Analiza Diagnostic la SC Vel Pitar SA

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC VEL PITAR SA

Grupul Vel PitarCu cei 4600 de angajai, 5 mori, 12 centre de producie, ce asigura un volum zilnic ce depete 300 tone de panificaie proaspt, un lan de desfacere de peste 140 de magazine i o cifr de afaceri consolidat de peste 100 mil Euro, grupul Vel Pitar este liderul pieei de panificaie din Romnia i un juctor important n domeniul produciei i distribuiei de biscuii, napolitane, specialiti de cofetrie i patiserie.Povestea grupului ncepe n momentul n care fondul de investiii Broadhurst Investments Limited, administrat n Romnia de ctre New Century Holdings (NCH), achiziioneaz dou mari companii de morrit i panificaie, Mopariv Rmnicu Vlcea i Berceni Bucureti. n decembrie 2001 se formeaz S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morrit i panificaie: Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti, Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Rmnicu Vlcea.

Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat n trei societi autonome care au ca obiect de activitate panificaia - S.C. Vel Pitar S.A., morritul - S.C. apte Spice S.A. i retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activiti s-au dezvoltat continuu n ultimii ani, astfel nct acum beneficiaz de condiiile necesare pentru a funciona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructific mai bine oportunitile oferite de pia n domeniile lor, gestioneaz mai bine resursele i utilizeaz n mod direct veniturile obinute.

n prezent Grupul Vel Pitar deinecentre de producie n Bucureti (dou)i n10 judee din Romnia (Vlcea, Arge, Braov, Cluj, Galai, Iai, Giurgiu, Gorj, Olt i Dmbovia), uniti de morarit i o reea de magazine n marile orae din Romnia.

Povestea numelui Vel Pitar

La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel Pitar, care era "pus peste pitari si ingrijea sa se gaseasca faina si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn, curteni si ostire" ( Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae) Atributiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului, care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa domneasca.

In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de boieri cu roluri importante in buna desfasurare a activitatii Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.

De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu paine proaspata, care era adusa inaintea lui Voda pe talgere si farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a nu se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in haine scumpe si se incingea cu brau de matase, semn al preturirii de care se bucura.

Grupul Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute, ale satisfacerii gusturilor celor mai pretentioase pentru a aduce bucate alese la mesele romanilor. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

VEL PITAR SA

Denumirea societii este Societatea Comercial Vel Pitar S.A. Este o persoan juridic romn, avnd forma juridic de societate deschis pe aciuni i s-a constituit n baza Hotrrii Adunrii Generale Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziunea urmtoarelor societi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vlcea (societate absorbant), S.C.Berceni S.A. Bucureti i S.C.Granpan Tecuci S.R.L. (societi absorbite). A fost nregistrat n Registrul Comerului J38/96/1991 i ii desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i actul constitutiv. In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzioneaz prin absorbie cu compania Spicul Arge Piteti, deinnd la momentul respectiv peste 2000 de angajai. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor dou companii: Pangran Iai i Gorjpan Trgu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de producie in oraul Bal. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu societile Postvarul din Braov i Panem din Giurgiu.

Sediul societii este n Romnia, judeul Vlcea, localitatea Rm.Vlcea, strada Timi, nr. 22.Sediul local se poate schimba n orice alt loc din ar, pe baza Hotrrii Adunrii Generale a Acionarilor (AGA). S.C.Vel Pitar S.A. i poate constitui filiale, sucursale, reprezentane, agenii, birouri, depozite, magazine, puncte de lucru i orice alte sedii de lucru secundare, situate n ar i n strintate, cu respectarea dispoziiilor legale n vigoare.

Societatea a fost constituit pe durat de timp nelimitat.

Capitalul social este n valoare de 7045255.10 RON, divizat n 70452551 aciuni cu valoarea de 0.10 RON pe aciune. Vel Pitar este liderul pietei de morarit si panificatie din Romania, avand centre de productie in 11 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges, Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt, Brasov,Giurgiu si Dambovita) si un partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti. Actionarul majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New Century Holdings (NCH).

Obiectul principal de activitateSocietatea desfasoara activitati conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari, respectiv:

a) producerea si comercializarea produselor de morarit;

b) producerea si comercializarea produselor de panificatie;

c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;

d) prestarea de servicii. Principalele produse, mrfuri i servicii prestate sunt:

produse de morrit

produse de panificaie

mrfuri diverse (dulciuri, buturi nealcoolice, buturi alcoolice, cafea, lactate, conserve din carne) prestri servicii (morrit, revizii tehnice periodice, reparaii mecanice).

Avnd un obiect de activitate bazat n principal pe producia de pine, S.C. Vel Pitar S.A. a nregistrat o cretere semnificativ a vnzrilor de pine n ultimii 4 ani.I.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI FINANCIARNecesitatea cunoaterii situaiei economice a S.C.Vel Pitar S.A., n vederea elaborrii i implementrii ulterioare a strategiei, implic folosirea mijloacelor de investigare ale analizei economico-financiare.

Documentele ce servesc drept surs pentru informaiile financiare utilizate n cadrul acestei analize sunt:

- bilanul contabil, document ncheiat la sfritul exerciiului financiar, ale crui capitole, categorii i posturi conin valorile nete ale elementelor patrimoniale;

- contul de rezultate, n care sunt regrupate veniturile i cheltuielile, n funcie de caracterul activitii firmei.1.1. Analiza dinamicii si structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflect valoarea economic a firmei. Valoarea patrimoniului firmei urmeaz o pant descresctoare.

Determinarea cauzelor acestei traiectorii se realizeaz doar prin analiza dinamicii i structurii patrimoniului, analiz ce are ca obiectiv stabilirea relaiilor dintre diferitele elemente patrimoniale i evidenierea modificrilor n situaia mijloacelor economice i surselor financiare, generate de activitatea intern i de interaciunea cu mediul extern.

Caracterizarea dinamicii elementelor bilaniere de activ, respectiv de pasiv, presupune utilizarea mrimilor absolute, dar i a mrimilor relative.

Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea acelorai elemente cu ajutorul metodei ratelor.Structura patrimoniului societatii:Structura activului este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea elementului bilantierValoarea elementului bilantier

200520062007

Active imobilizate 47,476,21753,735,22564,695,342

Imobilizari necorporale89,87890,12493,589

Imobilizari corporale40,393,38346,557,71057,093,408

Imobilizari financiare6,992,9567,074,0797,495,378

Active circulante 51,007,58656,300,88062,539,881

Stocuri40,846,97545,118,62149,959,513

Creante9,071,37710,058,80311,331,603

Investitii pe termen scurt 000

Casa si conturi la banci1,089,2341,123,4561,248,765

Conturi de regularizare si asimilate86,544,34897,628,497114,049,559

Total activ185,028,151207,664,602241,284,782

Dinamica elementelor din activul bilanului contabil fa de valorile nregistrate n anul 2005

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)

20062007

Active imobilizate 113.18120.40

Imobilizari necorporale100.27103.84

Imobilizari corporale115.26122.63

Imobilizari financiare101.16105.96

Active circulante110.38111.08

Stocuri110.46110.73

Creante110.89112.65

Investitii pe termen scurt --

Casa si conturi la banci103.14111.15

Conturi de regularizare si asimilate112.81116.82

Total active112.23116.19

Denumirea elementului bilantierPonderea fiecarui elementului in totalul corespunzator

200520062007

Active imobilizate 25.6625.8826.81

Imobilizari necorporale0.190.170.14

Imobilizari corporale85.0886.6488.25

Imobilizari financiare14.7313.1611.59

Active circulante 27.5727.1125.92

Stocuri80.0880.1479.88

Creante17.7817.8718.12

Investitii pe termen scurt ---

Casa si conturi la banci2.142.002.00

Conturi de regularizare si asimilate46.7747.0147.27

Total active

Din tabelele de mai sus se observa ca ponderea cea mai mare in in totalul activelor imobilizate au avut-o imobilizarile corporale, aceasta atingand valoarea maxima in anul 2007, ca urmare a achizitionarii de mori, a deschiderii mai multor magazine de specialitate si a fuzionarii cu alte firme, ceea ce a condus la cresterea autonomiei firmei pe plan national.S-au facut foarte multe investitii pentru dezvoltarea tehnologica, a segmentelor de logistica si administratie.

n tabelul urmator sunt prezentate ratele de structur a activului S.C. Vel Pitar S.A. pentru perioada 2005 2007 :

DenumireModul de calcul

Anul

200520062007

Rata activelor imobilizate Active imob/Activ total*10025.6625.8826.81

Rata imobilizarilor necorporaleImobilizari necorp/Activ total *1000.050.040.04

Rata imobilizarilor corporaleImobilizari corporale/Activ total *10021.8322.4223.66

Rata imobilizarilor financiareImobilizari financiare/Activ otal *1003.783.413.11

Rata activelor circulanteActive circulante/Activ total*10027.5727.1125.92

Rata stocurilorStocuri/Activ total22.0821.7320.71

Rata creantelor comercialeCreante/Activ total*1004.904.844.70

Rata disponibilitatilorDisponibilitati/Activ total*1000.590.540.52

Din tabel rezulta ca ponderea cea mai mare in total active o au activele imobilizate care au inregistrat valori crescatoare, ca urmare a cresterii ponderii imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate. Activele circulante au avut evolutii oscilante, acestea fiind influentate de evolutiile stocurilor, creantelor si a disponibilitatilor. Structura pasivului societatii este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea elementului bilantierValoarea elementului bilantier

