54818211 viata si opera lui ion neculce

8/10/2019 54818211 Viata Si Opera Lui Ion Neculce

1/7

Viata si opera lui Ion Neculce

1. Introducere

Ion Neculce, alaturi de Miron Costin si Grigore Ureche, se inscrie in categoriacronicarilor moldoveni. Valoarea artistica a cronicilor a rezultat din talentul narativ al

autorilor, acestea fiind destinate invataturii si nu frumosului. Prin textele lor ei

incearca sa recupereze trecutul istoric, fiind considerati intemeietorii genului

naratiunii simple, adresata colectivitatii nationale , spre ai modela constiinta. !cesta

este genul narativ din care a evoluat mai tarziu romanul istoric.

Ion Neculce ste cel care incheie seria scrierilor despre identitatea istorica. "l

cunoaste operele si metodele de lucru ale predecesorilor si ii continua in atitudinea

moralista fata de istorie.

2. Viata lui Ion Neculce

#ata nasterii nu se cunoaste cu certitudine. $e pare ca sa nascut prin anul %&'(,

cum se poate deduce dintro tarzie scrisoare autografa, din %) iulie %'*(, adresata

domnitorului de atunci, Grigore Ghica, in care printre altele arata ca are varsta de

+saidzeci de ani. -umina zilei a vazuto, proail la Prigoreni, langa /argu 0rumos.

/atal sau vistiernicul Neculce intrase in randurile marii oierimi prin casatoria cu

Catrina, fiica marelui vistirnic Iordache Cantacusino, astfel ca prin nastere Neculce

apartine celei mai inalte clase sociale.

In %&'1 tatl sau moare, iar mama recasatorinduse, este luat de unica !lexandra

la 2lagesti3 aceasta intamplare a facut ca Neculce sa nu fie dat la invatatura3 proail

unica acestuia a avut gri4a de educatia acestuia. In %&5&, in urma uciderii tatalui sauvitreg, se refugiaza in Muntenia la familia stolnicului Constantin Cantacusino, pana in

%&1). $e intoarce in Moldova in %&1* si ocupa dregatoria de postelnic. In %')% se

casatoreste cu Maria, fiica hatmanului -upu3 2ogdan, consolidandusi postul de mare

oier prin rudenii si avere. In timpul domniei lui Mihai 6acovita 7%')'8, este proscris

fugind in Polonia pentru patru luni. !sista la incheierea armistitiului rusoturc 7%'%%8

prin care Moldova ramane prada razunarii otomane, an in care poseda si comanda

ostirii moldovene la $talinesti. Urmatorii noua ani il prind priegind prin 6usia 7doi

ani8 si apoi prin Polonia 7sapte ani8, perioada dupa care se intoarce in tara cand are loc

si procesul de reailitatre materiala si morala a acestuia.

In %'*% este numit de catre Grigore Ghica mare vornic al /arii de $us, insa

aproape onorific. !ceasta este si perioada de timp favoraila continuarii si terminariicronicii sale inceputa proail in tinerete 7(1*( de ani83urmeaza sa ocupe o serie de

mici functii ca 4udecator de divan, ispravnic, zlotas.

Moare in %'9: la Prigoreni.

3. Opera lui Ion Neculce

#upa cum rezulta din preadoslavie, Neculce sia scris cronica dupa anul %'**,

cand era ivvelvornic de /ara de $us, la atranete intre saizeci si saptezeci de ani.

Citise cronica lui Ureche interpolata de $imion #ascalul si de Mihail Calugarul, #e

neamul Moldovenilor si letopisetul lui Miron Costin, -etopisetul /arii Moldovei de la

facerea lumii pana la %&)% de Nicoale Costin, izvoarele anonime continuand scronica

lui Miron Costin de la %&&% inainte. #esi Neculce afirma ca de #ucaVoda cel 2atran

*


2/7

7%&&&8 pana la domnia lui IonVoda Mavrocordat 7%'*98 na mai recurs la nici un

izvor +ce au scris singur, dintru a sa stiinta, treuie admis totusi ca sar putea sa se fi

folosit de letopisetul anonim %&&%%')1, cronicile lui Nicolae Costin si ale lui !xinte

