Pc copertI:

WASSIL Y KAI'DINSKYS:1!!C:ll~1(JctJliu)

- 194.1

ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crnBASEL. KunS1I11USCUm,

KANDlNSKY

OberdosGeislige jn derKunst

R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toatedrepturileasupraprezenteiediiii n limbaromnasuntrezervateEditurii Meridiane

ISBN 973-33-0266-X

\,

(".

Wassily Kandinsky

spiritualuln arta

Traducere

si p'refatadeAMELIA PAVEL

\

EDITURA MERIDIANE

BUCURESTI,1994

Kandinskyde a stabili anumecorespondentestabilesiobiective ntre sunetesi culori, era de actualitatenepoca,n specialn Rusia si mult studiatade Skriabin.Kandinskyo interpreteaza,mai pupn tel1nicist,n COI1-cep(ialui despreejllotionalitateaartei.

Un alt cClpitolimportant,cu unpronunpt caracterdidactic,esteconsacratculorilor, mbinarii si efectelorIlor. Expunereanu ramnensaniciodCltaseaca,pur arti-'xana1{l,ci ar~permanentn vederefunctiaspiritualaafiecaruiclementcare intran componentaClctuluide apicta.Exemplificarilelui Kandinskysuntde altfel luatedin diferitemomentealt istoriei artelor, ceeace da oconSiSlcn\asporitaanalizelorsale.Si aici dimensiunearomantic-eticaa lui Kandinsky se mentinela acelasitonusentuziast,uneori Clproapeextatic.Iar concluziacartii ncununeazaacestmic manualde nvatarea spe-ranteisi ncrederiin viitorul omenirii si al culturii, pecare Kandinsky le ntelege n spiritul umanlsmuluigoetheeantrecutprin filtrul antropozofiei lui RudolfSteineral caruI adeptKandinsky era, si impregnatdelumeavalorilorromantismuluigerman*.

AMELIA PAVEL

II:1

A.

GENERALITATI

!

* ef. SixtenRingbom, Kunst in der "ZeiI desgrossenGei.'iligen".n "Jahl'esol'ing 40,7Myth"J,,;;;,'

ope~ade artaestecopilulvremii.sale, adeseasifeluluinostrudea simti.

Fiecare epocadecult'ura g~nereaza,propria-'{arta,irepetabila.Straduintade a reda viata unor principii

din trecut; nu poateproducealtfel de operecel mult ase.manatoareunui copil nascutmort.fi, depilda, cu neputinta,sasimtimsi satraimpe

interiorla fel cavechiigreci.De aceeasi eforturilesa zicem- de a aplican sculpturaprincipiileestetice

ducdoarla creareaunorformeasemanatoarecelor. .Grecia antica, dar n esentape veci nensufletite.

imitatii seamanacu modul de a imita al- Exteriorjudecnd,miscarilemainlUteipar

cu cele umane,Sade maimutasi tine n fatao carte,o rasfoieste,areaerulca segndestela

dar un sensinterioral acestormiscarilipsestecu

Exista nsa o altfel de ast,manareexterioara aformelorartistice, la bazacareiastao necesitatedemare'

Este corespondentadintre aspiratiileinte-ale unei atmosferemorai-spiritualede ansamblu,nazuintade'a atingeteluridejauffi1ariten esenta,

nsa abandonate,si forme artisticefqlosite nlogic cndvan trecutsi cu succes,puse-nslujba

aCE~]ol-aslaspiratii.n acestfel s-aupututnaste- n parte

5

cel putin- simp

roz,n o -doamnan

soare stridehtgalbene;

Excelenteis~leX~odoamnan verde.Toatesuntcu grijatiparitentr~ocat{e:numedeartisti,

numedetablouri.Oamenitinacestecartin mini,mera".,: "",'-"1 . .... . ... ,'-" . .,' . .,0

de la un tabloulaaltul,rasfoiesc I?aginisi citescnume.Apoi pleaca,Ia fel desaracisaubogaticaatuncicndauintratn Cladiresi suntde ndataabsorbitide intereselelor carenuau nici o legaturacu arta.De ceauvenit,7n .

fiecaretabloueste tainiccuprinsao ntreagaviata,o via-tacu multechinuri, ndoieli, cu oredeentuziasmsi de

lumina. ! .

ncotro se ndreaptaaceastaviafa ? Spre te ~triga

'sufletulartis,tului,atuncicnda luatsi acestsunetl?artela creatie?Ce vreasa vesteasca?"Sa aducalunin'an

adnculinimii omenestiestem6scriaartistului",spuneScbumann."Pictorulesteunom carestiesadesenezesisapictezeorice", spuneTolstoi. .

Din acestcdouadefinitii ale activitatiiartisticetre-

buies-a alegempe a doua,ducanegndimla expozitiam'aisusdescrisa:pepnzaiaullustere,cu maimultasau

maiputinalibertateeJespirit, virtuozitatesi brio, obiectecare se mbina ntr-o "pictura" mai fina sau maigrosolana.Armonizareaansamblu'Juipepnzaestecalea

careducespreopera.Aceastaoperaesteprivitacu ochiindiferentisi cu raceala.Cunoscatoriiadmira"factura"(asacum ar admiraun dansatorpe srma)si degusta"pictura" (asa cum degl,l.stiun pepene). Sufletelenfometateramnnsa cu foamea lor. Multimea 'deoameniumblaagaleprin sali si'gasestecapnzeJesunt

"dragute"sau"grozave".Omulcarear fi avutcevadespus oamenilornll'le-a spus nimic, iar cel care ar fipututauzi, n-aauzitnimic.

18

nc!errlnarea,pentruinventivitateasicapaci-

emotionala,artistulsi cauta recompensasub

fom:a triaterial~.Scopullui devinesatisft-lcereaambitiei.si a aviditatii.In locul unei munci intensen comunaartistiloria nastere.o luptapentru.bunuri.Se deplnae

,- ~.'", .; " .,'~' ,,:-. " .' ~concurentapreamaresi supraproductia.Ura, partinire,spiritdecasta,invidie;'intrigisuntrezultateleuneiastfeldeartelipsitedetel, materi'aliste*. ..

,Privitorul se distanteaz'alinistit de artistul care,ntr-o artapradatadefinalitateaei si vedenu scopulvietii, ci tin& sprealteobiective,mai'nalte. .

"A ntelege"nseamnaa-l aducepe pi'ivitor, prinexercitIu,l'!,punctuldevedereal artistului.S-a spusmaisusca artaestecopilul vremiisale.'O astfelde artanupoate dect.sarepete, pe cale artistica, ceea ce, n 'atmosferaprezenta,existaclar si predominantca rea;i~tate.Aceastaarta;'"carenu cuprinden eapotenteale' ,viitorului, caredeci nu estedectun copil al epociI siniciodatanu vaajU:~gesagestezematernviitorul, esteoartacastrata.Ea are viatascurtasi moaremoralmenteatuncicnd,seschimbaatmosferan carea luatfonna.

Cealaltaarta, capabilade dezvoltariulterioare,siaresi earadacinilen spiritualitateavremiisae,dar, nacelasitimp;n loc safi~d'oarunecousi ogiindaa aces-teia, areo fortapr:ofeticansufletitoare,cu efecteposi-bile la lparidistanten timpsi spatiu.

{li

*.Putinele exceptii izolate nu nlatura aceasta.ntrist(itoaresifunestaimagine;chiar si exceptiilesunt, n principal, artisli al carorcrez este'J'm!pour J'an.n acestfel slujescei un ideal mai nalt care.

n ansambluesteo risipa faratel a fortelor.Frumuseteaexterioaraesteun elel~entformativ al atmosfereispirituale.n afarade laturalui pozi

tiva (de vremece frumosulegaleazabinele) apareefectulnegativalnefolosirii talentuluipnala capat(lalenfn sensulEvangheliei),

19

Viaja spirituala,din carefacepartesi arta, fiind unuldin cei lllai i)uternici agenti ai aces{eivieti, este nesen\aei o miscarede naintaresi naltarecomplicata,dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare estemiscareacunoasterii. Ea poate 1ua forme variate, nfond, nsa pastreazamereuacelasi nteles interior siSCO]).

Ramn nsa nvaluite n ntuneric cauzelecarefac

necesarao astfeldc miscarede l'naintaresi naltare,"cusudoareafruntii", prin suferinte,rausi chinuri.Dupaceo treaptaesteatinsasi'multi bolovanisuntnlaturatidindrum, o invizibila mnamalefica aruncan cale altepietre, care uneoripar sa astupecu totul aceastacale,facnd,odenerecunoscut.

Deodatansaapare,inevitabil,unomca noi toti, darcaredctine, tainicimplantatan el, o puterea "privitu-lui". - , ",-,

Este un om cnrevedelucrurilesi le arata.De acestdarelevat,pc careadeseal poartaca pe o cruce,-ar voi'uneori sa se elibereie; nsa nu reu-seste.Sub foculbatjocuriisi al urii, el tragedupasine greulcar, mpot-molit n bolovani,al vietii umane.

Adeseanu mai ramnenimic pe pam!lntdin eul luitrupesc;atuncise nccai'caredareaacestei,corporalitati,prin toatemijloacele,prin mal111Ura,fier, bronz,piatra, rla dimensiuni gigantice. Ca si cum ceva esential arexistan corporalitateaunor martiri slujitori divini aiumanitatii, caredispretuiaumateriasi serveaunumaispiritualul.n orice caz, aceastarecurgerela marmuraestedovadaca un numarmai marede oamenia ajunsla

, acelasipunctal stariilucrurilor, n careodinioaraseaflacelomJgiJt astazi.

\

-----------------_.._-_ .._--_:.-------'--; -.;;;,..

," ... :'{

Un triunghidemaridimensiuni,divizatn partiinegale,.portiuneaceamai ascutitandreptatan sus.,..iatao .

Sc1lelTlaexactaa vietii spirituale.'Cu ct ne ndreptam

mainjos, yU attmaimari,mailate,maicuprinzatoaresi mainaltedevinportiuniletriunghiuluidivizat.

, '. ntreguLtriunghi se misca ncet, abiaperl'cptibil,. nainte,napoisi n sus, iaI"acolounde,.astazi'identificam vrfuttlelmainaIt,se va afla"mine"*portiuneeiur~atoare;prii1urmare, ceeace astaziesteaccesibilnumaivrfurilor, ceeace ramnepentrutot restultri-urighiuluio fantazaredenenteles,vadevenimine'uncontinutal vietii, plin detlc si sentimentpentrua douaportiunea triunghiului. n vrful vrfuluise aflauneoriunsingurom.Privirealui, plinadebucurie,seamanadefaptcu o tristetelauntricaincomensurabila.Nici cei maiapropiatilui nu-I nteleg.Indignati,! nUJTleSl.-escrocsaucandidatIa casade nebuni.Astfel a statBe~lhovensin-

gur**pe naltimin tot timpulvietii.De cti arii a fostnevoie,pnacndfragmentemaimariale triunghiului

saajung,aIapunctuln careel s-aaflatabsolutsingur.Si

* Acest""astazi" si "mine"se aseamana,ca sensinterior, cu"zilele" biblicealecreatiei.

** Weber, compozitoruloperei"FreischUtz",spuneadespresim-fonia a VII~ade Beethoven;"Acum extravaganteleacestuigeniu auatinspunctulnecplus ultra;Beethoven.se poatepregatipentru"casa

\

22

.., ..'~',.-. ;;

deveniun blestem,nu numaipentruartistulnzestratcuacesttalent,ci si pentrutoti cei caremanncadin aceapine otravita. Este vorba despre artistul care-sifolosesteforta pentru a flata nevoi de ordin inferior;

ntr-o forma presupusartistic;1,el prezintaun continutimpur, adunaelementefirave, leamestecafaraoprirecu

altelede proastacalitate,nsalaoameniisi ~iajutasasensele pe ei nsisi, convingndu-se pe ei siconvirigndu-ipeceilalticasunt nsetatidespiritualitatesi ca reusescsa astmpereaceastasetespiritualacu apacelor mai pure izvoare.Operede acestfel nu vor ajutansa miscarea de elevatie spirituala; dimpotriva, o.

.blocheaza, mping napoi efortul spre progres siraspndescn jur ciumaraului.

Asemeneaperioade,n careartanuarereprezentantiIde seama,n care lipsestepineaduhovniceasca,suntperioadea'.:'decaderiiuniversuluispiritual.parancetar~se prabusescsufletedin naltime n adncuri,iar tri-

unghiul pare~n ntreg~meimobil. Sauparea ,semisc;;ldoarnapoi. In astfelde timpurioarbesi 'mute,oameniipun un pretdeosebitpe succeselede ordinexterior,se

-preocupad~bunuri materialesi salutaca faptamareata,progresultehniccarenu servestesinupoateservidecttrupului.Fortelepur spiritualesunt, n cel maibuncaz,subestimate;desi n generenici macarnu suntluatenseama.nsinguratii nfometatisi vizionari suntbatjo-coriti sauluatidreptnebuni.Rarelesufletensa, carenupot fi napaditede somnsi careresimtimpulsulobscurcatreviata spirituala,cunoasteresi progres,produc,ncorulgrosolanniaterial,un sunetneconsolatsijalnic. SeIasatreptatnoapteaspiritului,totmai adnca.Atniosferase face tot mai cenusien jurul unor astfelde sufletenspaimntate,iar purtatoriilor, chinuitide ndoieli siepuizati,preferaadeseapra:Jusireasubita,navalnica,nntuneric,acesteinnoptaritreptate.

Arta; caren asemeneavremuriduceo viataumilita,

estefolosita n scopuriexclusivmateliale.E~si cauta

continutuln mateziabruta;pe ceasubtilan-o cunoaste..

