08.12.204

Exercitii pentru recuperarea MI

Hemiplegie

Din decubit dorsal flexii si extensii ale degetelor picioarelor, flexii dorsale ale piciorului

Mana terapeutului sta sub genunchi cealalta cuprinde gamba deasupra gleznei si se executa flexia gambei pe coapsa , flexia coapsei pe bazin si revenire

O mana pe genunchi cealalta mana sub glezna ridicati piciorul spre verticala si revenire de 10 ori ,

Pacientul cu genunchiii flectati , talpi lipite de sol , asezati o mana pe genunchiul afectat , cealalta pe suprafata superioara a piciorului, si executati departarea si apropierea genunchilor.

O mana cuprinde glezna pe partea interioara , cealalta apuca genunchiul din partea externa , duceti MI spre lateral si la revenire il asezati peste celalalt.

Ridicarea in picioare de pe scaun. Pentru a realiza aceasta miscare asezati talpile departate la nivelul umerilor. Mainile pe genunchi , indemnati bolnavul sa aplece trunchiul in fata , daca un raspunde comenzii incercati dumneavoastra sa apasati putin din spate si ridicarea in picioare cu intinderea genunchilor,

Asezarea pe scaun ,

Bolnavul apeleaca trunchiul inainte ( la nevoie cu ajutor) mana sanatoasa o fixati pe genunchi si prin indoirea lenta a genunchilor indemnati bolnavul sa se aseze usor pe scaun , treptat se indica asezarea pe scaune de diferite inaltimi , ridicarea in picioare si asezarea pe scaun sunt exercitii bune pt tonificarea musculaturii membrelor inferioare , asa ca ele pot fii executate de cateva ori pe zii.

Reeducarea mersului

Mersul se compune dintrun complex de miscarii care se succed cu precizie , in mod normal mersul este alcatuit din semipas posterior , momentul verticalei si semipas anterior , la hemiplegici , membreul paralizat executa numai unul din cei doi semipasi ori pe cel anterior ori pe cel posterior , bolnavul trebuie atentionat asupra egalitatii pasilor cu ambele MI ,

Exercitii premergatoare mersului

Din ortostatism ,

- Din lateral sprijin la bara fixa cu mana sanatoasa si ridicarea pe varfuri cu ambele MI , si revenire apoi pe calcaie cu revenire ,

- Ridicarea alternativa pe varfuri a unui picior si a celuilalt , - Mutarea greutatii corpului de pe un MI pe altul - Balansarea MI bolnav inainte si inapoi - Balansari laterale abd /add - Flexia genunchiului pe coapsa si a coapsei pe bazin cu revenire

In timpul mersului se insista pe urmatoarele momente : flexia genunchiului , flexia coapsei pe bazin ( fara ridicarea soldului , la nevoie ajutati bolnavul apasand cu mainil din spate in jos soldurile si indemnati sa paseasca) , extensia gambei , contactul solului cu calcaiul ,La antrenarea in mers sa un utilizeze baston decat in cauzele de hemiplegie , se va solicita bolnavului sa execute mersul cu pasi egali prin ducerea alternativa a unui picior inaintea celuilalt si un se va permite punerea piciorului din spate langa piciorul de sprijin , urcarea scarilor pe prima treapta se aseaza piciorul bolnav dupa care piciorul sanatos se pune pe urmatoarea treapta , este indicat ca balustrada de sprijin sa fie pe partea sanatoasa , se va insista pe flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin si trunchiul o usoara inclinare inainte Coborarea scarilor , in coborare sprijinul este pe piciorul sanatos , piciorul paralizat fiind cel care realizeaza coborarea , la inceput , se alatura piciorului sanatos la cel bolnav respectiv treapta cu treapta , dupa care se alterneaza coborarea de pe piciorul bolnav pe piciorul sanatos realizanduse in fleul acesta coborarea treapta dupa treapta

Boala parkinson :

O boala degenerativa a sistemului extrapiramidal din SNC,o boala lenta si progresiva,

Caracteristicile boli : hipertonie cu rigiditate , hipokinezie, tremuraturi

Hipertonía : se instaleaza la nivelul muschilor flexorii determinand o atitudine característica, cap si trunchi inclínate inainte iar MI si MS in uoara flexie

Pozitii vizibile mai ales in mers deplasarea se realizeaza cu pasi mici in limbaj popular tarsiti , in fata unui obstacol se opresc si bat pasul pe loc.