200520062007

Capitaluri Proprii114,918,334122,438,999126,154,918

Capitalul social79,087,32480,123,87692,398,753

Rezerve18,025,67818,590,87919,123,098

Profi/Pierdere8,718,23411,298,34713,098,278

Alte fonduri9,087,09812,425,8971,534,789

Datorii70,109,81785,225,603115,129,864

Imprumuturi34,789,65433,987,56439,879,679

Furnizori23,508,61533,678,96429,786,987

Alte datorii11,811,54817,559,07545,463,198

Total Pasiv185,028,151207,664,602241,284,782

Dinamica elementelor din pasivului bilanului contabil fa de valorile nregistrate n anul 2005

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)

20062007

Capitaluri Proprii106.54103.03

Capitalul social101.31115.32

Rezerve103.14102.86

Profi/Pierdere129.59115.93

Alte fonduri136.7412.35

Datorii121.56135.09

Imprumuturi97.69117.34

Furnizori143.2688.44

Alte datorii148.66258.92

Total Pasiv112.23116.19

Denumirea elementului bilantier Ponderea fiecarui element in totalul corespunzator

200520062007

Capitaluri Proprii62.1158.9652.28

Capitalul social68.8265.4473.24

Rezerve15.6915.1815.16

Profi/Pierdere7.599.2310.38

Alte fonduri7.9110.151.22

Datorii37.8941.0447.72

Imprumuturi49.6239.8834.64

Furnizori33.5339.5225.87

Alte datorii6.388.4518.84

Total Pasiv

Capitalul propriu a manifestat evolutii crescatoare datorita cresterii capitalului social si al rezervelor. Capitalul propriu a crescut de la 114,918,334 in anul 2005 la 126,154,918 in anul 2007. Initial, la inceputul anului 2007, capitalul social s-a redus cu 29.250.000 ron prin anularea unui numar de 29,25 milioane de actiuni si prin retragerea din societate a unui numar de 328 de actionari, ce detineau un numar de 193 467 de actiuni. In toamna anului 2007, firma insa si-a majorat capitalul social ajungand la un capital propriu de 126,154,918 ron. Si profitul a avut o evolutie pozitiva ca urmare a majorarii capitalului, acesta inregistrand o crestere de 15,93 % fata de anul 2005. Cresterea datoriilor este justificata de cresterea salariilor si a datoriilor catre bugetul statului.n tabelul urmator sunt prezentate ratele de structur a pasivului S.C. Vel Pitar S.A. pentru perioada 2005 2007 :

DenumireModul de calcul

Anul

200520062007

Rata stabilitatii financiare Cap permanent/Pasiv Total*10079,5077,0886.69

Rata autonomiei financiare globaleCapital Propriu/Pasiv Total *10062.1158.9652.28

Rata autonomiei financiare la termenCapital Propriu/Cap Permanent *10099,8799,8899,96

Rata de indatorare globala Datorii Totale/Pasiv Total37.8941.0447.72

Rata de indatorare la termenDatorii pe termen lung/Capital perm*10026,2721,0926,17

Datorii pe termen lung/Cap Propriu1*10026,4321,2426,35

Rata stabilitatii reflecta legatura dintre capitalul permanent si patrimonial total. Nivelul acesteia inregistreaza o tendinta de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent datorita contractarii de imprumuturi pe termen lung. Rata autonomiei financiare globale, adica gradul de independenta financiara a societatii, are un nivel bun, manifestand o tendinta usoara de scadere datorita contractarii de imprumuturi in anii 2005 si 2006.

Rata autonomiei financiare la termen manifesta o tendinta de crestere continua ceea ce subliniaza ca unitatea are un grad ridicat de independenta financiara pe termen lung. Rata de indatorare globala are o tendinta de crestere ajungand in anul 2007 la 47,72 % .1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si cheltuielilor

Activitile desfurate de ctre o firm sunt consumatoare de resurse i productoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizrile resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obinute, ca urmare a consumrii resurselor, prin venituri.

Analiza dinamicii i structurii veniturilor i cheltuielilor se efectueaz prin aceleai metode ca i cea a patrimoniului, adic prin metoda indicilor, pentru dinamic, respectiv a ratelor, pentru structur.

Pentru a afla n ce fel au evoluat veniturile firmei n perioada analizat, se calculeaz, pentru fiecare categorie de venituri indici.Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. Vel Pitar S.A. n perioada 2005-2007Denumirea

Anii de referinta

200520062007

Venituri din exploatare114597312146395088171624045

Venituri financiare 102854311336841227661

Venituri exceptionale000

Total Venituri115,625,855147,528,772172,851,706

Dinamica categoriilor de venituri ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:

Denumirea Indicele fata de anul 2005 (%)

20062007

Venituri din exploatare127.75149.76

Venituri financiare 110.22119.36

Venituri exceptionale0.000.00

Total Venituri127.59149.49

Toate categoriile de venituri au inregistrat valori crescatoare ca urmare a strategiei de diversificare a productiei si implicit a cresterii productiei, ceea ce a condus si la o crestere a productivitatii muncii.

Dinamica veniturilor din exploatare este prezentata in tabelul urmator:

Denumire indicatorNr. rd.

Anii

200520062007

1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)1113,756,616144,974,644170,001,716

productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708)2112,879,643143,987,236168,903,451

venituri din vz marfurilor (ct. 707)3876,973987,4081,098,265

venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct 7411)400

2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) 5613,907987,5361,120,397

(ct. 711 sold D) 6000

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale propriisi capitalizata(ct. 721+722)7000

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)8226,789432,908501,932

VENITURI DIN EXPLOATARE(rd.01+05-06+07+08)9114,597,312146,395,088171,624,045

Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)

20062007

1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)127.44149.44

productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708)127.56149.63

venituri din vz marfurilor (ct. 707)112.59182.50

venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct 7411)0.000.00

2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) 160.86182.50

(ct. 711 sold D) 0.000.00

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale propriisi capitalizata(ct. 721+722)0.000.00

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)190.89221.32

VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+05-06+07+08)127.75149.76

Denumirea elementului bilantier Ponderea fiecarui element in totalul corespunzator

200520062007

1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)99.2799.0399.05

productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708)99.2399.3299.35

venituri din vz marfurilor (ct. 707)0.770.680.65

venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct 7411)0.000.000.00

2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) 0.540.670.65

(ct. 711 sold D) 0.000.000.00

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale propriisi capitalizata(ct. 721+722)0.000.000.00

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)0.200.300.29

VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+05-06+07+08)

Cifra de afaceri a inregistrat valori crescatoare, ca urmare a imbunatotirii activitatii firmei prin marirea patrimonului si majorarea productiei. Acest lucru reiese si din influenta productiei vandute asupra cifrei de afaceri, influenta pozitiva si favorabila. Datorita largirii patrimoniului si a investitiilor masive, a crescut ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor ajungand in 2007 la o crestere fata de anul 2005 cu 49.99%.Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:

DenumireAnii

200520062007

Cheltuieli din exploatare113,796,820118,274,717129,445,483

Cheltuieli financiare125,784139,752256,076

Cheltuieli exceptionale000

Total cheltuieli113,922,604118,414,469129,701,559

Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de mai jos:DenumireaIndicele fata de anul 2005(%)

20062007

Cheltuieli din exploatare104114

Cheltuieli financiare111119

Cheltuieli exceptionale0.000.00

Total cheltuieli104114

Din tabel reiese ca ponderea cheltuielilor a crescut, ca urmare a influentei cheltuielilor financiare, influenta negativa ce s-a datorat investitiilor, dar si litigiilor firmei cu alte societati. O evolutie pozitiva si favorabila a fost inregistrata de cheltuieli de exploatare, care au respectat raportul de echilibru venituri cheltuieli (veniturile din exploatare > cheltuieli din exploatare).

Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli este redata in tabelul urmator: DenumirePonderea cheltuielilor in totalul cheltuielilor (%)

200520062007

Cheltuieli din exploatare99.8999.8899.80

Cheltuieli financiare0.110.120.20

Cheltuieli exceptionale0.000.000.00

Total cheltuieli100.00100.00100.00

La fel ca si in cazul veniturilor, ponderea cea mai mare in total cheltuieli o au cheltuielile de exploatare. Acestea au o evolutie similara cu veniturile, pastrandu-se insa echilibrul (V>C).1.3. Analiza fondului de rulmentFondul de rulment (FR) reprezint partea din capitalul permanent care depete valoarea activului imobilizat i care este destinat i utilizat pentru finanarea activelor circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste valoarea obligaiilor pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint activele circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. Dac fondul de rulment, la nchiderea exerciiului financiar, este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se va regsi sub forma trezoreriei nete (TN), concretizat n disponibiliti bneti, n conturi bancare i n cas.Evolutia fondului de rulment, a nevoii de font de rulment este redata in tabelul urmator:

Denumirea Anul

200520062007

Fondul de rulment 153403961492302952047556

Necesarul de fond de rulment9935361979389044918201

Trezoreria neta540503551291397129355

FR=Capital permanent- Active imobilizate

Fondul de rulment a inregistrat o evolutie favorabila in toti cei 4 ani analizati, ceea ce arata un nivel al capitalurilor permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea integrala a imobilizarilor, cat si asigurarea unei marje de lichiditate care sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt. Fondul de rulment al anului 2007 a crescut cu aproape 300 % fata de anul 2006, ceea ce inseamna ca nivelul capitalurilor permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor. Fondul de rulment pozitiv denota eforturile conducerii firmei pentru realizarea echilibrului financiar prin achitarea la termen a obligatiilor, prin incasarea diverselor creante fara intarziere.

Deoarece fondul de rulment este superior nevoii de fond de rulment, excedentul se regaseste sub forma trezoreriei nete. Aceasta este expresia desfasurarii unei activitati eficiente; ea atinge valorile maxime in anul 2007 ca urmare a cresterii capitalului permanent si implicit a fondului de rulment.

