5.b. lohr [2005] 2011 - automatul de sah.pdf

7/23/2019 5.b. Lohr [2005] 2011 - Automatul de sah.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/5b-lohr-2005-2011-automatul-de-sahpdf 1/27

AUTOMATUL



E m o ~ j o n a n t a aventura istorica

a

unei legendare

manevre

mistificatoare!

Cand eonsilierul

e u r ~ i i regale

Wolfgang von Kempelen prezinta

in 1770

e u r ~ i i

habsburgiee

autom

atul

lui

care

juea ~ a h

omul

-mali>ina

este considerat cea mai

mare

descoperire

a

secolului

.

Dar

de

fapt

in

interiorul mali>inii

se

aseunde un

pitie - ~

aeest

ereier

omenesc

se

d o v e d e ~

t

e

in

a c e l

a

~

timp

mortal ~ muritor

.

Din

celula inchisorii

din e n e

~ i a



r

c

H

-

r

c

I

o

~

;

~

0

0



Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

LOHR, ROBERT

Automatul de / Robert

Uihr;

trad.: Cornel Stoenescu

-

B u c u r e ~ t i :

Ediura

RAO

20

II

ISBN 978-606-609-031-5

I

Stoenescu, Cornel (trad.)

821.112.2-31=135.1

EdituraRAO

Grupul Editorial RAO

Str. Turda

nr

117-119,

B u c u r e ~ t i

Romania

www.raobooks.com

www.rao.ro

ROBERT LOHR

er

Schachautomat

© 2005, Piper Verlag GmbH, Miinchen

Traducere din Iimba germana

CORNEL STOENESCU

©

RAO International Publishing Company, 2008

pentru versiunea in Iimba roman a

Toate drepturile rezervate

2011

ISBN 978-606-609-031-5

NEUE NBURG

83

in

drumul de la Viena la Paris, Wolfgang von Kempelen

familia lui s-au oprit la Neuenburg, pe 11 martie 1783

acesta a prezentat la hanul Gasthof

am

Markt legendarul

lui automat care joaca

~ a h : un

android

i n v e ~ m n t t

in

haine

t u r c e ~ t i

care stapanea jocul de

~ a h .

Elvetienii nu

i-au pregatit lui Kempelen turcului sau 0 primire calda.

Ca

doar

constructorii de automate din principatul Neuen

burg treceau drept cei mai buni din lume. venea acum

un consilier aulic din provincia ungara - un functionar

pentru care orologeria nu reprezenta mijlocul de trai, ci

doar

0

marota - care

r e u ~ i s e

sa inzestreze automatul

cu

gandire. 0

m a ~ i n a r i e

inteligenta.

Un

aparat din arcuri,

rotite, cabluri cilindri, care-l invinsese aproape

pe

orica

re adversar in jocul regilor. Comparate cu n e o b i ~ n u i t a

m ~ i n

pentru

~ a h

a lui Kempelen, automatele create in

Neuenburg erau doar ceasuri muzicale supradimensiona

te, un amuzament trivial pentru nobilimea foarte bogata.

in

ciuda tuturor resentimentelor, biletele

pentru

reprezentatia cu automatul care juca s-au vandut

pana

la ultimul. Cine

nu

putuse face rost de un loc

pe

scaun

trebuia sa priveasca stand in picioare in spatele randurilor

de scaune. Cetatenii

o r a ~ u l u i

voiau sa vada cum functiona

aceastii minune a tehnicii, sperand in sinea lor ca Kempelen

http://slidepdf.com/reader/full/www.raobooks.com

http://slidepdf.com/reader/full/www.rao.ro

http://slidepdf.com/reader/full/www.raobooks.com

http://slidepdf.com/reader/full/www.rao.ro



6

ROBERT

L HR

Alltomatlll de

7

era un escroc

cii

invenp.a cea mai stralucitii a secolului

se va deconspira privirii lor

de s p e c i a l i ~ t i drept

0 simplii

scamatorie. Dar Kempelen le-a i n ~ e l a t sperantele. Cand

la inceputul reprezentap.ei cu un zambet arogant el a

expus interiorul aparatului s-a viizut doar

un

sistem de

roti

cand

acest sistem a fost acoperit turcul

~ a h i s t

a

inceput sa joace a lacut-o cu inconfundabilele m i ~ c a r i

ale unei m a ~ i n i .

Patriotii locali au trebuit sa recunoasca faptul

cii

Kem

pelen

era

un geniu al mecanicii.

Turcul i-a invins

r u ~ n o s

de rapid pe primii doi adver

sari: pe primar pe p r e ~ e d i n t e l e asociap.ei de din

Neuenburg. Kempelen a solidtat un voluntar pentru cea

de-a treia partida ultima a zilei. Trecura diteva clipe

pana

cand se anunta cineva. Kempelen publicul l

cautara din priviri pe voluntar

dar

il viizura abia cand

acesta i e ~ i din culoarul format de spectatorii care se

retrageau in fata lui - barbatul era atilt de mic de statura

incat abia

Ie

ajungea acestora putin mai sus de coapse.

Wolfgang von Kempelen se retrase un pas se sprijini cu

o mana de masa de

~ a h .

P r i v e l i ~ t e a piticului iI sperie vizi

bil pali de parca ar fi avut in fata 0 stafie.

Gottfried Neumann - acesta era numele piticului

era ceasomicar special venit la Neuenburg din localitatea

invecinatii La Chaux-de-Fonds pentru a vedea automatul

jucand ~ a h .

Piticul avea piirul negro cu cateva ~ u v i t e

argintii strans la spate intr-un coc prusac ochii tot atilt

de caprui ca ai turcului

a h i s t .

A yea privire

fome

severa.

De

parca fruntea i-ar

fi

fost plina de riduri de la natura

de pardi sprancenele negre i s-ar fi unit deasupra ochilor

inca de la

n ~ t e r e .

A yea inalp.mea unui biiiat de

~ a s e

ani

dar parea

mai voinic; parca era

prea

mult trup in

prea

putina piele. Purta 0 haina de un verde-inchis croitii

pe

miisura lui 0 basma de matase in jurul gatului.

In sala se auzinl ~ o a p t e cand Neumann se indreptii

ditre Kempelen. Nimeni dintre cei de faIA nu Il mai

vazuse pe Neumann

jucand

~ a h . P r e ~ e d i n t e l e asodatiei

~ a h i ~ t i l o r solicitii un alt voluntar care sa fie cunoscut ca

bun

~ a h i s t

care sa poata smulge automatului macar

0

remiza dar acesta a fost zgomotos dezaprobat de sala.

Turcul se dovedise invincibil - jocul dintre 0 m ~ i n

un pitic avea cel putin un inalt grad de spectaculozitate.

Kempelen nu ii trase micului ceasornicar scaunul pen

tru ca acesta sa se ~ e z e la masa a ~ a cum procedase cu

jucatorii dinaintea lui. Ca ceilalp. doi Neumann e d e a la

omasa

separata cu

0

tabla de ~ a h separata pentru ca

publicul sa-l poatii privi nestanjenit pe turc. Kempelen

~ t e p t a ca piticul sa se ~ e z e apoi drese glasul ruga sa

se faca l i n i ~ t e sa se acorde atenp.a corespunzatoare.

Neumann privea tabla de ~ a h cele ~ a i s p r e z e c e piese de

pardi nu mai viizuse nidodatii ceva cu umerii ridicati

cu palmele tinute ca un copil

pe

~ e z u t .

Asistentullui Kempelen acp.ona 0 manivela angre

najul de rop se puse s c r a ~ n i n d in m i ~ c a r e . Turcul inalta

capul intinse mana stanga deasupra tabId de cu trei

degete un pion in centrul campului de joc - cum

deschisese celelalte partide. Asistentul repeta

m i ~ c a r e a

pe tabla lui Neumann

dar

piticul nu reacp.ona. Nici macar

nu ridica privirea. Se holba mai departe la fie care dintre

figurile de

~ a h

ca la n i ~ t e c u n o ~ t i n t e de mult decedate.

Publicul deveni n e l i n i ~ t i t

Wolfgang von Kempelen vru sa spuna ceva exact

atunci Neumann se clinti in cele din urma: infrunta pionul

alb al turcului mutand propriul pion din fata regelui cale

de doua patratele.

http://slidepdf.com/reader/full/reprezentap.ei

http://slidepdf.com/reader/full/asociap.ei

http://slidepdf.com/reader/full/reprezentap.ei

http://slidepdf.com/reader/full/asociap.ei



9

utomatul de

~ a h

VENET JI 69

intr-o d i m i n e ~ de noiembrie a anului 1769 Tibor

Seardarelli se trezi intr-o eelula lara ferestre eu fata

tumefiatii plina de sange useat eu dureri violente de cap.

in semiobseuritate diutii zadarnic un urcior eu apa. lzuI de

aleool din hainele sale ii fiieea greatii. Se lasa pe mana

de paie de pe jos se rezema eu spinarea de perete. Era

evident ea anurnite experiente din viata lui trebuiau sa se

repete: i ~ l a c i u n e a tii.Ihiiria. ciomageala detentm foarnea.

Cu

0

seara in urmii piticul jucase eateva partide de

pe bani primele

c ~ t i g u r i Ie

daduse pentru rachiu nu

pentru

0

masa cuminte.

A ~ a

ea

era

deja beat atunci cand

negustorul eel t<inar provocase la 0 partida pe doi guI-

denio Jocul fusese rara dificu1tiiti pentru Tibor dar cand

acesta se apleca sa ridice 0 moneda ciizutii venetianul

repuse pe eampul de joe regina demult pierduta. Tibor se

planse dar negustorul ramiisese pe pozitie spre desfiitarea

insotitorilor lui. in eele din urmii i oferi piticului remiza

in rasetele spectatorilor i n s u ~ i miza. Alcoolul ii luase

mintile lui Tibor: apuca mana in care negustorul tinea

banii. Din smucitunl el venetianul ciizura la podea.

Tibor nu dadu drumul mainii pana cand un insotitor

de-al negustorului nu ii sparse in cap cana cu rachiu. Tibor

nu i ~ i pierdu c u n o ~ t i n t a nici eand venetienii i l batura pe

rand.

Dupa

care tot

ei il

predasera earabinierilor expli

eandu-le ea piticul

ii

i n ~ e l a s e la joc apoi i ataease i i

buzunanse. Carabinierii il dusesera la cea mai apropiatii

inchisoare in celula situatii deasupra palatului dOgilor. Nu

ii liisasera putinii bani nici tabla de dar Ii mai atarna

inca de gat amuleta eu chipul Madonei. 0 euprinse in

ambele maini 0

ruga

pe

Maiea Domnului sa il elibereze

din acest loe.

Nici nu apuease sa

i ~ i

incheie rugaciunea cand

u ~ a

celulei se deschise paznicul introduse un gentilom.

Barbatul era cam cu zece ani mai in varstii dedit Tibor

avea piirul eastaniu-inchis figura eolturoasa. Era

imbracat

it

l

mode

dar lara a-i eopia

pe

ftlfizonii venetieni:

o redingotii maronie eu m a n ~ e t e din dantela

0

pereche

de pantaloni de a e e e ~ i culoare i n t r o d u ~ i in cizme de

calane peste toate mantie neagra. Pe cap purta un

tricorn ud de la ploaie iar la eentura avea prinsa sabie.

Nu arata a italian. Tibor i ~ i aminti ea

i l

viizuse noaptea

trecutii printre clientii tavernei. Gentilomul avea intr-o

mana un urcior eu apa un colt de paine iar in cealaltii

un set de

~ a h

pentru voiaj lucrat fin. Paznicul

i

aduse un

felinar un seaunel pe care aeesta se ~ e z a . Barbatul puse

apa painea palana langa u l c u ~ u 1 l u i Tibor lara sa spu

na nimic desfiicu pe podea tiiblia de

~ a h

ineepu sa aran

jeze piesele. Dupa ce paznicul i e ~ i inchise u ~ a in urma

lui Tibor nu mai suportii tiicerea se adresa barbatului:

- Ce vreti de

la

mine?

- V o r b e ~ t i germana? Asta este bine. Scoase din buzu

naml vestei un eeas ii ridica apoi capacul il puse langii

tabla de

adaugii: Vreau sa joe

0

partida cu tine.

Daca e u ~ e ~ t i sa rna invingi intr-un sfert de ora iti platesc

amenda vei fi liber.

- daea pierd?



10

11

OBEHT

LOHR

- Dadi pierzi, dispunse barbatul dupa ce

~ e z

ulti

ma piesa, fi dezamagit. tu va trebui sa uiti ca m-ai

intalnit vreodata. Dar permite-mi un sfat: bate-rna, caci nu

ai alta posibilitate de a e ~ i de aici. De la cavalerul Casanova

incoace aici sunt cateva gratii in plus.

