PROIECT

Pitesti -2010-

Analiza procesului de vanzare la S.C. Unilever S.A

Pitesti -2010-

2

CUPRINS

Capitolul I: Descrierea societatii..pag.4

Capitolul II:Analiza activitatii de vanzare la S.C.Unilever S.A..pag 23

Capitolul III: Prezentarea procesului de vanzare.pag.31

Capitolul IV: Concluzii si posibilitati de imbunatatire a procesului de vanzare....pag.40

3

Capitolul I:

Descriere general

Misiunea Unilever este de a aduga vitalitate vieii. Satisfacem nevoile zilnice de nutriie, igien i ngrijire personal cu mrci care i ajut pe oameni s se simt bine, s arate bine i s se bucure mai mult de via.

Unilever, unul dintre cei mai importani juctori de pe piaa bunurilor de larg consum, este prezent pe piaa romneasc din anul 1995. Portofoliul de mrci pe care Unilever le comercializeaz pe piaa romneasc include mrci precum Dero, Omo, Coccolino, Cif, Domestos, Dove, Rexona, Axe, Clear, Sunsilk, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr, Hellmanns, Lipton, Algida. Operaiunile Unilever din zona de centru-sud a Europei sunt coordonate din Romnia de ctre compania regional Unilever South-Central Europe (USCE). Unilever South Central Europe coordoneaz din Bucureti operaiunile n: Romnia, Bulgaria, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Macedonia i Moldova.

Unilever este cel mai mare producator de margarin din lume. Becel se numr printre cele 12 branduri din portofoliul Unilever ale caror vnzri depesc 1 miliard de euro, genernd mpreun jumtate din vnzrile companiei.

Unilever, una dintre cele mai importante companii de pe piata bunurilor de larg consum, are in Romania o afacere cu adevarat locala: o parte semnificativa din vanzari este generata de productia obtinuta pe platforma industriala din Ploiesti.

Unilever in Romania - o afacere puternica, in crestere continua

Unilever, una dintre cele mai importante companii de pe piata bunurilor de larg consum din Romania, este prezenta pe piata romaneasca din 1995. De atunci, Unilever a investit peste 100 milioane euro, fiind unul dintre cei mai importanti investitori din Romania.

4

Portofoliul de marci pe care Unilever le comercializeaza pe cele doua mari piete pe care este prezent produse de ingrijire casnica si personala, produse alimentare include marci puternice precum Dero, Omo, Cif, Domestos, Coccolino, Dove, Rexona, Axe, Clear, Sunsilk, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr, Hellmanns, Algida, Napoca, Lipton.

Elementul comun al marcilor Unilever provine din misiunea companiei de a adauga vitalitate vietii oamenilor, raspunzand nevoilor zilnice de alimentatie, igiena si ingrijire personala cu marci care-i ajuta sa se simta bine, sa arate bine si sa ia ce e mai bun din viata. Unilever isi indeplineste misiunea anticipand aspiratiile consumatorilor si raspunzand in mod creativ nevoilor acestora, cu marci si produse al caror element comun este vitalitatea pe care o adauga vietii lor.

5

Operatiunile regionale sunt coordonate din Bucuresti

Unilever este reprezentat pe piata romaneasca de doua companii: Unilever South Central Europe - care coordoneaza din Bucuresti operatiunile in regiunea Europei Centrale si de Sud - si Unilever Romania compania care gestioneaza capacitatile de productie locale. Unilever South Central Europe coordoneaza operatiunile in tarile din zona de centru-sud a Europei: Romania, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova si Kosovo.

Din 1995, cand a inceput investitiile in regiune, Unilever a investit in total 125 milioane de euro in Europa Centrala si de Est. Unilever South Central Europe angajeaza in intreaga regiune 665 de oameni, dintre care 600 angajati in Romania; din cei 600 de angajati din Romania, 370 lucreaza pe platforma din Ploiesti. Cifra de afaceri obtinuta de Unilever South Central Europe pe piata din Romania a crescut continuu in ultimii ani, atingand 186 milioane euro in 2007.

Unilever are in Romania o afacere cu adevarat locala

Prima investitie a Unilever in zona de centru-sud a Europei a fost facuta pe piata romaneasca. Unilever a inceput sa investeasca in Romania in 1995, odata cu achizitia celei mai mari fabrici de detergenti, DERO, din Ploiesti. De atunci, compania si-a dezvoltat atat capacitatea de productie, cat si portofoliul de marci si produse. In anul 2006, productia locala a fost concentrata pe platforma industriala a Unilever de la Ploiesti, realizata prin constructia unei fabrici de alimente pe terenul pe care se afla fabrica de detergenti. Platforma a fost inaugurata in decembrie 2006, in urma unei investitii de 4 milioane de euro.

In fabrica de detergenti sunt produsi detergentii-pudra Dero si Omo, iar in fabrica de produse alimentare sunt produse margarinele Rama si Delma, condimentele Knorr si Delikat, supele si sosurile Knorr. Celelalte marci sunt importate: margarina Becel, maionezele Hellmann's si Knorr, ketchup-ul Hellmanns, produsele de curatenie casnica Cif si Domestos, balsamul de rufe Coccolino si intreaga gama de produse de ingrijire personala sub marcile Dove, Rexona, Axe, Clear si Sunsilk.

6

Investitia pentru concentrarea productiei locale a fost realizata pentru a creste eficienta afacerii, in beneficiul consumatorilor. Platforma industriala de la Ploiesti este una dintre cele mai avansate capacitati de productie ale Unilever. Datorita productiei locale puternice, care contribuie cu peste 60% la cifra de afaceri obtinuta pe piata romaneasca, Unilever are in Romania o afacere cu adevarat locala.

In 2007, Ploiesti devine un centru de productie regional

In primavara anului 2007, compania si-a consolidat productia regionala, relocand productia brandului Kaliakra din Bulgaria in Romania. In urma relocarii, Unilever a inceput sa produca la Ploiesti, din luna mai 2007, margarina Kaliakra un brand puternic, comercializat exclusiv pe piata bulgara. Decizia de consolidare a productiei regionale a fost luata pentru a eficientiza portofoliul de marci din regiunea coordonata de la Bucuresti. Centrul regional de productie de la Ploiesti este una dintre cele mai importante capacitati de productie detinute de Unilever in Europa.

Misiunea companiei Unilever - de a adauga vitalitate vietii - arata cat de bine ii intelegem pe consumatorii secolului 21 si stilurile lor de viata. Dar spiritul acestei misiuni strabate, ca un fir rosu, intreaga istorie a Unilever.

Ii ajutam pe oameni sa obtina mai mult de la viata

In ultimul deceniu a secolului al XIX-lea, William Hesketh Lever, fondatorul companiei Lever Bros, a pus pe hartie viziunea sa pentru sapunul Sunlight - produsul sau revolutionar, care a ajutat la popularizarea curateniei si a igienei in Anglia victoriana. Sapunul Sunlight urma "sa transforme curatenia in obisnuinta; sa le permita femeilor sa munceasca mai putin; sa promoveze sanatatea si sa ajute oamenii sa aiba o infatisare atragatoare,astfel incat viata sa fie mai placuta si mai plina de satisfactii pentru cei care folosesc produsele noastre."

Aceste cuvinte au fost scrise cu mult timp inainte de inventarea expresiei "misiunea companiei", insa ideea pe care o descriau a ramas la baza activitatii companiei noastre. Chiar daca maniera de exprimare - ca si mentalitatea ca doar femeile se ocupa de treburile casnice - este acum desueta.

De-a lungul unei istorii care se intinde pe trei secole, succesul Unilever a fost influentat de marile evenimente ale vremii -cresterea economica, marea criza economica interbelica, cele doua razboaie mondiale, schimbarile din stilul de viata al consumatorilor si progresele tehnologice. Pe tot parcursul acestei perioade, am creat produse care-i ajuta pe oameni sa ia ce e mai bun din viata - sa petreaca mai putin timp ocupandu-se de

7

treburile casnice, sa aiba o alimentatie mai echilibrata, sa le placa mancarea pe care o consuma si sa aiba grija de locuinta lor, de hainele lor si de ei insisi.

Echilibru intre profit si responsabilitatea corporatiei

La sfarsitul secolului al XIX-lea, companiile care aveau sa formeze mai tarziu Unilever se numarau printre cei mai activi filantropi ai vremii. Au initiat proiecte prin care au imbunatatit situatia muncitorilor din fabricile lor si au creat produse cu un impact social pozitiv, transformand curatenia si ingrijirea personala intr-o obisnuinta si imbunatatind calitatea alimentatiei prin adaugarea de vitamine in alimentele de consum zilnic.

Unilever crede si astazi in ideea ca succesul inseamna sa actionezi "la cele mai inalte standarde in relatia cu angajatii, consumatorii, societatea si lumea in care traim". De-a lungul anilor, am lansat sau am participat la un numar din ce in ce mai mare de initiative pentru gasirea unor surse durabile de aprovizionare cu materii prime, protejarea mediului inconjurator, sprijinirea comunitatilor locale.

Unilever deine 400 de marci, cu care este prezent in 14 categorii de produse destinate alimentatiei, ingrijirii locuintei si ingrijirii personale - nici o alta companie nu se implica in viata atator oameni, in moduri atat de multe si diferite.

Datorita portfoliului nostru de marci, suntem lideri in fiecare domeniu in care activam. Portofoliul Unilever cuprinde atat marci globale, indragite in intreaga lume, precum Lipton, Knorr, Dove si Omo, cat si marci locale care au castigat increderea consumatorilor, precum Dero, Blue Band si Suave.

De la supele reconfortante care te incalzesc in zilele geroase de iarna pana la sapunurile care iti incanta simturile si te fac sa te simti special, produsele noastre ii ajuta pe oameni sa ia ce e mai bun din viata.

