MEMORIU

0CPIE srl

Consultanta, Proiectare si Inginerie Edilitara Proiect 151/2009

J40/14684/02.08.07 ; CIF: RO22202620 Supratraversare Apeduct Arcuda-Bucuresti

Aleea Ciceu nr.11, bl.E14, ap.15

cu canal de evacuare ape uzate epurateTel/Fax 021 4603281

Faza: PT + DE + CS

5. CAIET DE SARCINI

pentru executia retelelor de canalizare din conducte din fonta ductila Prezentul caiet de sarcini este intocmit pe baza standardelor, prescriptiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si cuprinde instruciunile tehnice si procedurile minime pentru tehnologia de executie a retelelor exterioare subterane din conducte din fonta ductila cu muf, pentru canalizare menajera cu diametrul Dn 80 - 2000 mm.NOTE IMPORTANTE

a) Prezentul caiet de sarcini se va citi mpreun cu instruciunile date de furnizorul conductelor pentru:

Transportul conductelor i pieselor de legtur din fonta ductila Stocarea i manipularea lor, la locul de punere n oper

Pregtirea conductelor, pieselor de legtur i garniturilor de cauciuc pentru montare

Lansarea n an i montarea propriu-zis a conductelor, etc.

Proba de etaneitate

Instruciuni pentru condiii speciale (de calitate a terenului de fundaie, de pante accentuate, etc.)

b) Se recomand specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistena direct a unor specialiti de la firma furnizoare.

CAP.1 GENERALITI

Fonta ductila are proprietatile de rezistenta ale fontei turnate, completate cu proprietati de flexibilitate, durabilitate si capacitate de elongatie.

Fonta ductila are mare rezistenta la intindere si incovoiere si nu are probleme de aparitie fisuri sau comportament casant.Conductele din fonta ductila pot suporta forte exterioare de deformatie mari, fara sa cedeze prin rupere, datorita capacitatii de deformare a metalului. In practica nu se ating valiorile de deformare din teste, fapt ce confera un plus de siguranta. Produsele din fonta ductila, conducte si racorduri, trebuie sa indeplineasca specificatiile din normele EN 538 si ISO 2531. SpecificatiaDN 1000mmEN 596

Rezisten minima la rupere (intindere); N/mm2Conducte

Racorduri420

420

Elongatie minima la rupereConducte

Racorduri10%

5%

Duritate maximaConducte

Racorduri230

250

Pentru fonta obisnuita, caracterul casant este dat de forma lamelara a carbonului din structura. La fonta ductila acest carbon inclus este cristalizat sub forma sferica, prin adaos de magneziu. In acest mod sunt eliminate liniile de ruptura prezente la fonta gri.

Structura cu carbon sferic confera fontei ductile proprietati superioare privind:

rezistenta la tractiune

rezistenta la impact (soc)

limite ridicate de elasticitate

elongatie mare

Structura fontei ductileAceste caracteristici pot fi imbunatatite prin tratamente chimice sau termice. Fonta ductila pastreaza toate caracteristicile mecanice traditionale ale fontei, caracteristici care se datoreaza in principal continutului de carbon:

rezistenta la compresiune

posibilitatea de turnare

rezistenta la abraziune

lucrabilitate

rezistenta la oboseala

rezistenta la coroziune

rezistenta chimica

Fonta ductila este rezistenta la majoritatea acizilor i derivailor din sod caustic, fiind utilizat n realizarea sistemelor de transport i depozitare a acestor substane agresive.

O aplicaie comun a sistemelor din fonta ductila este i realizarea sistemelor de conducte pentru transportul apei uzate menajere sau pluviale.

Prin sisteme de conducte, in prezenta documentatie, se intelege ansamblul de tevi, fitinguri si accesorii necesar executarii complete a oricarui tip de instalatie sau retea de transport.

1.1. Proprietatile materialului fonta ductilaPrincipalele caracteristici fizice si mecanice ale materialului sunt redate in tabelul de mai jos:

ProprietateaValoareaU.M.

Densitate7050Kg/m3

Rezisten la rupere (intindere)420N/mm2

Elongaia la rupere> 10%

Rezistena la ncovoiere N/mm2

Rezistena la impactFr cedarekJ/m2 (23o C)

Modulul de elasticitate (Young)170000N/mm2

Duritatea suprafetei (piconometru)230 HB

Deformare unghiulara; DN1000 la 13700N/mm2< 3%procente

1.2. Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizare din fonta ductilaDurata de via.

n cazul unei utilizri optime durata de via este de 50 de ani.

Montare rapid.

Datorit greutii mici i simplitii mbinrii, se pot executa n timp scurt, reele de canalizare fr s fie necesar o calificare superioar.

Lungimi mari de montare.

Datorit greutii mici se pot monta conducte i de 5-6m lungime.Reeaua de conducte realizata este perfect etan la ap i la ptrunderea rdcinilor. Rdcinile nu pot ptrunde prin conducte sau prin mbinri, neavnd loc nici infiltraii i nici exfiltraii.

Proprieti de rezisten.

Au rezisten bun la transport, depozitare, montare i exploatare.

Rezisten la coroziune.Conductele de canalizare mpreun cu garniturile de etanare rezist bine la aciunea substanelor aflate n apele uzate, menajere i freatice.

Rezistena la uzur.

Substanele solide n apele reziduale produc o uzur mic asupra conductelor din fonta.

Perete interior neted.

Datorit peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mic, capacitatea de transport este mai mare i nu au loc depuneri pe peretele conductei.

1.3. Domenii de aplicarePrezentele proceduri se aplica conductelor de tip fonta ductila pentru canalizare, prevazute in prezentul proiect pentru transportul apelor uzate de tip menajer si pluvial.

Nu fac obiectul Caietului de sarcini toate lucrarile aferente dezafectarii retelelor existente de canalizare, indiferent de materialul din care sunt realizate.

1.4. ResponsabilitatiProiectantul raspunde de conceptia corecta a solutiilor tehnice si constructive, de alegerea materialelor, de de stabilirea caracteristicilor conductelor potrivit conditiilor de functionare ale retelei de canalizare

Este obligatoriu ca executia lucrarilor pentru canalizarea din conducte din fonta ductila, sa se faca de catre unitati de constructii profilate si specializate in astfel de lucrari, avand dotarea corespunzatoare cu utilaje, echipamente si personal calificat.