Cu

aceste cuvinte, necunoscutul

muta

calul

pe

deasu

pra pionilor. Tibor privi tabla remarca un gol intre

piesele lui: lipsea regina. Ridica privirea,

dar

gentilomul

i-o lua inainte. Batu cu degetul in buzunarul vestei, unde

se

gasea regina.

- Cu regina ar fi fost pre a

u ~ o r

- Dar rara regina cum sa

- Asta este treaba tao

Tibor

racu

prima

m i ~ c a r e Adversarul reactiona ime

diat. Tibor racu cinci m i ~ c a r i rapide, inainte de a avea

timp sa se atinga de apa paine. Gentilomul juca agresiv.

Pentru a ~ i valorifica superioritatea numerica a decima

piesele lui Tibor, inainta cu un lant de pioni in jumatatea

tablei lui Tibor.

Dar

acesta se

apara cu

succes. Pauzele de

gandire ale adversarului devenira tot mai lungi.

- Pierd timp cu gandirea dumneavoastra, obiecta

Tibor dupa ce se scursesera cinci minute de joc.

- Va trebui sa joci cu atat mai repede.

Tibor juca mai repede: spulbera linia pionilor albi

atadi regele. Cinci minute mai tarziu, Tibor i ~ i dadu

seama ca

va

c a ~ t i g a Adversarul sau dadu din cap, puse

regele deoparte se rezema de speteaza scaunelului.

- Renuntati? intreba Tibor.

- intrerup jocul.

ip

dai singur seama ca

nu

mai

pot

c ~ t i g a Pot folosi insa mai ingenios ultimele tale cinci

minute de captivitate. Felicitarile mele, ai jucat inteligent

ii intinse mana lui Tibor se recomanda: Wolfgang cava

ler de Kempelen, din Pressburg.

Automatul de

- Tibor Scardanelli, din Provesano.

- Ma bucur.

Vreau

sa ip fac 0 ofertii, Tibor. Pentru

asta trebuie sa ip mai spun ceva: sunt consilier aulic al

Majestapi Sale imparateasa Maria Theresia a Austriei

Ungariei.

De

cand am de venit funcponar la curtea sa, mi-a

incredintat

un

mare

numar

de sarcini, pe care Ie-am inde

plinit spre deplina sa satisfacpe. Dar toate acestea au fost

sarcini

pe

care

le-ar fi

putut

indeplini alti

barbap

pri

ceputi. insa eu vreau sa fac ceva extraordinar. Ceva care

sa rna ridice in ochii ei poate chiar ceva care sa rna

faca nemuritor. Ma poti urmari? Wolfgang von Kempelen

~ t e p t a confirmarea, apoi continua:

in

urma cu cateva

saptamani, fizicianul francez Pelletier a prezentat la Curte

cateva dintre cele mai bune experimente ale sale: jocuri

cu magnetismul, hocus-pocus cu monede cuie zburatoare

conduse deasupra unei hartii de 0 mana nevazuta;

par

care

se ridica brusc maciuca alte chestiuni de felul acesta.

Doctorul Mesmer deja ii vindeca pe oameni cu ajutorul

c u n o ~ t i n t e l o r lui despre magnetism vine acest vrajitor

frantuz imi r a p e ~ t e cu scamatoriile lui din timpul

meu

prepos din cel al imparatesei. Maria Theresia m-a intre

bat la incheierea spectacolului ce parere

am

despre Jean

Pelletier, iar eu am fost dar; i-am spus

ca t i i n t a

a progresat

deja mult mai mult, ca eu, care nici macar nu

am

studiat

la academie ca Pelletier, sunt capabil sa ii prezint un expe

riment care ar face din reprezentapile lui Pelletier simple

scamatorii. Normal ca i-am trezit curiozitatea. M-a intre

rupt... pentru

0

jumatate de an m-a eliberat de to ate

indatoririle oficiale, pentru a-mi pregati acest experiment.

- Ce fel de experiment?

- Pe atunci nici

eu

nu

~ t i a m

Dar mi-am propus sa

creez 0 m ~ i n excepponala. Eu nu sunt doar consilier

aulic - trebuie sa ~ t i i asta - eu dispun

de

c u n o ~ t i n t e de



12

13

OBERT LOHR

mecanica. Initial, am vrut sa ii construiesc impiiratesei 0

m a ~ i n a

care sa poata vorbi.

- Dar asta nu se poate, interVeni Tibor rara sa vrea.

Cavalerul von Kempelen zambi dadu din cap in

sensul ca multi reactionasera astfel inaintea lui Tibor.

- Normal ca se poate. Voi oferi lumii

un

aparat care

v o r b e ~ t e

la fel de

dar

ca

un

om,

anume in

to ate limbile

globului. Dar

0

jumatate de

an

este

pre

a putin pentru

0

astfel de munca a lui Hercule; am inteles asta. Timpul

nu

ajunge nici macar pentru procura rea diverse lor materiale

pentru teste. pe 0 impiirateasa nu 0 poti face sa ~ t e p -

teo De aceea voi construi 0 alta m ~ i n a Kempelen scoase

regina din buzunarul vestei

0

puse alaturi de celelalte

piese. Adauga:

0

mG1inii care joacii ~ a h Kempelen gusta pri

virea intrebatoare a lui Tibor continua: 0

m a ~ i n a

care

joaca

a b .

0

m a ~ i n a

care poate sa gandeasca.

-

Nu

merge.

Kempelen rase in timp ce scotea din vesta

0

foaie de

hiirtie,

pe

care apoi

0

despaturi.

- Tocmai ai mai spus-o. ai dreptate acum. 0

m ~ i n a

nu

va putea

juca

~ a h

niciodata. Teoretic, este posibil,

dar

in practica

..

Ii intinse hiirtia lui Tibor. Era

0

schitii cu

0

persoana

care

~ e d e a

la 0 masa ce semiina mai mult cu 0 comoda cu

diverse

u ~ i

inchise. Tinea miiinile

pe

suprafata mesei

intre ele era montata 0 tabla de ~ a h .

- A ~ a va arata automatul, explica Kempelen. pentru

ca

nu

poate functiona cu forte proprii, are nevoie de un

creier uman.

Tibor

se infiora, Kempelen rase din nou.

- Sa nu iti

fie

teama. Nu voi tiiia capul nirniinui.

Ma

refe

ream la faptul ca cineva va conduce aparatul din interior.

Kempelen puse degetul

pe

comoda cu

u ~ i l e

inchise.

utomatul

de ~ a h

Abia acum

dadu

Tibor seama de ce cavalerul ungur

il cautase, de ce era acesta aici de ce era atilt de amabil

cu el mai ales de ce era gata sa plateasca eliberarea lui.

Kempelen i ~ i

i n c r u c i ~ a

bratele

pe

piept. Tibor

dadu

nega

tiv din cap

cu mult

inainte de a riispunde:

- Eu

nu

voi face asta.

Kempelen ridica miiinile ca pentru

a I

tempera:

-

U ~ o r u ~ o r .

Nici nu am negociat conditiile.

- Ce conditii? Asta este escrocherie

- Este escrocherie tot atilt de mult ori de putin cat este

sa magnetizezi cateva bucati de fier dupa aceea sa vor

b e ~ t i

de "atractie magica".

Sii nu min/i

- Nici sa joci pe bani, daca imi citezi Biblia

- Oamenii vor verifica

m ~ i n

vor descoperi totul.

- Da,

0

vor verifica. Dar

nu

vor descoperi nimic. Asta

va

fi

sarcina mea.

Tibor inca nu era convins, dar nu mai giisi alte pretexte.

- 0 singurii reprezentatie in fata impiiratesei, dupa care

fac

m a ~ i n a

praf.

Chiar

lucrurile senzationale au

in

vre

murile noastre

0

viatii scurta. Eu trebuie sa

0

impresionez

doar

0

data pe Maria Theresia, pe urma sunt

un

om lacut.

Ulterior,

imi

va promova celelalte proiecte.

Cand

voi

prezenta ~ i n

mea

vorbitoare, automatul care joaca

va

fi

de mult uitat.

Tibor examina schita automatului.

- Asculta ce iti ofer:

p r i m e ~ t i

0

simbrie generoasa, plus

cazare intretinere

buna

pana la reprezentatie. vei juca

in fata impiiratesei, poate chiar impot riva ei. Lucru cu care

nu se pot lauda multi.

- Nu va merge.



14

ROBERT

L HR

Automatul de

15

- Sa zicem ca nu merge. De ce te-ai teme? Eu voi fi

blamat, nu tu. Tu ip. p r i m e ~ t i banii dispari. Nu ai decat

de

c ~ t i g a t .

Un timp, Tibor tacu, apoi privi ceasul. Timpul se

scursese.

- Daca nu accept... nu

vep.

mai plati eliberarea mea?

- 0 voi face,

p. am

dat cuvantul. Dupa cum p. l dau

ca automatul care joaca va fi un succes.

Tibor impaturi schita cu grija 0 restitui interlocutoru

lui.

- Multumesc. Dar nu vreau sa particip la escrocherii.

Kempelen

l

privi pe Tibor in ochi,

pana

cand acesta

cob

on

privirea. Abia atunci lua hclrtia.

- Pacat, spuse Kempelen incepu sa stranga piesele de

~ a h

ip. i r o s e ~ t i unica ocazie de a participa la ceva maret

Wolfgang von Kempelen se desparti de Tibor chiar

de pe scarile Palatului Dogilor ii dadu acestuia numele

hanului la care trasese, pentru orice eventualitate.

Tibor

privi in urma acestuia, in timp ce disparea dincolo de

Piata San Marco. Ungurul procedase ca

cum

Tibor ar

fi doar unul dintre mulp.i candidap.

pentru

aceasta ciudata

treaba.

Incepuse din nou sa ploua;

era

0 ploaie de noiembrie,

mamnta, rece de durata. Tibor se indrepta printre

stradutele goale spre taverna de

pe

Rio San Canciano,

unde hangiul cele doua fete care serveau se mai ocupau

inca

de

dereticat. Hangiul

nu

pam

bucuros sa

l

rev ada

pe

cel care provo case incidentul. ii povesti ca negustorul

luase

cu

el jocul de ~ a h al lui Tibor, ca suvenir. Cand

Tibor se interesa de numele adresa venep.anului, hangi

ul ii inchise in nas.

Tibor ramase nehotarat in fata tavernei, in ploaie,

pana cand cele doua fete scoasera capul pe u ~ a . Una din

ele spuse ca i-ar comunica acestuia numele adresa

ceruta, dar

cu

conditia ca acesta sa Ie

permita

sa arunce

o privire asupra instrumentului lui, caci aseara ele se

intrebasera

daca

era

adevarat

ca membrul

piticilor ar

fi

mai mare

decat

al barbatilor normali. Lui Tibor ii pieri

glasul, dar

nu

avea de ales. Fara jocul de era distrus.

Se

asigura

ca

fetele erau singure ~ i i ~ i dezveli scurt mem

brul. Fetele izbucnira extaziate in ras,

Tibor

se alese cu

adresa.

In restul zilei, Tibor faCU de paza in fata la Palazzo.

in

scurt timp, ploaia il uda pana la piele, dar vremea avea

avantajul ca cetatenii mai ales carabinierii treceau

pe

langa el lara sa l bage in seama. Sub gluga trasa parea un

copil pierdut.

A trebuit sa ~ t e p t e

pana

seara. Atunci, negustorul

i e ~ i

din cladire. Peste redingota pestritii purta 0 pelerina

neagra 0 palane cu pene. Tibor l urma la distantii

sigura.

in

ciuda ploii, parfumul dulce al venep.anului

era

atat de tare, incat Tibor nu l-ar

fi

putut pierde nici daca

mergea cu ochii i n c h i ~ i . Cand treceau prin dreptul unei

cladiri, Tibor l aborda. N egustorul fu surprins sa l revada

pe

pitic se asigura ca avea sabia la cingatoare.

Nu

se

opri, Tibor facea eforturi sa tina pasul cu el.

- Dispari, monstrule

-

imi

vreau inapoi miza

~ a h u l

meu.

- Nu

t i u

cum ai i e ~ i t din celula, dar cat ai clipi pot face

sa te intorci acolo.

oi

trebuie sa fip. i n c h i ~ i Da-mi ~ a h u l

Negustorul scoase de sub pelerina ~ a h u l l u i Tibor.

- Acesta?



16

17

OBERT LOHR

Tibor intinse mana, dar venepanul pnea ~ a h u l la

distanta .

- m

sa joe dtteva partide eu iubita mea. Noi avem

propriile ~ a h u r i unul din eositor unul foarte seump, eu

piese din marmura, dar aeesta - c1atina eutia amiiratii a

~ a h u l u i

lui Tibor in

~

fel

ineat piesele zdranganira in

interior face totul mai rustic.

- Eu nu pot supravietui lara joe

Negustorul van inapoi jocul.