Din analiza trezoreriei nete se desprinde un indicator cu o deosebita putere de sinteza, denumit Chash-Flow-ul perioadei, care se determina ca diferenta intre trezoreria neta a anului current si cea a anului de baza:

CF2005= TN 2006- TN2005=-275896

CF2006= TN2007- TN2006=2000216

Firma a inregistrat un cash-flow negative in 2005, adica intrarile din firme au fost mai mici decat iesirile .Acest cash-flow negativ este cauzat de necolectarea la timp a incasarilor de la client. Situatia s-a remediat in urmatorul an cand cheltuielile au fost mai mici ca incasarile.

1.4.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante reprezint acea parte a patrimoniului societii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea eficient a activelor circulante const n eliberarea fondurilor imobilizate de acestea i replasarea acestor sume, n scopul obinerii de noi ctiguri.

Analiza eficienei folosirii activelor circulante se realizeaz prin intermediul vitezei de rotaie, indicator ce este exprimat prin durata n zile a unei rotaii. Calculul acestei durate pentru fiecare categorie de active circulante, exceptnd desigur pe cea a disponibilitilor, presupune folosirea urmtoarei formule, n care valoarea elementului notat cu X va fi egal cu valoarea respectivei categorii:

Vr = ( X / Cifra de afaceri ) * 360Denumirea elementului bilantierViteza de rotatie a activelor circulante

200520062007

Active circulante0,480.380.36

Activele circulante au inregistrat durate de rotatie descrescatoare ca urmare a ritmului de crestere a cifrei de afaceri superior ritmului de crestere a activelor circulante. In viitor pentru accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante trebuie redus soldul mediu al creantelor precum si a valorii.1.5. Analiza lichiditatii si solvabilitatiiLichiditatea reprezint proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, iar solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora plile la termenele scadente.Principalii indicatori de lichiditate i solvabilitate ai S.C. Vel Pitar S.A. pentru anii 2005-2007 sunt prezentai n tabelul urmator:Denumire200520062007

Rata lichiditatii generale0.730.660.54

Rata lichiditatii curente 0.140.130.11

Rata solvabilitatii generale 2.642.442.10

Pentru calculul ratelor din tabel s-au folosit urmatoarele formule:

-Rata lichiditatii generale = Active circulante/ Datorii curente

-Rata lichiditatii curente =(Active circulante Stocuri)/Datorii curente

-Rata solvabilitatii generale= Activ Total/ Datorii totale

1.6. Analiza rentabilitatii

Pentru calculul retelor rentabilitatilor se vor utiliza formulele:

-Rata rentabilitatii veniturilor =Profit brut/Venituri *100

-Rata rentabilitatii activului= Profit brut/ active *100

-Rata rentabilitatii financiare =Profit net/Capital propriu *100Denumire200520062007

Rata rentabilitatii veniturilor1.4719.7324.96

Rata rentabilitatii activului0.9214.0217.88

Rata rentabilitatii financiare 1.2419.9728.73

Din tabelul de mai sus se observa ca ratele rentabilitatilor sunt intr-o continua crestere ceea ce inseamna ca veniturile au crescut considerabil in 2006 si 2007.

1.7. Puncte slabe si puncte forte pentru domeniul financiar

Puncte tari

- situatie favorabila a echilibrului financiar; in plus, a crescut excedentul de trezorerie;- dinamica foarte buna a profitului si a cifrei de afaceri;- cota ridicata detinuta pe piata locala si in crestere pe piata nationala;

- rotatie mai buna a creantelor si datoriilor;

- situatie buna la nivelul solvabilitatii si lichiditatii;

- profitabilitate mare a activelor totale, ceea ce justifica politica de fuziuni adoptata de companie.

Puncte slabe

marja profitului brut se mentine inca la un nivel modest, desi a crescut fata de 2006; neacordarea de dividend in ultimii ani, ceea ce diminueaza atractivitatea actiunilor emise.

II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL2.1. Piata Potrivit statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300 si 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu care au un consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban, in mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara, mamaliga).Vel Pitar este liderul pietei romanesti a produselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit.

Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa doua miliarde euro. Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan, Boromir si Dobrogea Grup. Conform estimarilor companiei, grupul detine la nivel national aproximativ 15% din piata de morarit si 9% din cea de panificatie, insa in localitatile in care are unitati de productie, cota de piata variaza intre 35% si 70%.

In Bucuresti, Vel Pitar are o cota de 30-35%, Capitala realizand aproximativ 30% din afacerile companiei. Grupul Vel Pitar detine fabrici de paine in zece judete din tara si in Bucuresti, avand peste 170 de magazine proprii. Vel Pitar va reloca, in cea de-a doua jumatate a acestui an, moara situata in cartierul Rahova si fabricile din cartierele Berceni si Rahova, procesul urmand sa se finalizeze la sfarsitul lui 2009, cel tarziu la inceputul anului 2010.

Vel Pitar ofera atat produse de panificatie, cat si produse de cofetarie si patiserie, rulade si biscuiti, cele mai proaspete si mai apetisante delicatese. Beneficiaza de cea mai diversificata gama de panificatie proaspata si de atmosfera si calitatea produselor dintr-o brutarie europeana cat mai aproape de casa ta.

Fiind un partener important al marilor reele de retail din Romnia, Vel Pitar, prin echipele de vnzri i distribuie, asigur prezena produselor sale n peste 10.000 puncte de livrare dinntreaga ara.Distributia produselor Vel Pitar se face, din ce in ce mai mult, prin canalele cash&carry, hipermarketuri si lanturi de magazine, numarul total al clientilor depasind 2.500 la nivelul intregii tari. Compania detine 174 de magazine in Bucuresti si in tara.Produsele Vel Pitar ajung la locaiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici i mijlocii, reeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de distribuie (Vel Pitar beneficiaz de un parc auto format dinaprox. 340 de maini), fie prin intermediul partenerilor. Lunar, n medie, sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaie i300 tone biscuii i napolitane.

Investiiile au permis ca flota auto s poat livra zilnic peste 300 de tone de pine proaspt n zone urbane ca Bucureti, Rmnicu Vlcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iai, Trgu Jiu, Braov, Focsani, Drgani, Climneti, Panciu, ct i n zone ntinse din judeele Arge, Vlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galai, Cluj, Iai, Gorj i Braov.

Produsele ambalate (pine ambalat, biscuii, napolitane, rulade, miniprjituri) sunt distribuite la nivel naional, iarcele 12 centre de producie Vel Pitar furnizeaz comercianilor din oricare colt al rii toata gama de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea fcndu-se n maximum 24 h de la primirea comenzii.Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, astfel fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piata si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat la nivel national.Principalele piete de vanzare ale societatii sunt:

Judetul Valcea cu o pondere de 25% in totalul vanzarilor societatii. Vanzarile se realizeaza atat prin reteaua proprie de vanzare a societatii cat si prin vanzarile realizate catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Arges cu o pondere de 20% in totalul vanzarilor societatii,vanzarile realizanduse atat prin reteaua proprie de vanzare a societatiicat si prin vanzarile realizate catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Cluj cu o pondere de 3% in totalul vanzarilor societatii,vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Municipiul Bucuresti cu o pondere de 38% in totalul vanzarilor societatii. Judetul Iasi cu o pondere de 4 % in totalul vanzarilor societatii. Judetul Gorj cu o pondere de 3% din totalul vanzarilor societatii. Judetul Galati cu o pondere de 2% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Brasov cu o pondere de 4% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Giurgiu cu o pondere de 1% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de contracte. 2.2. ProduseleOferta de produse

1.Panificaie ambalat. Datorit creterii cererii de produse ambalate, S.C. Vel Pitar S.A., i-a diversificat an de an gama de produse , venind n sprijinul cumprtorilor cu produse noi, alturi de cele existente pe pia.

La nceputul anului 2004, Vel Pitar i-a propus s devin liderul pieei pinii feliate i ambalate, dispunnd de o tehnologie modern, complet automatizat.Panificatia ambalata are la baza utilizarea conceptului Keine Touch. KeineTouch - produs neatins - este o tehnologie moderna care impune un nou standard in panificatie. Pornind de la selectarea tipurilor de faina si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea, procesul este in intregime controlat de calculator. Painea este ambalata in punga sigilata, intr-un mediu igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final.

Tabelul nr.1. Clasificarea produselor de panificaie ambalatDenumirea grupei de produseDenumirea subgrupei de produse

Pine

Specialiti

Panificaie ambalatPatiserie

Cofetrie

Semipreparate

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

Dup cum se observ n tabelul de mai jos, anual au aprut noi sortimente de de pine ambalat.French Toast paine toast feliata, in patru sortimente (French Toast Clasic, French Toast Secara, French Toast Seminte, French Toast Graham). Lansata in noiembrie 2004 este primul brand premium de pe piata de panificatie si este produs sub tehnologia Keine Touch.