Unitatea de constructii care va asigura montajul, raspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de executie in conformitate cu prescriptiile de protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de furnizorul de materiale-conducte si racorduri din fonta ductila.

In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instructiuni, unitatea de constructii, cu avizul prealabil al proiectantului, va putea stabili solutii compensatoare motivate corespunzator din punct de vedere tehnic, care sa nu afecteze siguranta de functionare a lucrarilor.

CAP.2 CONDUCTE I PIESE DE LEGTUR PENTRU CANALIZARE DIN FONTA DUCTILA. MOD DE PREZENTARE I DOMENIU DE UTILIZARE

Conductele din fonta ductila pentru canalizare sunt executate conform specificatiilor din normele EN 538 si ISO 2531, din fonta ductila cu acoperire cu rasina epoxilica la exterior si camasuire interiora cu mortar de ciment cu continut de aluminiu.

Sistemul de conducte are rolul de a colecta i evacua apele uzate menajere i meteorice, cu pH de la 4 la 12.

Gama de diametre pentru realizarea unei reele exterioare de canalizare (curgere gravitaionala - presiune de utilizare max. 4 bar) este de la DN80 la DN2000 mm.

Conductele pentru canalizare se fabric cu urmtoarele lungimile efective de 6, 7 si 8 m. Sunt fabricate cu muf la un capt, iar etanarea lor se realizeaza cu inele de etanare i fixare.Conductele de canalizare din fonta ductila mpreun cu garniturile de etanare au o rezisten bun la aciunea substanelor aflate n apele meteorice i menajere i la aciunea coroziv a solului.CAP.3 TRANSPORT I DEPOZITARE

Transportul se realizeaz cu mijloace de transport adecvate, important fiind ca sa fie respectate urmatoarele reguli de baza:

facilitarea incarcarii si descarcarii in sigurata (utilizarea de corzi textile sau profile adaptate se interzice utilizarea de gheare metalice asigurarea fixarii pe durata transportului

utilizarea de vehicole sau remorci cu obloane si dotari laterale pentru stabilizarea incarcaturii

asigurarea incarcaturii cu chingi textile sub tensiune

evitarea contactului cu orice suprafata metalica

asezarea pe suporti din lemn, orizontali si cu profil adecvat

ncrcarea i descrcarea se realizeaz dup regulile artei, operaiunile fiind facilitate de greutatea redus a tuburilor. Se interzice ncrcarea lor folosind piese cu muchii ascuite. Se vor evita ocurile (lovirile) mai ales cnd transporturile se realizeaz la temperaturi apropiate de 0 C.

Livrarea conductelor se face de catre producator in doua moduri:

conducte cu DN80m la 300mm, pe paleti din lemn legate in pachete cu numar variabil de bare, cu capace de protectie pentu fiecare tub conducte cu DN > 300mm, livrate individual cu protectii la capete

Depozitarea se realizeaz de aa natur nct s fie evitate deformrile permanente i deteriorrile. nlimea stivelor este de maxim 2,5 m. Tuburile nu se trsc pe pmnt pentru a se evita zgrieturile ce ar slbi rezistena sau ar putea periclita protectia exterioara. Tuburile cu muf se sprijin pe distanieri din lemn plasai la 1-2 m. La capete distanierii se aeaz la 0,5m.

Capetele tuburilor se nchid cu capace pentru mpiedicarea ptrunderii impuritilor la interior.

Exemple de moduri de depozitare conducte

In cazul depozitrilor evilor i fitingurilor n aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3 luni, se va asigura:

temperatura de stocare

umiditatea mediului (pentru garnituri)

expunerea la razele solare

durata depozitarii

Normele EN 681 si ISO 2230 precizeaza recomandarile pentru depozitarea componentelor de imbinare cu mufa.Temperatura de depozitare sa fie inferioara valorii de 25 C.

Umiditatea pentru imbinari pe baza de elastomeri vulcanizati sa fie medie.

Elastomerii sunt sensibili la razele UV si la ozon; este recomandata depozitarea ferita de lumina directa (artificiala sau de la soare).

Durata de depozitare garantata de fabricantii de renume este de pana la 6 ani de la fabricare, daca au fost respectate normele precizate anterior.

CAP.4 PRELUCRAREA CONDUCTELOR DIN FONTA DUCTILALa montarea conductelor din fonta ductila este necesesar si prelucrarea acestora. Taierea pe santier trebuie sa fie cat mai rar posibil. Operatia de taiere se face cu grija maxima, si fara sa fie ratata (nu se poate repeta sau repara). Taierea se face cu taietoare cu disc, in plan perpendicular pe axul conductei.

Inainte de taiere se asigura ca diametrul exterior al zonei nou taiate este in aceiasi toleranta cu vechiul capat al conductei. Se recomanda utilizarea unei conducte sablon pentru taierile in santier. Conducta sablon are marcaje speciale in zona mufei.Dupa taiere sunt necesare operatiile:

refacerea sanfrenului la capatul conductei

executia de sudura pe santier (la imbinarile cu rezistenta la smulgere)

reparatia protectiei conductei la exterior si/sau interior

Repararea protectiei interiore - cimentareOrice deteriorare a protectiei interioare din ciment asfaltic, aparuta accidental in timpul transportului, depozitarii, pozarii sau altor manipulari, poate fi usor remediata pe santier.Suprafata deteriorata trebuie sa fie mai mica de 0.10 mp, iar lungimea ei nu trebuie sa depaseasca un sfert din lungimea circumferintei. In caz contrar conducta se respinge sau se taie zona deteriorata.Material de reparatie

Materialul este o rasina epoxy, care are proprietati de rezistenta mecanica si rezistenta la impact mult superioare conductelor din beton. Rasina se livreaza in doua componente, impachetate separat.Principalele caracteristici ale rasinei de reparatie

Rezistenta la compresiune:490 kg/mp

Rezistenta la intindere:

155 kg/mp

Densitate:

1800 kg/mc

Durata de lucru:

30 la 45 minute

Durata de depozitare:

9 luni

AmestecSe amesteca cu spaclul, sau alte dispozitive de amestec, parti egale din cele doua pachete de livrare.

