54957862 caracteristicile functiile si formele educatiei

5/17/2018 54957862 Caracteristicile Functiile Si Formele Educatiei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/54957862-caracteristicile-functiile-si-formele-educatiei 1/10

Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumuluiSemestrul 1lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _

Planul cursului

1. Analiza caracteristicilor educatiei ca fenomen social2. Functiile educatiei3. Formele educatiei

Pentru a evidenti mai nuantat elementele de discutie ale cursului de azi voi incepe prin prezentarea unei poezi

Copiii invata ceea ce traiesc

De Dorothy Law Nolte

Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne,

Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi,

Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi,

Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea,

Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.

Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.

Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.

Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.

Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea.

Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea.

Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.

_______________________________________________________________________ _

1




Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.

Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata ca este bine sa ai un tel.

Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.

Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.

Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.

Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul.

Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.

Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.

Din lucrarea Cum se formeaza copiii nostri,D.Law Nolte si R.Harris, Humanitas, 2001

Prin lectura acesti poezi vedeti clar optiunea spre experienta de viata a copiilor, spreideea de construire a personalitatii copilului.

Dupa Gabriel Albu, (in lucrarea In cautarea educatiei autentice), educatia evidentiaza cu

o relativa autonomie a 3 componente de analiza

1. Functii2. Structura3. Mod de desfasurare.

Alti autori determina caracteristicile educatiei pornind de la definitiile ale caror notedefinitorii le-am studiat in cursul anterior.Altii evidentiaza caracteristicile educatiei si anlizeaza separat structura acesteia,functiile si formele.Complexitatea fenomenului si profunda sa ancorare in subiectivitatea umana ne permit

mai multe abordari. Studiile relava un numar variat de caracteristici, după concepţiaabordată şi după modurile de interpretare.Important este sa identificam acele particularitati care sa defineasca fenomenul pentrucele doua determinante identificate in analiza initiale SOCIETATE si INDIVID.

Asa cum am prezentat anterior, educatia este un fenomen individual si social in acelasitimp.

_______________________________________________________________________ _

2




Vom specifia că educaţia, ca fenomen socio-uman complez si multifactorial determinatea este caracterizata de

1. Intentionalitate2. Caracter prospectiv3. Caracter permanent4. Caracter national si international5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv)6. Autoeducatia

1. Intentionalitatea identifica existanta unui scop, a unor directii preexistente, aunei proiectii clare pentru a schimba si a forma persoanalitatea celor educati.

2. Caracterul prospectiv se refera la imaginea mentala, pe care o reprezinta in fazade proiectare educatia. Are in vedere ideaa conform careia educatia pregatesteacum dar rezultatele sale se vor vedeamult mia tarziu si prin aceasta ea pornestede la aprospecta realitatea sociala si umana in constructia actiunilor sale. Practicse anticipeaza un model catre care se tinde si la acest nivel educatia are ocomponenta teleological de scopuri, obiective care tind sa defineasca sis a atingaun ideal educational legat de idealul social.

3. Caracter permanent al educatiei a fost discutat in pedagogie de mult dar studiileanilşor 70 au demonstrate viabilitatea acestei carcteristici. Exista choir una dindiemnsiunile educatiei internationala de ayi marcata pe aceasta coordoanata,educatia permanenta. Practic, educatia se realizeaza in timp si spatiu care

incadreaza viata omului si istoria sa. Fiecare om este actorul unui proces educativ,sau poate fi, pe parcursul intregii sale existente. Istoric vorbind, educatia s-arealizat din primele momente ale aparitiei societatii umane si a marcat dezvoltareaacesteia. Priemele forme de educatie, in triburile primitive si a apoi educatia inantichitate, evul mediu si epoca renasterii, educatia burgheza si eduactia actuala pentru valorile democratiei.

4. Caracter national si international se refara la ancorarea educatiei in realitateanationala careia ii apartine si de la faptul ca exista in acelasit imp diemnsiuniinternationale determinate de vloarea stiintifica a pedagogiei dar si de cerereauniversal valabila de educatie. La acest nivel trebuie subliniata valorea medelelor educatioanle si strategiile de preluare a lor. Faptul ca nici un model educativ cat ar

fi el de performant nu se poate reproduce perfect intr-o alta realitate nationala. Seface legatura cu faptul ca educatia este transmitere culturala si ca aceasta poartaamprenta locala si nationala. Pe de alta parte recunaostem existenta unor probleme de ordin general in educatie, cu care se confrunta toate sistemeleeducationale si de care se izbesc toate practicile educative. O astfel de problemaeste discriminarea sau competitia exagerata la nivelul scolii.