- Cu amt mai bine.

Tibor i l trase pe venepan de pelerina.

Cu 0

m i ~ e a r e

rapida, aeesta seOase sabia

0

puse la gatullui Tibor.

- Orice estet mi-ar

fi

reeunoseator daea

t e - ~

tiiia.

ca nu imi da nid un motiv sa 0 fae.

Tibor ridica mainile ea sa il ealmeze. Venepanul baga

sabia in teaca se indepiirtii razand.

Cand

venepanul piirasi casa iubitei lui la apropierea

zorilor, pentru a face drumul in sens invers, Tibor avuse

se la dispozipe opt ore spre a - ~ i inehipui cum cei doi - la

caldura, inconjurap de mancaruri vinuri gustoase, pe

peme de catifea - jueau

~ a h

ea n i ~ t e profani, dupa care

faeeau dragoste se amuzau pe seama piticului cotonogit

eherchelit care, intre timp, cu hainele ude lara

adapost tanjea dupa amiiratul lui de

~ a h .

Tibor se prega

tise: se aseunsese dupa materialele de eonstruepe ale unei

case neterminate, aflatii in drumul de intoareere aI vene

panului, pe straduta- ingustii, miirginitii de canal. Gasise

o funie,

aI

ciirei capat illegase de un cu eiiramizi de

pe

malul canalului.

Cand negustorul se apropie, Tibor trase de funie. D u ~ -

manullui cazu la piimant, Tibor fu imediat deasupra lui,

legandu-i miiinile la spate. Tibor nu furase nidodatii; voia

utomatul de ~ a h

doar sa reeupereze eeea ce

i

apartinea. Ar fi renuntat la

miza jocului.

Cand

negustorul prieepu ee se intampla,

striga dupa ajutor. Tibor

ii

astupa gura cu mana.

Cu

cea

laM mana scoase de sub pelerina a h u l l u i . Dar venepanul

se ineorda bruse

il

arunca pe Tibor din spinare. Cutia cu

~ a h u l

ciizu de piimant se desehise. Piesele se

i m p r ~ t i a r a

pe ealdariim, unele dintre ele cazura in apa eanalului.

Venepanul se dovedi mai rapid decat Tibor. Pentru ca

avea mainile legate,

illovi

pe aeesta putemic cu pidorul.

Piticul se lovi eu spatele de

o ~ u l

eu ciiramizi, care a1uneca

peste mal in canal. Funia se intinse, negustorul mnd

legat la miiini eu ea, fu smuls de pe caldaram. Tipa dispe

rat eand greutatea ciiriimizilor il trase in canal. Tibor, care

ii stiitea in eale,

fu

azvarlit el in apa.

Tibor

IaCU

cateva

i ~ e i i r i

de inot,

ea

un caine. De sub

apa fu lovit putemie eu pidorul de eatre negustor.

Imbraciimintea lui Tibor se impregna intr-o c1ipa eu apa

i

tragea in jos. Se lovi eu eapul de un perete incepu

sa uree pe langa

el.

Reajuns la suprafata, scuipa apa

puturoasa a eanalului se agata de 0

i e ~ i t u r a

a peretelui.

Abia dupa ee apuea sa respire de eateva ori observa

di

negustorul nu

e ~ i s e

la suprafata impreuna eu eli ciiriimizile

funia it pneau pe fundul eanalului. Tibor urmiiri e m i ~ e a t

cum undele de pe IUdul apei bulele de aer ee se ridicau,

dispiireau ineet. Un ultim grup de bule se sparse la supra

fata, apoi totul se

l i n i ~ t i

se mai auzea doar respirapa hor

ciiitii a lui Tibor.

Tibor urma peretele pana la prima scara. Pe drum, lovi

eu piciorul capul ineeatului. Atingerea i

produse oroare,

erezu

ea

mortul

il

va i n ~ I a c a din c1ipa in clipa

it

va trage

spre el. Se pnu panicat de treptele seiirii i e ~ i din apa.

Cand simp din nou sub picioare piimantul, privi atent

apa neagra a eanalului. Crezu ea vede un ~ o b o l a n inotand



18

ROBERT LOHR

Automatul

de

19

la suprafata dar era doar

una

dintre piesele

~ a h u l u i

sau.

Langa celalalt perete palaria cu pana a venetianului se

unduia

ca

0 rata pestrita era singurullucru ce mai amintea

de el. Tibor stranse in graba piesele

~ a h u l u i

dar nu

Ie

mai

giisi pe toate. Arunca impacientat tot jocul in apa ~ i i ~ i

dadu

prea

tarziu seama

ca

tablia ca figurinele nu se vor

duce la fund. Apoi se indeparta in fuga.

Cea mai apropiata biserica

era

San Giovanni Elemosi

nario dar u ~ i l e acesteia

nu

se deschisera. Erau incuiate

u ~ i l e

la San Polo la San Stae. Printre doua

palazzi

Tibor distinse lumina zorilor. Pentru el soarele fu ca ochiul

lui Dumnezeu de care trebuia sa se ascunda cu orice pret.

Voia sa revada lumina zilei

dupa

ce

~ i - a r fi

marturisit ori

bila fapta in fata altarului.

in cele din urma

u ~ i l

de stejar de la San Maria Glo

riosa

se

deschisera Tibor respira u ~ u r a t cand se regasi

singur in biserica. Mirosul lumanarilor de ceara al

tamaiei l l i n i ~ t i i ~ i dadu pe fruntea uda cu apa sfinjitii.

Prin nava laterala ajunse direct la altarul Mariei unde

nu

putu sa suporte

p r i v e l i ~ t e a

lui lisus

pe

cruce; Mantuitorul

inliintuit ii amintea prea mult de starea in care trebuia sa

se

afle acum venetianul.

Tibor cazu in genunchi in fata Madonei indurerate

se cai se ruga.

Din

cand in cand ridica privirea i se

parea

ca

Maria zambea oarecum mai intelegatoare. Fri

gul urca din

podeaua

de piatra prin hainele ude

curand

tremura

din toate madularele.

~ i - a r

fi

dorit sa fie

in

bra

tele calde ale Maicii Domnului; acolo

unde

acum se afla

lisus-copilul dezbracat.

Dar era

bine

ca

suferea

ca

doar

ce omorase un om.

Chiar in ra.zboi Tibor scapase de acest pacat.

Dupa

ce la

V3 rsta de

paisprezece ani fusese alungat in

gospodma

piirinjilor din satul natal Provesano din republica

Venejia pentru ca vecinii afirmasera ca gnomul se jinea

de capul fetelor din sat a fost adoptat in apropiere de

Udine de catre

un

regiment de dragoni austrieci in trecere

pe acolo. Soldajii se indreptau spre nord pentru a smulge

Silezia de

la

hrapiireata Prusie Tibor fu recrutat ca

tragator de cizme aducator de noroc.

~ ca

in primavara anului 1759 Tibor se trezi in

ra.zboiul de ~ a p t e ani din care trecusera deja trei ani.

Biiiatul care tragea cizmele soldajilor a insojit regimentul

prin Viena Praga catre Silezia victoria asupra trupe

lor prusace la Kunersdorf dragonii au privit-o ca fiind

influentatii

de

darnl acestuia de a aduce noroc. Tibor a

triiit ocuparea Berlinului iar in tabere in o r a ~ e l e ocupa

te

nu

a dus

un

trai rau. A invatat limb a germana a primit

o mica uniforma croitii pentru trupul lui pirpiriu a fost

bine intrejinut a participat uneori la bejiile soldatilor.

Dar

in noiembrie 1760 norocul i-a piiriisit pe austrieci.

in

batiilia de la Torgau regimentullu i Tibor a fost nimicit.

D e ~ i

nu a fost implicat

pe

campul de luptii biiiatul s-a ales

cu un glont de muschetii in ~ o l d in retragerea efectuatii

noaptea nu a ajuns departe. A fost luat prizonier de catre

soldajii

calm

intrucat cuirasierii prusaci pierdusera mai

mult de jumatate din oamenii lor in luptii erau p u ~ i pe

ra.zbunare. Piticul era 0 prada original a nu Iacea sa fie

executat rapid. A ~ a d a r prusacii au golit

e ~ t i i

in saramura

dintr-un butoi in locul lor I-au inghesuit pe Tibor au

fixat capacul I-au arnncat pe nefericit in Elba.

Doua zile doua nopji a ramas Tibor inchis in butoi.

Nu s-a putut nici m i ~ c a daramite sa se elibereze. i m p u ~

catura din coapsa era bandajatii prost

apa

ca gheata a



20

21

OBERT L )HH

Elbei patrundea printre doage. Pentru a nu se ineca Tibor

trebuia fie sa rasuceasca butoiul cu spiirtura in sus

fie

sa

indeparteze capacul. Pentru Tibor butoiul era atilt inchi

soare cat barca de salvare pentru

ca

nu ~ l i a sa inoate.

Duhoarea foarte putemica de p e ~ t e

l

facu la inceput sa

verse

dar

dupa doua zile lingea infometat sarea cu

unne

de

p e ~ t e

de pe doage. Pilicul a strigat dupa ajutor pana

cand I-a lasat vocea. Apoi

~ i - a

aminlit de medalionul cu

Maria de la gat a cautat salvarea in rugaciuni i-a jurat

mamei Maria di

nu

va mai bea niciodata daca

l

va elibe

ra din aceasta inchisoare plulitoare. ~ a s e ore mai tarziu i-a

promis fecioria lui dupa alte trei ore mgaduia solemn

ca se va retrage la manaslire.

Daca ar mai fi rezistat ora

ar

fi fost salvat fara

aceste legiiminte pentru ca butoiul ajunsese intre timp la

Wittenberg. Aici a fost pescuit de barcagii a fost eliberat

tocmai aici in o r ~ u l lui Luther a cazut la pamant pe

care

I-a

acoperit cu siirutari rugi de multurnire catolice

ca cum un pitic sarat care putea a p e ~ t e imbracat in

uniforma de dragon nu ar fi oferit p r i v e H ~ t e suficient de

ciudata.

Tibor a fost arestat i-a fost ingrijita rana ce mai

ramasese din uniforma a fost ars. S-a remcut repede tot

atilt de repede a devenit nerabdator: i ~ i daduse Fecioarei

Maria cuvantul

voia sa treaca la fapte dit mai rapid

posibil. A trebuit sa ~ t e p t e trei luni

pana

sa fie eliberat.

Razboiul

era

in plina d e s ~ m a r e dar ca prizonier costa

Prusia mai mult decat i-ar

fi

putut ajuta altfel pe austrieci.

Devenind liber Tibor s-a alaturat unui grup de orga

nizatori de balciuri aflati in drum spre Polonia. Era dru

mul cel mai scmt spre pamant romano-catolic.

Automatul

de ~ a h

Cand Tibor

i ~ i

reveni din reculegere piatra de sub

genunchii lui luase 0 nuantii inchisa de la apa din canal.

C§.tiva

c r e d i n d o ~ i malinali se adunasera pe band in f a ~

confesionalului. Tibor aprinse 0 lumanare pentru morti

se

indreptii ciitre hanul unde statea Wolfgang von Kempelen.

Dar

cavalerul ungur plecase deja.

in

limp ce Tibor

inca mai incerca sa i ~ i stapaneasca panica portarul con

tinua spunand ca Kempelen voia sa se mai opreasca la un

slidar din Murano inainte de a pleca spre casa.

Tibor pledl. imediat la Murano in ciuda aspectului

sau zdrentiiros fu pe loc condus la biroul lui signor

Coppola. Un servitor

l

insoti pe Tibor prin atelier pana la

o u ~ a la care

docani

de trei ori. In timp ce amandoi

~ t e p t a u confirmarea pentru a intra servitorul l examina

cu privirea pe Tibor sau mai bine spus l privi doar cu un

ochi cad celaIalt ramase pironit pe de parca ar fi fost

independent. asta nu era tot: un ochi era capmi celaIalt

era verde. Cand Tibor tocmai intentiona sa se intoarca se

auzi din interior invitatia de a intra. Servitorul s a ~ i u des

chise u ~ a .

Biroul lui Coppola

era

asemenea laboratorului unui

alchirnist numai eli

aid

era yorba despre diverse slide

baloane fiole

nu

despre continutul acestora.

La

unica

masa libera aflata in centrul camerei ~ e d e a u Wolfgang

von Kempelen

in

fata lui Coppola un barbat gras

aproape lipsit de barbie cu un

~ 0 I 1

din piele. Pe masa

intre ei era 0 culiuta plata. Kempelen nu parea deosebit

de surprins sa i l revada pe Tibor.

- Vii la limp i se adresa acesta

~ a z a - t e .

Coppola ii mcu semn spre un scaun inalt

pe

care

Tibor il aduse langa Kempelen. Maestrul stidar nu vorbea

se parea ca nu il deranja nici statura n e o b i ~ n u i t a a lui

Tibor.

