0 turra de zid se pomeneste cao minune. Bisericile cele bune din Moldova le-au facutin cea mai mare parte proprietarii, si micile mijloaceale mosnenilor, strtnse la un loc, n-au putut ispravidincoace cit bogatia risipitoare a unui singur om din-colo.

Dar cimitirele sent ca o florarie, bine ingiadite sisamanate des cu cruci vapsite tare. ingrijirea morti-lor e un semn deosebitor al locuitorilor din acesteparti, si cu sutele rasar la raspintii, in marginea, inrnijlocul drumurilor, in poienile padurilor, pe virful

390

si

crucile mari, taiate in lespedea aspra Yigrauntoasa a muntilor Buzaului. Unele negre, stersede vreme, sapate cu vechi litere chirilice pe care nule mai intelege nimeni, altele cu inscriptii latine, cuvapseli aurituri citeodata : ele ammtesc o moartenaprasnica, sau sint pomelnice ale raposatilor dintr-ofamilie, sau, in sfirsit, maturisesc despre evlavia untilcalugar care urmareste pe aceasta cale iertarea paca-telor sale, stiute nestiute, cu voie sau gra voie.

Toate manastirile din acest jude; sint innoite cu to-tul sau cladite chiar din nou : pe fondul galbiu aldealurilor, pe verdele padurilor, ele zugravesc veselpete rosii $i albe, care se vad foarte depart; faga"-duind drumetului de o stare mai buns racoare, apa"rece si o primire pieteneasca, iar bietului skean oho-sit o can cu apa la fintina poate citeva ramasitedin prinzul, ce se ia aid totdeauna impreuna, al calu-gkilor si al calugaritilor.

Manastirea Barbu, la care se ajunge printr-un micdrum invalurat, intre porumburi bune, e facuta petemeliile unui vechi schit, al carui ctitor dintii a fostun vel-capitan de margene. Din intlia cladire a li-mas numai pisania, pe o tare piatra de Buzau, cu fataaspra.

Un drum in padure duce la thanastirea Ciolanul.Muntele lutos e prins intreg de fagi suplirateci si destejari mareti, cu trunchiul scrijelat $i ramurile yin-joase, larg intinse ca ale unui policandru. Seceta a ni-micit pajtstea bogata de la picioarele uriasilor, si nu-mai un luciu de our palid, ca tin muschi, irnbraca pa-mintul inaintea. stilpilor inalti, negri, pe dnd adtncu-rile sint pline de giulgiul rosiilor frunze moarte. Aidnu slut mei poiene, nice case, nici drumeti singurateci :pacea desisurilor e nemargenita.

Am ajuns pe un tapsan pazit de o cruce de platra.Intr-o adincitura neasteptata, sta mana'stirea.

391

si

si

si

inaltimilor,

Chilii de o exemplars ingrijire case-model pentruorice vials impreuna a oamenilor incunjura celedot biserici cu urite turnuri de lemn $i tabla rosie.Cea mare e inalTata din -temelie" de episcopul, deBuzau, Chesarie, intre 1822, anul intoarcerii domnieipamintene, $i 1828, cind, spre marea bucurie a sfin-Tiei sale, Tara statea in mina armiei preaputerniciiimparaTii- a toata Rosiia". Cladirea n-are, fireste,

deosebir, dar un cleric care-si amintea traditiilede arty ale vremurilor bune a sapat cu o mare ma-iestrie cadrele usii si ale ferestilor, in flori care sa-mara, de to inseala, cu acelea ce se lucrau din daltafh veacul al XVII-lea.

0 reparatie de mai daunazi 1857 a strictcu totul infatisarea micii biserici vechi, a carii ctitoriar fi insasi doamna Neaga, soTia lui Mihnea Turcitul,inaintasul lui Mihai Viteazul. Numai colonetele finemai amintesc intrucitva ce a ft st aceasta zidire.

Prig poteci lunecoase ce se infunda in marea pa-dure pustie, ajungi la un malt punct de privire. Unsingur calugar pazeste noua biserica din Cetatuia, undedesigur ca au stat odinioara ziduri, ca intemeictor alcarora e arkat Matei Basarab, unul din domnii cariau facut cla.nii Ciolanului. Biserica -e incheiata toat4din piatra tare, care nu Tine nici zugraveala, asa in-cit a trebuit sa se intrebuinteze piaci de zinc.

Zugraveala aceasta arc si ea o insemnatate : afarade akea de pe catapiteasma, ea e facuta de un caltigaral Ciolanului, parintele Eftimie Georgescu, care a in-\rapt la Tatarescu Si la unchiu1 lui, dascalulcel mai bun zugrav de biserici ce am avut", marturi-seste si astazi ucenicul lui. Parintele Eftimie, om tinarcu ochii buni, vii, lungs barbs neagra minile albe,fine, traieste o adevarata vials de artist in atelierulsau, la care duce o alee de butuci de vie, cu strugurice atirna, ca in Italia, din boltile verzi. JudeTul

392

m-ink

Nicolas,

si

Buz

zgu ii e foarte bine cunoscut, in toate lucrurile dcce cuprinde, si pe care le insira cu dragoste : mormin-tUl de la Izvoranu al mitropolitului Luca, biserica dela Berca din deal, cea din Bradu, cea din Alunis, pccare o crede foarte veche, ma'rastirea lui Mircea

usile de la Crs15.u...De pc virful Cetkuii, intreg tinutul se desfasura,

in ceata galbie a prafului e pluteste pe alocurea. Mun-celele dorm supt scare, ca niste flare skule. /n uncle

verdele Odurilor acopere liniile blinde, ce s-csuptiaza pe alocuri in piscuri ca gurguiele ; de cele maimulte on insg, lutul gol, impistnt numai de dungilesr petele tufrsunlor si

lendmkunti rizleti, are

infatisarea testultu broaste uriase ce se ochhneste.In vale, Buzgul se suceste alb supt paretri goi ai malu-lui. Grupe de case 'albe, puncte de ma'nastrri cu co-percmintele rosir sent samanate in aceasta impgre-chere de galben stcrs, .de. verde prfuit, care cla im-presia muntilor chircitt ai unui pustiu.

Piidurea se pravale acum intr-un coboris iute, ser-puitor, pe care se incearca o sosea. Doi boi albi, din-tre cari unul se cheam5, Ttrzian, bun nume pentruacest ralda'tor drurnet, trag incet la cale tfasura, pecind caii, dusi 4 friu, tree inainte, umplind desisurilede sunetul talancilor. Apoi, iarasi cu caii, to infunzitot mai mult in povirnis, cu. hurduckuri si scutur.-turi na'strusnice, .cind lutul s-a surpat in gropi sau bo-lovani rup &area. Schitul Nifon, acum un spital, in-cunjurat de pruni si copaci salbateci, inseamna un po-pas de lumina in codrul arg poiene.

Indaa sintem in soseaua care incunjura apa Bu-.zaului si duce, pe linga un frumos han cu oleandri,pe linga" casele ra'sfirate ale unui sat sarac, la Rkesti.Copii balani alcarga inaintea cailor, farani foarte bltnzi

393

Cio-banut,-

arty

farti,

copacilor

scot palariile inaintea noastra adeca atrasurii noas-tre cei ce n-au palariile pe cap, pun mina la frunte:femeile apleaca, elegant capul.

Salcirnii se insiruiesc de-a lungul gardurilor devreascuri si spini ; mares nevoie de nutret a flail pelocuitori sa li se ciocirteasca toate ramurile, 4i trun-chiul .ciung tidied' jalnic in vazduh ca o icoana amizenet. 0 padure cu trunshmrile rare ne incunjurao In stinga si iata schitul.

Desi are saizeci de maice, deli in cercul casutelor.chilii straluceste frumoasa biserica noua, care a im-plink abia cincizeci de ani, pare ca to gasesti mai cu-rind intr-o static de aer. Oaspetii se vad mai mult de-ck maicele, si, uncle din locuintele acestora sint maimutt niste vile in stil nou. E departe vremea dnd,la 1784 intii, Mihai-vocla $u%u hotarea ca saracelecalugarite strinse la Ratesti in jurul schitului le lemnsa aiba un numar de case scutelnici, scutirea de dij-mari1 si vinariciu, precum si 78 de lei, dintre cari 45pentru 15 bucati aba neagra da imbracanuntea mai-celor", iar alti 9 pentru 12 perechi papuci cu mesi" !

Intorsul in seara blinds, lasind in urma soarek rosycare se cufuncla in dosul cleaLurilor goale. Cirloma-nestii satul.urmasilor lui Cirloman se. desira inmargenea mani soselt prafoase, care coboara incet lavale. Se ajunge la o vale de pietris, uncle fuge o apasaraca. Deasupra, pornind de la citeva casute, careyin inaintea satului, urr mare parete de lut se ridicadeasupra van ; pe virful lui se vede o biserica veche,linga o lungs perdea de zid ruinat, cu ferestile oarbe.

