qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm

3er

Departamentul de Învăţământ laDistanţă şi Formare Continuă

Facultatea de Drept i tiin e Social-Politice

Coordonator de disciplină:Lect. univ. dr. Ivan Vasile IVANOFF

2

2011/2012

Suport de curs – învăţământ la distanţăAdministraţie publică, Anul III, Semestrul I

Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor şi orice folosire altadecât în scopuri personale este interzisă de lege sub sancţiune penală

UVTACHIZITII PUBLICE

3

SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR

F = INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUICAPITOL SAU SECŢIUNE

= INFORMAȚII SUPLIMENTARE PUTETI GĂSI PEPAGINA WEB A U.V.T. LA ADRESA www.didfc.valahia.roSAU www.id.valahia.ro .

4

CUPRINS - Studiu individual (S.I.)

Modulul I. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTRACTULADMINISTRATIV, DOMENIUL PUBLIC, SERVICIILE PUBLICE,LUCRARILE PUBLICE

Unitatea de invatare 1.Contractul administrativ. Unitatea de invatare 2. Definitia si trasaturile domeniul public. Unitatea de invatare 3. Definirea serviciul public. Unitatea de invatare 4. Definirea lucrarilor publice.Modulul II. CONTRACTUL DE CONCESIUNE SI CONTRACTUL DEACHIZITII PUBLICE ; SPECIE A CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE.

Unitatea de invăţare 5 . Contractul de concesiune. Unitatea de invatare 6. Principii si reguli generale de atribuire acontractului de concesiune. Unitatea de invatare 7. Contractul de achizitii publice. Unitatea de invatare 8. Reguli pentru atribuirea contractelor de achizitiepublica de catre concesionari. Unitatea de invatare 9. Contractele sectoriale de achizitii publice.

a)Domniul de aplicare b)Exceptii specifice c)Reguli specifice de atribuire a contractelor sectorial

Modulul III. TIPURI DE CONTRACTE DE ACHIZITII PUBLICE Unitatea de învăţare 10. Contractul de lucrari. Unitatea de invatare 11. Contractul de furnizari. Unitatea de invatare 12.Contractul de servicii.Modulul IV. REGULI COMUNE PRIVIND ATRIBUIREACONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA Unitatea de învăţare 13.Reguli generale. Unitatea de învăţare 14. Reguli de estimare a valorii contractului deachizitie publica. Unitatea de învăţare 15. Reguli de elaborare a documentatiei deatribuire. Unitatea de învăţare 16.Reguli de participare la procedura de atribuire. Unitatea de invatare 17.Reguli de publicitate. Unitatea de invatare 18. Reguli speciale de transparenta aplicabileachizitiei publice de servicii de publicitate media. Unitatea de invatere 19. Reguli de comunicare si de transmitere a datelor. Unitatea de invatare 20. Reguli de evitare a conflictului de interese.Modulul V. AUTORITATILE CONTRACTANTEModulul VI. DOMENIUL DE APLICARE . EXCEPTIIModulul VII. PROCEDURI DE ATRIBUIRE

Unitatea de învăţare 21.Etapele pregatitoare procedurii de atribuire.Unitatea de invatare 22.Licitatia deschisa.Unitatea de invatare 23.Licitatia restransa.Unitatea de invatare 24.Dialogul competitiv.

5

Unitatea de invatare25.Negocierea cu publicitatea prealabila a unuianunt de participare.Unitatea de invatare 26.Negocierea fara publicitatea prealabila a unuianunt de participare.

Modulul VIII.CEREREA DE OFERTE SI CONCURSUL DE SOLUTIIUnitatea de invatare 27.Concursul de solutii.

Modulul IX. MODALITATI SPECIALE DE ATRIBUIRE ACONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

Unitatea de invatare 28. Acordul cadru.Unitatea de invatare 29. Sistemul de achizitie dimamic.Unitatea de invatare 30. Licitatia electronica.Unitatea de invatare 31.Oferte alternative.Unitatea de invatare 32. Selectia si calificarea candidatilor.Unitatea de invatare 33.Criterii de atribuire a contractului de achizitiepublica.Unitatea de invatare 34. Stabilirea ofertei castigatoare.Unitatea de invatare 35. Informarea candidatilor si a ofertantilor.Unitatea de invatare 36. Anularea aplicarii procedurii de atribuire acontractului de achizitie publica.

Modulul X. DOSARUL ACHIZITIEI PUBLICEModulul XI. SOLUTIONAREA CONTESTATIIOLOR

Unitatea de invatare 37. Notiuni generale.Unitatea de invatare 38.Consiliul National de Solutionare aContestatiilor(C.N.S.C).Unitatea de invatare 39.Procedura de solutionare in fata CNSC.Unitatea de invatare 40.Solutiile pe care le poate pronunta CNSC.Unitatea de invatare 41.Caile de atac impotriva deciziilor CNSC.Unitatea de invatare 42.Solutionarea litigiilor in instanta.

6

MODULUL 1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTRACTUL

ADMINISTRATIV, DOMENIUL PUBLIC,SERVICIILE PUBLICE, LUCRARILE PUBLICE

1. Cuprins2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Notiuni Generale Privind Contractul administrativ, Domeniul Public,Serviciile Publice,Lucrarile Publice.

= 3 ore

� Obiectiv general: - cunoaşterea unei instituţii fundamentale a dreptului administrativ: contractul administrativ

� Obiective operaţionale: - cunoaşterea accepţiunilor noţiunii de domeniu public si de serviciu public

7

NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONTRACTULADMINISTRATIV,DOMENIUL PUBLIC, SERVICIILE PUBLICE,

LUCRARILE PUBLICE

Unitatea de invatare 1. Contractul administrativ Dreptul antic recunoştea specificul incontestabil al unor anumite contracte, care,actualmente, sînt calificate drept ca fiind administrative. Acestea în special se referă lacazurile ce ţin de piaţa serviciilor publice care nici odată n-au încetat să fiereglementate de dreptul public - ceea ce explică menţinerea regulilor aplicabile altorcontracte administrative care îşi găsesc originea în practica contractuală şijurisdicţională.Studiile doctrinare în problema abordată sînt prezente în literatura juridică a sec. XIX.Savantul Gaston Jéze a efectuat prima sistematizare considerabilă în materie decontracte administrative, prin care a pus în valoare existenţa unui regim juridic aacestora ce constituie un ansamblu coierent. Potrivit cercetătorului menţionat,principalele reguli de deosebire a contractelor administrative de cele private sînt:-efecte juridice diferite;-inegalitatea subiecţilor. Autorul precizează, că pentru existenţa contractului administrativ propriu-zis sîntnecesare mai multe condiţii1:-un acord de voinţă între administraţie şi particular;-acordul de voinţa se cuvine să aibă ca scop crearea a noi obligaţiuni juridice deprestare a unor lucrări materiale sau servicii personale în schimbul unei remuneraţii;-prestaţiunea să fie destinată asigurării funcţionării unui serviciu public;părţile, printr-o clauză expresă, prin forma contractului, prin genul de colaborare sauprin orice manifestare de voinţă, să fie supuse regimului de drept public;-inegalitatea părţilor;-interpretarea intensivă a contractului; Savantul francez, referindu-se la executarea contractelor administrative propriu-zise,recunoaşte că în această materie principiul care domină rămîne unul de drept comun...pe de altă parte, Jéze precizează că „Toate contractele administrative încheiate deadministraţie – contractele administrative propriu-zise sau contractele de drept privat– sînt reglementate de un număr de norme comune referitoare la adminiastraţie”2. Teza lui Gaston Jéze, care pentru majoritatea autorilor se identifică cu teza francezădin perioada interbelică, a fost criticată G. Salon în special pe „două aspecte :1) contractele administrative sînt şi ele guvernate pe principiile generale alecontractelor din dreptul comun (civil);2) şi invers, contractele de drept privat (civil) ale administraţiei publice sînt şi elesupuse unor norme speciale de drept public, în special, cu privire la elaborarea voinţeicontractuale...” G. Salon remarcă că Jéze nu a contribuit la explicarea tuturor particularităţilorcontractului administrativ, teoria sa fiind adaptată la un contract particular, şi în specialla concesionarea serviciului public dar nu şi a contractelor administrative de altănatură. În cele din urmă, legătura între serviciile publice este confuză . Ilegalitateapărţilor poate de asemenea fi corelată cu noţiunea de „interes general” sau cea de

1 Gaston Jéze, Les contracts administrativâfs de l ,Etat, după A. Iorgovan , Tratat de dreptadministrativ, VII, ediţia III, ALLBECK – Bucureşti.. - Pag.110-111.2 A. Iorgovan.Tratat de drept administrativ. VII, ediţia III, ALLBECK. – Bucureşti. - Pag.111.

