6 ghid privind protectia animalelor in timpul uciderii 224ro

8/17/2019 6 Ghid Privind Protectia Animalelor in Timpul Uciderii 224ro

1/27

1

GHIDPRIVIND PROTECIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL

UCIDERII


2/27

2

CUPRINS:

pagina

I NTRODUCERE ........................................................................................... 3

BAZA LEGAL ........................................................................................... 4

PROTECIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL UCIDERII PENTRU

CONTROLUL BOLILOR........................................... 5

UCIDEREA ANIMALELOR DE BLAN.................................................. 25

UCIDEREA PUILOR SUPRANUMERARI I A EMBRIONILOR DIN

DEEURILE DE INCUBAIE…………………………………………….. 27


3/27

3

I NTRODUCERE

Având în vedere importana tot mai mare care se acord la nivel

european respectrii normelor de protecie i bunstare a animalelor,

consider m oportun iniiativa de elaborare a unui ghid de recomandri

privind protecia animalelor în timpul uciderii, adresat tuturor persoanelor

fizice sau juridice care, în cursul activitii lor, sunt puse în situaia de a

ucide animale.

Uciderea animalelor reprezint orice procedeu care cauzeazmoartea animalului.

În ghidul de fa ne vom referi la protecia animalelor în timpul

uciderii pentru controlul unor boli, în timpul uciderii animalelor de blan, a

puilor supranumerari i a embrionilor din deeurile de incubaie.


4/27

4

BAZ LEGAL

Pentru elaborarea acestui ghid s-a folosit drept baz legal Ordinul

A.N.S.V.S.A. nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecia animalelor în timpul sacrificrii i uciderii.

De asemenea s-au utilizat recomandrile Oficiului Internaional de

Epizootii referitoare la uciderea animalelor.


5/27

5

PROTECIA I BUNSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL

UCIDERII PENTRU CONTROLUL BOLILOR

1. În cursul operaiunilor de ucidere pentru controlul bolilor, animalele vor fi

ferite de orice stimul, suferin sau durere evitabile.

2. Principalele etape care trebuie parcurse atunci când este necesar uciderea

animalelor pentru controlul unor boli sunt urmtoarele:

- formarea echipei care va realiza uciderea- planificarea operaiunii de ucidere

- desf urarea propriu zis a acestei operaiuni.

Dintre cele trei etape cea mai important este cea de planificare, când

se pun la punct toate detaliile privind operaiunea care urmeaz a avea loc,

inclusiv msurile de evacuare a cadavrelor.

Echipa

În principiu, echipa care va realiza operaiunea de ucidere va fi

format din urmtoarele persoane:


6/27

6

- un coordonator – acesta este medic veterinar; are pregtire în ceea ce

privete bunstarea animalelor; are abiliti de comunicare i coordonare; el

formeaz echipa;- tehnicieni sau persoane instruite (pot fi sau nu medici veterinari) – numrul

acestora va fi ales în funcie de numrul de animale care trebuiesc ucise; prin

termenul de „tehnician”, în acest context, se înelege acea persoan care

posed cunotinele i îndemânarea necesare pentru efectuarea propriu-zis a

operaiunii de ucidere;

- îngrijitori – cunosc date practice privind ferma, animalele din ferm etc.; pot avea responsabiliti de micare, contenionare a animalelor, de transport

al cadavrelor etc; numrul acestora se stabilete în funcie de numrul

animalelor care urmeaz a fi ucise.

Planificarea

În cadrul operaiunii de planificare, se vor avea în vedere urmtoarele

elemente:

a) identificarea speciilor de animale care urmeaz a fi ucise, numrul de

animale infectate, categoriile de vârst, categoria de cretere.

Dup identificarea acestor elemente, va fi stabilit ordinea de ucidere,

i anume:

- animalele infectate vor fi ucise primele;

- în funcie de specie, ordinea de ucidere este: porcine, bovine, caprine,

ovine;

- în funcie de vârst, se va ucide mai întâi tineretul i apoi animalele adulte;

b) alegerea metodelor de ucidere.


