1) Administratia publica se caracterizeaza prin aceea ca: A. se identifica cu administratia de stat; B. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice; C. este strns legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta; 2) Sunt principii ale administratiei publice: A. principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice; B. principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ-fiscale; C. principiul transparentei decizionale; 3)Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite ntre: A. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale; B. Guvern si ministere, n cadrul unor raporturi de subordonare; C. Guvern si autoritati ale administratiei publice, n cadrul unor raporturi de tutela administrativa. 4)Nu sunt principii ale administratiei publice: a.principiul discontinuitatii b.principiul operativitatii c.principiul oportunitatii 5)Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele: A. ntre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exist relatii speciale; B. n statele cu sistem de guvernmnt bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv; C. n statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice. 6) Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele: A. functiile de demnitate publica din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;

B. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante. C. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra n relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruparile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritatilor nationale. 7) Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: A. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta administratiei; B. stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice; C. ntre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei existente ntre dreptul public si dreptul privat, ntre administratia publica si administratia privata. 8) Principiul fundamental al administratiei publice este: A. principiul legalitatii; B. principiul organizarii ierarhice; C. principiul realizarii programului de Guvernare. 9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ: a. Hotararile Guvernului; b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate n unittile administrativteritoriale; c. doctrina si jurisprudenta. 10) Sunt izvoare ale dreptului administrativ: A. hotarrile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii; B. Constitutia; C. contractele administrative. 11) Raporturile de drept administrativ au in continutul lor: A. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza n legatura cu organizarea executarii si executarea n concret a legii si se stabilesc numai n activitatea organelor administratiei publice; B. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza n legatura cu organizarea executarii si executarea n concret a legii;

C. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului, n general, si a dreptului administrativ, n special, care se formeaza n legatura cu organizarea executarii si executarea n concret a legii. 12) Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate: A. numai n activitatea organelor administratiei publice; B. n activitatea organelor administratiei publice si n domeniul de activitate al altor autoritati publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritatii judecatoresti ori n domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public. C. numai n domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public. 13) Cea mai des ntlnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este: a) categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhica; b) categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice; c) categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administratiei publice. 14) Performantele organelor administratiei publice sunt n directa legatura cu: A. calitatea oamenilor care formeaza personalul acestora; B. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare; C. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de catre stat.

15) Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: A. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscarile dispuse n cadrul activitatii lor specifice; B. de la bugetul de stat, n completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionarii institutiei publice n raport cu domeniul specific de activitate; C. din prestatiile realizate prin activitati cu caracter economic. 16) Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze: A. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona n regim de autoritate suprema n domeniul specific de activitate;

B. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona n regim de drept pe baza si n executarea legii; C. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona n regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general. 17) Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice: A. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii, efectund acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale; B. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii, efectund operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constnd n acte administrative si/sau simple operatii materiale; C. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si n executarea legii. 18) Atributia publica este definita ca fiind: A. operatiunea administrativa prin a carei ndeplinire se realizeaza competenta organului administratiei publice; B. nvestirea legala cu anumite prerogative; C. dreptul de a lua o anumita decizie si obligatia de a face acest lucru. 19) Capacitatea de drept administrativ reprezinta: A. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si n executarea legii; B. competenta de a face acte administrative; C. dreptul pe care l au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ. 20) Sunt elemente constitutive ale personalitatii juridice a organelor administratiei publice: A. existenta unui colectiv cu o organizare de sine statatoare, ceea ce nseamna o structura interna, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care sa-i permita sa participe la raporturile juridice ; B. un patrimoniu propriu, constnd n capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaza colectivul a carui expresie este persoana juridica; C. un anumit scop, n acord cu interesele generale ale partidului de guvernamnt, n raport cu care se defineste capacitatea sa juridica.

21) n cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta: A. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacitatii juridice att n dreptul constitutional ct si n dreptul administrativ; B. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, n mod necesar, lipsa capacitatii juridice n dreptul administrativ, dar nu si n dreptul constitutional; C. lipsa calitatii de subiect de drept civil nu echivaleaza cu lipsa unei capacitati juridice n dreptul constitutional sau n dreptul administrativ. 22) Organele administratiei de stat se nfiinteaza prin urmatoarele acte administrative: A. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior; B. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei; C. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativa, executiva sau judecatoreasca. 23) Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice: A. capacitatea juridica de drept civil; B. personalitatea juridica; C. competenta. 24) Prin structura teritoriala a sistemului administratiei publice se ntelege: A. clasificarea organelor administratiei publice n functie de unitatea administrativ teritoriala n raza careia si au sediul; B. temeiul de drept al mpartirii organelor administratiei publice n organe centrale, organe locale si autoritati autonome; C. organizarea sistemului administratiei publice n raport cu teritoriul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. 25) Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice: A. criteriul teritorial; B. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare; C. criteriul functional. 26) Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se mpart n: A. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice; B. organe centrale si organe locale; C. Parlament, Guvern, ministere si autoritati ale administratie publice. 27) Atributiile generale ale Presedintelui Romniei privesc:

A. legiferarea in mpreuna cu Parlamentul; B. domeniul politicii externe; C. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor. 28) Atributiile Presedintelui Romniei ca sef al Executivului privesc: A. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru; B. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de ncredere acordat de Parlament; C. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, n caz de remaniere. 29) Pot fi atacate n contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romniei care privesc: A. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; B. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului n caz de remaniere; C. aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, n cazul n care au fost emise cu exces de putere. 30) Limita maxima a mandatului Guvernului este data de: A. durata mandatului Parlamentului; B. adoptarea unei motiuni de cenzura; C. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat. 31) Guvernul si exercita mandatul pna la data: A. validarii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camera n parte, moment n care se considera ca Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar; B. constatarii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat; C. validarii alegerilor parlamentare generale. 32) Guvernul este alcatuit din urmatorii demnitari: A. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica; B. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organica; C. primul-ministru si ministri. 33) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu: A. exercitarea functiei de deputat sau senator; B. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata n cadrul organizatiilor cu scop comercial;

C. exercitarea unei functii publice n serviciul unei organizatii straine prevazute n acordurile si conventiile la care Romnia este parte. 34) Mandatul de membru al Guvernului nu nceteaza in una dintre urmatorele situatii: A. n urma demisiei; B. n urma pierderii drepturilor electorale; C. n urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia 35) Actele Guvernului se adopta astfel: A. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului; B. cu majoritate calificata, n cazul participarii la sedinta a Presedintelui Romniei; C. cu votul a 2/3 din numarul membrilor Guvernului, n cazul actelor care privesc ordinea publica si siguranta nationala. 36) Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de: A. majoritatea calificata a membrilor; B. majoritatea membrilor; C. toti membrii Guvernului. 37) Proiectele de hotarri si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate de: A. ministere; B. prefecturi; C. consiliile judetene si consiliile locale, n nume propriu. 38) Autoritatile administrative autonome se pot nfiinta prin unul din urmatoarele acte normative: A. prin hotarre a Guvernului; B. prin hotarre a consiliului local sau judetean n raport cu interesul public, local sau judetean; C. prin lege organica. 39) Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale si desfasoara activitatea: A. n coordonarea Guvernului, B. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament ; C. n afara unui control constitutional

40) Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici: A. sunt sustrase controlului Guvernului; B. pot fi sustrase oricarei forme de control; C. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara institutiei administrative autonome emitente. 41) Au statutul de autoritati administrative autonome: A. Avocatul Poporului; B. Curtea Constitutionala; C. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. 42) Institutia prefectului reprezinta: A. un organ al administratiei publice locale; B. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avnd competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala n care si desfasoaraactivitatea; C. o institutie administrativa autonoma, avnd competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala n care si desfasoara activitatea. 43) Prefectul este numit si revocat de: A. de Guvern; B. la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor; C. cu consultarea partidelor politice, care formeaza coalitia de guvernare. 44) Institutia prefectului si desfasoara activitatea potrivit urmatoarelor principii: A. potrivit principiului subordonarii ierarhice fata de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor; B. potrivit principiului autonomiei locale, n raport cu autoritatile administratiei publice locale; C. potrivit principiului legalitatii. 45) Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici: A. naltilor functionari publici; B. persoanelor care ocupa functii de demnitate publica; C. personalului autoritatilor administratiei publice locale. 46) Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele: A. verificarea legalittii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autorittile administratiei publice locale si judetene;

B. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale si judetene, a priorittilor de dezvoltare teritorial; C. exercitare controlului de tutel administrativ 47) In exercitarea atributiilor legale ce i revin, prefectul emite: A. decizii; B. instructiuni; C. ordine. 48) Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele: A. principiul descentralizarii serviciilor publice; B. principiul deconcentrarii serviciilor publice de interes local C. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcentrate; 49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati: a. autoritti reprezentative ale administratiei publice locale; b. autoritti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ; c. autoritti cu competent special n limitele unittii administrativ-teritoriale. 50) Consiliile locale si primarii sunt au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt: A. autoritati administrative autonome; B. autoritati ntre care se stabilesc si raporturi de subordonare; C. autoritati ntre care se stabilesc raporturi de colaborare si participare. 51) Consiliul judetean este o autoritate: A. autoritate a administratiei publice care asigura conducerea activitatii consiliilor locale comunale si orasenesti, n vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean; B. autoritate a administratiei publice cu competenta generala n limitele unitatii administrativ-teritoriale; C. autoritate deconcentrata a administratiei publice locale. 52) Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel: A. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat; B. pe baza scrutinului pe lista; C. potrivit principiului reprezentarii proportionale.

53) Mandatul de consilier n consiliul local sau judetean poate nceta nainte de termen in una din urmatoarele situatii: A. prin revocare; B. prin pierderea drepturilor electorale; C. pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului. 54) Consiliul local si desfasoara activitatea n cadrul unor sedinte: A. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului; B. unor sedinte extraordinare, la cererea primarului; C. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumatate din numarul consilierilor.

