Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCAAnul IX, nr. 7 (68) – octombrie 2015

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Rodica Colta, Ovidiu Pecican, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Horia Truţă, Corina Huţan,

Lucia Cuciureanu, Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultcultural

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plasticSever Săsărman

octombrie 2015 3

Născut în 7 iunie 1930. Este membru al Societăţii Artiştilor Francezi din Paris.Membru al Societăţii Artiştilor Independenţi din Paris. Membru al Academiei Italia, membru al Asociaţiei Sici -lie ne de Litere şi Arte, mem-bru al Asociaţiei Artiştilor Ticinezi – Elveţia. Din anul 1957 a participat la numeroase expoziţii regionale, naţionale şi internaţionale în Europa, America şi Asia.Sever Săsărman, Întâlnirea târgoveţilor

ED

ITOR

IAL

În România, cultura este cenuşăreasa oricărui buget, de la cel naţional la cel al fi ecărei familii. În aceste condiţii,

accesul la cultură pentru omul de rând, este destul de limitat. Aş putea spune că este un lux având în vedere raportul dintre venituri şi strictul necesar de consum al fi ecăruia. Astfel, majoritatea se mulţumeşte cu programele televiziunilor sau cu evenimentele oferite gratuit de dife-rite instituţii publice. Cei care doresc să cumpere o carte, de exemplu, trebuie să strângă serios cureaua având bani doar pe cele din domenii de strictă necesitate cum ar fi cărţile didactice, tehnice, juridice, medicale etc. Cele de literatură fi ind aproape inaccesibile. Desigur, există ca alternativă bibliotecile publice însă aici achiziţiile de carte nouă se fac sporadic şi după ureche, multe dintre biblioteci devenind astfel depozite de carte prăfuite. Fără bibliotecari de vocaţie care să ţină aproape citito-rii şi scriitorii autentici, cu a căror parteneriat să producă eve-nimente de calitate, care să trezească gustul pentru lectură, mai ales în rândul tinerilor.

Nimic nu se poate face fără resurse bugetare. Multe ţări eu-ropene au acordat culturii un buget la care noi nici nu visăm. Astfel, într-o statistică din 2013 pe care am citit-o recent, vecina noastră Ungaria a alocat 0,8 din PIB, la fel ca Slovenia şi Franţa. În timp ce alocaţia bugetară a României pentru cultură a fost de doar 0,4 în acelaşi an, din care doar 0,1% din PIB pentru cultura bugetată la nivel naţional, restul fi ind decontat pentru nivelul local. Iar din 2013 încoace, procentul scade constant astfel că în 2015 suntem lanterna roşie a Europei cu 0,08% după spusele lui Ionuţ Vulpescu, ministrul culturii. De remarcat că Uniunea Europeană cere o creştere la minim 1% din PIB, pentru toate ţările membre.

Investiţia în cultură este strategică pentru un popor care îşi respectă valorile. Ea nu aduce profi t imediat la fel ca o afacere cu cârnaţi, dar benefi ciile pe termen lung sunt enorme.

Dar oare clasa noastră politică îşi doreşte cu adevărat un popor cult şi instruit?

Ioan Matiuţ

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

Francofonia în acţiune

Că Amifranul şi-a clădit, prin Festivalul Internaţional de Teatru Tânăr Francofon, un loc distinct pe harta

fran cofoniei nu mai trebuie demonstrat. Cea de a XXIII-a ediţie, găzduită cu generozitate de Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, va avea loc în perioada 24-29 octombrie şi va reuni 19 spectacole din România şi 6 din străinătate (Austria, Italia, Bulgaria, Rusia, Polonia şi Franţa).

Din România vor performa, aşadar, pe scena mare, li ceeni din Constanţa, Bucureşti (Liceul Francez „Anna de Noailles” şi Liceul „Dimitrie Bolintineanu”), din Slobozia, Iaşi, Cluj-Napoca, Dej, Bistriţa, Huedin, Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Târgu Jiu (Liceul „Tudor Vladimirescu”, Liceul de Artă, Palatul Copiilor) şi, în premieră la Arad, Liceul „Ioan Slavici” din Panciu. Spectacolele, în marea lor majoritate pe texte contemporane din care nu vor lipsi Ionesco, Vişniec, Penac, Veber, Dorin etc., cu o durată maximă de 40 de minute,

vor ocupa după-amiezele (de la ora 14) şi serile (de la ora 20) în zilele de 25, 26, 27, 28 octombrie.

Un moment forte al fi e-cărei ediţii îl reprezintă „spec-tacolul atelierelor” progra-mat pentru miercuri 28, ora 10.00, la scena mare, prilej cu care cei peste 200 de liceeni vor împărtăşi unii altora dar şi publicului interesat, ceea ce au învăţat în cadrul celor şapte ore de ateliere-teatru conduse de animatori fran-cofoni din Franţa, Canada, Bulgaria şi România.

Arădenii vor juca sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 20.30 spectacolul „Au revoir, à la prochaine!” într-o distribuţie care cuprinde generaţia de amifrani 2012, acum studenţi la Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara. Duminică 25, ora 14.00 vor urca pe scena

miniamifranii iar miercuri, 28 ora 20.30 este programat spectacolul Auto-psy de petits crimes innocents de Gérald Gruhn şi Vasile Leac, în prezenţa celor doi autori.