24

Realitaple obiectualea caror redarearta() consider~lscopulei unic ramnmereuaceleasi.Problemalui "ce"n artaelisparenacesteconditiiea ipsa.Nu mairamfinedectntrebarea"cum" o realitatecorporalava fi redatfide artist.Aceastantrebaredevineun crez. Din artaa

fostextil"p~t'sunetul.- Pe acestfagasal lui "cum" artasi continua.drullW1.

Se specializeaza,devineaccesibilanumaiartistilor,care.ncepsadeplngaindiferentaprivitorilorfalade operelede arta.Deoareceartistulnu arede obicei n asemenea

vremUli elespuspreamultelucruri, intrndn vizorulatentieichiarsi prin'celmai modestmodde a fi "altfel"si fiind remarcattocmaidin acestmotiv, de anumiti, , 'mecenatisi cunoscatoride arta(ceeacei aduceeventu-al n continuaremari venituri !) se va napustiasupraunei arte aparentusor de cucerit, o mare multimede

oameniabilt, superficialdotati.n oricare"centruartis-tic" traiescmii eleasemeneaartisti,din caremajoritatea

nu cauta.altcevadecto noua"maniera"si nu creeazaaltcevadectsumedeniide operelucratefaraentuziasmcu inimarecesi sufletsomnolent.

"Concurenta"creste.Salbatica vnatoaredupasuc-ces mpingecautariletot mai mult spreefecteleexte-rioare.Grupuri mici care, ntmplator,au reusitsa iasadin acesthaos artistic si imagistic, se baricadeaza1'nadaposturile cuc'eritede ei. Publicul ramas n urma

privestelucrurilefaraa le ntelege,piereleinteresulpen-truo astfeldeartasi i ntoarcelinistitspatele.

n ciuda tuturoracestoramagiri, n ciuda haosului si

voracitatii, n realitateacel triunghi al spiritualitatii'nainteazasi se nalta ncet dar sigur, cu o forta elenenvins.

Invizibil, Moise coboarade pe munte,vededansul

n jurul viteluluideaur, si aducecu sineo nouantelep-ciunepentruoam~ni.

Limbajul lui, nesesizabilmaselor,va fi totusiauzit,-mai nti de artist.La nceput,n chip inconstient,nici

25-

nu

putincorporaldectrealulpe.rioad(~i

ie redat numai "asa cumfanIazarii"*.

Dacaacest,,~um"tndudesi enotiiJeartistuluisi esten stare'sairttdiezetrairilelui celemai nuantate,atuncianasesi atlan praguldrumuluipecare,maitrziu, vagasi negresitacel cndvapierdut"ce"; devenitpineaspiritualaa actualuluinceputde renvierespirituala.Acest nou"ce" nu vamai fi acel"ce" rriateJial,figura-tiv, al perioadei-depasite,ci un continutartistic,.sutletal arteifarade caretrilpulei (factorul"cum")mi poateduceo viatape deplinsanatoasa;n'tocmaicaomlll - fieindivjd, fie popor. '

. Acest"ce" estecontinutulpe care'numaiartal poate,cuprinde si exprimacu limpezimepn mijloacele eispecifice.

'"Aici vine adeseavorbadesprematerialitatesi nonmateIialitate,'precumsi desprestarile intermediare,caresunt desemnateca "maimultsau maiputin" materiale.Esteoare,cotulmatetie? Este totulspi-rit? Oare deosebirilepe care J.c.postulamntre materie.Sispirit, n-arputeafi doartreptealematerieisali treptealespIritului? Gi'induldenu-.mtun produsal "spiritului" n stiintapozitivaestetotmaterie.numaica ea nu estereceptataca ataredectde simturi fine, nu de sirilturigrasolane.Ar nsemnaca estespirit numaiceeace mnatrupului nupoatepipai? n aceastamica scriere,problemanu poatefi discutata

mai lllult si estesuficient sa ne marginima nu face delimitari prea.transante.

26

,III. COTITURA SPIRITUALA

Tri~n?hiul spi.ritualnainteazasi se nalta cuAstaZIunul dll1marile lui compartimente

,~u:lgelaprimelecuvintedeordineale"crez"-tiluimate-nallst;peplanreligiosvorbind,reprezeFltantiilui

difeI~itedel:umiri.Senumescevrei,catolici,'protestanti,~tc:In realItatesuntnsaatei, faptpe carecei.maicura-JOSl sa~cei mai marg!nitil recunoscdeschis;"Cerul'.'s-a golIt, "Dumnezeue mort".Politic vorbind, aceste

p~rso~nesuntadeptiai reprez;entariipopularesaurepu-~1J~~nJ.Te~ma,.aversiuneasi urape carele ntretineaurcn 11l1potnvaacelorpunctede vedere,le-au transferata~t

attm~ivizibile;.ma,i'preciscontllratefrica; aceastanesiguranta.

ICI ochi n staresa priveascaSicar~sunt;capabile sa sintetizezelucrurile. Astfel de

oamenidotatise'ntreaba:da~aaceastantelep'c1unedealaltaieria fostdatapestecapdeceade ieri, iar aceasta

de,ceade.astazi- nu devineposibil'si ca ntelepciunea,deazi sa fie-rasturnatade ceade maine? Iar cei mai

temeraridintre ei raspund:"lucrulestededom~niul',

posibiJitatilor.", ., .

. naldoilea r,find,existaochi n staresavad~ceeaCestiintaactualq"ncanupoateexplica".Astfel deoameni

,_ sentreaba:"vaputeaoarestiinta,pe drumufpe caredemultavremel parcurge,sa'ajungala solL!tidnareaenig-

melor? Si dacare~seste,'vaputeacinevasasebizuieperaspunsurileei ?" In acestecompartin1enteexistasavanti~enalt profesionalismcare-si pot aminti cum fapt~certere~unoscuteazi deoriceacademie,nuaufostde labunnceputacceptate.Aici segasescsi specialistin arta

carescriu cartiapreciatesi bogaten idei adncidespre

o artacareieri ncapareafarasens.Cu ajutorulacestorcaqi, 'einlaturabariere,pestecarearta,a sarit~demult,si instaleazaaltele,carede astadatatrebuiesa ramna

stabilesi pentru,totdeaunape noul,loc. n cursulacesteiocupatii,aceispecialistinuobservacaei ridicabarierelenu n fata, ci n urmaartei.Daca mine vor observaacestlucru, vorscrienoi cartisi vormutarapidbarierelemai departe,Iar aceastaocupatieva continuafara'vreoschimpare,pnacndse va recunoasteca un principiuexteriorarteinupoateramnevalabildectpentrutrecutsi niciodatapentruviitor.Nu poatesaexistevreoteoriea unui asemeneaprincipiu, valabilapentrudrumul ncontinuaresituatn imperiulnon-materiaJitatii.Nu poateexistao cristalizarematerialapentrucevacarenca nu

30

carel

soldati care uita de sine, jertfindu-se n asaltuluneifortaretencapatnate.Dar ..nu existafortareatacaresa. . . .nupoatafi cucerita".Pe de altaparte,senmultescsaudevinmaidescunoscuterilpledin celepecarestiintadeieri le ntmpinacu obisnuitul cuvnt "nselaciune".Chiar si ziare, aceste- n ceamai mareparte- slujnicesupuseale succesuluisi plebei, practicndcomertulcu"ceeace va place", se vad silite n unelecazuri sa-si

domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sIrenuntela ele. Diferiti savanti,printrecarese afla~si

m.~tel.'ialistiicei mai pu.ri, si.consacrafortelecercet~\i~\stnntlficea faptelorel1lgmatlce carenu mai pot fi nic\ ".

trecutesubtacere,nici contestate". . . . \\Pe de alta parte se mareste, n sfrsit, numarul .

oamenilorcarenu-simai p'unnici o sperantan metodelestiinteimaterialistecu privire la problemelereferitoare

la "nonmaterie"saula o materieinaccesibila.simturilornoastre.ntocmaican artacare~sicautasprijin laprimi-tivi, acestioamenisendreaptaspretimpuripejumatateuitatecu metodelelor pejumatateuitate,sprea gasi unajutor.Acestemetodemai sunt nca vii la popoarepecare, de la naltimea cunostintelor noastre, ne-am

obisnuitsaleprivimcu milasi dispret. ,ntreacestepopoaresenumara,deexemplui'f1dienii

care,' din cnd n cnd,' prezinta fapte enigI~atice

savantilorculturii noastre,faptecareori n-aufost luaten seama,ori au fost izgoniteca nistemustescitoare,

* Zollner, Wagnti, Butleroff Ia Petersburg,Crookes la Londra simaitrziuCh. Richet, C. FJamlJKuion(chiarsi ziarulpruizianLe Marin

a prezentatdeclaratiileacestuia,acumvreo doi ani,'sub:titlul"Constatfaptele,dar nu le explic".) n sfrsit, C. Lombroso, creatorulmetodei

antropologicen problema infraetiunii, trece, mpreunacu EusapiaPalladino, la sedintespiritiste constiincios orga'nizatesi recunoaste

fenomenele.Pelngaalti savanticaresededicapecontpropriuunorast-fel de studii, se constituietreptatuniuni si societati stiin(ifice, careurmarescaceleasiscopuri (de pilda, Societateade studii psihice, careorganizeazachiar calatoriide studii n Franta, sprea informapubliculplin rapoaI1eperfectobiectivedesprerezultateleatinse).

32

.)fin cuvinte* si explicatii superficial~.DoamnaH; P.,..Blawatszkya fostprimacare"dupalungiani de sederen India, a nnodato legaturasolidantreacesti"salba-

tic" si culturanoastra.De aici inaintencepe,n aceastachestiuneunadin celemai marimiscarispirituale,carereunesteastaziunmarenumardeoamenisi chiara datO"formamaterialaacesteiuniunispiritualeprin "Societateateozofica". Societateaconsta n loji care, pe drumul

cunoasteriiinterioare,ncearcasa se_apropiede pro-blemelespiritului.Metodelelor suntconstituiten con-trasttotal fata.de cele pozitive, sunt mprumutate,n

.punctul lor de pleca~e,din procedeedeja existente,

repusensan circulatientr-oformarelativprecisa**.Teoria teozoficace stala bazaacesteimiscaria fost

elaboratade J3.lawatszkyn formele unui catehism,ncareelevulprimestela ntrebarilesaleraspunsurilepre-ciseale teozofului.Dupa spuseled-neiBlawatsz-ky,teo-zofia se confunda cu adevaj:ulvesnic***."Un noun1esageral adevarului,venitdin parteasocietatii teo-

zofice va gasi omenireapregatitapentrusolia sa: vaexista o forma de expresie n care vor putea fi

"'-Jnvesmntatenoile adevaruri;o organizatiecare, subanumiteaspecte;vaasteptasosireasoliei, sprea nlatura

din caleaei obstacolelesi greutatilemateriale"(p. 250).Mai presupuneBlawatszky ca "n secolulal XXI-lea

paIJ1ntulva deveniun paradisn compara(iecu ceeaceesteacum" - cu aceastaafirmatie si ncheie cartea.

Oricum, chiardacatendinta'teozofilordea cre~o teorie

" FoaI1efrecventse folosesten asemeneamprejuraricuvntul

hipnoza, aceeasihipnozacareia: n prima ei formaa mesmerismului,difeliteacadeI11iii-au ntorsspatele. .. .

,i", V. de ex. Teozofia d-rului Steiner si articolele sale,din"Gnoza luciferica", desprecararilecunoasterii.Este indicat astazisa

, se arateca o distinctientre stiintaumanistaorientataantropozoficIaRudolf Steinersi teozofiadesursaorientalaa doamneiBlawatszky,nufusesenca I~~ceadatastabilitade Kandinsky, desigurfiindca con~'

fruntarisi dezbateli'cuplivire la celedouaconcePtiiopuseauavutlo'cabian a~iiaceia. '. . \

*** H. P. Blawatszky, Cheia leozofiei, Leipzig, Max AJtmann,Carteaa ~parut? limbaenglezala Londra, n 1889.

r!

35

'.''';' ",o

brlrtliirepoTterisvizionriai decaderiil11ai'susclts:.i;) portii, puternic,activantr-o,atrriosf~raspidtualizata", ajl,lngndsisubaceastaforma4esunetfill1lntuirii)anu;, .putineinimi deznadajduitenvaluttein umbrasi noapte,~'

rasarind,ca0m.nantinsa,dnqajuto(si IUil1ina.

