5.b. eruptii tegumentare

7/25/2019 5.b. Eruptii Tegumentare

http://slidepdf.com/reader/full/5b-eruptii-tegumentare 1/9

5.a. Eruptii tegumentare ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN AFECŢIUNILE PIELII

Pielea este compusă dintr-un strat extern = epiderma şi un strat mai profund = derma.Anexee pieii! părul, unghiile, glandele sebacee şi sudoripare.

Părul Tot corpul este acoperit de p"r# în afară de palma mâinii şi de talpa piciorului. Părul(firul este constituit dintr-o rădăcină implantată în derm şi tulpina iese la suprafa!apielii. "irul de păr creşte pornind de la ba#a rădăcinii, numită $%i&ui' pi%'. "irele depăr au diferite func!ii după partea corpului (genele şi sprâncenele, părul din nas, dinurechi etc. $olora!ia părului este în func!ie de cantitatea de melamină din tulpină.$olora!ia gri şi albă a părului este consecin!a pierderii acestui pigment.%nghiile - lame cornoase pe fa!a dorsală a degetelor şi care apără extremitateadegetelor.

Gan(ee 'e)a&ee sunt la rădăcina părului. &le secretă sebum, care unge părui şipielea. 'lte glande sunt cele 'u(%ripare - care se deschid la exterior prin pori. 'cesteglande secretă sudoarea formată din apă, săruri minerale şi substan!e nefolositoareorganismului.

%nghiile

landele

*.+,.+. ÎNGRIJIRI GENERALE

+. &)aluarea ini!ială*

'fec!iunile pielii fiind )i#ibile - incită pacientul ca să consulte medicul. Pacientul poatepre#enta prurit şi o erup!ie din diferite cau#e.+rientarea spre un diagnostic se )a face prin &uegerea (ate%r punând următoarele

întrebări*I-PORTANT atele culese sunt necesare asistentei pentru diagnosticul de îngriire

(nursing.- $ând a!i obser)at pentru prima dată această boală a pielii- '!i mai a)ut asemenea manifestări mai înainte- în afară de erup!ie a!i remarcat şi alte simptome- %nde a apărut această le#iune prima dată- $u ce s-a asemănat erup!ia sau le#iunea când d). a!i obser)at-o- în ce parte (păr!i a corpului s-a extins şi în cât timp- '!i sim!it mâncărime, o arsură, pişcături sau furnicături, ori dureri- $um a debutat- '!i suferit de astm, )aricelă, ec#emă, alergie- /reun membru al familiei are boală de piele sau erup!ie- &rup!iile apar după ce a!i consumat anumite alimente

întrebări*

- '!i obser)at o legătură între prima manifestare a erup!iei sau a le#iunii şi )reune)eniment particular

- $e medicamente folosi!i

- $e tipuri de unguente sau creme a!i aplicat pe le#iunile d).

- în ce constă munca d).

- în mediul d). apropiat (înconurător există factori (plante, animale, produse chimice,infec!ii care ar putea pro)oca această erup!ie 0-au produs schimbări în mediul

înconurător al d).

- &xistă )reun lucru în legătură cu problemele d). despre care a!i )rea să )orbi!i

+/0



*.&xamenul &xamenul le#iunilor trebuie făcut pe toată suprafa!a pielii cuprin#ând şi pielea păroasăle#iunilor cutanate şi unghiile prin examen medical. 0e examinea#ă* colora!ia pielii, temperatura, ume#eala, uscăciunea, elasticitatea pielii. 0e )a remarca de asemenea* 1 distribuirea anatomică a erup!iei (simetrică, liniară2 1 forma şi conturul2 1 consisten!a (moale, dură2 1 un con!inut lichid sau nu2 1 aderen!e sau nu la !esuturile subiacente2 1 mărimea şi e)olu!ia

macule = pete colorate, de dimensiune, culoare şi forme )ariate, nu sunt3.Tipuri de -

proeminente2le#iuni cutanate -papule = le#iuni cutanate palpabile, caracteri#ate printr-o masă solidă în relief4e#iuni primare* (cu diametrul sub 5 cm2

-nodul = o mică proeminen!ă, mai profundă ca papula2 1

-)e#iculă = o ridicătură a epidermului, con!inând un lichid seros transparent2

-bule = )e#icule de dimensiuni mari (diametrul peste 5 cm2

-pustule = ridicaturi circumscrise ale epidermului con!inând un lichid purulent.