Invitat special în festival este trupa de teatru din Lyon „Les Tournesols en Art’Monie” în care performează şi fos-ta amifrancă Anca Bene, din generaţia 2002, cu o creaţie teatrală poetică „cântată” pe patru voci şi intitulată suges-tiv Gynécée ( luni 26, ora 21.00).

Ca în fi ecare an, în ultima zi a festivalului, are loc con-cursul-spectacol de limbă şi cultură franceză dedicat, anul acesta, scriitorului Boris Vian şi textului său Ecarrissage pour tous (joi 29, ora 14.30). Deschiderea ofi cială este programată pentru duminică 25, ora 13.30 şi are ca temă: Totuşi, speranţa.

Vă aşteptăm, aşadar, să-i vedeţi în acţiune pe liceenii româ-ni şi străini pe parcursul acestei săptămâni de „şcoală altfel” consacrată deja ca sărbătoarea tinereţii, a teatrului şi a limbii franceze. Şi a speranţei pentru tânăra generaţie.

octombrie 2015 54 octombrie 2015

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Arad

uralculturalcultcultural

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

Sever Săsărman, Catedrala Soarelui

octombrie 2015 76 octombrie 2015

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultcultural

Dr. Rodica Colta

Du-te bade, duce-te-ai, Unde stă apa să stai, Altă drăguţă să n’ai, Că drăguţă ‘ţi-am fost eu, Drăguţa ta pe dreptate, De doi ani şi jumătate. Da cine ne-o despărţit, Fie-’i moartea din cuţit, De ne-o despărţit fecior, Fie-’i moartea din pistol,

De ne o fi despărţit fată, Remână nemăritată Ca mărgeaua ne ‘nşirată.

Ajungă-te Dumnezeu Să n’ai parte d’altă fată, Numai să întri în groapă, Nici cuie în copărşeu, Precum n’am avut nici eu Parte de bădiţa-1 meu.

*Trimesu-m’o badea carte Pe busuioc din cetate, Să-1 aştept un an şi jumătate Dar’ şi eu ‘i-am trimes năpoi Pe trei fi re de săcară Că-’l aştept un an ş’o vară. Badeo, badeo, dragu meu, Eu de mult te-aşi fi lăsat, Dar’ m’am temut de păcat, Prea mult pământ ai călcat Şi pe ud şi pe uscat, Şi pe ud şi pe sbicit, Până ce tu m’ai iubit.

*Cucule din a mea ţară, N’ai văzut pe bădiţa ? Poate, că l’am şi văzut Numai nu l’am cunoscut. Pe badea de-1 vei vedeTu să ‘mi-1 cunoşti aşa:

Că la faţă-i albeneţ, Şi la păr, negru şi creţ. Mai în sus de gurişoară Trasă-i neagra mustăcioară, Mai în sus de ochii lui, Scrisă-i pana corbului. Şi’n faţa obrazului Scrisă-i ruja macului. Insoară-te, măi bădiţă Şi mă chiamă la credinţă, Că eu cinste ‘ţi oi aduce Două mere, doue pere, Două buze subţirele, Şi-o cârpuţă roşiuţă Să ştii, că ‘ţi-am fost drăguţă. Vai de mine, mult doresc Cu badea să mă ‘ntalnesc, Două vorbe să-і vorbesc. Bade sufl eţelul meu M’am uscat de dorul tău, Ca peştele ‘n murâtoareCând îl uşti vara la soare.

Lirică de dragoste din Maria Radna

Culegerea şi publicarea cântecelor de dragoste din Maria Radna i s-a datorat unei femei, Maria Irimie, o

excepţie în grămada de preparandişti, învăţători şi juni din satele judeţului, pe care ne-am obişnuit să-i vedem prezenţi în Foiţa poporală de duminica a Tribunei poporului de-a lungul întregului anilor. În cazul Mariei Irimie, redacto-rii ziarului i-au consemnat doar numele, fără să specifi ce nimic despre persoana ei. Poate chiar culegătoarea a fost

cea care a trimis informaţia lacunară. Faţă de alţi corespondenţi a avut o colaborare cu ziarul de doar doi ani, în 1897 şi în 1898. Aşa se face că pentru cititorii ziarului de acum mai bine de 100 de ani, a rămas o persoană învăluită în mister.

Preocupările ei de culegere de folclor, câte au fost, s-au în-scris în activităţile intelighenţiilor vremii de valorifi care a co-morilor româneşti.

Din ceea ce a auzit la ţăranii din sat, Maria Irimie, cu sensi-bilitatea ei feminină a ales să trimită spre publicare lirică de dragoste. În cântecele pe care le prezentăm, perspectiva este cea a fetei care suferă din cauza dragostei fi e neîmpărtăşite, fi e im-posibile datorită distanţei care îi desparte pe iubiţi. Dacă prima piesă este un adevărat blestem, a doua se înscrie în seria cân-tecelor lirice de cătănie, aşteptarea fi ind determinată de armata în slujba împăratului iar a treia este un mesaj trimis iubitului prin intermediul cucului, pasărea care are legătură cu lumea de dincolo dar şi cu destinul omului. Omniprezentă în viaţa satu-lui dar şi un călător permanent cucul este unul din mesagerii întâlniţi în multe cântece de dragoste. Pentru a-i recunoaşte bădiţa, fata îl descrie cucului, portretul reprezentând idealul românesc de frumos.