Scule necesare pentru reparatie

Perie, spaclu si drisca sau similar.

Pregatirea suprafetei

Reparatia se executa la temperaturi peste temperatura de inghet, fara zapada sau geata. Conducta se roteste astfel incat zana deteriorata sa fie in partea de jos. Se indeparteaza acoperirea deteriorata si inca 1 2 cm de jur imprejur, utilizand un ciocan si o dalta. Muchiile suprafetei curatate trebuie sa fie perpendiculare pe conducta. Orice impuritate, praf, aschii, ulei, grasimi, etc. trebuie indepartate inainte de aplicarea cu pensula a rasinei, prin periere cu perie de sirma, smirgheluire si in final cu suflare cu aer.Aplicarea rasinei

Rasina se aplica cu spaclul si se niveleaza la grosimea (nivelul) protectiei nedeteriorate. Finisarea fina se poate face prin udare cu pensula si slefuire cu hartie abraziva. Este posibila aplicarea rasinii in straturi, acolo unde este cazul.

Se recomand ca aceste operaii s fie executate de firma productoare sau s se preia tehnologia de execuie cu prescripiile corespunztoare.

CAP.5 IMBINAREA CU MUFA SI GARNITURA

Mufa de capt este format la cald i este ramforsat. Garnitura de etanare este din cauciuc special, practic inalterabil. Sistemul permite o asamblare rapid, demontabil, fr a fi necesare utilaje specializate.

Acest tip de mbinare nu rezist la deplasri axiale. Atunci cnd acestea se pot produce, fixarea se poate realiza prin nglobarea fitingurilor n masive de beton, sau cu piese speciale de fixare. Dimensiunea masivelor de fixare din beton se stabilete funcie de presiunea nominal i de presiunea de la proba de presiune.

Etapele mbinrii tuburilor din fonta ductila cu muf i garnitur sunt prezentate n figurile 1 la 6 i constau n urmtoarele etape:

Fig.1

Fig.2

Fig.3

Fig.4

Fig.5

Fig.6

1. se curata cu o laveta capatul neted al conductei; se verifica sanfrenul si orice alta deteriorare. Mufa se curata cu peria de sarma, in special lacasul garniturii si se sterge cu laveta orice urma de depozit de pamant, nisip, etc. (fig.1,2)2. se verifica starea garniturii si se introduce aceasta cu buza catre fundul mufei; garnitura se preseaza complet si uniform pe toata circumferinta (fig.3)3. se aplica lubrifiantul recomandat de producator, atat pe capatul neted al conductei cat si pe zona garniturii; santul garniturii nu trebuie umplut cu lubrifiant (fig.4, 5)4. se centreaza capatul neted in mufa si se fixeaza conducta in nisipul compactat5. se impinge conducta noua pana ce primul semn dispare in mufa iar cel de al doilea este inca vizibil (fig.6)

6. se verifica pozitia corecta a garniturii prin introducerea unei linii gradate in spatiul dintre mufa si conducta; adancimea pana la garnitura trebuie sa fie cea indicata de producator pe toata circumferinta

7. imbinarea se face cu conductele perfect aliniate; dupa imbinare se pot realiza curbari in limitele indicate de producator

mbinarea cu muf i garnitur este o mbinare simpl, rapid i de aceea foarte larg aplicat. Exist i alte posibiliti de mbinare a tuburilor din fonta ductila cum ar fi: mbinarea cu flane sau mbinare cu bride speciale cu rezistenta la smulgere.CAP.6 TEHNICA MONTRII N ANURI

Tehnica montrii n anuri deschise a conductelor din fonta ductila comport urmtoarele faze i operaiuni:

a) Faze premergtoare:

a.1. Pregtirea traseului conductei (eliberarea terenului i amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea i manipularea materialelor)

a.2. Marcarea traseului i fixarea de reperi n afara amprizei lucrrilor, n vederea execuiei lucrrilor.

a.3. Recepia, sortarea i transportul evilor i a celorlalte materiale legate de execuia lucrrilor.b) Faza de execuie:

b.1. Sparea traneelor manual, sau mecanizat, conform indicaiilor din proiect.

b.2. Pregtirea patului de pozare a tuburilor.

b.3. Lansarea cu atenie, cu utilaje specializate a tuburilor i fitingurilor, etc. necesare.

b.4. Curirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicaiilor furnizorilor de tuburi.

b.5. mbinarea tuburilor din fonta ductila cu muf i inel de cauciuc.

b.6. Umplerea parial a traneei cu pmnt (lsnd mufele sau zonele de lipitur descoperite).

b.7. Execuia cminelor de vizitare i montarea pieselor speciale.

c) Faza de probe i punere n funciune

c.1. Dup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la rezistena proiectat, nainte de execuia final a umpluturilor se execut ncercarea de etaneitate a canalelor, nchise pe poriuni.

c.2. Prevederea lucrrilor pregtitoare pentru proba de etaneitate.

c.3. Efectuarea probei de etaneitate, executat n conformitate cu normativele n vigoare.

c.4. nlturarea defeciunilor (n caz c exist pierderi de ap) i refacerea probei.

c.5. Executarea umpluturilor i refacerea terenului i a mbrcminii rutiere (conform destinaiei iniiale).

c.6. Punerea n funciune.

c.7. Recepia general a canalului.

CAP.7 LUCRARI PRELIMINARE7.1. Trasarea i nivelmentul

Inainte de inceperea lucrarifor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din proiect, marcand punctele caracteristice (varfuri de unghi, camine, etc) prin borne sau tarusi.

In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.

Operatiile de trasare permit:

- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;- sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de alimentare cu apa,termoficare,cabluri electrice si telefonice, onducte de gaze, etc.

Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS 1924/5.Se vor respecta planurile cu coordonatele punctelor caracteristice din cadrul proiectului.

Executantul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de executie ale lucrarifor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informat proiectantul general.

Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu alte conducte).Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.

Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.

