5-ghidul de realizare al bilanturilor

8/18/2019 5-Ghidul de Realizare Al Bilanturilor

1/26

Cap. 5 - GHIDUL PENTRU REALIZAREABILANTURILOR ENERGETICE

1 – GENERALITĂŢI

1.1 Obiect! "i #$%e&i! #e ap!ica'e1.1.1 Prezentul ghid cuprinde $b!i(a)ii* 'ec$%a+'i* p'i&cipii ,a%e&ta!e "i iica)ii%et$#$!$(ice (e&e'a!e 'e,e'it$a'e !a &t$c%i'ea bi!a&)'i!$' e&e'(etice !a c$&%at$'ii #ee&e'(ie /c$%btibi!* c+!#'+ "i e&e'(ie e!ect'ic+0* ct "i %$#! #e ap'ecie'e a e,icie&)eie&e'(etice.Observaţie:

Normativul PE 902/86 (reeditat în anul 1995 !rivind înto"mirea #i anali$a bilanţurilor ener%eti"eeste în vi%oare în "on&ormitate "u 'atalo%ul re%lementrilor #i !res"ri!ţiilor te)ni"e valabile în

se"torul ener%eti" în anul 2002 re"omandat de *N+E,

1.1.2 Prevederile prezentului Ghid se aplică de către consumatorii de energie care se încadrează în prevederile art. 13 şi art. 15 din Legea nr. 199/!!! privind utilizarea e"icientă a energiei# modi"icatăşi repu$licată.Observaţii:% -ilanţul ener%eti" se a!li" #i lo"uinţelor. ansamblurilor de "ldiri "u destinaţie e"onomi" sau

so"io"ultural. dar nu &a"e obie"tul !re$entului %)id,% *"tivitatea de audit ener%eti" !entru "ldiri este re%lementat !rintro serie de a"te normativeale inisterului u"rrilor Publi"e. rans!orturilor #i o"uinţei P (!re$entate înbiblio%ra&ie, +e%lementrile te)ni"e !rivind reali$area auditului ener%eti" al "ldirilor e3istente #ial instalaţiilor de în"l$ire #i !re!arare a! "ald mena4er a&erente a"estora. sunt "om!letate demetodolo%ii s!e"i&i"e de a!li"are,

1.1.3 Prevederile prezentului ghid se re"eră at&t la echipamentele# respectiv la instala'iile e(istente#c&t şi la cele a"late în "ază de proiectare# de omologare sau de recep'ie.1.1.4 )ezultatele $ilan'urilor energetice vor "i utilizate pentru*% "undamentarea măsurilor de economisire a resurselor energetice# de modernizare a instala'iilor şide creştere a e"icien'ei economice+% sta$ilirea cantită'ilor a$solute şi speci"ice de energie consumate în# respectiv# rezultate din

procesul tehnologic analizat+% sta$ilirea cantită'ilor de masă şi de energie care părăsesc procesul e(aminat la un nivel energeticsu"icient pentru a "i reutilizate+% sta$ilirea pierderilor de energie a"erente procesului# ca loc şi valoare+% estimarea nivelului tehnic şi energetic al procesului e(aminat.

1.2 De,i&i)ii "i c!ai,ic+'i1.2.1 -ilanţ ener%eti" reprezintă metoda sistematică de urmărire şi conta$ilizare a "lu(urilor energetice. ,n sistemele industriale şi în instala'ii $ilan'ul energetic serveşte la veri"icareacon"ormită'ii rezultatelor "unc'ionării cu datele de re"erin'ă.1.2.2 -ilanţ ele"troener%eti" reprezintă tipul de $ilan' energetic care urmăreşte conta$ilizarea"lu(urilor de energie electrică.1.2.3 -ilanţ termoener%eti" reprezintă tipul de $ilan' energetic care urmăreşte conta$ilizarea"lu(urilor de energie termică -inclusiv cea eli$erată prin arderea com$usti$ililor.1.2.4 -ilanţ "om!le3 reprezintă tipul de $ilan' energetic care urmăreşte conta$ilizarea tuturor "ormelor de energie ale căror "lu(uri sunt monitorizate în interiorul conturului de $ilan'.1.2.5 'ontur de bilanţ este supra"a'a imaginară închisă în urul unui echipament# instala'ie# sec'ie#uzină# agent economic la care se raportează "lu(urile de energie care intră# respectiv# ies din contur.

59


2/26

1.2. Pro"es te)nolo%i" cuprinde o succesiune de activită'i care concură la realizarea unui produs"init /semi"init# caracteristic agentului economic ce are în patrimoniu tot ce este în conturul de $ilan'analizat sau auditat.1.2.6 Pro"es de trans&ormare ener%eti" reprezintă procesul care are drept scop trecerea de la o"ormă sau un purtător de energie la o altă "ormă sau purtător de energie sau modi"icarea parametrilor

caracteristici ai unei "orme sau ai unui purtător de energie.1.2.7 Pro"es de "onsum &inal de ener%ie este procesul în care energia este "olosită în scopul realizăriide produse neenergetice sau de prestări de servicii. 0upă procesul de consum "inal de energie nu maiau loc trans"ormări energetice.1.2.8 E")i!ament este agregatul în care se des"ăşoară un proces tehnologic.1.2.19 nstalaţie este o$iectivul rezultat prin conectarea "unc'ională a mai multor echipamente cuscopul de a se crea condi'iile de des"ăşurare a unui proces tehnologic comple(# la s"&rşitul căruiarezultă unul sau mai multe produse# intermediare sau "inale.1.2.11 e"ţie este su$unitatea administrativorganizatorică a unei uzine -"a$rici# care dispune de unasau mai multe linii tehnologice.1.2.12 7$in este unitatea administrativorganizatorică# care reuneşte# după comple(itate# mai multe

sec'ii şi are ca o$iect realizarea unor produse "inite.inonim: "a$rică.1.2.13 *%ent e"onomi" este unitatea administrativorganizatorică cu personalitate uridică# caredes"ăşoară activitate lucrativă.1.2.14 *uditor ener%eti" autori$at este persoana "izică sau uridică care de'ine autoriza'ia de auditor energetic.1.2.15 'lasi&i"area bilanţurilor ener%eti"e2ilan'urile energetice se clasi"ică după următoarele criterii*% după conturul de cuprindere* $ilan' pe echipament+ $ilan' pe instala'ie+ $ilan' pe sec'ie+ $ilan' pe uzină+ $ilan' pe agent economic.% după "elul de energie* $ilan' termoenergetic+ $ilan' electroenergetic.% după natura purtătorilor de energie* $ilan'ul pe com$usti$il+ $ilan'ul pe a$ur+ $ilan'ul pe apă de răcire+

$ilan'ul pe agen'i "rigori"ici+ $ilan'ul pe aer comprimat -tehnologic# de măsură şi control+ $ilan'ul pe azot şi o(igen+ $ilan'ul pe alte materiale cu rol de purtător -de e(emplu* piesele calde care rezultă dintrun

proces tehnologic.% după numărul "ormelor de energie* $ilan' simplu -termoenergetic sau electroenergetic+ $ilan' comple( -termoenergetic si electroenergetic.% după con'inut şi etapă de ela$orare* $ilan' de proiect* $ilan' de omologare*

$ilan' de recep'ie+ $ilan' real+

!