II

privea doar

in

ochi atilt de insistent

indit

Tibor



23

OBERT L{ HR

2

clipi trebui sa i ~ i indrepte propria privire in alta

direetie.

Kempelen laeu un gest

eu

mana, eerand panteeosului

venetian sa continue. Coppola intoarse easeta eu eapaeul

eatre Kempelen, Tibor 0 desehise eeremonios.

in

ea,

in

n i ~ t e

mici orbite din eatifea se aflau doisprezeee globi

oeulari -

~ a s e

pereehi - toate pupilele erau indreptate

spre Tibor. Aeesta laeu repede cruce, de friea. Kempelen

izbucni intr-un ras strident, Coppola i se alatura mai

zgomotos.

- Splendid! itlauda Kempelen

pe

sticlar intr-o italian a

i r e p r o ~ a b i l a . Nici nu

va

puteati dori 0 dovada mai buna

pentru realizarea dumneavoastra.

Coppola i ~ i puse 0 m a n u ~ a scoase din orbita de eati

fea

un

oehi de un albastru adane it puse

pe

0 bueata de

stoia in fata lui Kempelen. Aeesta il apuea eu mai putina

finete it roti in mana in

a1 a

fel ineat pupila sa priveasea

permanent printre degete.

Dupa

care

a1 eza

oehiulla loe in

eutiuta,

pe

eatifea, dar atat de stramb ea pereehea de oehi

lipsiti de viata privea groaznic de s a ~ i u . Coppola i i intinse

lui Kempelen eeilalti oehi.

Tibor intelese di era yorba despre oehi de sticla, nu

despre oehi conservati proveniti de la morti, cum erezuse

la ineeput. Ceea ee laeu eeva mai suportabila p r i v e l i ~ t e a

oferita de cele ~ a s e pereehi de oehi.

Dupa ee Kempelen ii examina suficient, it intreba pe

Tibor:

- Care sa

fie

oehii tai?

- i mei?

,I

-

i

automatului. Tu pe care i-ai alege?

Tibor arata ditre bilele de sticla albastre sa1 ii. Cop

pola aproba el, dar Kempelen seutura din cap:

Automatul de ~ a h

- Un ture eu oehi alba1 tri? imparateasa se va simti

trasa pe sfoara.

Wolfgang von Kempelen se grabea sa se intoarea la

Pressburg, asta nu putea deeM sa i i eonvina lui Tibor.

Odata

vreo gondola se va intepeni in eadavrul negustoru

lui, atunei va fi ciiutat pitieul. Kempelen nu se interesa

de motivul pentru care Tibor sehimbase atat de repede

piirerea.

La

Mestre,

i i

eumpara haine noi pomira la

drum

eu 0 e a l e a ~ e a .

in

ziua urmatoare, Tibor eazu la pat, lovit

de 0

gripa

putemiea. Kempelen i i administra medieamente it aeo

peri eu paturi, dar nu intrerupse ealatoria. in aeeasta vre

me, negoeia eu Tibor eonditiile eontractului. Kempelen

propuse 0 simbrie saptamanala' de cinei guldeni, daea

spectaeolul avea sueees in fata imparatesei. Tibor era atat

de e o p l e ~ i t de aeeste cifre, ineat niei nu mai ineerea sa se

toemeasea.

Tibor avusese ultima slujba permanenta in vara anului

1761, la manastirea poloneza Obra, unde fugise din

Prusia. Luerase ea gradinar, invatase sa serie sa citeasea,

ii multumea zilnic lui Dumnezeu, Mantuitorului mai

ales Maieii Domnului pentru oerotirea oferita

de

zidurile

manastirii. Nu se ealugarise, dar niei nu promisese aeest

lueru Maicii Domnului.

Dar Tibor nu a ramas pe veeie la manastire, ei doar

patru ani. Un grupulet de novici a nesoeotit interdictia

staretului referitoare la jocul de

~ a h

in tainele aeestui joe

al regilor a fost initiat Tibor. Unul dintre novici i-a expli

cat piticului regulile ineepand eu primul joe, Tibor a

efu tigat toate partidele. Era de neinteles, mai ales ea nu

mai juease ~ a h niciodata pana atunci. in deeurs de eateva



24

25

OBERT LC HR

saptamani,

el

deveni 0 atracpe: tot mai mulp calugan in

trau in randul juditorilor, jueau pierdeau in fata nou-des

eoperitului geniu al ~ a h u l u i . Piticul se bueura de aprecierea

£raplor, pana eand

un

perdant rau-voitor

l

atenpona pe

staret asupra aeestui joe de noroc dintre zidurile manastirii.

Afaeerea eerea

un

tap

i s p ~ i t o r

magiireata a eazut pe

Tibor. Novicii au suspnut sus tare ea piticul amagise

eu jocul.

A ~ a

ca acesta a fost nevoit s piiraseasca Obra.

I s-a platit salariul i s-a inmanat jocul de ~ a h pentru ea

novicii mintisera ea el fusese cel care it strecurase pe as-

cuns in manastire.

in

toamna anului 1765 Tibor era din nou in strada,

pentru cii era 0 toamna rece, se hotfui sa pIece in Sud.

Drumul de intoarcere in republica Venetia a durat alp trei

ani. ~ a h u l

l

eostase slujba de la manastire, acum el trebu

ia sa il hraneasea: in tavemele

i n ~ i r a t e

de-a lungul drumu

lui, a c ~ t i g a t bani jucand cu d i v e r ~ i adversari. Deseori,

juca ba pe

un

pranz, ba pe 0 cazare de 0 noapte, ba pe un

loc in

c a l e ~ c a

p o ~ t e i . Ar fi putut

c ~ t i g a

cu siguranta mai

mult in o r a ~ e dar evita localitiiple mari. Era suficient sa

c ~ t e

gura la el un intreg sat.

Mieul

~ a h i s t

era 0 senzape prin sate, dar iubit nu a fost

nieiodatii; mai ales dupa ee

ii

golea de bani pe sateni. De

d u ~ m a n i e diuta consolare in rugaciuni Iacute Madonei

i ~ i gasea timp pentru orice capela de la margine de drum.

Dar indepartata Maiea a Domnului nu era mereu alaturi

de Tibor, ~ ea aceSta a descoperit

0

consolare mult mai

concretii: rachiul. Pentru ca oricum majoritatea timpului

in care nu era pe drum

~ i o

petrecea in hanuri, ealea rachi

ului nu era una peste mana. Noaptea, la granita cu repu

blica Venepa, beat, Tibor a fost batut jefuit de satenii de

la care c ~ t i g a s e in ziua anterioara. mai mult de patruzeci

de guldeni.

utomatul

de

~ a h

in vara anului 1769, taniirul de douiizeci patru de

ani

se

reintorsese in patrie pe jos, in zdrente, ca bepvan.

OUeva luni mai tarziu, parasea aceastii patrie Intr-o c a l e ~ -

cii imbraeat decent cu punga plina de bani.

in

dupa-amiaza zilei de Sfantul Nieolae, Wolfgang

cavaler de Kempelen Tibor Seardanelli ajungeau unde

i ~ i

propusesera. Cu putin inainte ca ei sa ajunga pe malul

Dunani, pe a carei cealalta. parte se afla Pressburgul,

Kempelen ceru sa se faca 0 oprire pe 0 iniilpme. Ningea

fin fulgii se topeau imediat ce ajungeau pe sol.

Dupa ce se u ~ u r a Tibor privi o r ~ u l . in comparape eu

Venetia, Pressburg lasa impresia de plictiseala:

un o r ~

ordonat, care se intinsese dincolo de zidurile de apiirare

cu colibe de pescari l u n t r a ~ i dupa care se intindeau

ville. Singura care atragea atenpa era catedrala Sfantului

Martin, cu tumul ei verde. in stanga, se ridica dealul pe

care era cladit castelul greoi, ca

0 masa.

rastumatii, cele

patru tumuri de la eolturi iniiltandu-se spre cerul e e n u ~ i u

ca

i ~ t e

picioare de masa.

in

dreptul o r ~ u l u i Pressburg, Dunarea curgea obositii

in albia ei, desparptii in doua de 0 insula e z a t i i la mijloe.

Kempelen

se

apropie de Tibor aratii catre un ponton

care unea cele doua maluri:

- Vezi asta? Podul p l u t e ~ t e . Atunci cand vor sa treaca

vase, eele doua jumatiip ale podului

se

sepanl, iar dupa.

trecerea vaselor se reunesc.

- Un

pod

plutitor?

- Exact. 0 construcpe de exceppe, nu?

lar

aeum

intreaba-ma cine a fost arhitectul.

- Cine a fost arhiteetul?

- Wolfgang von Kempelen. cel care a construit un

pod plutitor peste cel mai mare fluviu al Europei va r e u ~ i



26

HO ERT

L{}HR

sa aseunda un pitie intr-o mobila. Kempelen ingenun

ehe langa Tibor puse

mana

pe umiirul aeestuia adauga:

Uitii-te bine la

o r a ~

pentru ea in lunile ee vor

urma

nu ai

sa vezi mult din el.

- eee?

- Foarte simplu: pentru ea pe tine nu trebuie sa te vada

niei un

o r ~ e a n

din Pressburg.

- Ce?

-

Un

geniu pitie al ~ a h u l u i l o e u i e ~ t e in easa Kempelen

la numai diteva luni eavalerul prezintii 0 m ~ i n care

joaea ~ a h . Nu erezi eumva ea unul ori altul dintre

a e e ~ t i

eetiiteni va face vreo asoeiere?

Tibor privi eatedrala. I-ar fi Iaeut plaeere sa vada Ma

dona

aflatii aeolo.

- imi pare rau

dar

aeestea sunt eonditiile.

Nu

uita

nieiodata ea eu am de pierdut mult mai mult dedit tine.

Kempelen t batu ineurajator pe spate pe Tibor. ar sa nu

iti faci griji easa mea este un o r a ~ in

o r a ~ .

Nu iti va lipsi

nimie. Kempelen se

ridicii se eurata pe genunehi

de

pamant se

urea in

e a l e a ~ e a .

Aeolo ii tinu ea un laeheu

u ~ a desehisa lui Tibor se inclina:

-

Te

rog primul tau test de aseundere.

Tibor urea in e a l e a ~ e a dupa putin timp travers au

podul plutitor

allui

Kempelen.

PRESSBURG D O ~ l U ~ S S E

Casa Kempelen se afla nu departe de Poarta Lorenz

m

exteriorul zidurilor

o r a ~ u l u i

aeolo unde Klemensgasse

dadea in Donaugasse. Avea trei nivele spre deosebire

de easele din vecinatate avea gratii nu numai la parter ci

la ferestrele de la primul etaj. Era deja intunerie de

aeeea nimeni nu I a vazut pe pitie eoborand din e a l e ~ e a

intrand in easa. Abia intrasera in holul easei

ea

von

Kempelen il ruga pe Tibor sa uree in atelierul de la

ultimul etaj. Tibor urea pe searile slab luminate luand eu

el ~ a l u l eaciula mantia cumpiirate de Kempelen. Pe

pereti atarnau portrete hiirti; la etajul intai se afla bla

zonul familiei:

un

porn deasupra unei eoroane. La ultimul

etaj Tibor desehise

u ~ a

eu doua eanaturi care da in ate

lierul eavalerului.

ineaperea in care Tibor avea sa petreaea aproape

fie-

care ora a lunilor ee vor urma masura cam opt p ~ i in

lungime ~ a s e in latime. Pe partea stanga erau trei feres

tre inalte pentru ea perdelele erau

tr se

lateral in ateli

er

patrundea eeva lumina de la felinarele din strada.

in

peretele din dreapta in eel din fata

doua u ~ i

dadeau in

alte ineaperi. in dulapurile de stejar se aflau nenumiirate

eiirti majoritatea dupa

u ~ i

din sticlii pentru a fi protejate

de praful din atelier. Pe

doua

mese pe un bane de lueru



28

HOBEHT

LOHR

utomatul de

29

erau

unelte de U i c a t u ~ a r i e orologerie: echere, rindele,

ferastraie, ciocane, burghie, diilp. cup.te, foarfeci, chei,

crivale,

r a ~ p e l e

mai ales pile c l e ~ t i de toate dimensiu

nile imaginabile; in plus, instrumente pe care Tibor nu Ie

mai viizuse in sfaqit, lupe oglinzi ce reflectau lumina

slaba a striizii. Sub mese

pe

perep. erau pastrate materi

ale: scanduri stinghii, vopsele, sarme, cabluri ~ n u r u r i

~ t i f t u r i

cuie, foi subp.ri de metal cele mai diferite tex

tile.

