Calenic Andrada Craciun Valentina Sbiera Sabina

13B

INTRODUCERE

Casele pentru profesorii de la Bauhaus sunt pe modelul rationalist, ele

reflecta o cautare a naturii in modernitate, o propunere in stilul sau,

reflexiva si complexa, ce reflecta o sinteza intre arta si tehnologie

W. Gropius

WALTER GROPIUS (1883-1969)

- arhitect i pedagog german, fondator i director al Bauhaus, unul din marii arhiteci ai secolului 20, care a trit i creat n Germania, pn n 1934, i apoi n Statele Unite ale Americii, din 1937 pn la moartea sa. n 1919 Gropius a fondat Bauhaus, ceea ce desemneaz att Staatliches Bauhaus, o coal de art, design i arhitectur din Germania, activ ntre 1919-1933, ct i un curent artistic foarte influent n ahitectura, artele plastice, designul, mobilierul i decorrile interioare ale secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt strns legate de Walter Gropius.

Scoala Bauhaus, Dessau,

Germania 1919

Masterss House, Dessau,

Germania 1925

Gropiuss House,

Massachusetts, USA, 1938

Constructiile reprezentative ale lui Walter Gropius

Daca Walter Gropius foloseste principiile arhitecturale specifice

Bauhaus atat in proiectarea cladirii scolii cu acelasi nume cat si la

casele profesorilor, acest lucru se schimba la prima casa a sa

construita pe teritoriul Statelor Unite, unde reinventeaza stilul

Bauhaus The New Bauhaus. Criticii sustin ca el ar fi inventat stilul

international, arhitectul negand acest fapt.

Arhitectul Walter Gropius foloseste un limbaj arhitectural rezultat din scoala pe care a infiintat-o.

Unele elemente de limbaj pe care Gropius la folosi ulterior in proiectele sale se disting din insasi cladirea Bauhaus:

Un bun exemplu este perdeaua de sticla suspendata , ce lasa sa se vada elementele constructive din interior.

Interpretarea lui Federico Babino cu privire la Walter Gropius si elementele sale

specifice de limbaj

DIAGRAMA DE INVATAMANT

BAUHAUS

Acest plan circular a fost prezentat

de Walter Gropius Guvernului

German si reprezinta schema de

invatamant dupa care se ghida

scoala de arhitectura Bauhaus si,

implicit, o tehnica de gandire a

viitoarelor proiecte.

Pentru a fi acceptat in programul de

studiu, un student trebuia sa

parcurga un curs preliminar si doar

cei talentati ajungeau sa se califice

la cursurile de teorie a

constructiilor.

Intreaga filosofie Bauhaus se

bazeaza pe echilibrul intre partea

tehnica a unei constructii si partea

frumoasa, artistica a lucrurilor.

PLAN DE CIRCULATIE

FIRMITAS

sistemul constructiv (masiv sau schelet, plan-structura sau plan liber), materialele de construcie

i finisaj, (dac e cazul) tehnologia constructiv i/sau echiparea tehnic

Structura este realizata din beton armat ntr-un sistem de cadre rigide i perei din blocuri de nisip , zgur i beton numiti Jurk, acoperite cu stucco, un finisaj de exterior compus din ciment, nisip, oxid de calciu hidratat amestecat cu apa.

Tamplaria ferestrelor este din otel laminat, vopsit intai, iar sinele si ancadramentele sunt sunt fabricate din profile de oel extrudate vopsite .

Ferestrele se deschid printr-un sistem mecanic si se regasesc

si la scoala Bauhaus

Un alt detaliu asupra caruia a insistat Walter Gropius este acela al materialelor fonoabsorbante. Pentru a crea aceasta senzatie de linsite profunda arhitectul a folosit pentru pardoseli pluta placata apoi cu lemn iar pentru plafon a folosit o tencuiala industriala acustica speciala, palcata si aceasta cu lemn.