Avnd n vedere c realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importan deosebit n asigurarea funcionalitii acestuia, se va da o atenie sporit trasrii i stabilirii cotelor de nivel de referin.

Operaia de trasare se execut n urmtoarea ordine:

1) se picheteaz axul canalului;

2) se execut un nivelment de precizie n raport cu reperele topografice permanente (capace, cmine, construcii, etc).

3) se traseaz marginile traneelor pentru executarea canalului.

4) se monteaz o scndur aezat pe muchie i orizontal, deasupra fiecrui cmin.

Scndura numit i rigl se fixeaz pe doi stlpi de lemn, fixai n pmnt, prin nivelment de precizie i se verific din timp n timp, i n special nainte de turnarea fundaiei canalului.

Dup montarea riglelor, se materializeaz pe acestea axul canalului printr-un cui btut.

n cazul n care sptura traneelor se face mecanizat, fixarea riglelor se execut dup terminarea lucrrilor cu utilaje, dar naintea nceperii finisajului spturii, care se face manual.

Tot n cadrul operaiunii de trasare se va materializa prin rui i poziia interseciilor canalului ce se execut cu alte reele existente n zon.

Pentru identificarea traseelor exacte ale reelelor existente se vor executa sondaje n prezena delegailor deintorilor de reele, conform avizelor.

n timpul execuiei canalului se vor respecta ntocmai de ctre antreprenor condiiile prevzute n avizele deintorilor de reele edilitare din zona lucrrilor pentru a se evita deteriorarea sau producerea de accidente.

7.2. Desfacerea i refacerea pavajelor

Starea, natura i caracteristicile pavajului se stabilesc de ctre constructor mpreun cu dirigintele i reprezentantul Administratiei sectorului in lucru; de asemenea se stabilesc msurile care trebuie luate pentru a fi refcut.

Refacerea pavajului se va face conform proiectului de specialitate.7.3. Execuia spturilor

Saparea transeelor se va incepe numai dupa completa organizere a santierului, aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai pe timpul strict necesar.

Saparea santului se va face conform unui grafic detailat al executiei retelei,intocmit de constructor pe baza posibilitatilor de lucru ale santierului.

Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigle de nivel si cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect si panta continua.

Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona amplasarii, conform prevederilor proiectului.Atunci cand trebuie sapata transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic sau cu mijloace manuale pentru a nu degrada zonele invecinate.

Dimensiunile santului influenteaza marimea si distributia solicitarilor produse de pamant si de circulatia rutiera, in consecinta, capacitatea portanta a conductei.

Talpa/fundul santului va avea o latime egala cu diametrul exterior al tevii, plus spatiul de lucru eventual necesar. In principal se va adopts metoda santurilor inguste, in locurile in care exista cele mai bune conditii de prestatii tub/economicitate; se recomanda ca latimea transeei sa fie egala cu diametrul exterior al conductei la care se adauga 100 mm, dar nu mai mica de 300 mm. In acest caz, toate operatiile pregatitoare se vor desfasura pe marginea transeei.

Santurile trebuie sapate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte acoperirea minima a conductei la inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic proiectat.

Fundul santului nu trebuie afanat. Solul afanat sau coeziv de pe fund trebuie indepartat si inlocuit cu un strat de sol necoeziv sau chiar cu un pat de asezare. Solul eventual afanat din greseala trebuie reparat prin compactare. Daca solul este pietros sau stancos, fundul santului trebuie adancit cu cel putin cu 0,1 m sub nivelul prevazut in proiect, iar stratul astfel indepartat trebuie inlocuit cu pamant fara pietre. Daca fundul santului este din sol instabil cu continut mare de apa, sau la trecerea prin zone de soluri cu caracteristici portente diferite, trebuie luate masuri pentru fixarea si consolidarea conductei, de exempla prin depunerea unui strat de pietris marunt pentru sustinerea tevii.

Note importante

saparea ultimului strat de 20-30 cm de deasupra cotei de pozare va fi executata numai manual si in cazul sapaturii mecanizate, imediat inainte de pozarea conductei

santul poate fi sapat inainte sau dupa asamblarea tevilor. Prin saparea ulterioara a santurilor se pot obtine economii insemnate in dreptul imbinarilor care se execute in sant se vor execute adanciri si largiri locale ale transeei

spturile se execut n tranee deschise, taluzrile verticale se vor sprijini.

Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat, daca este posibil, pentru lucrarile de umplutura.In timpul executiei transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri daca este cazul. In plus, se vor indeparta pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate.Dupa terminarea sapaturii se va realiza un pat de pozare din nisip necernut cu granulozitatea maxima de 20 mm. Acest material va avea o grosime 10 cm sub conducta si 30 cm deasupra.

anurile spturilor vor fi mprejmuite cu panouri de protecie, de inventar, iar din loc n loc se vor prevedea podee metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dup caz).

i n cazul reteleor din fonta, profilul spturii este similar celui pentru alte materiale. Patul de egalizare de la fundul spturii este obligatoriu. Acesta are 10 cm nlime i se realizeaz din material de sptur, din nisip i pietri sau din beton cu agregate de ru 0-16 mm. Nu se utilizeaz agregate de concasare.

Fig. 3. Profil tip pentru pozarea conductelor ngropate

CAP.8 PUNEREA IN OPERA - MONTAJULPunerea in opera respectiv realizarea retelei de canalizare necesita mai multe faze de executie:

Verificarea tevilor si componentelor conductei Realizarea patului de pozare Pregatirea conductelor si componentelor pentru lansare Pozarea tuburilor in transee Montarea, respectiv imbinarea tronsoanelor8.1. Verificarea tevilor si componentelor instalatieiInainte de montaj se vor verifica tevile si celelalte componente ale instalatiei pentru a descoperi eventualele deteriorari aparute in cursul transportului si depozitirii.

Nu sunt admise la montaj tevile si alte componente, cu deteriorari ale suprafetei sau peretelui, cum ar fi: taieturi, zgarieturi, cojiri, etc, cauzate de obiecte ascutite, care ajung la o adancime mai mare de 10% din grosimea peretelui.Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de catre producator.

Elementele componente ale unei instalatii care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat marcajul, care sa coincida cu certificatele de calitate aferente.

Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.Componentele instalatiei (tevi,fitinguri,armaturi,etc.) vor fi in conformitate cu cerin-tele proiectului.

Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din fonta vor fi verificate vizual si dimensional.

La examinarea vizuald tuburile si piesele trebuie:

- sa fie liniare;

- sa fie colorate uniform;

- sa prezinte suprafata interioara si exterioara neteda, fara denivelari, necojite, fara fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi;- sa prezinte sectiunea transversala a peretelui tubului fard goluri de aer sau alte neomogenitati.La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:

- sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni;

- sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO.Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic.

Toate tuburile si piesele din fonta necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se vor introduce in lucru.8.2. Realizarea patului de pozare

Capacitatea de rezistenta si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului. Patul are un rol important in fixarea tevilor. Pregatirea patului in conditii bune asigura datorita frecarilor de contact reducerea la minim a dilatarii lineare a tevilor.

Materialele cele mai indicate pentru realizarea patului sunt nisipurile, nisip cu pietris, daca diametral granulelor nu depaseste 20 mm, precum si terenurile afanate usor legate cu mal, nisip malos sau argila.

Materialul pentru patul tevilor se poate introduce in sant numai manual, prin lopatare. Straturile vor fi compactate manual in straturi cu grosimea de 20 cm, iar compactarea in zona tevilor se va realiza cu mai de lemn sau metalic cu colturi rotunjite. Patul poate fi compactat si prin inundare cand nisipul cu umiditate naturala, nivelat manual se stropeste cu apa pana la saturatie, in urma careia patul de nisip se compacteaza in timp de 1-2 ore, metoda ce poate fi folosita in cazul apelor freatice numai dupa ce tevile montate au fost fixate impotriva ridicarii.

In portiunile cu panta se vor lua masuri pentru stabilizarea patului de sustinere de pe fund, impotriva spalarii - de exemplu prin montarea de ancore transversale. In caz de necesitate se va prevedea si o scurgere de drenare a apelor accidentale.Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a acestuia pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.

Acestea intervin:

- in repartizarea fortelor de reactiune ale solului;

- in actiunea impingerii laterale a terenului;

- in repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului;- in protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor corpuri dare la periferia sa.

Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare acolo unde este cazul si umpluturii transeelor.

Patul de pozare are ca prima functie asigurarea unei repartitii uniforme a incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci, sa se pozeze tuburile in asa fel incat sa nu aiba reazem linear sau concentrat.

Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere.

Este esentiala pozarea conductelor pe suport neted si continuu. Acest lucru se obtine prin indepartarea oricaror puncte proeminente de pe fundul santului si inlocuirea lor cu material de umplutura de granulatie fina. Cand egalizarea nu poate fi executata cu usurinta, denivelarile mici pot fi depasite prin amplasare de material selectionat sau cu granulatie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime, compactat.

In practica se disting doua situatii :

a. Pozarea pe sol existent fara coeziune

In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa poate fi luata in consideratie cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea sa.

b. Pozarea pe pat realizat din material adaugat

In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material granular.

Dup executarea spturilor la cotele din proiect fundul anului trebuie s fie neted, fr pietre i rdcini. Se realizeaz patul de pozare pentru canal din nisip, granulaie 1... 7 mm, compactat cu mijloace manuale sau mecanice (grad compactare 90%). PROCTOR. Grosimea stratului de nisip este de minim 10 cm sub generatoarea inferioar a tubului.

Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii), includ nisip de drenaj, pietris si sol de natura friabila. Granulatia nu trebuie sa depaseasca 10 mm la patul conductei.

Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte bucati de cardmida, sau alt material dur.

8.3. Pozarea conductelor

Pregatirea conductelor in vederea lansarii si pozarii se poate realiza in 2 feluri, functie de calitatea terenului si conditiile existente pe santier: Numai in cazul terenurilor moi se poate utiliza metoda de pregatire si asamblare a tuburilor pe marginea santului, cand conducta poate fi asamblata pe lungimi mari din elementele livrate. Tronsoanele conductelor lungi sunt asamblate din bare,cu lungimi de 12-18 m,si apoi transportate la fata locului de montaj,pe marginea santuluiAceasta metoda nu este indicata in cazul terenurilor stancoase, pietrisuri, bolovani ce pot zgaria si deteriora suprafata exterioara a tevilor. In acest caz dupa asezarea in sant a conductelor pregatite pentru imbinare, personalul de deservire se muta de-a lungul traseului pentru asamblare.

Tronsoanele de tevi cu diametre mari pot fi lansate in sant cu ajutorul automacaralelor sau mai simplu prin asezarea pe niste traverse din lemn, montate peste gura santului, ce se scot ulterior pe rand lasand teava in sant. In mod curent, tronsoanele de tevi sunt asezate in sant cu ajutorul unei macarale cu raza mare de actiune.

Tevile pot fi taiate fie cu un cutit, fie cu un fierastrau cu dinti fini. lntotdeauna trebuie asigurata perpendicularitatea taieturii pe axul tevii folosindu-se in acest scop un dispozitiv pentru prinderea tevii pentru taiere. Oricand se taie o teava, la stabilirea lungimii trebuie sa se tina cont de variatia viitoare datorata schimbarilor de temperatura.

Montorii pot considera alternative de montaj, dar trebuie sa tina cont de indicatiile furnizorilor, avand in vedere ca nu este permia: rostogolirea tronsoanelor, prinderea tronsoanelor la distante prea mari, aplicarea rotilelor in miscarea tevilor, neprotejarea sau protejarea defectuoasa in locurile de prindere, etc.

La pozare se vor respecta prevederile STAS 1481-86 Canalizari. Retele exterioare si STAS 8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.

Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta in patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite. Acestea pot produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a conductei.Tronsoanele de conducte vor fi verificate pentru descoperirea eventualelor defecte si in acest caz se vor analiza si separa de celelalte.

Dace conductele au fost depozitate la o temperature diferita de cea a mediului ambient se va avea grija ca inainte de instalare in sant aceasta sa corespunda mediului de lucru.

Conductele vor fi coborate in mijlocul santului, avand grija sa nu fie deteriorate.

Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducte.

Trebuie luate toate masurile de siguranta pentru a evita patrunderea materialelor straine in interiorul tevilor si fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a uneltelor sau a altor materiale.

Schimbari ale directiei tronsonului de conducte din fonta nu se realizeaza prin indoirea tuburilor. Tubul trbuie pozitionat central in sant prin compactarea corecta a materialului de umplutura de pe margini.

Daca este necesara realizarea imbinarilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de lucru propice, in ceea ce priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intempedilor (ploaie, vant, praf, etc.)Capatul liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat inainte pe masura ce progreseaza lucrarile. Atunci cand lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans. Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este inundat.

Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite distante ce nu vor depasi 250 m. Aceste obstacole vor fi indepartate atunci cand operatiunile de montaj ajung in dreptul lor.

Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalarii inainte de acoperirea conductelor.8.4. Imbinarea conductelor

Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, uneltele si aparatura necesara, recomandate de furnizori pentru montarea conductelor din fonta ductila pentru canalizare.Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee: imbinare cu mufe (imbinare demontabila);

Pozarea conductelor se va incepe intotdeauna de la punctul cel mai adanc. Mufa va fi pozata in directia ridicarii pantei (spre amonte). Capatul conductelor de racordat si mufele vor fi curatate cu grija de orice impuritati. Dupa aceasta operatie garnitura de etansare va fi asezata intre nervura doi si trei. Trebuie sa fie sigur ca garnitura este asezata corect si nu este rasucita. Dupa aceasta, partea interioara a mufei va fi unsa cu lubrifiant sau cu alte materiale de ungere utilizate in tehnica realizarii sistemelor de canalizare, dupa care conducta va fi introdusa in mufa cu ajutorul sculelor de montaj cunoscute. Legaturi corespunzatoare se pot realiza numai cu tevi cu nervuri nedeteriorate si cu capete nedeformate.

Echipamente pentru executia imbinarilor cu mufa

8.5. Execuia cminelor de vizitare

Pe canalele publice se prevd cmine de vizitare din beton STAS 2448 la schimbarea pantei, diametrului sau direciei sau la o distan de max. 60 m.

Racordarea tubului din fonta la cminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din fonta cu garnitura care asigur o etaneitate corespunztoare. Piesa de legatura este similara unei piese de trecere etanse prin pereti, care face priz cu betonul, iar ntre suprafeele interioare ale piesei i tubului, etaneitatea se asigur cu inel de cauciuc. Aceast pies asigur i o deviaie de 30 de la ax. La montare, captul interior al piesei trebuie s fie n acelai plan cu peretele interior al cminului, iar depirea s fie permis doar la captul exterior.

Construcia cminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regul din aval spre amonte.

Ordinea operaiunilor de executare a cminelor de vizitare va fi urmtoarea:

turnarea parial a fundaiei cminului; respectiv pn la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi nglobate parial n fundaie prin intermediul piesei de acces la cmin;

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avnd Dn 100 cm. i a coului de acces din tuburi de beton simplu (cu muf) avnd Dn 80 cm, monolitizarea i rostuirea tuburilor se va face cu mastic tip MAX PLUG, inclusiv a plcii ntre camera de lucru i coul de acces (poz. 7 STAS 2448).

montarea plcii suport din beton armat Bc. 20 (vezi anexele A.3 sau A.4 din STAS 2448-82) i monolitizarea acesteia de corpul cminului (co acces) cu MAX PLUG

pozarea ramei i a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile i monolitizarea ramei cu mastic tip MAX PLUG;

montarea scrilor de acces n cmin, executate din oel beton ( 20 mm, prima treapt urmnd a fi fixat la max. 50 cm. distan de capac, iar ultima la max. 30 cm. distan fa de bancheta de lucru;

curirea rigolei din cmin, de eventualele materiale czute n timpul execuiei cminului i sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

Verificarea calitii cminelor de vizitare i proba de etaneitate se va face concomitent cu verificarea i probarea tronsoanelor de canal realizate, innd cont de condiiile de exploatare a acestora.

8.6. Execuia umpluturilor

Dup montajul canalului i realizarea cminelor de vizitare de la capetele tronsonului, execuia umpluturilor se va efectua pe trei zone distincte, dup cum urmeaz:

Zona I sau zona de conducta este zona patului de pozare, care se va realiza cu material de umplutura granular, cu un grad de compactare de 93%.

Zona II se va realiza cu material rezultat din sapaturi, cu o compactare mecanica care va atinge un grad de compactare de 93%. In zona II nu este admisa umplutura prin basculare deoarece acest lucru ar putea provoca deformatii locale. Umplutura se va face in straturi de 20-25 cm cu o compactare mecanica cu utilaje usoare. Zona III de umplutura se va realiza pe ultimii 50 cm, aflata sub sistemul rutier. Pe aceasta zona se va realiza o compactare mecanica eficienta, care va atinge un grad de compactare de 95%.

Zona I trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:- materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale solidificate;- pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamant) sau o protectie de beton;- nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta tasari ulterioare;

- compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de max. 15 cm.

Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea tubului.

Zona II va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru acoperirea tubului. Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 20 cm astfel incat tuburile sa nu sufere nici o deteriorare.

Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este acceptata in procente foarte mici pentru zona de umplutura III. In cazul in care exista si particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.

Profilul transversal tip pentru conductele de canalizare poate fi n form de U sau V. Semnificaia notaiilor din Fig. 4. este urmtoarea: a - distana de protecie lateral

B - limea spturii

de - diametrul exterior al tubului

H - nlimea spturii peste cresta tubului

HO - nlimea stratului de securitateSB - limea patului

T - adncimea total a spturii

HU - nlimea patului

VD - nlimea stratului de protecie ( - unghiul de nclinare al pereilor

Profil U

Profil V

Fig. 4. Profile tip pentru canalizare

Adncimea de pozare

n cazul conductelor de canalizare nu se aplic regula respectrii adncimii de nghe, apele uzate avnd o temperatur mai ridicat, i nu exist msuri speciale din acest punct de vedere.

n orice caz sunt de respectat urmtoarele adncimi minime:

- zone fr trafic H ( 0,50 m

- zone cu trafic de vehicule obinuite H ( 0,80 m

- zone cu trafic feroviar H ( 1,30 m

n cazul n care H - nlimea spturii deasupra crestei tubului, este mai mic ca H min trebuie luate msuri speciale de protecie a tubului.Figura urmatoare ilustreaza adancimile de acoperire la conductele din fonta ductila.