Ne perfectionam in mod constant produsele, pentru le a oferi consumatorilor experiente cat mai diverse. In fiecare an, investim la nivel global 1 miliard de euro in cercetare si dezvoltare. In lume exist cinci laboratoare Unilever care exploreaza noi idei si noi tehnici pentru dezvoltarea produselor noastre.

Dezvoltare continua

Studiul preferintelor consumatorilor este vital pentru efortul de dezvoltare a marcilor noastre. Investim in mod constant in crearea de noi produse si le dezvoltam continuu pe cele existente, pentru a raspunde gusturilor, stilurilor de viata si asteptarilor consumatorilor, aflate in continua schimbare. Iar datorita radacinilor noastre puternice de pe pietele locale, putem raspunde nevoilor consumatorilor si la nivel local.

8

Prin contributia pe care ne-o aducem la imbunatatirea alimentatiei oamenilor si a vietii lor de zi cu zi, ii ajutam sa-si mentina sanatatea pentru o perioada indelungata, sa arate bine si sa le ofere copiilor lor cel mai bun start in viata.

Suntem constienti, de asemenea, ca administrarea unei companii responsabile are, in sine, un impact social pozitiv. Contribuim la bunastarea consumatorilor, investim in pietele locale si dezvoltam abilitatile oamenilor - atat in interiorul companiei, cat si in comunitatile in care ne desfasuram activitatea.

In prezent, Unilever are 174.000 de angajati in 100 de tari din intreaga lume si sustine activitatea a mii de distribuitori, contractori si furnizori.

Sanatate si ingrijire personala Lansata initial in Franta, in 1983, Axe - marca noastra numarul 1 in domeniul

ingrijirii masculine - le ofera acum barbatilor din peste 60 de tari un avantaj hotarator in jocul seductiei

Marcile noastre de ingrijire orala Mentadent, Pepsodent si Signal s-au asociat cu cea mai mare federatie a dentistilor din lume, FDI, care reprezinta 750.000 de dentisti din intreaga lume.

Lansat in 1924, Lux a fost primul sapun comercializat la nivel de masa. In prezent, Lux inregistreaza vanzari anuale globale de peste 1 miliard de euro.

Domestos se numara printre cele mai bine vandute marci in 9 din cele 35 de tari in care este comercializata.

Una dintre cele mai recente inovatii de la Rexona este deodorantul Rexona Naturals 48H Bioprotection, care ofera protectie prelungita pana la 48 de ore si lasa pielea sa respire, avand grija in mod natural de pielea subratului.

Cea mai recenta inovatie a marcii romanesti Dero este detergentul lichid concentrat Dero Mic si Puternic.

Hindustan Lever a lansat in India un produs pentru spalarea manuala a rufelor, Surf Excel Quick Wash, a carui formula ii permite sa aiba o spumare redusa, diminuand astfel cantitatea de apa necesara pentru clatire.

Alimente Knorr este marca de produse alimentare cu cea mai mare pondere totala in

Unilever, cu o prezenta puternica in peste 80 de tari si o gama de produse care include supe, sosuri, condimente, precum si mancaruri gata preparate.

9

Suntem cel mai mare producator de inghetata din lume, datorita succesului marcilor noastre de inghetata, printre care se numara Magnum, Cornetto, Carte d'Or si Solero, iar in SUA, Ben & Jerry's si Breyers.

Lipton, marca de ceai numarul 1 in lume, a fost creata la sfarsitul secolului XIX. Portofoliul de produse Lipton include gama de ceaiuri formata din ceaiul negru numarul 1 in lume: Lipton Yellow Label, ceai verde si amestecuri pe baza de plante sau fructe pentru infuzie si gama de bauturi Lipton Ice Tea, preparate pe baza de ceai Lipton.

Produsele noastre sub marcile Becel / Flora pro.activ sunt recunoscute ca reprezentand cel mai semnificativ avans din ultimii 40 de ani in controlul colesterolului prin alimentatie

AdEs, bautura noastra pe baza de soia si fructe, a inregistrat impresionanta rata de crestere anuala a vanzarilor de 35%, de cand a fost lansata pe piata din America Latina, in 1997.

Conducere

Unilever isi conduce operatiunile cu integritate si respect - pentru oamenii si organizatiile cu care intram in contact, ca si pentru mediul inconjurator iar acest principiu a fost intotdeauna la baza responsabilitatii corporatiei.

Impact pozitiv

Scopul nostru este sa avem un impact pozitiv, in multe feluri: prin marcile noastre, operatiunile si relatiile noastre comerciale, prin contributiile noastre si multitudinea de alte mijloace prin care ne implicam in viata societatii.

Angajament permanent

De asemenea, Unilever se angajeaza sa imbunatateasca in mod continuu modul in care gestioneaza impactul companiei asupra mediului inconjurator si isi propune ca, pe termen lung, sa asigure dezvoltarea durabila a companiei.

Un cod respectat de toti angajatii

Obiectivul de corporatie al Unilever este sustinut de Codul Principiilor de Afaceri, care descrie standardele operationale respectate de toti angajatii Unilever, din intreaga lume. Pe acest cod se bazeaza principiile noastre de conducere si responsabilitatea corporatiei.

10

Colaborarea cu partenerii

Dorim sa colaboram cu furnizori care au valori similare cu ale noastre si lucreaza la aceleasi standarde ca si noi. Codul Partenerilor de Afaceri, creat conform Codului Principiilor de Afaceri dupa care isi conduce operatiunile Unilever, contine zece principii legate de integritatea in afaceri si de responsabilitatile fata de angajati, consumatori si mediu.

Date cheie In anul 2008, cifra globala de afaceri a fost de 40,5 miliarde de euro. Avem 174.000 de angajati, care lucreaza in 100 de tari din intreaga lume. In fiecare zi, 160 milioane de oameni aleg marcile noastre pentru alimentatia

familiei, pentru ingrjirea personala si pentru curatenia locuintei. Avem un portofoliu puternic de marci de alimente si produse pentru ingrijire

casnica si personala, in care au incredere consumatori din intreaga lume. Dintre toate marcile noastre, 25 contribuie cu peste 70% la vanzarile totale.

Avem treisprezece marci cu vanzari de peste 1 miliard de euro: Axe/Lynx, Knorr, Flora/Becel, Hellmann's, Lipton, Omo, Surf, Lux, Dove, Rexona, Blue Band/Rama, Sunsilk si Algida.

Suntem lider global pe toate categoriile pietei de produse alimentare in care suntem prezenti: condimente si sosuri, margarine, produse pentru controlul greutatii corporale, ceai si inghetata.

Suntem, de asemenea, lider mondial pe piata deodorantelor si pe piata produselor de ingrijire a pielii; in plus, detinem pozitii solide in alte categorii din domeniile "ingrijire personala" si "curatenia locuintei".

In 2008 am investit 927 milioane euro in cercetare si dezvoltare de exemplu, in deschiderea de noi Centre de Excelenta pentru cercetare si dezvoltare de produse, in Italia, Polonia si Marea Britanie.

In 2008 am investit 91 milioane de euro in proiecte in beneficiul comunitatii, desfasurate intr-o gama larga de domenii.

Avem 270 de unitati de productie, raspandite pe sase continente; toate fabricile noastre functioneaza conform sistemelor de management si standardelor globale ale Unilever si urmaresc mereu sa atinga performante din ce in ce mai ridicate din punctul de vedere al sigurantei, eficientei, calitatii si impactului asupra mediului.

Responsabilitate fata de toti cei cu care interactioneaza

Proiectele prin care Unilever isi manifesta responsabilitatea fata de comunitate si mediu fac parte dintr-un cadru mai larg si anume cel al responsabilitatii companiei fata de toti cei cu care interactioneaza: angajati, consumatori, parteneri de afaceri, actionari. Actiunile prin care Unilever isi manifesta responsabilitatea fata de comunitate si mediu

11

isi au radacina in misiunea companiei. Misiunea Unilever este cea de a adauga vitalitate vietii oamenilor,raspunzand nevoilor zilnice de alimentatie, igiena si ingrijire personala cu marci care ajuta-i pe oameni sa arate bine, sa se simta bine si sa ia ce e mai bun din viata.

Pentru a reusi sa adaugam vietii un plus de vitalitate, ne-am impus cele mai inalte standarde de comportament fata de toti cei cu care lucram, fata de comunitatile cu care intram in contact, precum si o grija deosebita fata de mediu. De aceea, grija si respectul fata comunitate si mediul inconjurator sunt o parte integranta a modului in care ne conducem afacerile. Iar scopul proiectelor de CR - responsabilitate a companiei - pe care le derulam este cel de a da vitalitate comunitatii si mediului inconjurator.

Proiectele de responsabilitate fata de comunitate si mediu pe care Unilever South Central Europe le-a derulat in ultimii ani in Romania sunt concentrate, in marea lor majoritate, pe cateva mari domenii: implicarea in viata comunitatatii din Ploiesti - orasul in care este concentrata intreaga productie locala a Unilever; dreptul fiecarui copil de a porni cu dreptul in viata; protectia mediului; sprijnirea culturii de calitate.

Premii pentru locuinte frumoase si protectia mediului

Printre actiunile prin care Unilever se implica activ si constant in viata comunitatii din Ploiesti se numara concursurile anuale traditionale "Cel mai frumos bloc" si "Cea mai frumoasa camera studenteasca", organizate incepand din 1999, in colaborare cu primaria Ploiestiului. La editia din 2009 au participat 490 de asociatii de locatari (insumand 1.180 scari de bloc) si 630 de camere studentesti, care au primit in prima etapa a concursului produse de curatenie Unilever in valoare de 43.800 lei. In total, au fost acordate 14 premii I, II si III. Pentru organizarea si desfasurarea editiei din 2009, Unilever a investit peste 12.000 de euro.