Trebuie să spunem în încheiere că aceste cântece, cunoscute cândva şi cântate în Maria Radna au fost de mult uitate în sat, la fel cum au stat decenii la rând ascunse în paginile ziarului româ-nesc, ce apărea în ziar la fi nele secolului al XIX-lea. Repunerea lor în circulaţie completează tezarului liric arădean cu piese din satele de la nord de Mureş.

Sever Săsărman, Orizontul aprins

octombrie 2015 98 octombrie 2015

Fierăritul în Munţii Codru-Moma şi Munţii Zărandului

În Evul Mediu fi erul era prelucrat mai ales de meşteri organizaţi în bresle sau pe lângă curţile nobiliare şi mă-

năstireşti1. De obicei, iobagii erau cei care făceau muncile auxiliare din cadrul fi erăriilor: extragerea şi transportul minereului, transportul lemnelor, obţinerea şi transportul cărbunelui etc.2.

Mari centre de prelucrare a minereului de fi er au e -xistat în vecinătatea Ţării Zărandului, la Vaşcău, Moneasa, Rănuşa, Crocna, Dezna şi Zimbru din Munţii Codru-Moma. La acestea se adugă exploatările de mai mică amploare din Munţii Zărandului cum au fost cele de la Tauţ, Temeşeşti, Troaş şi Toc3. Dovadă a existenţei unor importante centre de fi erărit sunt şi cuptoarele de redus minereu („jumelţurile”), care mai pot fi văzute şi astăzi în localităţile Moneasa şi Zimbru.

Odată cu dezvoltarea in-dustriei extractive, fi erul în-cepe să fi e din ce în ce mai accesibil înlocuind unele u -nelte din lemn din gos po-dăriile ţăranilor. În timp, în lumea satului apar şi fi erarii, care de la mijlocul secolului al XIX-lea erau nelipsiţi din orice localitate, fi e ea cât de mică.

Aceştia lucrau cuie şi pi -roane de diferite mărimi, în-cuietori şi clanţe pentru uşi,

balamale, zăbrele pentru ferestre, cruci pentru turlele bisericilor. O altă categorie de obiecte produse în atelierele de fi erărie o re-prezentau uneltele: seceri, cosoare, securi şi bărzi de diferite forme. Se mai lucrau şi ustensile casnice: pirostrii, lanţuri, fri-gări, satâre pentru tocat carnea, cuţite de diferite mărimi. Chiar şi unele obiecte destinate interiorului erau frumos meşteşugite în atelierele de fi erărie: felinare, lămpaşe, cuiere, sfeşnice, cutii etc.4

Sate precum Vărzarii de Jos şi Vărzarii de Sus (din apro-pierea Ţării Zărandului) erau specializate în fi erărit. Produsele confecţionate aici erau comercializate şi în târgurile din Ţara Zărandului, la Hălmagiu, Gurahonţ, Sebiş, Ineu, Pâncota. Pro-dusele, mai ales bărzile şi securile erau de o foarte bună cali-

ETN

OG

RA

FIE tate. Pe multe dintre ele se putea vedea marca fi erarului

(formată din pupi incizaţi pe suprafaţa metalului).Meseria de fi erar era una dintre cele mai rentabile,

dar în acelaşi timp presupunea şi o dotare a atelierului pe măsură. Dintr-un atelier de fi erărie nu puteau lipsi foalele din piele, forja, butucul pe care stătea nicovala, o serie de ciocane de diferite mărimi, dălţi, menghine, strung de lemn pentru ascuţit cuţitele şi securile, vătraie, burghie, cleşti etc.4. (Anexele 127, 128) Fierarii ajung să fi e in-dispensabili în economia oricărei localităţi. „Fierarii au exis tat în toate satele, satisfăcând cerinţe importante, curente în desfăşurarea activităţilor productive. Ei făceau o parte din unel te şi le recondiţionau pe cele uzate; ei ferecau mijloacele de transport, carele şi căruţele, potcoveau periodic animalele de tracţiune etc.”6.

NOTE:1 Paul Petrescu, Georgeta Stoica, Arta populară românească, Bucureşti, Editura

Meridiane, 1981, p. 852 Ana Ilea, „Fierăria de la Vaşcău în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea”, în

„AMET”, nr. IX, Cluj-Napoca, 1977, p. 1133 Eugen Gluck, „Industria arădeană între 1848-1894”, în „Ziridava”, nr. IX, Arad,

1978, p. 1054 Paul Petrescu, Georgeta Stoica, op. cit., p. 865 Informator, Miclean Pavel, 75 ani, sat Avram Iancu (comuna Vârfurile, jud.