34

interioaranecesarade doua, de trei, de mai multeoripoateducenu nj.unaila amplificareasunetuluiinterior,

daresten staresa scoatala ivealasi altensusiri spiri-~ ~tuale,nca nebanuite.In sfrsit,prin repetareafrecventaa cuvntuluiGocagreat,uitatmai trziudetineret)aces-

tasi pierdentelesulexferioral denumirii.L~ fel, va fiuitat chiar si ntelesul devenit abstractal obiectului

desemnat,ivindu-segol numaisunetulpur al cuvntu-lui. Acestsunet"pur" l maiauzimpoaten subconstientsi n acordulcu obiectulreal sau, mai trziu abstracti-

zat.n acestdin urinaca~,sunetulpur trec; pe primulplansi exercitao presiunedirectaasuprasufletului,careajungesafie supusuneivibratiifaraobiect,vibratiancamai complicata,as spune,mai "suprasenzoriaIa"dectemotia creatade sunetul unui clopot, al unei corzisonore, al unei scnduri cazute. La acest punct sedeschidmari posibilitatipentruo literaturaviitoare.nforma embrionaraaceastaforta a cuvntului estedejafolosita, de pilda, n "Serres ch'audes"(Sere calde).Acolo, n interpretarealui Maeterlinck, un cuvnt:carela primaimpresieap~eca neutrucapataun sunetsum-bru.Un cuvntsimplu, obisnuit,( deexemplucuvntul

par)poate,printr-ofolosireadecvatresimtita,saemaneo atmosferadedescurajare,de disperarechiar.Asa pro-cedeazaMaetetlinck.El ne indica drumul de-a lungulcaruiaobservamcurndca tunetul,fulgerul si,luna dedincolodenorii n merssuntmijloaceexterioaremateri-ale care, pe scenanca si mai mult dect n natura,iamintescde "omul negru"al copilariei. Mijloacele cuadevaratinterioarenu-si pierd attde repedeforta siefectul*. Iar cuvntul,care are prin urmare douantelesuri- mai nti unul direct sesizabil siapoi unul

interior, ascuns -, constituie adevaratasubstantaapoezieisi literaturii;o substantape carenumaiaceasta

0\. l

* Acest lucru apare evident n comparatia dintre operele luiMaeterlincksi celeale lui Poe.Este aici nca unexempludetranzitieamijloacelorartisticedeexpresiede la materialla abstract.

36

formade artao poatefolosi si prin careca se adreseazasuOetului.. Cevaasemanatora facutn muzica RichardWa2:ner.

Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul~deacaracterizaeroul nu numaiprin recuzitateatrala,prinfard siefectede lumina, ci si printr-unanumemorivprecis, adica printr-un procedeupur muzical. Acestmotiv esteo modalitatede a exprimamuzicalo atmo-.sferaspiritualace-l precedepe erousi pe careacestaoiradiazaspirituallamaredistanta*.

Muzicienii cei mai moderni,de exempluDebussy,prezintaimpresiispizitualepe care le culegadeseadinnatura, transformndu-Ien forme pur muzicale, nimaginialespiritului.Tocmaideaceeaesteadesea'com-paratDebussycu pictorii impresionisticOllsiderndu-seca el, ntocmai ca si acei mari pictori, face dinfenomeneale naturii - cu mijloacepersonalede marevalom'e- scopuloperelorsale.Adevarulatlatn aceste

"-

. consideratiiestenu numaiun exemplupentrufaptulca

diferiteleartedin zilele noastrenvataunelede la altelesi adesease aseamanan telurilelor. Ar fi'nsa temerarsa afirrriam ca prin definirea aceasta, semnificatia

creatieilui Debussyarfi epuizata.n ciudapunctului'decontact cu impresionistii, impulsul acestuimuziciansprecontinuturileinterioareesteattdeputernicnctnoperelelui poatefi de ndatarecunoscutatsnireasufle-

tului sonoral prezentului,cu toatesuferintelelui chinu-itoaresi nervii lui.zdruncinati,Pe de'altaparte,Debussynu utilizeazanici n imaginile"impresianiste"o natatiepe de-a-ntregulmateriala,caracteristicamuzicii progI:a-matice,ci selimiteazala exploatareavalorii interioarea!e-nomenului.

Asupra lui Debussya avuto mareinOuentamuzica

:*Mulle cxpcrill1cnteau aratatca o astfelde atmosferaspiritualaestefllielnica nUllumai eroilor, ci fiecaruiom. Pcrso:Ulclcscnsibilc.de pilda, nu pot-suportasa.steantr-o cameran cares-a aflatun 0111sufletesteantipaticlor, si aceastase ntmplachiar dacanu au stiut

. nimic despreprezentalui, ' - "

: ,-,':-'.' - ',- .: .. '-:--, .

cew]refractar'ctv.a .v~oiLSchonbergcauta si el sa-epuize:le.ac~~st~libertate~i~rpe.dr~TI1ulsprenecesitatea.interioaraa si'desc()pentminade ama noii frumuseti.Muzica lui Sch6nbergne introducentr-unl)ouimpe'riu,undetrairile'muzicalenusuntacustice,.ci pur sufletesti.

, De aicincepe;,muzicaviitorului". . . .'.~.: Dllpa telurile idealislc;n pictura vin la rnd

cautariIeimpresionistecarele-aunlocuit pe primele.Ultimelesencheien formalor dogmaticasi prinaspi-

ratiilepur naturaliste.Teoria neoimpresionismului(carese considerao inetodauniversalrecunoscuta)sustine

ideeadea nufixapepnzaunfragmentntmplatorluatdin natura,ci anfatisa naturantreagan stralucireasisomptuozitatea-ei*,

. Cam n aceeasi perioada luam act de alte treifenornenecompletdiferite: 1) de Rosetti si elevul sauBurne-Jonescu sirullorde discipoli,2) De ~i:icklin,cuurmasulluidirectStu~ksi discipoliilor; 3) deSegantiniai caruiimitatoristrictformalialcatuiesco suitacarenu,ebunadenimic.

Aceste trei numeau fost alesetocmaica exemple~aracteristiceale unor cautarin domenii imateriale..Rosetti s-a ndreptatcatre Prerafaeliti, ncercndsa.renvie formele lor abstracte.Backlin a pornit-o peterenulmitologiei si al basmelo, rhprejurarin care,

spre deo'sebirede Rosetti, si-a mbracat aIc~tuirile. abstracten formecorporalemateriale.Segantinicare, -exteriorvorbind,esten aceastansiruirecel mai"mate-

rial" din toti, preluaca atareformeale n'aturii,pe careuneori le prelucrapna n cele mai mici' detalii (deexemplulanturide munti, dar si pietre, animaleetc.),dar se pricepeantodeaunaca, n ciuclaformei vizibilmateriale,sacreezefiguri abstracte,motivpentrucare,

pe plan interior,poatefi socotitcel mai imaterialartistdin seriamentionata.Acestiasuntcercetatoriiinteriori-

.'.LL .. L '. ...... '. 'L.i >Ls. ./., )( ..} ',..i},

tatii n lumeaexterioara.Pe altacale, mai apropiatademij~oncelepicturale pure a pornit n aceeasimisiunecercetatorulnoilor legi ale forrnei - CeZ'anne.Dintr-o

ceascade ceaiel stiasa zamisleascao fiin\a nsufletitaS

n felul acesta,diferite'genurideartapornesctreptats~.exprimeceeace pot exprimaInai bine, fiecaredin eleprinmijloacelepec.aLele detinein exclusivitate.

Dar tocmain ciudasaumultumitaacesteiseparari,nicicndn ultima vremenu s-au aflat arteleca atare,

rhaiaproapeunadealtadectn acestultim~~asal uneicotiturispirituale.I

n toatecele aratatese afla germel}iiaspiratieispreceeace estedincolo de natural,spreabstractie'si sprenatura interioara. Constient sau inconstient, artistiiascultade cuvntul lui Socrate:"Cunoaste-te'pe tinensuti !"Constientsauinconst)ent,ei seadreseazatrep-.tatsi n principalmaterialuluice le sta la dispozitie;lexamineazasi asazape cntam]spirituluivaloareainte-rioaraa elementelorcaresepotrivesccreatiein artalorproprie.

Iar din aceastaaspiratierezultade lasine consecintafireasca- o comparatiea elementelorpropriicu celealealtuigende arta.ntr-unasemeneacaz, celemaibogatenvatamintele ofera muzica.Lasndla o partectevaexceptiisi abateri,muzicaesteartacare,de mai multesecole ncoace nu-si foloseste mijloacele pentru areprezentafenomenelenaturii,ci camijlocdeexpresieavietii sufletestia artistuluisi pentrua zamisliviatapro-priea tonurilormuzicale.

43

, Un artistcarenu-sigasestetelulpropriun imitarea,fie easi artistica,a fenomenelornaturii,darcareesteunartistcreatorcarevreasi trebuiesadeaexpresieuniver-sului sauinterior,privestecu invidiectde firescsi deusorpotf(atinse asemeneatelurin arta- astaziceamaiimateriala- a muzicii. Este de ntelesca,unasemeneaartistse va'adresamuzicii si va ncercasagaseascasi nartasa mijloaceasemanatoare,De aici setrageinteresulactualal picturiipentruritm,pentruconstructiamatema-tica, abstracta,precumsi actualapretuire'a repetitieitonu'luicromatic,a felului n tare culoareaestepusanmiscareetc, '

Aceastaco'mparatientremijloaceleartelorcelormaidiferitentreelesi acestmodal artelorde a nvataunelede la altele pot nvinge s'i avea succes numai dacapreluarile de metodanu ramnexterioare,ci sunt deprincipiu.Acesteanseamnacaceeace unanumegendeartaarede nvatatde la alt gen de artaestefelul de a.procedacu mijloaceleei proprii; trebuiesa nveteacestlucru pentrua tratala fel propIiile ei mijloace;conformprincipiului specific numai ei. nproc.esul acestei.nvatad, artistulnu trebuiesa uite ca fiecaremijloc deexpresieascunden sinemodulde folosirepotrivitsi caacestmoddefolosiretrebuiedibacit.

Muzica poate- n folosireaformei- saatingarezul-

ta'tela carepicturanupoateajunge.Pe de altaparte,nanumiteaspectesi caractere,muzica ramnen urmapicturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul,extensian timp. n schimbpictura, prin faptul. ca riudetineavantajulmentionat,poatesa ofereprivitoruluintr-o,singuraclipa ntreg continutuloperei, lucru de

nerealizatn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata,exteriorvorbind,denatura,nu arenevoiesamprumute

" Aceste deosebiri, ca olice n aceastalume, trebuielltelesen

mod relati.v.ntrun anumesens, muzicapoateevitaexte~sia'n timp,

iar picturapoatefolosi aceastaextensie..Cum amspus, orice afirmatieareo valoan:relativa.

44

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*.Picturaestenca si astaziaproapecompletdepenc1entadeformelenaturale,deformelemprumutatedin natura.

Iar sarcinapicturiieste.astazisa-siexaminezefortelesimijloacele,sa le cunoasca,asacum muzicao facedemult, precumsi sa ncercesa aplice n scopulcreatieiacestemijloacesi fOrte"ntr-unmodpurpictural.

Dupacumadncireaunuianumegende artan sinel delimiteaza de celelalte, tot astfel comparatia lereunesteiarasi n aspiratiile interioare.Asa se poateobservaca fiecaregende artasi arefortelelui proprii,carenupotfi nlocuitecu celealealtuigendearta.Asase poate ajunge, n cele din urma, la unirea fortelorspeciticediferitelorarte.Din aceastaunireva rezultacutimpul o artape careo putempresimtide pe acumcaadevarataarNi monumentala.,Si orice artist care secufundan comoriietainiceale interiodtatiiarteisale,este un colaboratorde invidiat la faur~eapiramideispiritualecesevanaltapnala cer.

* Cr-dejalnic esueazancercarilede a folosi mijloacemuzicalepentrua redaformeexterioareo dovedesteinuzicaprogramaticangustnteleasa,Au mai fost facuteasemeneaexperimentesi de curnd,Aimita oracaitul broastelor,cotcodacitulpasarilor de curte, zgomotulunei benzi de tocilarieestedesiguro treabacu totul demnade scenaunui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea'efecte foarte

amuzante,Pentrumuzicaserioasansa asemeneaexcenuicitatiramnnumaiexempleinstructivep~ntruesecurilen-,,iedareanaturii".Natura

. arelimbajulei propriu,careactioneazaasupranoastracu o fOJ1aihvin-t cibila. Acest limbaj nu trebuieimitat.Daca reprezinti,pe cale muzi-

cala, o curtede gaini pentrua creao dispozitieunei atmosfeJe"natu-

mie" si a1 transpunepe ascultatorntro asemeI]eadispozitie, apareclar ca sarcinaesteimposibilasi deloc necesara.O astfelde staredespirit sta la ndemnaoricareiarte, dar nu prin imitareaexterioaraa

ci prin redareaartisticaa atmosferein valorileinterioritatiiei.

V. ACT'UNEA CULORII

Atunci cndti plimbi privireape o paIetaacoperitadeculori, rezultadS1uaefecteprincipale:

1)Un efectpur fizic, ochiul nsusi fiind cuceritdefrumuseteasi dealtecalitatialeculorii.Privitorulresim-te multumire,bucurie; la fel ca un "gourmet",.atuncicnd mbuca o deIic~tesa.Sau ochiul este nviorat,ntocmaica si cerulgurii de un.alimentpicant.De ase-meni, secalmeazasauseracorestela fel cadegetulcareatingeo bucatade gheata'.Oricum toateacesteasuntsenzatiifizice care, ca atare,nu pot fi dectde scurta'durata.Ele sunt,n plus, superficialesi nici nuIasavreoimpresie durabila, daca sufletul'ramneabsent.Asadupacum la atingereaghetiinu poti trai dectsenzatia

~neiraceIi fizice, uitndde aceastasenzatiedupacedegetuls-arencalzit,totastfelefectulfizic al culorii va

fi uitat,odatantoarsaprivirea.Dar totasacumsenzatiafizica a raceliighetii,dacapatrundemai adncn corp, ,trezestesi altesenzatii,mai adnci,si poateprovocaun

lant detrairi psihice,:totastfelimpresiasuperfi-cialapoatesi eadevenitraire,experienta. .