7/27

7

Oficiul Internaional de Epizootii recomand folosirea urmtoarelor

metode pentru uciderea animalelor pentru controlul bolilor:

SpeciaMetoda ProceduraBovine Ovine si

caprinePorcine Pasri

Pistolul cuglon libersau pu

Da Da Da Da

Bol captivpenetranturmat de

spinalizaresau

sângerare

Da Da Da (cuexcepianoilor

scui)

Nu

Bol captivnepenetrant

Da (numaiadulii)

Da Da (numainoii nscui)

Da

Dislocarecervical

(manual imecanic)

Nu Nu Nu Da (numr mic pri)

Mecanic

Macerare Nu Nu Nu Da (numai pui de o zi i

ou)Aplicare în

2 stadii

Da (numai

pentru viei)

Da Da (Peste

vârsta de o ptmân)

NuElectric

Aplicaresingular

(incluzândi baia de

ap)

Da (numai pentru viei)

Da Da (Pestevârsta de o ptmân)

Da

Amestec dedioxid decarbon

Nu Da (numai pentru noi

scui)

Da (numai pentru noi

scui)

Da

Azot inert

în amesteccu dioxid de

carbon

Nu Da (numai

pentru noiscui)

Da (numai

pentru noiscui)

Da

Azot i/saugaze inerte

Nu Da (numai pentru noi

scui)

Da (numai pentru noi

scui)

Da

Gazoas

Monoxid de Nu Da (numai Da (numai Da


8/27

8

carbon pentru noiscui)

pentru purcei)

Injecii

letale

Barbiturice

i altele

Da Da Da Da

Adugarea în hran i

ap deanestezice

Barbituricesi altele

Nu Nu Nu Da

Decapitare Nu Nu Nu DaSpinalizare Da Da Da Nu

Ucidereaanimalelor

incontiente Sângerare Da Da Da Da

Cele mai utilizate metode autorizate de ucidere sunt: uciderea cu

pistolul cu glonte captiv, electrocutarea, injecia letal, gazarea cu dioxid de

carbon, uciderea cu pistol cu glonte liber sau pu, camera de vid,

decapitarea i dislocarea gâtului.

b.1. Uciderea cu pistolul cu glonte captiv

1. Utilizarea pistolului cu glonte captiv nu produce moartea imediat aanimalului, de aceea trebuie urmat în mod obligatoriu de uciderea

animalului prin decerebrare. În acest context, prin „decerebrare” se înelege

operaiunea de introducere prin orificiul rezultat în urma împurii, a unei

tije metalice flexibile care va fi acionat manual pentru distrugerea masei

cerebrale i a mduvei spinrii.

2. Aceast metod este eficient pentru uciderea bovinelor i solipedelor; se

poate folosi i în cazul porcinelor adulte, ovinelor i caprinelor.

3. Obiectivul principal al acestei metode este de a induce insensibilitate

imediat prin administrarea unei lovituri puternice, penetrative, asupra


9/27


10/27

10

b) solipedele vor fi asomate prin poziionarea pistolului uor înclinat cu

gura evii spre coad, într-un punct situat la aproximativ 1 cm deasupra

interseciei a dou linii imaginare, fiecare linie pornind din dreptul ochiului

spre urechea de pe partea opus.

c) ovinele se asomeaz difereniat în funcie de prezena sau absena

coarnelor. Pentru ovinele f coarne, pistolul va fi poziionat în punctul

central cel mai înalt al craniului, cu eava îndreptat în jos.


11/27

11

Pentru ovinele cu coarne metoda de asomare este aceeai cu cea

utilizat pentru caprine.

c) caprinele se asomeaz prin poziionarea pistolului în spatele

protuberanei dintre coarne, pe mijloc, cu eava orientat ctre baza limbii.

d) porcinele se asomeaz destul de dificil prin aceast metod, în principal

datorit poziionrii creierului în cutia cranian, fapt ce crete riscul ca

asomarea s fie ineficient. Din acest considerent, pistolul cu glonte captiv

se folosete atunci când celelalte metode de ucidere nu pot fi aplicate i

preferabil numai pentru porcinele adulte.