Unde

nu se afla nici

0

mobila, tapetul frantuzesc

era

acoperit aproape lara excepp.e cu gravuri in arama dese

ne. Cele mai multe schite erau planuri de construcp.i pe

care Tibor nu Ie intelegea, dar in semiobscuritate Tibor

recunoscu cateva desene ce i arninteau de conceptul

prezentat lui in celula inchisorii din Venetia de catre

Wolfgang von Kempelen.

Dar Tibor lua la c u n o ~ t i n t a de toate acestea doar cu

coada ochiului. Ceea ce i atrasese de la inceput atenp.a

era

obiectul din mijlocul incaperii care, acoperit cu

0

panza,

a ~ t e p t a

cu nerabdare creatorul: dupa contururile

panzei, Tibor i ~ i dadu seam a ca era automatul care juca

~ a h . Se apropie atent de automat, a ~ a

cum

te apropii de un

cadavru, rididi panza,

~

cum

ridici un giulgiu.

Ceea ce viizu il infiora. Jucatorul de sau juditoarea,

pentru cii acest om artificial nu avea sexul determinat,

care statea

pe un

scaun in spatele mesei, picior peste

picior, nu era deciit un schelet slut. Pieptul spatele erau

deschise, in loc de coaste m u ~ c h i ofereau vederii ~ i p c i

cabluri; bratul stang se te rmina putin inainte de incheie

tura miiinii, de pardi

mana

i-ar

fi

fost retezatii, din ciot

ieseau lib ere trei cabluri. Dar cea mai oribila

era

fata

jucatorului sau, mai bine zis, capul, ciici chipullipsea com

plet. Acolo unde ar

fi

ttebuit sa fie gura se afla capatul unei

tevi, in locul ochilor

se

terminau doua ~ n u r u r i ca i ~ t e

nervi optici devenip. inutili. Cutia craniana era goala.

Tibor fu atat de impresionat de aceasta monstruozitate din

lemn, ca mult timp uita sa mai faca cruce.

Deodata, se deschise u ~ a pe care Tibor 0 inchisese

dupa sine un barbat, care nu era Kempelen, intra cu 0

Jampii cu petrol. Trebuia Tibor sa se ascundii de acesta?

Deoarece capul lui

Tibor

nu trecea de suprafata mesei

pentru barbatul nu i l

vedea Cu

spatele la Tibor aces

ta aprindea toate liimpile din incapere. Era suplu, parul

blond-inch is ii cadea nepieptiinat peste ochi,

purta

oche

lari avea maini in

i i n u ~ i

cu degetele taiate. Putea

fi

de

c e e ~ i varsta cu Tibor. 0 scan dura sciirtiii sub greutatea

lui Tibor. Biirbatul se intoarse

i l

descoperi pe pitic. Se

sperie atat de tare, incat i ~ i duse mana la inima i scapa

o injuratura.

Un moment, se privira reciproc in l i n i ~ t e apoi un

zambet se ivi

pe

fata biirbatului, ziimbet care se transforma

intr-un ras zgomotos care nu mai inceta.

- Fantastic, zise omul dupa ce

se

mai aduna. Este intr-a

deviir... 0 senzatie.

Rase din nou de aceastii gluma, pana cand intra

Kempelen.

Iacut deja

u n o ~ t i n t i i ?

Tibor, el este ajutorul meu,

Jakob. Jakob, acesta este Tibor Scardanelli din Provesano.

Cam lara sa vrea,

Tibor

lua

mana

intinsa. Ajutorullui

von Kempelen ii stranse mana

cu

putere.

- Yep. petrece muIt timp fmpreumi, spuse Kempelen.

Jakob rna sprijinii la crearea jucatorului de ~ a h . EI a con

struit masa, el va construi turcul.

- Turcul?

- Da. La inceput, am vrut ca automatul nostru sa fie 0

femeie taniirii, una d r a g a l a ~ a cu pielea din porte1an

cu

o rochie din catifea,

dar

ulterior ne-am riizgandit. Kempelen

puse mana pe umiirul androidului neterminat. Nu va fi 0

d o m n i ~ o r dragutii, ci un musulman feroce. Un sarazin,



30

31

OBERT

LC >HR

spaima cruciatilor. U c i g ~ de

c r e ~ t i n i

culpabil doar fata de

sine de Allah. Vrem sa

ii

intimidam astfel putin pe ad

versarii

n o ~ t r i . in definitiv, jocul de ~ a h provine din

Orient. Atunci cine sa

t

stiipaneasca mai bine

dedit un

oriental?

Jakob

se pregatea sa ia mantia lui Tibor.

- Destul cu yorba. vrea sa vad cum

se p o t r i v e ~ t e

creierul in tigva.

- Nu acum, Jakob. Suntem dupa 0 lunga caIatorie

nu vrem sa ne inghesuim oaspetele dintr-o cutie in alta.

Du-l in camera lui.

Jakob il conduse pe Tibor intr-o mica incapere a carei

u ~ a

se afIa pe partea dreapta a unui hoI. Aceasta era dotatii

cu strictul necesar, avea pat, masii, scaun,

un

vas pentru

spaIat 0 mica fereastra cu vedere spre curtea interioara,

pe care oricum un barbat de inaItime normala putea privi

doar daca se ridica pe varful degetelor de la picioare. Aju

torul lui Kempelen aduse a ~ t e m u t pentru pat, 0 oala de

noapte

dupa

putin timp, aparu i n s u ~ i Kempelen cu

0

tava pe care era cina pentru Tibor:

n i ~ t e

paine neagra cu

~ u n c a

plus ceai fierbinte

doua

pahare. in timp ce beau

ceaiul, Kempelen descria casa lui Tibor.

- in aceastii casa traiesc sotia mea, copilul meu trei

angajati. Pe sotie ti-o voi prezenta curand, cu servitorii mei

nu te vei intaIni. in ce ii p r i v e ~ t e pe servitorii mei, nu imi

fac nici 0 grijii, dar fata in casa bucatiireasa sunt oameni

simpli, sunt femei, din pacate sexul frumos nu este recu

noscut pentru confidentialitate. Deci ele nu vor trebui sa

afIe de existenta tao Ele au primit dispozitii sa intre in

-

cuinta

mea

doar cu permisiune specialii, iar in atelier

nu

vor intra deloc, de aceea aici, sus, nu Ie vei intaIni.

Daca

vrei sa faci baie sau sa te u ~ u r e z i va trebui sa 0 faci noap

tea.

Daca

ai nevoie de ceva, adreseaza-te mai intai lui

J akob. E l l o c u i e ~ t e pe

o ~ i a

castelului, dar deseori doarme

utomatul de ~ a h

n atelier daca intarzie. Nu imi este teama de spioni, dar

tocmai oamenii simpli din Press burg - taranii, servitorii

au 0 hiba: curiozitatea. Aceasta este intrecutii numai de

superstitii. Kempelen sorbi din ceai, apoi continua: imi

pare rau ca te impovarez cu atatea exigente, dar este vor

ba

despre

un

plan ambitios nu imi

pot

permite

un

e ~ e c .

o mica neglijenta poate sa distruga totul.

Tibor confirma.

- E ~ t i multumit de camera ta? Mai

ai

nevoie de ceva?

- Un crucifix.

Kempelen zambi.

- Desigur. Dupa ce se ridica, continua: Noapte buna,

Tibor Ma bucur ca yom colabora. Sunt sigur ca va fi un

mare avantaj pentru amandoi faptul ca ne-am intalnit.

- Da. Noapte buna, signore Kempelen

La lumina zilei urmatoare, Tibor putu sa examineze

amanuntit automatul. Masa de ~ a h ori mai bine zis como

da la care statea androidul avea abia doi coti latime era

adanca inalta de un cot un sfert. La cele patru picioa

re, avea montate role.

in

partea din fata, erau trei

u ~ i :

in

stanga 0

u ~ a

in dreapta doua cu canaturi. Sub u ~ i pe

intreaga intindere a mesei, se afIa un sertar lung. Atat ser

tarnl, cat

u ~ i l e

aveau incuietori.

in

spatele mesei,

se

gaseau, de asemenea,

doua

u ~ i care se puteau incuia, in

stanga in dreapta jucatorului, ambele vizibil mai mici

decat cele din fata. Scaunul pe care statea androidul era

flXat in partea din fata la masa. Masa

era

din lemn de nuc,

iar

u ~ i l e

erau acoperite cu fumir. Tablia mesei de

~ a h

era

conceputa sa alunece putea fi coboratii doar dinsple

android. in centrul tabliei era un loc gol de forma patrata;

acolo urma sa

fie

montatii curand tablia cu patratele a

hului, care acum se afla inca pe 0 masa de lucru.



32

33

OBERT LOHR

Cand

Jakob Kempelen trasera cu grija de tiiblia

mesei deschisera toate cele cinci u ~ i t e interiorul m ~ i n i i

fu

expus privirilor lui Tibor. Partea de jos era acoperitii

complet cu pasla verde. Interiorul ca u ~ i l e frontale era

desparpt in doua compartimente cel din stanga ocupand

o treime a volumului iar cel din dreapta restuI de doua

treimi. Compartimentele erau complet despiirtite intre ele

de catre

un

perete din lemn. Compartimentul din dreapta

era gol cu exceptia a doua arcuri din alama care aratau

ca segmentele unui sextant.

Mecanismul automatului se gasea in compartimentul

stang mai mic: jos de tot era

un

valt din care la intervale

neregulate

i e ~ e a u ~ t i f t u r i .

Deasupra valtului era un piep

ten cu unsprezece bastoane din metal care dupa cum

biinuia Tibor erau lovite ori ciupite neregulat

de

~ t i f t u r i

precum coardele unui clavicord sau cembalo. Viizuse

ceva asemanator

dar la

dimensiuni mult mai mici la

cutie cantatoare: daca invarteai

0

manivela se rotea con

comitent mieul valt ~ t i f t u r i l e loveau limbUe din metal

de

lungimi diferite sunetele produse astfel se constituiau

impreuna

intr-o melodie.

Kempelen i i ceru luiJakob sa intoarca mecanismul de

ceasomic. Acesta van manivela intr-un orifieiu din stan

ga mesei

0

roti

de

cateva ori. Valtul incepu sa se roteasca

incet insa se puse in m i ~ c a r e ansamblul de rop din tate

arcuri

de

diferite marimi situat in spatele valtu1ui dea

supra pieptenului. Tibor urmiiri atent mecanismul ~ t e p -

tand sa se petreaca ceva dar cu exceptia

i ~ c i i r i i

continue

a roplor

nu

se petrecu nimic.

- Ce face acest mecanism de ceasornie? intreba Tibor

dupa ce din politete urmiirise totul indelung.

- Zgomote raspunse asistentul inainte de a putea sa

intervina Kempelen.

.,

Automatul de

Jakob are dreptate confirma Kempelen. Acest meca

nism se afia aiei

doar

ca sa arate a ceasornicarie complicata

pentru a

fi

auzit ca atare. Deoarece tu vei face toatii

treaba m ~ i n i i r i a este doar de ornament. Un accesoriu.

- 0 ~ m e c h e r i e completiiJakob.

Tibor

fu

surprins

de

impertinenta ajutorului dar Kem

pelen

il

incuraja din

nou pe

acesta:

Sau ~ m e c h e r i e da daca vrei ~ a .

Tibor privi din

nou

m ~ i n a . Era el mic

dar

nu chiar

atat incat sa aiba loc undeva in masa pentru

~ a h

ca sa

nu

mai vorbim despre faptul

ca

ar

fi

trebuit sa se m i ~ t e .

CompartimentuI din dreapta mai mare poate ca s-ar

fi

potrivit dadi nu ar fi fost in el cele doua arcuri din alama.

Kempelen preintampina intrebarea lui Tibor:

- acum incepe magia.

Jakob trase deoparte peretele despiirtitor al celor doua

compartimente - nu

era un

perete ci doua jumatap -

astfel compartimentele comunicau brusc intre ele.

Dar nu

era de ajuns.Jakob inlatura clapa din lemn imbriicatii in

pasIa care aeoperea fundul compartimentului din dreap

tao

Ultima ~ m e e h e r i e era sertarul de sub eele trei u ~ i pen

tru ea el

era

doar

pe

jumatate atat de adane ea masa

~

cli

dupa

indepiirtarea dublei podele

se

c ~ t i g a u inca apro

ximativ zece toli.

Jakob

Ii

aduse lui Tibor

un

taburet pe eand eei doi

il sprijineau el urea in m ~ i n a se ~ e z in stanga in spa

tele m ~ i n i i r i e i de eeasornie intinse picioarele in spapul

liber ramas in spatele jumiitiipi de sertar. Spapul il euprin

dea. Tibor nu atingea nimic nici maear

m ~ i n a r i a - c e a s o r

nie de langii umarullui drept. Parea Wolfgang von Kem

pelen eoneepuse automatul pe masura lui. Mandria de pe

chipul inventatorului nu putea

fi

trecutii eu vederea.