Arad), meșter rotar, fi erar și caretar6 Valer Butură, Etnografi a poporului român (Cultura materială), Cluj-Napoca,

Editura Dacia, 1988, p. 416

uralculturalcultcultural

Sorin Sabău

ETN

OG

RA

FIE

Sever Săsărman, Cântecul stelelor

octombrie 2015 11

de debut. Spiritul nostru este asemeni lui, „un spirit atât de pur încât dacă ar fi conştient de sacralitatea spicului de grâu, nu ar lăsa niciun bob să se piardă – pentru că orice bob conţine în germenele lui puterea unei vieţi...”.

Al treilea volum este dedicat celor care au plăcerea de a citi. Primul text, Frumosul rebel, este o radiografi e a societăţii actuale cu toate problemele ei stringente: politică, biserică, justiţie, presă şi emigraţie. În celelalte texte, cu titluri pretenţioase (Universitatea vieţii. Metapsihologia omului, Grăuntele de valoare), autoarea intră nesigură pe teritorii consacrate ştiinţei.

În ultima carte găsim un subiect de melodramă, o poveste de iubire dintre o şiriancă şi un îndrăgostit de zbor, un aviator. Răpită din satul natal, Nori luptă să se întoarcă acasă şi să-şi găsească iubirea adevărată. Numai că destinul vrea altceva. O poartă pe meridiane diferite ale lumii. De peste tot îi este dor de Şiria, de Valea Feredeului, de păduri, de iarbă, de fl ori, de caii şi câinii dragi. Spre deosebire de telenovele, sfârşitul este tragic. Cartea are chiar şi o tentă de policier în care sunt implicaţi un şeic arab şi un funcţionar al Ministerului de Externe turc.

Lucia Cuciureanu

uralcultural10 octombrie 2015

Scrisul ca terapie a dorului

Şiria şi-a propus din acest an un proiect ambiţios. Festi-valul de literatură, teatru, fi lm şi fotografi e „Ioan Slavici”.

Prima ediţie s-a desfăşurat între 1-2 august, şirienii bucurân-du-se de prezenţa unor invitaţi speciali (Cornel Ungureanu şi Lucian Vasile Szabo, profesori universitari din Timişoara) şi de o reîntâlnire emoţionantă cu o consăteancă stabilită în

Italia. Eugenia Nichici şi-a lan-sat cele patru volume* apărute de-a lungul ultimilor ani.

Autoarea a debutat cu un volum de poezii, încrezătoare în „puterea cuvântului”. Scrise în dialect şi nu numai, textele sunt rupte din viaţă. Nu se în-curcă în strategii şi mode li-terare, ea scrie aşa cum simte, aşa cum îşi aminteşte, fără pre-ocupare pentru expresia sti-listică. E în toate o trăire pură, nefardată, un spirit viu, atent la metamorfozele din natură şi din sufl et. Evocă locurile natale: „De-aş avea aripi să zbor/ Aş zbura la un izvor/ la izvorul FEREDEU/ Unde bu-

nul Dumnezeu/ Dă putere să-mi ridic/ Sufl etul trudit şi mic” (Dorinţa mea e cântul, p.15). Şi peste toate dorul de casă: „Îmi zboară gândul iar la voi/ În şoaptă vă spun multe,/ Aş vrea să zbor până la noi/ Cei dragi să mă sărute.// Liniştită o să mă întorc/ De la căsuţa noastră/ O să-mi aduc şi busuioc/ Să îl aşez în glastră.” (Îmi zboară gândul, pp. 11-12).

Următoarea carte, o nuvelă, îi este dedicată soţului Prato Armando-Valentino. O poveste exotică, o călătorie iniţiatică a unei femei, în acelaşi timp şi eu-narator. Zeni trăieşte o ex-perienţă care o ajută să-şi regăsească sufl etul şi credinţa. Re-întoarsă acasă, va construi pe Dealurile Feredeului o casă pentru copii părăsiţi. Acasă îşi va găsi şi sfârşitul, cu sufl etul împăcat. Reapare în fi nal porumbelul alb, simbol prezent şi în volumul

cultcultural

CA

RTEC

AR

TE

* Eugenia Nichici, Puterea cuvântului, Editura Mirador, Arad, 2011; Eugenia Nichici, Jocul dragostei, Editura Mirador, Arad, 2013; Eugenia Nichici, Românul rebel, Editura Mirador, Arad, 2014; Eugenia Nichici, Deşertul arzător al vieţii, Edi-tura Mirador, Arad, 2015

Sever Săsărman, Paradisul de pe Terra

octombrie 2015 13cultural

vardul Saint-Michel ori la fel de faimosul Champs Elisées), să devină, şi într-un oraş al actualei Românii, un reper de frumuseţe urbană, cu ecou în ambientările celeilalte Europe, din Apus. De aici şi până la a considera împletirea de palate art nouveau şi ritmurile tulpinelor şi coroanelor de tei din Arad drept un sim-bol al oraşului, un loc al memoriei afective permanente pentru localnici, ca şi pentru turişti, nu mai este decât un pas. Cred că el a şi fost făcut.