Unilever se numara printre marii sponsori ai initiativei "Fiecare copil in scoala", lansata in mai 2006 de asociatia Ovidiu Rom, in parteneriat cu alti sponsori majori si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Prin programele educationale si serviciile sociale cuprinse in acest proiect, Ovidiu Rom acorda sprijin copiilor romi si, in general, copiilor saraci, pentru ca ei sa se inscrie devreme la gradinita sau la scoala si sa nu abandoneze scoala pe parcurs. Scopul final este de a le oferi acestor copii sansa de a-si atinge potentialul maxim ca adulti.

In 2006 Unilever a derulat, in parteneriat cu Ministerul Mediului si Ministerul Educatiei si Cercetarii, proiectul "Micii ambasadori ai mediului", care a constat intr-un concurs de eseuri, adresat elevilor din clasele 5-7 din toata tara, pe tema: "De ce crezi ca poti fi Ambasador de Mediu al judetului/sectorului tau?". La prima editie a concursului, juriul - format din reprezentanti ai Garzii de Mediu si ai Ministerului Educatiei si Cercetarii - a desemnat 44 de castigatori, care au mers in luna august la Costinesti, intr-o tabara de mediu de 8 zile. La incheierea taberei au fost desemnati trei elevi castigatori care, pe parcursul urmatorului an scolar, au implementat in scolile in care invata, cu sustinerea financiara a Unilever, proiectele de mediu pe baza carora au castigat concursul.

12

Sprijnirea culturii de calitate reprezinta inca unul dintre numeroasele moduri in care ii ajutam pe oameni sa se simta bine si sa ia ceea ce e mai bun din viata. Unilever se numara printre cei care au sustinut financiar filmul lui Cristian Mungiu "4 luni, 3 saptamani si 2 zile", care a castigat Palme dOr la editia din 2007 a Festivalului de la Cannes; de asemenea, Unilever a contribuit la sustinerea premierei filmului in Romania.

PIATA Unilever

Unilever South-Central Europe (USCE) coordoneaza de la Bucuresti operatiunile companiei anglo-olandeze pe 8 piete din regiunea Balcanilor, care au generat companiei afaceri de aproape 192 mil. euro in 2008. Vanzarile pot fi estimate la peste 200 mil. euro in 2009, tinand cont ca doar achizitia inghetatei Napoca de la Friesland Foods i-a adus cresteri de afaceri de peste 7-8 mil. euro.

Piata locala are o pondere de circa 75% in cifra de afaceri a USCE.

In Romania, cel mai mare brand din portofoliul companiei dupa vanzarile generate este Dero, o marca locala. Detergentii Dero sunt fabricati pe platforma industriala a Unilever din Ploiesti, unde se afla si o fabrica de produse alimentare (pentru margarina si bazele pentru mancaruri Knorr).

Piata bunurilor de larg consum din Romania, estimata la peste 20 mld. euro, s-a contractat anul trecut cu 10% in volum fata de perioada anterioara, cele mai mari scaderi de vanzari in comert fiind inregistrate pe segmentele de produse considerate "dispensabile", precum balsamul de rufe sau bauturile alcoolice, potrivit unui studiu realizat de MEMRB.

In fata scaderii volumelor, marii retaileri au pariat anul trecut pe o strategie agresiva de promotii la raft pentru a-si fideliza clientii. Magazine cu o politica de discount generalizat, discounterele au raportat cresteri de vanzari chiar si de 30% intr-un an de criza.

A fost 2009 anul discountului? "Eu cred ca avansurile de 30% inregistrate de discounteri au venit mai mult datorita expansiunii acestora in zone neacoperite de formatele de comert modern si nu unei migrari in masa a consumatorilor catre produsele ieftine. Cu un buget mai limitat, romanii nu au renuntat la brandurile pe care le prefera, dar au evitat risipa cumparand volume mai mici", sustine Guarneri.

13

El explica contractia volumului pietei de produse nealimentare prin reducerea stocurilor din magazine si disparitia "proviziilor" din gospodarii. Retailerii, chiar si marile lanturi de magazine, au lucrat in 2009 cu stocuri mai mici, ca masura de protejare a lichiditatilor. Guarneri spune ca acelasi lucru s-a intamplat, la scara mai mica, si in gospodarii.

"In ultimii ani dinaintea recesiunii economice, cand veniturile cresteau, romanii au cumparat mai mult decat aveau nevoie si de aici au aparut stocurile in gospodarii. Am mai vazut contractii ale pietelor in anii in care am acumulat experienta in Europa de Vest si este normal ca in primul an de criza sa se elimine stocurile: cu un buget mai mic, consumatorii au amanat achizitiile de bunuri nealimentare; de exemplu, cumpar un alt sampon sau gel de dus doar in momentul in care nu mai am nimic in casa", explica el.

"Acum suntem in al doilea an de criza, in care ma astept sa vad companiile recastigand volumele pierdute in 2009. Daca vor fi cresteri pe piata in 2010, cu siguranta vor veni din volume si nu din cresteri de preturi", afirma Guarneri.

La nivelul portofoliului local al Unilever, preturile au crescut in 2009 cu o medie de 10% fata de 2008, in mare parte pentru a acoperi devalorizarea leului fata de euro, potrivit datelor companiei. Moneda locala s-a devalorizat anul trecut cu 15% fata de euro, potrivit datelor de la BNR.

14

Concurenta Concurentii Top

Kraft Foods Inc ( Kft. )

Nestl SA ( nsrgy.pk )

Compania Procter & Gamble ( PG )

De unde vin cresterile in urmatorii ani

"Pe majoritatea segmentelor de piata pe care activam, consumul per capita in Romania este sub media europeana si ma astept ca in urmatorii ani sa se estompeze aceste decalaje. In plus, romanii inca vor sa aiba produse, branduri, ceea ce este explicabil tinand cont ca pana in 1990 piata a fost inchisa. Nu in ultimul rand, aici este un climat de business bun, iar acest lucru sigur ca ajuta companiile multinationale sa investeasca in continuare in Romania. Speram sa nu vedem taxe noi in viitorul apropiat care sa compromita revenirea pietei", afirma Guarneri.

Romanii consuma, in medie, 1,1 kilograme de margarina pe an pe cap de locuitor, mai putin decat ungurii sau polonezii si de cinci ori sub nivelul de consum inregistrat in Olanda, potrivit datelor furnizate de companie. Si consumul de inghetata, estimat la mai putin de 2 kilograme pe cap de locuitor, este sub media europeana, potrivit datelor din piata.

Pe segmentul deodorantelor, studiile de piata citate de Unilever pe site-ul companiei indica un decalaj mare intre consumul din Romania, estimat la 2,8 euro pe cap de locuitor, si cel din Polonia (4,6 euro/cap de locuitor).

"In Romania nu suntem inca in situatia de a ne lupta doar pentru cote de piata, asa cum se intampla in tarile din vestul Europei. Una dintre cele mai mari ambitii ale noastre in Romania este sa crestem consumul pe categoriile pe care activam. De exemplu, recent am lansat o campanie Domestos de educare a consumatorilor din mediu rural, unde produsele de curatenie a locuintelor au o penetrare foarte redusa", mai spune managerul Unilever.

Guarneri, licentiat in marketing al Bocconi University din Milan, lucreaza in Unilever de peste 10 ani si a intrat in companie pe pozitia de Junior Category Manager pe produsele pentru curatenia locuintei.

15

El a preluat conducerea departamentului de marketing al USCE in martie anul trecut, anterior fiind director al diviziei de produse alimentare pe aceeasi regiune.

Analiza SWOT

Puncte tari

portofoliu de mrci de prestigiu, varietatea i calitatea produselor numr semnificativ de clieni, 60 dintre care 25 clieni direci de piata pe toate segmentele pe care activeaza n Romania Exporturi masive Inovaie puternic n fiecare an reea de distribuie diversificat i puternic n zonele urbane solid i resurse suficiente responsabilitate social corporativ

Puncte slabe

Slaba prezen a produselor n mediul rural Concureni puternici precum Procter & Gamble Costuri mari de publicitate Necesitatea nc de educare a consumatorilor pe anumite segmente

Oportunitati

pia n continu dezvoltare nevoia de investiii consistente n promovare Investiii n branduri Dublarea capacitii de producie pe platforma de la Ploieti. Creterea volumului vnzrilor la produsele pe care firma le comercializeaz prin diverse camapanii publicitare Consolidarea pozitiei de lider pe piata de inghetata

Constrangeri

devalorizare a semnificativ a monedei locale n raport cu moneda european. La nivelul portofoliului local al Unilever, preurile au crescut n 2009 cu o medie de 10% fa de 2008 Piaa bunurilor de larg consum din Romnia, estimat la peste 20 mld. euro, s-a contractat anul trecut cu 10% n volum fa de perioada anterioar Infrastructura dificil i 40-45% din populaie n mediul rural Veniturile n scdere ale n aceasta perioada Existena pe pia a unor produse de

16

substituie.

Diagnostic financiar

Indicatorii economici

17

Indicatori din Bilant ai UNILEVER

ROMANIA SA2006 2007 2008 2009 2010

Total active imobilizate

64.779.826 82.307.732 70.299.974 74.650.481 101.988.981

Total active circulante

25.186.669 17.398.004 16.838.102 11.112.750 13.539.094

Stocuri 14.152.709 15.908.732 1.014.915 1.093.838 2.333.766

Casa si conturi N/A 89.747 2.453.209 188.415 188.613

Creante 10.981.344 1.399.525 13.369.978 9.830.497 11.016.715

Capitaluri total 48.105.539 63.990.147 69.045.564 79.612.154 89.299.463

Capital social N/A 9.742.453 9.742.453 9.742.453 9.742.453

Provizioane 1.262.942 1.280.551 915.588 998.134 321.000

Datorii total 40.683.863 34.512.988 17.176.924 5.255.000 25.978.345

* Valori exprimate in mii Lei.