FNotiuni generale

8

„funcţionari publici”3. Efectuînd un studiu asupra evoluţiei teoriei contractuluiadministrativ, profesorul A. Iorgovan subliniază că „aceste teze ale lui Jéze au fostinterpretate unilateral, într-o logică rigidă, fiind ruptă de constelaţia de idei pe care leconţine monumentala sa lucrare. Fragilitatea distincţiei între contractele administrative(propriu –zise ) şi contractele civile încheiate de administraţia publică, în sistemulfrancez, mai era invederată şi prin faptul că unu şi acelaşi contract de furnituri – eraconsiderat contrac administrativ, cînd era încheiat de stat printr-un organ al său, şicontract de drept civil, cînd era încheiat de celelalte persoane morale de drepr public.De asemenea, s-a mai spus că teoria franceză, deşi plină de distincţii şi subtilităţi, „dănaştere în practică la nedumeriri şi incertitudini în special cu privire la chestiunile decompetenţă”4. Autorul menţionat conchide, că „ fiind vorba de contracte , teoriacontractelor nu poate fi decît o teorie axată pe logica ancestrală a noţiunii de contract,dar nu se poate identifica cu aceasta, nu se poate limita la construcţiile sale teoretice”5. Necătînd la criticile supuse, teoria lui Jéze a fost susccedată de către GeorgesPéquignot6. Autorul constată că acesta n-a mers după un studiu a fiecărui mare contractadministrativ şi stabileşte degajarea teoriei generale asupra contractelor. Aportulacestei lucrări este dublu, se stabilesc: limitele şi incoerenţa analizei materialiste aactelor juridice şi scopurile serviciilor publice. Notiunea de contract administrativ este o creatie a doctrinei juridice franceze, cares-a cristalizat pe baza jurisdictiei Consiliului de Stat. In Romania, teoria contractelor administrative s-a afirmat pe masura dezvoltariiraporturilor juridice dintre organele administratiei publice si particulari, in majoritateinvestitori din alte tari, privind concesionarea unor lucrari de interes public sau aserviciilor publice. Teoria contractelor administrative din doctrina franceza a fost formulata ca urmare aexistentei instantelor de contencios administrativ, ca instante distincte de instantele cucompetenta generala si a dreptului administrativ, continand reglementari juridice diferitede reglementarile dreptului comun, aplicabile administratiei publice.Consiliul de Stat si celelalte instante franceze de contencios administrativ auconsiderat ca sunt contracte administrative acele contracte la care una dintreparti este o autoritate a administratiei publice, scopul acestuia este asigurareafunctionarii unui serviciu public si caruia i se aplica un anumit regim juridic,regimul de drept public.Se face astfel distinctia intre contractele incheiate de organele administratiei publice caautoritati publice, actionand cu autoritate statala si contractele civile sau contractelede drept privat, la care organele administrative participa in aceleasi conditii ca oricepersoana particulara ca, de exemplu, contracte de vanzare-cumparare, de arendare, deschimb etc., cu alte cuvinte, contractele care sunt reglementate in Codul civil.

A) Notiunea de contract administrativ.

Intr-o prima acceptiune contractele administrative sunt acele contracte la care unadin părţi este o autoritate a administratiei publice, scopul acesteia fiind asigurareafuncţionării unui serviciu public şi căreia i se aplică regimul de drept public.

3 G.Salon „Gaston Jéze et la théorie général des contract administratifs”. Rev. Hist.des Fac.de Droit1991, nr. 12. - P.71.4 A. Iorgovan. Tratat de drept administrativ. VII, ediţia III, ALLBECK. – Bucureşti. - Pag.111.5 A. Iorgovan. Tratat de drept administrativ, VII, ediţia III, ALLBECK. – Bucureşti. - Pag.111.

6 Georges Péquignot, La théorie générale du contract administratif, Pedone, 1945, pag. 22.

FNotiunea de

contract

9

Intr-o alta acceptiune contractul administrativ este un acord de vointa, dintre oautoritate publica, aflata pe o pozitie de superioritate juridica, pe de o parte, si altesubiecte de drept, pe de alta parte (persoane flzice, persoane juridice sau alte organeale statului subordonate celeilalte parti), prin care se urmareste satisfacerea unuiinteres general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publicesau punerea in valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publica.

Părtile în contractele administrative : una din părti este o autoritate a administratieipublice, iar cealaltă parte contractantă este un particular – persoană fizică sau juridică.

Obiectul contractelor administrative : îl poate constitui concesionarea unor acteconomic, servicii publice , unităti de productie ale unor regii autonome si terenuriproprietate de stat sau ale unitătilor administrativ-teritoriale. Obiect al acestui contractpoate fi si închirierea de bunuri care apartin statului, date în administrarea unor organeale statului sau unor regii autonome. Regulile contractelor administrative : formascrisă, contractele se încheie intuitu personae (nu pot fi transmise altor persoane),competenta solutionării litigiilor care se ivesc apartine instantelor de drept comun.Caracteristicile contractelor administrative : inegalitatea juridică între părţi ; unadintre părţi trebuie să fie o autoritate publică sau un împuternicit al acesteia ; libertateade voinţă a autorităţii este limitată de lege ; scopul contractului administrativ îlconstituie realizarea unui interes public ; contractul administrativ se bucură de ointerpretare extensivă în sensul primatului interesului public al administraţieicontractante în faţa interesului privat ; executarea punctuală a obligaţiilor ; executareapersonală a obligaţiilor. Prin natura lor, contractele administrative nu se deosebesc de contractele civile,deosebirea existand pe taramul regimului juridic ce li se aplica. Pentru ca un act sa poata fi considerat contract administrativ, trebuie indeplinite oserie de conditii:. sa existe un acord de vointa intre o autoritate a administratiei publice si un particular;. acordul de vointa trebuie sa aiba ca scop crearea unor obligatii juridice privindprestarea unor servicii in schimbul unei remuneratii;. prestatia sa fie consecinta functionarii unui serviciu public;. partile, printr-o clauza expresa, prin forma contractului, prin genul de colaborare sauprin orice manifestare de vointa, sa consimta sa li se aplice regimul de drept public;. inegalitatea partilor din contract;. interpretarea extensiva a contractului in favoarea administratiei, persoana particularaavand obligatia sa-si sacrifice propriile sale interese, pentru realizarea interesuluipublic al administratiei, dar sub rezerva dreptului la despagubiri,. dreptul pentru autoritatea administrativa de a lua masuri executorii in mod unilateral,deoarece isi pastreaza, alaturi de calitatea de parte contractuala, si pe aceea deautoritate statala, de putere publica, asa incat nu mai este necesar sa se apeleze lajustitie pentru a se obtine executarea sau rezilierea contractului;. aplicarea teoriei impreviziunii, potrivit careia, persoana particulara apare in calitatede colaboratoare a administratiei publice care, la randul ei, trebuie sa sprijine persoanaparticulara.B)Trăsăturile caracteristice contractelor administrativeContractele administrative prezinta anumite trasaturi caracteristice in privinta partilor,obiectului, clauzelor si executarii acestora, dupa cum urmeaza:a) Partile in contractele administrative.Una din partile contractante are obligatoriu calitatea de autoritate a administratieipublice si prezenta acestei autoritati in contractele administrative este justificata deactivitatea de organizare a executarii legii potrivit competentei conferita de normelejuridice, in vederea realizarii unui interes public sau utilizarii domeniului public.