Dacă ar fi să mă gândesc la cele şapte locuri ale memoriei arădene, ca unul care mi-am petrecut jumătate din viaţa de până astăzi în acest loc, aş include fără să ezit pe lista mea Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Turnul de Apă, biserica Roma-no-Catolică, vechea catedrală Ortodoxă, biserica sârbească şi, desigur, bulevardul central cu teii lui minunaţi.

De nu m-aş opri la şapte minuni arădene, probabil că aş mai adăuga podul către Aradul Nou (cu tot cu vechea vamă de la capătul lui), gara oraşului, mănăstirea ortodoxă din Gai şi până de curând funcţionalul pod estival de lemn pe pontoane. Nu aş uita nici ansamblul solemn şi apropiat, totodată, al Pieţei Aram Iancu.

Dar teii din centru, care fl ancau promenada tradiţională a oraşului, cea care rima cu sora ei de pe faleza înălţată a Mureşului, ei nu ar putea lipsi din niciunul dintre clasamentele de frumuseţe şi melancolie ale oraşului. Punerea lor în evidenţă, la vreme de seară, prin proiectarea unor fascicule luminoase în crengile care le dau distincţie şi fălnicie seniorială a fost şi este o idee de valoa-re a administraţiei recente şi merită salutată ca atare.

Ovidiu Pecican

12 octombrie 2015

Centrul cu tei

Am văzut undeva o fotografi e a bulevardului central al Aradului făcută înainte de primul război mondial. Locul

pă rea imens pentru că în primul deceniu al secolului al XX-lea cele două şiruri de arbori paralele abia fuseseră plantaţi. În poza amintită se vedeau nişte tulpiniţe plăpânde, iar aranjarea lor pe două rânduri paralele, la o anumită distanţă de benzile de circulaţie şi cu mult loc liber între ele avea ceva şcolăresc şi emoţionant. Nimeni nu ar fi putut bănui la ora aceea, cred, ce tulpini şi ce coroane de tei vor ajunge cândva să împodobească traseul rectiliniu dintre Podgoria (sau Gara Electrică) şi Teatrul de Stat din oraş.

Când eram copil şi apoi adolescent, în a doua parte a veacu-lui trecut, copacii aromitori din centru ajunseseră ceva de la sine înţeles pentru tot Aradul. Frunzişul lor adumbrea şi oxigena at-mosfera încă de pe atunci solicitate de ţevile de eşapament ale autovehiculelor în mers. Era deocamdată departe vremea când benzile carosabilului au ajuns să pară neîncăpătoare, în pofi da faptului că Aradul modern fusese croit, de la bun început, cu largheţe, ca un oraş de câmpie nesilit la restrângeri şi înghe-suieli urbanistice. Și cu toate astea, cu maşinile de o parte şi cu tramvaiele de cealaltă, cele două şiruri de tei absorbeau parte din noxe, din zgomot şi din impresia arhitectonică nobilă, dar totuşi, de piatră, cu culorile şi cu dansul ramurilor şi al frunzelor în bătaia boarei sau a vântului mai înteţit.

O sută de ani ajung, orice s-ar zice, pentru ca o alee dublă, croită după tipicul Europei Centrale – mai exact al berlinezului Unter den Linden – sau chiar al bulevardelor pariziene (bule- Sever Săsărman, Soarele stins

octombrie 2015 15

MU

ZEU

Casa memorială „Ioan T. Florea” CovăsânţMuzeul se poate vizita la cerere Contact: tel. 0257 385 388 (Mariana Ţuna Asociaţia Culturală IT Florea)

Casa Memorială „Ioan T. Florea” este deschisă în ca sa

soţilor Ioan şi Ileana Florea din Covasânţ. Interioarele păstrează atmosfera unei case de intelec-tuali din Podogoria Aradului, nelipsite fi ind mobilierul origi-nal, pianul şi instrumentele mu-zicale, dar şi numeroase foto-grafi i, ce spun povestea familiei de aproape un secol.

În expunere se afl ă obiec te personale ale soţilor Florea, dar şi obiecte care vorbesc despre munca lor – în primul rând ca-dre didactice dedicate şi cerce-tători pasionaţi: diplome, distin-cţii, fotografi i de la diverse con ferinţe şi concursuri. Un seg-ment important al expoziţiei surprinde munca de teren a fol-cloristului Ioan T. Florea, iar caie-tele de însemnări, fi şele şi foto-grafi ile vorbesc despre pasiunea şi dragostea sa pentru folclorul românesc.

Corespondenţa cu etnomuzi-cologii, Ioan Brăiloiu, Ovidiu Bârlea, Tiberiu Brediceanu, Caius Lepa şi Marcel Cellier, cu Emil Monţia şi Sabin Drăgoi, compozitori, cu interpreţii de mu zică populară Petrică Paşca,

14 octombrie 2015

MU

ZEU

uralculturalcultcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

Dumitru Fărcaş, Gheorghe Zamfi r, stă drept mărturie pentru respectul şi aprecierea de care s-a bucurat în lume cercetătorul şi folcloristul din Covăsânţ.