Uricariul despre Nicolae Mavrocordat, cronica racoviteana si cronica ghiculeasca

pana la %'*). Neculce a inceput sa fie martor de aproape al evenimentelor aia in

ultimii ani de domnie ai lui Constantin Cantemir, cand in %&1%, vine din /ara6omaneasca si primeste slu4a de postelnic. Neculce , ca si Miron Costin, utilizeaza

pe scara larga informatiile orale ale rudelor si prietenilor si ca dimitrie Cantemir in

lucrarile sale stiintifice, traditiile populare. Cele 9( de legende grupate in fruntea

letopisetului contin astfel de traditii +ce sintu audzite din om in om, de oameni vechi

si atrani, dar afirmatia ca +in letopiset nu sunt scrise nu treuie luata alitteram.

!firmatia lui Neculce nu este in integime valaila nici in sensul ca nu lear fi citit el in

letopisete. #impotriva, nu incape indoiala ca unele dintre ele fusesera citite de

cronicar dar proail din cauza varstei inaintate la a terminat cronica uitatse sursa.

-egenda despre #umrava 6osie exista in letopisetul lui Grigore Ureche su anul

%:)), iar legenda despre originea ancilara a lui #espotVoda se gaseste intro

interpolare a lui $imion #ascalul, dupa Martin Pasz;oIVlea.

6egasim la Neculce in termeni foarte asemanatori o legenda in legatura cu Gheorghe

$tefan cuprinsa in letopisetul 2alenilor? +Gheorghe $tefanvoda, cand era logofat

mare, au fost sedzind odata in divan cu toiagul in gura. Iar Iordache Cantacusino cel

atran, velvistiernic? @@ce dzici in fluer, dumneata, logofeteABB. Iar el au raspuns?

@@#zic in fluer, sa mi se cooare caprilede la munte si nu mai vinBB. "l au raspunsu

in pilda si altii nu sau priceput. Ca el astepta ostile unguresti sa vie de peste munte.

Ceea ce ofera farmec legendelor lui Neculce este continutul lor educativ fara

ostentatie sau cumpat anecdotic, epicul cuminte, atranesc, naratiunea simpla,

populara. "ste interesant ca autorul era constient de caracterul semireal al legendelor

sale si daca a tinut sa le incredinteze scrisului, na facuto din motive neaparat

istorice, stiintifice, cat si din placerea de a transmite urmasilor niste traditii care, de

altfel, sar fi pierdut.

In += sama de cuvinte, Neculce se manifesta ca un scriitor propriuzis, indiferent

daca era constient sau nu de acest lucru 7el credea ca face opera documentararistica8.

In +-etopisetul /arii Moldovei de la #ai4aVoda pana la a doua domnie a lui

Constantin Mavrocordat preocuparea fata de istorie este mai mare, fara careconstructia, in primul rand literara, sa lipseasca. Intentia cronicarului nu a fost sa

alcatuiasca o lurare de informare, ci sa scrie o opera personala, izuita pe fapte traite.

Cronica lui Neculce are caracter memorialistic intro mare masura si ca atare intra in

intregime in sfera literaturii.

#esigur, ca si inaintasii sai, Neculce are o ocnceptie istorice determonata de

apartenenta sa de clasa, de epoca in care a trait si de stadiul la care a4unsese in vremea

sa istoriografica. Mai putin erudit decat Miron Costin, el este un patriot atat de sincer

si un oservator al fenomenelor socialpolitice atat de profund. $i Neculce uraste

tirania otomana si lupta pentru independenta tarii, si el deplange domnilor fata de

Poarta, dat fiind ca in momentul inceperii scrierii cronicii, regimul de asuprire externa

si interna se intesificase datorita fanariotismului.

9


3/7

+!se socotesc eu cu firea me aceasta proasta? cand a vre #umnezeu sa faca sa nu

fie rugina pe fier, si turci in /arigrad sa nu fie si lupii sa nu minince oile, in lume,

atunce poate nu vor fi nici greci in Moldova si in /ara Munteneasca, nici or fi oieri,

nici or pute minca aceste doao tari cum le mininca.