18

Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai

UNILEVER ROMANIA SA2006 2007 2008 2009 2010

Cifra de afaceri 128.522.019 209.483.404 111.369.069 47.754.227 54.025.123

Total venituri 132.032.997 214.378.611 119.943.423 47.903.881 54.171.530

Total cheltuieli 135.114.967 215.425.540 114.635.115 42.976.770 49.571.703

Profit brut -3.081.970 -1.046.929 5.308.308 4.927.111 4.599.827

Profit net -3.081.970 -1.046.929 5.055.417 4.113.446 3.772.611

Numar salariati 248 384 346 313 294

* Valori exprimate in mii Lei.

Indicatori Derivati din Bilant pentru UNILEVER

ROMANIA SA2006 2007 2008 2009 2010

Total datorii / capitaluri proprii

0,8457 0,5393 0,2488 0,0660 0,2909

19

Total datorii / total active

0,6280 0,4193 0,2443 0,0704 0,2547

Capitaluri proprii / total active

0,7426 0,7775 0,9822 1,0665 0,8756

Indicatori de Profitabilitate ai UNILEVER ROMANIA SA

2006 2007 2008 2009 2010

Marja de profit brut (%) -2,3980 -0,4998 4,7664 10,3176 8,5142

Marja de profit net (%) -2,3980 -0,4998 4,5393 8,6138 6,9831

Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare

-6,2537 -1,6059 7,5875 6,1200 5,1366

Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare

-6,2537 -1,6059 7,2260 5,1093 4,2129

Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai UNILEVER ROMANIA SA

2006 2007 2008 2009 2010

20

Viteza rotatie stocuri (zile) 40,1934 27,7191 3,3263 8,3605 15,7672

Viteza incasari creante (zile; corectat cu TVA - 19%)

26,2074 2,0492 36,8224 63,1407 62,5464

Viteza de rotatie total active (nr de ori)

0,6280 0,4193 0,2443 0,0704 0,2547

21

Organigrama UNILEVER S.A.

Manager departament

produse alimentare

alimenta

Manager departament Prod.cosmetic

e

Manager departament produse de

curatare

DIRECTOR GENERAL

Marketing R&D ProducieResurse Umane

Finane Contabilitat

eRel clienii

Producie efectiv

Alimente

Cosmetice

Curatare

Producie efectiv

Controlul calitii

Logistic

Aprovizionare

Distribuie

Analiz financiar

Contabilitate

Director vnzri

Key account manager

22

Capitolul II:

Analiza activitatii de vanzare

2.1. Concepte teoretice cu privire la activitatea de vanzare

Vnzarea este o activitate interpersonal ce completeaz schimbul de marketing n termenii transferului proprietii asupra bunului sau serviciului. Poate avea loc n orice combinaie de grupuri sau de indivizi, fiind o parte esenial a strategiei complexe. ntr-un anumit sens, vnzarea este reprezentantul tuturor celorlalte aciuni de marketing; fr client nu exist nici organizaie, iar fr vnzare nu exist nici client.

Persoanele care se ocup cu vnzarea pot fi: ageni de vnzri, reprezentai comerciali, responsabili pentru relaia cu clienii, consultani comerciali, ingineri de vnzri, reprezentani n teritoriu, ageni, manageri, manageri distructuali i reprezentani de marketing. Profesia de vnztor este una dintre cele mai vechi din cte se cunosc n lume.

Termenul de agent de vnzri se refer la numeroase profesii. Kotler amintete n Principiile Marketingului de una dintre cele mai cunoscute clasificri dup cum urmeaz:

Profesia n care sarcina agentului de vnzri este n principal aceea de a livra produsul.

Profesia n care agentul de vnzri este n principiu un receptor de comenzi, el opernd fie n interior, fie n exterior.

Profesia n care agentului de vnzri nu i se cere sau permite s preia comanda, ci doar s atrag clienii sau s i instruiasc pe cumprtori.

Profesii n care accentul cade pe cunotinele de ordin tehnic. Agenii cu pregtire tehnic al cror rol este acela de consultani pentru firmele cliente.

Profesii care solicit aptitudini de vnzare creatoare a unor bunuri tangibile sau intagibile.

Bugetul alocat forei de vnzare variaz funcie de tipul de industrie, dar estimrile vizeaz faptul c aproximativ 3-4% din cifra de afaceri este cheltuit pe vnzri sau altfel spus, aproximativ 12 miliarde de lire se cheltuiesc pe vnzri (fora de vnzare) comparativ cu 9% pe publicitate si 1% PR.

Prin urmare, dei activitatea de vnzare este esenial pentru firm i muli practicieni, sunt preocupai de aceasta la nivelul teoriei de aceasta, la nivelul teoriei exis puine abordri ale vnzrii.

n cazul abordrii strategice a vnzrii, top managementul va trebui s rspund la ntrebrile:

23

Ce vindem?Cnd vindem?Cum vindem?Ct vindem?Unde vindem?

La ce pre vindem? Vnzarea operaional vizeaz n principal persoanele care realizeaz vnzarea, i anume forele de vnzare. Fora de vnzare intervine n momentul n care produsul trebuie vndut. Trebuie acum rspuns la urmtoarele ntrebri:Cui vindem produsul?Cine vinde produsul?Cum gndesc cei crora vindem produsul?Care sunt ateptrile acestora?

n concluzie, astzi putem spune c, a vinde nu nseamn doar a ncheia o afacere, ci a obine clieni satisfcui, fidelizarea acestora etc. Acest lucru nseamn trecerea de la o atitudine tranzacional la una relaional.

Locul i rolul activitaii de vnzare n cadrul activitii firmei Operaiile de vnzare reprezint legtura dintre firm i clienii ei,punctul ei de contact direct cu acestia.Aceste operaii se desfsoar in miezul activitii economice i constituie o funcie generatoare de venit,de importan vital. Vnazarea,prin intermediul tehnicilor i modalitilor specifice,are drept scop fructificarea rezultatelor produciei,trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil,contribuind astfel la valorificarea ntregului potenial tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta ncercare de a oferi cumprtorului marf de calitate,la termenele i n condiiile solicitate i nu n ultimul rnd asigur un cstig real cel puin pe msura eforturilor. n egal msur Compartimentul Vnzri,prin politica i strategiile adoptate,trebuie s rspund permanent cerinelor efortului financiar al firmei n susinerea tuturor activitilor,prin faptul c aceasta este angajat ntr-un continuu efort de recuperare a contravalorii mrfurilor vndute.Din acest punct de vedere,Compartimentul Vnzri constituie o important prghie n ajutorarea sistemului financiar al firmei. Vnzarea,ca activitate funcional n cadrul firmei,se ocup de problemele ce privesc: -vnzrile de produse finite; -vnzrile de piese schimb; -vnzrile complexe(mrfuri si servicii); -transporturile i expediiile de mrfuri; -operaiunile de service dup vnzare; -colectarea i valorificarea ambalajelor; -valorificarea resurselor secundare(stocuri materiale,neutilizabile) refolosibile n vederea reintegrrii n circuitul la uniti de profil; -etc. Vnzarea,ca activitate tehnico-funcional,creeaz,asigur i dezvolt o larg reea de relaii cu producia,cumprtorii,intermediarii,unitile sau reele de service,unitile de valorificare a ambalajelor i resurselor refolosibile .a.

24

n oricare din situaiile de mai sus pentru relaiile cu producia i cumprtorii, vnzarea ca sistem funcional folosete drept instrument de lucru mecanismul produciei-pia,n avantajul su,context n care ntreine,dezvolt i diversific relatiile de valorificare a rezultatelor produciei n mediul firmei. Locul activitii de vnzare poate fi pus n eviden i prin faptul c vnzarea este un element esenial al mixului de marketing.Creatorul conceptului de marketing-mix a fost profesorul Neil H. Borden (Universitatea Harvard),care a identificat n anul 1957,12 elemente:dezvoltarea produsului,ambalarea,preul,canalele de distribuie,vnzarea personal,publicitatea(pltit),promovarea vnzarilor,etalarea,serviciile(post-vnzare), logistica,culegerea i analiza informaiilor.E.J.McCarthy sintetizeaza elementele de mai sus,grupnd toate instrumentele aflate la dispoziia ntreprinderii n jurul a patru ,,piloni ai activitii de marketing(cunoscui i sub denumirea de cei 4P):produsul,preul,plasarea(distribuia) si promovarea. Mixul de marketing reprezint potrivit lui Ph. Kotler, ,,setul de instrumente de marketing pe care le utilizeaz ntreprinderea pentru a-i atinge obiectivele de marketing,pe piaa int.Aceste patru instrumente(produs,pre,plasament i promovare) pot fi combinate n infinite feluri.Combinaia acestor elemente,cu cel de-al 5-lea ,,P: oamenii reprezint structura de baz a programului de marketing. Fiecare element al mixului de marketing are importana sa:un produs sau un serviciu de calitate inferioar spune de obicei mai mult dect orice reclam; preul este folosit de muli cumprtori ca un indicator al calitii;locul cumprrii conteaz i el; un lucru cumprat n Paris are o alt valoare dect unul cumprat n Bucureti.Cel de-al patrulea ,,P,promovarea are propiile unelte,ce sunt cteodat numite mixul de promovare sau mixul comunicaional.Acest mix include orice mijloc de comunicare disponibil n organizaie. n orice firm fie ca vinde confecii sau avioane,ceea ce ar trebui s primeze este grija fa de client,satisfacerea maxim a acestuia!Aceasta filozofie simpl este un lucru esenial ce asigur succesul i competitivitatea firmei.Relaia dintre mixul de marketing i mixul de promovare este sugestiv prezentat de P.R Smith. Vnzarea are rol esenial att n circuitul material,ct i n cel inforaional. Iniial rolul vnzarii viza n special circuitul material,dar odat cu dezvoltarea pieei i cu creterea continu a concurenei,vnzarea(prin intermediul forei de vnzare)devine o surs real de culegere a informaiilor de pe pia(de la clienii consumatori). Indiferent de poziia activitii de vnzare n cadrul organizaiei sunt evidente rolul i importana n continu cretere a acesteia. Vnzarea dezvolt simultan relaiile cu piaa,cunoate i percepe necesitile pieei pentru a furniza la timp informaiile necesare produciei.Este esenial ca aceste informaii s fie calitative i corecte astfel nct s se satisfac n condiii de rentabilitate cerinele firmei. Vnzarea ca activitate organizatoric-funcional a fimei,prin componentele sale sistemice,ofer permanent baya de date i informaii din piaa cumprtorilor-consumatori,care atest cerinele i condiiile pntru specializare i progres ale firmei(funcie de specificitatea elementelor sau variabilelor de condiionare pe zone geografice,tipuri de consumatori,restricii i liberti sub aspectul structurii consumului i reglementrii legale,a modalitilor i condiiilor de realizare a actelor i faptelor de comer i de serviciu,organizrii de reele pentru comercializare si service dup vnzare i/sau serviciilor efectuate).