Profilele standard sunt n conformitate cu variantele prezentate n Fig. 5.

Fig. 5. Profile standard pentru canalizare

Elementele caracteristice umpluturii sunt:

Umplutur cu materiale naturale

- nisip, pietri sau material local din sptur, cu dimensiunea maxim ( 1/3 HU sau 50 mm.

Umplutur cu beton

- beton simplu, marca B20/15

- beton armat, marca B30/20

La umplutura cu beton nu sunt admise agregatele de concasare.

HO - Stratul de securitate. Are rolul de a proteja conductele mpotriva oricrei deteriorri ce poate surveni din solicitrile dinamice provocate de refacerea umpluturii i a compactrii. nlimea stratului, HO, depinde de tipul motorului de la utilajul de compactare. n general, se adopt o nlime minim de 0,3 m.

HU - Patul conductei. Patul pe care sprijin conducta este destinat absorbiei solicitrilor verticale asupra conductei. nlimea patului corespunde, n general, la de trei ori valoarea dimensiunii maxime a materialului granular din care este executat. Valoarea minim a nlimii este de 0,1 m. VD - Stratul de protecie. Este o umplutur compactat, realizat ntre ambele pri ale conductei i pereii spturii. nlimea stratului de protecie corespunde nlimii totale a conductei. Distana lateral de protecie minim este de 250 mm, i are urmtoarele valori orientative funcie de diametrul conductei de canalizare:

de< 400 mm

a = min. 250 mm

de= 400 - 1000 mm

a = min. 350 mm

de> 1000 mm

a = min. 500 mm

Schimbarea direciei se poate realiza cu piese speciale existente n fabricaie.

8.7. Refacerea terenului si aducerea la forma initialaIntru-cat montarea conductelor se executa intr-o zona complet reamenajata, refacerea se va face conform indicatiilor din proiect.

CAP.9 PROBA DE ETANSEITATEDup terminarea lucrrilor de montaj, dup ce betonul i mortarul utilizate au ajuns la rezistena proiectat, nainte de execuia umpluturilor, se execut ncercarea de etaneitate a canalului, pe poriuni.

n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri pregtitoare:

- umpluturi de pmnt pariale, lsnd mbinrile libere

- nchiderea etan a tuturor orificiilor

- blocarea extremitilor canalului i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare n timpul probeincercarea la presiune intern cu ap (conform furnizor tuburi fonta ductila)

Tronsoanele de conducte, se umplu cu ap ntre dou cmine i se menin cel puin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloan de ap. Dup aceea se msoar cantitatea de ap scurs efectiv n 15 minute i se compar cu valorile calculate cu urmtoarea formul:

Vcal.e = a d l + 1,3 x

unde:

Vcal.e este cantitatea de ap scurs, n dm3.

a - constant, care depinde de materialul conductei i de felul montrii (pentru conducte fonta a=0,5).

d - diametrul interior al evii, n m.

l - lungimea conductei ncercate, n km.

x - numrul cminelor aflate pe tronsonul ncercat.

Proba de etaneitate se realizeaz numai dup realizarea ansamblului lucrrilor de canalizare, adic cminele de vizitare i racordurile utilizatorilor. Proba se poate desfura ntre dou sau mai multe cmine de vizitare. Conducta de canalizare din fonta care se testeaz trebuie s fie pozat n sptur (lsat deschis), perfect fixat n sens longitudinal i eventual rigidizat n pereii laterali ai spturii. Capacele de obturare de la ramificaii, racorduri, etc. se fixeaz cu mare atenie, n sensul eliminrii oricrei pierderi.nainte de proba propriu-zis conducta se va menine complet plin cu ap timp de 1 or sau mai mult. Pe durata umplerii se va verifica s nu fie depit presiunea corespunztoare probei. Se asigur de asemenea evacuarea complet a aerului din conduct prin plasarea corespunztoare a robineilor de purjare.

Presiunea probei se msoar ntotdeauna n punctul cel mai nalt al patului conductei, i este stabilit ca valoare funcie de condiiile locale. n orice situaie, conducta se umple cu ap, cu cel puin 0,5 m deasupra crestei conductei (ca nivel piezometric).

Pierderea de ap n conducte trebuie s fie egal cu zero n cazul conductelor ce nu se pot deforma liber (de exemplu tuburile nglobate n beton).

Pentru tuburile n tranee deschise, sau n canivouri, variaia de volum (V, se consider n condiiile de presiune P = 0,5 bar i temperatur a peretelui conductei sub 30C.

Valorile variaiei de volum n condiii normale, sunt redate funcie de seria de fabricaie, astfel:

Seria(V n %

S - 16

S - 12,51,3

1,1

n Fig. 6. este prezentat schematic modul n care se efectueaz proba de etaneitate la un tronson de canalizare, la care toate lucrrile (cmine de racord, de vizitare, racordri, etc.) sunt complet executate.

a - robinet purjare; b- capac de obturare; c - panta; d - robinet de golire

Fig. 6. Proba de etaneitate la canale

Proba de etaneitate la cmine

Etapele probei de etaneitate pentru cminele de canalizare sunt:

- conductele racordate la cmin se obtureaz, i racordul lor n peretele de beton este complet etan

- cminul se umple cu ap cu cel puin 24 de ore nainte de proba de etaneitate

- proba de etaneitate const n msurarea pierderilor de ap, pe o durat de mai multe ore (sau chiar 1 zi).

Valoarea pierderilor admisibile de ap, Vw1, este funcie de presiunea probei i de suprafaa orizontal a cminului. Formula de calcul este:

Vw1 ( Vw . [l/m2.h]

unde:

Vw - cantitatea de ap pierdut pe durata unei ore, la presiunea P=0,5bar.