Saud se cheanal Berca, in sat de munteni saracican se coboara la cimp sa cistige, citeva., luni din an,patruzeci de bani pe zi. Niciodata el n-a putut saaiba vreo insemnatate, dar un domn, poate Matei,patriarhul cu domnie lungs, a facut aici o manastire ;zidul de incunjur e cladit dintr-un rind de caramizi

394

se

clips.

puse in lat $i din alt rind de bolovani de riu prinsi Incaramizi puse in lung, sistem care se vede si In zidu-rile Tir#>ovi$tii. avea un pridvor razimat pedoi stilpi cu pododbe sapate de flori $i -struguri ; stilpica acestia desparteau pronaosul de naos. Cele doua fe-resti de pe laturi, fereasta mai mica a absidei penta-gonale, fereasta altarului, alt pentagon, furs cuprinsein cadre de sculpturi alese, deosebite de la o fereastala alta.

Egumenii de mai tirziu au pus un zid grosolan Inlocul stilpilor pridvorului, cari au fost surguniti sasprijine un camin. Ei si-au facut case incapatoare in.tr-o forma fara stil. Apoi, acum vreo citcizeci de ani,si ei se dusera, si mina puse stapinirea pe zidurile dalocuinta $i de incunjur : in anumite zile, un singurpreot slujeste in biserica frumoasa.

Se face noapte cind ne oprim la hanul mare al unuisat de mosteni. Hangiul ni da oua proaspete $i cassarat, pe care-1 fierbe pentru a-I muia ; plata e foartemica.. In fa ;a satului adormit marilor intinderi do-borite, din care se ridica o duhoare calda, el vorbestede anal rau, de bolile ce bintuie in mocirlele ce aufost de lipsa de porumb si de nutre ;, de gresealace crede el ca o face statul impuind bancilor popularegarantia, ruinatoare pentru de, a imprumuturilor debani ce vor face satenii, de zadarnicia impiedecatoarea formelor ce se cer de la taranii cari au nevoie defrunzis, de putina deprindere ce au oamenii cu neno-rocirea.

Si ce vor lace acum ?Vor stringe de git pe cei ce au.

Plecam cu aceste cuvinte cobitoare in urechi. Dincind in dnd, sate : la uncle case, ferestile sint Inca lu-minate, deli ne apropiem de oarele 10, la altele focul

395

Biserica

si

balk,

mai pliplie in curte sau in cuptor. Cite o femeie trecera'pede, ca o pas'h-e inoptatl, cite un t'aran ta'cut, cucopilul de mina. BuzIul luneca: in ripa, supt un cerinourat spre dreapta, senin incolo : un pod nesfirsithuruic supt roate. Din nori pornesc picaturi mari, inurma ca'rora se inchide iarasi nemilosul cer de aramI...

Iar in gr5.clinile Buzaului, teatru de vara." cu beresi femei usoare ; muzica cinfa pins tirziu inplata.

Parca am va'zut una dupa alta doua lumi dusmane.

military

X

IALOMITA

1. BARAGAN...

Trenul duce prin sesul intins ca o apg, cu miristisgmgnate de mici tufe verzi, cu porumbisti incg bune.Tg.rani cu scurteici rosii mina cartrte incgrcate cu sacispre magazine gardor.

Apoi/la Fa'urei, de unde pleacg in jos o linie atai un col; de Bgrggan, -cu totul pustiu.

Griul rar s-a cules, miristea n-are nict o vials ; ini maselorlocul e ptsla galbeng a secetei. Nu vezi nici

mgcar ticgloasele case cu stuh st pgrepi de pgmintnevgruit ce se piteau ici $t colo ping. acum, linga lo-cumta noun, putm strglucitg $t ea, a proprietarului $iarendasului. Aici a ajuns exploatarca pamintului, darcolonizarea e inca abia la inceputurtle ei.

Pe Omintur Brailci, luat gol de la turd, acumsaptezect de am, crest citeva lanuri de porumb incgbune, apoi stirpiciunea se desfgsurg. stgping. Din w-seaua de IMO linia feratg praful gilgiie ca un funkurias si cuprinde totul, ping sus la bolta descoloratg,in urttu -i abur galbui. Un vint nebun, pornit dinfericitele lari unde a plout, mina neobosit pulbereasecetei.

397

30

Ialomitet,

I

Citeva padurici prifuite, si Braila se vesteste grincasuIe netrebnice, cu pare/ii de Terna mirsava uritinceput de mahalale pentru maretul port dunarean.

In cite un colt ripos, arbori, case, samanaturi. Apoipamintul ars si norii de prat.

Cind insa ai ajuns la Barbosi si la malul Siretiului,privelistea se schimba. Insule de papura inalta, verde,apoi larga apa lini$tita, cu nisipuri iesite la iveala inmilloc. Pe urma, ca in pamintul Tecuciului, muncelede lut, $i mai inalte aici, 4i mai rupte de vechile pu-teri mari ale naturii. Lostopane hide de farn5: 0.1buiese infrunta, pe cind pe margenile prapastiilor sint in-graditun, vii, porumburi moarte, cite o ramasifa de pa-jiste : vitele urmaresc lacome aceste slabe ramasite denutret. Inaintea 'unor cazarmi cu ,coperemintul rosu,soldali pizesc navala colbulut nemilos.

Apoi trenul se infunda intrun foarte inalt defileude lutoase, pe care-1 urmeaia un tunel st altestrinatori fara verdea/a. ateva bune casuce de ma-hala, to opresti in Galati. Dunarea e la dal pasi,taata seceta, valurile ei grele se rostogolesc, frarnin-tate de vintul ce goneste norii, si cu dinsii, roada.

Alta data, spre Calarasi, printr-o dimineala de ne-gura, in novembre. Din invelisul alb rasare numaimargenea dramului, cu tufisuri uscate $i lunci perin-dindu-si trunchiurile supciratece.

De fap't, prin fecunditatca pamintului, prin bogatiapadurilor, statul a facut la Branesti o scoala desilvicultura prin poezia luncilor bogate in ape, prinseninhatea lacurilor, prin buna intrerinere a soselelorsi desimea -satelor, aceasta regiune mIrginag a Bucu-restilor e una din cele mai frumoase ale Tairl

Dupa un timp numai, pamintul se inalta in dealuride lut, se saps in ripe unde dorm WO sure si verzii,

39S

in

inaltimi

si,.si

unde suviti de apa'. fa'ra scurgere hrgrresc, vara, desi-suri de buruieni, acum moarte.

Soarele, care a. ra.sa'rit demult, i.i tot zabovestetriumful. Deodafa,spre ceasurile 9, el soarbe. negurile,si, intr-un larg zimbet rece arata nemargenirea ffira-ganului.

E un pustiu, si nu e. In toate pa'rtile se desfastui,ca o mare linistita ce s-ar fi inchegat pentru tot-deauna, sesul cu desalvirsire gol. Nimic mau rar decit,tocmai in fund, a perdea de arbori. s'araci.. Sate le nuse vld decit doar cite unul in marginea departairiiunense.

Adincul n-are apa, nici o rIclacina Tacoma nupoate gasi pentru vegetalele, mari izvorul de Anata'..Dar, intr-un lung sir de veacuri, Barkanul pustiu afrost patria balaxiilor inalte, dese, a. micilor paduri ca-rota taamna distrugkoare li nimiceste trunchiul su-bred °data: cu frunza. imbielsugata. Din rama'sitileacestor rinduri de ierburi s-a alckuit un covor hrani-tor de pa'mint negru, In stare sa dea inapoi viata cu-prinsa in el, sa_ hraneasca din mormintul s'a.0 deburuiene. Pasurille au ra'mas, bielsugul verde pentruturmele vcnite din alte locuri, dar alaturea de dinseleplugul a deschis cimpii de roada pentru mann cump5.-ratori de tarini, intinse.

Si astfel aid pastorul mocan cu caciula patrata trI-ieste ca vecin al faranului cu caciula tuguiata. Perind se infkiseaza ochiului imparatia unuia $i a celui-lalt. Oi mitoase unduleaza mergind prin miristeabuie, in care se contopesc aproape. Bidivii speriati seoprese in margenea drumului, intrebind cu ochii formari umezi. Pluguri cu cai taie brazda noua, pe cindin ogorul vecin griul nou mijeste, des verde. Cara'calrute, trasuri, transporturi de fin se strecoarI inpreajma liniei ferate. Magaziile garilor gem de sacii-greoh- asezati in rinduri pentru plecarea peste hotare.

399

30*

gal-

d

si

Accidentele cimpului sint ariile, eapitele de fin, cla-dirile de coceni, masinile, casele paznicilor aceste bo-g-AU strinse. Linga statii se vad frumoase case de pro-prictari. Iar pe peroane se misca varietatea cea maimare de caciuli ce se poate inChipui pines si, laCiulnita, micile tichii de blana albs ale albanezilor.thine cafenii, albastre, rosii, scurteci si pantalonilargi se amesteca intre ele intr-un tarcat tablou deimbracaminte populara.