3/26

$ilan' optim.% după "elul "lu(urilor de energie considerate* $ilan' energetic calitativ -sau $ilan' e(ergetic+ $ilan' energetic cantitativ.1.3 Ob!i(a)ii "i 'ec$%a+'i pe&t' c$&%at$'ii #e e&e'(ie

1.3.1 4e recomandă ela$orarea $ilan'urilor energetice*% de către unitţile de !roie"tare pentru procesele tehnologice în curs de proiectare+ se men'ioneazăcă vor tre$ui să "ie prevăzute at&t aparate de măsură necesare conducerii corecte a procesuluitehnologic# c&t şi a celor necesare e"ectuării măsurătorilor pentru $ilan'uri energetice+% de către unitţile de "er"etare !roie"tare pentru proiectarea de echipamente tehnologice# pentruvarianta "inal adoptată+% de către unitţile !rodu"toare pentru omologarea de echipamente tehnologice+ se vor ela$ora*

$ilan' termoenergetic# $ilan' electroenergetic şi $ilan' comple(+% de către unitţile bene&i"iare ale o$iectivelor de investi'ie# împreună cu cele de proiectare şi deconstruc'ii monta# care au cola$orat la realizarea o$iectivului# pentru recep'ia echipamentelor şiinstala'iilor.

1.3.2 4e recomandă unită'ilor care achizi'ionează echipamente din import să solicite "urnizorilor caracteristicile energetice strict necesare ela$orării $ilan'urilor de recep'ie.1.3.3 roarea ma(imă -neînchiderea $ilan'ului admisă pentru toate tipurile de $ilan' energetic#tre$uie să "ie in"erioară următoarelor valori*% 6#57# în cazul $ilan'urilor în care principalele mărimi sunt determinate prin măsurători directe-metoda recomandată+% 657# în cazul $ilan'urilor în care unele mărimi nu pot "i măsurate direct# dar pot "i deduse cusu"icientă precizie prin măsurarea altor mărimi -determinare indirectă.1.3.4 La ela$orarea $ilan'urilor energetice este o$ligatorie utilizarea 4istemului ,nterna'ional deunită'i de măsură.

2 - PRINCIPII GENERALE DE ELABORARE :I ANALIZĂ A BILANŢURILOR ENERGETICE

2ilan'ul energetic este o "ormă practică de e(primare a principiului conservării energiei şi puneîn eviden'ă egalitatea între energiile intrate şi cele ieşite din conturul analizat pentru o anumită

perioadă de timp.nergiile ieşite din conturul $ilan'ului se compun din energiile su$ orice "ormă "olosite în mod

util şi pierderile de energie.8n mod conven'ional sunt considerate energie utilă următoarele*

% !entru a"ţionrile ele"tri"e: di"eren'a dintre energia a$sor$ită din re'ea şi suma

cantită'ilor reprezent&nd pierderile electromagnetice şi mecanice în electromotorul şimecanismul antrenat+% !entru a"ţionrile me"ani"e: energia echivalentă lucrului mecanic la ar$orele maşinii de

ac'ionare+% !entru a"ţionrile me"ani"e ale %eneratoarelor ele"tri"e: energia la $ornele

generatorului minus energia consumată de serviciile proprii ale grupului+% !entru %eneratoarele de abur: energia con'inută de a$urul de$itat în conductă# mai pu'in

energia echivalentă a$sor$ită de serviciile proprii ale generatorului de a$ur+% !entru !ro"esele termi"e: căldura necesară pentru încălzirea# topirea# vaporizarea#

uscarea materialelor după caz# p&nă la atingerea parametrilor ceru'i prin re'eta procesuluitehnologic# precum şi căldura a$sor$ită de reac'iile endoterme precum şi căldura

con'inută în resursele energetice re"olosi$ile# pe care procesul e(aminat le pune ladispozi'ia altor procese+

1


4/26

% !entru !ro"esele de trans!ort: energia con'inută de cantită'ile de com$usti$il sau deceilal'i purtători de energie rămase după transport şi opera'iile de manipulare de laîncărcare/descărcare+

% !entru elementele de reţea ele"tri" (trans&ormatoare. linii. bobine de rea"tanţ et",:energia la $ornele aval ale elementului considerat+

% !entru !ro"esele de sudur ele"tri". de ele"troero$iune. de a"o!eriri metali"e #,a,:energia la $ornele de alimentare a electrozilor+

% !entru iluminatul ele"tri": energia "lu(ului luminos util -se preia din manuale# prospecte# $uletine de încercare etc.+

% !entru !ro"esele ele"tro")imi"e (ele"troli$. %alvanote)ni" et",: energia teoreticnecesară reac'iilor chimice speci"ice procesului# determinată prin calcul+

% !entru !ro"esele de trans&ormare a ener%iei: energia o$'inută după trans"ormarePierderile de energie a"erente procesului tehnologic sunt considerate următoarele*

% căldura sensi$ilă con'inută de gazele de ardere sau/şi de gazele tehnologice rezultate din proces# la temperatura cu care acestea părăsesc procesul sau# după caz# instala'ia derecuperare a resursei energetice re"olosi$ile+

% căldura nedezvoltată ca urmare a unei com$ustii incomplete -chimic sau mecanica"erentă procesului tehnologic+

% căldura pierdută -radia'ie şi convec'ie de supra"e'ele e(terioare ale echipamentelor+% căldura con'inută în cantită'ile de masă care se pierd prin evaporare# purare# drenare#

decantare# reglare etc.# sau prin neetanşeită'ile instala'iei+% căldura sensi$ilă a vaporilor evacua'i în atmos"eră de către maşinile unelte -ciocane#

prese# de către maşinile termice cu piston sau de către conductele de înso'ire -demen'inere caldă a traseelor şi rezervoarelor din industria chimică şi similare+

% căldura evacuată din proces de către agen'ii de răcire# socotită la ieşirea din proces#respectiv# din instala'ia de recuperare -dacă e(istă+

% căldura sensi$ilă con'inută în re$uturile de "a$rica'ie# în deşeuri# în materialele rezultatedin proces ca asociate produsului propriuzis -zgură# cenuşă# pul$eri# $alast# masăinactivă etc. ca şi căldura sensi$ilă a produsului propriuzis la ieşirea din recuperatorulde resursă -dacă e(istă sau# în caz contrar# la ieşirea directă din proces+

% căldura con'inută de resursele energetice re"olosi$ile la ieşirea din proces# respectiv dininstala'iile de recuperare -dacă e(istă+

% energia electrică pierdută prin e"ect oule# e"ect :orona# ca şi pierderile electromagneticeşi mecanice ale motoarelor.

