8/6/2019 51817975-DANSURI-DOBROGENE

1/5

DANSURI DOBROGENE

Stilul dansului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor romanesti;

reprezinta un specific coregrafic bine conturat: ritmicitatea puterniva si retinuta, lejera

si accentuata,unduioasa si punctata. Dansul dobrogean a realizat o sinteza a valorilor

coregrafice de proveniente variate regionale devenind o unitate de sine statatoare sireprezentativa in tabloul stilurilor regionale romanesti. Datorita conditiilor istorice

deosebite acest fenomen de sinteza s-a produs mai tarziu fata de restul tarii,si s-aplantat pe elementele constante bastinase, reprezentat prin folclorul coregrafic al

populatiei vechi dobrogene.

Pentru a stabili configuratia folclorului dobrogean trebuie sa tinem seama de

urmatoarele coordonate importante: a. Caracterul dunarean; b.Omogenitate; c.Ritmica

a. Caracterul dunarean

Jocurile dobrogene au trasaturile jocurilor de campie: iuti si saltate. Pastreaza formesimple de cerc si exceleaza in hore batute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamic

si colorat si o miscare generala saltata si vie. Iata unele dintre ele: Alamaia,Braul

macanesc, Cadaneasca, Dragaica, Geamparaua, Ghimbaseasca, Hora

Dragaicii,Paidusca, Papusica, Poparlanul,Iropca

b. Omogenitatea

In Dobrogea nu gasim zone distincte; folclorul coregrafic dobrogean arata o

omogenitate teritoriala impresionanta. Nordul nu se deosebeste cu nimic de sudulDobrogei.Repertoriul aproape acelasi, este raspandit pe toata intinderea regiunii.

Totusi intalnim si teme de variatie. Elementele cele mai frapante se datoreaza nu zoneifolclorice ci interventiei unor repertorii de comunitati restranse cu origine in tinuturile

din stanga Dunarii sau de alta natura. Astfel in satele provenite din Oltenia vom

intalni: Alunelul, Ghimpele, Craitele, Trei pazeste,jocuri de origine olteneasca. Din

regiunea Arges,provin jocurile: Barlabonul, Braul de la Tufani (pe sase),Ciobanasul,

Ciuleandra, Hora Nuntii,Hora refuzata, Nuneasca, Ofitereasca. Macedo-romanii au

adus din Macedonia Grecia si din Bulgaria jocuri ca:Paidusca macedoneasca,

Geamparalele macedonesti, Sarba macedomeasca,Traca-Traca, Schioapa, Un gioni

musat, musat, Cimpoiul sau Gaida.

Cu toate ca nu distingem zone in cuprinsul regiunii, totusi folclorul coregrafic are un

centru de greutate care emana substanta folclorica pe toata intinderea si dominaintrega regiune. Aceasta este asezata in nordul si vestul Dobrogei si cuprinde zona

riverana inclusiv baltile Dunarii.

8/6/2019 51817975-DANSURI-DOBROGENE

2/5

Baltile au avut rolul de pastrare si pulsatie a folclorului coregrafic pe drumurile

dinspre Dunare spre mare. O cercetare a punctelor principale din balti, spre exemplucomuna Marasu din balta Brailei cu cele sapte sate: Drandoiu,Tacau,Iapa,

Zagna,Nedelcu, Stramba si Staenesti ne arata ca fiecare asezare cuprinde in rezumat

tabloul general al jocului dobrogean, cu acelasi raport de repertoriu.

Un factor care a contribuit la omogenizarea folclorului coregrafic a fost circulatia

ciobanilor pe tot teritoriul dobrogean. Macomii au parcurs in drumurile lor tot tinutul

si au raspandit repertoriul pastopral. Astfel: Braul macanesc, Ciobanasul, Ciobaneasca

peste bat,Mocancuta sunt jocuri pastorale.

c. Ritmica jocurilor dobrogene

Este de o bogatie exceptionala:2/4, 3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 7/17, 9/8, aceste ritmuri nu

le mai intalnim in nici o alta regiune a tarii.

Dibrahul (doua optimi) este simbolul miscarii rapide si repetate. Este baza ritmica a:

horilor pe bataie, braielor sarbelor.

Iambul (optimi, optimi cu punct) are ritm ascendent; ritm aksak (schiop),(masura 1 aljocului Dragaica)

Traheul (patrime si optime) are ritm ascendent;(masura 4 si 8 al jocului Padelasul-

varianta Rachelu)Spondelul (doua patrimi) este egal, grav, ferm, sustinut. Il gasim in baza ritmica a

fiecarei masuri la jocul Sarba de la Oltina.

Tribrahul (trei optimi) se gaseste in geamparalele de la Marasu, masura fiind de 3/4.Anapestul (doua optimi si o patrime) are ritm ascendent(Jocul Dobrogeanca

mas.1,2,3,4,5 etc.)

Dactilul (o patrime si doua optimi) are rimt descendent(mas. 1 a Horei pe bataie de la

Rachelu)

Amfibrahul (optime, patrime, optime) este baza ritmica a pasului sincopat la Brau si

Hora pe bataie.Malosul (trei patrimi) se gaseste ca baza ritmica la joc: Tarina, Lamaita in masura

3/4.

Tetrabrahul (patru optimi) se intalneste la toate masurile de la Batuta.

Peonul (trei optimi si o patrime) se intalneste la masura de la Schioapa-Petrosani.