25

Activitatea de vnzare ,indiferent de dimensiunea compartimentului funcional prin care se desfoar(direcie,serviciu,birou,compartiment),este singura n msur s recomande modalitile strategice i de competivitate ce trebuie adoptate de firm, pentru a face s fie ct mai substanial venitul firmei pe termen scurt,mediu si lung.

Managementul vnzrilor se sprijin pe componentele organizatorice ale managementului general pe care le adapteaz la specificul activitii de vnzare.n acest context componentele structurii organizatorice ale activitii de vnzare sunt:

- postul- funcia- ponderea ierarhic- compartimentul- relaiile organizatorice

Forme de organizare ale forei de vnzare,funcie de specificul i necesitile organizaiei se ntlnesc urmtoarele posibiliti de structurare ale forei de vnzare. Organizarea forei de vnzare pe funcii.Acest mod de organizare se recomand atunci cnd organizaia nu are un volum mare de vnzri astfel nct s necesite o organizare teritorial pe produse sau pe clieni.

- Organizarea pe zone,prin acest mod de organizare se realizeaz economii semnificative deoarece vnzarea,transportul i depozitarea rmn centralizate.

- Organizarea teritorial,atunci cnd organizaia vinde acelai gen de produse unor clieni rspndii n teritoriu,se recomand organizarea teritorial.Acest tip de organizare permite o mai bun cunoatere a clienilor inducnd tot odat i o serie de reduceri,de cheltuieli,n special cu transportul.De menionat este c o serie de activiti precum marketing-ul i depozitarea pot rmne centralizate,centralizndu-se doar activitatea de vnzare.

- Organizarea pe produse,atunci cnd organizaia comercializeaz o gam larg de produse unor clieni nedisipai n teritoriu se recomand organizarea pe produse.Acest mod de organizare permite o mai bun cunoatere de ctre agenii de vnzri a produselor comercializate,care evident va induce o mai bun satisfacere a necesitilor clienilor.i n aceast situaie funcie de necesiti,marketing-ul i depozitarea pot rmne centralizate,descentralizndu-se doar activitatea de vnzare.

- Organizarea pe clieni,atunci cnd se organizaia se adreseaz unor categorii profund distincte de clieni,se recomand organizarea pe clieni.

- Organizarea complex,acest tip de organizare reprezint combinarea organizrilor anterior menionate spre exemplu: organizarea teritorial i pe clieni,organizarea pe produse i clieni,sau organizarea pe zone,produse i clieni.

Elementele caracteristice ale activitii de vnzare,activitatea de vnzare poate fi realizat pe baz de contract,pe baz de comand ferm sau la cerere

26

neprogramat.Indiferent de modalitatea de realizare a actului de vnzare,un rol esenial i revine activitii promoionale.n condiiile socio-economice de astzi,este greu s mai vorbim despre succesul n vnzri n absena activitii promoionale.Exist mai multe forme de manifestare a activitii promoionale,dup cum urmeaz:

- Publicitatea (pres,televiziune,radio)- Promovarea vnzrilor- Relaiile publice- Manifestrile mrcilor- Utilizarea mrcilor- Forele de vnzare

2.2.Radiografia portofoliului de produse Unilever

In fiecare zi, 160 de milioane de consumatori aleg un produs Unilever din cele 400 de marci si 14 categorii de produse destinate alimentatiei, ingrijirii locuintei si ingrijirii personale. Printre marcile Unilever se numara branduri de renume international: Domestos, Cif, Coccolino, Rexona, Dove, Clear, Lipton, Knorr sau Algida, dar si marci locale care au castigat increderea consumatorilor, precum Dero, Delikat si Napoca. Compania investeste anual peste 1 miliard de euro in cercetare si dezvoltare, in cele 5 laboratoare Unilever care exploreaza noi idei si noi tehnici pentru dezvoltarea produselor companiei.

Un portofoliu de marci de succes

Fiindca a avut mereu grija ca marcile sale sa ofere consumatorilor beneficii relevante pentru ei prin produsele inovatoare lansate, promotiile derulate si prin modul de comunicare Unilever este lider pe majoritatea pietelor pe care activeaza. Dero, o marca romaneasca populara si inovativa, cu o traditie de 40 de ani, este lider in volum pe o piata foarte competitiva. Pe piata produselor pentru curatirea locuintei, Unilever este lider valoric, cu marcile Cif si Domestos.

Cu un portofoliu care cuprinde unele dintre cele mai cunoscute marci din lume, precum Rexona, Dove si Axe, Unilever este lider valoric pe piata deodorantelor. Marca Dove, care a revolutionat piata sapunurilor, oferindu-le consumatorilor un sapun-crema care curata si hidrateaza in acelasi timp, este lider valoric pe piata sapunului. Cu Delikat si Knorr, Unilever detine jumatate din piata condimentelor universale, cu marca Knorr este lider valoric pe piata supelor si a mustarului, iar cu marcile Hellmanns si Knorr este lider pe piata maionezei. Pe piata margarinei, Unilever este lider, cu marcile Delma, Rama si Becel.

27

2.3.Conducerea si organizarea activitatii de vanzare

Departamentul de Vanzari

Rolul tau in acest departament te va provoca sa dovedesti ca intelegi foarte bine clientii si consumatorii Unilever.

Trebuie sa stimulezi cererea pentru produsele noastre in magazine, sa construiesti si sa mentii relatii stranse cu brand managerii, account managerii si clientii nostri. Trebuie sa gandesti strategic, astfel incat sa obtii maximum de valoare din investitiile pe care le facem si sa folosesti informatiile despre consumatori si despre mediul concurential pentru a lua decizii-cheie in privinta cresterii unei categorii de produse, a derularii promotiilor, a stabilirii preturilor si merchandising-ului. Trebuie sa stii sa stabilesti si sa dezvolti relatiile cu clientii Unilever pentru cresterea cifrei de afaceri, a profitului si a cotei de piata. Pentru a face parte din echipa departamentului de vanzari (management al relatiei cu clientii), trebuie sa ai:

Abilitati deosebite in relatiile cu oamenii

Abilitati deosebite de analiza si de comunicare

Orientare spre client si capacitatea de a concepe si dezvolta strategii care raspund atat nevoilor clientilor, cat si nevoilor companiei

Sa iti placa ritmul alert si competitia

Sa fii un "creativ pragmatic" - orientat spre rezultate.

Departamentul de Marketing

Rolul tau este sa dezvolti si sa prezinti brandul intr-un mod atat de memorabil, incat sa iasa in evidenta pe o piata foarte concurentiala. Va trebui sa ajungi sa cunosti pietele locale, consumatorii, comportamentul lor si sa creezi campanii de marketing care sa maximizeze impactul marcilor noastre printr-o comunicare relevanta pentru segmentul de consumatori tintit.

28

Pentru a lucra in marketing, trebuie sa ai urmatoarele calitati:

Multa curiozitate, inventivitate, capacitatea de a asimila informatii provenite din surse diferite si de a le folosi pentru a crea o comunicare convingatoare Un interes deosebit fata de consumatori, o intelegere intuitiva a comportamentului lor Abilitati deosebite in relatiile interpersonale si capacitate de analiza Creativitate

Departamentul Financiar

Noi le spunem echipelor noastre financiare "parteneri in crearea de valoare", fiindca ne acorda consultanta in crearea de valoare. Pentru a lucra in domeniul financiar ai nevoie de:

Tenacitatea care ne garanteaza ca obtinem valoare in urma investitiilor pe care le facem, ca ne atingem obiectivele si ne crestem profitabilitatea

Sa ai acel talent care iti permite sa studiezi detaliile dar sa ai in vedere si imaginea de ansamblu

Sa ai experienta de cel putin un an in domeniul financiar/ sau absolvirea unei facultati de specialitate.