#ragostea fata de tara a cronicarului straate ca un fier rosu letopisetul si nu

pierde nici un prile4 de a se manifesta. Important pentru literatura este ca patriotismullui Neculce nu se rezuma la simple declaratii, ci ia forma unor strigate de durere,

psalmodice? +=h oh oh saraca tara a Moldovei, ce narocire de stapani cacestia ai

avut Ce sorti de viata tiau cazut Cum au mai ramas om traitor in tine, de mirare

este, cu atatea spurcaciuni de oiceiuru ce sa trag pana astadzi in tine, Moldova

+D...E oh, oh, oh vai, vai, vai di tara Ce vremi cumplite au a4unsu si la ce cumpana

au cadzut. #oar #umnedzau di a faci mila precum au facut cu israiliteni, cu Moise

proroc, deau despicat Marea rosie.

Nu ne putem astepta de la Neculce la o explicatie stiintifica a fenomenelor. Ca si

Miron Costin si #imitrie Cantemir, el este un spirit religios, dispus sa admita

interventia vointei divine in desfasurarea lucrurilor, sa socoteasca anumite stari drept

pedepse divine si sa nu vada iesiri din impas decat in credinta.Perioada pe care o zugraveste Ion Neculce, cei 5( de ani din istoria Moldovei, se

impart in doua etape? pana la #imitrie Cantemir si dupa acesta 7incercarea de a

scutura 4ugul turcesc prin alianta cu rusii a lui #imitrie Cantemir in %'%% este un

moment de rascruce8.

Cu spiritul sau acut de oservatie si cu filozofia varstei la care scrie, Neculce stie

sa aleaga intocmai ca un romancier din multimea datelor aspectele esentiale si sa le

infatiseze concret, nu cu oiectivitatea mai mult sau mai putin indiferenta a

istoricului, ci cu reactia sa sufleteasca vie, cu comprehensiune sau revolta, cu duiosie

sau ironie, cu atasament sau sarcasm, intrun comentariu de martor, cel mai adesea,

sau chiar de actor implicat in desfasurarea faptelor. Chiar daca intamplarile se azeaza

doar pe izvoare orale sau scrise, Neculce le povesteste intrun fel in care, ca si un

autor dramatic, capata o iluzie maxima a ealitatii si actualitatii.

+D...E $i iesind oierii inaintea vizirului, se tine cela de cela sai aleaga la domnie.

Iar #ai4a vornicul nemica nu stie, nici in gand nui era. Ce cum intrara oieri in casa

la vizirul, fiind lucrul tocmit si asedzat cu cupariul, si intreaa vizirul care este #ai4e.

$i aratandul oierii, lau imracat cu caftan de domnie. Iar alti oieri ce trage nade4de

de domni au ramas numai cu nade4dea.

#in punct de vedere literar, ceea ce se remarca in primul rand la Neculce, este

darul povestirii. !laturi de acest dar, Neculce are, ca nimeni altul pana la el, darul

portretizarii figurilor evocate, insusire de romancier. Persona4ele sale istorice sunt in

mare parte eroi de roman. Chiar atunci cand acestia nu sunt personalitati istorice si nuau roluri epice, cronicarul stie sa le creioneze fizionomia si sa le sugereze caracterul

printrun singur tic. Cand insa eroul este complex, atunci autorul il releva su toate

laturile, fizic si moral, comentandui fiecare trasatura, ca intro fisa caracteriologica

larugeriana? +D...E Carte nu stie, ce numai iscalitura invatase de face. Practica una

ave la voroava, era sanatos, minca ine si e ine. $emne multe ave pe trup de la

razoaie, in cap si la miini, pe cand fusese slu4itoriu in /ara -eseasca. -a stat nu era

prea mare, era gros, urduhos, ruman la fata, uzat. 2ara ii era ala ca zapada. Cu

oierii traie pana la o vreme, pentru ca era om de tara sii stie pe toti, tot anume, spre

careli cum era. $i mi era mindru, nici facea cheltuiala tarii, ca era un mosneag fara de

doaman7Constantin Cantemir8.

Neculce nu se multumeste sa infatiseze persona4ele istorice din exterior, el iaatitudine nu numai fata de faptele lor, ci si fata de insusirile lor morale, pe care

:


4/7

incearca sa le generalizeze, sa le reduca la unitate stailind astfel o variata galerie de

tipuri. Procedeul e mai pitin al istoricului si mai mult al romancierului, dar tipizand

cronicarul nu pierde din vedere trasaturile individuale, concret istorice, ceea cel

mentine in limitele adevarului si in acelasi timp ale artei.

