INTRODUCEREChina Economia Chinei refuz s se ncadreze ntr-unul din sistemele economice cunoscute. Privind nu doar rile dezvoltate, ci i pe cele subdezvoltate, conceptul another development arata c scopul final n dezvoltarea unei ri nu este producia i creterea economic sau egalizarea PIB-ului pe locuitor, ci satisfacerea trebuinelor social-umane. Paradigma occidentului industrial nu este potrivit pentru societile n curs de dezvoltare, fapt care a dus la aprecierea c locomotivele rilor dezvoltate sunt prea rapide pentru vagoanele lumii a treia. Dup peste dou decenii de reform, viziunea lui Deng Xiaoping, artizanul recunoscut al reformei profunde a Chinei, s-a dovedit corect, drumul urmat potrivit acestei viziuni asigurnd economiei chineze un ritm rapid de dezvoltare, printre cele mai nalte din lume, premise solide pentru modernizare i cretere a competitivitii Astazi, nimeni nu poate prevedea unde va duce marsul impetuos al Chinei pe calea dezvoltarii si daca aceasta isi va regasi rolul mitologic de centru al lumii sau daca se va prabusi in haosul care i-a marcat de atatea ori istoria. Viitorul Chinei va depinde de gradul de coeziune al statului. Controlul puterii centrale se intemeiaza pe un concept cultural: important nu este controlul economic, ci controlul politic si moral.ECONOMIA CHINEI IN DATE STATISTICE Sumar Restrictiile guvernamentale asupra imprumuturilor si a aprobarii de proiecte au ingreunat cresterea investitionala in sectoare de maxim interes cum ar fi aluminiul,cimentul si otelul. Problemele de transport si energie au incetinit economia anul trecut si este foarte probabil sa continue si anul acesta. Imbunatatirea guvernarii si alte astfel de reforme continua in sectorul financiar. Succesul economic al Chinei pe termen lung depinde de succesul reformelor in domeniul financiar. Majoritatea analistilor asteapta o incetinire a cresterii de 8% in 2005.Previziunile Bancii Centrale a Chinei pe 2007: preturile la consumatori :3.3%, preturile la producatori fiind pasibile de crestere. Controlul administrativ ramane principala unealta guvernamentala(in detrimentul politicilor de marketing) pentru modificarea politicilor comerciale Presiunile monetare pentru ajustarea ratei de schimb continua sa creasca. Schimbrile fundamentale care au avut loc n China de la proclamarea Republicii Populare Chineze n 1949, respectiv ritmul accelerat al dezvoltrii economice, creterea generalizat a potenialului naional, ridicarea nivelului de trai i schimbrile profunde n modul de gndire al oamenilor sunt extrem de dinamice n aceast ar. Recent, Oficiul Naional de Statistic a publicat o serie de rapoarte statistice minuioase care ilustreaz, n limbajul sintetic al cifrelor, schimbrile majore petrecute n plan economic i social pe parcursul celor 5 decenii de existen a Chinei Noi. Ritmul accelerat de dezvoltare economic i cretere notabil i general a potenialului naional.

Rata dobanzii Cu amenintarea cotelor ridicate ale inflatiei ca fundal, cresteri bruste ale ratei dobanzii sunt putin probabile..Tabelul : Indicatorii economici ai Chinei, 2002-2006

20022003200420052006

PIB (RMBmiliarde)8,946.89,731.510,479.111,669.413,651.5

Cresterea reala a PIB (%)8.07.58.09.19.5

Investitii in mijloace fixe10.313.016.927.725.8

Valoare adaugata productie industriala*17.811.616.527.316.7

Vanzari En-Detail9.710.111.89.113.3

Indicatorul pretului la consumator (%)0.40.7-0.81.23.9

Venitul urban pe cap de locuitor (RMB)6,2806,8607,7038,5009,422

Venitul rural pe cap de locuitor (RMB)2,2532,3662,4762,6222,936

Rata somajului urban (%)**3.13.64.04.44.3

Tabelul: Indicatorii financiari ai Chinei , 2002-2006

Sursa: Asian Wall Street Journal; NBS China Statistical Yearbook, 2003; People's Bank of China;Reuters