55) Sedintele consiliului local se desfasoara astfel: A. sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificata a consilierilor n functie, prezenta acestora la sedinta fiind obligatorie; B. sunt publice; C. sunt conduse de cel mai vrstnic dintre consilieri. 56) Din punct de vedere al numarului de voturi, hotarrile consiliului local se adopta astfel: A. se adopta cu votul majoritatii membrilor consiliului; B. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor n functie; C. trebuie sa fie semnate de presedintele de sedinta si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitatii. 57) Consiliul local poate fi dizolvat n una din urmatoarele situatii: A. 3 hotarri, adoptate ntr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate n mod irevocabil de instanta de contencios administrativ; B. nu se ntruneste timp de 3 luni n cursul unui an; C. nu a adoptat nici o hotarre n 3 sedinte ordinare consecutive. 58.Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele: a. stabilirea, cu avizul autorittilor administratiei publice locale comunale si orsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistic general a unittilor administrativteritoriale componente; b. adoptarea de hotrri privind avizarea nfiintrii de societtile comerciale n raza teritorial a unittii administrativ-teritoriale;

c. adoptarea de hotrri privind privatizarea societti comerciale pe care le-a nfiintat si la care exercit toate drepturile aferente actiunilor detinute. 59) Consiliul judetean si desfasoara activitatea in una dintre urmatoarele forme: A. n sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui; B. n sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea secretarului general al judetului; C. n sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie , atunci cnd acesta se afl n imposibilitate temporar de a-si ndeplini atributiile..

60) Intre altele, Consiliul judetean se dizolva de drept n una dintre urmatoarele situatii: A. nu se ntruneste timp de 3 luni consecutive; B. nu a adoptat, n 2 sedinte ordinare, nici o hotarre; C. numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti. 61) Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu una dintre urmatoarele functii: A. functia de consilier local; B. functia de cadru didactic; C. orice functie n cadrul unei asociatii neguvernamentale. 62) Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibila cu una dintre urmatoarele functii: A. functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale n adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local; B. functia de membru al adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala; C. functia de reprezentant al statului n adunarea generala a unei societati comerciale de interes national. 63) Mandatul primarului nu nceteaza nainte de termen in una dintre situatiile urmatoare: A. n situatia n care si schimba domiciliul ntr-o alta unitate administrativteritoriala, dar n acelasi judet B. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume n acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate; C. n situatia n care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.

64) Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele: A. aprobarea bugetului local si contul de ncheiere a exercitiului bugetar; B. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si n executarea bugetului aprobat de consiliul judetean; C. luarea de masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta. 65) n exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative: A. dispozitii cu caracter normativ sau individual; B. ordine si instructiuni C. decizii. 66) Actele emise de primar se contrasemneaza de catre: A. presedintele de sedinta al consiliului local; B. secretarul comunei sau orasului; C. secretarul consiliului local. 67) Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit n functie prin unul din urmatoarele acte administrative: A. dispozitie a primarului; B. hotarre a consiliului local; C. ordin al prefectului. 68) Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii principale: a. avizarea proiectelor de hotrri ale consiliului local; b. asumarea rspunderii pentru legalitatea hotrrilor consiliului local; c. contrasemnarea hotrrilor consiliului local pe care le consider legale. 69) Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele: A. legalizarea semnaturii primarului de pe hotarrile consiliului local; B. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate; C. pregatirea lucrarilor consiliului local supuse aprobarii consiliului judetean. 70) Primaria nu este: A. o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localitatii si aparatul propriu de specialitateal consiliului local;

B. o structura functionala, fara personalitate juridica si fara competenta proprie; C. o structura functionala care emite si adopta acte juridice administrative, si nu savrseste doar operatiuni administrative si acte materiale. 71) Sunt trasaturi caracteristice ale functiei publice, intre altele, si urmatoarele: A. este o situatie juridica reglementata legal, n sensul ca drepturile si obligatiile care formeaza continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire n functie emise de catre organele administratiei publice. B. reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei ntregului sistem al administratiei publice; C. are caracter continuu n sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul sau dureaza atta timp ct dureaza competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente. 72) Functia publica se caracterizeaza si prin urmatoarele trasaturi: A. apartine numai functionarului public, nvestit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte; B. exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei; C. drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice sunt exercitate n regim de putere publica. 73) Sunt principii ale exercitarii functiei publice, intre altele, si urmatoarele: a. principiul transparentei, potrivit cruia exercitarea functiei publice implic furnizarea ctre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei; b. principiul eficientei si eficacittii, potrivit cruia functia public trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodat, cu urmrirea celui mai bun rezultat social pentru cettean si/sau colectivitate; c. principiul impartialittii, n sensul c functia public va trebui s fie exercitat fat de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intr sub incidenta reglementrii aplicabile 74) n raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor, functiile publice se mpart n trei clase: A. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; B. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diploma de licenta; C. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diploma.

75) Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale: A. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant; B. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant; C. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent. 76) Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publici: A. functionarilor publici din administratia publica; B. functionarilor publici din cabinetul demnitarului; C. cadrelor didactice. 77) Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de functionari publici: a) functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului; b) functionarilor publici din autoritatea vamal; c) functionarilor publici din politie. 78) Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care si desfasoara activitatea n cadrul urmatoarelor structuri: A. aparatul de lucru al Guvernului; B. structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei; C. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ. 79) Categoria naltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmatoarele functii: A. consilier de stat; B. secretar de stat; C. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti. 80) Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite n una dintre urmatoarele functii publice: A. secretar general al ministerului; B. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei; C. sef de serviciu si sef de birou. 81) Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:

A. sa aiba vrsta de minim 21 de ani mpliniti; B. sa aiba exclusiv cetatenia romna; C. sa cunoasca limba romna, scris si vorbit 82) Calitatea de functionar public este compatibila cu una din urmatoarele calitati: A. calitate de membru al unui grup de interes economic; B. calitatea de reprezentant al institutiei publice n cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare; C. calitatea de mandatar al unei persoane n ceea ce priveste efectuarea unor acte n legtur cu functia public pe care o exercit 83) Functionarul public este n conflict de interese daca se afla n una dintre urmatoarele situatii: A. este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial; B. participa n cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV; C. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia n exercitarea functiei publice 84) Organizarea si dezvoltarea carierei n functia publica se realizeaza si pe baza unuia din principiile urmatoare: a. principiul concurentei loiale; b. principiul egalittii de sanse; c. principiul motivrii deciziilor luate. 85) Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege, intre altele, si urmatoarele: A. dreptul la opinie, n virtutea cruia este interzis orice discriminare pe criterii de apartenent sindical, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual, stare material, origine social sau de orice alt asemenea natur, cu exceptia celor de natur politic; B. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a crei competent o realizeaz; C. dreptul la grev. 86) Sunt, potrivit legii, intre altele, ndatoriri ale functionarilor publici:

A. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici; B. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a convingerilor si preferintelor politice; C. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, n legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. 87) Modificarea raportului de serviciu are loc prin una dintre urmatoarele operatiuni: A. detasare, care reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a ndeplini functia publica n interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula ntr-o alta localitate; B. delegare, care reprezinta masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a ndepliniri activitati n interesul, dar n afara organului din care face parte; C. prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin functionarului public. 88) Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizeaza: A. n interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga si al functionarului public delegat; B. n interesul autoritatii sau institutiei publice care deleaga; C. n interesul functionarului public delegat. 89) Detasarea functionarului public se dispune: A. n interesul autoritatii sau institutiei publice care dispune detasarea; B. pentru o perioada de cel mult 6 luni; C. pentru o perioada de 12 luni, cu acordul functionarului public. 90) Transferul functionarului public se poate face: A. n interesul serviciului, n mod unilateral de catre autoritatea sau institutia publica din care face parte functionarul si numai n interesul autoritatii sau institutiei publice la care se face transferul; B. n urma aprobarii cererii de transfer de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice de la care se transfera functionarul public; C. n interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public. 91) Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc n una din urmatoarele situatii: A. cnd functionarul public a fost transferat n interesul serviciului;

B. desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, n conditiile legii; C. este disparut 92) Raportul de serviciu al functionarului public nceteaza de drept in una din urmatoarele situatii: A. la data ramnerii irevocabile a hotarrii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; B. ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire n functia de demnitate publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarre judecatoreasca definitiva; C. la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publica. 93) ncetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publica, pentru motive neimputabile functionarului public, n unul din urmatoarele cazuri: A. starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu i mai permite acestuia sa si ndeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute; B. ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive nentemeiate, de la data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti de reintegrare; C. pentru incompetenta profesionala n cazul obtinerii calificativului "satisfacator" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioada de 2 ani consecutivi. 94) Raportul de serviciu va nceta prin destituirea functionarului public n urmatoarele cazuri: A. starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu i mai permite acestuia sa si ndeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute; B. ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savrsirea repetata a unor abateri disciplinare; C. daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru ncetarea acestuia ntr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. 95) Nu constituie abateri disciplinare savrsite de functionarii publici: A. ntrzierea sistematica n efectuarea lucrarilor; B. stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii n vederea solutionarii cererilor acestora; C. neglijenta n rezolvarea lucrarii.

96) Raspunderea disciplinara a functionarilor publici este guvernata de urmatoarele principii de drept: A. principiul proportionalitatii abaterii disciplinare si urmarilor acesteia; B. principiul unicitatii raspunderii disciplinare; C. principiul celeritatii si operativitatii tragerii la raspundere disciplinara 97) Din punct de vedere al statutului, Agentia Nationala a Functionarilor Publici este: A. o autoritate administrativa autonoma care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici; B. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fara personalitate juridica, aflat n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei; C. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigura managementul functiei publice si al functionarilor publici. 98) Sunt izvoare ale dreptului administrativ: A. hotarrile de Guvern, legile organice, hotarrile prefectului; B. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor; C. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor judetene. 99) Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si institutii: a. organe de specialitate ale administratiei publice; b. administratia ministerial deconcentrat n teritoriu; c. institutii administrative autonome. 100) Centralizarea administratiei publice presupune: A. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tarii ntr-o administratie ierarhizata,unificata; B. autoritatile locale sunt autonome si adopta toate masurile necesare pentru ndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central; C. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat. 101) Presedintele Romniei, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri: a. este sef al puterii executive, alturi de Guvern; b. are rolul de mediator ntre Statul si Uniunea Europeana; c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.

102) Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romniei, este faptul ca: A. sunt acte juridice cu caracter general; B. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ; C. sunt inexistente fara publicarea n Monitorul Oficial al Romniei. 103) Mandatul Guvernului poate nceta prin: a. demisia a jumatate plus unu din membrii sai; b. nedepunerea jurmntului n fata Camerei Deputatilor si a Senatului, n sedint reunit, a noului Guvern; c. motiune de cenzur adoptat de Parlament, n sedint comun a Camerei Deputatilor si Senatului. 104) Ministerele, ca organe centrale de specialitate, se pot organiza astfel: A. se pot organiza ca autoritati centrale autonome pe domenii diverse de activitate; B. pot avea servicii descentralizate n orice municipiu resedinta de judet de pe teritoriul Romniei; C. pot avea n subordine servicii publice deconcentrate. 105) Revocarea membrilor Guvernului apare n situatia: A. demiterii; B. remanierii guvernamentale; C. pierderii drepturilor electorale. 106) Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale dreptului administrativ: A. legile; B. cutuma; C.Constitutia. 107) Dreptul administrativ are strnse legaturi cu urmatoarele ramuri de drept: A. dreptul constitutional; B. dreptul familiei; C. dreptul privat international. 108) Prin deconcentrare administrativa se ntelege: A. autonomie locala; B. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din subordine ce functioneaza n teritoriu;

C. existenta unor agenti administrativi fara competenta proprie de decizie. 109) Prefectul conduce una din urmatoarele unitati administrativ - teritoriale: A. orasul; B. judetul; C. Municipiul Bucuresti. 110) Prin statutul sau, prefectul se gaseste ntr-o situatie de: A. cooperare cu Guvernul; B. colaborare cu Guvernul; C. subordonare ierarhica n raport cu Guvernul. 111) n calitatea sa de supraveghetor al respectarii legii de catre autoritatile locale, prefectul poate ataca n fata instantei de contencios administrativ: A. hotarrile consiliilor locale; B. dispozitiile primarilor; C. actele administrative nelegale ale autoritatilor administratiei publice locale. 112) n exercitarea atributiilor sale Prefectul emite: A. ordine; B. ordine si dispozitii; C. dispozitii alte acte juridice. 113) Consiliile locale sunt: A. autoritati ale administratiei publice locale; B. organe ale administratiei de stat; C. autoritati executive ale administratiei publice locale. 114) n exercitarea atributiilor ce-i revin consiliul local adopta: A. ordine; B. dispozitii; C. hotarri; 115) Consiliul local este considerat dizolvat de drept cnd: A. nu se ntlneste timp de doua luni consecutiv; B. nu a adoptat n doua sedinte ordinare consecutive nicio hotarre; C. numarul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti;

116) Consiliul judetean este dizolvat de drept daca: A. nu se ntruneste timp de 2 luni consecutiv; B. nu a adoptat ntre sedintele ordinare consecutive nici o hotarre; C. numarul consilierilor a scazut sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti. 117) Vicepresedintele Consiliului judetean este numit/ales de: A. este ales de consiliul judetean; B. este numit de prefect; C. este ales de catre locuitorii cu drept de vot ai judetului. 118) Calitatea de primar este compatibila cu una dintre urmatoarele functii: A. functii didactice; B. orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ teritoriala este actionar majoritar ori n cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome; C. orice alte activitati sau functii publice. 119) n exercitarea atributiilor sale primarul emite: A. dispozitii; B. dispozitii si aprobari; C. ordine. 120) Mandatul primarului nceteaza de drept in una dintre urmatoarele situatii: A. demisie; B.la cererea a 1/3 din consilierii locali; C. schimbarea domiciliului ntr-o alta unitate teritorial administrativa. 121) Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaza la cererea: A. prefectului; B. consilierilor locali; C. a 25% din locuitorii cu drept de vot. 122) Mandatul primarului este suspendat de drept n una din urmatoarele situatii: A. pierderea drepturilor electorale; B. ivirea unor situatii de incompatibilitate; C. arestarea preventiva. 123) Viceprimarul este ales de catre:

A. locuitorii cu drept de vot ai localitatii; B. consilierii locali; C. consilierii judeteni, la propunerea primarului. 124) Primarul ndeplineste, intre altele, si urmatoarele atributii: A. ordonator principal de credite; B. ofiter de stare civila si incheie contul exercitiului bugetar C. aproba proiectul bugetului local si ncheierea contului exercitiului bugetar precedent. 125) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de: A. prefect; B. Ministerul Administratiei si Internelor; C. consiliul local. 126) Guvernul nu raspunde politic n una din urmatoarele situatii: A. in fata Presedintelui Romniei; B. in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata; C. n fata Parlamentului Romniei. 127) Functia de membru al Guvernului nu nceteaza: A. n urma demisiei; B. a pierderii drepturilor electorale C. la cererea primului ministru. 128) n exercitarea atributiilor sale ministrul emite : A instructiuni; B. ordine si licente C. hotarri.