--

4e#iuni secundare*

scuame = lamele epidermice care se detaşea#ă de la suprafa!a pielii2cruste = strat format din ser, sânge sau puroi2

- excoria!ii2

- fisuri2 - ulcere2

- cicatrice2 lichenifica!ie2 atrofie.

6. &)aluarea - Pruritul (mâncărimea este un simptom frec)ent (cel mai frec)ent al unei dermato#e.unor

semne7simptome- 'desea pruritul poate fi indicele unei boli generale (diabet, boli de sânge, renale, tiroidiene, hepatice etc..0.+.Prurit

- %n prurit intens poate fi cau#at datorită unui tegument uscat (ex.* la persoanele în )ârstă.

- 8edicamentele, săpunurile, produsele chimice, o transpira!ie abundentă, sau contactul direct al pielii cu diferite materiale sunt factori responsabili ai pruritului.

- in cau#a scărpinatului pot apărea* excoria!ii, eritem, papule,

infec!ii ale pielii. acă este cunoscută cau#a, ea se suprimă. în general, trebuie e)itate săpunul şi apa până la trimiterea bolna)ului la medicul dermatolog. 0e recomandă comprese umede datorită efectului )asoconstrictor. Pielea se recomandă a fi cură!ată. îndepărtarea excesului de apă de pe piele (ştergerea se face prin absorbirea cu comprese sterile pentru a nu se irita pielea şi a cau#a mân-cărimi mai intense.

0.*.Tulburărisecretorii "unc!ia secretoare a pielii este asigurată prin glandelesudoripare, care aută

la reglarea temperaturii corpului.a. 1 Dermat%2a 'e)%rei&"3e)%reea este o produc!ie excesi)ă de sebum (produs de secre!ia glandelor sebacee.Dermita 'e)%rei&" este definită ca o afec!iune cronică a pielii, atingând mai aleslocurile unde se află multe glande sebacee.b. 1 A&neea 4ugar"

+/5



&ste o tulburare frec)entă a glandelor sebacee şi a foliculilor piloşi ai acestora. 0ecaracteri#ea#ă prin pre#en!a unor come-doame, papule, pustule, noduli şi chisturi."oliculii sebacei sunt numeroşi pe fa!ă, pe spate şi pe umeri. 'cneea apare îngeneral la adolescen!i. 'cneea se accentuea#ă la pubertate şi la adolescen!ă pentrucă unele glande endocrine (ex. hormonii androgeni stimulea#ă glandele sebacee.Tratamentul constă în a opri infec!ia bacteriana, a pre)eni obstruc!ia foliculilor, a opriinflama!ia, a combate infec!ia secundară ()e#i inter)en!ii.

PRECIARE. înainte de a începe tratamentul, pacientul trebuie să ştie că afec!iuneasa n-are nici o legătură cu alimenta!ia, masturba!ia, acti)itatea sexuală sau alte ideipreconcepute de acest gen. /a fi sfătuit să se spele (fa!a cu apă caldă şi săpun slabde două ori pe #i pentru a îndepărta grăsimea de la suprafa!a pielii. $omedoamele sepot îndepărta cu autorul unor instrumente (speciale. 0e recomandă şi tratamentemedicamentoase (locale şi generale. Tratamentul este de lungă durată.

9. Planul de upă culegerea datelor se stabilesc* 5 problemele2 : obiecti)ele2 3 inter)en!iile şi se face 6 e)aluarea.îngrisire

5.+. Problemelepacientului şidiagnosticul denursing

-- 'lterarea stării generale (mâncărime, inconfort legată de le#iunile existente. îmbolnă)irea pielii (inflama!ie, scurgeri, cruste datorită grataului, traumelor sauinfec!iei.

- 'nxietatea şi depresia legate de schimbarea imaginii corporale (cau#ată de aspectulpielii.

5.*.+biecti)epentru pacient

5. %şurarea sau suprimarea mâncărimii (pruritului, a durerii, a inconfortului.

:. Pre)enirea e)olu!iei nefa)orabile.

3. împiedicarea inflama!iei, a scurgerii (#emuirii şi a formării crustelor.