Dar

cum s joe acum

~ a h ?

intreba Tibor. Nici nu rna

pot

i ~ e a .



35

34

IlOBEHT

HR

in stanga lui Tibor, acolo unde stiitea androidul, in

perete era 0 scandura. Kempelen actiona un zavor, scan

dura ciizu in poala lui Tibor. Prin deschiziitura creatii, Tibor

putea privi in interiorul omului din lemn. Kempelen rase

o vergea din alama aflatii in abdomenul androidului, 0 puse

pe placa din poala lui Tibor de acolo

0

m i ~ c a

de

c ~ i t e v a

ori. in a c e l ~ i timp se m i ~ e a bratuJ stang al tureului.

Aeesta este un pantograf, explica el. Orice

m i ~ c a r e

Iaeuta eu el de ditre tine aici,jos, este transmisa amplificatii

turcului. EI nu po ate acum dedi t sa m i ~ t e bratul, dar in

cur and

va fi

dotat cu 0 mana, atunci va putea apuca

piesele de ~ a h .

eu cum pot sa vad tabla de ~ a h ?

Kempelen trase aer in piept.

Aceasta problema va trebui rezolvata. m mai multe

idei in privinta asta.

eu cum pot. . piesele...?

Mai avem timp inca patru luni, Tibor. Pana atunci

vom putea sa raspundem tuturor intrebarilor tale. Kempe

len ~ i J a k o b ridicara tablia mesei pe care 0 demontasera.

Acum, te lasam mai inW in intuneric.

Amandoi montara tablia

pe

masa.Jakob inchise toate

u ~ i l e Pentru un moment, Tibor avu senzatia ca se afla pe

fundul unei fantani patrate, deoarece prin deschizatura

din mijlocul tabliei mesei mai intra lumina - dar Kempelen

puse pe urma tabla de

~ a h

in deschizatura se

IaCU

intu

nerie beznii. Zgomotele de afarii se auzeau infundat. Tibor

auzea inainte de toate propria respiratie.

Iar aeum jucam baba-oarba, i auzi el peJakob, apoi

masa se

m i ~ d i

Jakob

0 rasuei pe role in jurul propriei axe.

CIatinatul

i

arninti izbitor lui Tibor de eele doua zile

petrecute pe Elba, intr-un butoi din lemn, lara perspectiva

de a fi salvat. Stranse pumnii. Inima i batea sa ii sparga

utomatul de ~ a h

pieptul simtea di la fieeare bataie eapul i se umfla i se

dezumfla. Auzea in urechi sangele eireuland eu zgomotul

lacut de un rau. Peretele de lernn din stanga lui meea

nismul de eeas din dreapta piirura ea se m i ~ e a bruse, de

parea ar fi vrut sa

it

zdrobeasca intre ele; de parea dintii

aseutiti ai rotilor dintate ar

fi

vrut sa

il

f ~ i e .

Simtea eii

i

lipsea aerul ea duhnea a lemn ulei. Tibor vru sa roage

politicos ea tiiblia mesei sa fie ridicatii, dar eand desehise

gura tipa; tipa dupa ajutor, mai intai in limba germana,

apoi in italiana. Viizuse seandurile din care era Iaeutii

tabla de ~ a h

~ t i a

ca erau atat de groase, ineat ar

fi

fost

irnposibil sa se elibereze singur. Daea nu

i l

ajuta nimeni

din

exterior, ar

fi

fost ca ingropat de viu, s-ar

fi

lovit de

pereti pana cand s-ar

fi

sufoeat, ar

fi

murit de sete ori

~ i - a r

fi

pierdut

u n o ~ t i n t a .

Cand Jakob Kempelen diidura jos tablia mesei it

trasera afara pe Tibor, aeesta era leoarea de transpiratie

palid ca fata neterminatii a androidului. Kempelen ii adu

se un pahar eu apa, ~ i J a k o b un prosop. In timp ee

~ e d e a

pe seaun se

~ t e r g e a

de sudoare, pitieul se simtea mai

mic, iar Kempelen ajutorullui il priveau.

- Mi-ai aseuns eeva? intreba in

s f a r ~ i t

Wolfgang von

Kempelen dupa ee Tibor goli paharul.

- Nu. Din cauza intunerieului.

- 0 sa ai

0

lumanare.

- Ma voi o b i ~ n u i promit.

Kempelen diidu din cap, dar nu

i ~ i

lua privirea de la

Tibor.Jakob ineepu sa mustaceasea din nou.

- Un

s p i r i d u ~

care se teme de intunerie. Sa vezi minu

ne

in

galeriile voastre subpamantene nu este intunerie

bezna?

Cu asta ziua de lucru a lui Tibor lua

s f a r ~ i t

el se

retrase in camera lui. Kempelen

i

dadu

0

mica trusa de

~ a h toate eiirtile des pre ~ a h pe care Ie poseda - otul



36

..

}\O EftT

Hft

regilor sau fahul de Selenius,

Trucurile jocului de

fah de

Rabbi Ibn Ezra,

Essai

sur e jeu des echecs de Stamma

0

copie a Secretelor fahului bineinteles eelebra Arta

de

a

deve-

ni

maestru

at jocului de fah de Philidor, in cele din urma

proaspata adusa de la Venetia

f

giuoco

incomparabile

degli

scacchi

-

Ii

ceru sa

Ie

studieze in urmatoarele saptiimani,

pentru

a - ~ i

perfectiona joeul. Tibor auzise

de

aceste carti,

dar

nu

viizuse nici macar una dintre ele. iatii ea acum Ie

avea la indemana pe toate

~ a s e

Puse eartea evreului sub

toate desehise volumullui Stamma,

dar

spre dezamagirea

lui

nu

era 0 tradueere germana, ci era 0 editie frantuzeasdi.

Ineerca sa ii patrunda intelesul in limba materna, dar era

in eurand i ~ i pierdu complet puterea de concen

trare cand imagina cum discutau Kempelen asistentul

lui malitios despre faptul dadi el, Tibor,

ar fi

omul potrivit

pentru premiera eu

m ~ i n

care juca in fata Majestat

ii

Sale imparateasa. In privinta faptului ea

el i n s u ~ i se

indoia

de r e u ~ i t a planului,

nu

se modificase nimic, dar nu agrea

dt

alt

s-ar putea sa aiba indoieli eu privire la el.

Dupa-amiaza, Tibor a fost invitat la etajul intai pentru

a face e u n o ~ t i n t a cu sotia lui Kempelen, Anna Maria, eu

fiica lor, Maria Terez. Anna Maria von Kempelen era

supla, bruneta placuta, t o t u ~ i

0

expresie de suspiciune

continua ii uratea oarecum triisaturile fetei. Tot timpul

aeeasta a tinut eopilul in brate, ehiar daea el dormea,

Tibor a ramas eu impresia ca a lacut-o doar pentru a

nu fi

obligata sa dea mana cu el. Kempelen ceruse cafea pra

jituri,

~

ea Tibor statea aeolo, manca turta dulce bea

cafea cu f r i ~ c a din pOI1elanuri fine, in timp ce Kempelen

nu liisa sa se

a ~ t e a r n a 0

clipa de tacere penibila; el vorbea

permanent, diuta sa trezeasca interesul sotiei pentru Tibor

invers, vorbi putin despre aventura lui Tibor despre

perioada in care Anna Maria fusese dama de conversati

e

a eontesei Erdody, dar conversatia lui joviala nu dadu

utomatul de

7

roade. Anna Maria expedia monosilabic informatiile ofe

rite de sotul ei. Atunci cand Tibor euteza 0 m i ~ c a r e

curajoasa laudand prajiturile, ea explica scurt rara sa se

uite la el ca acestea nu fusesera Iacute de ea,

ci

de

bucatareasa. Dar cel mai neplacut a fost cand Kempelen a

pariisit ineaperea pentru a aduce noi prajituri. Tacusera

amandoi peste eateva minute, Tibor admirand un portret

al imparatesei, ascultfuld respiratia copilului care dormea

batiiile unei pendule sperand ca in

s f a r ~ i t

Kempelen

se

va intoaree de la buditarie. Kempelen incheie seara de

eafea cu cuvintele: Mai avem de lucru , Tibor spera cii

nu va trebui sa 0 mai revada pe Anna Maria niciodata ~ i ,

daca

ar fi

fost

dupa

el, cu certitudine ca nu

ar

mai

fi

reva

zut-o. Nu

~ t i a

daca

ea

il gasea insuportabil pe el ori rolul

pe care il juca in escrocheria cu m ~ i n de ~ a h Probabil,

cate ceva din ambele variante.

In zilele ramase

pana

la Craciun, cei trei barbati

ineercara sa giiseasea 0 modalitate prin care Tibor sa poa

ta vedea tabla de

a h .

Incercara cu 0 tabla semitransparen

ta eu un periseop in eorpul turcului,

dar

ambele solutii

se dovedira nesatisIaditoare. Atelierul

nu

putea

fi

incalzit

suficient, ~ ca lucrau cu mantouri m a n u ~ i In pauze,

Tibor se ~ e z a la una dintre ferestre privea pe Donaugasse

cum locuitorii o r a ~ u l u i alergau prin zap ada, tiiranii pes

carii se indreptau catre piata, treceau nobili calari in

c a l e ~ t i ,

carbunari eu sanii pline de earbuni lemn de ars,

m e s e r i a ~ i slugi; tot felul de oameni, pe care Tibor nu ii

va intalni niciodata. Putea sa

ii

priveasca,

dar

c e ~ t i a

nu

j

vedeau, el se simtea bine din aceasta cauza.

Wolfgang von Kempelen era deseori plecat de acasa.

D e ~ i impiiriiteasa

it

scutise de indeplinirea sarcinilor de ser

viciu, avea o t u ~ i numeroase treburi care ii solicitau prezen

ta.

De mai muIte ori pe saptiimana, trebuia sa

fie

prezent

...



38

ROBERT L HR

in camera regala ungara. In acest timp, Tibor ar fi preferat

sa se poatii retrage in odaia lui, sa citeasca din dirple pe

care i

Ie

diiduse Kempelen pentru a reface partidele de

maestru descrise, dar munca la m3.'jina avea prioritate, 3.'ja

ca trebuia sa lucreze cuJakob, a cami companie 0 giisea la

fel

de insuportabila ca pe cea a Annei Maria.

Cand

exersau manipularea pantografului, deseori

Jakob canta unul dintre cantecelele lui gret

oase

.

Papa duct

minunat

pe

iume, traiefte

din

hanii

primi!i

pe

indulgen!e.

Eta eel

mai

hun vin,

da-aia

af vrea

eu

papa

sa

flu.

Dar nu,

el

este

un

biet om, ea nu-l sarutd fota drdga/afa.

Doarme

singur, fi eu nu

af

vrea totUfi papa sa flu.

Sultanul

duce tot intr-un eh£j, sta intr-o casa mare

Plind de minunate

fete,

f vrea sa flu sultan

Dar nu, el este un hiet om traiefle dupa

Goran,

Nu hea un strop

e

vin,

i nu

af vrea

tOlUfi sa flu sultan.

Nu

mi-af

dori

sa

flu

amandoi

deodatd,

Dar

f

vrea

sa flu ha papa,

ha

sultan.

Gdnd ma sarutd fetele-s sultan,

Giind

fra!i

imi toarna in pahar

sunt papa.

~ t i i ceva, zise Jakob, este t o t u ~ i ciudat ca nici intr-o

sutii de ani tu nu vei deveni mare maestru al ~ a h u l u i .

- De ce nu? intreba suspicios Tibor.

- Uitii-te la tine, continua J akob izbucni in ras. Mare

maestru de ~ a h ? Este 0 imposibilitate fizica

In timp ceJakob didea, Tibor se infurie amt de tare, ca

dirija bratul turcului in fata lui Jakob, care tocmai se aple

ca asupra acestuia. Ochelarii ii sarira in m3.'jina deschisa,

Automatul de

:39

i el duse mana la nas.

Cand

0 lua, pe ea era sange. Nein

crezator,Jakob

i ~ i

~ t e r s e sangele de pe nari

it

privi.

i

vazut? il intreba revoltat pe Tibor.

Tibor era pregatit sa infrunte atacul asistentului. Era el

mic de statura, dar era putemic

0

scosese ella capat

cu alp adversari.

Dar Jakob nu se m i ~ c din loco

- M-a lovit Se adresa androidului ppa la el: Eu ip

sunt creatorul, nerecunoscatorule Ce ai de ip ataci parintele?

Daca se mai intiimpla 0 datii, ajungi lemn de

foC

Apoi izbucni in o b i ~ n u i t u l l u i ras.

Aceasta era ultima reactie la care s-ar fi 3.'jteptat Tibor.

Jakob

Ii

mai dadu un bobamac in cap turcului

~ i i ~ i

~ t e r s e

sangele de pe fata. Apoi se puse pe lucru, ca cum nimic

nu s-ar fi intamplat. Tibor era uluit.