Numai obiectelecu carene-amobisnuitactioneazasuperficialasupraunui om cu o sensibilitatemediocra.Obiectele nsa care ne ntmpina pentru prima oara

imediat asupranoastrao impresiede ordinCopilul resimten acestfel universul,pentru

:1 .'\.---... ; . t l doilea efect este ntr-adevar unul

Dac aces a teapresupunedin rndurile. ct dupa cum s-ar pu a A _dIre . ' u dacaesteun rezultatasociativ,r mane

antenoa;:~::are.Deoarecesufletulesten gen~res~r~nspoate~ tru devineposibil faptulca o emotJePSI:UC~legat e p'. asociatieo alta corespunzatoarepnmelsaprovoacepnn r' 'vocao

ii De exemplu, culoarearosie ~oa~e.pr~

:~;!li~sufleteascaasemanatoarecele!p~~mU1teld~~fi ara'pentrucarosulesteculoare~flacam.Rosu ca:t~on~azaagitatoric, elppa:e c:estep~ala PiC~~~

.. ' e dureroase,poate.sLpnnasem narea _ .uneI]len A d AIn','acestfel aceastaculoaretrezestencree curgan , , ' "lOt

:mi~tireaunui altagentfizic, ~areexercitanew] OCI un

efectneplacutasuprasufletulm..: " u a'u-Dacaacestaar fi cazut atunCIa~ g~Slusor, cll~te. iunii deasociatie,o eJo;plicatIeSIpe~tru,cee. .

torulno~. . 1" adicapentruactIUmleel nuefectefIzIce ale cu 9~~ivederi( dar si asupraaltornumai asupraorganu, ~ a cralben. ~ri Se poatentr-adevarpresupun,ec un '=', .

SImt ,'d 'lda poate da impresia de acru pnndeschIS, e pi ,

aso~:;:~:s~l:;~~~eimposibilsafie duse~nala capat'r t" Tocmai n ceeace pnvestegustulasemeneaexpIcalu.. '1 A careaceastaculo~iis~nt~un~~~~t:i~~~~~~~a~0~~~~~cdin Dresda

explIcatIen p unul din pacien~isai, pe carel carac-rel~teazadespre -'eobi nuit de elevatpe plan

terlzeazadrept ~namu"sntulunSuianumitsosntot,deau-. 'fi 1" careslmte gSpI ,tua , '. lb tru"* adical simteacao culoarenaSInegresItca"a tas ad~ite si o alta explicatie,albastra S-ar pu ea , 1

- o ~ d'ferita si anumeca tocmaI aemanatoaredartOtUSI 1 , . v'las .. .c artedezvoltatipe plan spiritual, cal e spreoamenu10 l

, d b' u Disjunctiapersonalitatii("Universul* Dr. n:e~.,Freu en efo 64-65).Aici sevorbestesi despre

suprasenzonaf,1908,nr..~,.pp.careautorulobservqca tabeleleauzulcolorat(p. 65). pn ~J.cu IV V si L SabaneievnI azamc!o legegeneraa... .comparativenupostue 1911 r 9 Cu si"urantacaacoloserevista"Muzica",Moscova,. ' n.:. o .indicaproximastabilireauneIasemenealeo!' , .'"51

50

'i' . elfiecareq/;)iectfiirido.n()ttaMc~ci 'csopilulved

luminaes(eatrasdeea,.vreas-()upuce,si frigedegete~), si dObndestefrica,si respectfatadeflacara)Apoinvat

ca lumina,pe lngafata ei dusmanoasa,maiaresiu''prietenoasa,ea'izgonestentunericul,prelungeste.ziua,poateofericaldura;gatitul,mncarii,bachiarsi un,spec

tacol amuzant.Dupaacumularea a,cestorexperiente,.cunostintacu lumina'esterezolvata,iar cunostinteI

. referitoarela ea sunt nmagazinaten creier.Dispareinteresulintens,iar particularitateaflacariidea oferiurispectacolse luptacu totalaindiferentafata'de ea. Peaceastacale universulsi pierdetreptatfarmecul.Doarsestiecaarboriifac umbra,caii pot alergaiutesi auto-

mobilele~c~si mai iute,'calatracinii, ca lumea'seafladeparte,iar omuldin oglindanuesteunulveritabil.

Numaintr-unstadiumaina1t'dedezvoltai-ea

lui se marestenecont6nitcercul acelornsusiri carese

referaIaobiectesifiintedh:ersifIcate.n'cazuluneidez-voltarisuperioare,acesteobiectesi fiirtedobndescovaloareintrinse;casi, n cele din urma, 'provoacaunSunetinterior.La fel se ntmplasi cu culoareacare, Iaun nivel inferior al sensibilitatii sufletesti,nupoateprovoca dect un efect ce dispare curnd dupancheiereastimulului.Dar si n.aceastasituatieefectul

cel mai simplu,nu este ntotdeaunaunul si acelasi.O~hiul este mai mult si mai tar~atras de culodle

deschise.si nca si mai mult si mai tarede culorileceIi~mai deschise, mai calde: rosul de cinabru atragesistimuleazaca si flacarape careomul o privestentot-deaunacu lacomie.Galbenulstridental lamieidupaun

intervalmai lungprovoacaochiului durere,Ia fel ca siurechiisunetulnalt si stridental unei trompete.Ochiulse nelinisteste,nu suportandelungprivitul si cautasaseadnceascan linisteaalbastruluil'auverdelui.

2) Al doilearezultatimportantal observariiculorii

esteefectulpsihic al acesteia.Aici iesela luminaforta.psihicaa culorii, caretrezesteo vibratiesufleteasca..Iarfortaprima elementara,fizica, devinecaleape careculoareaajungeIa suflet.

.~i-.ii'iI

iIsuflet-siimpresiileacestuiasuntattdedirectaccesibilenctun efectcaretreceprin gust, ajungede ndatansuflet si de acolo deschidecaile corespunzatoareprincarealteorganematerialepotparticipa (n cazulno~tru- ochiul).Ar fi vorbadespreun fel deecouidenticceluial unorinstrumentemuzicalecare,faraafi directatinse,rasunao datacu alt instrunient,atinsdirect.Astfel de

oameniputernicemotiviseamanacu aceleviori bune,pe cares-a cntatmult si care, lafiecareatingeredearcus,vibreazan toatecomponentelesi fibrelelor.

Prelund aceastaexplicatie trebuie, fireste, sa fieluat n consideratiefaptulca vazul estelegatnu numai,de gust, ci si de toate celelalte simturi. Asa se sintmpla,ntr-adevar.Unele ~uloripot aveaun aspectzgrunturos,ntepator,n timpce altele,.dimpotriva,parlunecoase,catifelate,chemndparcamngierea(albas-trul ultramarin nchis, verdele cfomoxid, lacul de

garanta).Chiar si deosebireadintre recesi cald ntr-otonalitatecromaticase bazeazape astfelde impresii.Exista de asemeneaculori care par "moi'~(lacul degaranta)si altelecaredauntotdeaunaimpresiade duri-tate~verdelecobalt, oxidul albastru-verde),astfelca,proaspatchiarfiind scoasadin tub, culoareapoatepareauscata.

Expresia"culoriparfumate"estedeuz curent.n sfrsit, su~etulculorilor estecevaattde precis,

nctprobabilcanu existanici un om caresa ncercesaredeaimpresiagalbenului stridentpe clapele.cele maijoase alepianului saucaresa comparelacul de garantavisiniu cu o vocede soprana*.Aceastainterpretare(de

. fapt tot printr-oasocierede idei) nu va fi suficientan,

* n acestdomenius-a lncratmultpnaacum-- si teoreticsi prac-tic. Pe baza asemanariimultilaterale(si pe planul vibraliei fizice a

aeruluisi luminii) s-acautatsi pentru picturaposibilitateadea-i con-strui un sistemcontrapunctic.Pe dealtaparte,n practica,s-a ncercatcu succesnvalareaunei melodii de catre copii nedotali muzical, cuajutorulculorilor (de ex.prin flon).n acestdomeniua lucrattimp demulli ani donaA. Sacharin-Unkowsky, elaborndo metodaprecisaspeciala"de a vedeasunetuln culoaresi dea auzi muzical culorile".

\52

anumecazuri,deosebitde importantepentrunoi.Cine aauzitdecromoterapiestieca luminacoloratapoateaveaefectecu totulspecialeasuprantreguluicorp omenesc.S-a ncercatn fel si chipsaseexploatezeaceastafortaa

culorii, .folosind-on diversecazuri de boli ne:voase,prilejuricu cares-aremarcatca lumi~arosieaCtIone~zaca excitantsi asupra-inimii, iar lummaalbastra,dIm-

potriva,poateprovocaparalizii te~porare.~acasepotobservaastfeldeefectesi asupraammalelorSIplantelor,ceeace estecazul, atunciexplicatia prin asociereestetotaleliminata.Realitatileacesteadovedescn oricecazcaexistan culoareo fortaenorma,putincercetata,care

poateinfluentan ntregimecorpul omen.es~,.ca org~-nism fizic. Daca nsa procedeul aSOCIerII nu parendestulatorn cazul acesta,atunci nu ne vom putea

multumicu aceastaexplica~ie:nici .nAceeace pri:esteactiuneaculorti ,:suprapSIhICul~I. I~gener~l~nsa~culoareaesteun mijloc de a exercItao mfluentadIrecta

asuprasufletului~Culoareaesteclapa..Ochiul estecioca-.nul.Sufletulestepianulcu multecorzI.

Artistu(~stemnaprincareunasaualtadinclapefac

sufletulomenes()lsa vibrezeadecvat.Estelimpede~e~i;caannoniilecromaticenusepot bazadectpepnncl-..

piuI afectariiadecvatea sufletulu~~~~nes~.Aceastabazavafi denumitaprincipiulnecesltatl1lDtenoare.

Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme n scoalasi a fost recunoscutadeconservatoruldin SI. Petersburgca

Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I

tonurilor muzicale si cromatice, foarte asemanatorC\l ta,bel.uI.fjz;c

d-n'eiUnkowsky. Skriabin si-a folosit convingator\pnnclplUl 1ll"Prometeu".

, , ,

,emul n carem~zicanu-siafIa loc .s] carenu vi!Jreazaladulceleei sunet

~nu~aibun.de-hot,escrocsitradator,la: ~mtealu] canoaptea-ideobscura,

pnVlfeacruntacaa lui Ereb, el fiul noptii. I "Intr-unastfeldeomnu tencrede- ascultamuzicaf"

, ,

SHAKESPEARE

VI- LIMBAJUL FORMELOR

'

suprafete, poate exista prin ea nsasI, autonom.a."Culoareanu. Culoareanupoatefi extinsapesteanumitelimite. Un rosu infinr{nu poateexistadectsubaspectconceptualsau spiritual. Cnd auzi cuvntul"rosu",

aces-trosu, n reprezen'tareanoastra,nu esten nici .unfei delimitat.O asemeneadelimitaretrebuie,la neVOIe,

asociataculorii n mod fortat.Rosul pe carenu-l vezimaterialmente,ci doar ti-I reprezintin ,modabstract,

trezeste,pe 'dealta parte, o anumereprezentar~int~-"rioaraprecisasauimprecisa,careareunsunetpurmten-or*. Acest rosu, trainddin,'sonoritateacuvntului,nuimplica nici luat n sine vreo trecereexpresasprecald,sau rece.O asemeneatreceretrebuieadaugatamental,ca un soi de nuantarefina a tonuluideroyu.~e aceeacalific acestvaz spiritualdreptimprecis.Este totusinacelasitimp si precis, deoarecesunetulinteriorramnetn starepura, faranclinari ntmplatoareducndla par-ticularizari spre cald sau rece. Acest sunet interiorseamanacu sunetul.unei trompetesau al unui instru-ment, sunetpe careni-l reprezentamlegatde cuvntultrompetaetc., fara alte particularizari.Ne imaginamsunetul,faradeosebirilecareintervinfie prin situarean

aer liber sau ntr-un spatiuncbis, fie prin asociereacualte instrumente, n cazul folosirii instrumentuluide

catreconducator~1unui postalion, de un vnator,unsoldatsau un instrumentistvirtuoz.Dar dacaacestrosutrebuieredatmaterial(can pictura)atunci:1)trebuiesa

posedeo anumetonalitateale~sadin sirul nesfrs.italrosuriJorposibile, deci trebuiesai sedeao caractenzar~asa-zissubiectiva,si 2) trebuiedelimitatdealteculon

, care se afla obligatoriupe suprafataimaginii, carenu.pot fi evitatesi datoritacarora(prin delimitarisi.proxi-mitate) caracteristicile subiective se modifica

(dobndindUn nvelis obie~tiv):aici sepronuntaconso-nantaobiectiva.

* Un re~ultat foarte asemiinato; si n exemplul urmator'cu

copacul, unde elementulmaterial al reprezenlalii ocupaun loc maimare.

56

Acestraportdeneevtatdintreculoaresi fe)J'Tna nedeterminasa observamefectele,exercitatede formaasupraculorii.Formansasi, fie easi completabstractasi aidomaunei f0l111egeometrice,arepropriulei sunetinterior; esteo esentaspirituala cu trasaturicare facpartedin identitateaei. Un triunghi(faraalteprecizari-dacaestevorbadespreun triunghiascutit, isoscel sauechilateral)esteo esentade acestfel, cupropriulei par- "fum spiritual. Acest parfum se diferentiazan cursulraporturilor cu alte forme, dobndestenuantesecun-dare, ramne nsa rn fond neschimbat, dupa cummireasmatra"ndafiruluinu va puteaniciodatasa se con-fundecu mireasmavioletei.La fel se ntmplacu cer-

cul, patratulsi orice alteformeposibile*.Deci aceeasidesfasurareca ceade mai sus" privitbare la culoarearosie:Osubstantasubiectivan nvelisobiectiv.

