8/7/2019 569-sindromul-metabolic-definitie-generalitati

1/2

Sindromul metabolic - definitie, generalitati - Terapia Medicala

Sindromul metabolic reuneste un ansamblu de factori de risc pentru boala cardiaca

aterosclerotica. Desi fiecare dintre acesti factori creste riscul unui eveniment coronarian,

asocierea acestora reprezinta un mecanism sinergic.

Cel mai important factor in constelatia sindromului metabolic este reprezentat de rezistenta la

insulina .

Rezistenta la insulina produce numeroase modificari patologice, dislipidemie, efecte

procoagulante, care cresc riscul de ateroscleroza si aterotromboza. Sindromul metabolic este

denumit si sindromul X, sindromul rezistentei la insulina, sindromul hipertensiunii sau sindromulexcesului de catecolamine.

Identificarea clinica a sindromului metabolic se bazeaza pe evaluarea obezitatii abdominale, a

dislipidemiei, a hipertensiunii arteriale si a intolerantei la glucoza.

Dintre criteriile esentiale ale sindromului metabolic, conform OMS, rezistenta la insulina si

estimarea consumului de insulina sau a inlocuitorilor sai au un rol important.

Programul National SUA de Educatie asupra Colesterolului propune o definitie mai simplificata

pentru practica clinica, dar care nu include rezistenta la insulina.

Astfel ca, persoanele cu sindrom metabolic trebuie sa indeplineasca 3 din urmatoarele 5 criterii

(conform American Heart Association):

- valori crescute ale tensiunii arteriale (>130/85 mmHg)

- valori plasmatice ridicate ale glicemiei a jeun (>6,1 mmol/l sau > 110mg/dl)

- obezitate abdominala (circumferinta abdominala >102 cm la barbati si > 88cm la femei)

- concentratia serica scazuta a HDL-colesterolului (

8/7/2019 569-sindromul-metabolic-definitie-generalitati

2/2

Sindromul metabolic - definitie, generalitati - Terapia Medicala

2.

Sindromul metabolic are o evolutie gradata. Astfel ca, prezenta uneia sau doua dintre criteriile

sindromului se asociaza cu risc crescut de mortalitate prin boala cardiaca ischemica sau o altaafectiune cardiaca.

S-a dovedit ca datorita cresterii activitatii simpatice se instaleaza complicatiile ischemice la

paientii care au hipertensiune arteriala. Datorita hiperreactivitatii sistemului nervos simpatic

poate aparea rezistenta la insulina precum si modificarea profilului lipidic (dislipidemie). De

asemenea, procesul se poate realiza si invers, prezenta valorii crescute de insulina periferica

determina la randul ei activitate nervoasa simpatica si in final hipertensiune arteriala. Astfel ca,

acesti factori contribuie la aparitia afectiunilor cardiovasculare, cerebrale (accident vascular)

precum si afectare renala.

Este foarte important controlul factorilor de risc. Se recomanda:

- controlul greutatii corporale mentinerea Indicelui de masa corporala (IMC) < 25kg/m2

- scaderea trigliceridelor serice < 150 mg/dl

- controlul tensiunii arteriale (tensiunea arteriala sistolica 40 mg/dl si > 50 mg/dl la femei)

terapiamedicala.ro

2 / 2