Ionicul minor (doua patrimi si doua doimi) se gaseste la masura 1-3 la jocul

Gradineasca.

Epitritul (doua patrimi, o optime, o patrime) se gaseste la jocuri in masura 7/8

ca:Papusica, Plopeanca si Garligeanca.

8/6/2019 51817975-DANSURI-DOBROGENE

3/5

Dolemiacul (optime, patrime, patrime, optime, patrime) se gaseste la Mocancuta in

varianta Turcoaia.Are doua forme: principala si secundara. Forma sa secundara este

baza ritmica a calabrazei (optime, patrime, optime, patrime, patrime).

Repertoriul general al dansurilor dobrogene insemneaza un numar de circa 500 de

jocuri , dintre care unele sunt vii, altele, altele pe cale de disparitie, iar altele disparute.

Citirea repertoriului general ne arata numele jocurilor, originea sau provenienta lor.

Dintre cele provenite din afara unele au fost asimilate, au capatat trasaturilespecificului regional, altele au ramas exemplare izolate cu tendinta (spre) de

disparitie. Astfel deosebim: a.jocuri pur dobrogene,create pe teritoriu b.jocuri

dobrogene de origine (transriverana) c.jocuri provenite din dansurile de salon

a. Jocuri dobrogene: Bataia,Braul dobrogean,Cadaneasca, Plopeanca, Chipernita,

Dragaicuta, Gimbaseasca dobrogeana, Garliceanca, Hora, Hora Dragaicii, Lamaita,

Leoasa, Maringhile, Papusica, Saltata, Tropca,etc.

Le putem considera teritoriale pentru ca ele se intalnesc numai in aceasta regiune!

Totusi unele jocuri ca: Padelasul, Poparlanul, Trancanaul, le gasim in toate satele din

campia Dobrogei si a Baraganului. Nimic insa nu ne indica locul de origine aleacestor jocuri! Faptul ca se afla si pe unul si pe celalalt mal al Dunarii confirma sursa

lor autohtona. Unele dintre ele pot fi urmarite pana in zona Vlasca.

b. Jocuri originare din alte regiuni si care nu s-au dobrogenizat ramanand ca niste

elemente de variatie:Ardeleneasca, Artegana, Calusul, Frunza, Itele, Jianu, etc.

c.Jocuri provenite din dansuri de salon:sunt destul de numeroase in aceste regiuni ,

sub numele generic de "danturi" si care au patruns in satele Dobrogei pe la sfarsitul

secolului trecut:Brait polea, Galopul, Savota, Lauteta, Padepatru, Polca, Valsul.

Tipurile cele mai frecvente ale jocurilor dobrogene: Hora pe bataie, Hora, Brau, Braul

mocanesc, Calabreaza, Sarba. Stilul dobrogean este foarte diferit de celelalte regiuni

dar in acelasi timp are puncte de afinitate cu alte zone ale tarii. Distingem doua feluri

de trasaturi pe care le vom numi caracteristici. Acestea sunt: teritoriale pontice

1. Caracteristicele teritoriale:

-prezenta precumpanitoare a horei pe bataie.Braul dobrogean este foarte apropiat cainfatisare si forma cu hora pe bataie.

-alta trasatura o reprezinta tipul Macancutei care e o Calambreaza

8/6/2019 51817975-DANSURI-DOBROGENE

4/5

Aceste jocuri, braiele care sunt sarbe dobrogene, au ca nota deosebita faptul ca se

joaca in prima parte cu plimbare de sarba munteneasca iar in a doua parte Hora cu

batai pe batai. Deci braul sarba plimbata hora batuta

2.Caracteristicele pontice: sunt de natura stilistica

Libertatea miscarilor de brate, punctarea acc. tari cu palmele ridicate , bataile din

palme, rasucirea armonioasa a trunchilui, sunt trasaturi proprii dobrogene. De

asemenea miscarile saltate ale piciorului la horele iuti, la braie, si bineinteles lageamparale,cadanesti dobrogene. Piciorul se ridica in aer, talpa este liberan si

nervoasa.Se joaca "pe saltate"-numele dobrogean al geamparalei este "Saltata

dobrogeana", asa cum il gasim si azi in nordul regiunii. Jucata in hora, in perechi cu

tinuta prinsa sau libera, Saltata ramane modelul stilului dobrogean.

In acest joc se revarsa toate calitatile dansurilor dobrogene: suplete, lejeritate, desen si

ornamente care modifica strictetea traditionala, fantezie improvizatorie si gratiesanatoasa si vie.

DOBROGEA

Nr.

crt.

Numele

joculuiRegiunea

85.Babusca de la

CernaDobrogea

86.

Brul pe

bataie de laOstrov

Dobrogea

87.Cadneascade la Nufarul

Dobrogea

88.Cadneasca

de la EmisalaDobrogea

89.

Floricica de

la Casimcea Dobrogea

90. Geamparaua Dobrogea

91.Hora n doua

parti de la

Nufrul

Dobrogea

92. Hora stnga Dobrogea

8/6/2019 51817975-DANSURI-DOBROGENE

5/5

de la Ostrov

93.Momrlanulde la Ostrov

Dobrogea

94.

Sltata de la

mn de laOstrov

Dobrogea

95.Sfrcul de la

NicolitelDobrogea

96.Schioapa de

la EmisalaDobrogea