Aici seevidentiazaclar reciprocitateade efectentreformasi culoare.Cu un tri~nghiumplutcu galben,un'cerccu albastru,unpatr~tcu verde,apoidin nouun tri-unghicu verde,uncerccu galben,unpatratcu albastr,uetc.- avemn fataochilor esentecu totuldiferitentreelesi cuefectetotattdediferite.

Se poateobservausor, cu acestprilej, ca valoareaunorculori estesubliniataprin uneleformesi atenuat~prin altele,n oriCecaz, culorileascutitesuna,n speci-ficul lor, mai puternic daca se asociaza cu o formaascutita(deexemplugalbenuln triunghi),culorilorcaretind spre tonurile adnci sunt accentuaten aceastatendintade formelerotunde(de exemplu;albastrulncerc). Este, fireste, pe de alta pare limpede Canepotrivireadintreformasi culoarenutrebui~socotitacaexprimndo "lipsadeamlOnie",ci, dimpotriva,caonouasansaspreo nouaarmonie.ntruCtnumarulculo-rilor si al formelor esteinfinit, combinatiileposibilesuntsi ele infinite";"'la fel si actiunilelor. Acestmaterial

inepuizabil. . .

...* Un rol ,semnificativl areaici si directian carese afla de pildatri~ncrhiuld~cimiscarea.Acest lucru'areo mareimportantan pictura.e' '.. _ 1

este, expre~

bontinutulu/ , Aceasta este ,nmiezul interioral lucrului.Aici secuvinesa:negndinila exemplul mai sus citat cu'pianul,unden loc de "

, "culoare"sescrie"forma":,artistulestemnacare;pe oclapa sau alta (clapa-forma), , ',. ',.. ~Astf~Id~'aIcatuiriabstractecar,eau,.',ca atare,'.o vIataautonbnia;';influen'tasi capaCitateproprii de a aCtion~

suntpatratuI,cer~ul; triunghiul, rombul, trap~zulSItoatecelelalteformenenumarate\din ce n cemaIcom-

,plicatesi care'TIU aua denumirem~tematica..~oate~ces~te fOrmesuntcetatenicu dreptunegaleal Impenului

abstractiJnilor. ., '. ,,'ntIieaceste.doualimite extremese afla.un numar,

\ , .infinit de fOlme,n'careambeleaspectesuntprezente,

dominat~fiedeelem~ntulmaterial,fie decel~b~tract. n momentulde fata,"acesteformereprezmtatezau- "

rul din careartistulsi eJ,(trageelementelecreatiilorsale., Cu f~rmeexclusivsi pur abstracte,~rtistulnu poate

! iesi astazila lim~n.'.Ac:ste form.e~untpre.aimpr~c~se, pentru el. A te hmIta m excluslv~t~t~~a.Im?reCIZle,

ns'eamnaa fi rapit de multe poslblI1tap, ~excludeumanulcelmaipur si, decurgndde aici, a-fi mpuJinamijloaceledeexpresie.

Pe dealta.parte,stimcanu exista.nartavreoformanunwisinumaimateriala,Nici nuestepo~ibilsaredai..;oformamateriala.cutoataexactitatea:de bme,saude rauartistul este supus ochiului si minii sale, care, n

as'emeneacazuri;reactioneazamaiartisticdectsufl~t~lsau care nu dorestesa depaseascatelurile fotogra~lel.Artistul constientnsa, care nu se poatemultumI cu

nreaistrareaprotocolaraa obiectului material. cautanea;arat sa dea expresie obiectului desti~aLreprezentarii,'act'nuD1it,odinioaraidealizare, ulterIorstilizare,iarminecinestiecumaltfel*. i

* Es~ntialul "idealizarii" se afla n stradania?e ~ nf~lIm~setaforma, dea o Iidica la nivelulei ideal, ceeace p~11al,nsacu sl~ensc,~Ischematizariisi al stingerii sunetuluiperso~al,tntenor. "Stlh.zarea,ivita mai mult din motivatiide ordin impreSIOnIst,aveac~prun,sco~

nfrumllsetarea"formei or"anice, ci caracterizareael subhnIatanu ", O. A aplin eliminareaparticularitatilorneesentJale.De aceea, In asem:necazuri sunetulcreatiei,desieraimpregnatdecaractcrp~rsonal,pastr~

o nota de o predominantaelocventaexterioara.P~ox~matratares:transformarea formei organicearedreptscopdezvalUIreasunetulUI

59

Aceastaimposibilitate si inutilitate (n arta) de

. forme corporaleJotalab1;tra,cti:z:atl~,n oricaredintreceledouacazuri..:.al . ~aualinteg~ariiformeipur'

abstracte.ncompozitie;:-,; singufliljudecator,sfatuitor-si arbitrutrebuiesafiesentimentul(intuitia).Si, fireste,

cuct'artistul foloseste.mai ades asemeneaformeabstractizatesauabstracte,cu attlumea lor i devinemai familiaraiar,elpatrundemai'adncn acestdome- 'niJ, La fel setntmplasi cu privitor111ghidatde artist,

care-l ajtttasa acumulezetoCmaimulte cunostintedelimbaj abstractsi, n celedin urma,,sa le stapneasca,

Ne aflam aCumn fata ntrebarii:darertutrebuiesarenuntam, n general,. Ia obiect, ,sa~lsmulgem dincamara noastra de provizii, sa-lazvrlim n patru

_ vnturisi saprezentamintegralabstrac~apura?Aceastaestentrebareacareni seimpunedeIa sineiar,prin nsasidispufanlegaturacu.consonantacelor'douaeIementeformale(celobiectuaIsi cel abstract),nesi ndeamnadendata spre un raspuns, Du'pa cum orice cuvntpronuntat(copac, cer, om) trezesten noi o anume

vibratieinterioara,totasaoriceobiectreprezentatima-.gistictrezesteb astfeldevibratie,A nelipsi deposibili-tateadea produceo vibratiearnsemnasanediminuamarsenalulmijloacelordeexpreste,Aceastaesten oricecaz situatiaastazi.Pe lngaacestraspunsactual,ntre-bareade mai sus primestensa acel raspunsvesnic,mereuidenticp~ntruoricentrebaredindomeniulartei

si care ar ncepe prin cuvntul "trebuie": n arta nuexistanici un "trybuie";artaestentotdeaunalibera,Eafuge de acest"trebuie"ca ziua de noapte,n ceeacepriveste a doua problema a compozitiei'- si' anumecreareauhorformesingularen vedereaconstructieiuneicompozitiin ansamblulei - secuvinesamai,adaugamca,.n conditii identice, o aceeasiformasi pastreazamereuaceeasisonoritate,Numaica n generalconditiilesuntmereualtele,deundedecurgdouaconsecinte:'

1.dacasunetulidealsemodificaprin combinareC;ualteforme,

cOirei,'lrenuestedoarAr trebuidecica

'" obiectmai potrivitc~sunetulabstractler(pot ' 't A', Ai nVl Jn consonantaori replica)

trebuIca,l~ansambluaceastaformasa ramn~'A1Cl vo ' , a

Al' ' m reamllltlexempll:lJcu pianulIn OCUl;,culoarea"'si' forma" c b' 'ob' t (t~v " u "o lectul"

cet:~alz:; (jaef::n~e~:~~~;t;e ce~,creatde'naturas{prie si decuro-ndde aic' se, o untacu viatapro-, fl 1, cu o lllevitabila forta dem uenta Omul este A " apsihice. 'Mul te d' nemcetatsupusacest~iinfluente

m rezultatele ei vor a A A"subconstient'~(undev~rave ' fi' r mane'mcreator),Altele VOrurcaA a une,~ctla fel deviu si de

; mult d' m "constlmtasuperioara",De

, tuls;re ~~~f:~~~~~~se~~~;a~libe~ancui~dli-Si'sufl,e-mereun schimbareal~':nl' ' adlcamedlUlexterior,mediulcla elor ( b' u Ulpermutamereuprin inter-'b .. A P o rectele),corzilepianului(suflet~l)A

.Vl rat1l, cesteefecte,careadeseani se ,mcompun din trei el parhaotlce,se

nsusi,independent;:;~::~l;~:t~l culori{obiectuluiAcu A ~ A .. .. . ua,

, ,m msa, m locul naturii s,enfatiseaa '

~.at~nci~else~modificasi cnd ramnen acelasi'~evdlU(In masuraIn carepastrareaacestuiaesteposi-

bIla),. daca.r;specti~a.formaestedeplasatan directiaacelUI~l1edlU,'.De aiCIdecurgeapoi, de la sine, o alta

consecI~I~..Nu existanici un lucruabsolut,si de aceeacompOZItIade forme bazatape aceastarelativitateva

depind.e:!~?e variabilitateacompuneriiformelor si 2)de.va~I~bllItat.~afiecarei formesingularepnan celemalml~Idetalu.Oricefonnaestela fel desensibilacasiu~nonsor de fum: pnasi ceamai mica, impercepti-.bIla, deplasarea uneiadin paqi o va modifican mod

~se~tiaJ.Si aceastamprejuraremergepna,ntr-acolomcatestepoate~naiilsorsaObtiiacelasitoncu ajutorulunor forme varIate, dectsa-I exprimi din nou pr{nrepe~areaa.c~leiasiforme:o repetitiecu adevaratexactaesteI~POSIbIla.AttavremectsuntemfoartereceptivinumaIf'l.tadeansamblulcompozitiei,faptulesteimpor-tant mal mult pe plan teoretic. Daca oamenii vordobndinsa- prin folosireaformelormaiabstractesau

tot~labstracte(carenu vor mai fi interpretariale unei

o~Iectualitat.i)~ o receptivitatemaifina si mai puter-~Ica, atunCISI acest ~aptva cstiga o tot mai mareImportanta practica. In felul acesta, pe de o partegreutatilea:.teivor creste,_pe de alta nsa bogatiadefor:me.ale~IJI~ac:lordeexpresievorcrestesi ele, canti-

ta.tIvSI caII!atlv..Inva~e.Iasitimp, va cadeade la sinesipI~bl~ma".mregIstram',nlocuitafiind {leunamaipro-pnu-zls artIstica,si anume:ctdenvaluitsau de directestesunetulinterioral uneiformedate'?Aceastaschim-

bar: a punctelorde vedereva conducesi ea din no~simal de?artela o si mai marenmultirea mijloacelorde~xpresle,deoarecevoalareareprezinta,pentruarta, o

\ l~ensaputere.Combinarearostirii voalatecu rostireadlr~c~~va oferi noi posibilitatileit-motivelorunei com-pozltndeforme. . .

* C~numim mi?care;.de ex: un triunghisimpludirectionatn sussun.amal calm, mal statIC, maI stabil dectacelasitriun"hi asezat.

I obhc peo suprafata. ' '" \, \

64

n lipsa unei asemeneaevolutii n acestdomeniucompunereade forme n-ar fi posibila. Oricine esteinsensibil la sunetulinterior al formei (al celei obiec-tuale,darmaialesal celeiabstracte)vaConsideramereu

unastfeldemoddea compunedreptarbitrarsi inconsis-tent. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a

formelorsingularepe suprafataimaginiisenfatiseazan'acestcaz ca joc inconsistentde forme. ntlnim aici

acelasicriteriusi acelasiprincipiupe carepnaacumlntlneampretutindenica fiind singurul pur artistic,eliberatdeaccesorii:"PIincipiul necesitatiiinterioare".

Atunci cnd trasaturifizionomice, de pilda, saudiferitepai'tialecorpuluisunt"nregistrate"si deplasaten imagine din motive artistice, atunci ne izbim, pelngaproblemapur picturala, si de una anatomica,cefrneazaintentiapicturalasi obligala evaluaride.ordinsecundar.n cazulnostrunsa totceea,ce estesecundar

cadede la sinesi ramnetIi picioarenumaiesentialul-telul artistic.Tocmai aceastaposibilitate,aparentarbi-trara,dar n realitatestrictdeterminabila,de a deplasaformele,constituieunuldin izvoareleunui infinit sir decreatiipurartistice. '

Prin Ul111are,supleteaunei f0l111esingulare,schim-barea asa-zisa interior-organica, directionarea ei nimagine (miscarea), dominanta obiectuala sau aabstractiei n aceastaformasingularape de o parte, iarpe de alta asocierea dintre formele care constituieformelemariale grupurilorde forme, asociereadintrefomlelesingularesi grupurilede formealcatuindfonnaceamarea imaginiideansamblu,apoipril1cipiile conso-nanteisauecouluituturorpartilorcitate,adicambinarea.formelorsingulare,stnjenireaunei forn1eprin alta;deasemeneadeplasarea,antrenareasaurupereaformelor

singulare,tratareaegala a grupurilorde forme, a com-binarii elementelorvoalatecu cele prezentatedirect, a

-combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasisuprafata,a combinarii formelor abstractepur geome-trice(mai simplesaumai complicate)cu formegeome:-

65

alb, ,",' culoarea:

,~eansasi un material contrapunctic;In eaunpotentialinfinit, vaconduce,laolalta

, . d,e,:~e,:nul;,.spremar~lecontrapunctalpicturii,princare,pIcturavaajungeIa I~eal~lcornpozitional.si,,caartaCUad~va:.atpura,'se v~pune n slujba divinului, Mereu

acelas~g?i~in:ailibil ,o ~~.ducepe culmile ametitoare~ep,(l~clP1U1U1necesltat1lInterioare.Necesitateainte~'

~oara)an~st~red~ntrfi,motivatii de ,Ordinmistic. EaesteformatadmtreInevOlmistice: . , .

1: Fiecareartist estedator, c~SPiritcreator,sa_si. expnm~propria~ersonalitate(Elementulpersonalitatii).