6. Pre)enirea infec!iei secundare.

9. 8obili#area resurselor psihologice pentru a pune capăt anxietă!ii, depresiei.

5.6. ;nter)en!ii(autonome şidelegate

+. 3uprimarea prurituui 7i ainarea (urerii

a &xaminarea regiunii afectate pentru a încerca descoperirea cau#ei bolii . ' nu uitacă o cri#ă de prurit generali#ată poate pro)eni dintr-o alergie (medicamentoasă.

b "acilitarea )asoconstric!iei*

- a men!ine o temperatură răcoroasă în încăpere2

- a reduce la minimum îmbrăcămintea şi în)elitorile2

- a aplica pansamente umede, răcoroase.

- %ngerea regiunilor uscate cu autorul cremelor şi lo!iunilor. 'cestea din urmă suntaplicate după baie şi înainte de uscare pentru a facilita hidratarea pielii .

- 'plicarea de analge#ice sub formă de lo!iuni sau unguente (după prescrip!iamedicului.

- 'dministrarea sedati)elor şi tranchili#antelor prescrise.

*. A 'e e4ita 8m)%n"4irea pieii- Protearea pielii sănătoase contra macera!iei atunci când aplicăm pansamente

umede.- %scarea umidită!ii prin buretare (tamponare nu prin fric!ionare.

- 'tragerea aten!iei asupra riscului arsurii, atunci când pansamentul e prea cald.

- 0fătuirea pacientului de a folosi produse antisolare pentru a pre)eni distrugerile

pro)enite din schimbări chimice cau#ate de ra#ele solare.ALTE PRECI9RI pentru pre)enirea îmbolnă)irii pielii sănătoase.

- 0ăpunul poate irita o piele care este le#ată. + piele pre#entând dea o regiuneerodată sau congestionată de)ine foarte sensibilă la toate produsele chimice sautraumatisme fi#ice.

- + frecare prea )iguroasă a pielii cu un prosop (şer)et este suficientă pentru a

+/:



pro)oca (declanşa o inflama!ie pe o le#iune dea existentă, care se )a agra)a şi se )a întinde.

- &ste deci esen!ial de a îngrii şi protea pielea prin e)itarea folosirii săpunurilor de#odori#ante şi printr-o limpe#ire bună a pielii înainte de a o şterge cu !esăturăuscată.

- 'desea, pentru îndepărtarea crustelor, se folosesc produse uleioase care înmoaie şicare fa)ori#ea#ă îndepărtarea pansamentelor. e asemenea, pansamentele pot fi

îmbibate cu ser fi#iologic sau peroxid diluat 3<.

6. A $a&e '" retr%&e(e2e pr%&e'u in;amat%ra ' asigura continuitatea şi intermiten!a pansamentului umed- după ca# - pentru a reduce intensitatea inflama!iei.b 'urmacorectprescrip!iilemediculuiînaplicareamedica-mentelor cu corticosteroi#i*

- masarea leeră a medicamentului pentru a facilita penetra!ia2

- pre)enirea pacientului că folosirea îndelungată a steroi#ilor poate a)ea efecteneplăcute (în particular - pe fa!ă, pleoape şi regiunile genitale.

PRECIARE! 4upta împotri)a procesului inflamator (tratamentul sau medica!ia )aria#ă înfunc!ie de tipul le#iunii (#emuindă, infectată, uscată.

- în pre#en!a unei inflama!ii cu roşea!ă şi edem se aplică de preferin!ă

pansamente umede. - Pentru tratarea dermato#elor cronice cu pielea uscată şi descuamată seutili#ea#ă emulsii hidrosolubile, creme, unguente şi paste.

- Tratamentul se modifică în func!ie de reac!ia dermică şi trebuie a)i#at pacientulsă se ducă la medic atunci când medica!ia sau pansamentul pare a-i irita pielea.

0. A &%ntr%a 2emuirea 7i pre4enirea $%rm"rii &ru'te%r

- ' face pacientului băi şi pansamente umede pentru detaşarea exsudatelor şiscoamelor.

- îndepărtarea medicamentului cu ulei mineral înaintea unei noi aplica!ii.

- "olosirea solu!iilor uşor astringente pentru a precipita proteinele şi a diminua#emuirea.