Pe tablia din poala lui Tibor fu desenata in acee3.'ji zi

a tabla de ~ a h pe care Tibor putea sa redea partida de pe

tiiblia principala aflatii deasupra. Lui Wolfgang von Kem

pelen ii veni ideea

ca

acee3.'ji tabla de ~ a h sa fie folosita

drept dublura a celeilalte: regIa in a ~ a

fel

pantograful,

mcat atunci cand Tibor

ii

tinea capatul deasupra unui pa

tratel de pe tabla, mana turcului ~ a h i s t sa se afle deasupra

patratelului corespunzator pe tabla de deasupra. Deoarece

mtre timp pantograful dispunea de un maner pentru

degete, Tibor putea sa apuce sa mute piesele de ~ a h de

pe tabla de deasupra. Singurul dezavantaj al acestei solutii

era di trebuia sa urmareasca tabla din fata lui ~ e z t late

ral: fata de androidul de deasupra, piesele de ~ a h se ga

seau in stanga in dreapta lui. Momentan, Tibor nu era in

stare sa gandeasdi riisucit la nouazeci de grade. cu toa

te di in continuare c ~ t i g fiecare partida, se o b i ~ n u i a cu

greu avea dureri de cap.



40

ROBERT LC)HR

Automatul de ~ a h

41

,,'

Ninsorile din ultimele zile IaCUra loc unui ger umed

1;.:

langa asta, ar trebui sa

m u l t u m e ~ t i

evreilor pentru faptul

"

ara vant, iar pe decembrie automatul

fu i a r ~ i

acoperit

cu 0 panza.

-

Am

Iacut destul, ne yom pennite noua automatu

lui

0 pauza de 0 saptaffiana.

Jakob

lua la revedere de la Tibor, in timp ce Kem

pel en

se

afla in biroullui .

- Ip urez sarbatori fericite! Te vei plictisi de moarte.

Sper ca macar carple ip vor pne 0 t o v a r ~ i e placuta.

Vei sarbatori Cradunul in familie?

- Nu. Parinpi mei sunt

fie

la Praga,

fie

sunt morp sau

amandoua. Pentru mine nu este 0 sarbatoare.

- De ce nu?

- Din cauza religiei mele.

Tibor

se

incrunta:

- E ~ t i cumva Iuteran?

Jakob ridica bratele in semn de aparare.

Fereasca Dumnezeu, nul Sunt evreu.

Asistentul gusta surprinderea care l lasase pe Tibor

lara glas il batu pe acesta pe umar.

- Ne vedem la anul. T e ~ fi invitat cu placere la un

Yin

fiert, dar amandoi

~ t i m

ca tu nu

ai

voie sa

p a r a s e ~ t i

aceasta sala sfanta.

Dupa ceJakob pleca, Tibor l intreba pe Kempelen:

- El este evreu?

Da.

- Dar este blond.

- N u top evreii sunt brunep, c o c o ~ a p cu nas coroiat.

De ce nu mi-ap spus asta?

- Ce ar fi schimbat daca p ~ fi spus? Inainte ca Tibor

sa fi gasit un riispuns, Kempelen continua: Nu rna interesea

za

religia lui. Daca ar

fi

fost musulman, brahman sau daca

ar fi crezut in Marele Manitu nu ar fi schimbat cu nimic

faptul ca el este un excelent sculptor n lemn tamplar. Pe

ca pop trii din ~ a h Fara ei, astazi inca am mai juca cu

zarul sau poate ca nu am juca deloc.

Jakob il surprinsese pe Tibor nu numai prin faptul ca

era evreu, dar

cu un cadou

pe

care Kempelen

i I

trans

misese in miezuI Sfintei Nopp. Era piesa de

~ a h

sculptata de

Jakob

pentru Tibor: un cal alb, care avea in

un pitic cu trasaturi asemanatoare celor ale lui Tibor.

Piesa nu era finisata, dar cu certitudine caJakob lucrase

la ea

0

ora ori doua. Tibor privi atent calul cruaretul,

dar nu putu sa descopere la ei

nid

ceva zeflemitor nici

ceva specific evreiesc.

Cadoul primit din partea lui Kempelen era incompa

rabil mai valoros: era tabla de ~ a h pentru voiaj, pe care ei

jucasera la Venepa prima lor partida - inclusiv regina

r o ~ i e pe care Kempelen

i o

repnuse la inceput.

Kempelen il invita pe Tibor sa petreadi. sarbatoarea cu

ei, dar Tibor refuza multumind. Nu voia sa mai tulbure

atmosfera familiala dintre Kempelen Anna Maria. in

ziua de Ajun, Kempelen familia parasira casa, pentru a

participa

la

liturghia din noaptea Craciunului de la cate

drala Sfautului Martin. Lui Tibor i-ar fi facut placere sa i

insoteasca acolo. De mai mult de

0

luna, nu mai intrase in

nici 0 biserica, nu

se

mai spovedise nu mai primise sfan

tul sacrament. Tibor ramase singur in casa

se

ruga in

fata crucifixului sau simplu paua cand, la miezul noppi,

incepura sa bata clopotele bisericilor.

Ceea ce prezisese evreul se petrecu: Tibor se plictisea

tanjea dupa orice

fel

de societate - chiar prezenta lui

Jakob i-ar fi fost mai placuta decat singuratatea. Citi

pupn nu juca ~ a h mai deloc, pentru ca nu voia sa

se

mai gandeasca cel pupn cateva zile la jocul de ~ a h aflat

43

H )BERT

HR

:f:\;

Automatul

de

~ a h



2

stnimb In fata lui. In loc de asta, dormi mai mult

dedit

ar

fi

avut nevoie.

La trei zHe dupa sarbatoarea Craciunului, trezi din

somnul de dupa-amiaza ppatul unui copil. Tibor se ridica

in capul oaselor ~ t e p t a pana cand ppatul rasuna din

nou. Nu era tocmai

un

ppat, era mai mult un

fel

de sunet

animalic, care nu varia niei ca putere nici

ca

inalpme.

Ca cum cineva chinuia un copH care urla automat, dar

care nu simtea 0 durere autentica. Nu putea fi decat Terez.

Tibor sari in picioare, i ~ i din camera lui se lua dupa

urlet; acesta provenea in mod clar din biroullui Kempelen.

Tibor traversa atelierul impinse u ~ a intredeschisa, lara

sa mai bata in ea.

Biroul lui Kempelen era evident mai mie dedit alelie

rul, cu dulapuri in stanga in dreapta

0

masa in mijloc,

~ a

ca

lumina zilei cooea in spatele celui care ar fi scris la

masa. Langa

u ~ a

era

0

harta a Europei un tablou al

Mariei Theresia la incoronare. De perete era sprijinita 0

sabie intr-o teaca ornamentala. Pe masa era un bust din

ghips vopsit, 0 jumatate de cap uman, de parca 0 lovitura

precisa de spada il secponase,

a ~ a

di interiorul era vizibi1:

cutia craniana, creierul, dinpi, locul nasului faringelui,

doua gauri mari care se uneau intr-o deschidere ingusta,

ce cob ora prin gat. Limba nu era lunga plata,

ci

era

bucata informa carnoasa. Dar orical de oribil era acest

model, nu el scosese urletele. Ci era un mic obiect, pe care

Wolfgang von Kempelen il tinea in mana: doua carapace

suprapuse, ca

0

nuca semideschisa, alimentata de

n i ~ t

foale pe care

Ie

m i ~ c a Kempelen. Undeva in interiorul lor

trebuia sa

fie

limba, peste care aerul impins scotea acel

sunet patrunzator. Kempelen parea amuzat de uimirea

Tibor.

- Buna dimineata, spuse el vazand fata somnoroasa a

lui Tibor.

- Ce este asta? intreba Tibor.

- ~ i n a mea vorbitoare. Sau cel putin inceputul ei

a-ul. Nu am vrut sa neglijez complet. Ti-am relatat despre

ea

la Venepa, ip a r n i n t e ~ t i ? Ceea ce auzi este doar un

sunet. Kempelen produse din nou urletul continua: Dar

intr-o

zi

voi produce numeroase sunete, silabe,

Ie

voi

organiza ca sunetele dintr-o orgii, pe care, daca

Ie

vei pro

duce intr-o anumita ordine, vor vorbi cu tine. 0 m ~ i n a

vorbitoare.

- Dar pentru ce?

- Da, pentru ce? Este spiritul ingust pe care

it

imparp

cu mulp dintre contemporanii tal. m a ~ i n a vorbitoare,

dragul meu, este

pe

departe mult mai folositoare dedit 0

m ~ i n a

care

joadi ~ a h .

G a n d e ~ t e - t e

ca mutii vor putea

brusc sa vorbeasca Cei care nu pot vorbi primesc 0 voce

Ce c ~ t i g ar fi acesta

Kempelen mcu un semn de parca ar

fi

realizat ca Tibor

nu ii

i m p ~

opinia.

- Ce mai faci?

Ai

destul de citit? S e r v e ~ t e - l e biblioteca

mea este mare. Iar tu

~ t i

in vacanfii.

A ~ a

cii

c i t e ~ t e l i n i ~ t i t

o carte care nu are nici

0

tangenfii cu

~ a h u l .

- Nu mai pot sa citesc. Deja literele imi joaca in fata

ochilor.

Aha Cu ce t e ~ putea ajuta?

- vrea sa ies.

-Ah

~ a

Kempelen se intoarse spre fereastra se uita in curtea

interioara a cladirii, de parcii acolo s-ar fi aflat motivul

pentru care Tibor voia sa pariiseasca locuinta. Era incepu

tul dupa-amiezii. In aer plutea ceafii umeda in curand

se va liisa inserarea. Kempelen batea darabana cu degete

Ie pe suprafata mesei. Apoi lua cheie din sertarul aflat in

dreapta lui,

0

baga in buzunarul hainei se ridica.

44

ROR RT

HR

Automatul de

45



1

,

Sa mergem. Imbraca-te calduros; ieri, am vazut pe

«

Cand Tibor citi numele

Kempelen

inso\itorul lui se

Dunare un bloc de gheata plutind cu doua rate infrigurate

ca pasagere.

Se dusera in curtea interioara i e ~ i r a pe strada. Kem

pelen ii puse lui Tibor 0 gluga, care ii ascundea fata aproa

pe complet,

il

ruga sa ia de mana.

-

Va

ganditi di voi fugi? intreba dezamagit Tibor.

Kempelen rase:

- Nu. V reau doar sa para ca rna plimb cu un copil.

Doar ti-am mai spus: nici un localnic nu trebuie sa vada

ca Wolfgang von Kempelen g a z d u i e ~ t e un pitic.

Mana in mana, cotira la dreapta, in Donaugasse. Grija

manifestata de Kempelen nu se dovedi intemeiatii: pe 0

vreme atat de friguroasa doar putini oameni se aventurau

afara, iar c e ~ t i a erau prea preocupati sa ajunga in caminul

lor eaIduros, pentru a mai

fi

interesati de cele doua fiipturi

eu inaltimi atat de diferite. In dreapta, Tibor vedea printre

case Dunarea curgand

l e n e ~ a

cand

se

intoarse vazu

zidul o r ~ u l u i varfurile ascutite ale bisericilor marele

palat din spatele lor. Vantul era atiit de anemic, ca

nenumiiratele dare de fum se inaltau vertical catre cerul

c e n u ~ i u

caraitul ciorilor care planau printre ele dand

rar din aripi se auzea dar

Ajunsera la capatul drumului lor: marele cimitir

Andreas, unde intr-o zi ca aceasta mor\ii pareau ca sunt

doar intre ei. Kempelen observa ca erau singuri dadu

drumul mainii lui Tibor. Pe acesta dezamagi intr-un fel

faptul ea prima probabil unica sa i e ~ i r e se terrnina toc

mai la cimitirul

o r ~ u l u i .

Ar fi preferat 0 piatii ori 0 festivi

tate,

0

promenada prin centrul

o r ~ u l u i .

Trase lacom in

piept aerul reee, privi tufele pomii desfrunziti de iarna,

citi inscriptiile de pe morminte. Cimitirul era complet

acoperit de zapada care scartaia sub cizmele lui. Cei doi

nu vorbeau.

opri. Kempelen il condusese pe Tibor la mormantul fami

liei sale, un mic mausoleu in stil de templu, inconjurat de

iedera, ale carei frunze strapungeau zapada ici colo. Pe

fronton, se afla un Inger cu bratele desfiicute, din marmura

innegritii de apa timp. Cele doua ferestre lara geamuri

aveau gratii, ca u ~ a . Kempelen scoase cheia din buzuna

rul hainei deschise u ~ a . Fara sa rosteasca

0

yorba, illiisa

pe Tibor sa intre primul.