(toate cifrele sunt in miliarde RMB sau procente)

20022003200420052006

Aprovizionare M0 1,465.31,568.91,727.81,974.62,146.8

Crestere % 8.97.110.114.38.7

Aprovizionare M1 5,314.75,987.27,088.28,411.99,597.1

Crestere % 16.012.716.818.714.1

Aprovizionare M2 13,461.015,830.218,500.721,922.625,508.0

Crestere %12.317.616.819.614.4

Rata de schimb (RMB/$)8.38.38.38.38.3

Reserve Forex (miliarde $)165.6212.2286.4403.3609.9

Venituri guvernamentale (total)1,339.51,638.61,890.42,171.52,635.6

Venituri din taxe1,258.21,530.11,763.62,001.72,572.0

Datorii interne 415.4448.4566.0602.9NA

Datorii externe (miliarde $)145.7170.1171.4193.6NA

Deficit guvernamental249.1251.7315.0293.5319.3

ROLUL CHINEI IN EVOLUTIA COMERTULUI MONDIALChina a incercat de nenumarate ori in ultimii ani sa devina membra a OMC, agentia internationala de reglementare a comertului multilateral. Statutul de membru OMC al Chinei (precum si cel al Taiwanului) a fost instituit oficial la Conferinta Ministeriala OMC de la Doha, Qatar, in noiembrie 2001. La 11 decembrie 2001 China a devenit membru OMC cu drepturi depline. Aceasta aderare va presupune insa din partea Chinei o liberalizare a comertului si regimurilor sale de investitii, fapt ce ar putea crea noi oportunitati comerciale semnificative pentru SUA. Principala preocupare a Congresului american este respectarea de catre China a prevederilor OMC.

SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA-SUAInvestitiile americane directe catre China vizeaza o gama larga de sectoare de productie, o serie de importante proiecte hoteliere, lanturi de restaurante si produse petrochimice. Companiile americane au incheiat acorduri ce stabilesc peste 20000 de intreprinderi comune pe actiuni cu dobanda variabila (joint ventures), intreprinderi comune contractuale si intreprinderi cu control exclusiv strain in China. Peste 100 de companii multinationale au proiecte in China, unele dintre ele chiar cu investitii multiple. Investitia cumulativa a SUA in China este estimata la 35 miliarde de dolari. Totalul comertului bilateral intre China si SUA a crescut de la 33 miliarde de dolari in 1992 la peste 180 milarde de dolari in 2006) [1]. SUA este al doilea mare partener comercial al Chinei, iar China se plaseaza acum pe locul trei in clasamentul celor mai importanti parteneri comerciali ai SUA (dupa Canada si Mexic). Exporturile americane in China au crescut mai rapid ca in orice alta piata (pana la 15.3% in 2002 si 28.4% in 2003). Importurile americane din China au crescut si ele insa mai lent, inregistrand un nivel de 21.7%, insa deficitul comercial al SUA cu China a depasit 124 miliarde de dolari in 2005. Tabelul Comertul Chinei cu SUA (miliarde $)

200120022003200420052006

[footnoteRef:1]SUA Exporturi [1: ]

13.116.319.222.128.434.7

% schimburi-8.024.418.314.628.522.2

SUA Importuri87.8107.6109.4133.5163.3210.5

% schimburi16.922.61.62222.329.0

Total100.9123.9128.6155.6191.7245.2

% schimburi12.922.83.82123.227.9

Balanta SUA-74.7-91.3-90.2-111.4-134.9-175.8

Sursa: Departamentul de comert al SUA

Tabelul :Exportul SUA catre CHINA(milioane $)