- 'sigurarea unei alimenta!ii bogate în proteine dacă #emuirea şi pierderea de

ser sunt în cantitate mare.

- 'dministrarea - conform prescrip!iilor - medicamentelor orale şi locale.

5. Pre4enirea in$e&<iei 'e&un(are

- Toate le#iunile cutanate se consideră ca şi infec!ioase până ce )a fi stabilit

diagnosticul. Poate fi )orba de boli infec!ioase erupti)e, de aceea este de dorit capacientul să fie i#olat (cameră cu un pat2 purtarea unui halat de către toate persoa-nele care )in în contact cu pacientul (în spital.

- 8asca este necesară în timpul schimbării unui pansament (în ca# de arsuri pe

suprafe!e mari.

- 0pălarea mâinilor înainte şi după efectuarea mane)relor.

- 8ănuşi - sunt necesare şi trebuie să fie puse de către toate persoanele care

)in în contact cu regiunile infectate.

- 8anipularea tuturor materialelor sterile să se facă cu precau!ie.

-în ca#ul le#iunilor infec!ioase - pansamentele folosite )or fi arse pe cât posibil. - 'sigurarea medicamentelor prescrise - prin aplicarea pansamentelor oclu#i)eatunci când e ne)oie să se păstre#e medicamentul în contact permanent cu le#iunea.

:. -%)ii2areare'ur'e%rp'i=%%gi&epentruapune&ap"tanxiet"<ii 7i (epre'iei. - ' auta pacientul anxios să-şi regăsească încrederea, să-şi identificeproblemele şi a le găsi solu!ii de re#ol)are ()e#i aspectul psiho-social - care trebuiea)ut în )edere.

A'pe&tu p'i=%>'%&ia

+/?



9.6. &)aluarea*

ermato#ele pot modifica (distruge gra) înfă!işarea pacientului antrenând i#olaresocială şi pri)ări de la tot felul de acti)ită!i. 'fec!iunile care se prelungesc pot a)ea efect nefast asupra )ie!ii persoanei,conducând la depresie şi la imagine de sine negati)ă.Pruritul poate constitui o enă constantă cu perturbarea somnului, intensificareasentimentelor negati)e ducând la oboseală accentuată.Pacientul îşi pune toată speran!a într-o îngriire bună şi în spriinul personalului medicalcare îl în!elege.I-PORTANT! 'sistentele să-şi stăpânească sentimentele de a)ersiune, de repulsiefa!ă de pacien!ii cu dermato#e gra)e.Trebuie să li se arate toată considera!ia şi aten!ia pentru a nu agra)a starea lor psihologică.Pacientul trebuie să poată să-şi exprime frica şi sentimentele negati)e care-lstăpânesc. 'u ne)oie de căldură umană şi compasiune.0-a ob!inut*-uşurarea mâncărimii, a durerii, a inconfortuluil-pielea sănătoasă nu s-a suprainfectatl-s-a stopat inflama!ia-s-au pre)enit inflama!iile secundare-pacientul şi-a mobili#at resursele psihologice

:.5>.:. INFECŢII @I INFE3T9RI ALE PIELII

+. In$e&<ii )a&ter;mpetlgo"oliculita,furunculul,carbuncul

iene (piodermiteImpetig% - infec!ie superficială a pielii cau#ată de streptococi. Tratament simplu, fărăantibiotice.E(u&a<ia pa&ientuui Pacientul şi membrii familiei trebuie să se spele cu săpun bactericid cel pu!in odată pe #i. $ură!enia şi măsurile de igienă pot pre)eni propagarea bolii în alte regiuni

ale corpului şi transmiterea la al!i membri ai familiei. "iecare persoană - prosop propriuşi instrumente proprii.F%i&uita este o infec!ie cu stafilococ a foliculului pilos. Furun&uu este o inflama!ieacută profundă a unuia sau a mai multor foliculi piloşi care ating dermul dimpreur.Car)un&uu - este re#ultatul difu#iunii unui furuncul care in)adea#ă mai mul!i foliculipiloşi. 0e caracteri#ea#ă printr-un abces al pielii şi a !esuturilor subcutanate - şi estecau#at de o infec!ie cu stafiiococi. $el mai frec)ent apare la ceafă şi fese.Pentru a trata o infec!ie cu stafiiococi, este important de a nu distruge pere!ii protectoriindura!i care acoperă regiunea atinsă.Pentru aceasta nu trebuie niciodată să se strângă (apese furunculul cu degetele (întredegete şi nici pustulele."urunculele, foliculitele, carbunculul sunt cau#ate de stafilococi, dar dacă sistemulimunitar este atins - cau#a acestor infec!ii foliculare pot fi şi bacterii gramnegati)e. - 0e recurge, în general, la antibiotice ba#ate pe re#ultatul antibiogramei. - $ompresele umede şi calde fa)ori#ea#ă )asculari#a!ia şi accelerea#ăabsorb!ia furunculului şi a carbunculului. 0e cură!ă cu blânde!e pielea în)ecinată cu