Ioan T. Florea (1920-2001) a fost învăţător în Covăsânţ în perioada 1942-1949, pentru ca mai apoi să fi e numit di-rector de şcoală în localitate, perioadă în care a fost numit şi asistent la Institutul de Folclor din Bucureşti. Absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu”, Ioan T. Florea a activat ca folclorist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. A făcut sute de înregistrări cu tarafurile existente în zonă, înregistrări care sunt depuse în arhiva Ins titutului de Folclor din Bucureşti. În cadrul instituţiei muzicale arădene Ioan T. Florea a valorifi cat culegerile făcute în tinereţe, dar şi cele pe care le-a făcut în diferite zone ale Tran-silvaniei: Podgoria Aradului, Câmpia Aradului, Zona Munţilor Apuseni, judeţele Hunedoara, Sălaj, Bihor. A publicat numeroa-se articole despre folclorul muzical, a ţinut conferinţe, concerte, lecţii cu te matică folclorică, a participat la simpozioane sau se-siuni ştiinţifi ce, organizate de prestigioase instituţii de cercetare sau ale Universităţilor din Timişoara, Cluj şi Iaşi. A scris cărţi, în care sunt incluse o parte din cercetările asupra melodiei de joc. În 1983 au apărut volumele Folclorul muzi cal din judeţul Arad cu 500 de melodii de joc, „Culegere de Folclor Muzical”, iar în 1998 volumul Scrieri etnomuzicologice. Împreună cu orchestra „Rapsozii Zărandului” din Arad a făcut mai multe înregistrări pentru Radio-TV.

Ileana Florea (1943-2012), absolventă a Universităţii din Timişoara, a fost profesoară de limba şi literatura română şi muzeograf la Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia din Şiria, timp de peste 40 de ani, fi ind sufl etul muzeului şirian.

Sever Săsărman, Steaua mea

octombrie 2015 17

sale activităţi îl constituie sculptura în lemn, remarcându-se mai ales torsurile feminine, pe care le tratează cu multă fi neţe.

Ioan Tolan s-a stins încărcat de titluri şi distincţii, lăsând urme durabile în estetica oraşului.

Am avut plăcerea să-l cunosc şi să mă bucur de prezenţa lui. Nădăjduiesc ca din umbra tot mai deasă a vremii, să desluşesc încă mult timp acelaşi zâmbet şi vorbă bună. Să ne bucurăm că a fost contemporanul nostru.

Horia Truţă

uralcultural

PR

OFILP

RO

FIL

16 octombrie 2015

Sculptorul Ioan Tolan

Aradul l-a pierdut de curând pe Ioan Tolan (n. 1926, Şimand), unul din cei mai harnici artişti, om neobosit,

cult şi onest. La cei 88 de ani, după vârstă, ai zice că era un bătrân rămas în Arad din alte vremuri, un entuziast ro-mantic cu etică ireproşabilă. După aparenţe era un om har-nic, care se simţea dator faţă de el însuşi şi societate cu încă o lucrare şi apoi încă una şi tot aşa. În realitate era un sculp-

tor încărcat cu talent şi energie, om blând şi modest, plin de zel, care se identifi ca cu toate ma rile proiecte ale oraşului. Pre zenţă activă în viaţa socială şi culturală arădeană, membru fondator al Filialei locale a Uniunii Artiş ti-lor Plastici şi cel dintâi director al Liceului de artă, Ioan Tolan a traversat deceniile, înscriindu-şi numele în tot ceea ce este va lo-ros şi durabil.

Munca sculptorului sau al cioplitorului de monumente, este grea şi plină de riscuri. Ea nu poate fi desăvârşită într-un timp scurt, deoarece drumul de la concepţie la realizare trece prin mai multe procese tehnice. Aceasta mai ales atunci când lucrările sunt realizate prin cioplire directă, care constituie adevăratul drum spre sculptură. Izbânzile artistice ale lui Ioan Tolan sunt mai ales sculpturile înfăptuite în această manieră. Idealul său de frumos cuprinde claritatea ideii, simplitatea formei şi vibraţia luminii, într-o permanentă întoarcere la valorile clasice. Re-darea omului, încadrarea sa în istorie, alături de folosirea largă a simbolurilor au fost pasiunile sale de o viaţă. În Mulgătoarea (1956), sculptura din Parcul Mihai Eminescu, ca prim demers al impresionantei sale cariere artistice, Ioan Tolan, îngemănează poate cel mai bine aceste idei. Aici se observă canoanele expre-sionismului clasic al statuarei sale.

În această atitudine estetică se înscriu, monumentele ridicate în memoria unor personalităţi precum: Avram Iancu, Ioan Slavici, Vasile Goldiş, Iosif Petchovschi, Isaia Tolan, Corneliu Bârsan, Ioan Suciu, Ştefan Cicio-Pop. Alegoriile Maternitate, Ţesătoarea, Cibernetica, Primăvara, altorelieful de pe frontonul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din municipiu, sau candelabrele Bisericii Greco-Catolice de pe strada Vincenţiu Babeş, completează fericit creaţia sa monumentală. Un alt capitol important al neobositei cultcultural

octombrie 2015 19

„TOSCA – una dintre cele mai frumoase pagini ale creaţiei lirice – va fi oferită publicului de ansamblurile Filarmoni-cii de Stat Arad şi de invitaţii săi speciali – solişti de pres-tigiu din spaţiul muzical internaţional. Ne vom bucura împreună de un eveniment ce se prefi gurează a fi unul cu adevărat special, într-un cadru unic” – spun re pre zentanţii Filarmonicii de Stat Arad.