2, FI,ec~eartIst,ca fiu al epociisale, estedatorsa .~ea~expresl~specificuluiacesteiepoci(Elementtilstilis~

tIc l~.'v~l~nle?e ordin interior, alcatuitdin limbajuleP?Cll SI lImbajul natiunii, attavremect riatiuneavaeXlstacaatare). , .

3:-Fiec~reaitist; ca slujitor al artei; estedator sa .. ex~n~ePTInartaspecificulartein general.(Elemental

artIstIc~lU1pur'sisimplusi vesnic,permanentpentrutoti?amenII, 1~1toatepopoarelesi n toatetimpurile,vizibil

In ~p~erafIecarui.ar.t.ist,el nu cunoasteca element.debazaIn ar~a,restnctIIde timpsi spatiu.).EstendeajunssapatrunzIcu privireaspiritualaprimeledouaelemente

pent.rua-l vedeaclar pe al treilea.Vo'inntelegeatunci'.ca SI o .colo~nade templuindiangrosolancioplitaestepe deplInanImatade acelasiduhca si ceamai animataopera"moderna". J

S-a d~scutatsi.se disc~tanca mult desprefactorulpersonalIn arta;dIn cndn cndse spuneca~te '.d il' . ~ . . cevaSI~ ICL.I.namteseva spunetot mai desn legaturacu

stIlul ~lltorului. Chiar dacaacesteproblemesunt demare Importanta, ele pierd treptat, de-a 1un"'li!1:>

66

~:"',' ',:',\. ,','o

,::::\.'-:r~

..,veacu,rilor.si apoi al Inileniilor,. din acuitatesi impor~. tant(peveni!!d,'.t~celedin,unnaindiferentesi m()arte../., . ,poaral treileGielement,CeI alartistcului ;pursivesnic; ramnesi vesnic viu. Timpul mi-idiminueazaforta; ;cio facesacreasca nencetat. O sculptura'egipteanane'emotioneazaastazicu siguranta,mai multdectreuseas-ofacademult,cu oameniitimpuluiei: siastapentruc~era ncaprea puternic legata de aceavreme;de'trasaturiienca vii ale epocii'si ale persona-litatii nfatisate,ceeace-i atenuaefectulartistic.'Astazidesprindemdin aceeasioperasunetuldezgolit'al arteieterne.Iarpe dealtaparte:cu cto opera"actuala"estemaibogatan primeledouaelemente,cu attmai,usorsi

rn,ai.fifescva gasidrumspresufletelecontemporanilor.Si maideparte:cuctal treileaelementestemaiprezentntr-o operaactuala,cu attva fi acoperitmai mult

sunetulprimelordouasi tocmai prin aceastangreuiatdrumulspresufletulcontempora,nilor.De aceea,trebuiesa treacauneorisecolepnacnd sunetulcelui de-altreileaelementsaajungala sufletulom~lui.

n acestfel, dominantaacestuial treilea element

ntr-o operaestesemnulmaretieiei si al dimensiuniispiritualeaartistului.

Acestetreinecesitatide ordinmistic coincidcu celetreielementenecesarealeopereideartacaresuntstrnslegate'ntreele, adicase ntrepatrund,ceeace reusestesaexprimeoricndunitateaoperei.Totusi, primeledouaelementeinclud temporalulsi spatiul, ceeace, pentru

operapura si eterna,care se afla dincolo de timp sispatiu,areca efectcreareaunui anumenvelis, relativopac.Demersulevolutieiartisticeconstaoarecumdindesprindereaartisticului pur si vesnic de factorulpersonalitatii,de elementulstilului epocii. n acestfel,celedouaelementenu au numai rolul unor forte con-tributive,ci si peacelaal unorfrne.Stilul personal,casi stilul epociidaunastere,n cursul fiecareiperioade,unor forme precise si numeroase; care n ciudadeosebiriloraparentmaridintreele, suntdefapt nrudite

67

attde organic,nctar puteafi considerateca o formaunica: sunetullor interior nu este, n cele din urma,dectunsunetde baza.Ambeleacesteelementesuntdenaturasubiectiva.O epocavreasase reflectepe sinen

ntregime,sa-siexprimeartisticviataei.La fel, siartis~

tul dorestesa se exprimepe sine si selecteaza~u~a2formelecu careareafini~ti.Treptat,secontureazapanala urmasti1ulepo~ii,adicao\anumeforma exterioarasubiectiva.Artisticulpur si eternare, dimpotriva,rolulfactoruluiobiectiv,carese face ntelescu ajutorulfac-toruluisubiectiv. .

Vointa - inevitabila - de expresie a element.uluiobiectiv esteforta pe care o d~numimaici necesltate"interioaraH si care, din aria factorului s.ubiectiv,folosesteazi o anumeformageneralaiar m.lneo al.ta.Necesitatea interioara estepermanentaSl neoboSlta

prghie,panacare,faraoprire, "nainteaz.a,".Spiritul~s~continuadrumulsi de aceealegile de aZl ale armv~m:linterioarevor fi minelegi exterioarecarevor tral, 111utilizarealor ulterioara,numaicu ajutorulacesteinece-

sitati devenitaexterioara.Este clar ca forta spiritu~Iainterioara a artei face din forma ei actuala numal o

treaptaspre a ajunge mai departe, la alte trepte.P~ 'scurt,actiuneanecesitatiiinterioaresi decievolutiaartelesteexpresiaprogresivaa eternuluiobiectivprin ~em?~-raIul subiectiv.Si pe de altaparte,esteJuptasublectlvl~

tatii cu obiectivitatea.Asa, ~epilda, ~~~:~aa~tazlrecunoscutareprezintao cucenrea necesltatll1I1.tenoaretrecute, ramasa pe o anume treapta extenoara aeliberarii, a libertatii. Aceasta libertateactualaa fostasigurataprin luptesi pare,cantotdeauna,sansemne,.pentru multi, "ultimul cuvnt'~.Un canon al acest~llibertatilimitateeste:artistulpoatetranspunen expresleoriceforma attavremectramnepeterenulformelor

mprumutat~din natura.Cerintaaceastaarensa, ca sitoatecele anterioare,numaiun caractertemporar.Ea

esteexpresiaexterioaraactualaadica hecesit~t~~.~xte-rioaraactuala.Din punctulde vedereal necesltatllmte-

68

rioare, o asemeneadelimitarenu poate fi facuta, iarartistuluii estengaduitsasesprijinecu totulpebazeleinterioritatiide astazi,careiai serapesteactualadelimi-tareexterioarasi, n consecinta,trebuiedefinitaastfel:artistulpoatefolosi oricefaImapentrua se exprima.n 'acestfel sevede,n sfrsit(si lucrulestedeo importanta

imensa,pentrutoatevrem!1rilesi n modspecialpentruazi !), ca cercetareapreocupataefe elementulpersonal,de stil (si pe lnga asta, de elementul national), nunumaica nu poatefi realizataintentionat,cu program,dar nici nu areaceamare importantacare i se acordaastazi. Si se vedeca nrudirea generaladintre opere,care,de-alungulmileniilor, nu numaica nu a slabit, ci, Is-a fortificatdin ce n ce mai mult,'nu se afla n exteri~

ar, n factorii externi, ci n rad~cinaradacinilor, ncontinutulmistic al artei.Si se vedeca dependentade

"scoli", goanadupa "orientari", 'pretentia de ~,gasintr-o opera"principii", si anumitemijloacede'expresieprecis specificeunei epoci, nu pot ducedectpe dru-muri gresite, nu pot aduce dect nentelegere,ntunecare,amutire.

Artistul trtbuie sa fie orb fatade formele"recunos~cut,e"sau "nerecunoscute~'si surd n fata teoriilor sidorintelorepocii.Ochiul lui .:..mereudeschis- trebuiesase ndrepte spre viata interioara, iar urecheasa si-oaplecespreglasulnecesitatiiinterioare.Numaiatuncivafi ndreptatitsantindamnaspreoI:icaredin mijloacelepem1isesi, la fel deusor, spreoricaredin celeinterzise.

Aceastaestesinguracale pe carepoale'fj exprimat

ceeace apare,misticvorbind,canecesar. "Toate mijloacele sunt sfinte, daca sunt, interior,

necesare.

Toatemijloacelesuntpacatoasedacanu izvorascdin. izvorulnecesitatiiinterioare.

Pe de alta partensa, dacape aceastacale se mai. poatesi astaziteoretizala nesfrsit,n oricecaz teoria,n detaliile ei, esteprematura.n arta, teorianu pre-

mergeniciodatacreatieisi nu trageniciodatapractica

69

.;'..

ci lucrurile,sentmpIainvers.~acestdome-si maial,eslanceputeste~,problemade

, prin intuitie;,simaialesla nceput,deajungelajusteteaartistica.,Chiardaca'

generalaarputeafi Qbtinutasipecalepuqeo-mairamneunpluscareesteveritabilulsufl~tal(decipnala un'punctsi'esentaei);'nkiodatasiobtinutcu ajutoruI'teoriei,afaradecazulca

insuflap~neasteptateacestplus n creatie.De~areceart~acp~neaza,asupra.sentiIl1entului,.poate.a~tlO~anumaIcuajutorullui. :NiciproportiilecelemaisIgurc~lculate,nicicntaririlesievaluarilecelemaifinenupotducelaunrezultatex~ct,obtinutprincalculIIlen-

, talsi,aprec~erededil~tiva.i\semeneaproportiinupotficalculateSI, asemeneabalantanu.poatefi 'gasita'de-a

ProportiiIesievaluariIenu,sunto realitatedinafaraartistului,~iorealitate.i.~terioaraI~isireprezinta,ce~aces-:armalputeanumi'sIsimtullimitelor,tactulartI~tic-:-calitatinnascuteartistuluisi care,prinela-

, ?unle,lUI,potfi naltateIaranguluneirevelatiigeniale.In acestsen.s,existasiposibilit~teadeantelegeformu~lareaprofetIcaa luiGoethecuprivireIasunetulde fondn pictura.O astfeld~grhmaticaa-picturiipoatefi deo-camdatadoarpresimtitasi, dacaarfi, nceledinurmasa~eajun~alaea;atuncivafi edificatanuattpebaz~"legllQrfiZIce(cum,s-asincercatsi azise ncearcadinnou,n cubism)ctpebazalegilornecesitatiiinterioare,

pecareleputemdenumilinistitilegisufletesti.

,~Marele si ;nultilateralulmaestru'Leonardoda:Vinci a imaginat

un SIstemsau o suita de lingurile, pentruluatul culorilor. Prin acest

pr?cedeuseurmareaoblinereauneiarmoniimecanice.Unul din elevii~UlLeonardose chin1Jiac~ folosireaacestuiprocedeusi, disperatde

~nsuc~e~,s-~adresat.unUl coleg, ntrebndu-lcum utiliza maestrul

InsUSI ::ng~l'1tek:.Mae~trulnu l~ foloseste niciodata, i-a raspunsco~egul(dmMereJkovsk1:LeonardodaVinei, trad.n lb. germ;deA.Ehasberg,EdituraR. Piper&Co, MUnchen).

70

celor

Ulaimari'pf9blemealepicturiivaDrumulpecarenesiaf1amastazi...,puluiriostru- estedrumuipecateexteriorltate*,pentrucan'locul

mentsaasez~rriunaltul;-,fundamentulesentialalsitatiiinterioare:nsa,dupacumtrupulsefortificasi sedezvoltaprinexercitiu,totasasentmplasicuspiritul.Dupacumuntrupneglijatsedebiliteazasi ajungeneputincios,totasasi spiritul.Intuitiannascutaaartis-tuluiestetocmaitalentuldinEvanghelie,careimtrebuiengropatArtistulcarenu-sifolosestetalentulesteunsclavlenes. .

De acet:aest~absolutnecesarsi delocnociv, caartistulsa'cul10ascapunctulde plecareal acestorexercitii.

Acestpunctdeplecareesteapreciereavalorii.deinte-.rioritateamaterialulufcuajutorulmariibalanteaobiec-tivitatii- adicaa cercetarii":';ncqzulnostrua culoriicare,'n ansamblu,trebuiesaaiban oricecazunefect

' . .,; asupraoncu]',

Prinurmare,nuestenevoiesanencurcamncom-

plicatiileadncisi finealeculorii,ci sanemultumimcureprezentareaelementaraaculoriisimple.,Ne concentrammainti asupraculorii izolate,

* Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cunotiuneade "matetie".De primul am nevoienumaica un nlocuitoralfonnularii"necesitalnextetioare",carenupoateniciodataconducedin-colo de limitele "frumosului" unanimrecunoscutsi doar traditional."Necesitateainterioara"nu cunoasteasemenealimite si, de,aceea,creeazaadesealucruri desprecaresuntemobisnuiti sa spunemca sunt

"urte". "Uratul" este, prin urmare,doar un conceptrutinar care, n'calitatealui de rezultatexterioral unornecesitatiinterioareactiveodi-

nioara si ,deja incorporate, continua multa vreme sa duca o viataaparenta.In vremurileaceleaapuseeraetichetatca urtoricenu seaflaatuncin directalegaturacu necesitateainterioara.Ceeace seafla risa

n legaturacu necesitateainterioaraeradefinit ca "frumos". Si pe buna,dreptate- caci tot ceeace aduceIa suprafata1ecesitateainterioara,esteprin definitiefrumossi, mai devremesaumai trziu, va fi n mod'inevitabilrecunoscutcaatare.

71

TabelulI

catreprivjtor _.. ~~~J dinspreprivitor(corporale) ~--- (spirituale)

:::PrimulcontrastReceAlbastru

ntunecat .Nearu =al II-lea contrastb

Lipsa totaladerezis.tentasinici opotentialitate(moarte)

Negru

CaldGalben

LuminosAlb

2.Excentricesi copcentrfce,

ca n cazul galbenuluisi albastrultii,darnformarigidizata.