French Rolls. In 2006, ca urmare a achizitiei unei linii noi de productie de ultima generatie s-a nascut ideea lansarii unui alt nou brand premium, French Rolls ( baghete si chifle, proaspete si precoapte). French Rolls proaspete acopera cerintele unui mic dejun frugal, dar consistent, ale unei petreceri in aer liber, ale unei vacante, calatorii sau drumetii lipsite de griji. French Rolls precoapte completeaza bucuria de a savura impreuna cu familia, in minunatele clipe petrecute impreuna, a unei paini, calde, aburinde, preparata in maximum opt minute.Tabelul nr. 2. Evoluia sortimentelor de pine ambalat n ultimii 4 ani

DenumireAniAniAAnul

sortiment2002200320042005

Toast alb

Toast albToast albToast albPine de secar

Pine de secarGranatur Silueta

PinePine deGranatur SiluetaPine Bios

ambalatsecarPine BiosGranatur multicereale

GranaturGranatur cu secar

Pine deGranaturmulticerealePine Panfibro

secarSiluetaGranatur cuPine Dieta

secarGraham proteinizat

Pine BiosPine PanfibroPine de secar feliat

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

a. Pinea. Interesul crescnd al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa de produse ambalate, a orientat tot mai mult cercetrile spre produse cu aport caloric, nutriional crescut, sntoase, uor de consumat i cu termen mare de valabilitate (produse feliate, ambalate).Tabelul nr.3. Clasificarea sortimentelor de pineSortimente de pineDenumirea produselor

Toast alb 500g

Pine de secar 600g

Pine din fain alb de gruGranatur Silueta 400g

Granatur multicereale 400g

Granatur cu secar 400g

Granatur graham proteinizat 400g

Pine Dieta 250g

Pine din finuri specialePine Bios 500 g

Pine Panfibro 200g

Pine feliat cu secar 450g

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

b.SpecialitiTabelul nr.4. Sortimentul de specialiti la S.C. Vel Pitar S.A.GrupaDenumire produse

Chifle graham

SpecialitiChifle hamburger

Japoneze

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.c.Cofetrie i patiserie. Cu un efort susinut permanent n domeniul panificaiei, S.C. Vel Pitar S.A. este deja cunoscut ca un productor de referin pe piaa de cozonac i chec.Tabelul nr.5. Sortimentul produselor de cofetrie i patiserieGrupaDenumire produseMasa

Cozonac cu nuc0,800 kg.

Cozonac de cas0,800 kg.

Cozonac cu nuc i cacao0,800 kg.

Cozonac Diana0,500 kg.

CofetrieCozonac cu rahat0,700 kg.

Chec cu cacao0,240 kg.

Chec marmorat0,250 kg.

Chec cu cacao0,500 kg.

Chec cuglazur de ciocolat0,250 kg.

Srele cu mac0,100 kg.

PatiserieSaleuri0,300 kg.

Saleuri0,250 kg.

Saleuri Sora0,150 kg.

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

d.Semipreparate. Ca un ajutor n buctrie, S.C. Vel Pitar S.A. vine n ntmpinarea clienilor cu o ofert de produse uor de preparat.Tabelul nr.6. Sortimentul de semipreparateGrupaDenumire produs

Blat de tort

SemipreparateFoi plcint

Vafe

Blat de Pizza

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.II.Panificaie proasptOferta Vel Pitar cuprinde, in functie de specificul zonei deservite, diferite variante de paine proaspata, produsa din cele mai bune ingrediente - faina alba de grau, fainuri speciale si mixuri de cereale - cu gramaje si forme diverse, pornind de la Paine Alba Simpla 220g din Bucuresti si pana la Specialitate Tarnava 2000g din Cluj.Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale: paine neagra, paine integrala, paine neagra cu cartofi, paine fara sare, paine cu tarate si multe alte asemenea sortimente

Tabelul nr.7. Sortimentul de pine proasptGrupaFelul piniiDenumire produsMasa

Franzel Extra0,280 kg.

PinePinea Casei0,330 kg.

proasptPine alb0,1000 kg.

din finPine Lotru0,600 kg.

specialPine Spicul0,280 kg.

PinePine alb simpl0,450 kg.

proasptPine alb0,350 kg.

Pine specialitate alb cu tre0,400 kg.

PinePine neagr cu tre0,350 kg.

pentru nutriiePine neagr cu cartofi0,750 kg.

specialDigesta0,500 kg.

Panfibro0,200 kg.

Proteica0,300 kg.

Pine Panem fr sare0,300 kg

Pine integral0,280 kg

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.Forme i varieti de specialiti.Tabelul nr.8. Forme i varieti de specialitiGrupaCategorieDenumire produs

Japoneze

Batoane

Forme iChifle graham

Covrigi vanilai, srai

Pinevarieti deCovrig Aurora

proasptspecialitiCornuri cu Gem

Lipii

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.

Patiserie i cofetrie. Fiecare locatie Vel Pitar si-a dezvoltat o gama proprie de produse de patiserie si cofetarie, in urma analizei preferintelor consumatorilor locali. Ruladele, cozonacii, saleurile, strudelele, rulourile si croissantele cu diverse umpluturi sunt numai cateva dintre produsele Vel Pitar care si-au castigat faima pe pietele locale. Vel Pitar este deja cunoscut ca un producator de referinta pe piata de cozonac si chec.n ceea ce privete produsele de cofetrie, specialitii de la S.C.Vel Pitar S.A. s-au ntrecut pe ei nsi n inovaie i desvrire oferind o gam diversificat de produse.

Cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente de altfel n toate filialele S.C. Vel Pitar S.A. sunt prezentate n tabelul de mai jos.Tabelul nr.9. Sortimentele de patiserie i cofetrieGrupa de produseDenumire produse

Pateuri cu brnz i ciuperci

Patiserietrudel cu mere

Saleuri

Arici cu ciocolat

CofetrieSpecialitate Kassandra

Croissant cu ciocolat, vanilie, cacaval

Bezele umplute

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.Vel Pitar are in prezent doua marci nationale de rulade: Almadolce si Roll4Ever. Roll4Ever este o gama de minirulade glazurate in 4 arome (cacao, cappuccino, capsuni, vanilie) ce se adreseaza adolescentului aflat in pauza de masa sau studentului care vrea sa scape rapid de foame. Almadolce, gama de rulade decorate cu glazura de ciocolata, se pozitioneaza ca rasfatul dulce de dupa serviciu sau ca un cadou dulce cu care baiatul castiga inima iubitei.Napolitane, biscuii i paste.

Napolitane. Sortimentul de napolitane este grupat n funcie de puterea de cumprare a consumatorului i dup modul de ambalare. Tabelul nr.10. Sortimentul de napolitaneGrupaDenumire produs

Napolitane vrac(cacao, vanilie, feic, rom, capuccino)

NapolitaneNapolitane ambalate: -Supernapo cu cacao(30g)

- Supernapo cu vanilie(30g)

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.

Biscuii. Gama de biscuii oferii de S.C.Vel Pitar S.A. este destul de variat, dup cum urmeaz:

Biscuitii ambalati se adreseaza in special copiilor prescolari (Clopotel, Poieni), scolarilor ( 2B+C) si adultilor care urmeaza o anumita dieta (Tabiet digestivi, Tabiet graham, 5 minute).Tabelul nr.11. Sortimentul de biscuiiGrupaCategoriaDenumire produs

Clopoel cu vanilie, cacao, cpuni i lmie

Biscuii 5 minute

Biscuii ambalaiBiscuii Poieni

Tabiet Biscuii digestivi

BiscuiiTabiet Biscuii graham

Biscuii graham

Biscuii vracBiscuii digestivi

ambalai la cutiiBiscuii Delicia cu cacao

de 3-6 kg.Delicios cu crem de cacao

2B+C cu cacao i lmie

Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.Paste finoase. Pastele finoase se prezint pe pia sub dou aspect:

- Paste finoase ambalate

- Paste finoase vracOferta de paste finoase a S.C. Vel Pitar S.A.

Paste finoase lungi

Paste finoase simple

Paste finoase Paste finoase medii

Paste finoase cu ou

Paste finoase scurte III.Produse de morrit. Avnd n cinci locaii: Tecuci , Rm. Vlcea , Piteti , Iai i Trgu-Jiu , mori de mcinat gru i porumb, S.C. Vel Pitar S.A. poate s controleze atent ntregul drum parcurs de produs de la faza de materie prim brut pn la aezarea lui pe raft.

Este un proces complex, dar bine stpnit de ctre specialitii care au mult experien n domeniu.Tabelul nr.12. Sortimentul produselor de morritGrupaDenumire produsTipuri

Fin tip 480

Fin de gruFin tip 650

Fin semialb tip 800

Fin neagr tip 1350

Produse deFin de porumbMlai superior

morritMlai extra

GrisGris la pachet de 500 g.

Gris sub form vrac

TreTre din gru sub form vrac

Tre din porumb sub form vrac

Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.2.3. Pretul

Pe plan national si international exista o abordare diferita in ceea ce priveste preturile produselor agroalimentare, in principal datorita politicilor unor tari de subventionare a agriculturii. Tendinta care se manifesta in prezent este aceea de aliniere a preturilor interne la cele mondiale, avand la baza internationalizarea pietelor agricole si intensificarea concurentei.

In ultimii 10 ani, pretul painii a avut o dinamica diferita, manifestata printr-o crestere mult mai redusa fata de cele ale preturilor majoritatii produselor alimentare. Acest fenomen s-a datorat interventiei statului care pana in 1996 a stabilit si a supravegheat pretul produsului in vederea corelarii acestuia cu puterea de cumparare a populatiei.

In prezent insa, din cauza secetei si implicit a micsorarii productiei, pretul painii este majorat cu 40% ( de la 0.6 lei la 0,85-0,9 lei). O influenta negativa asupra pretului a avut-o si cresterea pretului graului cu 30%. Aceasta crestere a pretului graului a fost determinat pe de-o parte de seceta, aceasta reducand recolta, si e de alta parte de faptul ca cerealele au inceput sa fie folosite pentru producerea de biocombustibili si astfel cererea a crescut.