săpun antiseptic şi se aplică un unguent antiseptic pentru a pre)eni migrareabacteriilor în ca# de ruptură sau inci#ie a le#iunii. - acă puroiul este colectat, o inci#ie cu bisturiul )a accelera dispari!ia durerii,asigurând e)acuarea directă a puroiului. 0e pensea#ă le#iunea şi se ardpansamentele utili#ate. - Personalul de îngriire (asistentele trebuie să respecte ca la carte măsurile dei#olare ca să nu propage stafilococii. Trebuie să poarte mănuşi când face îngriirea

Tratament(intenen!iiautonome şidelegateTratament

+/



&ducareapacientului

*. In$e&<ii ae ma

6. In$e&<ii 4irae?erpes @oster

0. -i&%2e

pacientului. -Trebuie luate măsuri speciale pentru furunculele locali#ate la fa!ă. 0-aconstatat că din cau#a unor manipulări, apar trombo#e sinusale şi septicemii fatale.Pacien!ii Acare pre#intă furuncule la perineu sau în regiunea anală )or fi sfătui!i să steala pat şi li se recomandă antibiotice pentru a limita infec!ia.Pentru a pre)eni şi înfrâna infec!iile cutanate cu stafilococi, trebuie elimina!i agen!iibacterieni nu numai de pe piele ci şi d in mediul înconurător.-Trebuie crescută re#isten!a pacientului şi men!inut un mediu înconurător curat.-acă le#iunea drenea#ă se acoperă salteaua şi perna cu un plastic care sede#infectea#ă #ilnic şi spălarea cearşafului, prosopului şi leneriei - după fiecarefolosire.inii> In$e&<ii min%re la ni)elul mâinii şi al degetelor (tăieturi, în!epături, upuituri suntaccidente banale, dar se pot infecta. e aceea trebuie luate măsuri de precau!ie.0pălarea cu apă şi săpun, aplicarea unui pansament ade#i) - sau alt tip de pansament- este suficient pentru )indecarea plăgii. Bu se recurge la antibiotice pentru a pre)eniinfec!ia. %n tratament local este mai eficace.>Panari<iu 'uperB&ia este o infec!ie (cu puroi în urul unghiei. Profilactic -cură!enia (mâinii.

în ca#ul infec!iei se introduce degetul în apă caldă şi cu autorul unei pense se ridică!esutul moale din urul unghiei (din marginea unghiei pentru a fa)ori#a scurgereapuroiului. 0e face cultură -antibiogramă- antibiotice. în ca# de infec!ie cu candida seaplică local unguente fungicide.>Panari<iu pr%$un( este mai gra) şi mai datorat streptococului2 este locali#atla pulpa degetelor.e obicei, este cau#at de o în!epătură (cu ac de gămălie, ac simplu sau alt tip de

în!epătură.Tratament* se procedea#ă la inci#ia şi drenaul le#iunii ca să pre)ină necro#a.0e aplică pansament.> erpe' %'ter (#ona este o inflama!ie de origine )irală caracteri#ată printr-o erup!iede )e#icule dureroase dispuse pe traiectul ner)ului.Tratament* - calmarea durerilor2- pre)enirea complica!iilor (infec!ia, formarea cicatricilor etc.-;nfec!ii cu ciuperci.-Pot atinge părul, unghiile şi pielea glabră.-"'uri pr%Ba&ti&e 7i e(u&a<ia pa&ientuuieoarece încăl!ămintea, ciorapii sunt miloacele propice de producere a ciupercilor lani)elul picioarelor şi pentru că umiditatea fa)ori#ea#ă de#)oltarea ciupercilor suntnecesare următoarele măsuri de pre)enire*-Păstrarea pe cât posibil a picioarelor şi spa!iilor interdigitale uscate.-Purtarea ciorapilor din bumbac (materialul sintetic nu absoarbe umiditateaaşa de bine.