De la Ciulnita o lithe secundar-a se desface din ma-rea artera, care, peste podul ce strabate insula Borceain cea mai strimta parte a ei, merge sa caute Con-stanta, adapostul corabiilor. Si in jos se urmeaza Ea-raganul, dunga fares apes din preajma riului mare.Pina Ja brawl Borcea, pe care sint asezati Calarasii,mai c un singur sat, cu cite jumatate de teas de pus-tiu inainte si in urma. Case le acestui sat, Si lis-tea, carese insira mult timp in dreapta liniei, lipsite mai cu to-tul de perdeaua ocrotitoare a arborilor, n-au unele dinele nisi usoara spoiala a varului. In lutul gol al pa-retilor lor, supt coperemintul de coceni innegriti deplea, ele par una cu tarmile si pasunile de care sintincunjurate.

Alt sir de case dupes o lungs strabatere a desertu-lui,_Un cos de fabrics fumega. 0 grupa de ckamiziisi arata coperisurile rosii'de tables. Cladiri mai rasa-rite yin acum la rind. Sint Calarasii.

2. CALARA$//

Un vechi sat, Licherestii, al lui Licheric, Glicheric,poate si un ealugar, si schele -neinsemnata, din careStirbei-veda a voit sa faces un oras, un port, o capi-

400

tan: de judet, Cararasii purtara intii numele domnuluiintemetetor, dar, dupa incetarea domniei acestuia, seintoarsera la vechea numire : Stirbei-voda" secheama astazi numai o strada principals si gimnaznil.

Intrarezr in Cararasi pare sa aratc ca planurile luiStirbei n-au fost tocmai bine atinse. 0 sosea se intindeprintre case mici, printre magazii de lemn, unde sedra.maluiesc grinele de tarani cari striga tare numarulbanitilor pe care hambarul le primeste sau le restituic.In dreapta, plcaca inca o ulicioara de sat sarac.

Dar iata, in sfirsit, o cladire mare, pc fatada cateiasta scrisa o deviza de invatatura. E gunnaziul. Apoiceva mai departe, intr-un parc, o alta, deosebit defrumoasa : palatul administrativ, care reproduce li-nille, micsurate, ale unuia din marile spitale bucures-tene.

Pe cind in lat douningi strade insira pra'valii.ma-runte, Strada Mare se descasura larga, cu case dintrecare multe au doua rinduri 5i o infatisare placuta.Ala si in alte parti ale oraselului zimbesc trecatoru-lui vile gospodaresti, despartite de strada prin co-chete gr'aclini de flori.

E un oras creat de curind : aceasta o arata sistemuleuropean al stradelor, taiate fara crutare fata de untrecut cu totul umil. Capitals de judet, el a primitpodoabele de edificii publice ale acestora. Schela free-yenta, cum se vede din slepurile ce asteapti inc a sila aceasta' vreme, CalarasiVdurara pravaliile raulte siintesate, care sint si o podoaba. Alt ccntru al Waraga-nului, Slobozia (lui Icnache, ctputernica manastire-cetate, aparind de spre turci), indeplineste mai multmenirea de tirg interior pentru mocani si siteni. Ur-zicenii, s'alasul color veniti de la urzici, e inca un satcu biserica mai veche, strada mare, han cu mute si

405

La Piva Petrei (a lui Petre) care lucra in acest Tirgde Flori, odat'a cu dou'a biserici, din -care una e omina' in porumburi, d5inuieste mai mult viata pesca-rilor. Cu toata aceasta concurental, bilciul din cam-ra§i nu-si pierde multii musterii si vizitatori- din Tarasau de peste hotarul duna'rean.

XI

BRAILA

1. SPRE BRAILA

Trenul ce merge la Braila se desface din Buzau,parasind aceasta regiune de muncele, strabate un sesgol de frumuseti st gol de locuinte, un Baragan nou,asezat la miazanoapte de cellalt, ping ajunge la poduldunarean.

Orasul, cu viata sa noua puternica, cu amesteculsau de neamur,i tnfratite in lupta pentru banul stapi-nitor, se oglindeste denainte in alcatuirea calatorilor decan sint intesate vagoanele. Un arendas roman dinvalea Oltului, figura tin'Ara, simpatica, blonds, unaltul de loc din Ploiesti, cu Lats aramie, parul alb siliniile fetei tEate energic, amintind originea burghe-ziei din acest oras, doi braileni : un domn cu cra-niul tuguiat, nasal ascutit barbs scoasa inainte, odoamna cu ochii man liniilesi fetei foarte suptiricari vorbesc greceste. Ea e maritata cu un roman, si,afara de o usoara sisiala, cunoaste desavirsit limbanoastra ; elr nascut in Grecia, traind intr-un mediu cu-rat grecesc, stilceste rau limba, in .care totusi, cumasigura pe tovarasa lui de drum, scrie mult mai bine.Din zumzatul de cuvinte grecesti ce li zboara de pebuze, raspindind, cu tot amestecul de rasa si decaderea

403

si

stsi

de limbs, ca un slab parfum de miere antics, deose-besc stiri nenumarate despre casatorii, despartenii,zestri, boll, morti, copii can invata totdeodata gra-maticg franceza, gramatica elina, gramatica germana

gramatica vlaha" stiu pe de rost, la vrista forfrageda, pe to%i zeii anticitatii ; krima"aleca, pacat" saraca", revin necontenit in raiuldoamnei, ca o larga compatimire orientala, and evorba de cineva care a sararcit, de o fati care, cu ozestre prea mare, a luat pe un barbat prea usor la cin-farit. Caci sumele de bani suns necontenit in convor-bire, chiar milionul pe care cutare arendas grec, in-draznet noroc, 1-a cistigat, puindu-1 de o parte,spre folosul desigur, al farii sale indepartate, in ani cl:bielsug, cind Dumnezeu, in mijlocul secetci uneori,trimes o ploaie de favoare numai pe lanurile lui fe-ricite.

0 gars spatioasa, bucsita de lumc binc imbracat'al,care se mica in toate partile, in duduitul nerabdatoral trenurilor de marfa ce asteapta. 0 alee de bulevardse deschide in noapte, luminata slab, supt apasareaunor balauri de nouri negri, de citeva felinare de pe-trol, care nu se prea potrivesc cu frumosul pavagiu,unic in Romania, pe -care luneca rotile birjciminate de un urit birjar cu sapca pe ceafa.

Ai credo a la capkul acestei dumbravi ingrijite,prin frunzisul rarit de toamna al carcia se vad inaltecase cu fatada strabatuta de lumini, se deschid stra-dele largi, cu case inalte, egale in bogatie, pe care lecunosteam de inainte, prin faima, ale Brailei comer-cialc. $i aici insa satul, vechiul sat murdar de suptputernica cetate a turcilor, pe terenul scurmat de ghiu-lele stropi de singe al edreia se ridica acest port decapetenie al Dunkii romanesti satul acesta-si reelamddrepturile antice: Vezi mici casute, circiume dese, darnu 5i frumoase, maidane, multe maidane, care sint,

404

51 si5i kaimeni`,

5i

5i5i

si

liniisit

5i

ce e dreptul ingradite. Ma prinde de la o vremc teamaca aceasta ar putea sa fie toata Braila : casute cir-ciume pentru petrecerea zgomatoasa a corabierilor detoate neamurile, iar, undeva linga port, citeva case,vaste si scumpe, ale administratiei.

Ynsa iata ca zidurile se indesesc, se inalta de amin-cloua partile stradelor largi. Trarnvaie electrice lunecascaparind pc sine. Apoi linia de palate se mintuic in-tr-o piata, care e miezul

Nici un oras din Romania n-are o astfel de piata,siea isi afla greu parcchea chiar in centrele mai miciale apusului. In mijloc e un parc desavirsit intretinut,care se desface fa acest ceas de noapte, supt cerulminios, in lumina felinarelor ce clipesc slab, ca omasa intunecata. Drumuri o strabat in toate sensurile,si o incunjura strade neobisnuit'de largi, alcatuind undreptunghi. Cladiri inalte, uncle deosebit de rnonu-mentale, ca Teatrul Ralli, otelul francez, formeazazidurile care doming, pe cind strade lungi isi infunda,in sus, in jos, in stinga liniile de lumini ; cafenelele,cofetariile, tutungeriile, pravaliile de stole, de brin-zeturi, de haine, de palarii, librariile au inca vitrinclefor luminate : cumparatorii sichentii slut romani,greci, Italian, ha chiar olandezi din Rotterdam, caricer in frantuzeste 4i englezcste carti postale cu vederidin Braila si lipcsc pe ele, cu deosebit placcre, rnarcipostale cu chipul regclui Carol.

Ziva desfasura frumuseta orinduita a marelui portromanesc. Dupa ce, prin tratatul din Adrianopol,la1829 nu e nici o suta dc ani de atunci, si Brailamai are timp sa se datvolte ping cc va ajunge saltcerbeze centenariul locul pc care se ridicasc ceta-tea, pentru totdeauna &rimed% a Brailei, fu incre-dintat Tarii Romanesti, din care fusese deslipitbuna gospodarie a lui Alexandru-vocla Ghica intemciecu socoteala si pricepere portul Linde corabiile_Europei

405

Vii.

Brai lei.

erau s'a vie de acum inainte in voie sa caute rodnlrnuncii locuitorilor principatului. Se desemni m'aretulcentru al pieta, se traserl lirliile bine eroite ale stra-delor, se fixall hotare, care au fost insa adeseaori in-trecute.