Hipokinezia : miscari lente la nivelul tuturor segmentelor membrelor si reduse ca amplitudine

Tremuraturile au aspecto specifice , la nivelul MS imita numaratul banilor , iar la MI se aseamana cu miscarile de pedalare , apar mai mult in repaos se accentueaza in cazul emotiilor sau a oboselii diminua in timpul miscarilor voluntare , si dispar in somn , privirea bolnavului este fixa si nexpresiva, fata are aspect de masca rigida , intelectul ramane in mod obisnuit nealterat

Gimnastica medicala in parkinson are ca scop :dezvoltarea agilitatii capacitatii motrice, combaterea rigiditatii musculare , ca urmare se indica exercitii analitice care solicita pe rand toate grupele musculare se insista pe exercitii cu bastoane si mingi usoare mici care sa intre in pumn , in executarea exercitiilor se impune un ritm sustinut prin care se urmareste sa se anihileze lentoarea miscarilor, comenzó scurte pt a mentine atentia

Pentru corectrea mersului , se cere bolnavului sa paseasca pe anumite semne fixate dinainte intre semne se pun obstacole mici , cate un baston peste care bolnavul trebuie sa paseasca impunandui ridicarea MI , deplasarea in linie dreapta cu schimbarea brusca a sensului de mers de asemenea i se cere sa execute opriri bruste la semnal si porniri bruste. Se comanda deplasare lateral acu pasi incrucisati

Pt combaterea rigiditatii fetei se recomanda exercitii de mímica in fata oglinzii , pt frunte , pt ochi , pt obraji , prin mimarea diferitelor stari.

Exercitii de gimnastica in parkinson

Grupul A

Cu o minge sezand

Ducerea mingii la piept prin indorirea membrelor superioare , urmata de intinderea membrelor cu ducerea mingii inainte

Ducerea mingiii in sus deasupra capului cu Membrele intinse urmata de coborarea membrelor cu asezarea mingii pe coapse de 10 ori

Miscari de rotarea a MS spre dreapta apoi spre stanga tinand mingea cu mainile de cate 4 ori

Grupul B

Sezand fara minge

Mainile pe sold aplecarea trunchiului spre drepata si spre stanga de 8-10 ori

Intinderea alternativa a genunchilor pana ce gamba ajunge la orizontala de 8 -10 ori

Ridicari si asezari pe scaun la comanda de 8-10 ori

Grupul C

Pozitie stand cu fata la spalier si mainile p bara de la nivelul umerilor

Piciorul stang se aseaza pe bara 3 sau 4 , se intinde si se fecteaza genunchiul concomitent cu intinderea si flexia bratelor , 5 ori

Miscari de balans lateral a MI alternativ de cate 10 ori

Mentinerea echilibrului pe cate un picior , aproximativ jumatate de minut pana la 1 minut

Genoflexiuni 10

Grupul D

Mers in linie dreapta pe varfuri pe calcaie si miscari de balansare a bratelor pe langa corp in timpul mersului ( ritmul de executie este impus de terapeut, miscarile se vor efectua cu amplitudinea permisa de art pacientului , pt stimularea atentiei si gandirii bolnavilor si pt o stare psihica favorabila este indicat sa se organizeze diferite jocuri in sensul , in concurs mersul in linie dreapta , mers pe vf , mers executand dribling cu o minge de marime potrivita si aruncarea mingii la un cos sau la o tinta oarecare