In monument era loc putin zgomotele riisunau la

fel

ea in ~ i n pentru a h . Tibor citi in semiintuneric nume

Ie datele

n a ~ t e r i i

mor\ii scrise cu litere aurii in piatra.

Kempelen scosese tricomuL Aduna frunzele uscate de

pe podea, aduse aici de vant. Tibor citi numele Andreas

Johann

Christoph

von Kempelen.

- Tatal dumneavoastra?

- Nu. Tatiil meu este Engelbert, acolo. Andreas a fost

fratele meu cel mai mare. A murit cand eu aveam optspre

zece ani. Tocmai trebuia sa devina profesorul personal al

tanarului imparat, cand

I-a

dipus tuberculoza.

Kempelen fiicu un pas la dreapta, unde literele aurii

erau mai stralucitoare: Franzciska von

Kempelen ntiscutd

Piani decedata in 1757.

Franzciska. Prima mea sotie. A murit la nici doua

luni dupa ciisatoria noastra, imagineaza-ti. Variola.

- Imi pare rau.

Lui Tibor ii parea cu atat mai rau, cu cat aeum

inchipuia cat de fermecatoare trebuie sa fost Franzciska in

comparatie cu actuala doamna von Kempelen.

- De multe ori trebuie sa te fi sim\it mahnit ca ai atat

de putini prieteni ca familia ta te-a respins, spuse Kem

pelen. Dar cine nu are oameni dragi nici nu ii poate pier

de. Sa nu ui\i asta

46

ROBERT

LORR

utomatul de

47



Kempelen ingenunche ca cum ar fi vrut sa se roage,

pentru ca ultimele trei nume erau scrise aproape de sol:

julianna

Marie Anna Andreas Christian von

Kempelen. La

top trei anul

n ~ t e r i i

era anul morpi: 1763 1764 1766.

Kempelen

~ t e r s e

cu mana goala praful de pe litere.

- Micul Andreas. Botezat dupa unchiullui mort. Poate

di

a fost

de

rau-augur. S-a nascut in Ajun, abia a respirat

trei zile a murit imediat dupa sarbatori. Azi se implinesc

dnd

ani de atunci.

Tibor vru sa spuna ceva intelept consolator, dar nu

i trecu nimic prin minte. Kempelen tacea; acum privirea

nu

mai fixa literele, d un punct situat mult in spatele lor.

Frunzele uscate din mana lui se sf'aramarii cu zgomot.

- ~ t i u spuse acesta dupa un timp. Tibor il privi

Kempelen adauga:Am 0 idee despre cum

se

pot vedea din

interiorul automatului piesele de ~ a h . Se ridica in picioare,

arunca pe frunzele,

i ~ i ~ e z

tricomul din nou pe cap

scutura zapada de pe pantofi. Mergem acasa. Sopa a cum

parat cacao. Ne va prepara

0

ciocolata fierbinte.

Imediat ce Anul Nou trecu Jakob se intoarse,

Kempelen

Ie

explica ideea lui: nu era nevoie sa vezi tabla

de

~ a h .

Era suficient sa ~ t i i care piesa era mutata. De aceea

voia ca in fiecare piesa sa introduca un magnet putemic

sa monteze sub tabla ceva care fie era atras de magnet, fie

didea cand piesa era mutata.

- Nu f o l o s e ~ t e la nirnic, zise Jakob.

in

acest

fel

Tibor

vede doar care piesa este mutata. Dar nu vede unde este

mutata acea piesa.

- Ia g a n d e ~ t e - t e cap-sec Magnetul i ~ i va exercita

atracpa sub un alt patrate). Tibor va trebui doar sa

fie

atent

la tabla de ~ a h .

.

Pauza Ie Iacuse bine celor trei. Se pusesera pe treaba

cu mai multa energie dedit in anul ce trecuse i n s u ~ i

Kempelen se molipsise de glumele lui Jakob.

in

definitiv, cand yom aparea in fata imparatesei

yom cruca doar pe unnele acelui ~ a r l a t a n francez. Pentru

ca

~ i n

noastra funcponeaza ea numai pe baza mag

neplor

a s c u n ~ i .

Fixara ~ a i z e d patm de cuie din alama sub tabla de

~ Pe fiecare cui era

0

placutii de fier gaurita in mijloc.

CAnd un magnet era ~ e z a t pe

un

patdltel al tablei de ~ a h

atragea placuta de metal; cand magnetul era ridicat, pHi

cuta recadea pe gamaiia cuiului.

Kempelen i ~ i trimise argatul, Branislav, la Viena, ca sa

cumpere magnep de

a c e l ~ i

fei. Dupa trei zile, Branislav

aduse 0 cutie cu magneti invelip in paie, pentru

a-i

feri de

,ocurile din timpul transportului, pentru Tibor ~ i J a k o b

a fost in a c e l ~ i timp truda motiv de glum a sa desprinda

unul de altul magnepi bine lipip. Solupa cu magnetii

functiona i r e p r o ~ a b i l chiar cand Tibor nu observa ime

diat ce placutii urcase ori coborase, el putea sa reconstruiasdi.

jocul cu ajutorul tablei de ~ a h de pe genunchii lui. Con

fonn sistemului lui Philippe Stamma, atat

pe

tabla de

~ a h

a androidului, cat pe cea a lui Tibor campurile orizon

tale au fost notate cu litere de la a la h iar campurile ver

ticale au fost notate cu cifre de la 1 la

8.

Cu aceasta, problemele importante fusesera d e p ~ i t e .

Acum, cand prin interiorul androidului nu mai treceau

vergele cabluri,Jakob putea sa aplice carnea pe coastele

acestuia sa monteze un chip capului.

I ~ i

incepu munca

montand cei doi ochi caprui din sticla, pe care Kempelen

ii achiziponase la Venepa, de la signore Coppola, pe care

Tibor

ii

putea manevra

Cll

un cablu. Efectul era uluitor.

Cand Tibor

i ~ c a

ochii, androidul parea

0

fiinta vie; ca

cum el ar fi urmarit cu privirea ce se petrecea in fata lui.

iii,

t

8

ROBERT

LOHR

Automatul de

~ a h

49



Tibor putea i ~ c a capul inainte apoi la loc, datorita

unei subtilitaji a lui Kempelen.

A doua sarcina a lui Jakob a fost confecjionarea a

~ a i s p r e z e c e piese de ~ a h r o ~ i i a ~ a i s p r e z e c e piese albe,

in

interiorul carora se afla 0 bara magnetica. Asistentul Ie

arata mai multe proiecte, dar, spre dezamagirea lui Tibor,

Kempelen se decise pentru

0

varianta grosolana, care

ofere a magnejilor spajiu suficient.

- Noi

nu

vrem sa redescoperim jocul de ~ a h spusese

elluiJakob ci pe jucator.

Deci Jakob

se

apuca de treaba ceva cam mahnit

strunji cele treizeci doua de figurine.

Intre timp, Tibor, condus de Kempelen, invata cum sa

controleze automatul: apucarea, deplasarea liisarea pe

tabla a pieselor de ~ a h cu ajutorul pantografului, r e c u n o ~ -

terea

m i ~ c i i r i l o r

adversarului

m i ~ c a r e a

ochilor potrivit

situajiei. Treaba solicita concentrare maxima abilitate in

m i ~ c a r e a

degetelor Tibor

nu

indriiznea sa i ~ i imagineze

cum

va fi

cand va juca astfel

0

partida, mai ales cu

un

adver

sar de seama lui.

D e ~ i

la teste erau deschise toate cele cinci

u ~ i ale automatului luna ianuarie ramase una friguroasa,

de fiecare data Tibor

e ~ e a

din

m ~ i n i i r i e

lac de sudoare.

La s f a r ~ i t u l l u n i i u ~ i l e comodei fura inchise. De acum

Tibor trebuia sa se descurce la lumina unei lumaniiri.

Lumina era destula, dar fumul se riispandea rapid in micul

spatiu, Tibor incepea sa

t u ~ e a s c a .

Lipsea un gen de

hom. Rezolvara aceasta problema pe cale neconvenji

onala: pentru ca oricum exista

0

deschizatura intre masa

corpul androidului,Jakob

me 0

gaura in craniul acestu

ia, care funcjiona ca scurgere pentru fum. Fesul pe care

urmau sa

11

aplice pe capul turcului

nu

numai ca

va

aco

peri gaura, ci in plus va filtra fumullumaniirii va face

de neobservat.

In

timpul unui test - Anna Maria era plecata peste

zi

la

familia cumnatului ei, fratele lui Kempelen, Nepomuk

-

cei trei barbaji se trezira cu 0 n e ~ t e p t a t a vizita: inainte ca

Branislav sa

0

poata impiedica,

0

femeie deschise u ~ a

atelierului.

- Deci aici

te

ascunzi, spuse

ea

cu accent maghiar.

Ayea parul negru, care ii cadea in bucle pe umeri,

sub mantia din blana purta

0

rochie bordo tivita cu bro

cart

atat de stransa pe ea, incat conturul sanilor se

evidenjia ca doua curbe. A ~ a cum,

in

fantezia lui, Tibor

~ i o

imaginase pe femeia venejianului cu care acesta

i ~ i

petrecuse noaptea dinaintea morjii lui. Parfumul ei, amin

tind de cel al merelor, patrunse repede pana la nasul lui

Tibor,

d e ~ i

acesta

se

afla in masa pentru singura

deschisa a a c e s t ~ i a era cea de la ~ i n i i r i a de ceasomic. In

intunericul din interior, Tibor nu putea fi viizut de femeie

pentru a ramane

in

continuare sufla in lumanare.

Fumullasat de fitil acoperea parfumul femeii.

- Ibolya, exclama lara nici

un

chef Kempelen. Ce

surpriza

Femeia

se

opri unde era, in timp ce din spatele ei

Branislav gesticula dand de inteles ca

nu

0

putuse rejine.

Kempelen il expedie pe Branislav, dupa ce acesta lua

mantia m a n ~ o n u l femeii. Privirea unguroaicei se muta

de la Jakob - care 0 saluta cu "baroneasa" - la turc,

ramase

~ a .

- El este? Este minunat

Se apropie de automat, in

a ~ a fel

incat Tibor ii putu

vedea rochia. Inainte de a

fi

ajuns la masa, Kempelen se

interpuse intre

ea

automatul de

~ a h

cu

un

gest lejer

inchise u ~ i t a din fata lui Tibor.

- Cu ce iji pot

fi

de folos? intreba Kempelen.

Dupa

cum desigur ca iji imaginezi, din pacate

nu

pre a dispun

de timp.

0

H )BERT

HH



Am

surpriza pentru tine.

Sa mergem la mine in birou.

Tibor auzi pal/i ce

se

indepartau zgomotul

u ~ i i

care

se inchidea.

Imi inchipui care este surpriza zise Jakob.

o

baroneasa? intrebii Tibor.

akob deschise c1apa din spatele lui Tibor

il

privi.

Nu va trebui sa te arati imediat umil Tibor. Baronea

saJesenak este cel mai

bun

exemplu a faptului ca nobletea

este supusa aceloral/i porniri ca ale unui tiiran umil.

Ce face ea aici?

Ce face acum nu ~ t i u dar pot s imi imaginez de

ce

a venit. Post-scriptum: cu certitudine ca nu

se

datoreaza

unei intfunplari faptul ca Anna Maria nu este astiizi acasa.

JfN}lT

Wolfgang von Kempelen s-a nascut pe 23 ianuarie

1734 era cel mai mic dintre cei trei frati. Tatal Engelbert

l{empelen functionar vamal a promovat in societatea din

Pressburg prin casiitoria cu Terez Spindler fiica primaru

lui de atunci datoritii titlului nobiliar acordat de impiira

tul Carol VI pentru serviciile sale.

Fratele cel mai mare allui Kempelen Andreas a stu

diat filosofia dreptul a lucrat ca secretar a ambasadoru

lui la Constantinopol a luptat in cali tate de capitan in

ri.zboiul pentru Silezia. 0 boala de pliimam I a impiedicat

s devina profesor personal a principelui m o ~ t n t o r

o-

seph nici macar tamaduitoarele izvoare sulfuroase de la

Pozzuoli nu I au putut salva de la moarte prematura.

Nepomuk von Kempelen cel

de a1

doilea frate a

Wolfgang a activat el in armata a promovat piina Ia

gradul de colonel. Familia imperiala I a acceptat in cercul

ei mai apropiat dedi.t Andreas ciind a devenit directorul

cancelariei din Pressburg a ducelui Albert de Sachsen-Tes

chen. Prietenia eu dueele Albert regentul Ungariei a fost

atat de striinsa ea au devenit impreunii membri

ai

lojei

masonice Zur Reinkeit

Wolfgang cel mai mic dintre frati a studiat el filoso

fia dreptul mai intai la Raab apoi la Viena. Dupa

0

5.b. lohr [2005] 2011 - automatul de sah.pdf

Documents