Pistolul va fi poziionat într-un punct situat la aproximativ 2 cm

deasupra nivelului ochilor, pe mijloc, cu vârful evii orientat spre coad.


12/27

12

6. Este important ca operatorul, care efectueaz uciderea, s cunoasc

semnele distinctive ale unei asomri eficiente; acestea sunt urmtoarele:

- animalul se pr bute

- absena respiraiei ritmice

- pupile dilatate, fixe

- absena reflexului cornean (se poate atinge cornea animalului f ca acesta

clipeasc)

- mandibula relaxat

- limba atârn

7. Lipsa par ial a acestor semne semnaleaz o asomare ineficient; în acest

caz se va proceda imediat la o nou asomare, care se va realiza într-un punct

situat deasupra celui iniial, în dreapta sau stânga fa de linia care împarte

craniul în dou jumi egale.

8. În mod obligatoriu va trebui s existe un pistol de rezerv, în cazul

defectrii echipamentului de ucidere principal.9. Pistolul (pistoalele) trebuie s fie verificat cel puin o dat pe zi,

obligatoriu înainte de utilizare, avându-se în vedere funcionalitatea acestora

i, dac este necesar, vor fi cur ate de mai multe ori pe zi.


13/27

13

b.2. Uciderea prin electrocutare

1. Principiul electrocutrii const în trecerea prin creier i inim a unuicurent electric cu voltaj, amperaj i frecven corelate cu specia, care

produce într-o prim faz întrerupere a activitii cerebrale normale i

instalarea incontienei, iar în urmtoarea faz fibrilaie ventricular

(contracii dezordonate ale musculaturii inimii), urmat de oprirea circulaiei

generale.

2. Trecerea curentului prin inim este foarte dureroas pentru animal, dinaceast cauz asomarea prealabil prin trecerea curentului prin creier este

esenial.

3. O electrocutare eficient rezult din interaciunea care se stabilete între

curent, timpul de aplicare i rezistena organismului. În mod practic, din

momentul în care se aplic doi electrozi (pozitiv i negativ) pe suprafaa

corpului animalului, diferena de potenial duce la apariia unui flux de

curent, cu o anumit for , care va fi contracarat de rezistena oferit de piele

(ca prim obstacol) i de mediul intern al organismului (muchi, oase, vase de

sânge etc.).

4. Intensitatea curentului utilizat pentru ucidere (msurat în Amperi – A)

este difereniat în funcie de specie, astfel:

- vite adulte – 1,2 A

- viei – 1,0 A

- ovine/caprine – 1,0 A

- miei – 0,6

- porcine – 1,3 A


14/27

14

5. Cel mai utilizat tip de aparat de electrocutare este cel la care electrozii

sunt de tip clete. Braele cletelui sunt conectate printr-un cordon electric la

un dispozitiv care furnizeaz curent cu parametrii corespunztori. Por iuneaelectrozilor care va intra în contact cu pielea animalului prezint diferite

soluii constructive, în funcie de specia care urmeaz s fie asomat. Braele

cletelui au de obicei o lungime de 75 cm, iar distana maxim dintre brae

este de aproximativ 30 cm.

Dispozitivul care furnizeaz curentul electric trebuie s respecte

urmtoarele cerine:

- s încorporeze un dispozitiv care va msura impedana

curentului i nu va permite utilizarea aparatului atunci când nu sunt asigurate

intensitatea i puterea minim ale curentului electric.

- s încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care va indica

durata timpului de aplicare pentru fiecare animal.

- s fie conectat la un dispozitiv care indic voltajul i intensitatea curentului

electric ce trebuie poziionat astfel încât s poat fi uor vizualizat.


15/27

15

6. Practic, uciderea animalelor prin electrocutare are loc în dou etape:

- într-o prim faz un tehnicianul va plasa electrozii de o parte i de alta a

capului animalului pentru cel puin 4 secunde; în cazul porcinelor acetia vor fi amplasai la baza urechilor, în spatele acestora, pe cât posibil între urechi

i ochi.

În cazul ovinelor/caprinelor poziionarea electrozilor între urechi i

ochi este mai facil.