Cele dintli case furl mici dadiri, in gen oriental,acopente, ca in Balcanul turcesc sau in p5.rti Gre-

cu olane ruginii-. Astfel de case se mai v5.d incadestule, unele culcate spre moarte in llturi, prin ceeace aiurea ar fi mahalaua, dar aici formcaz1 numaiultima prelungire a stradei largi inceputl cu palate_

pe costisele ce coboarsai spre port si pe linia din fataDuna'rii se lad magazii gi magazine, al earor coperis,ale elror proportii si feresti le arat5; ca sint din vre-mea !mete babuste pe care moda le-a lasatrin urrda cu linbra'amintea for ruinarsi.

Statul rr-a facut mult aice si o gazetI locala vor-beste cu durere de banii luati din Braila pentru aajuta inaintarea rivalei dela Marea Neagrl, Corrstantade curind cuceritk'. Docurilc insa, imensa cladire de lacapatul cheiului, au inghitit multi bard., nu f5.1,5; saaduca totusi un fobs potrivit cu cheltuiala. Dar,afar de docuri si de cheiul insusi, pe ,care localnicii1-ar-clori mai mare, mai inca'Otor, afar de liceu apoi,cladirile administratiei nu se deosebesc prea mult.Varna, politia portului n-au nici o inatisare : cea dinurna e grimadita in vreo doul odaite murdare, cugeamun sparte, intr-o cask' uria oarecare (sergeniiide oras stet, de altmintrelea ji ei, dintre cei mai IA-ckosi ce se pot inchipui : %igani murdari, baltrini obo-siti $i altii cu fel de fel' de metehne) 1. Prin case sigrin oameni, cirmuirea nu se vede mai deloc, cu toateca s-ar csaclea s'al se vad4 mai mult decit aiurea laaceastl poartl larg deschisI a arii.

I De atunci s-a fkur unificarea politiei (1916). (n. a,).

406

Si

Inca de la inceput, grecii intelesera viitorul ccastepta noul port si-si oprira locurile cele mai bune.Printre cele mai vechi ziare ale noastre, e unul tiparitaici, mai mult pentru dinsii. Levantini de limbs ita-liana se asezara si ei in Braila, i cea dintii publicaliea lui Arturo Graf, cunoscutul filolog si finul poetitalian, niste preludit in versuri, poarta pe coperta, caloc de tiparire, Braila noastra. De atunci numarul

armatori, comisionari, negustori de grine, n-ascazut, si ling acesti fruntasi banesti Si -au gasit loculallii mai saraci, negustori de tot felul, Oda '$i vinza-tori ai ziarelor noastre, functionari de comert, mesteri

mannart. La doua-trei firme se ceteste un mimegrecesc, aici evreul, care n-a uitat insa nici el Braila,mu joaca in negot rolul cel dintii. 0 mmunata bisencain stil rococo st cu o cupola orientala, cladire puter-nica de piatra, cut stilpi de marmura in fatada, ebise-rica .greceasea : o vezi 'in curtea ei bine pietruitaSiiragnfita ca un salon, in faTa. sucursalei Bancn Napo-nalc, in unghlul de sud al pietii. Linga port, un mareedificiu, cu trei rtnduri bine alcatuite si cu totul tacut,e tin institut clin" de baieTi. Ziarele grecesti din varaPatris, iur, din accasta patrie amintita in titlulziarului bucurestean Hestia, se vad pe toate meselecafenciclor, uncle gasesti si ziarele vieneze, Figaro giCorriere della sera, pentru alti oaspeli. Greceste seaude vorbindu -se ici si colo pe strada, dar cele maimulte din cafenelele intunecoase murdare ale por-tului, ale ckor fume sung Ithaca", la Athena ", ,,laPanhellenion",sint linute de greci, in mare parte tot

IInpentru greci. tramvaiul electric to gasesti lingdomni ale caror nasuri lungi par a fi niste adaugirtde carnaval. La cutare papetene, regele din fereastranu e Carol I-iu, ci Gheorghe I-iu. Pe paretele uneibrutarii din Calea Calarasilor e zugravita marcaEladei.

407

gre-cilor,

si

insasi,:

si

:

Multi dinve greci participa, fund naturalizati, laviata noastra politica. La viata noastra culturala insa,nu ; si aceasta impiedeca mult o sincera desavirsitaromanizare. Sint apoi att ;ia cari stau in Braila numaipentru a face bani din binecuvintata Vlahie" pentruElada saraca, pentru Constantinopolul Patriarhiei,unde slat rude, unde se calif-a' gineri, unde_ raminetoaa inima si se duce tot banul. Si aici se vede in-semnatatea, pe care n-o vad politicianii miopi, a cul-turii nationale : o tnflorire puternica a acesteia arimpune, ar cistiga ar deznationaliza, ceea ce nu sepoate face prin alte mijloace.

De un timp mult mai scurt, de pe ctnd s-au strinsmai tare- legaturile noastre cu romanii din Ardeal, oimigratie de munca, de harnicie, de spirit crutatorindraznet ardelenesc s-a produs la Braila. Pe cindinainte venea numai mocanul in sau din drumul sauspre Auntie Ialomitii sau ale Dobrogei, acum vezinumelc saceleanului, brasoveanului imbogatit desfa-cindu-se in litere de our deasupra ferestilor atttor maxipravalii si case de corner; : Perlea, Grozea, Pantu,spun numele ce le-am cules mai intii. Unit, ca d. Sasu,se amesteca in politica locala fac influen ;a puter-mc simtita. Otelul frumos si restaurantul foarte scumpdin mijlocul pietif sent pe jumatate in arenda unuiardelean. Mosiile de prinprejur, care erau oclinioarain cea mai mare parte tinute de greci, folosesc astaziacestor oaspeti din stngele nostru, cari aduc energieromaneasca dau exemple de biruinta pe terenuri incare se parea altfel romanul nu se gaseste bine $inu poate ;inea piept stainului. In tren auzii de la ungrcc laucla ardelcanului Ghifa Gaitan, a carui agricul-ture, bine condusa, e mai cu noroc deck a tuturor,dace se scoate doar la o parte gospoda'ria-model pecare o face d. Nicolae Filipescu pe mosia sa de aice.

408

4i

ca

si

ti

ti

Romani din tara slut saraci, caci boierime,braileana veche n-a fost, fireste, niciodata. Yi vezi, incojoace sau in zdrente, unde e munca mai grea, maigrosolana 4i mai putin rasplatita, biet substrat indigen,autohton al unei civilizatii economice pestrite. Pecind armatorul, bancherul grec sau italian isi ia min-dru masa supt lumina electric., in salile luxoase aleOtelului francez" sau Splendid", el, fiul pamintului,mina, spre port sau de la port, carucioara sa trasa decalutul injugat ruseste, ducind sacii de griu sacii deffina, cuceriti de altii ca dinsul on carind bogatii desupt alte ceruri, care lui n-o sa-i fie de nici un folos.

Dar, in lungul sir de pravalii pentru cumpairstoricu bani pe fundul pungii, care sfirseste spre cimp fru-moasa, larga Cale Regal., vezi adeseori negustori ro-mani, cari, la mica for tejghea, fac bani si se inalta,spre binele for si al nostru, cari avem atit de multanevoie de mici burghezi" ca acestia.

Romanii localnici mai sint pescari la Dunareabogata in daruri. Ei au insa coricurenti intru aceasta,

hala pestelui e hranita si de pescarul lipovean cugitul gros, coada ochiului ridicata in sus, parul lunguns nasul pitic. Lipovenii au o strada a lor, deasu-pra car= se vad turnurile vapsite in galben, in verde,in ros, ca niste pene de-porumbel, ale bisericii for shis-matice.

Nu e strada aproape care sa nu multameasca princite ceva privirea. Saracaciosul Bulevard -Carol cucasutele mici face a seta'reasa insN. ici colo col/uride veche viaci patriarhaM Cutare sttidufa", cu caseiesite dincolo de aliniere, cu pravalii evreiesti intune-coase murdare, cuprinde ins`i inalta, greoaia bise-ria romaneasa, pe care putine in toaa /ara ar in-trece-o in dimensiuni. Aiurea vezi cu curiozitate afisede teatru de varietAi pe o cladire cu doua rinduri

409

multi $i

si

si

si

si

si

si

(teatru de capetenie e insa 'Teatrul Ralli, uncle joacafoarte adPseori, in treack, trupe romanesti, $i mai alestrupe sraine). Prin strada Bolintineanu, deosebit debogafi in solide case particulare, ajungi in splendidagrading publics, de pe terasa careia ochiul cuprindecoperisurile rosii, de oak, ale magazillor, catarturile-pe care se lese funii si gurile negre ale vapoarelor cese odihnesc de drum pe Dunarea ingusta, albs caargintul, apoi ostrovul din fatsa, cu verdeata-i deasasi Inca vesera, iar, tocmai la capat, culmile albastru-inchis ale dealurilor Dobrogii, linia serpui-ware in cenusiul norilor greoi de ploaie.

Ca lea Regalsa, strada Galati lor si strada Cilarasilorsint inssi liniile maxi ale orasului, prin care fulgeilvagoanele tramvaiului electric, instalat exploatat deCasa Helios din Colonia. Pe cea din urmsa mergi intnprintre case mari, apoi mai mici circiume mai multgoale, in care cumetre stau la taifas si cini se tola'nesc,15.trind in fine prin cimpie, la Monument.

