5.grupurile educationale

8/10/2019 5.grupurile educationale

1/11


2/11

- scopurile at"t cele pe termen scurt c"t +i cele pe termen lung, sunt comune grupului clas +i, prin

intermediul con+tientizrii acestora de ctre elevi, pot deveni motorul dezvoltrii grupului pe perioada

+colaritii /rezenta scopurilor este conditia existentei si progresului grupului.scopurile clasei viz. procesul

de instructie si educatie.

-structura grupului, care reprezint reeaua de statusuri +i roluri ale indivizilor in grup. 0tatusul define+te

locul pe care il pcup un individ intr-un sistem la un moment dat,poziia sa social intr-o ierarhie dat. 1olul

este aspectul dinamic al statusului, totalitatea conduiteloradoptate din perspectiva deinerii unui status.

- compoziia i organizarea sunt rezultatul interaciunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului,

definitoriu din punctul de vedere al acesteia fiind gradul de omogenitate sau de eterogenitate a clasei din

acela+i indicator de dinamica grupului clas, mai poate fi derivat +i o alt caracteristic a acesteia, coeziunea

acceptat ca fiind gradientul de unitate al grupului, sau denumit uneori 2sntatea grupului2.

- intalitatea!neleasa ca personalitate a grupului si care desem. totalit. trasaturilor ce caracteriz. un colectiv

concret privit ca un tot.

- !oeziunea -expr. Gradul de unitate si de integrare a grupului, si rezistenta sa la destructurare

3n grup stabil !n care se creeaz relatii trainice devine, cu timpul, un grup cu personalitate.

".Particularitatile relatiilor interpersonale in grupurile #ormale si in#ormale de elevi

Grupurile scolare sunt formale (clasa de elevi) si informale, adica microgrupurile din interiorul acestora.

Grupurile formale sunt organizate oficial, re4latiile dintre membrii fiind reglementate de norme.

Grupurile informale sau microgrupurile (de studiu, de $oaca, de preiteni ) sunt neinstitutionalizate si formate

pe baza unor interese comune (afective, culturale, biologice). 5icrogrupurile apar in grupuri formale.

Grupurile formale si informale sunt conduse de lideri. 6ideriii actioneaza pentru realiz. 0copurilor si

coeziunea grupului.

7n clas, elevii !ndeplinesc sarcini comune, care contribuie la formarea unor relatii de interdependent

!ntre ei, pentru realizarea obiectivelor comune.

8rind !n comun o parte important din etapa activ a unei zile, !ntre elevi se creeaz si relatii afective,

precum si tensiuni sau conflicte.


3/11


4/11

-5i+carea sau dinamica grupului este un proces ne!ntrerupt, rezultat al unor acumulri continue +i

imperceptibile a aciunilor +i influenelor externe.

- se constat c, de la fenomenul de izolare, dominant !n primele sptm"ni de +coal, se trece, !n

etapele urmtoare, la dep+irea sferei !nguste a relaiilor intergrupale, la conturarea +i impunerea fenomenului

de expansiune afectiv !ntreg subgrupului.

-inamica grupului subliniaz faptul c acesta se afl !ntr-o continu mi+care +i transformare, !ntr-un procesne!ntrerupt de acomodare +i adaptare.

Dinamica clasei de elevi care este dat< de fortele ce actioneaz< !n interiorul grupului.

inamica clasei de elevi se refer< la%

-fenomenele psiho-sociale ce se petrec !n colectivul de elevi cum ar fi%-relatiile cu mediul-inluenta grupului

asupra membrilor s


5/11

- :pariia liderilor este legat de apariia diferenierii responsabilitilor !n cadrul grupului

6iderul unui grup se afirm +i !+i menine poziia !n msura !n care este apreciat de ctre membri a fi capabil

s !ndeplineasc dou categorii de funcii%

> funcii executive (de rezolvare).- se refer numai la conducerea activitilor grupului, de atingere a

scopurilor.

> funcii de meninere - vizeaz activitatea acestuia de conservare a structurii existente a grupului.

Grupurile sunt conduse de lideri care pot fi de diferite tipuri%

> lideri autoritari , caracterizat printr-o serie de parametri obiectivi% competena !n raport cu sarcina, inovaia,

realismul, buna formulare a problemelor, planificarea, organizarea +i coordonarea aciunii, decizie.