În cazul animalelor cu blan, pentru a se asigura un contact electric

bun, îngrijitorul trebuie s îndeprteze blana de la nivelul respectiv i s

umecteze zona pe care urmeaz a fi plasai electrozii.

- în faza a doua, tehnicianul va îndeprta electrozii , un îngrijitor va întoarceanimalul pe spate, va apuca picioarele din fa i le va trage spre cap,

permiând astfel aplicarea electrozilor de o parte i de alta a cutii toracice,

pentru cel puin 10 secunde, sau pân corpul animalului se relaxeaz.

7. Semnele unei electrocutri eficiente sunt urmtoarele:


16/27

16

- animalul se pr bute, corpul este rigid (prima faz – asomarea);

- dup îndeprtarea electrozilor de pe torace, corpul animalului se relaxeaz;

- se poate instala o activitate reflex de pedalare, clipire, respiraie sacadat,care poate continua câteva minute;

- absena respiraiei ritmice i a reflexului cornean (animalul nu clipete când

este atins cornea cu degetul).

8. Uciderea prin electrocutare se poate folosi i pentru pri, prin trecerea

acestora printr-o baie de ap sau prin folosirea unui dispozitiv de tip clete.

Uciderea prin baie de ap presupune utilizarea unui dispozitiv mobil deelectrocutare prevzut cu o band transportoare care permite întoarcerea

rilor cu capul în jos; capul acestora va fi submersat într-o baie de ap

electrificat.

Nivelul apei trebuie reglat astfel încât submersarea capului s permit

o asomare eficient; în cazul în care submersarea nu este corespunztoare se

vor lua msuri imediate pentru remedierea acestei situaii.

Voltajul trebuie ajustat astfel încât curentul total s fie cel indicat în

mai jos (curent/pasre), multiplicat cu numrul de pri care sunt introduse

în acelai timp în bazinul de ap. Urmtoarele valori sunt satisf toare când

se folosete un curent alternativ sinusoidal la o frecven de 50 de Hz:

- prepeli – 120 miliampermetru/pasre

- gini – 160 miliampermetru/pasre

- curcani – 250 miliampermetru/pasre

- rae i gâte– 200 miliampermetru/pasre

- prile trebuie s primeasc curent electric pentru cel puin 4 secunde;


17/27

17

9. ile de asomare trebuie s aib dimensiuni corespunztoare pentru toate

tipurile de pri. Apa din baia de asomare nu trebuie s se reverse în

momentul scufundrii prilor intrând în contact cu prile neasomate.10. Electrodul care se imerseaz în ap trebuie s cuprind toat lungimea

ii de asomare.

11. Electrocutarea cu ajutorul unui dispozitiv de tip clete presupune

aplicarea unui curent electric care traverseaz creierul, acesta având rolul de

a induce incontien (asomare). Uciderea propriu zis se realizeaz fie prin

sângerare (metod nerecomandat din raiuni de biosecuritate) fie prindislocarea gâtului. Curentul va avea intensitatea de peste 300 mA/pasre iar

durata de aplicare va fi de minimum 3 secunde. Dezavantajele acestei

metode constau în dificultile de manevrare a fiecrei pri în parte,

asigurarea proteciei tehnicianului i numrul mic de pri care pot fi ucise.

b.3. Uciderea prin injecie letal

1. Este metoda preferat pentru uciderea tineretului mamiferelor (purcei,

miei). Poate fi utilizat i pentru uciderea prilor (gâte i rae).

2. Substanele preferate pentru aceast operaiune sunt anestezicele (ex.

pentobarbital) sau substana T61.

3. În cazul mamiferelor dozele de anestezic sunt de 3 ori mai mari decât cele

normale.

4. Pentru uciderea prilor se folosete injecia intraperitoneal a unei

soluii de pentobarbital de sodiu de 30 % concentaie. Doza va fi de 2 – 50

ml, în funcie de greutatea prii.