E un obelisc de caramida, cu slove rusesti de bronz,ridicat, dupa votul Divanului muntean, in amintirearizboiului care a interneiat Braila. 0 alee de toatafrumuseta duce la acest semn comemorativ urmeaz'a',apoi mai departe, intre arbori st straturi stralucitoarede flori.

Apoi, prin acelasi ses cu iarba uscaea le raze fier-binti si, acurn, de vinturi reci (dincolo de sirul de -ar-bori din stinga curge Dunarea, si inalttmile dobro-gene, albastrite de departare, anchid zarea), printr-opadurice si iar5si prin sesul uscat, ajungi la LaculSarat.

Lacul, lungket, intinde ping departe luciu-i de otel,cu ape atit de grele, inch vintul cel tare abia le in-creteste usor intr-o parte. Aleia cea mare se intindeintre vile de bun gust, din care bolnavii deboli, bolnavii de urit si bolnavii de inima s-au

410

taindu-si

si

si

dus cu totii, lasind grija a$ezarilor pustii unelcaraule 4i unui paznic, care prin grai $i mar-turisiri se dovedeste a fi un taran din Sas-Sebe$,unde ar dori sa-$i qi incheie batrinetele, lasind ceea cea agonisit aici, copiilor. In dosul aleii>parcul vechi seintinde pins dcparte, cu inguste carari $i desiwri pecare noptile de vara le vor fi umplind de o fdrmeca-toare taina, dar prin care acum se primbla vintul demoarte, suflind frunze galbene $i rosii, care tresaltafugind. Paznicul s-a dus ; ruinele unei vile de curindarse inalta inca miros de taciune stins. Un bulgar stain pragul circiumei .din fata, pe cind un conationalmai sarac i$i duce co-vrigii spre -satele vecine. 0 viatamai puternica o aduce in aceasta singuratate de optluni pe an numai tramvaiul electric care huruie, ra-pezindu-se pripit pe cimpia ce se gateste de oclihnaalba a iernilor aspre pc malul Dunarii batrine.

2. DIN BRAILA SPRE GALATI

Trenul duce prin $esul intins ca o apa, cu miristisamanate de mici tufe verzi, cu porumbi$ti Inca bune.Tarani buzoieni cu scurteici rosii mina carute incar-cate cu saci spre magaziile garilor.

Apoi la Faureii vechilor faurei" tigani, pentru pot-coave la drumul mare, din acest tirgusor, de undepleaca in jos o linie a Ialomitei, tai un colt de Bari-gan, cu totul pustiu. Griul rar s-a cules, miristea n-arenici o viata ; in locul imaselor e pisla galbena a sece-tei. Nu -vezi nici macar ticaloasele case cu stuhparetii de pamint nevaruite ce se piteau ici $i colo

411

si

pina acum, linga locuinta noua, putin st?aluCita ea,a proprietarului si arcndasului. Aici a ajuns cxploa-tarca pamintului, dar colonizarca e Inca abia la in-ceputurile ei.

Pe pamintul Brai lei, luat got de la turci, acumsaptezeci de ani, crest citeva lanuri de porumb incabune, apoi stirpiciunea se desfasura stapma. Din so-seaua de linga linia ferata praful gilgiie ca un fumurias si cuprinde totul, ping sus la bolta descolorata,in uritu-i abur galbiu_Un vent nebun,. pornit din feri-citele lari unde a plouat, mina neobosit pulbereasecctci.

Citeva padurici prafuite; si Braila se vesteyte princasute netrebnice cu paretii de Tema' inirsava, urit iiiceput de mahalale pcntru maretul port chiliarean.

In cite un colt ripos, arbori, case, samanaturi. Apoipamintul ars si norii de praf.

and ai ajuns insa la-Barbosi si la malulprivelistea se schimba. Insule de papur'a', inalta, verde,apoi larga apa cu nisipuri iesite la iveala inmijloc. Pe urma, ca In pamintul Tecuciului, muncelede lut, si mai inalte aici, si mai rupte de vechile puterimarl ale naturii. Lostopane hide de ern galbuie seinfamta, pe cind pe margenile prapastiilor sint ingra-dituri, vii, porumburi moarte, cite o ramasita de pa-jiste : vitele urmaresc lacome aceste slabe ramasite denutret. Inaintea unor cazarmi cu coperemintul rosu,soldati pause in navala colbului nemilos.

Apoi trenul se infunda intr-un foarte malt defilcude inaltimi lutoase, pe care-1 urmeaza un tunel si altostrimtori rira vcrdeata. Citeva bune casute de- ma-hala, si tc opresti in Galati. Dunarea e la doi pasi,cu toata seccta, valurile ei grele se rostogolesc, fra-mintate de vintul cc goneste norii, si, cu dinsii, roada.

412

Siretiului,

linistita,

si

3. LA LIPOVENII DIN IVIARGINEA BRAILEI

La doi pasi de Braila, legata de suburbia Brailita,cu frumoasa bisericufa noua, satul Piscul to introduceintr-o lume care se deosebeste adinc de tot ce e obis-nuit in viata noastra taraneasca, de tot ce am vazutpins acum in gruparile noastre rurale.

Se chiarna Piscul, deli nu e nici o inaltime, si faceparte din Romania, deli popula ;ia de acolo e adincdeosebita de tot ce se poate intilni in lumea noastra.

Case curatele, cu ferestile mari, ingrijit spalate,curti pline de cosare, de poieti, de tot felul de curioasetnjghebari de scinduri. Cini salbateci Tatra in curtilecu ingrijire inchise. Vire nu se vad

Pe strazile largi grupe de tarani neobisnuiti, cupantaloni infotati peste cizme si, supt caciula, lungpar uns si barbi negre, rosii, albe, de care nu s-a atinsniciodata pieptenele ; rareori un cap tuns si o barbsrasa. Femeile, in haine largi, cu cozile supt barizulnegru, sint albe, grase 4i in tinereta. Nu odata apareun tip asarnanator cu al ostiacilor sau al vogulilor,ochi marun-ti, oblici, oasele obrazului iesite tare inafara.

Vorbesc ruseste incet, moale, scuipind simburi dedovleac. [...] Sint lipovenii nostri, staroviertii, orto-doqii credintii celei vechi".

Unii sint popovti, cu popi, $i marea for biserica,incununata cu doua turnuri, dintre care unul cu treptede pagoda, doming cele citeva strazi acoperite cu A-N& si ghiata. Ce lor lara popi" bezpopovti, li se

zice si barabulici".Am prilejul de a patrunde in tainele acestor .dus-

mani incladanici ai statificarii bisericii muscalesti suptPetri' cel Mare, vizitindu-li, cu un medic cunoscut

41331 - Romania cum era pin's la 1918, vol. I

nicairL

ai

iubit in localitate $i cu un grup de prieteni, caselc $1lacasurile de inchinare.

La gospodarul Ivan Andreev, lost pescar, acum omde afaceri", e buna rinduiala cu care s-ar putea min-dri $i un taran german din cele mai bune tinuturi.Trci odai marl $i un antret, largi, luminoase, o buca-tarie, o bait de aburi, inca o cladire la poarta. Mese,scaune, mari poduri pe care stau doldora marile pernemoi, dulapuri vechi, amintiri din Rusia, ca un bastonadmirabil lucrat in stil caucazian.

Dar ceea cc doming, ce inghite totul, e ideiadevenita.o obsesie, o patima, o sacral manic

sentimentala.Cum intri in odaia de culcare, ai icoanele in fate.

Culese din toate partile ruse$ti $i apartinind la toateepocile. Originale din secolul al XVII-lea linga copiiale vestitelor modele din Kiev $i mai ales Moscova.Yn odaia de primire aceia$i catapiteasma stralucitoare.Pine $i in cel din urma colt se ascunde un chip incun-jurat de aceia$i ncsfirsita adoratie.

cc ingrijire iubitoare, ce nesfirsita jertfa pentrua le acoperi incarca, a le incunjura de o luxuriantaimpodobire asiatica I Platow de argint, vesminte demargaritare, adevarate sau false, pietre stralucitoare,cadre aurite. Pare 6, tot ci$tigul, toata agonisitelemerge la ace$ti idoli ai unei atotstapinitoare credinte.

Dcasupra usii, invocatii tiparite catre Hristos Min-tuitorul. Stampe cu sfinti in defilare, pe mai multerinduri.

La astea, spune Ivan Andreev, nu ne inchina:m.Nu e voie sint pe hirtic. Dar le tincm ca sal $tim lace sfint avem sa cereal.

Dulapul cuprinde o adevarata biblioteca de an-ticvar. Carti anterioarc lui Petru cel Mare. Splendidevechi legaturi de picle seulptata, incheietori de alarna

414

reli-gioasa,

Sisi

inflorita. Te-ai crede intr-o camera din departamen-till de manuscripte al until depozit admirabil ingrijit.Si aceleasi carti zac si pe toate mesele.