2.1 Bi!a&)! #e p'$iect2.1.1 -ilanţul de !roie"t tre$uie să reprezinte solu'ia optimă# corespunzătoare condi'iilor tehnico

economice cele mai avantaoase realiza$ile în stadiul actual al tehnicii.2.1.2 2ilan'ul de proiect pentru echipament se ela$orează pe $aza calculelor analitice# a datelor "urnizate de literatura de specialitate sau de situa'ii analoage cunoscute# o"erte# documenta'ii#e(perien'ă în e(ploatarea unor echipamente asemănătoare# analiza comparativă a avantaelor şidezavantaelor de ordin tehnologic şi energetic ale unor echipamente cunoscute# cu care se "a$ricăacelaşi produs ca şi cu echipamentul în curs de proiectare.2.1.3 2ilan'ul de proiect pentru instala'ie se ela$orează de către proiectantul instala'iei# pe principiulcone(iunii optime a echipamentelor care compun instala'ia# în sensul corelării caracteristicilor lor tehnologice şi energetice# ast"el înc&t să rezulte o instala'ie care e(ploatează optim resursa energetică

pusă la dispozi'ie. ,n cazul în care schema instala'iei se poate realiza în diverse variante de echipare#care# îndeplinind aceeaşi "unc'ie# realizează consumuri energetice di"erite# se va adopta con"igura'ia

care asigură cel mai mic consum de energie pe unitatea de produs.2.1.4 2ilan'ul de proiect reprezintă o$iectul de re"erin'ă pentru $ilan'ul de recep'ie.


5/26

2.2 Bi!a&)! #e $%$!$(a'e -ilanţul de omolo%are validează concordan'a valorilor o$'inute prin măsurători de omologare

cu cele de proiect# per"orman'ele echipamentelor -instala'iilor la varia'iile de regim de e(ploatare#c&t şi parametrii nominali ai echipamentului -instala'iei. 8n cazul în care la pro$ele de omologare nuse realizează valorile de proiect# a$aterile revin spre rezolvare proiectantului# iar valorile parametrilor

tehnologici şi energetici realiza'i la omologare devin valori de re"erin'ă pentru $ilan'ul de recep'ie.2.3 Bi!a&)! #e 'ecep)ie2.3.1 -ilanţul de re"e!ţie se ela$orează la punerea în "unc'iune a unui echipament -instala'ie încondi'iile concrete de e(ploatare. 4e vor utiliza cur$ele de corec'ie date de "a$ricant pentru evaluareaa$aterilor parametrilor reali de la valorile nominale -re'etă# temperatură# putere calori"ică# presiune#"recven'ă etc..2.3.2 :orec'iile odată operate# di"eren'ele p&nă la valorile nominale ale parametrilor eviden'iază "ieerori de monta# "ie erori de proiectare -în cazul în care omologarea sa "ăcut echipament cuechipament şi nu pe ansam$lul instala'iei# "ie nealinierea per"ectă a parametrilor individuali aiechipamentelor care compun instala'ia. P&nă la rezolvarea de"initivă a di"eren'elor# $ilan'ul derecep'ie constituie $ilan'ul de re"erin'ă pentru unitatea de e(ploatare. 4e vor e"ectua pro$e de

"unc'ionare şi măsurători de $ilan' la cel pu'in trei niveluri de sarcină ale echipamentului -instala'ieidintre care unul va "i la sarcina nominală.2.3.3 ;alorile de re"erin'ă se înscriu în cartea tehnică a echipamentului# respectiv a instala'iei.2.4 Bi!a&)! 'ea!2.4.1 -ilanţul real se re"eră la situa'ia în care se găseşte# la un moment dat# un echipament-instala'ie# pun&nd în eviden'ă a$aterile valorilor parametrilor reali de la valorile de re"erin'ăsta$ilite în $ilan'ul de recep'ie# cauzele şi solu'ionarea acestora.


6/26

3.1.1 = lucrare de $ilan' energetic are structura următoare*% De,i&i'ea c$&t'!i?% Ca'acte'itici!e te@&ice a!e p'i&cipa!e!$' a('e(ate "i i&ta!a)ii c$&)i&te & c$&t'?% c@e%a ,!


7/26

7nele elemente ale bilanţului !ot &i ne%li4ate. da" determinarea lor "om!ort di&i"ultţia!re"iabile #i re!re$int mai !uţin de 1; din totalul ener%iei intrate sau ie#ite, *"esteelemente intr în !o$iţia


8/26

$ilan'ului este "acilitată de condi'ia că "iecare intrare tre$uie să "ie egală cu ieşirea de laechipamentul anterior.

8n cazul unor di"eren'e importante între totalul intrărilor şi ieşirilor# se vor e(amina eventualeleomisiuni de reac'ii e(oterme# respectiv endoterme.3.3 Bi!a&)! e!ect'$e&e'(etic

2ilan'ul electroenergetic se ela$orează di"eren'iat pentru următoarele tipuri de echipamente şiinstala'ii*

% )eceptoare electrice+% lemente de re'ea.

Observaţii:% Prin re"e!tor ele"tri" se înţele%e ansamblul e")i!amentului ele"tri" #i te)nolo%i":− a"ţionri ele"tri"e motorul ele"tri" de antrenare #i instalaţia antrenat: moar. band

rulant. !om!. "om!resor. ma#ini unelte− !ro"ese ele"trotermi"e: în"l$ire ele"tri" "u re$istoare. în"l$ire "u ar" ele"tri".

în"l$ire "u indu"ţie ele"troma%neti". în"l$ire "u radiaţii in&raro#ii. îm!reun "uin"inta în"l$it,

− !ro"ese de ele"troli$,% Prin elemente de reţea se înţele%: linii ele"tri"e. trans&ormatoare. bobine de rea"tanţ.

instalaţii de "om!ensare a &a"torului de !utere. instalaţii de &iltrare simetri$are et",

Bi!a&) e!ect'$e&e'(etic pe&t' 'ecept$a'e e!ect'ice3.3.1 2ilan'ul electroenergetic pe un contur dat presupune*

% măsurarea cantită'ilor de energie electrică activă intrate în contur pe perioada de re"erin'ă+% determinarea prin calcul# pe $aza aparatelor de măsurare a puterii# sau a măsurării

simultane a curentului# tensiunii şi "actorului de putere# a pierderilor de energie+% sta$ilirea cantită'ilor de energie a$sor$ite util# ca di"eren'ă a celor două valori precedente.