FPartileF

Obiectul

FCaracteristici

FTrasaturile

caracteristice

F Partile

10

Cealalta parte contractanta este un particular (persoana fizica sau juridica) care sesitueaza in afara sistemului autoritatilor administratiei publice.b) Obiectul contractelor administrativePotrivit legislatiei in vigoare obiectul contractelor administrative il poate constituiconcesionarea unor activitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unorregii autonome si terenuri proprietate de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale.Obiect al acestui contract poate fi si inchirierea unor bunuri care apartin statului, datein administrarea unor organe ale statului sau unor regii autonome. Obiect l-a constituitsi locatia gestiunii sectiilor sau altor agenti economici cu capital integral sau majoritarde stat.Utilizarea domeniului public poate fi acordata prin acte unilaterale de autorizare a unorpersoane fizice sau juridice carora li se permite sa foloseasca cu titlu gratuit saucontra-cost, pe perioade limitate, anumite portiuni ale domeniului public (exemplu,permisiunea de a instala o toneta pe domeniul public).c) Clauzele contractuale.Legea stabileste modul in care se mentioneaza in contracte clauzele contractuale.Astfel, clauzele contractuale sunt cuprinse intr-un caiet de sarcini in care suntprevazute obligatiile concedentilor, concesionarilor, chiriasilor, locatarilor, dupa cumeste vorba de un contract de concesiune, inchiriere sau locatie a gestiunii.d) Executarea contractelor administrative.Conditiile de executare sunt mai riguroase si sanctiunile mai energice. Astfel,autoritatile administratiei publice exercita un control cu atributii largi in ceea cepriveste modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contractele administrative.Sanctiunile pentru nerespectarea clauzelor prevazute in aceste contracte sunt mai aspredecat in dreptul civil, autoritatile administratiei publice putand modifica unilateralclauzele contractuale si rezilia aceste contracte daca partile contractante nu isiindeplinesc obligatiile, sau daca interesele generale cer acest lucru.e) Regimul juridic aplicabil contractelor administrative.Se considera ca acestor contracte li se aplica atat reguli de drept administrativ, cat sireguli de drept civil. Cu privire la regulile de drept administrativ, ceea ce constituie regimul juridicadministrativ aplicabil acestor contracte, retinem urmatoarele conditii:1. forma scrisa pe care trebuie sa o aiba aceste contracte;2. contractele se incheie intuitum personae, ceea ce inseamna ca aceste contracte nupot fi transmise altor persoane decat in conditiile in care legea permite acest lucru;3. competenta solutionarii litigiilor care se ivesc intre partile contractante, apartineinstantelor de drept comun, insa tot mai multi autori sustin ca litigiile respective artrebui solutionate de instantele de contencios administrativ.f)Particularităti :– inegalitatea juridică a părtilor – autoritatea publică actionează ca titulară a unorprerogative publice ;– una dintre părti trebuie să fie o autoritate a administratiei publice sau un împuternicital acesteia ;– libertatea de vointă a autoritătii publice este limitată de lege – competentă ;– scopul contractelor administrative – administratia încheind un contract va trebui săurmărească un scop de interes public ;– interpretarea extensivă a contractului – particularul trebuie să sacrifice interesul săuprivat interesului public al administratiei contractante, sub rezerva dreptului ladespăgubiri ;– executarea punctuală a obligatiilor – persoanele de drept privat trebuie să executeobligatiile imperative prevăzute în contract, altfel suportând penalităti de întârziere ;– executarea personală a contractului ;

F Obiectul

FClauze

F Executarea

FParticularitati

FRegimul juridic

11

– principiul echilibrului financiar si imposibilitatea materială de executare a obligatiei– teoria constrângerilor din contract ;– dreptul administratiei de a lua măsuri unilaterale executorii ;– participarea contractantilor la realizarea aceluiasi serviciu public ;– temporalitatea si răscumpararea contractelor administrative ;– contractul administrativ este un contract solemn care impune o formă scrisă.g)Caracterele contractelor administrative : părtile ; obiectul : concesionareaserviciilor publice de interes local ; clauzele (derogări de la dreptul comun) ;participarea directă a părţilor contractante la realizarea serviciilor publice ; executareacontractelor administrative ; regim juridic aplicabil.

B)Desfiinţarea contractelor administrative :– renunţarea unilaterală (este dreptul administratiei de a renunta şi de a lua măsuriunilaterale în executarea contractelor) ;– două componente – reglementară (se impune de către autoritatea administrativă princaietul de sarcini) ;convenţională (clauzele sunt rezultatele negocierilor).

C) Tipuri de contracte administrative : contract de mijloace de transport în comun ;contract de furnizare a energiei electrice, termice ; contract de achiziţii publice ;contract de închiriere de bunuri ; contract de executare de lucrări ; contract de prestăride servicii.

Cat priveste tipurile de contracte administrative, intalnite in legislatia romaneasca,acestea sunt:. a)contractul de transport cu mijloacele de transport in comun;. b)contractul de furnizare de gaze naturale, energie electrica, termica;. c)contractul de concesiune;. d)contractele de achizitii publice;. e)contractele de inchiriere de bunuri;. f)contractele de executare de lucrari;. g)contractele de prestari servicii.

Unitatea de Invatare 2. Definiţia şi trăsăturile noţiunii de domeniupublic.A) Noţiunea de domeniu public şi sediul materiei

Termenul de domeniu public este o creaţie a doctrinei juridice franceze,paternitatea revenindu-i lui Proudhon care în 1833 a publicat lucrarea „tratatasupra domeniului public“. Totuşi, din antichitate dreptul roman stabilea ocategorie de bunuri care nu puteau forma obiectul proprietaţii private, fiindconsiderate că aparţin colectivitaţii. Noţiunea de domeniu îşi are originea încuvântul latin domenium, care înseamnă stăpânire, proprietate.

Domeniul public se compune din bunurile mobile şi imobile, pe de altăparte, bunurile aparţinând colectivităţii se împart în doua categorii. Primacategorie cuprinde două grupuri şi anume: lucruri comune care aparţin tuturor,precum aerul şi apele şi lucruri destinate folosinţei comune, ca de pildă drumurile,podurile, teatrele ori pieţele. A doua categorie, în care erau incluse acele „resdivini” cuprindea templele, mormintele, porţile şi zidurile cetăţilor.

Crearea acestui termen a fost rezultatul unor necesităţi economice, anumeocrotirea cu mijloacele dreptului a unor bunuri aparţinând statului şi care trebuiau

FDefiniţia

F Caractere

FDesfiintare

FTipuri de contracte

12

să servească întregii comunităţi, distingându-se astfel domeniul public dedomeniul privat. În toate timpurile s-a simţit necesitatea să se sustragă relaţiilor dedrept privat o categorie de bunuri care fiind destinate folosinţei întregiicolectivităţi să fie conduse de reguli speciale, derogatorii de la dreptul comuncare este dreptul civil .

O definiţie a domeniului public trebuie formulată, la noi, de aşa naturăîncât să rezulte că în sfera acestei noţiuni sunt cuprinse, în primul rând, bunurileproprietate publică sau, mai simplu, bunurile publice, dar şi bunurile proprietateprivată care, însă, au o semnificaţie deosebită sub aspect istoric, cultural etc.,fiind valori naţionale, ale patrimoniului naţional, ce trebuie transmise de lageneraţie la generaţie, motiv pentru care sunt „guvernate“ de un regim de dreptpublic, de „pază şi protecţie“ a interesului public sau, după caz, a uzului public.