MATERIALE FOLOSITE esantioane

beton armat lurk stucco

pluta placa cu lemn sticla otel laminat

UTILITAS

UTILITAS PRACTIC

-spatiul spatial-functional prezentat succint, cu distributia functiunilor pe niveluri si relatiile dintre ele (ex. zonificarea functional)

Gropius, secondtat de profesori si elevi, isi muta sediul la Dessau, unde realizeaza un complex architectonic (astazi s-ar numi campus universitar), alcatuit dintr-un corp central, ateliere si camin studentesc, precum si corpuri de legatura, cu birouri, sali de club, cantina si sala de spectacole. In afara de aceasta, pe strada profesorilor s-au construit sapte case pentru corpul profesoral, dintre care una i-a fost atribuita lui Klee, lipita de cea a lui Kandinsky. Constructia scolii continua si astazi sa fie considerata drept un prototip de arthiectura moderna si functionala.

Casele semidetasate sunt in esenta

asemanatoare. Fiecare jumatate de casa

are acelasi plan de parter vazut insa in

oglinda si rotit la 90 de grade,

Accesul in casa se face prin intermediul terasei, permitandu-ne sa intram prin camera de zi/sufragerie/holul ce desparte bucataria de sufragerie (in functie de pozitionara fiecarei jumatati, circulatia difera).

Cea mai spatioasa camera este cea de zi care ne permite accesul spre celalalte 3 camere(bucatarie, sufragerie, camera de colt) ca si spre scara. Ca si sptiu putem spune ca este aerisit, avand posibilitatea trecerii dintr-o camera in alta intr-un mod fluid.

Asa cum era obisnuit la acea vreme, bucataria este amplasata inspre coltul casei, tinuta departe de ochii lumii. Cu toate acestea, spre deosebire de alte bucatarii tipice acelei perioade, aceasta este proiectata pentru o eficienta si o productivitate maxima. Iluminarea este in mare cantitate data de lumina naturala.

Scara realizeaza conexiunea cu urmatorul etaj, unde gasim 3 dormitoare si un atelier.

Randuri verticale de ferestre pe fatadele laterale asigura luminarea scarilor, in timp ce ideea de acasa semidetasata este redata de geamul de sticla al atelierului vazut din strada. Fatadele care sunt indepartate spre strada prezinta terasa si balcon de marimi generoroase.

Utilitas psihologic

preocuparea (dac exist) pentru personalizarea spatiului sau

crearea unei anumite ambiante (unui anumit caracter) + mijloacele utilizate

(relatia interior-exterior, spatialitate, amenajare, texturi, culori, lumina, etc.)

O importanta similara proiectarii armonioase a unei cladiri o are integrarea corecta a casei in peisaj. Aranjamentul copacilor, arbustilor si relatia acestora cu locuinta necesita la fel de multa atentie ca pozitionarea casei in peisaj.

Walter Gropius considera ca un design bun este acela care nu se refera numai la cladiri ci si la contextul mai larg, la comunitate si mediul inconjurator. Ghidat de acest principiu, el a amplasat cu atentie cele 3 duplexuri impreuna cu locuinta directorului , in legatura cu peisajul inconjurator si a folosit materiale specifice limbajului modern lpentru a plasa modernul si functionalul in contextul cultural al zonei.

Cele patru vilisoare pentru directorul si profesorii de la Bauhaus constituie prima experienta concreta a lui Gropius in domeniul urbanistic si primul pas catre viitoarele studii despre locuintele tip. Se inalta la o mica distanta de institute, in mijlocul unui spatiu verde. Planuri, sectiuni, sectiuni vertical se nasc din acelasi principiu distributive si formal, transpus si dezvoltat in toate dimensiunile.

Proiectul sau estompeaza in mod intentionat granitele dintre arhitectura si natura. Ferestrele mari incadreaza peisaje dramatice si ofera luminozitate spatiului interior.

Casa este mai putin iluminata in mod artificial, Gropius bazandu-se mai mult pe lumina naturala, fapt care se face simtit in fiecare detaliu al casei.

Locuintele sunt vopsite in culori deschise iar ramele geamurilor, burlanele si partea inferioara a balcoanelor prezinta culori mai puternice. Artistii si-au dezvoltat deasemenea ideile proprii despre aranjamentul de culori care se apropie foarte mult de arta lor.

Locuintele au fost echipate

cu mobile moderna, iar

dulapuriile au fost

integrate intre bucatarie

si zona de dining, si intre

atelier si dormitor.