HTS #Descrierea marfurilor20052006% Schimb

84Echipament electric4,639.66,224.334.2

85Echipamente si masini electrice4,782.66,061.726.7

12Seminte si fructe oleaginoase2,877.42,371.0-17.6

90Echipament medical1,594.02,079.330.4

88Avioane2,451.21,950.5-20.4

28, 29Produse chimice organice si anorganice1,105.31,900.132.3

39Articole din plastic1,247.51,792.643.7

52Bumbac769.31,431.486.1

72, 73Fier si otel1,213.91,330.69.6

47Hartie600.6753.925.5

Sursa:Departamentul de comert al SUA

Tabelul: Importurile SUA din CHINA

HTS #Commodity Description20052006% Change

84Echipament electric31,039.845,417.346.3

[footnoteRef:2]85 [2: [1] www.uschina.org]

Echipament si masini electrice30,043.141,709.038.8

95Jocuri si jucarii17,399.918,741.27.7

94Mobila13,670.416,749.422.5

64Incaltaminte11,144.812,014.17.8

61, 62Aparatura9,156.811,314.023.6

72, 73Fier si otel3,855.56,322.164.0

42Piele si obiecte de calatorie5,440.66,209.514.1

39Articole din plastic4,779.95,821.121.8

90Instrumente medicale3,386.93,965.917.1

Sursa:Departamentul de comert al SUA

Abordarea SUA a relatiilor sale economice cu China are doua aspecte: In primul rand, SUA urmareste integrarea completa a Chinei in sistemul comercial global, dominat de reguli economice stricte. Participarea Chinei la economia globala va sustine procesul de reforma economica si va consolida rolul Chinei in stabilitatea si prosperitatea Asiei de Est. In al doilea rand, SUA urmareste extinderea accesului importatorilor si exportatorilor la piata chineza. Prin evolutie si dezvoltare economica, cererea Chinei de produse si servicii importate va creste intr-un ritm extrem de alert. La intalnirea Comitetului Economic Bilateral din septembrie 2002 de la Washington, SUA si China au discutat pe marginea consolidarii cooperarii in lupta impotriva finantarii celulelor teroriste internationale si a spalarii de bani, a proiectelor de investitii externe directe catre serviciile financiare chineze si a dependentei regionale de dezvoltarea macroeconomica americana. Evolutia perpetua a Chinei a transformat-o intr-un motor regional de dezvoltare, iar China si-a reexprimat angajamentul de a elabora o strategie de reforme de piata si de a crea si pastra o deschidere economica globala.Strategiile industriale, de investitii si de schimb valutar ale Chinei si impactul asupra economiei americaneIn 2005, SUA a inregistrat un deficit comercial la buget de 535.5 miliarde de dolari, din care 124 de miliarde in urma relatiilor cu China. Deficitul comercial al SUA in raport cu China a reprezentat 23.2% din deficitul comercial total, China fiind cea mai importanta componenta singulara a deficitului cumulat. Exportul de bunuri catre China in 2003 a fost de 28.4 miliarde, in timp ce totalul importurilor a atins cifra de 152.4 miliarde de dolari. China are un grad mare de independenta pe piata americana, cu aproximativ 35% din totalul exporturilor chineze fiind catre SUA, in timp ce numai 4% din totalul exporturilor americane iau calea Chinei. Magnitudinea deficitului comercial ameninta sectorul producator al tarii, un segment vital pentru securitatea nationala si economica. In 2006, deficitul comercial inregistrat de SUA in raport cu China s-a marit. In primele trei luni ale anului, deficitul a crescut de la 24.7 miliarde la 30.2 miliarde de dolari, o crestere de peste 20%. Augmentarea deficitului comercial in sectorul Produselor de Tehnologie Avansata (PTA) a fost proportional si mai spectaculoasa. In primele trei luni ale lui 2006, deficitul PTA a sarit de la 3.3 miliarde la 6.3 miliarde de dolari, o crestere de 89%. Potrivit Biroului pentru Analiza Economica, produsul intern brut al SUA a crescut in 2005 cu 3.1%, deficitul comercial