-0e sfătuieşte pacientul să poarte încăl!ăminte perforată, decupată pentru apermite o mai bună aerisire a piciorului.-&)itarea încăl!ămintei de cauciuc.-'plicarea pudrei de talc - sau pudre antifungice - de două ori pe #i -fa)ori#ea#ă păstrarea uscată a picioarelor.

-'sistenta trebuie să sfătuiască pacientul şi familia despremăsurile de igienă-toate regulile ce trebuie respectate pentru apre)eni contaminarea. ;mportant este ca fiecare membru alfamiliei să aibă lucrurile proprii pe care le foloseşte (prosop,pieptene, perie etc.

în general, umiditatea, căldura pro)enită din transpira!iepredispune la infec!ii. Pacientul trebuie pe cât posibil să e)iteleneria de nailon. în ca#ul onicomico#elor (la unghiile degetelor de la picioarecau#ate de diferi!i tricofitoni şi chiar de $andida albicans -tratamentul este de lungă durată şi )indecarea limitată. 0erecomandă gri#eoful)ină - şase luni sau chiar un an per os (dar aceasta nu are efect asupra $andida albicans. 0e fac şiaplica!ii locale cu antimicotice, clotrima#ol etc.

5. In$e'tarea

+/,



para2itar"

Pediculo#aPe(i&u%2a (trei categorii de păduchi pot produce această infesta!ie* păduchi de cap,de corp şi de pubis. Pediculo#a &apuui! spălarea părului, limpe#irea cu apă cu o!et şi pieptănarea cupieptene înmuiat în o!et pentru detaşarea lindinelor. în ca#uri extreme tundereapărului. 0e )a face controlul întregii familii #ilnic timp de două săptămâni. Pediculo#a (e &%rp - schimbarea leneriei - cât mai frec)ent. Pediculo#a la ni)elul pu)i'uui se transmite prin contact sexual. 0e examinea#ă

regiunea pubiană cu autorul unei lupe. Păduchii pot in)ada şi alte regiuni (axilă,barbă, părul de pe torace, sprâncene. Tratament* spălare cu apă şi săpun şi aplicarea de şampoane, creme, lo!iuniprescrise de medic.

3&a)ia - se aplică tratamentul prescris de medic şi respectarea unei igieneriguroase.

In$e'tarea &u p%7ni<e. Bu are tratament specific. 0e aplică un tratamentantipruriginos.

0cabia

;nfestareaploşni!e

cu

*.+,.6. DER-ITE DE CONTACT

ermita de contact este o inflama!ie frec)entă, adesea acompaniată de ec#eme şicare este cau#ată de reac!ia pielii la diferite substan!e iritante sau alergice.

'gen!ii iritan!i cei mai frec)en!i* săpunul, detergen!ii, substan!ele chimice industrialeetc.ermitele (dermato#ele alergice nu le tratăm aici în acest capitol.Tratament (nursing*-0e determină distribuirea reac!iei (diferen!ierea dermitei de tip alergic.-Trebuie cunoscute antecedentele pacientului.-;dentificarea agentului cau#al ()e#i întrebările de început.-Bu se )a folosi săpun până la )indecarea dermitei.

-e obicei se aplică o lo!iune nemedicamentoasă pe suprafa!a eritematoasă şi un pansament umed rece pe suprafa!a )e#iculară. Tratament prescris de medic.E(u&a<ia pa&ientuui-&)itarea căldurii, a săpunului şi frecarea regiunii. -&)itarea medicamentelor locale în afară de cele prescrise. - 0pălarea pielii imediat după ce a fost expusă unui agent iritant. - 0pălarea )aselor numai cu mănuşi duble de bumbac şi a nu le purta mai multde 59-:C minute.

- 'ceste directi)e trebuie urmate timp de 6 luni după )indecarea le#iunilor,

++/



pentru că pielea este încă sensibilă.