Prin domeniu public înţelegem acele bunuri, publice sau private, careprin natura ori dispoziţia expresă a legii trebuie păstrate şi transmise generaţiilorviitoare, reprezentând valori destinate a fi folosite în interes public, direct sauprin intermediul unui serviciu public şi supuse unui regim administrativ, respectivunui regim mixt, în care regimul de putere este determinant, fiind în proprietateasau, după caz, în paza persoanelor juridice de drept public1.

Din modul în care s-a formulat definiţia, mai ales în partea finală reiese cădomeniul public este o instituţie a dreptului administrativ, fiind un caz particularal normelor de drept public aplicabil administratiei publice. Întreagă teorie a domeniului public relevă, o dată în plus, importanţa distincţieidintre regimul de drept public şi regimul de drept privat, dintre dreptul public şidreptul privat în general.

Totuşi, în România, denumirea de domeniu public a fost consacratălegislativ în Codul Civil din 1864, fiind ulterior utilizată şi în literatura despecialitate. În dreptul administrativ, geneza teoriei domeniului public estedoctrinară. Nu împărtăşim parerea potrivit căreia normele juridice instituite înperioada comunistă nu au mai îngaduit o teorie a domeniului public. Şi în aceastăperioadă au existat instituţii specializate pentru administrarea domeniului public,astfel încât doctrinarii au fi putut cerceta din punct de vedere juridic aceastăinstiţutie juridică.

Noţiunea de domeniu public, ca noţiune juridică fundamentală a dreptuluiadministrativ a fost reabilitată după anul 1990 prin Legea fondului funciarnr.18/1991, Legea privind administraţia publică locală nr. 215/2001, precum şiprin Constituţia României.

Constituţia nu operează cu conceptul de domeniul public, această noţiuneeste subînţeleasă. Într-adevăr, prin dispoziţiile art.136 au fost consfinţite cele douăforme ale proprietăţii – proprietatea publică şi proprietate privată. Proprietateapublică art.136.alin.3 nu poate aparţine decât statului (proprietatea publică deinteres naţional) sau unităţilor administrativ- teritoriale (proprietatea publică deinteres judeţean, orăşenesc sau comunal).

Constituţia prevede implicit faptul că proprietatea publică vizeză o sferălimitată de bunuri, scoase din circuitul civil obişnuit, care formează domeniulpublic. Proprietatea publică nu poate avea ca obiect decât bunurile la care sereferă art.135 alin.4 din Constituţie şi anume bogaţiile de orice natură alesubsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic

1 Prima editie a domeniului public în literatura juridicã romaneascã de dupa 1948 apartine prof.Valentina Gilescu : “Acele bunuri care , fie prin natura lor , fie printr-o destinatie expresa a legii ,pot folosi tuturor în mod direct sau prin intermediul unui organ al administratiei de stat , carerealizeazã un serviciu public si care, în acest scop , administreazã aceste bunuri .” (Note de curs ,anul universitar 1986/1987)

13

valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritorială,resursele naturale ale zonei şi ale platoului continental, precum şi alte bunuristabilite de lege.

Aceste bunuri fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. În literaturanoastră s-a remarcat că în domeniul public ar putea intra şi bunurile dinproprietatea privată, cum ar fi cele ce formează patrimoniul cultural – national.

Rezultă că prin domeniul public înţelegem acele bunuri, publice sauprivate, cum ar fi cele ce formează patrimoniul cultural national.

Prin natura lor ori dispoziţia expresă a legii, acestea trebuie păstrate şitransmise generaţiilor viitoare, reprezentând valori destinate a fi folosite în interespublic, direct sau prin intermediul unui serviciu public şi supuse unui regimadministrativ, respectiv unui regim mixt, în care regimul de putere estedeterminat, fiind în proprietate sau dupa caz, în paza persoanelor juridice de dreptpublic.

B)Trăsăturile domeniului public.Domeniul public se caracterizează prin urmatoarele trăsături:a) Prima trăsătură constă în aceea că prin natura ori destinaţia expresă a

legii bunurile să intre în categoria celor care trebuie protejate şi transmisegeneraţiilor viitoare. Generaţia actuală are obligaţia de a efectua operaţiilenecesare conservării şi protejării valorii bunurilor împotriva factorilor distructivinaturali sau umani. Este vorba despre acele bunuri create anterior sau în prezentcare reprezintă o deosebită importanţă ecologică, culturală, arhivistică, istorică,documentară, edilitară ,etc.Un atare scop (o atare destinatie) rezultă şi acum ca şi în trecut, mai întâi, dintr-oînsuşire naturală a bunurilor. Spre exemplu, apa, ca factor natural al mediuluiînconjurator şi element de bază pentru viaţă, respectiv pentru desfãşurareaactivităţilor social – economice, în starea ei naturală, poate fi folosită de oricine dela izvor: ca apă potabilă, ca apa minerală, ca apa termală, etc.Această destinaţie poate rezulta şi dintr-o reglementare juridică expresă, sau dupăcaz, tacită, când legea reglementează anumite amenajări, construcţii legate deunele bunuri (exemplu: construirea pe un teren a unui drum, amenajarea pe unteren viran a unui loc de joacă pentru copii). Tocmai această distincţie adeterminat pe unii autori să folosească expresiile de domeniu public natural şirespectiv , domeniu public artificial.

Destinaţia unor bunuri de a folosi şi generaţiilor urmatoare este dată denormele juridice, fie în consideraţiunea valorii lor deosebite (istorice, artistice,ştiinţifice, documentare etc.), cum sunt monumentele istorice, monumentelearhitecturale, bunurile din patrimoniul cultural naţional de o importanţă deosebităetc., fie în consideraţiunea utilităţii lor publice.

Bunurile proprietate publică sunt relativ uşor de identificat, pornind de ladispoziţiile constituţionale, în schimb, operaţia de stabilire a bunurilor proprietateprivată ce trebuie conservate pentru generaţiile viitoare este mai dificil de realizat.

b) O altă trăsătură constă în aceea că bunurile ce formează domeniul publictrebuie să aibă semnificaţia unei valori de interes public, prin aceea că aparţinpatrimoniului(natural, cultural, istoric, arhivist, etc.) naţional sau, după caz, estedestinat unei folosinţe de interes public. Faptul că ele au o asemenea destinaţie nuînseamnă că toţi subiecţii de drept trebuie, în mod obligatoriu, să se folosească deele. Există deci o folosinţă de uz efectiv, real precum şi unul potenţial, eventual.

Pe de altă parte, există o folosinţă directă, dată fiind natura bunului, ca deexpemplu mersul pe stradă ori scăldatul în apa mării, care sunt gratuite, şirespectiv, o folosinţă indirectă, atunci când bunul este pus în exploatare printr-un

FTrasaturi

14

serviciu al administraţiei publice, ca de pildă vizitarea unui muzeu, ori lecturaîntr-o bibliotecă publică.

Deosebim, aşadar, o folosinţă directă, dată fiind natura bunului (exemplu:mersul pe stradă, scăldatul în apa mării, etc.) când nu este nevoie de nici ocondiţionare şi în cele mai dese cazuri folosinţa este gratuită şi respectiv, ofolosinţă indirectă, când bunul este pus în valoare printr-un serviciu public,organizat de administraţia publică.

c) De asemenea, ca un bun să facă parte din domeniul public, el trebuie săfie supus unui regim juridic specific dreptului administrativ. Corect, el trebuie săaibă un regim public sau regim mixt de drept public şi de drept privat, în care, însăregimul de drept public are rol hotărâtor.

Regimul de drept public ne apare ca fiind un regim al exercitării dreptuluide proprietate publică, ipoteză în care, potrivit Constituţiei subiectul purtător alautorităţii publice nu poate fi decât statul, judeţul, oraşul sau comuna, respectiv unregim de limitare a exerciţiului dreptului de proprietate privată, dar în vedereaocrotirii unei valori de interes general.