18/27

18

5. În cazul mamiferelor dei este preferat injectarea intravenoas, în

practic se poate accepta i injecia intra-cardiac. Dac se recurge la aceast

metod pentru animalele adulte, substana va fi injectat în vena jugular .6. Semnele unei administr ri corecte a substanei letale sunt urmtoarele:

- se instaleaz relaxarea muscular

- absena respiraiei ritmice

- absena reflexului cornean

b.4. Gazarea cu doxid de carbon

1. Este metoda preferat pentru uciderea ginilor i a curcanilor. Metoda nu

este recomandat pentru uciderea gâtelor i raelor, datorit sensibilitii lor

reduse la dioxid de carbon.

2. Animalele vor fi introduse într-un container, dimensionat în funcie de

rimea efectivului, conectat la o surs de dioxid de carbon cu concentraie

de 100%.

3. rile nu vor fi introduse în container pân nu va fi atins o concentraie

suficient de mare de CO2 (minim 80 – 90 %). În condiii normale prile

devin incontiente dup 15 – 30 secunde, iar moartea se instaleaz dup mai

puin de 2 minute.

b.5. Uciderea cu pistolul cu glonte liber sau pu

1. Metoda este folosit în mod special pentru uciderea vânatului mare de

ferm i a c prioarelor.


19/27

19

2. Uciderea folosind aceste metode trebuie autorizat de ctre autoritatea

central.

3. Armele de foc trebuie folosite numai de ctre personal calificat, care posed permis de portarm.

4. Uciderea trebuie executat avându-se în vedere evitarea producerii

oricrui stimul, suferin sau durere inutile.

b.6. Uciderea în camera de vid

1. Metoda este folosit pentru uciderea f sângerare a anumitor animale

din speciile de vânat de cresctorie (fazani, prepelie i potârnichi). Ea

trebuie s fie autorizat de ctre autoritatea veterinar central.

2. Animalele vor fi ferite de orice stimul, suferin sau durere evitabile în

timpul mirii, ad postirii, asomrii, sacrificrii sau uciderii prin aceast

metod.

3. Animalele vor fi plasate într-o camer etan care se videaz cu ajutorul

unei pompe electrice puternice.

4. Vidul se menine pân când animalele mor.

5. Se pot folosi containere de transport proiectate în acest scop, ce pot fi

plasate direct în camera de vid.

b.7. Decapitarea i dislocarea gâtului

1. Metodele sunt folosite numai pentru uciderea unui numr mic de pri.

2. Dislocarea gâtului va fi realizat numai de ctre personal calificat.


20/27

20

3. Pentru dislocare se va prinde pasrea cu o mân de picioare i se va

întoarce cu capul în jos, luând ca suprafa de sprijin coapsa picioarului. Cu

primele dou degete ale mâinii libere se va apuca capul, imediat înapoiazonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc). Se va apsa pe gât cu

prima încheietur a celor dou degete, concomitent cu tragerea capului spre

spate. Dislocarea gâtului se realizeaz printr-o micare brusc i hotrât.

b.8. Uciderea animalelor în adpost

Toate metodele enumerate anterior pot fi folosite cu succes pentru

uciderea animalelor în ferm, în cazul apariiei unor focare de boal. Dac se

dorete sacrificarea animalului (sacrificare de urgen), orice metod de

ucidere va fi urmat de sângerare prin secionarea arterelor i venelor din

zona gâtului.

Pentru uciderea prilor în ad posturi se utilizeaz în mod special

metoda cu gaz.

Cerinele care se aplic în cazul utilizrii acestei metode sunt

urmtoarele:

- în ad posturi trebuie s se menin o concentraie de gaz msurat cu

precizie;

- când animalele sunt expuse gazului individual sau în grupuri, echipamentul

folosit trebuie proiectat, utilizat i întreinut astfel încât s se respecte

normele de protecie a animalelor;

- echipamentul trebuie s poat elibera rapid gazul f ca acesta s înghee;


21/27

21

- animalul este expus rapid agentului gazos. Este inut în aceast atmosfer

pân la confirmarea mor ii. Ad posturile pentru pri vor fi etanate

(sigilate). Utilizarea dioxidului de carbon presupune etanarea ad posturilor i

introducerea gazului la o concentraie mai mare de 50% dioxid de carbon.