*.+,.0. DER-ATOE INFLA-ATORII NEINFECŢIO A 3E

+. P'%ria2i' ()e#i manif. clinice - la dermatologie - 'spectul psihologic* boală cronică- duce pacientul la frustrare şi disperare. Persoanele (din preama lui au tendin!a de apri)i bi#ar, de a face comentarii şi de a pune întrebări care-l pun în încurcătură pe

pacient, şi unele persoane chiar îl e)ită. Psoria#isul epui#ea#ă for!ele pacientului şi îi fac )ia!a insuportabilă. 'dolescen!ii resimt în mod cu totul particular efectul psihologic din cau#aaspectului fi#ic. "amilia este, de asemenea, afectată. Toate acestea degradea#ă ambian!afamilială. e multe ori pacientul este ostil şi fa!ă de personalul de îngriire. Problemele de comportament ale pacientului (chiar anxietatea sunt legate deaspectul fi#ic. Tratamentul fiind de lungă durată, adesea nu-l respectă. Tratamentul medical trebuie respectat.:. Dermite ex$%ia&ee- ermita exfoliacee este o afec!iune caracteri#ată prin inflamarea progresi)ă adeseaacompaniată de eritem şi descuamare mai mult sau mai pu!in generali#ată. &steadesea asociată de frison, de febră, o stare depresi)ă şi prurit.ermita poate fi primară sau secundară unor boli. Poate apărea şi în urma uneiingestii de medicamente în cantitate mare.

Tratamentul )i#ea#ă men!inerea unui echilibru hidro-electrolitic şi pre)enirea infec!iilor intercurente şi cutanate. Tratamentul se indi)iduali#ea#ă şi se face în spital.

'sistenta urmăreşte continuu pacientul din punct de )edere al aspectului pielii şi alstării generale psihice şi fi#ice (semne de insuficien!ă cardiacă, hipotensiune.

&ducarea pacientului* îl )a sfătui să e)ite de acum înainte agen!ii iritan!i şimedicamentele.3. PemBgu' 4ugar&ste o gra)ă afec!iune cutanată prin apari!ia unor bule de diferite mărimi (5 cm până la6 cm pe o piele aparent sănătoasă sau pe mucoase (bucală, )aginală.Planul de îngriire a pacientului cu pemfigus )ulgar*+.Pr%)emee pa&ientuui-le#iunile bucale sunt dureroase, cau#ate prin ero#iunea şi ruptura bulelor2-un de#echilibru hidroelectrolitic posibil2-o infec!ie latentă a regiunii cutanate atinsă.:.O)ie&ti4e!-diminuarea durerii cau#ată de le#iunile bucale2-uşurarea inconfortului datorită stării pielii2-restabilirea echilibrului hidroelectrolitic2-pre)enirea infec!iei.3. Tratamentu (nursing* - medicamentos - respectat, notarea func!iilor )itale şi )egetati)e a simptomelor2 - pansamente umede şi reci, sau băi cu efect protector şi liniştitor2 - băi cu permanganat de potasiu - proteea#ă infec!ia şi are şi efect de#odori#ant.

upă baie se usucă pielea complet, I pe cearşafuri se presea#ă talc2

-igiena bucală minu!ioasă2

- asistenta se )a purta acordând o aten!ie specială pacientului pentruameliorarea moralului şi stării depresi)e.

*.+,.5. ULCERE @I TU-ORI ALE PLII

+++



> U&eree = cau#ate prin deficit de circula!ia arterială sau )enoasă. 'pare lapacien!ii care suferă de afec!iuni )asculare periferice, de aterosclero#ă, boalaDaEnoud, boala )aricoasă. Pentru ulcere = pericol de infec!ii secundare.

> E'&are (e (e&u)it se produc la pacien!ii imobili#a!i la pat. Principalul obiecti)al asistentei care îngrieşte un bolna) imobili#at este de a pre)eni producereaescarelor.Tumori

Tum%ri )enigne - ne)i pigmentări (grains de beautF, angioame, chisturi, lipoame,fibroame etc.C=i'turie pieii - sunt ca)ită!i acoperite de epiteliu şi con!inând lichid sau materiesolidă (chisturi sebacee.Tratamente* se îndepărtea#ă chirurgical sau se tratea#ă (unele cu solu!ii.Bursing - în func!ie de ca#.

5.b. eruptii tegumentare

Documents