Această trăsătură scoate în evidenţă şi faptul că litigiile care se nasc, fie înurma exercitării regimului de proprietate publică, fie în urma exercitării regimuluide restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată pentru bunurile„afectate“ domeniului public, sunt litigii de contencios administrativ. d) Teoria domeniului public constituie o modificare esenţială adusă teorieiproprietăţii dreptului privat, dacă ne gândim doar la regula inalienabilităţii şiimprescriptibilităţii domeniului public. Aceasta constituie o altă trăsăturăcaracteristică a domeniului public. Prin Constituţia României din 1991 s-a statuatcă bunurile proprietate publică sunt inalienabile (art.136 alin.4). Dispoziţiisimilare au fost înscrise însă anterior în Legea nr.18/1991 privind fondul funciar(art.5 alin.2) şi Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală (art.74alin.1).

e) Ca o consecinţă a inalienabilităţii sale, domeniul public esteimprescriptibil, ceea ce exclude posibilitatea dobândirii lui prin uzucapiune, saupe calea posesiunii de bunã-credinţă, în cazul bunurilor dobândite cu bună -credinţă. Regula a fost instituită şi prin dispoziţiile art.1844 din Codul civil,conform cărora nu se poate prescrie domeniului lucrurilor care, prin natura lor sauprintr-o dispoziţie a legii, nu pot face obiectul proprietăţii private.Dimpotrivă, bunurile care alcătuiesc domeniul privat al statului sau al unităţiloradministrativ – teritoriale sunt prescriptibile şi ca atare, pot fi dobândite prinuzucapiune ori printr-o posesiune de bună - credinţă pentru cele nobile.Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri este un drept absolut, opozabiltuturor, ergo omnes, chiar şi celor de bună - credinţă în cazul în care aceste bunuriau fost scoase în mod ilegal din posesia statului. Totodată este un drept exclusiv,nefiind susceptibil de dezmembrare sau îngradiri.

Unitatea de Invatare 3. Definirea serviciului public

Termenul de seviciu public se bucura de un statut privilegiat in domeniuladministratiei publice, atat la nivel central cat si la cel local. Acest statutprivilegiat a fost acreditat serviciului public datorita faptului ca el reprezinta oactivitate cu un pronuntat accent social, prin intermediul careia se realizeazainteresele generale si locale ale colectivitatilor. Mult timp serviciul public a fostconsiderat piatra unghiulara a dreptului administrativ. Notiunea si definitia legalaa serviciului public este atat de veche ca si dreptul administrativ, aparand pentruprima data,in doctrina juridica franceza.

FDefinireaserviciului

public

15

Termenul ”serviciu public” a putut fi intalnit si sub diverse alte aspecte, cum ar fi,de exemplu, cu sensul de „interes public” , ”utilitate publica” , ”interes general”.Aceste semnificatii,oarecum diferentiate semantic, dar totusi destul de afiliateconceptual de o ”autoritate administrativa”, care, prin exercitarea legilor de interesgeneral, poate asigura securitatea nationala, ordinea publica sau, putand satisfacetoate celelalte necesitati trebuincioase societatii si majoritatea activitatiloradministrative, au capatat denumirea de servicii publice.In literatura despecialitate serviciul public este definit din mai multe puncte de vedere.O categorie de definitii scoate in evidenta ca serviciul public in primul rand este oactivitate: ”activitati ale autoritatilor publice in vederea satisfacerii unui interesgeneral” , ”orice activitate creata pentru satisfacerea unor interese colective carese realizeaza dupa procedura speciala a dreptului public, la nevoie cu concursulfortei publice”.Alta categorie de definitii accentueaza caracterul formal al serviciului public.Astfel, profesorul Paul Negulescu intelege prin serviciul public un ”organismadministrativ, creat de stat, judet sau comuna, cu o competenta si puterideterminate, cu mijloace financiare procurate din patrimoniul general aladministratiei publice creatoare ,pus la dispozitia publicului pentru a satisface inmod regulat si continuu o nevoie cu caracter general, careia initiativa privata nu arputea sa-i dea decat o satisfactie incompleta si intermitenta7”.Asa cum subliniaza si profesorul Jean Rivero, calificarea unei activitati ca fiindserviciu public comporta consecinte juridice care nu pot fi neglijate, aratand cadoua idei sunt esentiale pentru o atare calificare: sa fie vorba de satisfacerea uneinevoi de interes general, iar activitatile respective, direct sau indirect, sa releve oautoritate publica.In consecinta, autorul se opreste la o definitie foarte simpla: ”serviciul public esteforma actiunii administrative prin care o persoana publica isi asuma satisfacereaunei nevoi de interes general8”.In sens organic, serviciul public semnifica un fel de organizare, o structura deadministrare, in sfarsit- un ansamblu de agenti si de mijloace materiale, alocate invederea implinirii unui interes specific sau a unor scopuri specifice. Din punct devedere al continutului material, serviciul public prevede o activitate de interesgeneral, asumata de o administratie, o misiune de utilitate publica, realizata prinintermediul a doua elemente componente: un scop si un mijloc. In opinia lui Leon Duguit, serviciul public desemneaza relatia dintre”guvernanti” si cei ”guvernati”, in care primii au obligatia de a presta serviciicelor din urma. Altfel spus, serviciul public consta in obligatia, de natura juridica,a celor care se afla la guvernare de a asigura desfasurarea constanta a unoractivitati anumite9”. In aceasta ordine de idei, vom defini esenta serviciului public, ca fiind ”oricegen de activitate prestata de autoritati publice,in vederea satisfacerii unor interesegenerale si specifice, care sunt oferite in mod constant10”. Prin interes general se intelege interesul membrilor societatii organizate in statin dominatia ordinii, inviolabilitatea frontierelor si securitate nationala garantata;drepturi si libertati fundamentale asigurate; instruirea elementara a populatiei;crearea conditiilor pentru asigurarea unui mod de viata decent, functionareaorganelor de administrare; gospodaria eficienta a domeniului public si satisfacerea

7 Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ,vol.I,principii generale, Bucuresti,1934,pag.1238 Jean Rivero,Droit administratif, Dalloz, Paris 1987,pag.535-5369 Leon Duguit,Revue du droit public et de la science politique en France,1907, pag.41710 Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ roman, Cernauti,1944, pag.15

16

altor necesitati. Insa nu trebuie sa confundam notiunile de suveranitate si interesgeneral, ele au multe elemente comune, dar sunt notiuni distincte. Prin suveranitate se intelege dreptul poporului de a dispune liber de soarta sa, astabili directiile politicii interne si externe a statului, sarcinile sale fundamentale simijloacele realizarii lor, iar prin interes general public- ansamblul de necesitatispecifice ale tuturor membrilor societatii organizate in stat, pe care statul trebuiesa le satisfaca. Daca suveranitatea are un caracter unic, inalienabil si indivizibil, interesulgeneral reprezinta o pluritate de interese care, la nivelul colectivitatii nationale,are un caracter general (national), iar la nivelul colectivitatii locale un caracterlocal. Prin urmare, colectivitatea locala manifesta un interes local, ce se realizeaza deautoritatile publice locale, constituit din interesele particulare (profesionale, socio-economice etc.) ale indivizilor sau ale unor grupuri de indivizi si din intereselecolective cu caracter public care le depasesc pe cele particulare si care tind sa seralieze la interesul general. Evident, interesul local este o parte integranta ainteresului general care se realizeaza, dupa cum am mentionat deja, prin serviciilepublice acordate de autoritatile administratiei publice locale in baza prerogativelorde putere publica. Necesar de mentionat, ca nu orice activitate intreprinsa pentru satisfacerea unornecesitati ale populatiei reprezinta o activitate de prestare a serviciului public, cinumai acele activitati ce sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi socialapreciate de puterea publica ca fiind de interes public.Atata timp cat nu exista ominima de reglementare legala, strict tehnic juridic, nu suntem in prezenta unuiinteres public si autoritatile publice constitutionale n-au nici o obligatie juridica.Astfel, pentru ca o activitate de interes public sa fie considerata ca serviciu public,este necesara o reglementare legislativa.Pentru realizarea intereselor generale, statul reglementeaza prin lege creareaserviciilor respective, prestate de administratia publica centrala, de reprezentantulGuvernului in teritoriu sau de autoritatile publice locale in cazul satisfacerii unoratributii obligatorii (serviciul de stare civila, de tutela). In conditiiledescentralizarii administrative si tehnice, consiliile locale sunt investite cu dreptulde initiativa si de a decide, in conditiile legii, in toate problemele de interes local.Consiliile locale sunt autoritatile publice care pentru satisfacerea intereselorpublice locale organizeaza servicii publice prin adoptarea actelor administrativerespective. In concluzie, nevoile sociale ce constituie interesul public al intregiinatiuni sunt stabilite prin lege, iar interesul public local- atat prin acte legislative,cat si prin acte administrative emise de autoritatile publice locale respective.Statul, spre deosebire de particulari, care satisfac unele interese ale societatii cuscopul, de regula, de a realiza un profit, le satisface, de cele mai multe ori, fara sarealizeze vreun profit, ci chiar suportand pierderi . De exemplu, cheltuielile pe care le suporta administratiile publice, prin serviciilepublice de invatamant sau de ocrotire a sanatatii, care au drept scop organizareaprocesului de instruire a copiilor, asigurarea conditiilor de activitate a acestorinstitutii publice cum ar fi cresele si gradinitele, scolile, gimnaziile, liceele sauasigurarea minimului de asistenta medicala, in cazul serviciilor de ocrotire asanatatii. Statul garanteaza dreptul la invatatura prin invatamantul generalobligatoriu gratuit, dreptul la ocrotirea sanatatii prin acordarea gratuita aminimului de asigurari medicale. Cheltuielile pentru aceste servicii sunt suportate, de regula, de bugeteleadministratiilor publice in competenta carora se afla aceste institutii publice. Cutoate ca pentru unele servicii sunt percepute taxe, insa ele au o valoare