Evenimente la BibliotecăŞi la Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol” toamna aduce o a -gendă bogată de evenimente ca-re de care mai diversifi cate. În 2 octombrie, între orele 18.00 – 24.00, cei interesaţi pot merge la Noaptea Bibliotecii Arădene, un-de vor avea loc întâlniri cu scriitori, lectură publică, expoziţii de carte şi pictură, concert cameral, audiţii muzicale, fi lme de scurt metraj, ateliere, videoproiecţii şi dezbateri. În data de 7 octom-brie, de la ora 13.00, este programat evenimentul Rătăcind prin-tre sunete – dialoguri despre mediul sonor, moderat de Dorin Frandeş. La o săptămână distanţă, în data de 14 octombrie, continuă seria Valorilor Clasice, de această dată avându-l în prim plan pe actorul Toma Caragiu iar în 21 octombrie Personalităţile Arădene îl aduc în faţa auditoriului pe medicul Eft imie Miuţescu, începând cu ora 13.00. Şi în a doua parte a lunii octombrie, la Biblioteca Judeţeană, sunt pregătite evenimente interesante şi diversifi cate. Amintim aici Cărţile care m-au format – cu Adrian Ioanăş, Partituri în Expoziţie, Cenaclul Toth Arpad, Voyages, Voyages – trasee culturale prin lume şi Se deapănă poveşti.

Tot în luna octombrie, Biblioteca Judeţeană „Alexandru D. Xenopol” invită la o nouă expoziţie de carte veche. Intitulată Teatrando, se doreşte a fi un periplu prin istoria dramaturgiei europene de la tragedia greacă la comedia italiană ori teatrul popular german, refl ectate în ediţii tipărite între secolele XVI - XVIII. Vernisajul va avea loc în data de 20 octombrie 2015 ora 17.00 la Sala Clio a Complexului Muzeal Arad (str. Horia nr.10), expoziţia putând fi vizitată până în 30 octombrie.

Corina Huţanuralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

18 octombrie 2015

Octombrie teatralTeatrul Clasic Ioan Slavici îşi aş-teaptă spectatorii şi în luna oc-tombrie cu reprezentaţii de cali-tate care îi au în prim-plan pe actorii arădeni. Amintim aici Dezorient Express, care se va juca în prima zi a lui Brumărel, cu începere de la ora 19.00, în sala mare a teatrului, Ai mei e -rau super, programat pentru da-ta de 2 octombrie, de la aceeaşi

oră, de această dată în sala Studio, Artă, în 4 octombrie, la sala mare, Săptămâna luminată - care a deschis stagiunea Teatrului Clasic „Ioan Slavici” - în 7 octombrie, la sala Studio şi Gaiţele, în 8 octombrie, în sala mare. Pe lângă toate aceste reprezentaţii, actorii Teatrului Clasic din Arad vor avea patru deplasări în fes-tivaluri şi un turneu în Ungaria.

Deschidere de stagiune la FilarmonicăOctombrie aduce surprize şi la Filarmonica de Stat din A rad. Stagiunea 2015-2016 se va des-

chide ofi cial în prima zi a lunii într-un cadru… mai altfel. Marele eveniment va avea ca loc de desfăşurare Cetatea Aradu-lui unde va răsuna opera TOSCA, de G. Puccini, sub bagheta maestrului Roberto Salvalaio și în regia artistică a lui Nicolae Mihai Brânzeu. Aşadar, la începutul lui octombrie, melomanii sunt invitaţi la o seară de anvergură, să se bucure de un concert cu totul deosebit, alături de Filarmonica din Arad. Unicitatea evenimentului constă în faptul că, pentru prima dată, un astfel de concert are loc în Cetatea Aradului, totul fi ind posibil datorită parteneriatului dintre Filarmonica de Stat Arad şi Ministerul Apărării Naţionale – U. M. 01249, partenerii instituţiei profe-sioniste de concerte manifestându-şi întreaga disponibilitate şi întregul sprijin pentru realizarea acestui proiect de mare an ver-gură, proiect dedicat Zilei Veteranilor din Teatrele de Operaţii. cultcultural

octombrie 2015 21

Până să ne arătăm plictisiţi de White Cube şi să ne ascundem în Black Box, intervenim, para-zităm, polemizăm, demantelăm, empatizăm cu expoziţia per ma-nentă de artă clasică a muzeului arădean, sau ne înfi ltrăm, ocupăm, ne jucăm, înfi inţăm un Magazin Mixt în inima mallului.