Nu lipsesc tablouri nationale, cu lungul 4ir al ta-rilor pins la Alexandru al III-lea, iar, in mijloc,Petru cel Mare si Alexandru I-iu. Ori prezentareaimparatilor Bizantului. Fotografia lui Nicolae alII-lea tinar cu tovarasa lui. Dar si un Carol I-iu sio lista complete a ministrilor national-taranisti.

Dumnealui are o biserica proprie, pe care afacut-o impreuna cu tatal.

Deranjind un cine furios, care uita o clips viforulsalbatec de care se zgribulea, deschidem usa laca5uluiasa de modest pe din afara. Dar e in adcvar biserica,avind toate cele de nevoie, pins la carti de slujba, deacceasi vechime, $i la carticele de pomelnic. Am vazutacasa si un manuscript mai nou, delicat impodobit.Pretutindeni stralucirca argintului de pc icoane caresent o mica avere.

Marea biserica e stampilata la intrare cu crucea ve-che, taiata de doua ramuri drepte si una oblica. Tre-cind pragul inghctat al puternicii zidiri, to afli intr-oatmosfera de ev mediu solemn si mistcrios. Marea ca-tapiteasma de zinc e numai o Iumina. In dos altarulc ingrijit cu o iubire nespusa, de gospodina migaloasa,fanatics. Pe paireti un zugrav foarte bun a observatcu cca mai constiincioasa stricteta modelele arhaicemoscovite. Totalul e de o policromie fantastica.

inlauntru s-a strins o lume de inchinatori cumnumai acele veacuri de credinta exclusive i-au cunos-cut. Acoperiti cu halaturi negre ca anteriul tinaruluipreot abia sosit din mediul pur rusesc, acesti taranipar niste calugari devotati ai sectei careia i s-au in-chinat.

-415

314

si

$i

Au venit pentru veccrnie. Femei nu Vad. Mi sespune ins'a ea nu sint inaturate de la multele slujbe.[ . . . . . . . . ]

Sa ceteascaTh aceasta e norma vietii lor. Niciricartea nu e mai scumpsi tuturor sufletelor decit aici.Orice vechi volum masiv inchide adevarul etern cucare necontenit trebuie Ostrat contactul.

Si cartea tine sufletele blinde si bune. Cind vreausa cumpsa'r dou'i pa'ssari, din cele care pretutindeni, inaerul glacial, se zbat prin curtile facute cu un minu-vios mestesug, gospodarul Ivan r5.spinge plata :

0, nu. Asta, nu !$i asa, in veacul cinematografelor $i automobilelor,

mii si mii de oameni tralesc in preajma oraselor mari,de care se feresc cu groaa pa'strind neatinssa datinacomunica'rii cu sfintii si a unei iubiri de oameni dezin-teresate si naive.

XII

RIMNICUL SARA.T

1. RIMNICUL SARAT

Rimnicul Sarat. 0 gars cocheta, prea mare pentrumicul oral, iii desface peronul ei larg. De la dinsa sedeschide un fel de bulevard, care duce la noul palatadministrativ si la vechea casierie, amindoua cladinimpunkoare. Si elm st drumul sins .desavirsit, model

nde curate. In dreapta rindun de plopi, saditipentru a apara linia de troiene, formeaza o dumbravaa carii racoare cheama, vara,amorezati cari au de cesa se fereasca. Dar, pentru locuitori, Rimniculare, publics, imprejmuita cu grilaj de fier,strabatuta de ale' drepte, bine prunduite, impodobitacu arbori frumost, sa'mainata cu banci comode, pe carele ocupa o lume bun& Mai departe, iata o scoala pri-mary frumusica, linga ea, gimnaziul, curat, ca unpahar ; e despartit de strada printr-o gradinita in-grijita.

De o parte to infunzi apoi intr-o regiune de livezi,pasnica, pustie : ici si colo cite o cask' pierduta inlocal intins care o imprejmuieste : nimeni la feresti sinimeni in curse. Intr-un loc se vede o casuta cazutain ruine. Sint si case boieresti mai marisoare, dar nici

417

cetlaltio,_,grachna

si,

in ale nu se descopere prin nimic prezenta unor fiintevu. Singuri arborii, larg inramunti, se bucura de dar-nica lumina a soarelui care ploua asupra nesfirsitelorlivezi stravechi. Nu se aude macar un cine latrind.Numai cite un copil se intoarce de la scoala cu ghioz-danul suptioara, indreptindu-se catre una din cascioa-rele mute, sau cai minati la apa se smulg de supt pazi

alcarga in voie, calauzindu-se dupa instinctul forsigur catre usa

De alts parte, e strada tirgului, care lass §i ea ointipartre dcosebit de placuta. Cele mai multe firmesins romanesti, n-am vazut clecit o circiuma evre-iasca, o batrina ovreica grasa pe scarile unui pridvorsi un negustor de semmtie biblica raitacind intr-uncolt de mahala.

In aceasta strada, in curtea primariei de astazi, sevede manastirea Rimnicului. 0 cladire prefacuta pevremca lui Brincoveanu, cu stilpi frumosi si bune pro-poriii. In ca a fost ingropat Suvorov tinarul, inecatin apa, acum secata de soare si oprita de mori, aRimnicului, intr-unul din marsurile rusesti asupra Ta-rigradului robit de pagini. 0 lespede aminteste aceastapastrare a oaselor indraznetului soldat, inainte ca elesa fie stramutate, pentru o odihna &arnica, in Rusiainsasi. Pe pareti si -au zgiriat numele, peste zugrave-hie de shrill, in amintirea inaintasulut mort, alti ostasirusi, din noul zbor de cucerire de la 1877 1.

in curte se pastreaza o mare si grosolana cariatida,Samsonul, care sprijinea odata tavanul ospatariei iiivechile chilii prefacute astazi in cancelarii municipalsrestaurate.

Invingator la Rimnic, Stefan cal Mare a durat aiciuna din biscricile sale amintitoare de biruinta. E mai

1 Comisiunea Monumentelor Istorice a readus la lumina admira-bilele fresce (1939) (n. a.).

418

sistipinului...

si

eus, in aceeasi linie de cladiri. Dar simtul religios,iubirea de orinduiala a cetatenilor i-au smuts tot nim-bul de vechime sfinta. Un ,arhitect oarecare a adaus,a dres, a vapsit, a unit gindul sau cu gindul stramo-silor, ctitoria listelor de subscriptii cu ctitoria mare-tului voievod, si astazi numai frinturile de zid vechilinga noua cladire impopotonata amintesc cu adevaratceea ce s-a dus, in afara de urme de care numai unbun cunoscator si un suflet pios au voie sa se atingapentru a 11 asigura mai bine pastrarea.

In incaperile vechii gsari incepe a functiona o scoalade agriculture de gradul al doilea si de gradinaric,careia i s-a cedat un intim teren. Elevii in haine deuniforms sau in haine de tarsi, feciori de tararn, me-niti sa conduce, apoi, ca vechili, vatavi, munca lacimp a faranilor, and balariile, infig pentru intlia oarssapile in paragina. to grajd boii voinici asteapta ploilede toamna pentru a trage brazda inceputului. si 61-manaturile ce se vor ridica de aice nu vor fi singure,ci vor trezi atitea altele, facute cu socoteala si stiinta,in lungul si latul Romanici, care se trezeste la o nouaviata economics, la o noua civilizatie si putcre.

2. PARTI RIAINICENE

Stie oare doamna Fintescu de la Valea Calugareasc4(Prahova) ce frumoasa zidire veche, de la batrinulBe lu, stapineste la via ei ? Dad stie, s-o pastreze asa,neschimbata. Cu zidul malt care o incunjura, cu stil-pii de la poarta infatisind balauri pazitori, cu sirulcasutelor din dreapta care pastreaza profiluri delicate,cu partea mai veche a incaperilor din fund.

419

Mai departe in cimp biserica parkia, ruinata" ardede soare si se umezeste de ploi. Totusi se lAstreazaurme de pictura, insemnki de altar. Satul, plin devile bogate, ar putea totusi s-o ocroteasca., mkar pen-tru cite vechi rugsaciuni smerite s-au soptit acolo,imprejur s-ar intinde o grldinita in locul scaietilor $iurzicilor.

Marea, masiva biserica noua ar fi, mi se spune, crea-;iunea marelui arhitect Mincu. E totul nepotrivit'a cumediul falanesc, alb, sprinten, usor. Si-ar afla loculintr-un oras italian, cu puternica-i cupola, acoperindca o closed' tot felul de umfraturi laterale. Simpliirnesteri de pe vremuri intelegeau mai bine ca, dacieste o frumusefa, nu este numai una, ci fiecare loc

cere pe a lui.Ce bine s-ar infatisa la Buzau, care se semnaleail

de departe cu turnul alb al primariei sale si al caruicentru e carat si vioi, cartierul episcopiei, cu toatereparatiile, modernizatoare, ale marilor vadici, dinsecolul al XIX-lea, daca nu s-ar lasa neatinA ruinarazboiului si dacsa nu i s-ar adsaugi hizenii nou'a, cume imprejmuirea de scinduri, ca la un han de drumulmare ! /ntrarea de c5.tre pod ra'mine stricath: si

fatadele cu ferestile sparte arata cal lautAii nem-tilor li se adaugsa lenea noastra. In nimic decit inaceasea calica imprejmuire nu se vede grija zilei deazi. Si totusi s-ar putea intelege ca acesta, numaiacesta e coltul interesant, ca trecut si ca arta% alorasului.