17

nesemnificativa in acoperirea cheltuielilor totale pentru acest serviciu. Deci,pentru prestarea acestor servicii garantate de stat, cheltuielile sunt suportate debugetul national sau bugetele locale. Activitatea unui magazin privat dintr-o comunitate locala, chiar daca asigurasatisfacerea necesitatilor specifice ale populatiei din comunitatea respectiva nupoate fi numita cu certitudine activitate de prestare a unui serviciu public. Pe de oparte, acest agent privat, prin activitatea sa, contribuie la satisfacerea unornecesitati specifice ale populatiei din comunitatea locala data, pe de alta parte,agentul privat desfasoara aceasta activitate cu un interes personal, cu scopul de aobtine un beneficiu. In cazul in care activitatea acestui magazin nu esteprofitabila, proprietarul poate sa-l inchida, sa-l reprofileze, sa inceapa o altaactivitate pentru a-si gestiona mai eficace patrimoniul sau privat. Asadar, ca activitate, serviciul public este legat indisolubil de ideea de interesgeneral care il anima, dar si de vointa autoritatilor publice care decid la cemoment si ce modalitate de satisfacere a acestuia se alege1113.

Unitatea de Invatare 4. Definirea lucrarilor publice

Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică care are ca obiect: a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în continutullegii sau execuţia unei construcţii; b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţilecuprinse în cuprinsul legii sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespundenecesităţii şi obiectivelor autorităţii contractante, în măsura în care acestea nucorespund prevederilor lit. a) şi b). În sensul exprimarilor anterioare, prin construcţie se înţelege rezultatul unuiansamblu de lucrări de construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat săîndeplinească prin el însuşi o funcţie tehnică sau economică. Contractul de achiziţie publică, inclusiv a lucrarilor publice, include şicategoria contractelor sectoriale12 care se atribuie în scopul efectuării uneiactivităţi relevante în sectoarele de utilitate publică: apă; energie, transport, poştă.Putem observa faptul că legislaţia internă preia definiţia dată în reglementărileeuropene13 a contractului de achiziţie publică. Prin prisma definiţiei date de către legiuitor contractului de achiziţie publică(contractul de execuţie de lucrări, de furnizare de produse sau de prestare deservicii constituie specii ale contractului de achiziţie publică s.n.), îi putemidentifica caracterele juridice, care sunt deopotrivă valabile în ce priveştecontractul de concesiune de lucrări publice şi contractul de concesiune de servicii,după cum urmează:a. este un contract sinalagmatic care conţine drepturi şi obligaţii corelative pentruambele părţi contractante: autoritatea contractantă şi operatorul economic.

11 Corneliu Manda, Doina Banciu, Cezar Corneliu Manda, Administratia publica si cetateanul. Structuri,Autoritati, Informatie publica, Editura Tehnica,Bucuresti, 1997,pag.71.12 Contractele sectoriale sunt acele contracte de achiziţie publică care se atribuie după o procedurăspecială prevăzută de specială reglementată de Secţiunea a 3-a, Cap. VIII din Ordonanţa deUrgenţă a Guvernului nr. 34/2006 în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele deutilitate publică: apă, energie, transport, poştă.13 Potrivit alin. 2 (a) art. 1 alin. 2 Titlul I Directiva nr. 2004/18/CE „Contractele de achiziţiipublice” sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulţi operatorieconomici şi una sau mai multe autorităţi contractante şi care au ca obiect execuţia de lucrări,furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive.

FDefinirea

lucrarilor publice

18

Caracterul sinalagmatic atrage după sine sancţiuni specifice, care se regăsesc îndreptul comun în materia contractelor sinalgmatice, cum sunt: excepţia deneîndeplinire a obligaţiilor însuşite de către părţi prin încheierea contractului saurezoluţiunea, rezilierea şi nulitatea acestuia;b. este un contract oneros;c. este un contract administrativ, aspect ce derivă din însăşi voinţa legiuitoruluiorganic exprimată în art. 2 lit. c al Legii nr. 554/2004, care în definiţia dată actuluiadministrativ include în categoria actelor administrative, sub denumirea de acteadministrative asimilate, contractele încheiate de autorităţile publice care au caobiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor deinteres public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice. Deci,caracteristiciile contractului de achiziţie publică se regăsesc în cele ale acteloradministrative, în cadrul cărora acest tip de contract a fost asimilat prin voinţalegiuitorului;d. este un contract în cadrul căruia drepturile şi obligaţiile părţile sunt stabilite înmod limitativ prin lege, faţă de regimul juridic de drept public pe care legea oconferă contractului de achiziţie publică, ca act administrativ asimilat.e. este un contract numit, expres reglementat prin lege;f. este un contract cadru la care se raportează, potrivit prevederilor Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr. 34/2006, şi contractul de concesiune de lucrări publice şicontractul de concesiune de servicii;g. este un contract solemn care se încheie în formă scrisă. Forma scrisă reprezintăo condiţie de validitate specifică încheierii tuturor actelor administrative;h. este un contract în care subiectele şi obiectul sunt strict determinate prin lege,aspect care derivă din caracterul de drept public care îl guvernează. Subiectele contractului sunt autoritatea contractantă şi operatorul economic, iarobiectul acestuia se referă strict doar la achiziţia de lucrări, furnizarea de produsesau prestarea de servicii în sensul prevederilor legislaţiei achiziţiilor publice. După cum am arătat, contractul de achiziţie publică este reglementat deOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi de Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare laatribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa nr. 34/2006,reglementari faţă de care se includ în această categorie: contractul de lucrări,contractul de furnizare şi contractul de servicii.A. Contractul de lucrări (specie a contractului de achiziţie publică14) este acelcontract de achiziţie publică ce are ca obiect activităţi specifice, astfel cum suntidentificate în anexa nr. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,după cum urmează:a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1sau execuţia unei construcţii;b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţilecuprinse în anexa nr. 1 sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţiişi obiectivelor autorităţii contractante, în măsura în care acestea nu corespundprevederilor lit. a) şi b). Potrivit celor arătate, construcţia reprezintă rezultatul unui ansamblu de lucrăride construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească el

14 Contractul de lucrări constituie diferenţa specifică a contractului de achiziţie publică.Calificarea în acest mod a contractului de lucrări are drept consecinţă faptul că trăsăturilecontractului de achiziţie publică se aplică in corpore şi contractului de lucrări (Niculeasa, 2007, p.136).