Ultilitas Simbolic (zon de interferent ntre Utilitas si Venustas)

semnificatiile legate de functiune (functionale propriu-zise, sociale, culturale/identitare, ideologice, simbolice generale) i expresia scopului cladirii

Relieful pronuntat si retragerea profunda ale planurilor, nivelul inegal al acoperisurilor, taietura neta a plinurilor si a golurilor, pe care dimensiunea redusa a blocurilor le face si mai evidente, nu dau acestei arhitecturi o justificare exclusiv plastica.

ANALIZA VOLUMETRICA

Casele si-au dobandit forma prin intercalari si aditii de cuburi cu inaltimi diferite

.Spatiul e subimpartit si dozat, nu atat dupa datele obiective ale necesitatii, cat

dupa capacitatea de determinare spatial implicita in acele existentei.

Echilibrul de volume pline si goale este astfel calculate incat sa restabileasca in

mod ideal conditia de plan, ca entitate geometrica, loc formal intre doua intinderi

spartiale nelimitate. Rapoarte la structura interna, functiile portante, peretii,

peretii vitrati nu mai sunt diafragme de separare ci suprafete de contact care

folosesc si rezolva in claritatea desenului consctructiv spatial infinit al realitatii .

Fatada Sudica Fatada Nordica

Atelierele asezate spre nord

Fatada Estica

VENUSTAS

-calitati plastice (geometrie, efecte de textura, culoare, lumina- chiar daca se repeta) si compozitionale

Walter Gropius a dorit prin ansamblul de locuinte sa tinteasca o arhitectura

standardizata in special prin folosirea prefabaricatelor building blocks

Singura casa cea a directorului se diferentiaza fata de cele 3 case duplex tip.

Standadizarea reprezinta aplicarea principiilor scolii Bauhaus : spatii practice si

reproductibile , functionale care sa reprezinte o arhitectura onesta forme

fundamentale si culori primare.

O alta trasatura regasita in aspectul casei este lipsa ornamentelor decoratia fiind

minimalista Se rezuma de asemenea si la transparenta creata de ferestrele in

banda genereoase care permit observarea spatiilor interioare colorate. Proiectul

estompeaza in mod intentionat granitele dintre arhitectura si natura. Ferestrele

mari incadreaza peisaje dramatice si ofera luminozitate spatiului interior.

Ritmul fatadelor este dat de diferenta de

inaltimi accentuata dispunerea

golurilor.

Culoarea alb simbolizeaza puritatea,

arhitectura sincera care nu se dedica

unei singure categorii sociale.

Contrastul locuintei artistilor se face din

exteriorul alb incojurat de vegetatia

abundenta in interiorul personalizat.

Locuintele sunt vopsite in culori deschise iar ramele geamurilor, burlanele si partea inferioara a balcoanelor prezinta culori mai

puternice. Artistii si-au dezvoltat deasemenea ideile proprii despre aranjamentul de culori care se apropie foarte mult de

arta lor.

.Atelierul lui Klee a

fost pictat in

negru in

conformitate cu

indicatiile lui

Nina Kandinsky isi descrie apartamentul: Dormitorul este pictat de culoare roz deschis avand o nisa aurie , biroul lui Kandinsky este galben deschis iar atelierul si camera oaspetilor sun gri deschis. Peretii micutei mele camere privata sunt roz pal stralucitor...aceasta piece constituie o arhitectura individuala.

Un alt punct de vedere legat de aspectul casei este precizat de catre o vizitatoare a

epocii care isi descrie impresia asupra locuintei artistilor :Peste tot aceleasi

straturi orizontale concepute pentru scopuri practice , aceleai acoperiurile plate , ui i ferestre drepte , fr rame , ntotdeauna a iesit in evidenta peretele de sticl al unui atelier :...jocul luminii si al umbrelor copacilor din jur ,inca

nedezrdcinati, este privit ca o componenta artistic

BIBLIOGRAFIE WEBOGRAFIE

Bauhaus Magdalena Grosa

Walter Gropius si Bauhaus-ul Giulio Carlo Argan

Life of Kandinsky A. S. Stevens

Kandinsky the spiritaul in modern art

Western Art and the new area- Katherine E. Dreier

www.uncubemagazine.c

om

www.Bauhaus-

dessau.de

www.meisterhaeuser.de