Departamentul de Logistica

Suntem unul dintre cei mai mari producatori de bunuri de larg consum din lume si avem o experienta indelungata in producerea acestor bunuri. Succesul nostru se datoreaza si unui foarte bun Supply Chain Management (managementul lantului de aprovizionare si productie). Activitatile oamenilor nostri din Supply Chain se extind de la gasirea surselor de materie prima si pana la livrarea produsului finit. Pentru a lucra in departamentul de logistica, ai nevoie de: Absolvirea unei facultati in domeniul stiintelor, economiei, logisticii sau ingineriei Capacitate dezvoltata de a lucra cu cifre, abilitati organizatorice foarte bune si orientare spre rezultate Sa ai spirit intreprinzator si flexibilitatea necesara pentru a lucra cu oameni diversi si capacitatea de a crea legaturi stranse cu ei

29

Departamentul de Resurse Umane

Rolul resurselor umane este sa conceapa si sa implementeze strategii prin care sa se asigure ca avem oamenii potriviti cu abilitatile potrivite. Daca lucrezi in resurse umane, poti sa te ocupi de gestionarea schimbarilor pe care le facem in cultura organizationala, dezvoltarea abilitatilor de leadership, managementul strategic al talentelor, instruirea individuala a angajatilor si perfectionarea abilitatilor lor sau alinierea sistemului de recompensare la performantele obtinute. Pentru a lucra in resurse umane, trebuie sa ai: Abilitati deosebite in lucrul cu oamenii Pasiune pentru instruirea individuala si dezvoltarea profesionala a oamenilor Un interes real pentru modul in care oamenii unei companii contribuie la dezvoltarea afacerii si-i asigura succesul.

Departamentul de finane i control a activitii

Strategia financiar aferent acestui departament va urma trei direcii principale:

meninerea solvabilitii companiei asigurarea mpotriva problemelor de lichiditate care ar putea apare punerea la dispoziia companie de resurse financiare n vederea dezvoltrii

acesteiaConform acestei strategii, obiectivul acestui departament este s asigure

necesarul financiar pentru compania Unilever Romnia. Acest lucru este necesar deoarece este important o baz financiar puternic i stabil pentru a asigura buna desfurarea a activitii celorlalte departamente, ct i pentru a susine investiiile de dezvoltare i lrgirea a companiei.

Departamentul de finane exercit o anumit influen asupra celorlalte strategii ale departamentelor companiei i de aceea poate fi privit ca un barometru n determinarea direciilor pentru celelate departamente.

Prin intermediul departamentului de finane se poate determina dac o anumit aciune este eficient sau nu, dac exist destule fonduri pentru a o pune n practic.

De asemenea prin intermediul departamentului de finane se pot acoperi costurile activitilor de investiii profitabile care pot aduce creteri ale profitului companiei Unilever.

30

Capitolul III:

Prezentarea procesului de vanzare

3.1 Concepte teoretice cu privire la procesul de vanzare

n literatura de specialitate procesul de vnzare este ntlnit i sub denumirea de ciclu de vnzaredatorit faptului c specialistul n vanzri ntreprinde de multe ori vizita de revenire fie preluarea de noi comenzi,fie pentru identificarea de noi piste.Fazele ciclului de vnzare sunt zece la numr prezentate in figura de mai jos:

Fig. 3.1. Fazele ciclului de vnzare

31

1. Prospectarea const n identificarea potenialilor clieni preselectai sau calificai. Pentru a fi un client preselctat sau calificat trebuie s se ndeplineasc urmtoarele condiii:- s aib nevoie de produsul sau serviciul comercializat;- s aib capacitatea de a cumpra;- s fie dispus s asculte o prezentare n scopul prezentrii;- s aib mijloacele financiare necesare sau s poat dobndi aceste mijloace;

A prospecta nseamn a obine informaii despre organizaii (din cataloage ale firmelor, ziare, reviste sau de pe site-uri specializate), despre piee, firme individuale sau despre persoane din cadrul firmelor. Activitatea de prospectare este apanajul directorului de vnzri i/sau specialistului n marketing. n cadrul fazei de prospectare se remarc 3 activiti principale:- definirea pieei vizate;- generarea pistelor poteniale;- calificare clienilor poteniali.

2. Stabilirea unei ntlniri : n cadrul acestei etape, agentul de vnzri va stabili coordonatele viitoarei ntlniri, mpreun cu clientul potenial. Data ct i locul ntlnirii vor fi stabilite de comun acord, de ctre cele dou pri implicate.

3. Pregtirea prezentrii: aceast etap este extrem de important deoarece reprezint o premis pozitiv sau negativ pentru succesul prezentrii. n consecin, agentul de vnzri trebuie s revizuiasc informaiile despre potenialul client i s gseasc noi date despre acesta, evident toate acestea cu scopul de a-i cunoate mai bine potenialul client. De asemenea, n aceast etap, agentul de vnzare pregtete ofertele i se asigur de existena cataloagelor, mostrelor sau eantioanelor. Un element esenial deloc de neglijat al acestei faze const n pregtirea locului desfurare a prezentrii n scopul vnzrii. n final, nu trebuie neglijat nici pregtirea fizic i psihic a agentului de vnzri.

4. Iniierea dialogului : const n debutul ntlnirii dintre agentul de vnzri i client, atunci cnd primul dintre acetia ncearc s detensioneze atmosfera cu o serie de ntrebri generale, de asemenea n cadrul acestei etape este recomandat ca agentul de vnzri s conving potenialul client de importana acestuia. Pot fi folosite o serie de remarci de genul: M bucur c v aflai aici., Suntei foarte important pentru organizaia noastr. Exist o serie de teme interzise n abordare. Acestea sunt politica i religia. De asemenea, dac cumprtorul nu o aduce n discuie, se recomand ca i familia s fie evitat.

5. Identificare nevoilor : Ph. Kotler lmurete n lucrarea sa Principiile marketingului noiunile de nevoie, dorin i cerere. Nevoia poate fi definit ca fiind lipsa unei satisfacii eseniale. Aceste nevoie exist, sunt reale i nu pot fi create de societate sau de marketeri. Dorina reprezint un mijloc de satisfacere a nevoilor. Spre deosebire de nevoie, dorina poate fi creat de societate sau de marketeri. Cererea reprezint un mijloc de satisfacere a unei nevoi i trebuie manifestat n relaie direct cu dorina, dar i cu existena mijloacelor financiare necesare.

n concluzie aceast etap const n identificarea nevoilor cumprtorilor i n dezvoltarea dorinelor.

32

3.2.Procesul de vanzare pentru DERO

Dero este sinonim pentru detergent. Prezent inca din 1966 in Romania, Dero este un produs devenit clasic. In 2004 intra in portofoliul Unilever, iar din acel moment clasicul a intalnit inovatia. Astfel s-a nascut cel mai accesibil detergent al casei tale, atent si la rufe si la portofel.

De aceea, unul din trei pachete de detergent cumparate in Romania poarta marca Dero. Asta pentru ca este un produs 100% romanesc care scoate cele mai frecvente 99 de pete!

Este cunoscut faptul ca Dero curata bine hainele si le improspateaza. Nu este vorba doar de textura tesaturilor care se pastreaza, sau de intensitatea culorilor care se mentine. Dero te ajuta sa ai hainele cu adevarat curate si iti improspateaza ziua!

Dero scoate cele mai frecvente 99 de pete

Cum am creat tehnologia care-i permite sa scoata cat mai multe pete.

Mai intai am aflat ce pete apar in viata romanilor

Ideea formulei detergentului nostru Dero, care ii permite sa scoata cele mai frecvente 99 de pete, a venit ca raspuns la asteptarile pe care le aveau consumatorii Dero cu privire la ce inseamna un detergent care "curata bine".

Pentru a ajunge la aceasta formula, primul pas a fost sa realizam un studiu prin care am aflat de la consumatorii romani care sunt cele mai frecvente pete care apar in viata lor.

Urmatorul pas a fost sa cream o tehnologie care sa ii permita lui Dero sa scoata cat mai multe dintre aceste pete. Mai intai ne-am asigurat ca selectam cei mai buni ingredienti: enzime, surfactanti, polimeri si inalbitori. De exemplu, am ales acele enzime (agenti naturali de inlaturare a petelor) care sa ii permita lui Dero sa scoata cat mai multe din petele care apar in viata de zi cu zi.

33

In final, am lucrat intens, pana am gasit combinatia optima de ingredienti, care asigura eficienta formulei. De exemplu, formula lui Dero ii permite sa desprinda rapid si usor murdaria, in asa fel incat particulele de murdarie sa poata fi inlaturate usor la clatire.

Astfel, detergentii nostri din gama Dero garanteaza un foarte bun efect de curatare si de inlaturare a celor mai frecvente pete.

Lista petelor e imprimata pe ambalaj

Dupa ce am obtinut formula finala, eficienta Dero a fost testata - in laboratorul fabricii de detergenti din Ploiesti - pe diverse pete, dintre cele mai frecvente din viata consumatorilor romani, iar colectia de 99 de pete rezultata a fost imprimata pe spatele pachetului de Dero.

Datorita tehnologiei pe baza caruia este creat, Dero Surf inlatura cele mai frecvente 99 de pete. Aceasta tehnologie este incorporata in toti detergentii nostri Dero. Dero Surf 2 in 1 Aloe Vera si-a propus sa aiba grija de hainele consumatorilor sai si se tine de cuvant: tehnologia sa incorporeaza ingredienti care conditioneaza fibrele tesaturilor, imbinand puterea unui detergent cu efectul natural de balsam.

Dero Surf Alb Dalb aduce beneficii in plus, prin puterea sa de curatare si prin albul si stralucirea pe care le confera rufelor, fiindca incorporeaza un sistem de inalbire pe baza de oxigen activ, enzime si inalbitori optici.

In fiecare secunda se cumpara un pachet de Dero in Romania. Produsul a luat nastere in 1966 pe platforma fabricii de detergenti din Ploiesti si de 40 de ani spala "romaneste" rufele din aproape toata tara. Cu toate acestea, Dero a devenit un brand cu acte in regula abia dupa preluarea companiei producatoare de catre multinationala Unilever in 1995. Astfel, avand in spate o echipa de strategi si consultanti din interiorul si din afara granitelor, Dero a ajuns sa conduca in volum piata de detergenti din Romania.