19

însuşi o funcţie tehnică sau economică. Dreptul comunitar, când identificăobiectul contractului în dreptul românesc noţiunii de construcţie este identică cucea dată noţiunii de lucrare în dreptul comunitar, fapt care ne permite să neraportăm la cele două noţiuni: construcţie/lucrare, prin aceeaşi definiţie.B. Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decâtcontractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse,princumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune decumpărare. Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produseşi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune aacestora este considerat contract de furnizare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

20

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care este în opinia dvs. importanţa delimitării contractul administrativ

de contractul civil?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra faptului în categoria cărui concept intra contractul

administrativ?

21

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1.Care este pozitia contractuala a autoritatii contractante intr-un contractadministrativ?

a. egalitatea partilorb. ascendenta prestatorului fata de autoritatea contracatantac. ascendenta autoritatii contractante fata de cealalata parte contracxatanta

2.Bunurile din domeniul public sunt:a. inalienabileb.insesizabilec. imprescriptibile

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. c.

2.a,b,c.

22

MODULUL 2.CONTRACTUL DE CONCESIUNE SI CONTRACTUL

DE ACHIZITII PUBLICE – SPECIE A CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE.

1. Cuprins2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Contractul de cncesiune si cntractul de ahizitii pblice ; Specie a contracteloradministrative.

= 3 ore

� Obiectiv general: - cunoaşterea unei instituţii fundamentale a dreptului administrativ: contractul de concesiune

� Obiective operaţionale: - cunoaşterea trasaturilor contractului deconcesiune a domeniului public

23

CONTRACTUL DE CONCESIUNE SI CONTRACTUL DEACHIZITII PUBLICE ; SPECIE A CONTRACTELOR

ADMINISTRATIVE.

Unitatea de Invatare 5. Contractul de concesiune

Concesionarea este un mod de gestiune a unui serviciu, in care o persoanapublica, concedantul, insarcineaza prin contract, o persoana particulara,concesionarul, de a pune in functiune un serviciu public, sub supraveghereaautoritatii concedente, pe o anumita perioada de timp, concesionarul asumandu-siaceasta sarcina in schimbul unei remuneratii, care consta in taxa pe care el opercepe de la beneficiarii serviciului. Prin concesionare se incheie un contract cu un particular, care se obliga sa facainvestitia in schimbul taxelor pe care le va incasa. Astfel, administratia nucheltuieste nimic, iar la expirarea termenului convenit, obiectivul de investitie vareveni, in mod gratuit, autoritatii concedente. Acesta este un contract pentru ca i se aplica unele reguli de drept civil si esteadministrativ pentru ca una dintre parti este o autoritate administrativa:. ministerul;. alta autoritate a administratiei publice centrale;. consiliul judetean sau local;. o regie autonoma. Contractul de concesiune cuprinde clauze prevazute in caietul de sarcini, stabilitede catre autoritatea administrativa concedenta si care sunt obligatorii pentruconcesionar. De asemenea, contractul de concesiune va cuprinde si clauzele convenite departile contractante, in completarea celor din caietul de sarcini si fara acontraveni obiectivelor concesiunii prevazute in caietul de sarcini. La incheierea contractului de concesiune partile vor conveni asupra cazurilor deincetare a contractului. In contract partile vor putea inscrie clauze specificereferitoare la rezilierea unilaterala sau la rascumparare. In toate cazurile, contractul de concesiune va mentiona interdictia pentruconcesionar de a subconcesiona, in tot sau in parte, unei alte personae, obiectulconcesiunii, precum si clauze contractuale referitoare la impartirearesponsabilitatilor de mediu intre concedent si concesionar. La expirarea termenului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie, indeplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat, inclusiv investitiilerealizate. In contractul de concesiune trebuie precizate, in mod distinct, categoriile debunuri ce vor fi utilizate de concesionar in derularea concesiunii, respectiv:a) bunurile de retur care revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarciniconcedentului, la expirarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur,bunurile care au facut obiectul concesiunii, precum si cele care au rezultat in urmainvestitiilor impuse prin caietul de sarcini;b) bunurile de preluare care, la expirarea contractului de concesiune, pot reveniconcedentului, in masura in care acesta din urma isi manifesta intentia de a preluabunurile respective in schimbul platii unei compensatii egale cu valoarea contabilaactualizata, conform dispozitiilor caietului de sarcini. Sunt bunuri de preluare

FContractul de

concesiune

24

bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de catre acesta pedurata concesiunii;c) bunurile proprii care, la expirarea contractului de concesiune, raman inproprietatea concesionarului. In contractul de concesiune se va mentiona repartitia acestor bunuri la incetarea,din orice cauza, a concesiunii. Contractul de concesiune va fi incheiat in conformitate cu legea romana,indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o durata carenu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui. Durata concesiuniise stabileste in functie de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fierealizate de catre concesionar. Relatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaza pe principiulechilibrului financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitatiintre avantajele care ii sunt acordate concesionarului si sarcinile care ii suntimpuse. In consecinta, concesionarul nu va fi obligat sa suporte crestereasarcinilor legate de executia obligatiilor sale, in cazul in care aceasta crestererezulta in urma:a) unei actiuni sau unei masuri dispuse de o autoritate publica;b) unui caz de forta majora sau unui caz fortuit. Concesionarul isi executa obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevazutein contractul de concesiune si in acord cu normele legale specifice domeniului deactivitate respectiv, elaborate de institutiile legal abilitate in acest scop. Concedentul are dreptul sa verifice, in perioada derularii contractului deconcesiune, modul in care se respecta conditiile si clauzele acestuia de catreconcesionar.Incetarea contractului de concesiune poate avea loc in urmatoarele situatii:a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntareaunilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile insarcina concedentului;c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prinrezilierea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcinaconcesionarului;d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prinrezilierea unilaterala de catre concesionar, cu plata de despagubiri in sarcinaconcedentului;e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazulimposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, faraplata unei despagubiri.. Cocontractul de concesiune cuprinde :-o convenţie care consacră acordul părţilor ;-clauzele din caietul de sarcini, stabilite de autoritatea concedentă, si care suntobligatorii pentru concesionar ;- sunt precizate în mod distinct categoriile de bunuri ce vor fi utilizate deconcesionar ;- va fi încheiat în conformitate cu legea română indiferent de nationalitatea saucetătenia concesionarului pe o durată ce nu va depăsi 49 de ani de la datasemnării. Litigiile apărute ca urmare a executării clauzelor contractuale se soluţioneazăde către instanţele judecătoreşi de drept comun. Incetarea cocontractului de concesiune :-la expirarea duratei stabilite în cocontract ;

25

-nerespectării obligatiilor contractuale de către părti ;-disparitiei dintr-o cauză de fortă majoră a bunului concesionat.

Unitatea de Invatare 6. Principii şi reguli generale de atribuire acontractului de concesiune

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; f) eficienţa utilizării fondurilor publice; g) asumarea răspunderii.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de concesiunepotrivit legii. Modul de fundamentare a deciziei de realizare a proiectului, modul de transferşi de recuperare a obiectului concesiunii, modul de pregătire a documentaţiei deatribuire şi de aplicare a procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţăse stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contractul de concesiune delucrări publice sau contractul de concesiune de servicii prin aplicarea uneia dintreprocedurile legale15,precum şi a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare în situaţiile prevăzute de lege16 . Regulile de estimare de lege17 se aplică în mod corespunzător pentrudeterminarea valorii estimate a contractului de concesiune.