> lideri de tip democratic amical, conciliant, apropiat, interesat de a rezolva conflicte +i a reduce tensiunea, a

sftui, a !ncura$a, a a$uta, a manifesta !nelegere +i toleran, a fi loial, imparial.

> lideri de tip laissez ? faire interesat doar de propriul su prestigiu.

6iderul este acel membru al grupului care posed o superioritate funcional care-l face capabil s-+i

asume un anumit rol, acela de conductor, put"ndu-+i a$usta comportamentul !n raport cu nivelul cerinelor

grupului.

'etode de investigare a grupruilor scolare

: cunoaste un elev inseamna a descifra notele dominante ale personalitatii, a intelege si a identifica

motivele care il deter. sa actioneze intr-un fel sau altul si a prevede la ce ne putem astepta de la el.

'etoda observaiei

Ca metod de cunoa+tere +i cercetare psihopedagogic,observaia const !n urmrirea intenionat +i

!nregistrarea exact, sistematic a diferitelor manifestri comportamentale ale elevului (grupului) a+a cum se

prezint ele !n mod natural.

/ot fi obinute informaii valoroase cu privire la reaciile elevului la !ntrebrile adresate gradul de

concentrare a ateniei !n formularea rspunsului rapiditatea, spontaneitatea, stabilitatea ateniei gradul de

rezisten la efort motivaia pentru !nvare perseverena nivelul dezvoltrii deprinderilor motrice etc. e

asemenea, cu a$utorul observaiei pot fi urmrite punctualitatea la ore, structurarea c"mpului perceptiv,


6/11

spiritul de observaie, trsturi temperamentale, atitudinea fa de activitate, fa de sine +i fa de ceilali din

grup.

Calitatea observaiei depinde de o serie de factori, dintre care enumerm%

particularitile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea ateniei, sesizarea esenialului

etc.)

ecuaia personal a observatorului% tip descriptiv, tip evaluativ, tip erudit, tip imaginativ +i poetic

caracteristici ale percepiei% selectivitatea ei, factorii sociali ce o pot modela +i deforma (5. @late,

ABB*).

:vanta$ele utilizrii acestei metode constau !n faptul c ea permite surprinderea manifestrilor

comportamentale naturale (#pe viu) !n condiiile fire+ti de activitate

'etoda eperimentului

9ste apreciat ca cea mai important metod de cercetare, deoarece furnizeaz date precise +i obiective-experimentul const !n analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente

!ntr-o situaie controlat, !n scopul verificrii ipotezelor cauzale.

actorul cu care opereaz +i pe care-l variaz experimentatorul constituie variabila independent, iar

modificrile ce s-au produs +i care urmeaz s fie msurate +i explicate constituie variabila dependent.

este necesar ca !n prealabil s se determine problema de cercetat +i s fie elaborat ipoteza de lucru.

Etape ale cercetrii experimentalepot fi sintetizate astfel%

Delimitarea i formularea problemei ce urmeaz a fi elucidat;

Formularea ipotezei / ipotezelor;

Alegerea / stabilirea variabilelor(independent, dependent, !n funcie de ipoteza avansat)

Pretestareapentru a ne asigura c toi subiecii au !neles sarcina experimentului

Stabilirea situaiei experimentale ? opiunea pentru experimentul de laborator sau pentru cel

natural psihopedagogic, aparatura necesar , condiiile concrete !n care se desf+oar experimentul.

!onstituirea eantionului experimental i de control

Administrarea factorului experimentalpe e+antionul experimental.

Faza "nregistrrii# prelucrrii# analizei i interpretrii rezultatelor +i astabilirii diferenelor$

%edactarea raportului de cercetare

'etoda convorbirii

-consta in organiz. unei discutii cu sub. pe o tema stabilita.

-este spontana, diri$ata , se desf. dupa un plan de intrebari


7/11


8/11

-denumita si anamneza , implica o analiza a datelor privind trecutul unei persoane si modul ei actual de

existenta.0tudiul trecutului este import., pt. ca in primii ani ai vietii, se pune bazele caracterului

personalitatii.:ici gasim cauzele primare ale comportam. din perioada matura.

-n adunarea datelor biografice se pot utiliza si alte metode% convorbirea , observarea conditiilor in care

lucreaza si locuieste.