Si in cadrul societatii Vel Pitar s-a recurs la majorarea preturilor de la 0,65 lei la 0.9 lei (in toamna anului 2007) la produsul franzela extra 280 grame. Pretul franzelei este mai ridicat cu 6% decat media preturilor produselor cu aceleasi caracteristici produse de firmele concurente. Pentru celelalte produse, societatea utilizeaza o politica a preturilor ridicate, in concordanta cu calitatea produselor. 2.4. Furnizorii, beneficiarii si concurentiia) Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care asigura resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente, masini si utilaje. Preocupat de ridicarea calitii produselor sale, conducerea managerial a S.C.Vel Pitar S.A. recunoate c numai prin aprovizionarea permanent cu materii prime i materiale auxiliare de cea mai bun calitate, prin investiie tehnologic modern i poate consolida i extinde piaa de desfacere.

Datorit ndelungatei i bunei colaborri cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se face ntr-un ritm constant neprezentnd riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producie.

n cadrul selectrii sau colaborrii cu furnizorii, firma SC Vel Pitar S.A.analizeaz o serie de aspecte legate de:

respectarea termenelor i condiiilor de livrare;

nivelul de implicare al firmelor n stabilirea i negocierea preurilor de vnzare;

discount-urile i alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumprare;

Principalii furnizori ai societii sunt n general firme cu care S.C.Vel Pitar S.A. are relaii tradiionale i care nu au creat probleme.

Colaborarea cu furnizorii se bazeaz n principal pe avantajul reciproc al prilor, ns n cazul n care preurile i cantitile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaz comenzile i intrerupe activitatea cu furnizorul.

In cazul intreprinderii Vel Pitar, piata de materii prime si materiale este atat piata romaneasca cat si piata externa.Printre principalii furnizori de materii prime si materiale enumeram: Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Materialele comercializateFurnizorii

GruCOMCEREAL Teleorman

COMCEREAL Giurgiu

COMCEREAL Galai

NIDERA

CARGILL

Productori agricoli individuali

Materiale auxiliareLesaffre SRL

Agemod Crist Impex

Intermeridian S.R.L

Drim Daniel

Avicola Impex S.R.L.

Scavil S.A.

Slanic Prahova

MegaRoll SA

S.C. Puratos Prod SRL

S.C. Solaris SA

S.C. Vinalcool Arges

Sursa: Serviciul Aprovizionare-TransportFurnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Anii

Furnizori2002200320042005

Val. abs.

RON %Val. abs.

RON%Val. abs.

RON%Val. abs.

RON%

S.C.Comcereal Teleorman128420024,7313052009,7123840008,8035820008,15

S.C.Comcereal S.A. Giurgiu1845003,551987001,483120001,155280001,20

S.C.Comcereal S.A. Galati1140002,201356801,012485000,923980000,91

Productori individuali279364753,801047722477,922217316080,933618307082,29

Lesaffre S.R.L.878511,691529831,142689000,994309000,98

Intermeridian S.R.L.1245302,401759301,313424501,265208601,18

Avicola Impex S.R.L.782501,511354501,012487000,923989000,91

Megaroll S.A.829801,601729501,293408001,265102001,16

Vinalcool Arge3719807,165924004,418028002,9610209002,32

Solaris S.A.704521,36971230,722183000,813981000,90

TOTAL5192390100,0013443640100,0027091200100,0043970930100,00

Sursa : Balanele analitice ale furnizorilor S.C.Vel Pitar S.A. ntre 2002-2005Principalul furnizor este S.C.Comcereal S.A. Teleorman de la care societatea se aprovizioneaz cu materia prim vital grul. n 2002 societatea deinea 24,73% din totalul tranzaciilor, dar n 2003 cunoate o scdere a tranzaciilor cu 15,02% mai puin dect n 2002, pentru ca n 2004 s nregistreze o valoare relativ de 8,80% i respectiv 8,15% n anul 2005.

S.C. Comcereal, S.A. Giurgiu i S.C. Comcereal S.A. Galai aprovizioneaz societatea tot cu materia prim, grul. i n cazul acestor dou societi se constat o scdere a tranzaciilor cu S.C.Vel Pitar S.A.

n schimb, se observ o cretere a tranzaciilor cu productorii individuali de la 53,80% n 2002 la 77,92% n anul 2003, pentru ca n 2004 s nregistreze o valoare relativ de 80,93% i n 2005 de 82,29%.

Dintre productorii de materiale auxiliare, S.C.Vinalcool Arge nregistreaz o pondere mai mare n totalul tranzaciilor, valoarea acestora atingnd suma de 1020900 RON n 2005, crescnd cu 648920 RON fa de anul 2002.

Printre criteriile de baz n alegerea furnizorilor de ctre S.C.Vel Pitar S.A. se numr : calitatea produselor, dat fiind faptul c n calitatea produselor obinute se regsete calitatea materiilor prime i a materialelor folosite ; preul materiilor prime i materialelor care contribuie n mod direct la formarea costurilor produselor obinute; facilitatea unor servicii (transport, termen de plat, etc.).b) Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii. Din randul lor se detaseaza intermediarii ( firme de comert, de transport, agentii de publicitate etc.).

Vel Pitar se ocupa nu numai de panificatie, ci si de distributie. Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje. Societatea dispunde de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent 170 de unitati. In urma divizarii VP Magassin se ocupa cu desfasurarea activitatii de retail si cu administrarea unitatilor comerciale.

Vel Pitar a colaborat cu agentia de publicitate Next Advertising pentru campania de promovare a noilor produse French Toast.

c) Furnizorii fortei de munca cuprind unitatile de invatamant, oficiile de forta de munca, precum si persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.

Vel Pitar este o organizatie dinamica cu peste 4800 de angajati, care urmareste atragerea de profesionisti orientati spre obtinerea de rezultate. Incurajeaza initiativa personala, oferind oportunitati de invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala.

d) Clientii alcatuiesc cercul agentiilor economici (firme, institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii si constituie cea mai importanta componenta a micromediului.

Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ fata de un anumit client sau grup de clienti, deoarece prin politica de marketing promovata se dezvolta afaceri cu clientela credibila si cu un grad de dispersie in cifra de afaceri ridicat, ceea ce asigura un nivel de protectie corespunzator.

Clientii principali sunt VP Magassin, hipermarket-urile si locatiile de tip cash & carry. Traditia Vel Pitar este de a rasplati clientii fideli . Astfel, in perioada 10 mai 10 iulie 2007 a fost initiata campania Premii cu har de la Vel Pitar care si-a propus sa rasplateasca partenerii de afaceri. A fost organizata o tombola cu premii in valoare de 6000 de RON oferite agentilor economici care comercializeaza produsele Vel Pitar. Criteriul unic de selectie a fost realizarea a unui volum zilnic de vanzari de cel putin 40 kg (magazine mici , bacanii) si 100 de kg (supermarket-uri).

e) Concurentii sunt intreprinderi similare care isi disputa aceeiasi categorie de clienti. Principalii concurenti ai societatii pe piata sunt reprezentati de:

S.C.Boromir S.R.L ca principal competitor in domeniul produselor de morarit si panificatie pe piata judetului Valcea si a judetului Sibiu.

S.C.Dobrogea S.A

S.C. Baneasa S.A

S.C.Moara Baciu S.A. Cluj-Napoca

S.C.Mopan SA Suceava

S.C.Compan Tirgoviste

S.C.Anairo Tg.Jiu

S.C. Gerpen Tg.Jiu

S.C. Pambac Bacau

S.C. Rostar Bucuresti

S.C. Propast Iasi

S.C. Galmopan Galati

Societatile de panificatie cu nivele de productie individuale mici,dar semnificative ca nivel global pe produselor specifice.

f) Organismele publice sunt delimitate de Philip Kotler in 7 categorii: lumea financiara (actionari, societati de investitii), mediile de comunicare in masa, grupuri de interese (miscari pentru protectia consumatorilor, ecologistii), administratia publica, marele public, personalul propiu al intreprinderii.

Vel Pitar este detinuta de fondul de investitii Broadhurst, care a aplicat la mai multe dintre societatile pe care le detine strategia de a scoate in afara companiilor activele care nu detin obiectul principal de activitate.

Fondul de investitii Broadhurst este administrat de compania New Century Holdings (NCH), care are o participatie de aproximativ 80% din toate cele zece firme rezultate in urma divizarii.

2.5. Activitatea promotionalaCele mai importatnte actiuni promotionale utilizate de Vel Pitar sunt constituite din:

a) Intalniri cu cei mai important client in cadrul carora sunt expuse planurile companiei si strategia de promovare/sustinere a imaginii Vel Pitar, in vederea unor colaborari viitoare;

b) Dezvoltarea unui sistem de comunicare directa cu clientii. Astfel, pentru a evita limitarea comunicarii cu clientii la nivelul distribuitorilor/ agentilor de vanzari, s-a infiintat o linie telefonica directa (telefonul comerciantului) de la care sunt preluate principalele problem cu care se confrunta comerciantii;

c) Concursuri pentru fidelizarea clientilor;

d) Campanie de comunicari la punctual de vanzare prin POSM-uri (poster mare,mic, eticheta de pret mari,mici,etc);

e) Adresa si sigla firmei sunt imprimate pe etichetele si ambalajele produselor, precum sip e suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la procesul de distributie;

f) Existenta unei pagini de internet a firmei www.velpitar.ro; Premii cu har de la Vel Pitar !

Brasov, 25 iulie 2007 - Vel Pitar Brasov si-a premiat partenerii de afaceri in cadrul campaniei "Premii cu har de la Vel Pitar!", organizata in perioada 10 mai - 10 iulie 2007. Campania a constat in organizarea unei tombole cu premii in valoare de 6 000 RON, oferite agentilor economici din judetele Brasov, Covasna si Prahova, care comercializeaza produse Vel Pitar.