Observaţii:

% >n ma4oritatea "a$urilor. ener%ia ele"tri" se trans&orm. în "adrul "onturului. întro &ormde ener%ie (me"ani". termi". uneori msurabil #i ea. alteori nemsurabil

% @in 3.3.1 re$ult " e%alitatea între "antitţile intrate în #i "ele ie#ite din "ontur estetotdeauna asi%urat

% >n unele "a$uri. ener%ia util !oate &i dire"t "al"ulat (de"i nu "a di&erenţ între ener%iaintrat #i suma !ierderilor, E3em!le: ener%ia de !om!are. ener%ia ne"esar "om!resiei

% Aalorile "are intervin în bilanţ sunt unele msurate. altele "al"ulate. avnd &ie"are erorile sale s!e"i&i"e de determinare

% Este !ermis #i msurarea indire"t a ener%iei !rin intermediul mrimilor !utere #i tim!.intervalele de "itire &iind de ma3imum 15 minute

% >n "a$ul re"e!toarelor în"r"ate simetri" (motoare ele"tri"e tri&a$ate este !ermis #imsurarea mono&a$i". du! "are valoarea msurat se înmulţe#te "u numrul de &a$e% >n li!sa a!aratelor de msurare a ener%iei sau a !uterii. este !ermis #i determinarea ei

!rin "al"ul. !e ba$a msurtorilor simultane de "urent. tensiune. &a"tor de !utere #i tim!.intervalele &iind mai mi"i de 15 minute,

3.3.2 8n cazul în care în conturul considerat "unc'ionează consumatori pertur$atori# în calculele de $ilan' electric nu este permisă "olosirea aparatelor de măsură curente.

8n asemenea cazuri# puterile se vor măsura cu aparate specializate pentru regim de"ormant.ste permisă şi determinarea prin calcul a puterilor "undamentalei şi armonicilor# "olosind metodeleanalizei armonice.3.3.3 Pentru măsurători e(ecutate în spa'ii în care sunt prezente c&mpuri electromagnetice importante

-electroliză# re'eaua scurtă a cuptoarelor electrice cu arc ş.a. se vor lua măsuri de proteare prinincinte Earada@ at&t a legăturilor electrice la aparate# c&t şi a aparatelor propriuzise.


9/26

3.3.4 ,ndica'ii privind calculul pierderilor de energie pentru diverse tipuri de receptoare electrice sunt prezentate în *ne3a 3.3.3.5 Pentru un grup de motoare electrice# care au "unc'ii tehnologice asemănătoare şi puteriapropiate -motoarele dintro sec'ie de prelucrări mecanice# motoarele dintro schelă de e(trac'ie a'i'eiului# motoarele dintro 'esătorie ş.a.# este admisă "olosirea no'iunii conven'ionale de Cmotor

echivalentD. l este motorul "ictiv a cărui putere nominală este egală cu suma puterilor nominale alemotoarelor reale pe care le cuprinde# puterea a$sor$ită egală cu suma puterilor a$sor$ite demotoarele individuale reale -care se citeşte întrun singur punct la intrarea în contur şi are un gradde încărcare F*

∑=

nom P

abs P

β

:u autorul motorului echivalent se determină suma pierderilor în motoarele individuale reale.:a valori nominale ale randamentului şi "actorului de putere ale motorului echivalent se considerăvalorile randamentului şi# respectiv# "actorului de putere ale motoarelor maoritare.3.3. Pierderile de energie în motoare electrice# se compun din pierderi electromagnetice şi din

pierderi mecanice.Pierderile electromagnetice apar în cuprul şi "ierul motorului# iar pierderile mecanice apar at&tîn motorul propriuzis# c&t şi în mecanismul antrenat. 8ntruc&t separarea pierderilor mecanice esteadesea di"icilă# în $ilan'uri această separare# în general# nu se mai "ace. Aetoda de determinare a

pierderilor depinde de regimul de lucru al motorului.3.3.6 ,n cazul proceselor electrotermice şi de electroliză# $ilan'ul electroenergetic se ela$orează'in&nd cont şi de procesele termice şi chimice des"ăşurate.

nergia electrică este purtătorul de $ază# în timp ce căldura este "olosită "ie ca au(iliar# "ieca rezultat al trans"ormării energiei electrice. 4u$ această "ormă ea generează resurse energeticere"olosi$ile. Pentru aceste procese# energia electrică intrată în contur se va sta$ili prin măsurători.0eoarece pe parcursul procesului energia se înglo$ează în produs şi/sau în pierderi# energia utilă

se va determina prin calcul -termotehnic# termochimic# electrochimic etc..

Bi!a&) e!ect'$e&e'(etic a! e!e%e&te!$' #e 'e)ea3.3.7 Pierderile de energie electrică în liniile electrice se pot determina după caz prin măsurătoridirecte -linii radiale "ără sarcini racordate dea lungul lor# sau prin calcule# în "unc'ie de con"igura'ialiniilor şi de aparatele de care se dispune. Pierderile de energie electrică în trans"ormatoare# $o$inede reactan'ă etc. se vor determina prin calcule.

Observaţie: Pentru o staţie de trans&ormare. în bilanţul ele"troener%eti" se ţine "ont #i de "onsumul deener%ie ele"tri" a"tiv al servi"iilor interne ale staţiei (instalaţii de r"ire &orţat."om!resoare de aer et",, >n a"est "a$. "onsumul de ener%ie ele"tri" al servi"iilor interne. "t

#i ener%ia ele"tri" intrat/ie#it din "ontur se vor determina !rin msurtori,3.4. Bi!a&)! pe Fti!it+)i3.4.1 -ilanţul ener%eti" se ela$orează pe următoarele Cutilită'iD*

− apă de răcire+− agen'i "rigori"ici -distri$ui'i prin re'ea+− aer comprimat+− aer comprimat pentru aparatele de măsură şi control+− azot+− o(igen+− a$ur+

− condensat.Observaţie:


10/26


11/26

0acă a$urul din re'ea este de mai multe presiuni calculele se vor e"ectua pentru "iecare presiune în parte. Jeînchiderea $ilan'ului cu di"eren'e mici semni"ică erori comise la sta$ilirea parametrilor a$urului sau/şi la calcularea pierderilor de căldură. Jeînchiderea la di"eren'e mai marisemni"ică e(isten'a în re'ea a unor scăpări importante de masă# care tre$uie să "i "ost semnalate laveri"icarea $ilan'ului de masă.