general scazand rata de dezvoltare cu 0.42%. Deteriorarea deficitului comercial american in raport cu China a reprezentat o treime din aceasta contributie negativa la dezvoltare. China intervine in mod sistematic pe piata schimburilor valutare intr-un efort de a-si mentine moneda nationala subcotata. Subevaluarea yuanului chinezesc a contribuit la un deficit comercial in raport cu China si a afectat sectoarele de productie americane. Aceasta se datoreaza faptului ca yuanul slab face ca produsele chinezesti sa fie ieftine pe piata americana, in timp ce produsele americane de pe piata chineza au preturi ridicate. Yuanul slab afecteaza si sectorul agricol. Daca yuanul ar fi apreciat corect, asa cum s-a dictat de catre jucatorii pietei, produsele agricole americane ar fi mai ieftine pe piata chineza, fapt ce ar determina o crestere a cererii pentru aceste produse din partea Chinei. O reevaluare imediata si semnificativ crescatoare a yuanului in raport cu dolarul, combinata cu eliminarea practicilor comerciale discriminatorii ale Chinei, ar reduce deficitul comercial al SUA in raport cu China. Se manifesta de asemenea necesitatea stoparii interventiilor abuzive pe piata schimburilor valutare, pentru castigarea competitivitatii, ale altor tari est asiatice (Japonia, Taiwan si Coreea de Sud). Aceste state beneficiaza de importante surplusuri comerciale in raport cu SUA si isi mentin rata de schimb valutar la un nivel scazut, in parte, pentru a se mentine competitive in cursa cu China. Daca China si-ar reevalua moneda nationala, aceste state ar urma fara doar si poate exemplul. Departamentul Trezoreriei americane a negat in mod repetat importanta acestor aspecte in raportul sau semianual pe probleme de strategii de schimb valutar international, determinand astfel administratia sa actioneze in mod gresit fata de manipularea valutara. Industria textila si cea vestimentara au suferit importante disponibilizari din cauze comerciale. Rata de munca in combinatele textile, in combinatele producatoare de bunuri textile si vestimentatie a scazut cu aproape jumatate in ultimul deceniu. Expirarea la finele lui 2004 a Acordului Multifiber va creste si mai mult importul american de produse textile si vestimentare din China, cauzand noi valuri de disponibilizari in aceste sectoare. Pe plan general, problemele cu care se confrunta relatiile comerciale americano-chineze puncteaza multe dintre problemele globalizarii. Dintre acestea somajul in sectorul industrial, competitia salariala interna si migratia catre posturi in segmentul de servicii afectand serios remuneratia multor muncitori americani. Strategii trebuie sa minimizeze si sa stopeze aceasta presiune competitionala sistematica pe care politica si practicile Chinei o exercita asupra pietei de munca din SUA. Supraevaluarea dolarului american in raport cu restul monedelor mondiale a reprezentat un factor principal in agravarea deficitului comercial al SUA din ultimii ani. O problema majora in acest sens este subaprecierea yuanului chinez in raport cu dolarul. China isi reglementeaza rata de schimb in functie de dolar, iar yuanul se vinde la o rata de 8.28 pe dolar inca din 1998. In acesta perioada China a cunoscut o dezvoltare masiva a productivitatii la export, stimulata fiind de fluxul de IED. Aceasta situatie a marit excesiv avantajul competitional al Chinei, determinand subaprecierea yuanului. Intr-o piata libera, dezvoltarea productivitatii Chinei, surplusul comercial si fluxul de IED ar fi cauzat o masiva reapreciere a ratei de schimb. Insa China intervine in mod sistematic pe piata valutara pentru a preveni o astfel de reapreciere, mentinandu-si astfel importantul avantaj competitional pentru export.