Vw1 - pierderile de ap la o presiune P1 > P (=0,5 bar)

P1 - presiunea probei (msurat in punctul cel mai de jos al cminului)

P- presiunea de etaneitate, P = 0,5 bar.

Valorile recomandate pentru pierderile admisibile, Vw, sunt funcie de clasa de protecie a stratului freatic din zona n care se execut canalizarea, i sunt cuprinse, n general , ntre 0,05 i 0,2 l/m2.h.

n Fig. 7. sunt redate schematic, elementele probei de etaneitate la cminele de canalizare.

a - nivel msurat; b capac de obturare; c nlimea de gard

Fig. 7. Proba de etaneitate la cmine

n cazul cnd rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau msuri de remediere, dup care se reface proba.

CAP.10 RECEPTIA LUCRARILOR SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

Receptia reprezinta actiunea prin care Investitorul accepta si preia lucrarile executate, in scopul de a incepe exploatarea lor, certificand faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu contractul si cu documentatia de executie.

Receptia se realizeaza in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii "Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" (HG 273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu.Stadiile receptiei sunt:

Receptia la terminarea lucrdrilor contractate. Receptia finala - la sfarsitul perioadei de garantie, stipulate in contract.Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora care implica in mod obligatoriu urmatoarele verificari:

Respectarea dimensiunilor si cotelor prevazute in desenele de executie

Respectarea prescriptiilor de amplasare pentru alte dispozitivele prevazute pe retea Asigurarea etanseitatii conductei

Asigurarea capacitatii de transport

Punerea in functiune a sistemului de canalizare din care face parte si reteaua de canalizare menajera necesita luarea in prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii:

Intocmirea regulamentului de exploatare si intretinere,cu respectarea Instructiunilor tehnice"

Instruirea personalului de exploatare si verificarea masurii in care acestia si-au insusit prevederile regulamentului de exploatare Organizarea evidentelor de exploatare Asigurarea unui sistem corespunzator de prelucrare si transmitere a datelor Instituirea zonelor de protectie sanitara

Obtinerea autorizatiei sanitare

La punerea in functiune a lucrarilor, care se face de catre Antreprenor, va participa in mod obligatoriu si personalul de exploatare permanent al beneficiarului.

CAP.11 LISTA PRINCIPALELOR PRESCRIPTII TEHNICE UTILIZATE

Cele mai importante standarde ale cror prevederi ghideaz att proiectarea, ct i execuia lucrrilor de reele de canalizare sunt urmtoarele:

- STAS 816-80 - Tuburi i piese de canalizare din beton simplu;- STAS 1846-90 -Canalizri exterioare.Determinarea debitelor de ap de canalizare

- STAS 2308-81- Capace i rame pentru cmine de vizitare

- STAS 2448-82 - Canalizri. Cmine de vizitare

- STAS 3051-91 - Canale ale reelelor exterioare de canalizare. Prescripii de proiectare.

- STAS 3272-80 - Canalizri. Grtare cu rama din font pentru guri de scurgere.

- STAS 6701-82 - Canalizri. Guri de scurgere cu sifon i depozit.

- STAS 8591-1-91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n sptur.

- Documentaii tehnice pentru tuburi i piese speciale din fonta ductila

- STAS 1846-1/06 - Determinrea debitelor de apa de canalizare-prescriptii de proiectare

- STAS 9470/73 - Ploi maxime, intesitati, durate, frecvente- Retele de alimentare cu cu apa si de canalizare din polietilena si policlorura de vinil- STAS 6054 - 77 - Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului

- SR 7335 - 6/95 - Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate si la treceri prin camine

- SR 8591 - 91 - Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii- SR EN 752 Retele exterioare in exteriorul cladirilor" SIREN 752 reprezinta Standardul european de referinta, adoptat ca standard romanesc cu urmatoarele componente: Generalitati si definitii; Conditii de performanta; Prescriptii generale de proiectare; Dimensionarea hidraulica si consideratii referitoare la mediu; Reabilitare; Instalatii de pompare; intretinere si exploatare.- Legea 326/2001 - Legea serviciilor publics de gospodarie comunala;

- P100 - 92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale

- P73 - 78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide;

- P7/92 - Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire;- NE 012 99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din betn, beton armat si beton precomprimat;- 122/99 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor;- NTPA 002 2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelelor de canalizare a localitatilor;- NTPA 001 2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in emisari;- C56 85 Normativ privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente.- Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;- Legea Mediului nr. 137 /1995 cu modificarile si completarile ulterioare.- STAS 1478 - 90 - Instalatii sanitare;- STAS 1461 - 86 - Canalizari - Retele exterioare - Criterii generale si studii de proiectare.

Intocmit

Dr.Ing. C.Patru

Ridicarea cu piese de prindere speciale acoperite cu plastic sau cauciuc, pentru protejarea protectiei interioare si exterioare la conducte

Refacerea sanfrenului

Dupa taiere se recomanda idepartarea completa a bavurilor. La conductele standard este esentiala refacerea sanfrenului la fata nou taiata, pentru facilitaarea imbinarii prin impingere si mufare si prevenirea deteriorarii garniturii din cauciuc.

Geometria sanfrenului este in conformitate cu recomandarile fabricantului.

Diametrele pana la DN700 se pot taia cu scule de mana actionate cu aer comprimat, iar la diametre mai mari se utilizeaza masini de taiat cu fixare pe conducta. La unele masin discul taietor este unul special care realizeaza si sanfrenul, intr-o singura operatie.

Vinciuri mecanice

DN 150 la 300: vinci cu fringhii si carlige protejate

DN 350 la 600: vinci cu fringhii si carlige protejate

DN 700 si peste: 2 vinciuri diametral opuse cu fringhii si carlige protejate

Cupa excavatorului

Se poate utiliza forta hidraulica a excava-torului, cu urmatoarele masuri:

-utilizare numai la tevi, fitinguri in aliniament

-se prevede un separator din lemn intre cupa si conducta

-se impinge usor si continuu pana la marcaj

Vinciuri hidraulice

Vinciurile se dispun ca numar si pozitie similar celor mecanice.

Actionarea este cu o unitate hidraulica cu transmiterea uniforma a fortei.

PAGE 25

Pagina

_1042484657.unknown