Kt in afectiunile respiratorii

Respiratia este o finctie vital acare influenteaza functionarea intregului organism , inspiratia un act motor prin care aerul patrunde in motor si expiratia este un act pasiv ,

Frecvnta si amplitudinea miscarilor respiratorii

Activitatile desfasurate de starea de sanatate , si de starile afectiv emotionale , perturbari ale actului respirator pot sa apara , odata cu inaintarea in varsta cand apar deficiente la nivelul coloanei vertebrale in special dorsal ecu tulburari de statica, cu atrofii musculare la nivelul toracelui, calcifieri ale cartilagiilor costale , care duc la rigiditatea cutiei toracice , si tot odata cu varsta se reduce elasticitatea normala a plamanului astfel incat evacuarea aerului in timpul expiratiei devine incompleta.

Plamanul stang 2 lobi

Plamanul drept 3 lobi

Metode de relaxare prin care se favorizeaza respiratia

in ortostatism sprijin pe spate cu picioarele usor indepartate de perete si mainile atarnand lejer pe langa corp , 2-5min relaxeaza musculatura torácica

Spijinul coatelor pe un suport

Din sezand trunchiul usor inclinat inainte si coatele sprijinite pe genunchi , intre 5 si 10 minute , in decubit dorsal , genunchii usor flectati si trunchiul sprijinit de perne

In decubit lateral spatele usor cifozat soldurile si genunchii flectati ,

Bronsita crónica se asociaza de obicei la varstnici cu enfizem pulmonar si poarta denumirea de bronhopneumopatie obstructiva crónica

Bronsita crónica este un proces inflamator , la nivelul bronhiilor manifestat prin …

Exercitii

Grupul A

Mainile pe abdomen si coatele pe saltea in inspiratie pe masura ce aerul patrunde in corp abdomenul se bombeaza , expiratia trebuie sa fie prelungita si insotita de pronuntarea literei s si coborarea abdomenului

In DD capul usor ridicat pe o perna si mainile pe torace iar coatele pe saltea in momentul inspiratiei mainile se departeaza iar in expiratie mainile se apropie usor dirijam aceasta miscare de 8-10 ori ( expiratia ca la exrcitiu anterior

Din DD cu genunchi flectati capul pe o perna joasa ducerea MS stanga spre soldul drept concomitent cu ridicarea capului si trunchiului cu expiratie apoi ducerea MS in sus cu rasucirea capului spre stanga si cu inspiratie se repeta de 8 ori apoi cu bratul drept

Ducerea ambilor genunchi la piept cu inspiratie si revenirea cu expiratie

Grupul B

Pe genunchi spijin pe palme urmata de inspiratie asociata cu coborarea abdomenului , … de 10 ori

Pe calcaie sezand ducerea MS in sus cu inspiratie si revenirea cu expiratie de 10 ori

Sezand pe scaun

Aplecarea trunchiului inainte cu palmele incrucisate pe abdomen cu expiratie , urmata de ridicarea trunchiului si cu ducerea MS lateral cu inspiratie tot de 10 ori

Mainile sprijinite pe genunchi cu expiratie ducerea MS stang in sus cu inspiratie si coborarea in PI cu expiratie se repeta cu bratul drept

Inspiratie sacadata urmata de expiratie lenta prelungita , inspiratia se face pe nas expiratia pe gura , timpul de expiratie a aerului trebuie sa fie de 2 ori mai mare decat timpul de inspiratie

Astm bronsic

Crizele de astm sunt determinate la nivelul bronsiilor mici determinand obstructia bronsiilor fata de fluxul aerian , dispnee , senzatie de sete de aer si dificultate in special in expiratie , este determinat si de anumite stari emotionale , sau de factori poluanti ,

Se indica aceleasi exercitii de gimnastica respiratorie prin care se urmareste tonificarea musculaturii respiratorii si in special a diafragmului se urmareste cresterea capacitatii la efort

Durata unei sedinte de gimnastica este intre 10-30 minute , bolnavul trebuie sa constientizeze toate miscarile