Locul în care se va desfăşura va fi Mall-ul Atrium din urbe, iar ca participanţi îi vor avea pe AmandaKirkpatrick, JasonVarone, Ayham Ghraowi, Charlie Whitney, ShahryarShahamat, Sean M. Barbe, Adina Ochea, Monica Vlad, Nita Mocanu, Sandor Bartha, gH., Bogdanator, Pneuma Pnea,Sergiu Sas, Paul George Bodea, LindaBarkasz, Arina Varga, Livia Mateiaş, NEURO, fl o`, Levente Kozma, TamTam, Bogdan Tomşa, Marius Jurca, Adrian Sandu, Ioan Paul Colta, kf, Modulab, reVoltaire la partea de Magazin Mixt; peDaniela Palimariu& Dan Basu/ + 10 video artists la Salonul Video; pe Oana Tarce, Anda Ionescu, Mihnea Rareş Hanţiu, Daria Nistor, Oana Furdea, Norbert Fodor, Mihai Pacurar, Mihai Salajan la Cinemagic; pe Simona Dumitriu, Claudiu Cobilanschi, Marian Dumitru, Ileana Faur, monocore, V. Leac, Florin Bobu, Livia Pancu, Francisc Visky în Radio Lounge; pe Alex Leric, Sergiu Mureşan, Doris Winkler, Darius Cheţa, Diana Dihel, Amalia AIA, Codruţa Gongola, Golem, Tartar, Maria T., Traian Selejan la l`ENE – Th e Bedroom; pe Soare Staniol în Live Concert. Festivalul ce începe pe data de 16 octombrie se va desfăşura până pe 15 noiembrie a.c.

Tot în octombrie, însă ceva mai aproape de fi nalul lunii, vom avea parte de Festivalul Internaţional de Teatru Tânăr Francofon „Amifran”, afl at la cea de-a 23-a ediţie. După ce anul trecut – la fel ca şi în alţi ani, dealtfel – Amifran-ul a adus în Arad artişti atât dintr-o serie de oraşe ale ţării, cât şi din Franţa, Rusia, Ungaria, Canada, Serbia sau Cehia, ediţia de anul acesta promite o listă a invitaţilor la fel de consistentă ca şi până acum, aşa cum am fost obişnuiţi.

Eugen Rogojan

uralcultural20 octombrie 2015

TEO MILEA|BOEME – Ultimul concert din ţarăPianistul Teo Milea con cer -teaz ă în Arad cu noul său material discografi c Open Minds pe 17 şi 18 octombrie 2015, începând cu ora 20:00.Concertul Open Minds de la

Boeme Cafe va fi ultima întâlnire a pianistului Teo Milea cu pu bli-cul arădean pentru o perioadă mai lungă de timp.

Totodată, con certul va fi şi ul-timul susţinut în România, ar-tistul urmând să se re locheze în Toronto (CA) la fi na lul lunii oc-tombrie a acestui an.

După trei ani de la lansarea primului material discografi c, On white…andblackkeys, pia nistul şi compozitorul Teo Milea prezintă cel de-al doilea album pianistic, intitulat Open Minds. Din 2012, de la lansarea primului album, artistul a concertat în ţară, dar şi în Austria, Belgia, Germania şi Spania, prezentându-se ca fi ind un pianist şi compozitor aparţinând a două lumi: cea clasică şi cea nouă, a secolului XXI. Toată creaţia sa este fundamentată pe relaţia interumană, stările şi nevoile societăţii moderne, pasiunea şi dorinţa de a cuceri noi teritorii sufl eteşti, neexplorate încă.

OCTOMBRIE|fARAD-R.E.M.X-AMIFRANDacă în agenda culturală a lunii septembrie se regăsea o serie de evenimente dedicate muzicii de toate felurile, în octombrie locul acesteia este luat de artele vizuale şi performative. Startul îl dă Fes-tivalul de Film Documentar „fARAD”, afl at la cea de-a doua ediţie, care se va desfăşura în Cinematograful Arta, de pe Alecsandri, în perioada 15-18

octombrie. Îl urmează a doua ediţie a Media Art Festival Arad, care anul acesta funcţionează ca R.E.M.X. cultcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

octombrie 2015 23uralcultural

Ziua Armatei RomânePăuliş, 22 octombrie 2015Organizatori: Primăria Păuliş

Festivalul DovleaculuiIneu, 24 octombrie 2015Organizatori: Clubul Elevilor Ineu

Festivalul Internaţional de Teatru Tânăr Franco-fon pentru Tineret „Amifran”Arad, 24-30 octombrieOrganizatori: CJA, CCJA, Asociaţia Culturală „Amifran” Arad

Ziua RecolteiZăbrani, octombrie 2015Organizatori: Primăria Zăbrani

Balulu StrugurilorOrganizatori: Zerind, octombrie 2015Organizatori: Primăria Zerind

•

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

AL

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 octombrie 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Balul StrugurilorIratoşu, 3 octombrie 2015Organizatori: Primăria Iratoşu

Zilele Maghiare ArădeneArad, 3 octombrie 2015Organizatori: CJA, CCJA, Asociaţia „Statuia Libertăţii” Arad

Festivalul Surechiului şi a Meşterilor PopulariIneu, 4 octombrie 2015Organizatori: Primăria Ineu

Ziua HolocaustuluiArad, 9 octombrie 2015Organizatori: CJA, CCJA, UVVG Arad

Ziua RecolteiBrazii, 10 octombrie 2015Organizatori: Primăria Brazii

•

•

•

•

•

cultculturalSever Săsărman, Confruntarea naturii

Sever Săsărman, Umbra amicilor