Relatia comerciala asimetrica ntre SUA si China

Dupa cum am mai spus, factorul dominant al relatiilor comerciale americano-chineze in 2003 a fost deficitul comercial. Acesta a crescut de la 103 miliarde de dolari in 2002 la 124 miliade de dolari in 2003, o crestere de 20.3%. Deficitul comercial cu China a crescut cu un procent mediu de 21% in ultimii 13 ani, ridicandu-se de la 10.4 miliarde de dolari in 1990, la 124 miliarde de dolari in 2003. Extinderea deficitului comercial al SUA in raport cu China s-a produs in tandem cu cresterea deficitului comercial american total. Intre 1997 si 2003, deficitul comercial total al SUA a crescut de la 180.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari. Totusi, parte a unui deficit comercial cumulat, exista o serie de factori ce arata ca deficitul comercial cu China este distinct din perspectiva cantitativa si mult mai problematic: Deficitul cu China reprezinta 23.2% din deficitul comercial cumulat al SUA. Procent superior in raport cu deficitul cu Japonia de 12.3% din cel total si cu cele 11 state europene ce reprezinta la un loc 14.1%. In 2003 deficitul comercial al SUA a crescut cu 67.2 miliarde la 535.5 miliarde de dolari, iar China a fost responsabila de 31.3% din aceasta crestere. Daca deficitul comercial al SUA cu China continua de creasca in urmatorii cinci ani cu o rata de 21% pe an - asa cum s-a intamplat inca din 1990 - va atinge o cifra de 321 miliarde de dolari in 2008. Din 1988, deficitul comercial cu China a crescut de la 2.8 miliarde la 124 miliarde de dolari, in timp ce deficitul comercial total al SUA a crescut de la 118.5 miliarde la 535.5 miliarde de dolari. Deficitul cu China a devenit prin urmare un segment mai extins din deficitul total. Aceste manifestari au doua posibile implicatii deosebit de importante. In primul rand, China contribuie la un deficit total extensiv, ce costa SUA un numar mare de locuri de munca si reduce dezvoltarea economica. In al doilea rand, China isi reorienteaza exporturile in detrimentul tarilor in curs de dezvoltare, provocand probleme serioase in aceste regiuni. China a urmat pasi inadecvati in incercarea sa de a corecta relatia comerciala asimetrica cu SUA, printre care si pasivitatea in reaprecierea ratei de schimb a monedei nationale. Aceasta atitudine se afla in contrast cu pozitia Canadei si a tarilor europene. Acest grup are un surplus comercial cu SUA de 195.8 miliarde de dolari, insa monedele lor nationale sunt cotate mult mai bine in raport cu dolarul (fig.1.5). Acest aspect va tinde sa reduca deficitul comercial prin cresterea pretului la produsele de import si ieftinirea celor produse in SUA.

SCHIMBURILE COMERCIALE CHINA- UE

Intre prioritatile politicii sale externe, China si-a inscris constructia unor relatii sigure si solide cu Uniunea Europeana, in ansamblu, si cu principalele state componente, in plan bilateral. Germania principalul partener al Chinei in Europa alaturi de Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda constituie nucleul raporturilor chino-europene. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, obiectivul declarat al dialogului cu R.P.Chineza este asistenta acordata Chinei in tranzitia sa catre un stat de drept, in care drepturile omului sa fie respectate. In ultimii ani, cooperarea economica si comerciala dintre China si Uniunea Europeana s-a dezvoltat rapid, ca urmare a evolutiei economice a Chinei, a reformelor si a deschiderii pietei sale.Statutul si rolul Uniunii Europene Crearea si dezvoltarea Uniunii Europene reprezinta unul dintre evenimentele majore care au avut loc dupa cel de-al doilea razboi mondial. De la infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO), Uniunea a devenit ceea ce este azi, trecand prin stadiile de uniune vamala, piata unica si uniune economica si monetara. Uniunea Europeana este in prezent o comunitate puternica, avand cel mai inalt nivel de integrare intre toate formatiunile de acest gen din lume. Cu o economie dezvoltata si un comert care reprezinta 35% din comertul mondial, Uniunea Europeana se afla pe unul din primele locuri in ceea ce priveste venitul pe locuitor si investitiile straine. Cu toate dificultatile si provocarile pe care le are inainte, procesul de integrare european este ireversibil, iar Uniunea Europeana va juca un rol din ce in ce mai important, atat la nivel regional, cat mai ales pe scena internationala.