Campania s-a adresat tuturor clientilor Vel Pitar (cu exceptia VP Magassin, a firmelor bugetare, a hipermarket-urilor si a locatiilor de tip cash&carry) care au spre vanzare diferite sortimente de franzela alba Vel Pitar: Franzela alba 500 g, Franzela alba feliata 500 g, Franzela alba 700 g si Franzela alba feliata 700 g.

Criteriul unic de selectie a constat in realizarea de catre agentii economici a unui volum zilnic de vanzari nete de cel putin 40 kg (magazine mici, bacanii) si respectiv 100 kg (supermarket-uri) din produsele Vel Pitar, participante la promotie. Extragerea taloanelor castigatoare a fost validata de o comisie formata din reprezentanti ai Ministerului de Finante, ai Grupului Vel Pitar, ai mass mediei si notari publici.

Aceasta campanie ne permite sa continuam o traditie Vel Pitar, aceea de a rasplati clientii fideli, ce apreciaza si respecta un partener corect de afaceri", a declarat Cristina Popescu, responsabil marketing Vel Pitar Brasov.

Premiul cel mare a fost castigat de reprezentantii Bachus SA din Sacele, care se vor bucura de un sejur pentru doua persoane in statiunea Parelia Katerini, Grecia. Au fost extrase si 36 de alte premii in aparate electrocasnice: un un aparat de aer conditionat, cinci cuptoare cu microunde, zece cafetiere si douazeci prajitoare de paine, ce au revenit clientilor Vel Pitar din Predeal, Sinaia, Busteni, Zarnesti, Rasnov, Moeciu, Sacele si Brasov. 2.6. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercialCu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani,Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj, Dambovita si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje.Vel Pitar dispune de o structura de distributie nationala a produselor ambalate: paine ambalata, biscuiti, napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura prezenta acestora la oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare colt al tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum si de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de astfel de unitati.

III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC 3.1. Amplasamentul SC VEL PITAR SA Povestea grupului incepe in 1999, cand fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH), achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie, Mopariv Ramnicu Valcea si Berceni Bucuresti. In decembrie 2001 se formeaza S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea, Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea.

In 2007 compania Vel Pitar S.A. s-a divizat in trei societati autonome care au ca obiect de activitate panificatia S.C. Vel Pitar S.A., moraritul S.C. Sapte Spice S.A. si retailul S.C. VP Magassin S.A. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani, astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifica mai bine oportunitatile oferite de piata in domeniile lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct veniturile obtinute.

In prezent Grupul Vel Pitar detine centre de productie in Bucuresti si 10 judete din Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj, Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de morarit si o retea de magazine in marile orase din Romania.3.2. Caile de acces si mijloacele de transportAccesul n cadrul sediului central al S.C.Vel Pitar S.A. se efectueaz astfel:

- pe cale rutier

- pe cale feroviar, prin racordarea la liniile de cale ferat care traverseaz zona industrial.S.C. ,,Vel-Pitar S.A. i asigur nevoile de transport pentru grul de import, de pe piaa transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri), sau apelnd la serviciile SC CFR Marf S.A. Nevoile de transport ctre clieni, sunt asigurate ns, prin cele peste 400 de autoutilitare proprii, ce au capaciti cuprinse ntre 0,5-3,5 tone. ntreprinderea procedeaz astfel, datorit nevoilor mari de materii prime din import, care n anumii ani, se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relaii strnse cu clienii i specificitatea produselor finite (produse proaspete de panificaie) impun i n cazul acestei ntreprinderi, o atenie deosebit transportului ctre clieni, care se realizeaz prin fore proprii. Precizm c ntreprinderea livreaz marf, att magazinelor proprii, ct i terilor.Transportul materiilor prime de catre furnizori se efectueaza in autocisterne cu capacitati de 25-27 tone . Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu cele 400 de masini, iar volumul livrarilor zilnice de produse proaspete este de peste 300 tone .

Astfel capacitatea medie de transport la o cursa este urmatoarea:

Ct = na -numarul total de autovehicule (400 masini)

nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un autovehicul (9)

c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container (240)Ct=400*9*240=864000

Capacitatea medie de transport zilnica va fi :

Ctz=864000*4=34560003.3. Resursele energetice si utilitatile Alimentarea cu energie electrica a cladirii se face prin intermediul unui tablou electric general. Corpurile de iluminat sunt de tip florescent. Alimentarea cu energie electrica se face la o intensitate de 380 de V.

In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt folosite gazele natural.

Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie se face din reteaua localitatii.

Furnizorii de utilitati sunt urmatorii:

a) Regia Autonoma de Electricitate Electrica S.A. este furnizorul de energie electrica pe perioada nedeterminata, cu actualizarea cantitatilor de energie furnizate si a pretului acesteia, cu posibilitatea limitarii sau intreruperii furnizarii din culpa consumatorului;

b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de energie termica, contract pe anul in curs, cu posibilitatea actualizarii pretului energiei furnizate, acesta putand intrerupe sau limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa beneficiarului;

c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei potabile si preluarea apelor uzate si meteorice, contract pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii livrarii apei si a preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.3.4. Descrierea procesului de productie Organizarea productiei

Vel Pitar Sucursala Bucuresti dispune de 2 sectii de productie:

B1- care cuprinde :

Linie de rulade Linie de French Toast Linie de precoapte Linie de Panissino

B2 care cuprinde Patisserie 6 linii de fabricare a painii

Grupul Vel Pitar a investit in linii tehnologice de ultima generatie, complet automatizate, de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea este marita, iar costurile sunt mult scazute.

De asemenea, unitatile de morarit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii majore, dispunand de utilaje si silozuri de produse finite performante. Gama de fainuri este obtinuta din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele in vigoare.

Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta, in ceea ce priveste marcarea, ambalarea si depozitarea.

Marcarea se realizeaza prin:

litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete) etichete (la produsele ambalate in cutii, saci)

Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:

pungi pachete de hartie pergaminata, metalizata celofan polietilera cutii de carton lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj saci (de iuta, de hartie)

Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de produsele ce emana miros pronuntat; in timpul pastrarii trebuie sa asigure:

temperatura de 15-18 C (exceptie fac napolitanele; +10C); umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %).

In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea, uscarea, gust acru, sarat, miez filant) cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de pastrare.

Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se impun:

respectarea disciplinei tehnologice; asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica); asigurarea conditiilor de igiena sanitara; exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin Procesul tehnologic Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura retinerea impuritatilor magnetice (acesta este un punct critic de control)

dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in functie de sortimentul de paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela, feliata, rotunda si graham)

malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce asigura omogenizarea componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze, la prima viteza timpul necesar omogenizarii fiind de 5 minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)

rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul rasturnatorului

aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de sortiment de stabileste gramajul painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute)

premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul masinii ciuperca

predospirea, se face intr-un predospitor cu cupe si dureaza intre 5-8 minute modelarea (pentru rotund se face manual, iar pentru franzele se face automat)

dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este mai mic gramajul cu atat dureaza mai mult)

coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment

racirea

pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea se realizeaza cu ajutorul unor cutite automate, insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un lucrator.

depozitarea in lazi

livrarea

Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min, la un ciclu de productie. Capacitatea de productieCompania dispune de capaciti de producie i comercializare proprii, formate n prezent dintr-un numr de 9 mori, 24 fabrici (din care una de biscuii, una de produse de patiserie i 22 de pine), 84 de magazine proprii plus alte cldiri. Aceasta dovedete c firma i-a diversificat obiectul de activitate n timp, ceea ce a necesitat noi fore de munc specializate, astfel se explic creterea numrului de salariai n perioada analizat.Capacitatea de productie este urmatoarea :

-paine ambalata si feliata 75 tone/zi, gradul de utilizare este de 70%;

-paine proaspata 141 tone /zi, gradul de utilizare este de 65%;

-patiserie 6 tone /zi, gradul de utilizare este de 70%;

-rulade 12 tone/zi,gradul de utilizare 70%;

-precoapte 4 tone /zi,gradul de utilizare este de 70%

Cota de piata a produselor de panificatie atinge o valoare de 5% la nivel national, de 5,6 % la biscuit si 0,5 % la napolitane. Structura productiei realizate de societatea Vel Pitar Sucursala Bucuresti este prezenta in urmatorul tabel:

Produse 2005

200620072006/2005(%)2007/2006 (%)

Paine ambalata812411497,519162,541,5366,66

Paine proaspata25789,52847033452,2510,3917,5

Paine speciala1386,41560,75204412,5730,96

Patiserie1328,61392,815334,839,8

Rulade19652350306619,5930,47

Precoapte863,6925,410227,1610,43

Productie Totala 39457,146196,4560279,7517.0830,48

Din tabel reiese faptul ca evolutiile cele mai semnificative au fost inregistrate de painea ambalata, rulade si de painea speciala (66,66%, 30,47%, respectiv 30,96). Calitatea produselorCalitatea superioar este o caracteristic esenial n producia de pine, deoarece existena acesteia este unul din elementele determinante pentru dobndirea recunoaterii firmei i asigurarea competitivitii produselor.Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea reetelor tradiionale, Vel Pitar folosete materii prime de cea mai bun calitate, ambalaje adaptate cerinelor de igien i pstrrii prospeimii produselor o perioad ct mai ndelungat, specialiti calificai la standarde europene, controlul strict al calitii produciei - toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor oricrui consumator. Dovad o fac repetatele premii ctigate la diverse concursuri de panificaie i patiserie de ctre echipele de specialiti Vel Pitar.