Aăsurătorile pe HintrăriI şi pe HieşiriI se vor organiza ast"el înc&t citirile să se "acă simultan întoate punctele.3.4. -ilanţul !e "ondensat va cuprinde un $ilan' de masă şi unul termoenergetic. :onturul trece printoate punctele de măsură prin care a$urul intră în sec'iile productive şi prin punctul de măsurare alcondensatului colectat în vederea returnării către "urnizorul de a$ur. Jeînchiderea $ilan'ului cudi"eren'e mici semni"ică prezen'a unor erori în indica'iile aparatelor sau nesimultaneitatea citirilor+neînchiderea la di"eren'e mari semni"ică e(istenta unor puncte de scăpări de a$ur sau de amestec dea$ur şi materie primă în curs de prelucrare# corespunzător unor particularită'i ale procesuluitehnologic# care tre$uie identi"icate şi analizate.3.5 Bi!a&) e&e'(etic c$%p!e<3.5.1 2ilan'ul energetic comple( se $azează pe datele $ilan'urilor termoenergetic şi electroenergetic

ale instala'iei considerate# trans"ormate în valori de energie primară -t.e.p.

4 - ANALIZA BILANŢURILOR ENERGETICE REALE

4.1 2ilan'ul energetic real va "i supus unei analize "oarte amănun'ite pentru a "ormula concluziiasupra posi$ilită'ilor de îm$unătă'ire a proceselor# at&t pe linie energetică# c&t şi pe linie tehnologică.4.2


12/26

5 - APRECIEREA EICIENŢEI ENERGETICE A PROCEELOR CONU=ATOAREDE ENERGIE

5.1 Pentru aprecierea din punct de vedere calitativ şi cantitativ a unui proces sau a unei instala'ii# sevor "olosi indicatori de e"icien'ă# care pot "i sta$ili'i pe $aza datelor determinate prin $ilan'urile

energetice.5.2 :ei mai importan'i indicatori de e"icien'ă energetică sunt*

Pe&t' p'$cee!e #e t'a&,$'%a'e e&e'(etic+% +andamentul ener%eti" brut. bη de"init ca raport dintre suma energiilor utile# livrate în

e(terior şi a celor consumate de serviciile au(iliare ale instala'iei de trans"ormare şi sumaenergiilor "olosite în proces.

1!!⋅∑ ∑+

∑ ∑+=

sa E

i E

sa E

u E

bη M7N unde*

− ∑

u E suma tuturor energiilor utile livrate în e(teriorul procesului.

− ∑ sa

E suma energiilor consumate de serviciile au(iliare

− ∑ i

E suma energiilor intrate în proces% +andamentul ener%eti" net. nη . de"init ca raport dintre suma energiilor utile# rezultate

din procesul de trans"ormare# livrate în e(teriorul procesului şi suma energiilor intrate în proces*

1!!⋅∑

∑=

i E

u E

nη M7N

% 'onsum s!e"i&i" brut de ener%ie. cbX/Y # de "orma O pentru producerea de energie de "orma# se de"ineşte prin rela'ia*

1!!/

⋅∑

∑ ∑+=

Di E

Dsa E

i E

D b " M7N unde*

− ∑

i E suma energiilor de "orma O intrate în proces

− ∑

Di E suma energiilor de "orma livrate în e(terior

− ∑

Dsa E suma energiilor de "orma consumate de serviciile au(iliare ale instala'iei de

trans"ormare.% 'onsum s!e"i&i" net de ener%ie. cnX/Y . de "orma O pentru producerea de energie de "orma

şi este de"init de rela'ia*

1!!/

⋅∑

∑=

Di E

i E

D n " M7N

Pe&t' p'$cee!e #e c$&% ,i&a! #e e&e'(ie% 'onsumul s!e"i&i" de "ombustibil pentru realizarea unei unită'i din produsul Q -ccZ#

de"init ca raport între suma cantită'ilor de com$usti$il şi gaze calde primite din a"ara procesului şi consumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum ;Q de produc'ie a produsului considerat# este dat de rela'ia*

F A

i -

F ""

∑=

/ Mtep/u.pN unde*

− ∑ i

- suma cantită'ilor de com$usti$il şi gaze calde intrate în contur Mt.e.pN+− ;Q volumul produc'iei din produsul Q# e(primat în unitate de produs Mu.pN.

% 'onsumul s!e"i&i" de ener%ie termi" pentru realizarea unei unită'i din produsul Q -ctZ#de"init ca raport între suma cantită'ilor de căldură primite din a"ara procesului şiconsumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum ;Q de produc'ie a

produsului considerat# este dat de rela'ia*

!


13/26

F A

iG

F t "

∑=

/ M/u.pN unde*

− ∑ i

G energie termică intrată în contur din e(teriorul acestuia MN+% 'onsumul s!e"i&i" de ener%ie ele"tri" pentru realizarea unei unită'i din produsul Q#

-ceZ# de"init ca raportul dintre suma cantită'ilor de energie electrică primite din a"ara procesului şi consumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum ;Q de produc'ie a produsului considerat# este dat de rela'ia*

F A

iH

F ""

∑=

/ M?Rh/u.pN unde*

− ∑ i

H energieelectrică intrată în contur din e(teriorul acestuia M?RhN+

% 'onsumul s!e"i&i" "om!le3 de energie pentru realizarea unei unită'i din produsul Q-cc$%p!e


14/26

.1 2ilan'ul optim reprezintă situa'ia în care energia "olosită în mod util în proces# c&t şi pierderile deenergie# vor "i reduse p&nă la limita minimă usti"icată din punct de vederetehnico economic..2 4căderea semni"icativă a energiei utile -şi implicit a energiei intrate se o$'ine prin schim$area

tehnologiei e(istente cu una modernă.8n cazul în care schim$area tehnologiei e(istente nu se usti"ică din punct de vedere economic#

$ilan'ul optimizat va scoate în eviden'ă diminuarea pierderilor de energie -la tehnologia e(istentă..3 La $aza ela$orării $ilan'ului optim stă analiza $ilan'ului real. AL U A R E A E I C I E N Ţ E I E C O N O = I C E : I A I = P A C T U L U IA U P R A = E D I U L U I

6.1 EJa!a'ea e,icie&)ei ec$&$%icen aspect important al auditului energetic este cuanti"icarea costurilor pentru economia de

energie respectiv investi'iile necesare pentru implementarea măsurilor de economisire.:el mai simplu indicator economic de decizie privind ierarhizarea unor variante concurente

este reprezentat de P erioada im!l de !e"u!erare (P+ care reprezintă timpul# în ani# în carecosturile de investi'ii se recuperează din valoarea economiilor la costurile de "unc'ionare.