Politica Chinei fata de Uniunea Europeana China acorda o mare importanta rolului si influentei Uniunii Europene in afacerile regionale si in cele internationale. Acest fapt este clar demonstrat inca din 1975, anul cand s-au pus bazele relatiilor diplomatice dintre China si Comunitatea Economica Europeana. In ciuda anumitor diferente de opinie care au aparut de-a lungul timpului, relatiile Chinei cu Uniunea Eu[footnoteRef:3]ropeana s-au dezvoltat foarte mult in ultima perioada. In 1998, China si UE au lansat mecanismul discutiilor anuale, pentru ca in 2003 cele doua parti sa stabileasca un parteneriat. In octombrie 2003, China a prezentat pentru prima data documentul privind politica sa fata de Uniunea Europeana[2]. [3: [2] V. Campeanu, Dimensiunea europeana si mondiala a dezvoltarii durabile, pg 297]

De altfel, trebuie mentionat faptul ca imbunatatirea relatiilor cu Uniunea Europeana reprezinta o componenta importanta a politicii externe a Chinei. Drept urmare, principalele obiective ale politicii Chinei fata de Uniunea Europeana sunt: Promovarea unei dezvoltari constante a relatiilor politice cu UE, pe baza increderii si respectului reciproc, precum si contribuirea la mentinerea pacii si stabilitatii globale; Adancirea cooperarii economice si amplificarea comertului cu Uniunea, in baza principiului reciprocitatii, a consultatiilor si a beneficiilor de ambele parti; promovarea dezvoltarii comune; Extinderea schimburilor culturale si promovarea progresului cultural intre est si vest. Politica Uniunii Europene fata de China Principalele obiective ale politicii Uniunii Europene fata de China sunt: Sprijinirea Chinei in tranzitia sa catre o societate deschisa, bazata pe existenta statului de drept si respectarea drepturilor omului; Incurajarea integrarii Chinei in economia mondiala, prin includerea acesteia in sistemul comercial international, precum si sprijinirea procesului de reforma economica si sociala care se deruleaza in prezent in China; Cresterea importantei si imaginii Uniunii Europene in China.In prezent, politica Uniunii Europene fata de China se bazeaza pe actul adoptat de Comisia Europeana la 15 mai 2001, intitulat Strategia Uniunii Europene fata de China: Implementarea Comunicarii din 1998 si Strategii pentru o politica viitoare mai eficienta a Uniunii. Un alt document, numit Un parteneriat in dezvoltare: interese comune si provocari in relatiile UE-Chi[footnoteRef:4]na a fost aprobat de catre Uniune la 13 octombrie 2003[3]. [4: []

Acest document include sugestii privind caile de dezvoltare a relatiilor dintre UE si China, precum si metode concrete de actiune pe care Uniunea sa le utilizeze in politica sa fata de China, in urmatorii 2-3 ani.Relatiile economice si comercialeChina si Uniunea Europeana Principalii indicatori economiciChinaUniunea Europeana

PIB 1 200 mld USD (2002)-

PIB/locuitor Nominal: 940 USD PPP: 5500 USD 22 520

Cresterea PIB (%) 8,0% (2002) 7,3% (2001) 0,9% (2002, prov.) 1,5% (2001)