!lte elemente care contriuie la realizarea impresiei de arta in cronica lui Neculce

sunt talourile de epoca, detaliile de decor, indicatiile ceremoniale pline de fastpitoresc.

Nunta domnitei Catrina #uca cu $tefan, feciorul +cel grozav la fata al lui 6adu

Voda, la Iasi, ofera un talou memorail? +D...E sau veselit doua saptamini cu feluri de

feluri de muzica si de giocuri, si pelivani, si de pusci. $i giucadoua danturi pen ograda

si pe ulite, cu toti oierii si giupinesele impodoite, si toti negutatorii, si oto targul. $i

un vornic mare era cap de dantu si alt vornic mare, alt cap de dantu, imracati cu

sarvanele domnesti. Numai mirili si mireasa, fiind feciori de domni, nu giuca in dantu

pe afara, numai ce giuca cu oierii. Cat nu era nunta, si era minune.

#in punct de vedere stilistic, Neculce se aseamana cu Ion Creanga, in sensul ca

amandoi utilizeaza modul povestirii populare, in totala necunostinta de procedeele

culte, Ion Creanga avand cunostinta de ele lea ignorat. -a Neculce nu poate fi vorade un procedeu artistic constient, ci de creatie genuina in spirit popular, liera de orice

canon.

Ceea ce caracterizeaza in primul rand expunerea lui Neculce, ca si pe aceea a lui

Creanga, este hazul, provenit de cele mai multe ori din ironie, dintro dispozitie

serioasa, menita sa atraga fin atentia asupra unui lucru, pe ocolite, cu aerul de a

glumi, intentia fiind de cele ami multe ori de a moraliza, de a satiriza, chiar de a

protesta. Neculce recurge la formulari oisnuite in vorirea curenta, toata straduinta sa

reducanduse la adaptarea cat mai exacta 7si sutila8 a scrierii la o situatie data.

Intocmai ca si Creanga, Neculce are la indemana un numar impresionant de

constructii populare, orale, potrivite tuturor impre4urarilor pe care le plaseaza fara

dificultate unde este nevoie, instinctiv? +au aflat vreme, +nul mai puteam satura,

+au vadzut ca nui da mina, +minca 7ani8 si fatis si furis, etc.

/ot din vorirea populara, Neculce isi ia si comparatiile, acestea fiind cele mai

simple figuri de stil. Comparatiile lui Neculce, intocmai ca si cele ale lui Creanga, nu

se caracterizeaza prin inedit, dar contriuie totusi la potentarea ideii exprimate? +ase

da sin tunuri, cat se cutremura locul si sau stransu ca puii de potarnichi, sau +pica ca

perile, turcii si tatarii, etc.

"pitete de tipul celor folosite de scriitorii culti nu intalnim la Neculce, dar gasim

la el cateva epitete populare, ma4oritatea continand ad4ectivul +ogat, intreuintat la

o scara larga de sustantive? +face gata stricaciune /arii Muntenesti, +ogat lastam

era asupra lui $eremet, +ogate lacrimi era, etc.Metaforele sunt rare la Neculce, pentru ca rare sunt si in vorirea populara?

+facura saci cu taina sa nu stie #ucaVoda si sa scrie carti la $eremet des face oraz,

deci era pre in val, etc.

Paremiologia, vorirea in pilde, una din caracteristicile stilului popular, cultivata

mai tarziu de Costache Negruzzi, !nton Pann si Ion Creanga, este o insusire naturala

a artei lui Neculce, om cu multa experienta de viata la varsta scrierii cronicii,

cunoscator al intelepciunii celor vechi din scripturi, sentinte, provere si zicale.

Proverele si zicalele populare sunt introduse cu formula +dupa cum sau +pre

cum sa dzice? +calul riios face copacul scortos dupa cum este nu toate mustele fac

miere, etc. In general pildele au tendinta de a instrui si educa.

Cronica lui Neculce sa pastrat intrun numar de %9 copii de manuscrise, din carecel mai vechi cu interventii ale autorului, nedatat, este 2.!.6.P.6. numarul ((:.

&


5/7

-ima in care scrie Neculce este graiul Moldovei de nord, unde cronicarul sa nascut

si a trait cea mai mare parte a vietii. In timpul lui Neculce na existat o lima literara,

unitara, care sa se conformeze normelor gramaticale. -ima lui Neculce este imaginea

scrisa , nu literara, fidela a limii moldovenesti.