Daca a fost usor sau greu, depinde de cum privesti istoria produsului: in decursul anilor, Dero a ajuns sa fie marca sinonima cu "detergentul" si si-a pastrat aceasta asociere pana in ziua de azi, cand numele sau continua sa fie folosit de catre romani pentru a desemna, in mod generic, orice fel de detergent. A fost acest lucru un avantaj in comunicare, prin prisma obisnuintei consumatorului, ori, din contra, un dezavantaj, dat de riscul perceperii unui produs cu vechime ca un produs depasit? Depinde de iscusinta strategiilor de comunicare. Cert este ca astazi Dero se pozitioneaza ca un detergent accesibil si eficient si are cel mai mare numar de consumatori din Romania (65% dintre gospodarii au cumparat cel putin un pachet de Dero in 2006, conform unui studiu al GFK, citat de Unilever). Prin urmare, brandul economic Dero se bate cu brandul premium Ariel pentru locul intai pe piata, primul in volum, al doilea in valoare.

"Numele Dero - creat in 1966 drept abreviere pentru Detergenti Romania - s-a transformat intr-o adevarata marca, moderna, puternica, clar diferentiata, abia incepand cu 1995, ca urmare a procesului de transformare prin care a trecut Dero dupa includerea sa in portofoliul Unilever", explica Valentina Tagartoi, Brand

34

Building Manager Dero la Unilever South Central Europe.

Procesul prin care a trecut Dero de la detergentul comun - numele generic al categoriei - la o marca individualizata ca imagine a inclus modernizarea produsului si a ambalajului, o strategie de comunicare ce a pastrat specificul de marca 100% romaneasca, dar si trei relansari ale brandului. La prima relansare, in 1996, imediat dupa preluarea de catre Unilever, Dero a avut la baza strategia de brand creata de britanicii de la Bartle Bogle Hegarty, agentia cu care compania multinationala lucreaza pentru mai multe marci de detergenti in Europa. "BBH cunoaste provocarile acestei categorii si a demonstrat de-a lungul anilor ca poate propune campanii nu numai foarte creative, dar si eficiente pentru marca Dero. BBH este implicata in campaniile de relansare ale marcii sau in lansarile de mare amploare, iar modalitatile de lucru nu difera foarte mult de cele intalnite in relatiile cu agentiile din Romania", spune Tagartoi.Ce iese cand proverbialul umor britanic se intalneste cu anecdotele romanesti? Cu siguranta, ies cele 99 de pete pe care Dero le-a promovat prin campaniile de publicitate. Dupa ce in 1998 a fost prima marca din segmentul economic care a lansat o varianta pentru spalare automata, iar doi ani mai tarziu, prima marca din Romania care a lansat un produs "2 in 1" (detergent si balsam), Dero a fost si prima marca de detergenti care a explicat, pe un ton jovial si plin de ironie, care sunt si cum se scot "cele mai frecvente 99 de pete". Acesta a fost si sloganul sub care s-a relansat pentru a treia oara marca in 2004, insotita de cateva spoturi publicitare. Prima campanie de comunicare initiata pe baza conceptului celor 99 de pete a avut in centru trei spoturi, respectiv trei situatii neasteptate si nostime - "Ciorba de burta", "Bunicul pierdut si gasit in mina de carbune" si "Ketchup". Dupa lansarea gamei de detergenti concentrati in noiembrie 2006, campania a continuat cu un nou spot TV - "Siropul de Tuse" - asigurandu-i pe consumatori ca, si in varianta concentrata, Dero scoate in continuare petele buclucase."Ideea aplicarii acestui concept a venit ca raspuns la asteptarile consumatorilor fata de un detergent care curata bine", spun reprezentantii Unilever. Totusi, nu este chiar asa usor sa afli care sunt si cum se scot cele mai frecvente 99 de pete. A fost nevoie de un studiu de piata, un top cu 99 de pozitii si combinatia optima de enzime pentru ca bunicul plin de carbune din cap pana in picioare sa poata aparea la televizor strigand "Nepoaateeee!..." si sa aduca la cunostinta consumatorilor relansarea Dero din 2004. Dar inainte de aceasta, Dero mai trecuse deja printr-o relansare, in iunie 2001, sub numele Dero Surf, menit sa alinieze produsul romanesc la marca Surf, sub care detergentul este comercializat pe pietele din Marea Britanie si Statele Unite: "Noul nume a fost un pas inainte in efortul de a individualiza marca in ochii consumatorilor. In acelasi timp, prin legatura cu Surf, Dero s-a alaturat familiei de marci Unilever ce ofera valoare ridicata la un pret avantajos", explica Brand Building Managerul Dero.

In prezent, portofoliul Dero cuprinde patru variante permanente, disponibile atat in formula pentru spalare manuala, cat si in cea pentru spalare automata:

35

Dero Surf Dero 2in1 cu Alint de Aloe Vera (detergent si balsam), Dero 2 in1 cu Alint de Levantica si Iasomie (detergent si balsam) Dero Alb Dalb (detergent si inalbitor).

Cand concurezi pe a treia cea mai mare piata din industria bunurilor de larg consum din Romania, fiecare punct de cota de piata castigat este o victorie importanta pentru oricare dintre jucatori, spune Valentina Tagartoi. "Piata de detergenti este puternic polarizata (segmentul de pret premium si cel economic detin, impreuna, peste 75% din vanzari) si extrem de competitiva (trei companii multinationale, P&G, Unilever, Henkel, detin impreuna aproape 90% din vanzari). Piata de detergenti este, de asemenea, una foarte aglomerata din punctul de vedere al mesajelor transmise, cu zece marci sustinute pe TV in 2007 si zeci de mesaje distincte. Bugetele sunt pe masura, iar Dero este una dintre marcile sustinute puternic, revenindu-i aproximativ 20% din investitiile in aceasta categorie (la valoarea de ratecard). In acest context, Dero a reusit sa isi tripleze vanzarile si sa castige 9 puncte de cota de piata in valoare in doar 4 ani." In 2007, Dero a reprezentat 27,7% din valoarea pietei de detergenti, estimata de The Nielsen Company la 170 de milioane de euro. Principalii concurenti ai Unilever, prezent pe piata de detergenti cu Dero, Omo si Bona, sunt companiile P&G (Ariel, Tide, Bonux) si Henkel (Persil, Rex). La nivel de brand, Dero este situat pe primul loc in segmentul "economic", unde concureaza cu Bonux, dar la nivelul intregii piete, Dero concureaza cu liderul din segmentul premium, Ariel. Astfel, daca Ariel este liderul pietei dupa valoarea vanzarilor, Dero conduce piata in volum, caci in prezent unul din trei pachete de detergent cumparate in Romania poarta marca Dero.

36

Elemente definitorii ale produselor OMO si Dero ( ale companiei Unilever):

Caracterizare generala

De cat timp activeaza compania Unilever pe piata de detergenti din Romania?

Compania Unilever, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata bunurilor de larg consum, este prezenta pe piata de detergenti din Romania din anul 1995. In acest an, Unilever a achizitionat nu numai fabrica de detergenti de la Ploiesti, dar si marca Dero, un brand romanesc cu o traditie de aproape 30 de ani la momentul respectiv. In prezent, portofoliul de detergenti al Unilever contine marcile Dero, Omo si Bona.

Cum a evoluat compania de la infiintare pana in prezent, din punct al vanzarilor, profitului & cotei de piata?

Unilever a evoluat pozitiv, de-a lungul celor peste 10 de ani de prezenta pe piata romaneasca a bunurilor de larg consum. In piata de detergenti, vanzarile Unilever au crescut an de an, cota de piata valorica crescand de la 12% la inceputul lui 1996, pana la 31.3% in Iulie-August 2007*.

Care sunt principalele branduri din portofoliul Unilever?

Portofoliul de branduri pe care Unilever le comercializeaza pe piata romaneasca include marci puternice precum Dero, Omo, Coccolino, Cif, Domestos, Dove, Rexona, Axe, Sunsilk, Delma, Rama, Becel, Delikat, Knorr. OMO este un detergent - pudra albastra conceput de Unilever in 1954 si devenit liderul pe piata detergentilor. Noul star albastru Omo a fost introdus la sfarsitul lunii martie 1963. Astazi Omo are o campanie de promovare agresiva in toata Asia si Africa, fiind impachetat in cantitati de sub 35 de grame. Marcile lui Unilever Persil, Omo si Skip ( alte marci ale Unilever, Sunlight, Sun, Vim si Surf) sunt in competitie cu marciele de detergent ale P& G pe toate pietele din lume.

Detergentul Dero a fost produs pentru prima data in 1966, la fabrica DERO din Ploiesti. Numele sau vine de la DEtergenti ROmania. Dupa preluarea sa de catre Unilever (1995), urmeaza un sir de inovatii si activitati care vor dezvolta si consolida

37

pozitia detinuta pe piata, pastrandu-se valoarea de marca traditional romaneasca. Cel mai important moment al istoriei moderne a lui DERO este cel din martie 2004, cand Dero Surf a fost relansat sub platforma : Scoate cele mai frecvente 99 de pete, care explica partea spala bine din sloganul marcii Spala bine si improspateaza!Campania de ATL, cea de relatii publice, dar si activitatile in-store contribuit la cresterea cotei de piata a detergentului Dero 2in1: ian-feb 7,5 vs. Mar-apr -9,1 in volum; ian-feb -7.0 vs mart-apr. 8,4 in valoare. Astfel, Dero isi consolideaza pozitia de lider al pietei, cu o cota de piata in volum de 25,7. DERO a ramas lider de piata in volum si si-a consolidat pozitia in decursul anului curent. DERO are inca potential de crestere. Ramane in picioare catalogarea dupa pret. Pretul insemnand valoare.E firesc ca un detergent premium sa aiba o formula mai scumpa. De obicei acesta are un numar de consumatori fideli care-si permit sa-l achizitioneze in mod regulat, dar si un numar de consumatori care-l folosesc sporadic (pentru lucruri foarte patate&etc).