+

5 P6+ = în care*


15/26

,nvesti'iile suplimentare necesare pentru implementarea măsurii de economisireconsider&nd că lucrările de realizare a investi'iilor se realizează întrun singur an+

+ ;aloarea economiilor la costurile de "unc'ionare -considerate egale în "iecare an+P4) are avantaul de a "i uşor de calculat şi datorită "aptului că de regulă "actorii de decizie

sunt interesa'i de acele investi'ii care se recuperează "oarte repede# această metodă este relativ des

"olosită.ste recomanda$il însă ca pentru investi'iile cu perioadă mai lungă de recuperare acest

indicator să "ie utilizat împreună cu alte instrumente de decizie. l singur poate conduce la alegereaunor variante mai pu'in pro"ita$ile# dar care prezintă recuperări ini'iale cu valoare mare pe o perioadăredusă în detrimentul unor variante de investi'ii mult mai avantaoase care asigură pro"ituri mari

pentru perioade lungi de timp.Pentru a creşte precizia indicatorilor "inanciari de decizie este necesar să se cunoască costurile

pe ciclul de via'ă.


16/26

t anul de calculPentru e(empli"icare în *ne3a $ este prezentat un e(emplu de analiză "inanciară a unor

variante de investi'ii. !ata % ntern de !e"u!erare (++ este un indicator "inanciar de decizie pe $aza căruia se pot

realiza compara'ii pertinenete ale variantelor analizate# se calculează prin interpolare şi reprezintă

valoarea pentru care ;J< devine egală cu zero. 0e "apt reprezintă rata de actualizare minimă i pentru care investi'ia se recuperează strict în perioada analizată.

6.2 EJa!a'ea i%pact!i ap'a %e#i!i6.2.1 Ge&e'a!it+)i&

Principalele emisii de poluan'i evacuate la coşurile de "um ale cazanelor de a$ur şi apă caldăsunt emisiile de O2 #i NO 3 -cu e"ecte sinergice la scară regională# emisiile de !ulberi "enu#

$burtoare -cu e"ecte la scară locală şi emisiile de 'O2 -cu e"ecte la scară glo$ală.0eterminarea corectă a emisiilor de poluan'i se realizează pe $aza măsurătorilor e"ectuate cu

aparatură specializată. 8n situa'ia în care nu se dispune de această aparatură# pentru postevaluări pedi"erite perioade de timp# inclusiv pentru întocmirea inventarelor şi a rapoartelor statistice# pentru

veri"icări ale încadrării în norme# precum şi pentru ela$orarea unor prognoze# evaluarea emisiilor se"ace con"orm '(etodo)o*ie de eva)uare operativă a emisii)or de +2 , N+ - , pu)beri cenuă

0burătoare i C+2 din centra)e)e termice i termoe)ectrice # indicativ PE 1441/155$.Aetodologia poate "i aplicată şi de alte unită'i interesate care nu dispun de metodologii proprii# "iindîn concordan'ă cu cea "olosită în prezent în 'ările niunii uropene. Aetoda se $azează pe utilizarea"actorilor de emisie.

:antitatea de poluant evacuat în atmos"eră se determină cu rela'ii de "orma*ε ∗∗= iG - E unde*

− E cantitatea de poluant evacuat în atmos"eră# întro perioadă de timp M?gN− - cantitatea de com$usti$il consumată în perioada respectivă M?gN

− Gi puterea calori"ică in"erioară a com$usti$ilului M?/?gN− M "actorul de emisie M?g/?N

Eactorul de emisie reprezintă cantitatea de poluant evacuat în atmos"eră# raportată la unitateade căldură introdusă cu com$usti$ilul în cazan.

8n cazul utilizării mai multor tipuri de com$usti$il# cantitatea de poluant se determină prinînsumarea cantită'ilor calculate pentru "iecare dintre aceştia.

6.2.2 =$#e!e #e ca!c! pe&t' ,act$'ii #e e%iie pe&t' ,ieca'e p$!a&t% Poluant O2

.1-1!!

r

G

6 3

m

m

i

s

6O

6O −⋅

∗∗

=ε unde*

−6O

ε "actorul de emisie pentru 4= M?g/?N+

−6O

m masa moleculară pentru 4=+ 6Om V >

− sm masa moleculară a sul"ului+ sm V 3− 4 con'inutul de sul" al com$usti$ilului -sul"ul com$usti$il# determinat ca valoare

medie# pe $aza analizei chimice elementare pe loturi şi e(primat în procente demasă -7

=$serva'ie* a "al"ulele de !ro%no$ se re"omand &olosirea urmtoarelor valori !entru "on"entraţiile de sul& în "ombustibil ( ;:

>


17/26

− lignit 1#15− huile mi(te şi şlam -inclusiv din import #15− păcură din 'ară* 1− păcură din import 3

−

r gradul de re'inere a sul"ului în zgură şi cenuşă;alori recomandate pentru r *− lignit* !#− huilă* !#!5− păcură şi gaze* !

% Poluant NO3Eactorii de emisie pentru acest poluant sunt prezenta'i în ta$elul următor*

Combustibi)u)

6 N+- Puterea termică a ca0anu)ui7 MARtN

84 9 144 144 9 344 :344

g/G g/G g/GLignit !! ! !Wuilă 3K! >! >5!Păcură 19! 1! K!Gaze naturale 13! 15! 1!7 e determin !rin !rodusul dintre debitul de "ombustibil introdus în "a$an (%/s sau Nm /s #i !uterea "alori&i"in&erioar a "ombustibilului (/% sau / Nm

Observaţie:Aalorile !re$entate în tabelul anterior "ores!und !entru o sar"in a "a$anului de 100;, >n"a$ul &un"ţionrii "a$anului la sar"ini !arţiale se utili$ea$ urmtoarea "ore"ţie:

N5!5!.1-M1!! −∗−+∗=

1aa 3 3 NO NO 3 ε ε unde*

−

3 NO

3ε "actorul de emisie la sarcina ( 7

−

3 NO

1!!ε "actorul de emisie la sarcina de 1!!7

− sarcina cazanului# cuprinsă între 5!7 şi 1!!7− a coe"icient în "unc'ie de tipul com$usti$ilului# av&nd următoarele valori*

− :ăr$une pulverizat* !#K5− Păcură* !#5− Gaze naturale* !#5

% Poluant !ulberi ("enu# $burtoare:

i

!G

D * .1-.1- −∗−∗=ε unde*

− M ! "actorul de emisie pentru pul$eri M?g/?N+− * con'inutul de cenuşă în căr$une M7N− gradul de re'inere a cenuşii în "ocar# în procente de masă M7N− D e"icien'a -randamentul instala'iei de re'inere a cenuşii

z$urătoare -electro"iltru# "iltru mecanic M7NObservaţie:

>n !ost"al"ul. se vor &olosi valori medii e&e"tiv re$ultate din e3!loatare !entru elementele "are

intr în &ormul,La calcule de prognoză se recomandă utilizarea următoarelor valori*

5


18/26

− Lignit !7− Wuilă din 'ară >

− ' m masa moleculară a car$onului m' V 1− ' con'inutul de car$on al com$usti$ilului#

e(primat în procente de masă -76.2.3. >e'i,ica'ea &ca#'+'ii & &$'%e

:oncentra'ia poluantului în gazele evacuate se calculează ast"el*

@

E " )

31!∗

= unde*

− " concentra'ia poluantului în gazele evacuate Mmg/Jm3N+− E ) cantitatea de poluant evacuată în atmos"eră M?g/hN+− @ de$itul de gaze de ardere evacuate# rezultat din calculul arderii MJm3/hN+

;aloarea lui c ast"el o$'inută se compară cu valoarea de re"erin'ă precizată în =rdinul

Ainisterului K!


19/26

− huilă* 3K!− păcură* 9!− gaze naturale* 3!


20/26

*NE* 1

Aodel de calcul al pierderilor de energie electrică pentrureceptoarele şi instala'iile curent "olosite în industrie

8ntre receptoarele şi instala'iile curent "olosite în industrie# în cadrul prezentului model de calcul saucuprins liniile electrice# trans"ormatoarele# $o$inele de reactan'ă tri"azate şi motoarele electrice.

1. Dete'%i&a'ea pie'#e'i!$' #e e&e'(ie e!ect'ic+ & !i&ii!e e!ect'icePierderile de energie electrică în liniile electrice de curent alternativ tri"azat se pot determina#

după caz# prin măsurări directe sau prin calcule# în "unc'ie de con"igura'ia liniilor şi de aparatele demăsurat de care se dispune.

1.1 =+'a'ea #i'ect+ c at$'! c$&t$a'e!$' t'i,a;ate #e e&e'(ie actiJ+ montate laam$ele capete ale liniei se poate "ace numai în cazul liniilor radiale -"ără rami"ica'ii# "ără sarciniracordate dea lungul lor# şi numai dacă at&t contoarele c&t şi trans"ormatoarele de măsură "olosite auerori c&t mai mici# egale şi de acelaşi sens# la 1!7# 5!7 şi 1!!7 din sarcină# la cos ϕ Q0.8 şi

cos ϕ Q1. Xrans"ormatoarele de măsură tre$uie să "ie cel pu'in de clasă !#5. =et$#a & eteiicat+ & ca;! !i&ii!$' c pe'i$a#e !&(i #e %e' & ($!.

8n cazul unei linii în care energia electrică circulă întrun singur sens# pierderile RE pe un timpY sunt date de rela'ia*

RE Q RE 1 RE 2 M?RhN în care* RE 1 #i RE 2 sunt di"eren'ele dintre indica'iile# la începutul şi s"&rşitul perioadei ; # ale

contorului din capătul amonte al liniei# respectiv al contorului din capătulaval# în ?Rh.

8n cazul unei linii în care energia circulă în am$ele sensuri# tre$uie montate c&te două contoarela "iecare capăt al liniei# din care unul cu $loca pentru unul din sensurile de circula'ie a energiei. 8nacest caz# pierderile pe un timp τ sunt date de rela'ia*

ZZ

1ZZ

Z

1Z E E E E

1 E ∆−∆+∆−∆=∆ M?RhN în care*

RES 1 şi RESS 2 sunt di"eren'ele între indica'iile# la începutul şi s"&rşitul perioadei ; alecontorului din capătul amonte al liniei# de la cele două capete ale liniei# careînregistrează energia care circulă dinspre capătul 1 spre capătul +

RESS 1 şi RES 2 idem# ale contoarelor care înregistrează energia care circulă dinspre capătul spre capătul 1.

1.2 Dete'%i&a'ea p'i& %+'+'i "i ca!c!e* 31!3 −⋅⋅⋅⋅⋅=∆

& 1 +

m 5

& N

1 E τ M?RhN în care*

& este coe"icientul de "ormă al "unc'iei Q & (t şi reprezintă varia'ia în timp acurentului din linie % # de"init cu rela'ia*

& Vm 5

m! 5

4e realizează prin măsurători întrun interval de >h -o zi aleg&nduse în acestscop# o zi reprezentativă+

m este valoarea medie a curentului măsurat la capătul alimentat al liniei*

n

n

i i 5

m 5

∑== 1

M?


21/26

n numărul de intervale egale -minim ># pentru >h la care se "ace citirea curentului+ i valoarea curentului# măsurată la milocul intervalului i# în capătul alimentat al liniei

M? pentru conductoare din cupru# aluminiu şi o'el T aluminiu+ α V !#!! pentru conductoare din o'el+ma( 1

θ temperatura ma(imă admisă a conductorului M!:N+ 1m

θ temperatura conductoarelor în momentul măsurării lui +m M !:N+aer

θ temperatura medie a aerului în timpul e(ploatării M!:N+am

θ temperatura aerului în momentul măsurării lui +m M!:N+ m! intensitatea medie pătratică a curentului în linie M


22/26

ma3 i intensitatea ma(imă admisi$ilă a conductoarelor ramurii i a re'elei M


23/26

Pierderile de putere activă întrun trans"ormator se pot determina cu autorul rela'iei*

s P

s" P P

2 P ∆+∆⋅+∆=∆

!

β în care*

2 P ∆ pierderea totală de putere activă în trans"ormator+!

P ∆ pierderea de putere activă în trans"ormator# la "unc'ionarea sa în gol+ s"

P ∆ pierderea de putere activă în trans"ormator# la "unc'ionarea sa în scurtcircuit+ s

P ∆ pierderea de putere activă suplimentară# ce apare în cazul trans"ormatoarelor cu răcire "or'ată -prin măsurători+

β coe"icientul de sarcină al trans"ormatorului.Pierderile de energie activă în trans"ormator la "unc'ionarea în gol se consideră egale cu pierderile în

"ier# iar pierderile de putere activă la "unc'ionarea în scurtcircuit se consideră egale cu pierderile încupru şi se iau din cataloage sau din cartea tehnică a trans"ormatorului respectiv.