Dac gazul se aplic in situ, se elimin necesitatea de a manipula i/sau

mica prile vii.

Mixtura de gaz folosit trebuie administrat astfel încât ad postul s

se umple treptat cu dioxid de carbon (dioxidul de carbon este mai greu i aretendina de a r mâne pe sol), de la pardoseal spre tavan, depind mult

nivelul capetelor prilor.

Dioxidul de carbon se poate prezenta i sub form de blocuri de

ghea. Acestea se plaseaz în hr nitoare. La 1,5 – 2 m de la pardoseal se

amplaseaz o folie de plastic (ca un tavan fals) care are rolul de a reduce

volumul înc perii i deci cantitatea de dioxid de carbon necesar . Se

etaneaz toate gurile de aerisire (ui, ferestre, ventilaie). Prile sunt

expuse la gaz cel puin 20 minute.

Metoda are dezavantajul c prile manifest momente de agitaie

(astfel nu se respect în totalitate regulile de bunstare), este relativ

costisitoare i se înregistreaz eecuri în propor ie de 1: 3.

Dioxidul de carbon se poate folosi cu succes i sub form de spum.

Metoda este eficient, putându-se ucide cam 3000 pri/2-3 min.

Dioxidul de carbon mai poate fi difuzat în ad post direct din butelii cu

gazul în forma lichid. Acesta trebuie s ajung la cel puin 50% din

volumul ad postului. Ad posturile vor fi sigilate i expunerea se va realiza

cel puin 20 minute (se recomand ca desigilarea s se fac dup câteva ore).


22/27

22

Pentru uciderea în ad posturi se mai pot folosi i gaze în amestec.

Azotul amestecat cu un gaz inert (argon) i dioxid de carbon. Metoda

se aseam cu expunerea la CO2, îns este necesar un echipamentspecializat, iar timpul de expunere este mai lung.

Azotul i/sau un gaz inert se preteaz la uciderea prilor în ad post,

dar are dezavantajul c gazele sunt mai dificil de procurat.

Uciderea prin expunere la monoxid de carbon (CO). Concentraia

trebuie s fie de cel puin 1% din volum. Este necesar un dispozitiv eficient

de eliminare a gazului i/sau ventilare, deoarece gazul este foarte toxic i pentru om. Se adopt aceast metod numai dup o foarte atent evaluare a

riscului i numai în zone ventilate.

Desf urare

1. Pentru desf urarea unei aciuni eficiente de ucidere o atenie sporit

trebuie acordat izolrii i conteniei animalelor.

a) bovinele pot fi izolate în grupuri de câte ase, folosind un sistem de

garduri mobile, efectuându-se apoi asomarea cu pistolul cu glonte captiv i

decerebrarea. O alt modalitate este contenia individual într-un dispozitiv

adecvat care permite accesul nerestricionat în zona capului.

b) ovinele vor fi izolate în grupuri de maxim 15 indivizi pentru ucidere cu

pistolul cu glonte captiv. Pentru uciderea prin electrocutare grupurile vor fi

de maxim 8 indivizi. Acolo unde oile au miei, acetia vor fi izolai separat i

ucii primii, preferabil prin injecie letal.

c) porcinele nu se contenioneaz. Grupurile vor avea maxim 8 indivizi.

Pentru utilizarea pistolului cu glonte captiv, se va realiza izolarea animalului


23/27

23

cu ajutorul unui placaj, fa de un perete al boxei, efectuându-se apoi

asomarea. Imediat dup asomare se va proceda la spinalizare; din raiuni de

biosecuritate, nu se recomand sângerarea.2. În vederea realizrii unei izolri i contenionri eficiente, operatorul

trebuie s cunoasc noiuni de baz referitoare la comportamentul

animalelor:

- bovinele au un puternic instinct de turm; nu agreaz izolarea; au un câmp

vizual de 340º, îns vd bine doar în fa; au acuitate vizual nul exact în

spatele lor; au simul mirosului dezvoltat; nu agreaz zgomotele brute, puternice;

- ovinele au tendina de „a urma”; au simurile dezvoltate; au câmp vizual de

340º; pot vedea obiecte în micare de la mare distan, îns nu i pe cele

staionare; au acuitate vizual nul exact în spatele lor; au puternic instinct

de turm; izolarea le afecteaz negativ; se pot manevra uor, îns berbecii

pot deveni agresivi.