5. Caracter varibil (subiectiv) si invariabil(obiectiv). Caracterul variabil se referala influentarea educatiei de catre trasaturile marcate de o epoca istorica su alta

_______________________________________________________________________ _

3




(idealuri, modele, viziuni explicative, tendinte sociale, schimbari economice, etc.)Acestea influenteaza si determina finalitatile educatiei, conditiile ei de derulare cafenomen social dar si continuturile si strategiile folosite.

Invariabil in educatie este fenomenul in esenta sa, adica pastrarea acelor trasaturicare definesc acest fenomen indiferent de determinantele sociale, istorice sauculturale. Exista mereu actorii educatiei care sunt educatul si educatorul, scenariul prospectiv dupa care se lucreaza, finalitatile, structura interna a acestui proces.,obligativitatea organizarii si structurarii influentelor educative pentru a devenieficiente.

6. Autoeducatia este in esenta educatia de sine sau educatia pe care o eralizeazasubiectul asupra sa insassi. Pentru desavarsirea propriei personae, potrivitaspiratiilor, idealurilor si conceptiei proprii. Autoeducatia este rezultaul cel maispectacular al educatiei si devien posibila pe masura ce subiectul educatiei sematurizeaza si dezvolta, in principal de la varsta adolescentei. In adolescenta, se

contureaza cele trei functii ale constiintei de sine- functia anticipativa, de proiectare in viitor a propriei persoane si de formare a

idealului de viata- functia normative, concretizata in modul propriu de apreciare a valorilor - functia de reflectare a propriei dezvoltari.

Sa identificam punctele de vedere ale unor pedagogi.

Elaena Joiţa, (in lucrarea Pedagogie, p.31) evidenţiază determinările şi trăsăturileesenţiale ale fenomenului educaţional, printr-o grupare a caracteristicilor sau elementelor

de bază care intervin în conceperea şi realizarea ei

a. În raport cu societatea determinantăb. În raport cu educatulc. În raport cu modalităţile şi formele de realizare

a. În raport cu societatea determinantă în care se integrează, educaţia esteconcepută ca

realitate socială specială continuu cerută şi afirmată, activitateconştientă, un proces, un rezultat dar şi un fenomen social.

Are un character istoric şi naţional, care derivă din evoluţia socialăa cerinţelor, reflectă relaţiile speciale între factorii educative şi programele lor de formare, condiţiile concrete dintr+un animitspaţiu naţional şi timp istoric.

Are un character prospectiv, prin raportare la formarea, dezvoltarea pentru un viitor eproximat pentru societate şi individ

_______________________________________________________________________ _

4




Este orientată spre realizarea unor anumite finalităţi derivate dincerinţe sociale

Are un caracter axiologic, prin raportare la criteriile valorice prezente în definirea finalşităţilor, conţinuturilor, metodologiilor,criteriilor de evaluare, profilurilor de formare.

-b. În raport cu educatul

– este o acţiune de umanizare şi de aceea corespunde specificuluiuman, ceea ce imprimă şi un caracter subiectiv acţiunilor educative.

c. În raport cu realizarea ei, educaţia se prezintă ca – un ansamblu de acţiuni planificate, organizate, coordonate, reglate,

orientate spre scopuri şi obictive concrete derivate din idealul propus şi din obiective.

– O activitate care coreleaza tipurile de influenţe formale, informaleşi nonformale prin recunoaşterea volorii educative a diferitelor aspecte ale realităţii.

– Un proces, o activitate de durată, pe etape progresive, organizateraţional, conform obiectivelor urmarite.

– Un sistem de relaţii între educator şi educat, între ceilalţi factori şieducat, între elementele componente, acţiuni, conţinututri, forme,strategii, etape.

– Un fenomen care dovedeşte mobilitate, flexibilitate ca şi realitatea pe care o reflectă.

– O acţiune cu caracter permanent.