4. Neculce continuator al lui Miron Costin

Neculce isi scrie opera intro vreme in care oamenii luminati din Moldova simteau

necesitatea unei istorii complete a tarii lor. !sa se explica nu numai faptul ca el

continua cronica lui Miron Costin care la randui o continuase pe cea a lui Grigore

Ureche, ci si legatura pe care o face intre cronica sa si operele istorice anterioare, in

sensul ca toate la un loc urmau sa alcatuiasca o istorie completa a Moldovei, incepand

cu oarsia poporului roman si terminand cu ultimii ani ai vietii lui Neculce.

Importanta cronicii lui Neculce reiese din mai multe particularitati, pe langa faptul

continuarii cronicilor predecesorilor sai, cronica avand un continut ogat si variat. Un

astfel de continut gasim si la Miron Costin, cu care Neculce seamana prin atentia

acordata evenimentelor externe, nu numai din tarile vecine, ci si din unele mai

indepartate. !cest interes pentru ce se petrece in afara granitelor Moldovei arata ca

Neculce, la fel ca si Miron Costin, isi dadea seama de legatura care exista sau care

putea sa existe intre evenimentele din propria tara si cele din tarile straine. #aca la

Miron Costin prezentarea istoriei Moldovei impreuna cu istoria altor tari este

rezultatul unei conceptii teoretice, doandita in urma studiilor urmate in scolile din

Polonia si continuate apoi pe cont propriu, incazul lui Neculce treuie invocat

proail exemplul eruditului sau predecesor, si cu siguranta experienta doandita in

cei noua ani petrecuti in afara granitelor Moldovei, fie in 6usia, fie in Polonia.

2ogatia si varietatea de continut a cronicii lui Neculce au si un izvor intern, putin

folosit de Miron Costin? viata zilnica a compatriotilor sai. "ste vora desprenenumarate intamplari marunte, referitoare la oameni importanti sau mai putin

importanti din acea periaoda. Neculce a trait cu adevarat viata descrisa de el. !ceasta

viata nu se rezuma insa nuamai la domni si la sfetnicii lor, ci imratiseaza, in masura

posiilitatilor permise d econditiile istorice ale epocii, si multimile anonime, masele

care munceau si sufereau.

!cest aspect important al cronicii lui Neculce care o deoseeste, in avanta4ul ei, de

cronica lui Miron Costin se explica, oiectiv vorind, prin faptul ca izvorul principal

al cronii este constituit de +inima cronicarului. $i Miron Costin povesteste intamplari

vazute si traite de el, dar acestea sunt putine, din cauza ca la %&&%, cand isi incheie

fara voia sa cronica, avea (5 de ani, pe cand Neculce sin cei 5( de ani de istorie

cuprinsi in cronica sa, peste :) contin intamplari la care a asistat.= trasatura fundamentala a conceptiei sale politice este dragostea fierinte fata de

tara si intelegerea pentru poporul ei asuprit. !ceasta stare de spirit, care straate

cronica lui Neculce de la un capat la celalat, are aspecte multiple si variate. Cele mai

evidente sunt dispretul si ura fata de 4ugul otoman si fata de toate uneltele lui interne

si externe.

Neculce se dovedeste a fi si un un crestin, #umnezeu fiind invocat foarte des. Nu

exista eveniment de orice fel cu urmari oarecare care sa se poata explica astfel decat

prin voia divinitatii. Conceptia teologica a lui Neculce nu are nimic surprinzator in ea,

fiind vora de un oier roman din secolul al >VIIIlea care urmeaza sfaturile

isericii. Pentru el nu erau simple vore nici iuirea de tara, nici 4uramantul, nici

prescriptiile religioase, toate aceste lucruri el le lua in serios, cautand sa seconformeze cu strictete in viata sa particulara si politica.

'


6/7

Nerecunostinta, lipsa de rusine si alte asemenea aateri de la regulile elementatre

ale omenirii ii dau si ele prile4ul a faca reflectii de moral crestin. !stfel de fapte sun

criticate de Neculce si mai aspru cand sunt savarsite de lideri +care ar treui sa dea

exemplu celorlalti.