- porcinele au un câmp vizual de 310º; au acuitate vizual nul exact în

spatele lor; nu vd bine la distan; au un sistem olfactiv bine dezvoltat; sunt

animale curioase care exploreaz împrejurimile; au auz bun; pot fi greu de

manevrat, prefer s nu fie gr bite; dac sunt gr bite au tendina de a intra în

panic; sunt predispuse la stres.

În manevrarea animalelor trebuie s se in cont de suprafaa din jurul

animalului numit „zona de fug”. Atunci când operatorul intr în zona de

fug, animalul are tendina de a fugi. Pentru a controla micarea unui animal

operatorul trebuie s se poziioneze la limita acestei zone, în partea din spate

a animalului, lateral. Prin pirea în zona de fug, animalul va înainta. Prin


24/27

24

irea înnafara zonei de fug, animalul se va opri. Atunci când se va pi

prea mult în zona de fug, animalul va încerca s fug.


25/27

25

UCIDEREA ANIMALELOR DE BLAN

Metodele permise pentru uciderea animalelor de blan sunturmtoarele:- instrumentele acionate mecanic care penetreaz creierul- injectarea unei supradoze de medicament cu proprieti anestezice- electrocutarea- expunerea la monoxid de carbon sau dioxid de carbon- expunerea la cloroform.1. Metoda de ucidere prin folosirea unor instrumente acionate mecanic,

care penetreaz creierul este permis numai când este urmat imediat desângerare. Instrumentele trebuie astfel poziionate astfel încât s se asigure proiectilul ptrunde în cortexul cerebral.2. În cazul electrocutrii, electrozii trebuie plasai astfel încât s înconjoarecreierul i inima, cu excepia vulpilor, la care acetia sunt plasai între gur irect, aplicându-se o valoare medie de 0,3 amperi, cel puin 3 secunde.3. În cazul expunerii la monoxid de carbon, camera de gazare trebuie s fieastfel construit încât s se evite r nirea animalelor i s se permitsupravegherea acestora.

Ca surs de monoxid de carbon se poate folosi un motor specialadaptat acestui scop, cu condiia ca gazul s fi fost r cit corespunztor, filtratsuficient i s fie liber de orice materie sau gaz iritant. Animalele vor fi introduse în camer dup ce concentraia de monoxidde carbon a atins minim 1% din volum.


26/27

26

4. Expunerea la dioxid de carbon se folosete pentru uciderea mustelidelor ichinchilelor. Cerinele camerei de gazare sunt aceleai cu cele menionate la

punctul 3.

Animalele vor fi introduse în camer dup ce concentraia de dioxidde carbon a atins nivelul maxim – 100%.5. Expunerea la cloroform se poate folosi pentru a ucide chincilele. Camerade ucidere va fi astfel proiectat încât s se evite r nirea animalelor i s

permit supravegherea acestora. Animalele vor fi introduse în camer numai dac se asigur oatmosfer saturat în cloroform. Gazul trebuie s induc în primul rândanestezia general, urmat de moarte. Animalele vor fi inute în camer pâncând sunt moarte.


27/27

UCIDEREA PUILOR SUPRANUMERARI I A EMBRIONILOR

DIN DEEURILE DE INCUBAIE

1. Pentru uciderea puilor supranumerari i a embrionilor se poate folosi unaparat mecanic prevzut cu un mecanism rotativ rapid, format din lame sau

boseluri de polistiren expandat. Capacitatea aparatului trebuie s fie corelatcu numrul de animale.2. În plus, pentru uciderea puilor supranumerari se mai poate folosi iexpunerea la dioxid de carbon, într-o atmosfer cu o concentraie maxim de

gaz.3. Pentru uciderea embrionilor se folosete aparatul menionat la punctul 1.

6 ghid privind protectia animalelor in timpul uciderii 224ro

Documents