I

2 MiscaJi:

1.orizontale

PrimaperechedecontrasteI si II

(alecaracteruluiinteriorcaactiunepsihica)

II

2 Miscari:

1.Miscareaderezistenta

, Galben Albastru

.2.excen~iceoliOconcentnceRezistentacontinuasi totusi

potentialitate(nastere)Alb

lasnd-osa actionezeasupranoastradin singuratateaei.Aici estedeluatn considerareo schemactmaisimpla.ntreagaproblemava fi cuprinsantr-o forma ct ma(simpla.

. Cele doua mari compartimentecarene izbesc dendataprivireasunt:

1.Caldurasauracealatonuluicolorat,si2.Luminozitateasauntunecimealui.

n acestfel, rezultaimediatpatrusunetede bazaaleoricareiculori: ea este1. calda si 1. luminoasasau 2.ntunecata, sau II. rece si 1. luminoasa sau 2~ntunecata.

Caldurasauracealaculorii estenclinarea'- luatan

general- spregalben sausprealbastru..Estevorbaaicide o diferentierece se'petrece,ca sa spunemasa, pe

, aceeasisuprafata,culoareapastrndu-sisunetulde baza,numaica actstsunetva fi ori predominantmaterial,oripredominantimaterial.Are loc aici o miscareorizontala,n cursul careia culoarea calda se va ndrepta, pesuprafataorizontala, catreprivitor, iar cearece se va.ndepartadeel.

Culorile nsele, careprovoacamiscareaorizontalaaaltei culori, sunt la rndul lor:.caracterizatede aceeasimiscare, d'ar"realizeaza apoi si o alta miscare cedeosebesteputernico culoarede cealalta:prinacestfaptexprimaprimul marecontrastn lumeavalorilorinterio~ritatii.Ca atare,nclinareauneiculori sprerecesausprecald esteun fapt de incomeilsurabilasemnificatie s{importantainterioara.

Al doileamarecontrastestediferenta'dintrealb sinegru, deci dintre culorile care genereazacealaltaperechedin grupulsunetelorde ba?a:nclinareaculoriispre luminozitate sau ntuneric. Aceste doua ultimeaspectecunosc si ele aceeasimiscarespre si dinspreprivitor,darnu ntr-omanieradinamica,ci ntr-unasta-

tica,rigida(v. Tabelul 1). . . .A douantlniredintregalbensi albastrucarecon-

tribuiela evidentiereaprimuluidintremarilecontraste,

~galesi coloram?bservam,chiarsi

asupralQr;ca' cercul.

de omiscarecentrifu,iaside privitor mod aproape'concret.Cercul

altJastrunsa, desfasoarao,miscarecentripeta(ca unCares-ar retragen cochilia lUI), ndepartndu-se

de privitor.Primul cer~a'greseazaqchiul,rttimp ce aldoileaabsoarbeprivirea. . .'

Acestefect se mareste,.daca se adaugasi diferentadintre luminozitatesi ntunecare:efectulgalbenuluisepotenteazaatunci cnd mai deschidem"uloarea (maisimpluspus:prin adilOsulde alb); efectulalbastruluisepotenteazaatunci cnd mai nchidem culoarea(prinadaosul de negru). Acest fapt capatasi o mai mare

i.mportanta,dacaobservamca galbenu,1trage,attde .puternicsprelumina(alb), nctun galbenfoartenchisnici nu poateexista,nrudireaprofunda,!n sensfizic,dintre galbensi alq estereala, ca si nr4direa dintrealbastrusi negru,deoarecealbastrul poatedobndioadncimen staresaatingalimitelenegrului.Mai exista,pe lngaaceastaasemanarefizica, si una oarecumdeordinpsihiccare,ca valoareinterioara,desparteaccen-tuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte,

, albastru si negru pe de alta), nrudind nsa-foartendeaproape pe cei doi mel11briai fiecarei perechi(despreacesteamaidetaliatn discutiareferitoarela alb.' ISI negru).

Dacancercamsa "racim" galben'ul(aceasaculoaretipic calda),el devineverzuisi ambelemiscari(ceaori-

,zontalasi ceaexcentrica)diminueazadendata.n acestfel, galbenuldobndesteuncaracteroarecummaladivsisuprasenzorial,ntocmaica un om plin de aspiratiisienergie,care,datoritaunorcircumstantedeordinexteri-or, ar fi mpedicatsa-si realizeze aspiratiile si sa-sifoloseascaenergia.Albastrul, ca n1iscarede senscom-pletopus, frneazagalbenul,situatien care,prin adao-'sul continuude albastru, cele doua miscari opusese

* Toate acesteafirmatii sunt rezultatele unor trairi empiric-sufletestisi nusebazeazapenici o stiintapozitiva,

74

",J

anuleaza'reciprocpnala urrnasi ceeace rezultaest~o

deplinaimo~jJitEltesiliniste;Rezulta.verdele.lo' '. . .,',La fel se ritmplasi cu albul, c~ridl umbrim cu" negru.si pierde(,stabilitateasi n celedin urmarewltagriulcare, psihologicvorbind, se afla foarteaproape

deverde." " ,'.. . ..' ". . .... : .,Numai caverdelecupJinde n el galbermlsi albas-

truIsub forrn_aunor forteparalizate, care'ar puteafireactivate.O sansao are verdele, care i lipsestecutotul griJ,llui.i lipsestefiindca griJ,ll segompune dinculori care'nu 'posedaoforta pur activa (dinamica);ci, pe de o parte constaudintr-o rezistentairriobila,iar pe de altapartedintr-o ,imobilitateincapabila derezistenta(ca un zid pornit spre infinit; nesfrsitdesolid si o groap1'tfarafurid). '

Deoarece ambele culori, alcatuind verdele sunt

actiyesi dinamice,putemstabili chiar si pe plan pur'teoreticefectelespiritualeale culorilor judecnddupacaracterul acestor dinamisme; la fel, daca lucramexperimentalSI lasam culorile sa-si exercite asupranoastra.efectul, ajungem la acelasi rezultat. ntr-a-devar,primamiscarda galbenului, tendintalui iradi-'anta spre privitor si care poate fi potentatapna laagresiune(prin intensificarea galbenului), dar si adouamiscare - saritulpeste.limite, risipirea fortei nambianta- seamanacu acelensusiri ale fortei mate-riale ce se napustesteinconstientasupra obiectului siiradiazafara tel n toatedire'ctiile:Pe de alta parte,galbenul, privit direct-(ntr-ooarecareforma geome-trica)nelinisteste,agreseaza,irita sufletulomenescsiindica acel caracteral violentei exprimatacromatic,caren cele'din urmaare asupradispozitiei sufletestiefectul unei insolente si incomoditati*. Aceastansusirea galbenului, cu tendintalui accentuataspre

tonalitatimai luminoase,poat~fi potentatapna la o

* Asa ac\ioneaza,deexemplu.cutiapostalagalbenadin Bavaria,cndnu si-a pierdutculoareainitiala. Este interesantfaptul ca lamiaestegalbena(puternicacida),canarulestegalben(ciripit,a

intensitatesi forta insuportabilepentruochi si suflet.O asemenea potentare pare acompaniata de otrompetaacutan care se sufla tot 'maitaresaude unsunetnalt de fanfara*. Galbenul esteculoarea tipiclumeasca.El nupemliteadnciriconsiderabile.Racitprininterventi,aalbastrului, galbenuldobndeste,cum s-aaratatmai sus, o tentamaladiva.RaportatIa o staredespirit umana,galbenular puteansemnareprezentarea

colorataa dementei,nu nsa a melancoliei, a ipohon-driei, ci a unuiaccesde furie, denebunieoarba,de tur-bare. Galbenul seamanacu un bolnav napustindu-seasupraoamenilor,distrugndtotul,risipindu-sifortelentoatedirectiile, faraplan si limita, pnace le devoreazacomplet.Mai seamanasi cu acearisipa nebuneascaaultimelorenergiiale verii n frunzisul stridental toam-

nei, caruia i se ripestealbastruiullinistitor, naltat Iacer. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara,careiai lipsestensacu totuldaruladncimii.Acest darl posedaalbastru!:mai nti, teoretic~orbind,n planulmisciirilorfizice: 1.centrifugn raportcu privitorul, 2.centripetsprepropriulcentru.ta fel sentmpla atuncicndlasamalbastrulsaiactioneze(n orice formageo-metricadorita) asupra'sufletului. nclinareaalbastruluicatre."adnc"esteattde mare,nctdevinemai intenstocmain tonurilemaiadnci,dobl}dindn acelasitimp,ecouri interioaremai caracteristice.Cu ct un albastrueste mai adnc, cu att i se adreseazaomului ca o

chemarespreinfinit, trezindu-idorul de puritatesi, nfinal, de transcendenta.Este culoareacerului, asacumni-l imaginamcndauzimsunetulcuvntuluicer.

A!bastru!esteculoareatipiccereasca**.'Albastrulsi

* Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale estebinentelesdoarrelativa,dupacum pe vioarapot evoluasunetefoartediferite, corespunzatoareunor culori diferite, tot asa se ntmpla cugalbenul, ale carui variate,nuantepot fi exprimateprin variateinstru-mente.Ne gndim, n legaturacu asemeneaparalelisme,n principalla tonalitateacromaticapuratemperata,iar pe plan muzical la tonulmijlociu faravariatiiprovocatede vibratii... etc. . .

** Niinburile... suntauritecnd e~tevorba de mparatsi profeti'(decioameni)si "bleu-cielun cazulpersonajelorsimbolice(d~cifiint~. ,

76

desfasoaralinisteapnan adnculsufletuluiomenesc*.Coborndsprenegru,sembogatestecu acompaniamen-tul uneitristetidincolode omenesc**. Apareo adncirefarade sfrsita unorstaride spirit grave,al carorfinalnu existasi nici nupoateexista.n cazul n careacestaare tendintade a iluminaculoarea,procedeumai putinadecvatalbastrului,el capataun caracterindiferent,sedistanteazacu nepasarede 0111, la fel ca naltul ceralbastrudeschis.Prin urmare,cu ct'estemai deschisIaculoare, cu attestemai lipsit de sunet, pna cnd

ajungela linisteatacerii, Ia atb.n, reprezentareamuzi-cala, albastruldeschisseamanacu un flaut, iar albastrul

,nchis cu un violoncel; pe masura ce se adnceste,seamanatotmaimultcuminunatelesunetealecontraba-sului; n forma cea mai adncasi solemna, sunetulalbastruluiestecomparabilcucel al orgii.

Galbenul se acutizeazausor si nu poatecobor lamari adncimi.Albastrul se acutizeazagreu si nu sepoate ridica Ia tensiuni nalte. Echilibrul ideal alamestecului dintre aceste doua' culori diametral

deosebiteunade cealaltada nastereverdelui.Miscarileorizontaleseanihileazareciproc.La fel si miscariledin

, . ~ ., ", 'SI ll1sprecentru.Se faceliniste.Aceastaestencheierea'logica, usor de realizatpe cale teoretica.Iar actiunea

directaasuprasufletuluiplin intermediulprivirii ducelaacelasirezultat.Faptulestecunoscutde mult nu numai

1

cu o existentaexclusivspirituala).(n Kondakov, N., Histoire deJ'artbyzantinconsid.princip. dansles millialures, Paris, 1886-f891, voI.II, p.382).

*Nu nsa ca linisteaverdeluicare, dupacllm VOIJ;l vedea,esteoliniste pamnteascamultumitade ea nsasi, ci adncindu-sesolemn,

, dincolo de pi'imntesc.Lucrul acestatrebuienteles literal:pe drumulce duce spreacest"dincolo", se afla inevitabil si pamntescul.Toateframntarile, ntrebaIile, Gontradietiilepamdntesculuitrebuie traite.

!,!irneninu li s-aputut sustrage.n cunoastereaacesteinecesitatistaIzvorul "linistii". Intructnsaaceastiilinistenu neesteceamai strainadintre toate, cu greu ne putemapropia: pe plan inferior, n lumeaculorilor, dedominanteledealbastru.

** n alt mod dect\'ioletul, asa cum va fi denumitaculoareaultei'ior. '

77

:::':Portocaliu== Violet

n directieconcentrica

'=al IV-lea contrast

miscaren sine

(autonoma)

Rosu

Violet

Verde =-a1ID-Iea contrast

primulcont~astanulatspirituali

. =mobilitateapotentiala=imobilitate

Provenitdin I-ul contrastprtn1.elementulactival galbenuluin rosu2.elementulpasival albastruluin rosu

IV Portocaliu,. '

Miscarileexcentricesi concentricelipsescci.!totu~.., '. =GnIn amestecOptIC .r..casi n amesteculmecanicdealbSInegru =Gn

n directieexcentrica', ,

Miscaren'sin~(autonoma),'

publiculuingen~. . c,eamai linistitadin

O directie,nunre gist~eazaal pasiunii.Nu cerenimIC,nu'

Chf~aITlammIc. . conti,TIuaabsentaa miscariiesteCU uneftct binefacatorasupra'oamenilorsiobosite,dar, dupaunanuine'timpdeodihna,

deveni plicticoasa. Tablourile pictate nde,verde confirma aceastaparere. Daca un

tablou pictat n galbeniradiaza intotdeaunacaldura

sufleteascaSelU untabloun alb~struapareracoros(suntefecteactive,devremeceomul, caelemental universu-lUi,este d~stinatmiscariipermanente,poatevesnice),yerdeleda doaro impresiede plictiseala(efectpasiv).Pasi~itateaestecalitateaceamaicaracteristicaa verdelui

absolut, careiaisemaiad~uga,pe deasupra,si par~fumul unui soi de ortduozitatesi automultumire.Deaceea,verdeleabsolutestepentrulumeaculorilorexactceea ce, n universul oamerlilor, este asa-nuitiitaburghezie:unelementimobil multumitde sine, limitatn.toatedirectiile.Verdeleseaseamanacu o vacagrasa,foartesanatoasa;culcatan nemiscare,de nimic altcevacapabiladectde rumegatsi carecontemplauniv.ersul

cu privirea ei idioatasi tocita*.Verdele esteculoareaprincipalaa verii, n carenaturaa depasitperioadade"SturmundDrang"a anului- primavara- si s-acufun-

, , 'datntr-olinistemultumitadesine(v.TabelulIT).Daca verdeleabsolut estescos'din echilib.ru,atunci.

urcaspregalb~n,nviorndu-se,ntineritsi vesel.Prin

amestecul~egalben'si-a filcut loc O forta activa.Prindominanta de albastru, cobornd spre o tonalitate'adnca,verdelecapatacu totulalt sunet;devineserios'si, ca sa spunemasa,cadepe gnduri.Elementulactivpatrundeastfelsi n acestcaz, darcu unc~racterdiferit,deprimulcaz.