129) Din punct de vedere al statutului sau, secretarul general al Guvernului este: A. membru al Guvernului; B. reprezentant al partidului de guvernamnt; C. nalt functionar public. 130) Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de catre: A. partidul sau formaNiunea politica ce a cstigat alegerile; B. Presedintele Romniei;

C. Parlament la propunerea Presedintelui Romaniei. 131) Functia de membru al Guvernului este compatibila cu una din urmatoarele functii: A. exercitarea altei functii publice de autoritate; B. exercitarea functiei de deputat sau senator; C. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate n cadrul organizatiilor cu scop comercial. 132) Presedintele Romniei si exercita mandatul pna la: a) data alegerilor prezidentiale; b) data depunerii juramntului de catre presedintele nou ales; c) data validarii rezultatului alegerilor prezidentiale. 133) Presedintele Romniei are rolul: A. de a reprezenta statul romn; B. de a veghea la respectarea constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice; C. de a conduce administratia publica centrala de specialitate. 134) Presedintele Romniei depune juramntul n fata: A. Curtii Constitutionale; B. Consiliului Legislativ; C. Camerei Deputatilor si Senatului n sedinta comuna. 135) Sedintele Guvernului la care participa Presedintele Romniei sunt prezidate de: A. Primul ministru; B. Presedintele Romniei; C. de cei doi mpreuna. 136) Prefectul este numit de: A. Consiliul judetean B. Ministerul Internelor si Reformei Administrative; C. Guvern. 137) Sunt atributii ale consiliului judetean: a. cele privind administrarea patrimoniului judetului; b. stabileste si aprob impozitele si taxele pentru bugetul de stat; c. atributii privind gestionarea serviciilor publice locale.

138) Intre altele, sunt atributii ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale si urmatoarele: A. asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si ntre acestia si prefect; B. urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru ncasarea acestora la termen; D. prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de ndeplinire a atributiilor sale si a hotarrilor consiliului judetean; 139) Promovarea proiectelor de hotarri propuse de cetateni, consiliilor locale si judetene poate fi initiata de: A. un cetatean, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 10% din poulatia cu drept de vot. B. de mai multi cetateni cu drept de vot. C. unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitatii administrativteritoriale respective. 140) Cand poate avea loc eliberarea din functie a vicepresedintelui Consiliului judetean: A. n primele 6 luni ale mandatului consiliului judetean. B. n ultimele 3 luni ale mandatului consiliului judetean. C. mai putin n ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judetean. 141) Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti: A. asigura, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport aprarea ordinii publice, de interes local; urmresc si controleaz activitatea acestora; B. aleg, din rndul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar. C. aproba, la propunerea prefectului, n conditiile legii, organigrama statul de functii, numrul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes local. 142) Referendumul pentru ncetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a : A. exercitarii atributiilor ce i revin, potrivit legii. B. exercitarii atributiilor ca reprezentant al statului. C. nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale.

143) Primarul si desfasoara activitatea ca reprezentant al statului n unitatea administrativ-teritoriala unde a fost ales, n exercitarea atributiilor de : A. autoritate tutelara si de ofiter de stare civila. B. luarea masurilor de protectie civila. C. conduce serviciile publice locale 144) Hotarrile consiliului local se semneaza de: A. de presedintele de sedinta si de secretarul localitatii. B. de presedintele consiliului local si se contrasemneaza de secretarul localitatii. C. de presedintele de sedinta. 145) Precizati cui revine atributia de a desemna candidatul pentru functia de primministru. a). Presedintelui Romniei; b). Guvernului; c). Parlamentului tarii. 146) Precizati n ce categorie intra atributia de a numi Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de catre Parlament. a). n cazuri exceptionale; b). n domeniul politicii externe; c). n raporturile cu Guvernul. 147) n calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele Romniei poate declara mobilizarea partiala sau totala, cu aprobarea prealabila sau, n cazuri exceptionale, ulterioara: a). a Guvernului; b). a Parlamentului; c). a Curtii Constitutionale. 148) Decretele emise de catre Presedintele Romniei, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului : a). instantelor de drept comun; b). jurisdictiilor administrative speciale ; c). instantelor de contencios administrativ. 149) n judetul n care este numit, prefectul : a). este reprezentant al Guvernului;

b). este reprezentant al primului ministru al Guvernului Romniei; c). este reprezentant al Ministerului Internelor si Reformei Administrative. 150) Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc: a). prin hotarre a Guvernului ; b). prin lege organica; c). prin lege 151) ntre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte : a). exista raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare; b). exista raporturi de coordonare si colaborare; c). exista raporturi de tutela administrativa. 152) Prefectul, care are calitatea de nalt functionar public, este numit de catre Guvern : a). la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative; b). la propunerea primului ministru al Guvernului Romniei; c). la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. 153) n exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar: a). aceste acte administrative se numesc hotarri; b). aceste acte administrative se numesc ordine; c). aceste acte administrative se numesc decizii. 154) Actele emise de catre prefect, care vatama drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, pot fi atacate : a). la primul ministru al Guvernului Romniei; b). n fata instantelor de contencios administrativ; c). n fata instantelor de drept comun. 155) n cadrul Prefecturii se organizeaza si functioneaza Cancelaria Prefectului care: a). este coordonata de catre un director; b). este coordonata n mod direct de catre prefect; c). este coordonata de catre secretarul judetului. 156. Sunt funcii publice de stat: a. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul ministerelor i serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor;

b. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul autoritilor administrative autonome; c. funciile publice stabilite i avizate, potrivit legii, n cadrul organelor de specialitate ale administraiei publice centrale i al instituiilor publice subordonate acestora. 157. Funcionarul public este : a. persoana subordonat, n condiiile legii, conductorului organului sau instituiei publice n cadrul creia i desfoar activitatea; b. persoana care ndeplinete atribuii stabilite de efii ierarhici; c. persoana numit, n condiiile legii, ntr-o funcie public. 158. Categoria nalilor funcionari publici cuprinde persoanele care sunt numite n una dintre urmtoarele funcii publice: a. prefectii i subprefectii din judee, municipiul Bucureti i sectoarele sale; b. inspector guvernamental; c. secretar general i secretar general adjunct, din ministere i din alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale. 159. Guvernul numete: a. secretarul general adjunct al Guvernului; b. secretarii generali din ministere; c. prefecii, subprefecii, precum i inspectorii guvernamentali. 160. Sunt principii care stau la baza organizrii i dezvoltrii carierei n funcia public: a. principiul competenei, potrivit cruia confirmarea cunotinelor i aptitudinilor necesare exercitrii unei funcii publice se face prin concurs sau examen; b. principiul motivrii potrivit cruia, n vederea dezvoltrii carierei, autoritile i instituiile publice au obligaia s sprijine iniiativele privind dezvoltarea profesional individual a celor care sunt loiali conducerii acestora; c. principiul competiiei, potrivit cruia confirmarea cunotinelor i aptitudinilor necesare exercitrii unei funcii publice se face prin concurs sau examen. 161. Nu constituie drepturi pe care le au funcionarii publici: a. Dreptul de a nu fi discriminat n raport cu ceilali funcionari publici pe criterii politice, de apartenen sindical, convingeri religioase, etnice, etc.; b. Dreptul la grev pe care l au procurorii i judectorii; c. Dreptul la salariul pe care funcionarul public l primete pentru activitatea desfurat.

162. Nu constituie drepturi pe care le au funcionarii publici: a. Dreptul funcionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care l vizeaz n mod direct; b. Dreptul la uniform gratuit al funcionarilor publici obligai s poarte uniform n timpul serviciului; c. Dreptul de asociere sindical pe care l au nalii funcionari publici, precum i funcionarii publici de conducere. 163. Nu constituie ndatoriri pe care le au funcionarii publici: a. Obligaia s-i ndeplineasc atribuiile i sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparialitate i n conformitate cu legea; b. Obligaia de a respecta normele de conduit profesional i civic n relaiile de serviciu; c. Obligaia nalilor funcionari publici de a fi membri ai partidelor sau organizaiilor politice. 164. Nu constituie ndatoriri pe care le au funcionarii publici: a. Obligaia s-i ndeplineasc atribuiile i sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparialitate i n conformitate cu legea; b. Obligaia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru alii, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu; c. Obligaia de a respecta ntocmai regimul juridic al conflictului de interese i al incompatibilitilor, stabilite potrivit legii. 165. Delegarea reprezint: a. Delegarea reprezint o schimbare temporar a locului de exercitare a funciei, de regul ntr-o alt localitate i la o alt autoritate sau instituie public; b. O msur care nu se realizeaz n interesul autoritii sau instituiei publice care deleag, ci al funcionarului public delegat; c. O msura definitiv dispus de conducerea autoritii sau instituiei publice. 166. Detaarea reprezint: a. Msura care se dispune fr acordul funcionarului public; b. Msura care se dispune pentru o perioad de cel puin 6 luni ntr-un an; c. Msura care se dispune n interesul autoritii sau instituiei publice n care urmeaz s-i desfoare activitatea funcionarul public. 167. Transferul reprezint o situaie juridic survenit: a. Numai cu acordul scris al funcionarului public transferat; b. O modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie n interesul serviciului, fie la cererea funcionarului public;

c. Numai n urma aprobrii cererii de transfer de ctre conductorul autoritii sau instituiei publice de la care se transfer funcionarul public. 168. Suspendarea din funcia public reprezint: a. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public desfoar orice activitate sindical; b. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public este ncadrat la cabinetul unui avocet sau notar public; c. O situaie de ntrerupere temporar a executrii raportului de serviciu cnd funcionarul public se afl n concediu de maternitate, n condiiile legii. 169. Suspendarea din funcia public nu poate surveni, cnd funcionarul public : a. Se afl n concediu pentru incapacitate temporar de munc, pentru o perioad mai mic de o lun; b. Este arestat preventiv; c. Este disprut, iar dispariia a fost constatat prin hotrre judectoreasc irevocabil. 170. ncetarea raporturilor de serviciu poate surveni: a. Prin acordul neechivoc al prilor; b. Prin eliberare din funcia public; c. Prin demisia comunicat prin orice form de ctre funcionarul public. 171. Raportul de serviciu nu nceteaz de drept: a. La data decesului funcionarului public; b. La data expirrii termenului pe care a fost exercitat, cu caracter temporar, funcia public; c. La data pronunrii hotrrii judectoreti de declarare a morii funcionarului public. 172. ncetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcia public: a. Pentru incompeten profesional n cazul obinerii calificativului "satisfctor" la evaluarea performanelor profesionale individuale; b. Starea sntii fizice sau / i psihice a funcionarului public, constatat n mod vizibil, nu i mai permite acestuia s i ndeplineasc atribuiile corespunztoare funciei publice deinute; c. Autoritatea sau instituia public i reduce personalul ca urmare a reorganizrii activitii, prin reducerea postului ocupat de funcionarul public.

173. ncetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcia public: a. Funcionarul public nu mai ndeplinete condiiile generale pentru ocuparea funciei respective; b. Ca urmare a refuzului ntemeiat al naltului funcionar public de acceptare a numirii ntr-o alt funcie n virtutea principiului mobilitii n funcie; c. Autoritatea sau instituia public i reduce personalul ca urmare a reorganizrii activitii, prin reducerea postului ocupat de funcionarul public. 174. Raportul de serviciu va nceta prin destituirea funcionarului public, ca sanciune disciplinar: a. Pentru incompeten profesional n cazul obinerii calificativului "nesatisfctor" la evaluarea performanelor profesionale individuale; b. Ca urmare a refuzului nentemeiat al naltului funcionar public de acceptare a numirii ntr-o alt funcie n virtutea principiului mobilitii n funcie; c. Dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcionarul public nu acioneaz pentru ncetarea acestuia n termenul prevzut de lege 175. ncetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcionarului public: a. In situatia n care a fost notificat n scris persoanei care are competena legal de numire n funcia public; b. In situatia n care funcionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract; c. La expirarea termenului stabilit de conductorul autoritii sau instituiei publice. 176. Nu sunt fapte care s constituie abateri disciplinare : a. Absenele de la serviciu; b. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; c. Neglijena repetat n rezolvarea lucrrilor 177. Nu sunt fapte care s constituie abateri disciplinare: a. Refuzul de a ndeplini atribuiile de serviciu; b. Interveniile sau struinele pentru soluionarea unor cereri n afara cadrului legal; c. Nerespectarea programului de lucru. 178. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare: a. Neglijena n rezolvarea lucrrilor; b. ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor; c. Nerespectarea programului de lucru. 179. Sunt condiii ale rspunderii disciplinare: a. Trebuie s existe o abatere disciplinar;

b. Urmarea svririi faptei ilicite trebuie s fie o afectare a desfurrii activitii autoritii sau instituiei publice; c. ntre fapta ilicit svrit i urmarea produs trebuie s existe o relaie de legtur; 180. Nu sunt sanciuni disciplinare: a. Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioad de 1-6 luni; b. Destituirea din funcia public; c. Mustrarea scris; 181. Sunt principii ale rspunderii disciplinare: a. Principiul prezumiei de nevinovie, n sensul c autoritatea sau instituia public areposibilitatea s efectueze o cercetare administrativ prealabil; b. Principiul legalitii, n sensul c rspunderea disciplinar va opera numai n cazurile prevzute n mod expres de lege; c. Principiul proporionalitii rspunderii, potrivit cruia, individualizarea sanciunii disciplinare nu este lsat la aprecierea Comisiei de disciplin. 182. Comisiile de disciplin: a. Sunt structuri deliberative, fr personalitate juridic, independente n exercitarea atribuiilor ce le revin; b. Se constituie n cadrul autoritilor sau instituii publice ierarhic superioare, prin act administrativ al conductorului acestora; c. Au competena de a analiza faptele funcionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare i de a propune modul de soluionare, prin individualizarea sanciunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizrii, dup caz. 183. Comisiile de disciplin i desfoar activitatea cu respectarea urmtoarelor principii: a. Prezumia de nevinovie, conform cruia funcionarul public este considerat nevinovat; b. Garantarea dreptului la aprare, conform cruia este obligatoriu ca funcionarul public s fie asistat pe parcursul procedurii de cercetare administrativ; c. Legalitatea sanciunii, conform cruia comisia de disciplin nu poate propune dect sanciunile disciplinare prevzute de lege. 184. Comisiile de disciplin i desfoar activitatea cu respectarea urmtoarelor principii: a. Unicitatea sanciunii, conform cruia pentru orice abatere nu se poate aplica dect o singur sanciune disciplinar; b. Garantarea dreptului la aprare, conform cruia funcionarul public are dreptul

de a fi audiat, de a prezenta dovezi n aprarea sa i de a fi asistat sau reprezentat; c. Prezumia de nevinovie, conform cruia funcionarul public este considerat nevinovat. 185. Rspunderea civil a funcionarilor publici presupune ca : a. Fapta trebuie s reprezinte o nclcare a ndatoririlor de serviciu; b. Persoana vinovat trebuie s aib calitatea de salariat; c. Trebuie angajat pentru pagubele produse cu vinovie patrimoniului autoritii sau personalului acesteia.