Repartizarea pe sectoare Agricultura: 15% Industrie: 51% Servicii: 34% Agricultura: 2% Industrie: 26% Servicii: 72%

Productia industriala (modificari %) 13,0% (2002) 9,7% (2001) -0,7% (2002) 0,0% (2001)

Rata somajului 4,0% (dec 2002) 7,6% (mar 2002)

Venitul disponibil pe locuitor urban: 928 USD rural: 298 USD (2002) 7,6% (mar 2002)

Vanzarile cu amanuntul (modificari %) 10,1% (2001) 8,8% (2002) 2,6% (2000)

Indicele preturilor de consum -0,8% (2002) 0,7% (2001) 2,1% (2002, prov.) 2,3% (2001)

Balanta de cont curent 17,4 mld USD (2001) 28,5 mld USD (2001)

Investitiile straine directe (intrari) 52,7 mld USD, +12,5% fata de anul anterior (inv. utilizate, 2002) 323,0% mld USD, -60,1% fata de anul anterior (UNCTAD, 2001)

Investitiile straine directe (iesiri) 1,8 mld USD, +93,8% fata de anul anterior (2001) 365,2 mld USD, -62,3% fata de anul anterior (UNCTAD, 2001)

Comertul exterior2002 (mld USD)Crestere2002 (mld )Crestere

Total620,821,8%1972,1-1,9%

Exporturi295,221,2%9880,6%

Importuri325,622,3%984,1-4,3%

Balanta30,434,7%5,10,0%

Moneda (media anului 2002)1 USD = 8,28 RMB(Renminbi Yuan)1 USD = 1,116 (2001)

Sursa: Ministerul de comert si USCBC

a. ComertulAlaturi de SUA si Japonia, Uniunea Europeana este al treilea partener comercial ca marime al Chinei. Conform statisticilor Administratiei Vamilor Chineze, volumul comertului dintre China si UE a atins 48,86 mld USD in 1998, cu 13,6% mai mult decat in 1997, incluzand 28,14 mld USD din exporturi (adica o crestere cu 18,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent), si 20,71 mld USD din importuri (adica o crestere cu 7,9%). Tabelul : Comertul Chinei cu principalii sai parteneri comercialiComertul Chinei cu principalii sai parteneri comercialiian-apr 2006200520042003