:oe"icientul de sarcină β se determină cu rela'ia*

n 5

m 5

& ⋅=β în care*

m intensitatea medie a curentului ce stră$ate trans"ormatorul+

n intensitatea nominală a curentului# la medie tensiune# trans"ormatorului.8n cazul trans"ormatoarelor cu trei în"ăşurări# pierderile de putere activă se determină cu rela'ia*

s P

s" P

s"0 P

0 s"5 P

5 P

2 P ∆+∆⋅+∆⋅+∆⋅+∆=∆

!.3- β β β în care* s" P

s"0 P

s"5 P ∆∆∆ ## pierderile în scurtcircuit ale în"ăşurărilor de înaltă# medie#

respectiv oasă tensiune+ 0 5

β β β ## coe"icien'ii de încărcare ai în"ăşurărilor de înaltă# medie# respectiv oasătensiune.

Pierderile de energie electrică activă în trans"ormatoare se calculează cu rela'ia* s s

P & s"

P t

P a

E τ τ β τ ⋅∆+⋅∆⋅+⋅∆=∆ ! în care*

U t este timpul total de conectare+

U & timpul de "unc'ionare în sarcină+U s timpul de "unc'ionare a instala'iilor au(iliare de răcire.Pentru trans"ormatoare cu trei în"ăşurări# pierderile de energie electrică activă sunt*

s s P

& s" P

&0 s"0 P

0 &5 s"5 P

5 t P

a E τ τ β τ β τ β τ ⋅∆+⋅∆⋅+⋅∆⋅+⋅∆⋅+⋅∆=∆

!.3-

în care*U & .U & . U & reprezintă timpul de "unc'ionare în sarcină a în"ăşurărilor de înaltă# medie#

respectiv oasă tensiune.Pierderile la mersul în gol ! P ∆ şi pierderile în scurtcircuit s" P ∆ se citesc pe eticheta

trans"ormatorului sau din documenta'ia acestuia.

3. Pie'#e'i!e #e e&e'(ie e!ect'ic+ & b$bi&e!e #e 'eacta&)+ t'i,a;atePierderile de energie electrică activă în cele trei "aze ale $o$inei de reactan'ă se determină cu rela'ia*

31!3 −⋅⋅⋅⋅⋅=∆ & br +m 5 & N br E τ M?RhN în care*

& "actorul de "ormă al curentului+ m curentul mediu pe "ază M


24/26

adesea di"icilă# în general în lucrările de $ilan' această separare nu se mai "ace.)ela'ia de calcul pentru pierderile RE m de energie este*

me" E Le E E m E ∆+∆+∆=∆ in" M?RhNAetoda de determinare a pierderilor depinde de regimul de lucru al motorului.

4.1 Ca;! %$t$a'e!$' c 'e(i% #e !c' p'actic &i,$'%

8n cazul motoarelor cu regim de lucru practic uni"orm -"ără opriri# repausuri# "r&nări sauinversări de sens repetate pierderile se determină ast"el*

4.1.1 Pie'#e'i!e & &,+"'+'i3

1!

3in" −⋅⋅⋅⋅⋅=∆

& e +med 5 & N E τ M?RhN în care*

& "actorul de "ormă al "unc'iei Q &(t# pentru care su$liniem valoricuprinse în domeniul M1#!1 ] 1#1N -pentru motoarele asincrone cu inele# serecomandă valoarea & V 1#!1+

med valoarea medie aritmetică a curentului a$sor$it de motor în intervalul & τ M


25/26

pierderi sunt practic independente de sarcină# ca şi cele mecanice# cele două categorii de pierderi se sta$ilesc împreună# cu autorul rela'iei*

3

!! 1!.3- −∗∗∗−=∆+∆ & eme" Le +i P E E τ M?RhN

4.1.3 Pie'#e'i %eca&ice% otoare de "urent "ontinuu, La motoare de curent continuu pierderile în "ier sunt "oarte

mici în raport cu pierderile mecanice şi de aceea se pot neglia - RE Le ≈ !% otoare asin"rone "u inele "ole"toare:

.-3.3-Z

1

!1

1! r r ir i P P E d rd me" +∗−∗−−=∆ M?RhN% Pentru toate "elelalte "ate%orii de motoare nu se determină pierderile mecanice separat#

ci numai împreună cu pierderile în "ier.4.2 Ca;! %$t$a'e!$' c 'e(i% #e !c' Ja'iabi!.

8n această categorie intră motoarele al căror regim de lucru comportă repetate perioade de regimtranzitoriu -porniri# opriri# inversări de sens etc..

Pentru această categorie de motoare pierderile în circuitul magnetic - Le şi în"ăşurări provocatede curentul de magnetizare# reprezintă o cotă "oarte mică în raport cu pierderile în regim tranzitoriu

şi pot "i negliate.Pentru un motor# suma pierderilor datorită "unc'ionării în regim tranzitoriu pe o perioadă & τ

este*.>3-

invn

&rinvn

&rme"n

!n

!e

tran$ E +++∆=∆ M?RhN în care*

Re ! este pierderea pe un ciclu de pornire+n ! numărul de porniri în perioada & τ +n & me" numărul de "r&nări mecanice# electrice sau prin inversarea sensului curentului# în

perioada & τ +ninv numărul de cicluri de inversare a sensului de rota'ie# în perioada & τ .

Pierderea pe un ciclu de pornire se determină cu rela'ia*

!!

nn V !e ∆⋅⋅⋅=∆

M?RhN în care* V coe"icient ce depinde de tipul motorului şi care are valorile*- pentru motoarele de curent continuu cu e(cita'ia în deriva'ie# VQ1+- pentru motoarele asincrone cu rotorul în scurt circuit şi pentru motoarele

sincrone cu pornirea în asincron# VQ2+- pentru restul motoarelor asincrone# VQ 1?r 1 /r 2+

momentul de iner'ie polar al ansam$lului motor T mecanismul antrenat# care areunitatea de măsură 4.,. MJ m sN

!! nn

me" E

∆⋅

∆= M?Rh s/radN în care*

RE me" pierderile mecanice în motor şi mecanism# determinate anterior+n0 viteza unghiulară de rota'ie la "unc'ionarea în gol Mrad/sN+

Rn0 varia'ia vitezei unghiulare de "r&nare# din momentul deconectării p&nă la momentulopririi Mrad/sN.

Aărimea >n4 . se determină prin metoda )ansării care constă în următoarele etape*% se aduce în stare cuplat# ansam$lul motor mecanismul antrenat# p&nă la realizarea

vitezei de rota'ie caracteristică regimului de mers în gol+% se opreşte alimentarea motorului+% la intervale egale de timp# c&t mai scurte# se măsoară# cu autorul unui tahometru# viteza

de rota'ie a motorului+% se trasează cur$a de oprire n?@t+

% se duce tangenta geometrică la această cur$ă în punctul t?4 -ce reprezintă motor nealimentat cu energie electrică+

K3


26/26

% tangenta trigonometrică a unghiului "ormat de această tangentă cu a(a a$sciselor# estetocmai mărirea >n4.

5-ghidul de realizare al bilanturilor

Documents