In sinteza, caracteristicile educatiei sunt definite de Ioan Bontas (in Tratatul de pedagogie, 2001 p.17)

1. Caracterul specific uman, intentionat si constient.2. Caracterul social istoric3. Caracterul international.4. Caraterul national si universal in acelasi timp.5. Caracterul permanent, necesar si obiectiv al educatiei.

_______________________________________________________________________ _

5




2. Functiile educatiei

Elena JOITA identifică faptul ca (Pedagogie, p.36) literatura de specialitate este extremde diversă la enumerarea funcţiilor educaţiei. Varietatea punctelor de vedere este dată decriteriile luate in analiză. În fapt, complexitatea educaţiei generează funcţii diverse.Autoarea menţionată organizează funcţiile in cele trei direcţii date de analiza educaţiei

A. In raport cu societateaB. In raport cu educatulC. In raport cu sistemul propriu de realizare

A. In raport cu societatea- conform Legii învăţământului, (1995) asigurarea realizarii idealuluieducaţional, întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei şi peaspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţiiromâneşti

- conservarea dar şi dezvoltarea socităţii- funcţia culturala- funcţia axiologică- funcţia economică- funcţia politică (particiaprea la viaţa socială)

B. In raport cu educatul- dezvoltarea potenţialului bio-psihic- dezvoltarea cognitivă- dezvoltarea competenţelor de învăţare continua şi afirmare socială şi profesională- autoinstruire, autoeducaţie, formare continuuă

- formarea pragmatică, instruemntală a omului- dezvoltarea liberă autonomă şi creativă

C. In raport cu sistemul propriu de realizare- corelarea, arminizarea, compensarea influenţelor formale, nonformale prin parteneriatul educaţional- utilizarea unor criterii înnoite- aplicarea de criterii de eficienţă

_______________________________________________________________________ _

6




- utilizarea principiilor educaţiei permanente.

O. Safran considera că educaţia este caracterizată de functiile urmatoare

1. Cognitiva, de cunoastere2. Economica de pregatire pentru viata activa3. Axiologica de evidentiere a valorilor

Emil Paun gaseste educatiei scolare doua functii

1. Umanista2. Economica

Ioan Nicola, identifică următoarele funcţii

1. Selectare si transmitere a valorilor, functia socio-culturala2. Dezvoltare constienta a potentialului biopsihic uman, functia de umanizare3. Pregatire a omului pentru integrarea sa a activa in societate, functia socio-

economica.M Calin, enumera ca principalele funcţii ale educaţiei

1. Antropologica, culturala2. axiologica

3. socializare4. profesionalizare

Sorin Cristea vorbeşte de funcţiile

1. Politica2. Economica3. Culturala

Iona Bontas, identifică ca funcţiile cele mai însemnate ale educaţiei

1. Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii, a omului in formare

2. Însusirea limbajului si a specificului relatiilor socio-umane necesare conviatuieriiinterumane si comunicarii

3. Transmiterea tezaurului cultural stiintific, functie cognitiva (HOMOCOGITANS)

_______________________________________________________________________ _

7




4. Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de mulca, functie praxiologica, (HOMO FABER)

5. Transmiterea normelor etice, functie axiological, (HOMO ESTIMANS)

4. Formele educatiei

Criteriul de analiză a educaţiei după formele pe care le îmbracă influenţele ei, constittuieun punct de vedere mai nou în pedagogie.

1. Educatia formala. Latina formalis – organizat, legal 2. Educatia nonformala. Lat.nonformalis – in afara formelor oficiale de

organizare.3. Educatia incidentala sau informala. Lat. Informalis – fsară formă, involuntary,

inconştient, neaşteptat.

Ed. Formala se refera la totalitatea influentelor intentionate si sistematice, elaborate incadul institutiei scolare in vederea formari personalitatii umane. Structurareainvatamantului pe trepte scolare si ani de studiu.Se caracterizeaza prin

- organizare- planificare- sistematizare- existenta planurilor deinvatamant si a programelor analitice- cadre didactice calificate- mijloace de invatamant si materiale auxiliare- statul formal al elevilor - relatia centrala inte professor si elev