Calitateasuperioar a produselor, respectarea msurilor de siguran alimentar, ingredientele atent selecionate fac ca peste 1,5 milioane de clieni din toat ara s cumpere zilnic pinea proaspt Vel Pitar.Calitatea produselor comercializate de Vel Pitar S.A. este astestata de certificarea pentru standardul ISO 9001/2000, completat in semestrul I al anului 2004 cu obtinerea certificarii H.A.C.C.P.( Hazard Analysis and Critical Control Point ) in domeniul sigurantei alimentare pentru entitatile Valcea, Bucuresti si Pitesti.

Certificarea ISO 9001 reprezinta o confirmare a competentei/ competitivitatii actului managerial dintr-o organizatie. Certificarea este o apreciere a faptului ca organizatia are capabilitatea de a oferi satisfactii celor interesati de rezultatele acesteia (clienti, furnizori etc.).Certificatul ISO 9001 confirma ca, urmarind cerintele standardului referitor la management ISO 9001 (si implicit a standardelor din familia ISO 9000), in organizatie exista un sistem de management al calitatii, un mod competitiv de administrare/ gestionare a diverselor activitati/ procese. (se prespune ca, datorita modului competitiv de lucru, organizatia furnizeaza suficienta incredere ca isi respecta cu strictete angajamentele luate).

Certificarea ISO 9001 este o cerinta a pietei.O organizatia trebuie sa se certifice ISO 9001 daca activeaza pe o piata intens concurentiala. Intrarea in UE reprezinta in fapt si coborarea unor bariere economice, consecinta imediata fiind cresterea nivelului concurential pe numeroase piete. Certificarea ISO 9001 devine astfel un important instrument de marketing, deoarece prin aceasta certificare creste gradul de incredere a partilor interesate (clienti, furnizori etc.) in capabilitatea organizatiei de a realiza/ funiza servicii de inalta calitate in conditii de competitivitate. ntreinerea i repararea utilajelor

Activitatea de ntreinere se efectueaz de ctre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii i curri zilnice ale instalaiilor de transport pneumatic a finii i ale tuturor utilajelor din seciile de producie. Sarcina de supraveghere a acestei activiti i revine inginerului ef pentru serviciul mecano-energetic.

Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu band presupune efectuarea unor operaii de ntreinere atent. n luna februarie2004, la recomandarea inginerului ef pentru serviciul mecano-energetic, ca urmare a constatrilor cu privire la randamentul sczut al arztoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de specialitate.

Reparaiile echipamentelor de lucru i ale pieselor utilajelor se efectueaz de personalul atelierului mecanic, care are n dotare:

- un strung SN 315;

- o frez vertical;

- o main de roluit (ndoire tabl cu grosime sub 2mm);

- o maina de ndoit tabla Apcant;

- aparate de sudur;

- dou polizoare.

Reparaiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse ntre 0,15-55KWh, se efectueaz n cadrul atelierului electric de bobinaj. Igiena i protecia muncii

Pentru ncadrarea muncii n condiiile normale de igien i protecie, n cadrul societii sunt prevzute urmtoarele msuri:

- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor de praf de fina (silozurile i buncrele din seciile de producie) este interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceast msur previne accidentele de munc datorate combustiei prafului de fin cu o concentraie de 1,5-2kg/m3 n prezena unei surse de cldur de 800-900oC;

- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulrii de electricitate static;

- capsularea motorului electric al cerntoarelor de fin;

- dotarea seciilor de producie cu instalaii pentru evacuarea prafului de fin i a bioxidului de carbon rezultat n urma fermentaiei, precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile cuptoarelor;

- predospitoarele i dospitoarele sunt prevzute cu panouri lateralede protecie, pentru a nu permite accesul n spaiul utilajelor n micare;

- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal specializat. De asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare este semnalizat optic i acustic.3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologicPuncte forteVel Pitar a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane de dolari n fabricile, morile i magazinele achiziionate. Au fost cumprate linii tehnologice moderne, unice n Romnia. Cldirile au fost renovate i adaptate normelor europene.A fost creat un sistem naional de distribuie ce acoper toat ara, iar producia a fost diversificat pentru a rspunde cerinelor consumatorilor.

Grupul Vel Pitar a investit n linii tehnologice de ultim generaie, complet automatizate, ncepndcu operaia defrmntare i pn la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioar (prospeime ndelungat, culoare i forma constante), iar productivitatea este crescut.

Invesiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct i ntreg procesul de producie s utilizeze tehnologia Keine Touch - fr atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul).De asemenea, unitile de morrit din cadrul Grupului Vel Pitar au beneficiat de investitii majore,iar n acest momentdispun de utilaje i silozuri de produse finite performante. Gama de finuri este obinut din procesarea materiilor prime de cea mai bun calitate, n condiiile stabilite de normele n vigoare.

Puncte slabeVel Pitar s-a confruntat cu multe probleme ce i-au afectat imaginea, tocmai din cauza neglijentei la punctele de control si punctele critice de control (prevazute in H.A.C.C.P) in punctele de lucru din diferite judete unde nu sunt aplicate standardele de calitate.

Astfel in iunie 2005, la un control general realizat de A.N.P.C , privind calitatea si modul de comercializare a painii si al produselor de panificatie, s-a descoperit ca SC VEL PITAR SA Brasov, producator, comercializa paine feliata, preambalata din gama French Toast Clasic si French Toast cu secara care avea data durabilitatii minimale depasita si cozonaci de diferite sortimente care aveau data durabilitatii minimale modificata, prin aplicarea de etichete autocolante cu o noua data a durabilitatii minimale, peste cea veche.

Un alt caz ce a afectat imaginea fiemei, s-a intamplat in Constanta unde un constantean a descoperit bucati de cauciuc in painea produsa de societatea Vel Pitar Ramnicu Valcea.Acest incident a dus la aparitia pe prima pagina a ziarelor, a titlului Vel Pitar, cel mai prost brutar. IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE4.1. Structura si dinamica personalului

Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos:

Anul Categorii de varsta Cantitate

Persoane %

2005 (anul 1)Sub 30 ani 22229

Intre 30-50 ani45259

Peste 50 ani9212

Total766100

2006 (anul 2)Sub 30 ani 23530

Intre 30-50 ani46960

Peste 50 ani7810

Total782100

2007 (anul 3)Sub 30 ani 24231

Intre 30-50 ani49363

Peste 50 ani476

Total782100%

Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut in comparatie cu numarul angajatilor peste 50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a salariatilor intre 30-50 de ani a fost in anul 2007, astfel putandu-se dovedi priceperea si experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent scazut in numarul total al angajatilor (6%), in timp ce ponderea persoanelor tinere a crescut de la 29 % in 2005 la 31 % in 2007. Aceasta intinerire a salariatilor face parte din strategia societatii pe urmatorii 10 aniStructura personalului pe sexe la Vel Pitar sucursala Bucuresti

SpecificarePerioada Modificari relative (%)

2005200620072007/20052007/2006

Total personal din care :76678278210,2%1%

Femei5185275445%3,22%

Barbati248255238-4,03%-6,6%

Din structura personalului pe sexe, ponderea cea mai mare o au femeile; acest lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul procesului tehnologic sunt specific femeilor. Ponderea lor de 64-65% s-a mentinut in perioada analizata. Atat numarul persoanelor de sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata. Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :

SpecificarePerioadaModificari relative (%)

2005200620072007/20052007/2005

Total personal din care:76678278210.2%

Cu studii superioare27932438236,9117,9

Cu studii medii4214403989,02-9,53

Altii66182-96,96-88,88

Dupa cum se observa si din tabel predomina personalul cu studii medii iar cel cu studii superioare este intr-o continua crestere. Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul personalului Tesa (tehnic, economic si alte specialitati). Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce in ce mai mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de persoane calificate.

4.2. Remunerarea si motivarea personaluluiRemunerarea personalului de la Vel Pitar se face diferit in functie de responsabilitatile pe care fiecare angajat le are. Vel Pitar incurajeaza initiativa personala, oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala. Angajatii au sanse egale de promovare, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de selectie in Vel Pitar.Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum i cele lucrate n zilele de smbt, duminica i de srbtori legale, personalului societii i este acordat timp liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile.Prezena n seciile de producie se realizeaz cu ajutorul fielor de pontaj colective zilnice.

n cadrul societii se practic urmtoarele sisteme de salarizare:

- sistemul de salarizare n acord direct pe baza normei de timp pentru muncitorii direct productivi;

- sistemul de salarizare n regie pentru personalul de conducere, tehnic i administrativ i pentru muncitorii indirect productivi;

Adaosurile i sporurile de care beneficiaz personalul societii sunt urmtoarele:

- participarea la profit, ntr-o cota care este stabilita anual de Consiliul de administraie:

- sporul pentru vechime n munc se acord pe dou trane de vechime, i anume: 3% pentru vechimea cuprins ntre 2-5 ani i 6% pentru vechimea cuprins ntre 5-10 ani;

- sporul pentru condiii nocive se acord personalului care lucreaz la locurile de munc n perimetrul crora se dezvolt, n procesul de producie, diferite pulberi nocive sau un complex de noxe care pot fi nocive. Valoarea acestor sporuri este o sum fix, care se multiplic cu timpul (numrul de ore) ct persoana respectiv a lucrat n astfel de condiii;

- sporul pentru timpul lucrat n timpul nopii are o valoare de 25% i se acord persoanelor care lucreaz n schimbul de noapte cel puin jumtate din programul de lucru.n cadrul ntreprinderii S.C. Vel Pitar S.A., motivarea personalului se face prin:

salarizarea corespunztoare muncii depuse;

acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la munc smbta sau duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o remunerare pentru orele suplimentare, costul unei ore de munc suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ; totodat, de srbtori angajailor li se acord prime );

promovarea angajailor ; motivare nesalarial evaluarea posturilor

4.3. Productivitatea munciiExist mai multe moduri de determinare a productivitii muncii, ns toate exprim raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei uniti de resurs in cazul determinrii productivitii muncii, una din modaliti o constituie raportarea produciei anuale de pine (exprimat n tone) la numrul de salariai ai societii.4.4. Conditiile de muncaPentru ncadrarea muncii din seciile de producie ale societii n condiii normale de igien i protecie, sunt prevzute urmtoarele msuri:

- seciile de producie sunt prevzute cu vestiare i grupuri sanitare;

- n cadrul sediului central exist un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor n caz de accidente;

- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor cu praf de fin este interzis accesul cu surse deschise de foc;

- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulrii de electricitate static;

- dotarea seciilor de producie cu instalaii de evacuare a prafului de fin i a bioxidului de carbon rezultat n urma fermentaiei,

precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile cuptoarelor;

- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal specializat. De asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare este semnalizat optic i acustic.4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ, respectiv:

cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat

imbunatatirea randamentului individual al salariatilor prin promovarea de programe de pregatire profesionale focalizate pe domenii de activitate in care componenta informatica a devenit indispensabila . motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu schimbarile promovate in managementul intern al societatii

Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin prevederile din Codul de conduita al companiei) , acest fapt constituind o baza solida pentru grefarea unui climat de lucru in echipa.