-/rocedee specifice met. biografice analiza documentelor (acte de stare civila, de stare materiala, fisemedicale, fisa matricola scolara), produse ale activitatii (picturi, mula$e, caiete de teme).

aspectul esential si cel mai dificil al metodei biografice este efortul de interpretare.n anamneza ,

interpretarea reprez. momentul caracteristic

'etoda aprecierii obiective a personalitatii

-utiliz. n aprecierea prestatiilor scolare ale elevilor, aprecierea relat. nterpers. , a comportam. 5oral,

trasaturilor morale.

-stimuleaza interesul elevilor pt. cunoasterea colegilor, pt. autocunoastere, pt. stab. erarhiei in clasa, dezv.

0piritul de pareciere si autoapreciere.

-metoda este un de cunoastere dar si de formare, pt. ca este un ex. e dezv. : capacit. Cognitive, de dezv. :

moralitatii elevilor, se poate aprecia atmosfera morala a grupului.

*estele sociometrice

-reprez. un ansamblu de procedee experimentale si matematice prin care se evidentiaza si se masoara

intensitatea si intinderea relatiilor preferentiale intre membrii grup.

-ofera infor. despre relatiile intrepers., despre lideri

nstrumente sociometrice%

-testul sociometric F se masoara atractiile si respingerile , se ref. la niv. 6a care indivizii sunt acceptati de

grup.

-chestionarul sociometric

'etoda autobiogra#iei grupului-consta intr-o caracterzare a grupului facuta de membrii insisi

'etoda studiului de caz

-investig. in legat. cu un sub. sau un grup de sub.

-este focalizat pe un moment problematic din viata scolara, viata de zi cu zi (stari conflictuale, esec la

invatatura, incidente).


9/11

-infor. sunt culese prin dif. metode.

'etoda analizei produselor activitatii

-furnizeaza infor. despre dinamica si niv. de dez. a capacitatilor psihice ale indivizilor

-caiete de teme, obiecte confectionate, desne, picturi, compozitii literare, eseuri, poezii, rezultatele elevilor,cataloage, fise matricole

'etoda analizei documentelor scolare

-ofera infor. despre ruta scoala, niv. invatarii, atitud., interes fata de invatare, fata de munca

-cataloage, foi matricole, teze, lucrari, referate.

'etoda testelor

-se testeaza si se evalueaza, cunostinte, functiisenzorio-motorii, aptitudini, trasaturi de personalit. ,

deprinderi, mentalitati, optiuni profesionale, comportamente.

-sunt probe de examinare pe baza de intrebari si raspunsuri, in conditii standardizate

-permit investigarea unui nr. mare de sub. intrun timp relativ scurt


10/11

A. /ersonalitatea cadrului didactic

/ersonalitatea profesorului presupune si o serie !ntreag de calitti, determinate de specificul si complexitateamuncii pe care o desfsoar.

A.Calittile atitudinale%H

a. umanismul, !n general, si dragostea de copii, !n special

b. calitati atitudinale de natur caracterial-moral% corectitudinea, modestia, fermitatea, rbdarea, optimismul,

stpnirea de sine

c.constiin a responsabilit ii si a misiunii sale % in m"inile sale se afl, !ntr-un fel, nu numai viitorul

copilului, ci si al na iunii al crei membru este

&. :ptitudini pedagogice

a. :ptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire

b. :ptitudini educative- privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane

iecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de realizarea unei sarcini concrete %

- aptitudini metodice

- aptitudini de evaluare

- aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate.

Categorii de aptitudini pedagogice %

- :ptitudini ce asigura calitatea gandirii ? capacitatea de analiza si sinteza, flexibilitatea, originalitatea

- :ptitudini ce asigura calitatea limba$ului- capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument de

comunicare este prezenta in toate aptitudinile pedagogice %inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea,

expresivitatea, fluenta

- :ptitudini ce garanteaza calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea, distributivitatea, comutativitatea

- :ptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si promtitudinea

recunoasterii si reproducerii.- :ptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii educative-capacitatea intuitiva,

patrunderea si sesizarea rapida a particularitatilor psihice individuale.Contactul permanent cu elevii,

compensat cu o pregatire continua, dezvolta si perfectioneaza aceasta aptitudine

- :ptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate influentele prin prisma celor carora

li se adreseaza si de a prevedea, nu numai eventualele dificultati, dar si posibilile rezultate


11/11

5.grupurile educationale

Documents