După Cucoş, C.(2000,p.37) ea oferă- Introducerea individului in tainele muncii intelectuale organizate- Posibilitatea de a formaliza cunoştinţele plecând de la achiziţii istorice şi practice

reieşite din acţiune- Recunoaşteea achiziţiilor individuale- Formalizarea şi concretizarea achiziţiilor în alte modalităţi educative pe plan

socialEducatia nonformala, extrascolara,educatia paralela este impartita de unii autori in periscoalra si parascoalra. Se refera la activitate educationala organizata si realizzata inafara institutiei scoalre dar, in sprijinul activitatilor acesteia. Educatia periscolara se

_______________________________________________________________________ _

8



Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculumuluiSemestrul 1lect.univ.dr. Ramona RĂDUŢ-TACIU – Note de curs _______________________________________________________________________ _ petrece in mediul sociocultural, teatre, muzee, biblioteci, cluburi si mass media si este oeducatie de loisir si de promovarea artei si sensibilitatii umane. Educatia parascoalra se petrece in mediul socioprofesionalprin activitati de perfectionare, reconversie, recalificare

profesionala.Cucoş, C.(2000,p.37) consideră ca prin acest tip de educaţie

- Se raspunde adecvat necesităţilor concrete de acţiune- Se oferă un prim moment de abstractizare prin extragerea de cunoştinţe din

practică- Se facilitează contactul cu cunoştinţele pornind de la nevoile celor educaţi- Se demitizează predarea

Educatia informala sau incidentala este spontana si difuza, are in vedere ansamblulinfluentelor ce se exercita asupra omului derivate din contextual situatiilor cotidiene siexperienta sa de viata. Ele nu isi propun explicit scopuri educative. Prin ele individualachizitioneaza informatii, atitudini, valori comportamente. Se realizeaza in mediul

familial, petrecerea timpului liber, strada, mijloace de transport, institutii publice,magazine.După Cucoş, C.(2000,p.37) prin e.i.se furnizează

• sensibilitate la contactul cu mediul antural- Momentul declanşării unui inteeres de cunoaştere pentru subiect- Integrarea mai cuprinzătoare a intereselor individuale- Posibilitatea explorării persoenale- Marja de libertate de acţiune- Posibilitatea de a gestiona propriul proces de formare

Cele trei forme interactioneaza.

Fiecare dintre formele educaţiei preia şi organizează anumite aspecte ale acestui process,de aceea principala problema este de a gasi calea de ale integra pe toate sistemului.

C. CUCOŞ, (1998, p.37-38) formuleaza argumentele nevoii de parteneriat intre cele treiforme ale educaţiei- capacitatea de a răspunde adecvat la situaţii noi şi complexe- conştientizarea unor nevoi individuale şi collective deosebite- sensibilizaera la situaţii de blocaj care cer rezolvări deosebite- nevoia creşterii independenţei în acţiune- conjugarea eforturilor mai multor factori educativi

- creşterea posibilităţilor de selecţie adecvată pentru diferite profesii tot maispecializate

- sporirea rolului inteligenţei concrete,- etc.

Modalităţile de integrare a tuturor celor trei forme depinde de- buna proiectare a educaţiei, deci de politicile educaţionale şi de claritatea cum

sunt formulate în favoarea unor valori unanim recunoscute _______________________________________________________________________ _

9




- participarea beneficiarilor la proiectare şi la derularea cu succes a activităţilor educaţionale

- valorizarea contribuţiei organizaţiilor societăţii civile la derularea proeictului

educaţionala al societăţii (decizii, evaluări, proiectări)- de crearea unui context favorabil cooperării şi colaborarii. Parteriatul educaţional

este un concept nou care percepe schimbari in modul de identificare a nevoilor educaţionale, în definirea şi realizarea relaţiilor educaţionale, în comunicarea întreactorii educaţiei ca persoane dar şi ca instituţii, în cultivarea unei culturi sociale aorganizatiilor care să cuprinda respectul individului şi înţelegerea diferenţelor dintre aceştia, precum şi ideea de dezvoltare instituţională-organizaţională.

Bibliografie

ALBU GABRIEL, In cautarea educaţiei autentice,………………………..BONTAŞ, IOAN, Tratat de pedagogie, 2001, p.18CUCOŞ, C, Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Polirom,Iaşi, 1998, p.37-38CUCOŞ, C, Pedagogie, Polirom, IAşi, 2000, p.37JOIŢA ELENA, Pegagogie, Polirom, 1999, p.29-41

_______________________________________________________________________ _

10

54957862 caracteristicile functiile si formele educatiei

Documents