Acestaesteefectulmult Iaudatuluiechilibru;Ct de bine ti spus

acestlucrusi Christos:'"Nuestinici recesi nici cald:,." .

78 79

n cazul treceriide la luminosla ntunecat,verdele

si pastreazacaracteruloriginarde indiferentasi liniste,situatien care,-ntr-uncontextluminos,seaccentueazaprimulcaracter,iar ntr-unulntunecatestemaiaccentu-at cel de-al doilea.Faptulestefirescdatfiind ca acestemodificariseobtincu ajutorulalbuluisi negrului.n ter-menimuzicali, asdesemnaverdeleabsolutcelmaibineprin sunetelelinistite, prelungi,de-onaltimemijlocie,ale viorii. Acestedouaultimeculori - albul si negrul-au fost deja definite, n general.Privind lucrurilendetaliu, albul, adeseaconsideratca o nonculoare(nspecialdin cauzain\presionistilorcarenu vad"albul nnatura"*actioneazaca simbolal unui universdin caretoateculorile, ca nsusiri, calitatisi substantematerialeau disparut.Acest universse afla attde sus n com~paratiecu noi, nctnouanune parvinenici unsunetdeacolo. Coboaran schimbde acoloo vastatacerecare,

exprimatamaterial,neaparecaunzid rece,denetrecut,

indestructibil,ntinzndu~sela infinit. De aceea,albulactioneazaasuprasuf7etuluinostrucaoprelungatacere,pentrunoi absoluta..n interior, l auzimca pe un nonsunet,ceeacear corespundeoarecumunorpauzemuzi-cale, acelorpauzecarenu ntrerupdecttemporardez-voltareaunei frazarisauaunui.continutsi nureprezilltancheiereaei definitiva.Nu esteo taceremoarta,ci una

1 .

ncarcatadelatente.Albul sunacao tacere,care,brusc,'"

* Van Gogh si punea, n scrisorile sale, ~trebareadaca n-arputeapictaun zid alb directcu alb. Aceastantrebare,cenu arprezen-tapentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati,deoarecefolosesteculoareaca sunetinterior, aparen ochii unuipictorimpresionist-naturalistca un atentatla adresanaturii. O asemenea

ntrebaretreguiesa paran ochii acestuipictor la fel de revolutionarapectpare~derevolutionarasi iesitadin comunmodificareaumbrelordin brun n albastru(exemplulf2.vorit'cu "cerul verdesi iarbaalbas-tra").Tot asacumn acestultim cazrecunoastemtranzitiadela acade-mism si realism la impresionismsi naturnlisl11,n ntrebarealui VanGogh identificam smburele"traduceriinaturii", adica tendintade areprezentanatui'anu ca fenomenexterior,ci dea comunican primul

rnd elementul impresiei interioare,de putinavremencoacenumitaexpresie.

80

poatefi nfeleasa.Esteun neanttinerescsau mai precisspus, unneantdinainteanceputului,dinaintede a se finascut. Poate ca acesta era ~ul1etulpamntului nperioadelealbealeglaciatiunii.Ca unneantfaralatente,ca un neantdisparutdupaapusulsoarelui, cao tacerevesnica,fara viitor si sperantaestesunetulinterior al

negrului.Peplanmuzical,estereprezentatcao pauzadecompletancheiere,dupacareUffi1eazacontinuarea,caun nceputde lumenoua, ntruct prin aceastapauzaaluat forma un anumecevapentrutotdeaunancheiat:cercul s-a nchis..Negrul este stingere, gramadadegunoi ars, nemiscare,cadavru,cevacarenu participaemotional Ia nici un eveniment, care lasa totul sa

alunecepesteel. Esteca tacereaunui trupdupamoarte,ncheiereauneivieti.Extelior vorbindesteculoareaceamailipsitadesonoritate,ceamaislaba,pe fondulcareiaolice altaculoare, chiar si ceamai slabasonorrasunamaiputemicsi maiprecis.Nu cape fondulalbcaretul-burasunetuloricareiculoriaproape,.iar unelesedizolvacu totulsi Iasan urmalor unsunetslab, debilitat*.

Nu n zadara fost alesalbul ca vesmnt-simbolalpurei bucurii si,curatenieidesavrsite. Iar negrul cavesmntde maredoliu, e adLlcantristare,.simbolalmorfii. Media de echilibru dintre acestedoua culori

rezultata.dinamestecullor mecanic,estegTiul.Firest~ca o culoarece ia nasteren acestfel nupoateaveanici

sunetexterior,riici vibrafie.Gliul estelipsit de sunetsiimobil.Aceastaimobilitatem-ensaunalt caracterdect

linisteaverdelui,plasatntredouaculori active,si carei:este produsullor. De aceea,griul exprimaimobilitatea

,A far~sp~ranta.Cu c!acestgri estemain~u~ecat~cu a.tt,/J' mal eVIdentapareelementuldezolantSI Iese 111 rehef

t~caracterullui sufocant.n cazul griului mai deschis,:;,.."'f;.

B\V * RosuI decinabru,pus pe un fond alb, apareopacsi murdar;pe. fond negru, se ncarca puternic cu o forta stridenta, de-a dreptul

uluitoare.Galbenul deschispe alb se debiliteaza,se dizolva; pe negru;Jreun efectattdeputernic,nctpur si simpluse desprindede fond~lptesten aersi saren ochi. .. ..

/.

I

(

",(-.,., ...

cuiI'a.Ac~s't'fel d6rosllnll

interventiea recelui, pierzndu-sinsonoritateasi'sensuLSau, mai bineracireviohinf~,!tr~gica,danasterec1ita"murdarie''''pecaren special'

si o'dispretuiesc.Si aceasta,pefOrmaei materiala,ca '

ex.istentamateriala.poseda, ca orice, tenta,'propriul ei sunet interior. Deaceea, evitarea

"murdariei"npictura esteastazi la fel de iTljustasidemarginita"ca si teamade ieri n fataculorii "pure".Nu',trebuieniciodatauitatcatoatemijloacelenascutedintr-onecesittein1erioarasuntpure:Ceeace aici apareexteri-o~ca murdareste;pe'plan interior, curat.Altf~l, ar

nsemnaca ~eeace ~steexteriorcurat, pe plan interior

estemurdar.Comparatecugalbenul, rosulsaturniansirosulde cinabru se as~am~nantreele,desi tendintaapropieriilor de om estemult mqi redusa:acestfel derosu,arde, dar mai mult pentrusne}nsus,caracterulcam nebllnesc al galb.enului lipsindu-i aproape cUdesavrsire.Deaceeaestesi probabilpreferatgalbenu-'lui, fiind cu placeresi multfolosit n ornamenticaprimi-tiva, populara; de asemeni, n costume'lep'opulare

taranesti,unden aerliber, n raporturicomplementarecu verdele, realizeazaefectedeosebit'de"frumoase".

Acest rosu,are un caractern primul rnd materialsifoarteactiv(dacaesteizolat)si, la fel ca si galbenul,nu

tindespreadncireatonului.Doarprinpatrundereantr-unmediucoloristicmai potentatse adncestesunetulaces-

tui rosu. Adncirea prin negru esteprimejdioasa,deoarecenegrul cel mort stinge incandescentasau o

r~ducela minimum.Rezulta de aici nsa brwwl'opac,dur, preaputindinamic,n carerosul sunaca un susurde-abiaperceptibil.Totusi, din acestsunetexteriordis~cretsedesprindeunul interior, limpedesi puternic.Dinfolosireanecesaraa brunuluiJezu1tao frumuseteinte-

, rioarade nedes~ris:re(inerea.Rosul de cinabrusunaca

.,'.,,,,-. ..... -

...C4Ioar~aseaeris~.steiparcancepesa iesPire;i d..'....~pares~mpulullel~P:era.nteascu~s~..Ungri asema

ii....."rezulta "dInamestecul optic.dintre ve.r'd'e'' ;.....,. . d'" ' ' ... .. .. SI rospr?Vllle. In amestecili spirItual dl;'nt're' '" '.'

l' . . .,. ,"" ' ", ' , paSlvltmu,turl1t~de sin~si o,iflcandesc"i~ntajntens acti

" .Rosul ' asacumni'l' .; 'a . ,'., ',". " . 'i ,.- lmagmm, cao culoarefaralinii,.,caractensttc,caldaa,ctioneazape pl ' . ' . ".'

1 .. ' .' J .. , .' an InterIor ccu oarefoartevIe sprintena ., l' , . a" , ....., '.'. . ' '. " ne InISttt , carenu atotUSIcaracterulusuratic'al 17albenuluic'U a 't" .. ;"I . A '.,. .. " ",', u onslplrYlm,:oate. dl~~ctl1le,ci,dincolo ,de toataenerl7i~Inten.sltateaigen~reazao nota puternica'de forconstlen~adepropnul ei scop.Existan acestvuieti:ceastamcandescenta,maialesinterio;'asi ,$l~~reptataspreexterior,o maturitat~sa-ivmla(v.TabelulII).' , . " ,',, ~cest.rpsu.ideal.p6atesuportansa, nmodlficanmart,devieri si variante,Sa ne

~arosul saturn~an,rosuIdecinabru, rosul englezesc,os~l,de~aranta,.delatonuriIecelemaideschisela cele

mal lllchls.e,~osul si dovedeste'c~pacitateade a~i'1 pastrarelatIvbmetonalitateade baza . dA' S.f ~. ' ,reusm 1llacelasI

I~P saaIbaunaspectcaracteristiccaldsaurece** .Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit .

asem~narecu galbenulinijlociu (cuprinde ca pilmle~

relatt> ,mu~tg,alben)si trezeste senzatia de for;

~er~le, asplr~t1e,decizie, bucurie, triumfplenar!t;uZlcal vorbmd, amintestede sunetulfanfarelor 'A.

c~re!uba~v~necuto~ulei ncapatnat,)nsistent,p~te~~n~c.In stanle colortsticemijlocii, cum ar fi rosul decmabru,~restestabilitateasenzatieiacu~ea rosului:este

c.: o pas1U~emereu la fel de incancfescenta,o forasl"u:a de sm~,carenu poatefi usornfrnta,dar oa~efi stmsac? ajutorulalbastrului,ntocmaica fierulinCins

1

, * Griul, imobilitates' l' l' 't D 1 ' ,, '. . JnlS e, e acrOiXpreslmtead . r . ,'

careV?Ias~oobtinaprin amesteculdeverdesi rosu(S'O' eJa)Imsteape*~Once culoarepoatefi desi"ur ' . '.:' I':,nac: . ,

contrastulacestanu esteataAtd '" SI rece~Icalda, mcalen nsa. e accentuatca n ca 1 1 ; O "

tudilledeposibilitatiinterioare! " ' ,zu rosuU1. plem-

8283

tuba si ar putea fi comparatcu puternicelebatai aletobei.

ntocmaioricareiculori n fond reci, rosu}rece(depilda, rosul de garanta)se Iasasupusadnciriitonului(n specialprin glazura).De asemenea,si poateschim-ba n mod pronuntatcaracterul:n acestcaz, cresteimpresiade incandescenta,dar el~mentulactivdisparetreptat cu totul. Pe de alta parte, acestelementnulipsestecu totul, asacumsentmplacu verdelenchis,ci face loc unei presimtiri, unei asteptari, unei noiscnteieride energie,ca si cum cevacares-ar fi retrasstanca Ia pndasi ascunden sinetainicaposibilitatedea faceun salt salbatic.Aici stasi mareadeosebiredintre.acestrosu si adncireatonuluialbastru,ntructrosul,chiar si n aceastasituatie,areo anumematerialitatesiamintestede tonurilemijlocii si adncf,purtatoaredeecouripasionalealevioloncelultii.Rosul rece,cndestedeschis, devinesi mai rriaterial,dar de o materialitate

pura si sunaa bucuriejuvenila, curata,asemanatoareunei silueteproaspete,tinere,curatedefata.Asemeneaimaginepoatefi usorexprimatamuzicalprin sunetelelimpezi, m~inalte, ma~cantabileale viorii*. Aceastaculoarecare. se intensificanumaiprin amesteculcu albeste o cur6are agreata de tinerele. fete pentruvestimentatie.

Rosul cald, intensificat.cu un galbennrudit, devine\portocaliu. Prin acest amestec, dinamica interna a

rosuluincepesa4evinao miscareiradianta,a