Comertul global

Total (mld USD)243,9620,8509,8474,3

Importuri121,9295,2266,2-

Exporturi122,0325,6243,6-

Balanta comerciala0,130,422,6-

Comertul cu UE

Total (mld USD)35,686,876,669,0

Importuri15,638,535,730,8

Exporturi20,048,240,938,2

Balanta comerciala4,39,75,27,3

Comertul cu SUA

Total (mld USD)36,397,280,574,5

Importuri11,127,226,222,4

Exporturi25,270,054,352,1

Balanta comerciala14,142,726,229,7

Comertul cu Japonia

Total (mld USD)40,3101,987,883,2

Importuri22,353,542,841,5

Exporturi18,048,44541,7

Balanta comerciala-4,3-5,12,20,1

Sursa: Ministerul de comert si USCBC In 2002, China a depasit Japonia, devenind al treilea partener comercial ca importanta al Uniunii Europene, dupa SUA si Elvetia. Uniunea Europeana se afla pe locul doi ca sursa de importuri in lista partenerilor comerciali ai Chinei (13,0% din total) si este a treia piata de export (14,8% din total). China reprezinta a doua sursa de importuri ca marime pentru UE (8,3% din total in 2002) si a cincea piata de desfacere (3,4% din totalul exporturilor), fata de 2001, cand se situa pe locul sapte. Comertul dintre China si Uniunea Europeana a continuat sa creasca in anul 2002, desi cu o rata mai mica decat in anii anteriori. Exporturile UE catre China au stagnat, ceea ce a dus la o crestere a deficitului comercial al Uniunii. Acesta a atins un record in 2002, constituind din nou cel mai mare deficit pe care Uniunea l-a avut cu vreunul dintre partenerii sai comerciali (din 2000, China a luat locul Japoniei in aceasta privinta). Acest rezultat negativ este urmare directa a barierelor comerciale mentinute inca de China, dar si a investitiilor directe ale Uniunii din ultimii ani, orientate in special catre exporturi. b. Investitiile directeIn 1998 existau 994 de proiecte ce implicau investitii directe ale Uniunii Europene, cu o valoare contractuala de 5,91 mld USD din care s-au platit deja 4 mld USD, adica o crestere cu 39,8% respectiv 3,1%. Pana in iunie 1999, tarile din Uniunea Europeana au investit direct intr-un numar de 9738 de proiecte cu o valoare contractuala de 38,17 mld USD din care 19,07 mld USD au fost deja platiti, plasand astfel Uniunea Europeana pe locul cinci in topul tarilor si regiunilor ce investesc in China.Tabelul : Investitii directe in ChinaInvestitii directe in China(mld USD)ian-mar 2006200520042003

Total

Utilizate13,152,746,940,7

Contractate23,082,869,262,4

Uniunea Europeana

Utilizate1,03,74,24,5

Contractate1,34,55,28,9

SUA

Utilizate1,15,44,44,4

Contractate2,58,27,58,0

Japonia

Utilizate1,14,24,32,9

Contractate1,45,35,43,7

Taiwan

Utilizate0,94,03,02,3

Contractate1,76,76,94,0

Singapore

Utilizate0,62,32,12,2

Contractate0,92,82,02,0

Sursa: Ministerul de comert si USCBCIn 2002, Uniunea Europeana a trecut pe locul 4, dupa SUA, Taiwan si Japonia, atat in ceea ce priveste investitiile contractuale (cele care se intentiona a fi folosite), cat si cele utilizate. Proportia investitiilor Uniunii in totalul investitiilor realizate in China a scazut de la 11,0% (pentru investitii utilizate), respectiv 14,2% (pentru investitii contractuale) in 2000 cand UE a fost principalul investitor strain al Chinei, la 7,0%, respectiv 5,4% in 2002. investitiile din Uniune au scazut pentru al doilea an la rand, in timp ce investitiile din Taiwan si SUA au cunoscut o crestere puternica. Cu toate acestea, se astepta ca anul 2003 sa aduca o oarecare imbunatatire a situatiei, dupa cum aratau datele din primul semestru (investitiile crescusera cu 77,7% fata de aceeasi perioada a anului 2002).c. Imprumuturile guvernamentaleIn 1998 imprumuturiledin partea Uniunii Europene catre China aveau o valoare contractuala de 1,01 mld USD ceea ce reprezenta 34% din valoarea totala a imprumuturilor primite de China in acea perioada. Pana la sfarsitul lui1998, statele membre ale Uniunii Europene si institutiile financiare oficiale au furnizat Chinei, pe baze cumulative, 15,277 mld USD in imprumut guvernamental contractual, adica 36,2% din totalul imprumuturilor acordate Chinei de guverne si institutii financiare straine, mai mult decar orice alt creditor.d. Transferul de tehnologieUniunea Europeana este cel mai mare furnizor de tehnologie avansata si echipamente al Chinei. In 1998 s-au inregistrat un numar de 1700 de contracte de transfer de tehnologie din Uniunea Europeana catre China, implicand o valoare contractuala de 7,53 mld USD, ceea ce reprezenta 46% din valoarea totala a contractelor Chinei din acea perioada. Pana la sfarsitul lui 1998 s-au inregistrat 8564 de contracte de transfer de tehnologie din Uniunea Europeana catre China, cu o valoare contractuala totala de 45,52 mld USD, adica 45,1 % din valoarea totala din perioada corespunzatoare.

4