Cazul DERO & Produsul Dero exista pe pietele din Marea Britanie si Statele Unite sub numele de Surf. In 2006, Dero a cheltuit 25,5 milioane de euro pe publicitatea tv, adica 21,1% din totalul cheltuielilor facute de toate brandurile de detergenti de pe piata pe publicitatea tv. Valoarea totala a acestor cheltuieli este de 121 milioane de euro (la rate card).

Dero a fost si in ultimii ani lider pe piata ca volum, cu o cota de aproximativ 32%-33%, a declarat pentru Business Standard Valentina Tagartoi, Brand Manager Unilever Romania. Anul trecut, brandul de detergenti Dero a fost liderul in ceea ce priveste numarul de consumatori din Romania, cu o prezenta de aproximativ 66% in gospodarii, potrivit reprezentantului companiei. Ca valoare, marca Dero a fost lider de piata pentru intervale scurte de timp, in intervalul 2000-2002. In ultimii cinci ani, liderul in valoare a fost Ariel, un produs al companiei P&G, numarul unu in Europa anul trecut, cu o cota de 19,1%.

Brandul Dero se afla in portofoliul companiei Unilever din 1995, este prezent pe piata de patru decenii si este detergentul cu cel mai mare numar de consumatori din Romania. Portofoliul Unilever cuprinde, pe langa Dero, inca doua branduri, Omo si Bona. Dero a fost prima marca din segmentul economic care a lansat o varianta pentru spalare automata in 1998 si prima marca din Romania care a lansat un produs 2in1 (detergent+balsam) in 2000.

Piata de detergenti este a treia ca marime in FMCG, iar principalii jucatori sunt companiile internationale P&G, Unilever si Henkel. Pe piata romaneasca a detergentilor, segmentele de pret premium si economic detin cumulat peste 70% din piata, restul fiind detinut de detergentii pozitionati pe segmentul de pret mediu si super-economic. Piata 28,5% este cota Dero, care a redevenit liderul pietei romanesti de detergenti in ceea ce priveste valoarea vanzarilor.Alexandra Gatej spune ca extinderea lanturilor internationale de magazine are un impact pozitiv asupra afacerilor Unilever in Romania, insa prezenta acestora nu va diminua importanta comertului traditional.

38

"O vanzare este o vanzare, oriunde se realizeaza ea. Motivul este simplu: un brand nu poate fi puternic daca este prezent doar in supermarketuri. In plus, Romania este inca o tara cu o pondere semnificativa a locuitorilor din zona rurala", explica Gatej.Producatorul de bunuri de larg consum este in prezent al doilea mare investitor pe piata de publicitate locala, dupa Procter & Gamble, potrivit ultimelor informatii disponibile.Compania activeaza pe piata locala a detergentilor pentru rufe, avand o cota de piata de 30,4%, cu brandurile Dero, Omo si Bona, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen aferente primului semestru citate de Unilever. Comparativ cu al doilea semestru al anului trecut, cota Unilever pe piata detergentilor a inregistrat o crestere usoara, de un punct procentual. Detergentii detin una dintre cele mai mari ponderi in vanzarile Unilever pe piata locala.La randul lor, produsele pentru curatarea locuintei au fost unul dintre cele mai dinamice categorii din portofoliul companiei, in vara acestui an. "Produsele de curatenie a casei continua sa fie vedete in portofoliul nostru, cresterea vanzarilor fiind o consecinta a faptului ca toti mai multi oameni isi construiesc sau renoveaza case pe care vor sa le intretina cu produse situate pe un segment superior din punct de vedere calitativ", spune Gatej.Unilever detine in prezent o cota valorica de circa 20% pe piata locala a produselor pentru curatarea locuintei, potrivit datelor Nielsen citate de companie."Consumatorul roman evolueaza dupa modelele pe care le-am vazut si le vedem in Europa. Vine dintr-o zona cu produse de baza si tinde sa se indrepte spre produse de nisa, care nu raspund unor nevoi de baza. Oamenii isi creeaza obisnuinta de a-si ingriji corpul cu produse specializate, de a manca sanatos, de a-si ingriji locuinta cu produse special concepute pentru acest lucru si astfel se nasc categorii noi pe piata din Romania", precizeaza Gatej.

Capitolul IV:39

Concluzii si posibilitati de imbunatatire

Pasiunea este cea care face vnztorul s ncerce ncontinuare, s cerceteze noi modaliti, tehnici de a ncnta

clienii i de a ntrece competitorii. Smart Retail Richard Hammond

4.1.Planuri strategice

Planurile strategice sunt cea mai important categorie de planuri ntocmite de companie n vederea implementrii pe pia.

Pentru stabilirea celei mai eficiente strategii, filiala v folosi metod analizei SWOT.

n urma acestei analize compania Unilever a decis s adopte strategia SO ( Maxi-Maxi), folosindu-i punctele tari pentru a profita de oportunitile pe care i le ofer mediul de afaceri autohton.

Dintre avantajele deinute se remarc: imaginea favorabil determinat de calitatea produselor atribuit brandurilor Unilever deja cunoscute, profesionalismul i resursele financiare deinute ale companiei.

De asemenea oferta diversificat de produse, costurile de implantare relativ reduse i raportul bun pre-calitate pe care l dein produsele duce la valorificarea oportunitilor existente pe piaa romneasc. Punctele tari i oportunitile pieei sunt menite de a poziiona Unilever Romnia n faa competitorilor existeni pe pia i de a-i oferi un avantaj n faa celor care vor aprea. Pentru o mai bun implementare, valorificarea oportunitilor i a punctelor tari va fi susinut de o campanie de promovare i de marketing bine aleas.

Unilever face o distincie clar ntre strategii i tactici. Pentru companie este prioritar orientarea pe termen lung. Stabilirea planurilor pe termen lung nlatur multe dintre conflictele i contoversele dintre grupuri aceasta se aplica condiiilor de angajare i relaiilor cu angajaii, precum i conflictelor i intereselor contrare ale unor pri implicate n afacere fa de export i industrie.

4.2.Planuri tactice

40

Planurile tactice sunt create i implementate n scopul realizrii planurilor strategice. De aceea elaborarea acestora trebuie s plece de la planurile strategice i de la scopurile tactice stabilite.

Realizarea i implementarea planurilor tactice se face pe un termen mediu, cuprins ntre 1- 3 ani i revine n sarcina efilor de departamente.

Acetia trebuie s specifice n termeni precii existena i disponibilitatea resurselor necesare i intervalul de timp necesar.

Spre deosebire de planul strategic, planul tactic trebuie s specifice clar metodele, activitile, timpul i resursele umane necesare realizrii strategiei hotrte.

Planul tactic adoptat de departamentul de marketing are trei puncte de plecare care susin strategia de poziionare pentru produsele Unilever:

produse cu coninut nutritiv superior nivel redus de zahr i grsimi gust deosebit

Se va urmri ntrirea cotei de pia bazndu-ne pe concentrarea asupra produselor de renume ale firmei Unilever. Produsele care se adreseaz consumatorilor cu venituri medii i mari sunt de o calitate superioar, direct proporional cu preul.

Este necesar ca politica de preuri s ia n considerare preurile practicate pe piaa romneasc reflectnd totodat gradul de calitate pe care produsele l conin. Conform gradului de concuren existent i costurilor de producie preurile practicate vor reflecta calitatea, iar calitatea va reflecta preurile.

Din punctul de vedere al politicii de distribuie, aflat ntr-o dinamic continu, compania se va adapta pieei i va profita de orice ni aprut. Totodat, pentru a spori cantitatea de produse vndute se va apela la intermediari de tipul en-gross i en-detail.

Compania Unilever Romnia va urmri s realizeze desfurarea activitii sale de marketing prin prisma celor patru P-uri. Mixul de marketing care va fi utilizat se va referi la nivelul preurilor practicate, caracteristicile produselor comercializate, pieele de comercializare a acestor produse, precum i la modalitile de promovare ale acestora.

41

Bibliografie

C.Muntenu, E.Maxim, C.Sasu, St.Prutianu, A.Zai, A.Manolic, T.Jijie, A.Monoranu, Marketing - principii, practici, orizonturi, Ed. Sedcom Libris, Iai 2006

M.Brutu, ,,Managementul vanzarilor , Ed.Sitech

t.Prutianu, C.Munteanu, C.Caluschi, Inteligena Marketing, Ed.Junimea, Iai 1999

www.adevarul.ro

www.clubafaceri.ro

www.uilevercompany.com

www.dero .ro

www.revista-piata.ro

www.wall-street.ro

42

Unilever in Romania - o afacere puternica, in crestere continuaOperatiunile regionale sunt coordonate din BucurestiUnilever are in Romania o afacere cu adevarat localaIn 2007, Ploiesti devine un centru de productie regional

Ii ajutam pe oameni sa obtina mai mult de la viata Echilibru intre profit si responsabilitatea corporatieiDezvoltare continuaSanatate si ingrijire personalaAlimenteImpact pozitivAngajament permanentUn cod respectat de toti angajatiiColaborarea cu partenerii

Date cheieResponsabilitate fata de toti cei cu care interactioneazaPremii pentru locuinte frumoase si protectia mediului Un portofoliu de marci de succes

Dero scoate cele mai frecvente 99 de peteMai intai am aflat ce pete apar in viata romanilorLista petelor e imprimata pe ambalaj

4.1.Planuri strategice