Remarcam ca nivelul de sindicalizare al salariatilor este ridicat,dar raporturile administratiei cu sindicatul sunt echilibrate si fara a constata preeminenta unor evenimente care sa afecteze aceasta apreciere.V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI MANAGEMENTULUIAnaliza domeniului managementului are drept scop determinarea msurii i a eficienei cu care noua conducere a societii previzioneaz, organizeaz, coordoneaz, antreneaz, controleaz i evalueaz activitile firmei. Structura organizatoric a firmei SC Vel Pitar SA este de tip ierarhic funcional, fiind format att din personal subordonat nemijlocit managerului, dar i n compartimente operaionale i funcionale. Conform organigramei, directorului general i sunt subordonate mai multe compartimente, precum i directorul tehnic i directorul economic.Astfel, se observ o pondere ierarhic foarte mare la nivel de manager, ceea ce duce la creterea costurilor aparatului managerial i la suprancrcarea managerului. Structura organizatorica operationala si functionala a societatii Organizarea i funcionarea firmei este orientat spre realizarea obiectivelor sale, n sensul c fiecare component organizatoric sau aciune trebuie s corespund unor cerine clar definite, rezultate din obiectivele acesteia.

Structura organizatoric a firmei reprezint ansamblul persoanelor i subdiviziunilor organizatorice n vederea stabilirii i realizrii obiectivelor previzionate.

n cadrul structurii organizatorice a organizaiei deosebim dou componente principale : structura managerial i structura de producie.

Structura managerial poate fi definit ca ansamblul managerilor de nivel superior i al subdiviziunilor organizatorice prin ale cror decizii i aciuni se asigur se asigur condiiile manageriale, economice, tehince i de resurse umane necesare desfurrii activitii compartimentelor de producie. Structura managerial este deci alctuit, n principal, din organismele de management participativ, managerul general i adjuncii si, compartimentele funcionale i de concepie constructiv i tehnologic.

Structura de producie, este alctuit din totalitatea sub diviziunilor organizatorice ale firmei, n cadrul crora se desfoar activitile operaionale n principal de producie. Specific firmelor moderne este creterea dimensiunii i rolului structurii manageriale concomitent cu amplificarea integrrii structurii de produciei n structura organizatoric de ansamblu, prin elemente organizatorice, informaionale, economice .a.

Structura organizatoric a organizaiei este o expresie att a resurselor umane, materiale, financiare i informaionale ncorporate, ct i a caracteristicilor mediului n care acestea i desfoar activitile. Analitic, elementele endogene i exogene firmei, care-i pun amprenta asupra caracteristicilor organizrii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor organizaionale. Conducerea si organizarea S.C. Vel Pitar S.A. Structura funcional a S.C.Vel Pitar S.A. este prevzut n organigrama aprobat de AGA i este format din :

Comisia de cenzori Gestiunea societii este controlat de acionari, prin deciziile Adunrii Generale i de ctre Comisia de cenzori format din trei membrii care trebuie s fie acionari ai S.C.Vel Pitar S.A. cu excepia cenzorilor contabili.

Cenzorii verific, n cursul exerciiului financiar gestionarea activelor fixe i a activelor circulante, a portofoliului de efecte, casa i registrele societii i informeaz Consiliul de Administraie asupra neregulilor constatate, iar la nchiderea exerciiului financiar controleaz exactitatea inventarului, verific bilanul, contul de profit i pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie, prezentnd Adunrii Generale a Acionarilor un raport scris. Adunarea General a Acionarilor (AGA).Adunrile Generale ale Acionarilor sunt ordinare i extrordinare.Adunarea General Ordinar a Acionarilor se ntrunete cel puin o dat pe an, n maximum trei luni de la nchiderea exerciiului financiar precedent.

n cadrul ei se discut, aprob sau modific bilanul dup ascultarea raportului administratorilor sau cenzorilor ; se aleg administratorii sau cenzorii i se fixeaz remuneraia cuvenit acestora ; se elaboreaz bugetul de venituri i cheltuieli ; se hotrte asupra contractrii de mprumuturi bancare i se stabilete nivelul garaniilor bneti ale gestionarilor i cenzorilor. Tot n cadrul acesteia se stabilete nivelul salariilor pentru personalul societii, pe categorii de calificare, n raport cu studiile i munca efectiv prestat i se aprob structura organizatoric a societii.

Adunarea General Extraordinar a Acionarilor se ntrunete la solicitarea Preedintelui Consiliului de Administraie i ori de cte ori este nevoie a se lua o hotrre privind : prelungirea duratei societii, dizolvarea societii, emisiunea de obligaiuni sau orice alt modificare a contractului de societate ori a statutului.

Adunarea General Extraordinar a Acionarilor se poate ntruni i la cererea acionarilor reprezentnd a zecea parte din capitalul social, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii. n acest caz adunarea va avea loc n termen de o lun de la cerere.

Consiliul de Administraie

Consiliul de Administraie are n principal urmtoarele responsabiliti: aprob Regulamentul de Organizare i Funcionare a societii, precum i structura organizatoric, stabilete tactica i strategia economic a societii, administreaz proprietile imobiliare, ncheie sau reziliaz contractele i ncheie orice alte acte juridice, verific, analizeaz i stabilete msuri corespunztoare pentru cazurile de depire a plafonului de cheltuieli prevzute de bugetul de venituri i cheltuieli.Noiunea de organizare se refer la descompunerea unui fenomen, proces, obiect n componentele sale cele mai simple i analizarea acestora n scopul ncadrrii lor ntr-un sistem organizatoric favorabil realizrii obiectivelor propuse.

Structura organizatoric a S.C.Vel Pitar S.A. se prezint n felul urmtor :

Structura de conducere, care este reprezentat de ansamblul persoanelor, compartimentelor, serviciilor precum i relaiile dintre acestea, constituite astfel nct s asigure condiiile necesare desfurrii proceselor de producie.

Structura de producie, reprezentat de ansamblul persoanelor, serviciilor i relaiilor dintre acestea, ce se stabilesc n vederea realizrii directe a obiectului de activitate.S.C.Vel Pitar S.A. este organizat n direcii i compartimente astfel :

Direcia tehnic i de producie este condus de un director de producie care coordoneaz, ndrum i supravegheaz activitatea din cadrul sectorului mecano-energetic i cel de producie ale cror activiti ntr-o societate de producie se ntreptrund.

Direcia economic este condus de un director economic care are n subordine economiti, contabili cu o bogat experien contabil. Acest departament se ocup de nregistrarea i evidenierea tuturor fenomenelor economice ce au loc n cadrul societii, iar prin analizele economice care se fac se obin informaii utile, n timp oportun, pentru luarea celor mai bune msuri decizionale de conducere a societii.Departamentul vnzri este condus de un director de vnzri care se ocup cu desfacerea produselor obinute. ntreaga activitate comercial se bazeaz pe rezultatele obinute de Compartimentul de marketing.

Acesta se ocup de prospectarea pieei, lund msurile ce se impun pentru cunoaterea i mbuntirea imaginii societii, pentru cunoaterea i implementarea mrcii Vel Pitar pe piaa intern.

Departamentul resurse umane-salarizare

Se ocup de recrutarea forei de munc dup criteriul competenei profesionale, ct i cu comensurarea muncii depuse de fiecare angajat i stimularea acestuia n vederea eliminrii timpilor mori i creterii productivitii muncii, dar fr a se neglija calitatea muncii care se reflect n rezultatele obinute.

Oficiul juridic

Vegheaz la respectarea legii, att de ctre societate ct i de partenerii de afaceri, desfoar o activitate de prevenire a pagubelor i urmrete recuperarea debitelor.5.1. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

Managementul este exercitat, la fel ca si in cadrul oricarei societati comerciale pe actiuni, de organism managerial( Adunarea Generala a Actionarilor, Consilul de Administratie) si de persoane fizice (manageri).

Exista deci o structura manageriala ierarhizata, posturile si functiile pe care acestea le detin fiind ocupate de persoane cu pregatire universitara, fiecarui nivel fiinu-i stabilite competente si responsabilitati.Analiza SWOTPuncte taria) Societatea este detinuta de fondul de investitii Broadhurst care este administrat de compania New Century Holdings.

b) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2007 in 10 firme distincte. Astfel a crescut rentabilitatea si utilizarea activelor a