Mi se vorbeste de un preot din marginea cochetuluioral ingrijit care e Rimnicul Skat, de un preot cuidei originale si cu vointI in serviciul lor, care, laapropierea ravalitorilor pe cari atitia buni Tomani"ii asteptau, a luat pusca si a tras in ei pink' la ultimul

420

Ora-sita,

si-n

cartus si la ultima suflare. Dac5 e adevarat, i s-arvein un monument si anume persoane ar trebui poftitela inaugurare...

La Focsani, literalmente imbrkat in stcaguripentru ca trece un ministru oamenilor li se spuneca trece regina o ruins de biserid se intilneste chiarla-intrare. Daci, la Valea_CalugIreasca se poategklui o asemenea parasire, aici ea revolts.

Dar mai rau decit atita. Cladiri particulare sint la-sate sa se indese pins in streasina unor asemenea la-casun. Ba cite un preot la mai multe biserici care

zice-se cere el ifi-susi sa se darime, pentru ye-chime, una, ca sa aiba mai putin de lucru. Dad semintuie de urgie cutare din ele, aceasta se datorestestaruintilor facute de enoriasi.

totusi la vreo doua din ele, ar ajunge sa se in-lature ingustele turnulete de tinichea, care aici sintnorma, sa se curate uncle adausuri nepotrivite, pentruca trupul sanatos si elegant al ctitoriei primitive sa iasala iveala intreg si curat, pocloaba a unui oral caruiaarhitectura nioderna, pe apucatele, nu i-a adus desigurnici un folos.

Bogata linie de case care duce, aproape fara intre-rupere; pins la Odobesti, nu arata azi nici o urmadin grelele suferinti ale razboiului. Intre solidele casede tail cite una are sttlpii de zid puternici cari inorasul vecin sprijina cerdacul. Curti le sent pline debutOaie enorme si porumbul desfacut isi cladeste au-rul supt soproane.

La Odobesti, ale carui biserici, multe, ca dupa bo-gatia seculars a asezarii lui Odbaba, toate, in ciudaturnulc %elor suptiratece de tinichea, cite ceva intere-sant, in pictura, in sculprurile catapiteasmei ; evlavia

32 Romania cum era pins is 1918, vol. I 42t

in-

$i

gospodareascS a domnultii Gheorghe Strati lat rnirituierefacerea rantatuzinesti din deal. Vederease intinde de aici asupra multelor case albe ingrSm5.-Bite asupra liniei ..intortochiate a Milcovului, asupratimplei tde ,dealuri impSdurite Jpe _care le domiat mencots o mre una" :de .1p-e :care Wilhelm al II-lea sacam grIbit .anunte victoria sa definitivI asupraunei rude regale ,pe carers acoperea de toate jignirile.

Judetul ,snic al Rimnkului SSrat e, din price parte1-ai privj, vrednic de ,toat5. luarea .aminte. Spre nord,spre r'asSrit casele de ,zid, in rnijlocul ,marilor livezi,cu piata rla. imijloc, au infiitisare de tirguri. Dzumultitre F.ocsani $i tcStre Ddobesti e mai putin prtorescca arhitecturl tarIneascS .decit altele..Partea aceasta,deosebitS de a muntelui si de.a .esului rasSritean, estesi,oarecum deslipitS Odin judet prin legIturile strinsecu Focsanii, ai carui orSseni h tin ville. Ici colo amgSsit'insS case in stil vechi de toatS frummeta.

De eStre I3uzSu, judetul e mai Tar locuit decit inpSttile vecine cu 1BrSila si cu Putna. Ne-am oprit oclips la Plairiesti, al carui nume vine de la familiabolereaseS,azi, mi se spune, definitiv asezatS la Paris,Plaino, care se scrie 5i ceteste Plagino, de unde oficia-litatea intrebuiteazS forma, nobilI : Plaginesti. Untirgusar meinsemnat, dar la intrarea Ilui bisericuta nue lipsifi de gratie sunetul de ruea'ciuni aprinse carevibreazil din ,ingustuil cuprins :in aceasta zi de SintMgria MicS ne ,atrage. in lupta cu adventismul inrS-dScinat prin vedinState, ca la Timhoiesti, satal luiCrimboi,.preotul flair cumemperament de apostal sineScriptura la indemina credinciosilor si cintS. SmpreunS_cu dinsii, adica numai cu parte din Lei, si din zei sarinu shit intelectuali cu hairre si palarii de oras. Vede-rea grupului nemiscat care -in fata catapitesmei se im-presioneatS pe sine cintind, cu ocrajdiile scinreietoare

422

'bisericutii

sit

si

3i

in mijlocul scurteicelor de postav simple-, e emotio-nanta.

Dinco lo & linia privillilor, in bogata verdeata adealurilor, biscricmile risar cu o deosebiti gingasie,ca floarea &easel a acestei verdeti dese, sombre. Un-deva pe arab), la D.ragosloveni, era cisuta lui Ale-xandru Vlahuta, ad5postul, min direa $i bucuria lui,Lacuri potoliie de o discreta frumuset4 intimI cafnsu sufleml lui : mai jos ar fi fost banal, mai susar fi fost slIbatee.

Catim spre Ucechesti, satul lui Ureche. Pe. drumcorturi tiginesir oprite. Strasnice fiinti omenesti maimalt sau.. mai pun goals. zdrcanta ea insasi fimdun fel de- goliciune acceptata ca stare totusiavindr la git_ mirgele, ghiocuri, marl, medalii, 41 ma,.nede de arginr, wise verse. Dupe. aproape mia, de,ani eler due_ din generatie. in generatie, pe calda faaarihnie si in ochii de gratec asfringerez soarelui fo-cos al Indiei. Sint din tar:a'', si in ficcarr, aiureali se intinde cortul. NU far serviciul fiinda

asezare". Pentru stat ei nu poartI nisi un nume,dar au flume pentru statul for de juzi si voievozi cusancljuni teribile. Sint crestmi $i se mindresc cuareasta, dar tine_ ha fi boteza cind nu li se scricnumele la primNrii, cind se ingroapI uncori la mar-gene de drum, in locuri care trebuie sa ra'mlie,nestiutc,cind dsatoria se face dupe vechi legi care nu slot ale.mrastre ! Se- Pistreazg bine: bsirbatii cu. limgile pletefllfiitoare, fumeile cu coditele nSrunr-impletite, grelede panglici 'i de arginr, arat5 macat zece am supsvirsta lot. Vorbesc tigineste $i romaneste, o roma-neascl vrednia de a fi studiatic cu greseli de acord,oil forme dialectale : tiganca & la Urechesti, carearata tolba farmeeelor de, dragoste, la care, spline ea,se uita lumea mai multi decit la fata ci, spun, binl-tcacste, frace- in lot de Irate.

423

si

gi 6

sj

militar,A-au

Urechestii, satul lui Urcche, e un adevgrat orNsel.Buna stare se aratl in toate amsa'nuntele caselor, per-fect ingrijite, in eurtea cirora se lucreaza la recoltaIndoitl, a porumbului si a viilor. aruta cu cai ducepe sOseaua IngustI butoaiele pline de vin nou. E mul-t5mire, dar.firI bettacare cu pruni intovi-tiseste fabricarea tuich.

Biserica clin 1837, refa'cutl si acraugitI pina dupg1860, arc o clopotnifi de cetate, ziduri taxi, contra-forturi voinice si urme afumate ale unei zugtivelicare, oricum, tot e mai buns decit sfintii de doi colicari se samIna ici si colo de actualii pictori" de

Legenda spune ca Intemeietorul, un crucer" sauclucer clacI vreti c5ruia i se datoreste si biseri-cuta din margene, cu crucile de lemn ale soldatilornostri puse de nernti si cu insemnIri nemtesti, pe carenu le -am inlocuit, ar fi platit cu insiltarea de saptelIcasuri uciderea intimplkoare a unui tigan palmuit.Era vremea cind, faTsi de Dumnezeu ma'car, p5catelese plateau.

De la Urechesti, unde prietenii ne intimpina cu omuzid, o adevarata muzicl permanentI a satului,apu&n spre dealul care cuprinde, In paidure, schitulVa'rzIrestilor.

ararea se strecoarl prin desisul ta'cut al copacilorbatrini, buni pentru veverite si vulpi si haiduci mo-derni de felul aceluia care mai Teri a fost vinat peaici, atre Odobesti. De trosnitul unei crengi alcatese InfioarI pinI In fund toat3 adincimea ; prin frunzainrosit5 si auria de toamta se joaci raze furisate.

Intova'ra'sitorii nostri, preoti, Inv4itori, skeni, aaror prietenie nu voi uita-o, imi vorbesc de amintiriistorice pe care bucuros lc-ar fixa si Ostra aici, undePalanca. Ma'gura ar numi locul biruintii lui Stefan

424

bise-

in Partite

ricX.

cel Mare asupra frumosului Radu. Rimna cc curge pealaturi, infasurind, de fapt, o asemcnea inaltime, erabuns pcntru razboi. Atita numai ca putcai lua, pe aiu-rea, drumul larg prin sesul Tani Romanesti.