Neculce se dovedeste a fi preocupat si de latura morala a acFiunilor omenesti,

precum si de aspesctul lor politic, cronicarul adresanduse cititorilor, in specialcititorilor tineri, cu sfaturi prezentate su forma unor concluzii la constatarile sale.

!stfel de preocupari se explica ca si un produs al conceptiei sale despre ceea ce

treuie sa insemne istoria. Ideile sale in aceasta privinta nu difera de acelea ale

predecesorilor sau contemporanilor. !tat atmosfera epocii cat pozitia scara sociala ii

impiedica pe acestia sa inteleaga 4ust rolul istoriei, rol redus in ultima instanta doar la

inregistrarea pentru generatiile viitoare, a evenimentelor si a celor care au participat la

desfasurarea lor.

Pornit sa scrie istoria Moldovei in continuarea si in spiritul predecesorului pe care

la avut ca mentor Neculce a realizat o opera care il leaga mai mult cronologic de

acesta, deoseirea de cultura si temperament intre cei doi, concretizanduse in cele din

urma, in mi4loacele de realizare, a facut ca la Neculce, mai personal decat MironCostin, amorul propriu, animozitatea naratiunii fata de unii contemporanii, izucnirea

naturala lipsita de controlul unei educatii inalte, care il apropie de modul de reactie al

omului din popor, sa straata de multe ori peste ideile conducatoare ce si le propusese,

preluate de la Miron Costin.

5. Neculce istoric

#esi stramosii veneau de pe meleaguri indepartate, cronicarul Ion Neculce sa

format sufleteste in spiritul traditiilor romanesti, in care a crescut de mic copil la

unica sa !lexandra Cantacusino, romanca originara din 2ucovian. Prin intermediulacesteia, cu a4utorul povestilor spuse de ea, viitorul cronicar a luat la cunostinta fapte

glorioase din istoria Moldovei, in centrul carora se situa figura mareata a lui $tefan cel

Mare, de larga circulatie in regiunea natala a unicii acestuia, care iau trezit de

timpuriu dragostea de patrie, mandria de moldovean si interesul pentru istoria tarii

sale.

!plecarea naturala spre cunoasterea faptelor istorice ia fost stimulata si de

contactul direct cu personalitati de prestigiu ale istoriografiei noastre. $tolnicul

Constantin Cantacusino si, mai ales, Miron Costin constituie modelul si imoldul

principal care lau determinat sa continue lucrul in scrierea istoriei Moldovei. "xista o

multitudine de idei si sentimente asemanatoare care apropie operele celor doi

cronicari dragostea de tara, ura inversunata impotriva turcilor asupritori, spatiul largce se acorda in amele cronici evenimentelor din tarile vecine sau chiar mai

indepartate de Moldova, sentimentul, putin sporadic, de apropiere fata de cei saraci si

umili, desi oieri si unul si altul, idei pragmatice comune cum ar fi faptul ca lectura

letopisetelor tarii constuie un mi4loc de educare pentru generatiile viitoare, precum si

unele intorsaturi de fraza sau expresii identice sunt un indiciu ca Neculcea urmarit

in mod delierat sa scrie istoria Moldovei in spiritul si pe linia inaitasului sau.

5


7/7

6. Concluzii

Neculce nu se remarca doar ca istoric, ci si ca povestitor. Cronica sa apare simtitor

apropiata de romanul memorialistic, ineinteles, fara ca autorul ei sa fi avut o

asemenea intentie. "l are darul extraordinar de a prinde psihologia maselor in miscare

cu spiritul sau acut de oservatie si cu filozofia varstei la care scria. Neculce stie saaleaga aspectele esentiale din multimea datelor si sa le infatiseze concret, cu reactia sa

sufleteasca vie, cu ironie sau duiosie, cel mai adesea intrun comenteriu de narator sau

de actor implicat in desfasurarea faptelor.

Chiar daca intamplarile sunt doar auzite de la altii sau citite, Neculce le povesteste

in asa fel, ca autor dramatic, incat da iluzia maxima a realitatii si actualitatii. Ca si

cum siar da seama de relatarea istorica ce poate sa plictiseasca, Neculce stie sa o

invioreze la tot pasul cu incidente captivante.

1

54818211 viata si opera lui ion neculce

Documents