Schitul e cufundat intre paretii de lut strapunsi deradkinile stejarilor. Parerea raspindita it pune in samalui Radu Varzarul, boierul lui Matei Basarab, care,Radu, cu toata faima lui proasta% a mai- facut o bise-rica la Tirgoviste. De la VArzaru la Varzkesti insle oarecare deosebire 5i sfetnicului domnesc nu-i va fiplacut sa i se zica dupe indcletructrea lui pnmitivIde gradinar, venit de peste Dur.are.

Micul lkas mai vechi e innadit cu o vesminta'rie,cu un pridvor de lemn 5i incununat cu un turnulet detinichea, cu altarul pentagonal, o forma ca acelea,siinplificatc, ale veacului al XVIII-lea. Trebuie sa fifost ridicat la inceputul acelui veac, cki aici si-a afia'tintliul adapost ucraineanul Paisie, marcle creator, maitirziu, la Dragomirna, la Neamt, la Secul, al viciiicelei noun, de calugari mincind si cetind impreuna:Poate a doua biserica se fie ctitoria lui. Nici una, nicialta nu pa'streaza,,nimic din trecutul total risipit. Doarfarime de vechi card, 5i romanesti, pe una dincare se face mentiunea satului Holtbni", care e 01-teni (ca Mcedinti si Mchedinti, Amaradia si Hama-radia).

In jurul celor doua paradise, citcva case caluga-resti foarte rnodeste. Un helesteu cu apele galbcne serasfata in margenea padurii.

Dar nici cca mai frumoasa cladire n-ar putea daatita farmec sufletului ca vederea ce se desface deaici, in largi linii de albastru palid, de alb nouras custra'pungen de scare. Se cuprinde un juclet intrcg, douipins la margenca Dun'drii. In apus, cind soarele-si re-tragc sta'pinirea r'asar, in fund de tot, sure, dcalurileMacinului.

425

slavone

Si, pe cind pIrintele Ghimnasie staxetul,ni.p/e0-teste, ospitalier, masa, parintele din. thechestt aduceverba despre aceia ai clar ochi meebositi; ck'utItori.de frumusql, au star aid in odihni prietene_asel, vet-bind de eele scumpe ale los t Vlahutl, Delprancea.

neguna, aurizI care acopere intinderile imense paresimjt plutfrea inseninata a sufreteler ler.

Si, in

CUPRINS

N. lorga calator prim terra

Tabel eronologieNota ampra edifiei . .

I I P

J. ROMANIA MUNTEANA°

VXXXIXLXV

Profata la editia I din Drumuri 5i ora5e y .) 3

Prefata la editia I din Sate 5i m'anistiri yi

OLTENIA

I. MEREDINTI1. Din josul Duni Irii spre Severin . I a 11

2. De la Severin spre hotarul vechi -a a , 15

3. Turnul Severin . * . . . i 16-,:.

184. Cernerul. Topo Mita . . 1 1 0

5. Spre Virciorova. Ruinele Voditei . , , 22

6, Manilstirea Strehaia . . . . , J/ 24

7. Pe Dunire spre grani/a sirbeasci , s 31

7129

.

,

II. GORJUL1. TIrgul Jiiului 34

2. Tismana 37

3. Pe valea JiiuIui spre hotar 43

4. Intre TirguI Jiiului §i Severin : doui drumuri 47

5. gorjene p 52

III. DOUR.1. Craiova . 58

2. Bucovatul. Calafatul . 62

3. Drumuri doljene : Bralo§tita. Filia§ . 674. Imprejurimi craiovene : Cretegii. Virilii . 69

5. I§aInita. Alnagiut. Cotofenii. BrIdegii 75

IV. VILCEA

1. Rimnicul Weil .. 81

2. Inote§t1i . . . . 87

3. Lunca Oltului. 5erb5negii-Dobru3a. Sfane§tii.

.MamuI. Straje§tii. Dr5g5§anii 89

4. Cozia , 94

5 Riurenii. Govora, Miniistirea dintr-un lemn.Sur,patele 100

6. 1-furezii. Bistrita. Arnota . 2 105

7. Pe Olt Cornettd 111

V. ROM ANATI

1. Spre Caracal . 118

2. Manistirea Bnincouennor . 2 121.

MUNTENIA

I. AR GESLII.

1. Curtea de Arge§ . V I .1 1 131

2. Pe drumul oievozilor 137

430

Privelisti ,

.

:

c .

.

.

.

.

. .

.....

3. Pitestii a 1/ . 139

4. GoleVii , t , . 142

5. Al'iniistirea Vierosul . . . e 145

IL OLTUL

Slaticra. . 149m ItLEOILMANZI.

1 In Teleormanu! ses . . 152

$ Pe Dagrea teleormineani. 155

$. Turnul M5gurele . . . , 155

A ?..imnicea . . . 159

tv to.:5C.ata.1. Spre Cimpulung . . 2 2 . . 161

2. Cimpulungul 164

Rucirul. Dragoslavele. Gum Dimbo,vir.ioarei 166

4. Genetalitati muscelene . . t 176

V. DIMBOVITA

1. Tirgovistea . 181

2. De la Tirgoviste la Cimpulung 196

3. Viforlta. Mimistirea din Deal . . 202

4. Potlogii. Gaisenii. Ciscioarele op 204

VLA$CA

1. Pe Dunirea de jos spre Giurgiu . 223

2. Giurgiul 223. Comana. Dobrenii. Fieragii . 228

4. Intre ruinele Giurgiului (1920 . 237

VII. PRAHOVA

1. Ploieltii . .. . 242

2. Mirginenii. Drumul Tirgovistii . . . 246

3. Tirland . . . . e . t . 231i

4. La leaganul Filipestilor . 255

431

, It

.

# **

a.

,

VI.

I

.

5. In imparltia petrolului : Tintea BaicaiulFloregii ... .. 2.58

6. Cimpina 262

7. Sinaia 266

8. Doftana, Brebul 271

9. Ocna veche din SlInic 274

10. Un vechi tirg stins : Bucovul 275

11. Urlatii . 277

12. La Mingstirea_Zamfira 279

13. Valenii de Munte 284

14. Drajnele 289

15. Manistirea Verbila . 291

16. Ogretinul. Starichiojdul. Posettii. C5rbune§tii 296

17. Pe vale; Anei spre Piatra Corbului . 298

18. La schitul prahovean at Crasnei 300

19. La manistirile Suzana §i Cheia . . 303

V111. ILIOVUL

1. Bucure§tii 307

2. Plumbuita. Vithe§tii 324

3. Palatul lui voda Bibescu 329

4. Cotrocenii. Ciorogirla 331

5. Mogopaia Brincoveanului 336

6. Cernica 340

7. Imprejurimile Bucuregilor 342

8. Warcuta. Pantelimonul. Paarea . 344

9. Un adipost de down : Pgcanii 349

10. Plumbuita. Cildaru§anii. Tig5notii 355

11. In margenea Snagovului . +. . 360

12. ISnagovul 363

13. Spre Ghergbita . 373

432

.

.

. .

.

. .

. .

.

.

. . .

.

.

.

.

.

IX. BUZAUL

1. Buzaul . . . II 4 9 384

2. Ciolanul. Ratestii . 386

X. IALOMITA

1. Eiragan . 397

2. Calaragi 11 t 400

)A. BRAILA

1. Spre Braila I I 403

2. Din BrIlla spre Galati 411.

3. La lipovenii din marginea Brailei 413

XII. RIMNICUL SARAT

1. Rimnicul Sarat . 11 417

2. Parti rimnicene . 419

1

.1

.

. .

-.

. ,

.

.

....

.

,

Lector : NICOLAE TEICATebnoredactor : AURELIA ANTON

Aparut 1972. Tiraj 31 760 ex. Brogate 28 760 ex.Legate YR 3000 ex. Hirtie ziar de 50 gum'. Format700X920/32. Coll ed. 22,85. Colt tipar 15,75. A. nr.13 256 1972. C.Z. pentru bibliotectle mart gt mire

859-992.

Tiparul executat sub comanda nr.20 615 la Combinatul Poligrafic Casa

Scinteii", Plata ScInteli nr. 1Bucuresti

Republica' Socialists Romania

n. iorga

ro Cartea de fats ar crebui sa indemne la diatomin Romania pe multi dintre aceia care cred ca numaifrumusetile striinitatii sint vrednice de vizut. Cei

a) ce vor fi ispititi si stribati cam vorTram! drumul sint ieftene...

Am scris mai mull pentru acel public care pre-tuieste foloseste scrierile mele...

Mi indrept citre cei multi, umili si saraci: titreis invitatorul si preotul din sate, titre cetitorul de

peste mum!, om cu inima curati, titre tinerii din'collie inalte si titre ace, ce le-au pirisit de putinivreme pentru a antra in vista. Sint incredintat caaceea ce spun aice e pe intelesul s, pe inima lone

fol.1 11, lei 10N. IORGA 0905)

= .

'11

fi mulcaMititi

E si

v