15 ART. 18 (1) Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depuneoferta

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depunecandidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificăriiuneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor,candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală16 ART. 110 (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unuianunţ de participare, în următoarele cazuri: a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii deoferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicareaprocedurii de negociere în acest caz este posibilă numai după anularea procedurii iniţiale de licitaţie deschisă,licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau cerere de oferte şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute îndocumentaţia de atribuire nu sunt modificate substanţial; b) în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/produselor/serviciilor sauriscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare iniţială globală a preţuluiviitorului contract de achiziţie publică; c) atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate, îndeosebi serviciile financiare, astfel cum suntacestea prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2A, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implicăproiectarea lucrărilor, sunt de aşa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care oimpune atribuirea unui contract de achiziţie publică prin aplicarea licitaţiei deschise sau licitaţiei restrânse; d) atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice,experimentării sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profitşi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), autoritatea contractantă are dreptul de a nu transmite sprepublicare anunţul de participare dacă invită la negocieri numai şi pe toţi acei ofertanţi care au îndeplinitcriteriile de calificare şi selecţie în cadrul procedurii anterioare şi care au depus oferte conform regulilorformale prevăzute în documentaţia de atribuire si art. 251 (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de aatribui contractul sectorial, de regulă, prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă saunegociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.17 Reguli de estimare a valorii contractului de achiziţie publică

FPrincipii si reguli

26

Modul de soluţionare a contestaţiilor depuse pe parcursul aplicării procedurii deatribuire a contractului de concesiune este cel prevăzut de lege Aceste reguli nu se aplică în cazul în care contractul de concesiune: a) este atribuit într-una dintre situaţiile prevăzutede exceptiile la lege18 ; b) se atribuie de către o autoritate contractantă ce desfăşoară între activităţilesale una sau mai multe dintre activităţile relevante19, în cazul în care contractul deconcesiune are ca obiect efectuarea respectivelor activităţi; sau c) are ca scop concesionarea bunurilor publice, dar numai în cazul în care, prinobiectul respectivului contract, autoritatea contractantă nu urmăreşte dobândireaexecuţiei unei lucrări sau a unui serviciu, fapt care ar încadra contractul respectivfie în categoria contractelor de achiziţie publică, fie în categoria contractelor deconcesiune a căror atribuire este reglementată de prezenta ordonanţă de urgenţă.

18 ART. 12 Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în cazul încare se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) contractul este inclus în categoria informaţiilor secrete de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoareprivind protecţia informaţiilor clasificate; b) îndeplinirea contractului necesită impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unorinterese naţionale, potrivit prevederilor legale în vigoare. ART. 12^1 (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de cătrestructuri ale autorităţilor contractante care funcţionează pe teritoriul altor state atunci când valoareacontractului, estimată potrivit prevederilor secţiunii a 2-a din cap. II, este mai mică decât pragurile valoriceprevăzute la art. 124. (2) Pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) şi acăror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută la art. 19 trebuie să se asigure aplicarea principiilorgenerale prevăzute la art. 2 alin. (2), publicitatea la nivel local şi respectarea prevederilor art. 35 - 38reprezentând cerinţe minime în acest sens. ART. 13 Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii care: a) are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, altebunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora. Atribuirea contractelor de servicii financiare care se încheie,indiferent de formă, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilorprezentei ordonanţe de urgenţă; b) se referă la cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe destinate difuzării, de cătreinstituţii de radiodifuziune şi televiziune; c) se referă la prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere; d) se referă la prestarea de servicii financiare în legătură cu emiterea, cumpărarea, vânzarea sau transferulvalorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în special operaţii ale autorităţii contractante efectuateîn scopul atragerii de resurse financiare şi/sau de capital, precum şi la prestarea de servicii specifice uneibănci centrale de către Banca Naţională a României; e) se referă la angajarea de forţă de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă; f) se referă la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către autoritateacontractantă şi ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante pentru propriulbeneficiu. ART. 14 (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică atunci când contractul de achiziţie publică este atribuit caurmare a: a) unui acord internaţional încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe statecare nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia de lucrări,destinate implementării ori exploatării unui proiect în comun cu statele semnatare, şi numai dacă prin acordulrespectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv; b) unui acord internaţional referitor la staţionarea de trupe şi numai dacă prin acordul respectiv a fostprevăzută o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv; c) aplicării unei proceduri specifice unor organisme şi instituţii internaţionale; d) aplicării unei proceduri specifice prevăzute de legislaţia comunitară, în contextul programelor şiproiectelor de cooperare teritorială. (2) Autorităţile contractante au obligaţia de a informa Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şiMonitorizarea Achiziţiilor Publice asupra acordurilor prevăzute la alin. (1) lit. a), existente în domeniul lor deactivitate. (3) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de acomunica Comisiei Europene informaţiile primite potrivit alin. (2).

19 In cazul contractelor sectoriale (art.232-241)

27

Totodata, aceste reguli nu se aplică atunci când este necesară achiziţionareaunor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale care nu au fost incluse încontractul de concesiune iniţial, dar care datorită unor circumstanţe neprevăzuteau devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, dacă se respectă, înmod cumulativ, următoarele condiţii: a) atribuirea să fie făcută contractantului iniţial; b) lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vederetehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconvenientemajore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial,sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; c) valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări şi serviciisuplimentare/adiţionale nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuiriicontractelor de concesiune. Procedura de atribuire a unui contract de concesiune se iniţiază prin publicareaunui anunţ de participare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a include în anunţul prevăzut anteriorcel puţin informaţiile cuprinse în anexa nr. 3B la lege şi, dacă este necesar, alteinformaţii considerate utile de către autoritatea contractantă, în conformitate cuformularul standard adoptat de Comisia Europeană. În cazul anunţurilor de participare pentru care, în conformitate cu prevederileprezentei ordonanţe de urgenţă, nu este obligatorie transmiterea spre publicarecătre Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, conţinutul acestora se stabileşte prinhotărâre a Guvernului. Anunţul de participare se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea aVI-a, Achiziţii publice. Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentrucontractul de concesiune de lucrări publice, în situaţiile în care valoarea estimată aacestuia este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 4.845.000 euro. Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili numărul de zile dintre datapublicării anunţului de participare şi data depunerii aplicaţiilor, astfel încâtoperatorii economici să beneficieze de o perioadă adecvată şi suficientă pentruelaborarea aplicaţiilor. Indiferent de procedura aplicată şi fără a aduce atingere prevederiloranterioare, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicareanunţul de participare cu cel puţin 52 de zile înainte de data limită de depunere aaplicaţiilor. În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format electronic, sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzută la alin. (2)se poate reduce cu 7 zile. Atunci când atribuie un contract de concesiune de lucrări publice, autoritateacontractantă are dreptul de a solicita: a) concesionarul să atribuie contracte unor terţe părţi, într-un procent deminimum 30% din valoarea totală a lucrărilor care fac obiectul concesiunii, lăsândcandidaţilor posibilitatea de a majora partea/părţile din contract pe care urmeazăsă le subcontracteze; b) candidaţilor să precizeze, în cadrul aplicaţiei depuse, valoarea lucrărilor dincadrul contractului de concesiune pe care aceştia intenţionează să le atribuie unorterţe părţi.

28

Unitatea de invatare 7. Contractul de achizitii publice

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelorde achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi acontractelor de concesiune de servicii a fost modificată, ocazie cu care s-a adoptato nouă definiţie a contractului de achiziţie publică. Astfel, potrivit art. 3 alin. 1 lit.f din O.U.G nr. 34/2006, contractul de achiziţie publică este „contractulcomercial care include şi categoria contractului sectorial, cu titlu oneros, încheiatîn scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul saumai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia delucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”. Se poate observa cuuşurinţă că singurul element de noutate faţă de definiţia anterioară modificării estecalificarea expresă a contractului de achiziţie publica drept un contract comercial. Verificând parcursul procedural al adoptării actului normativ modificator, amconstatat că atribuirea caracterului comercial contractului de achiziţie publică esteconsecinţa unui amendament admis la nivelul Camerei Deputaţilor, cameradecizională în acest caz, unica motivaţie invocată fiind „corelarea legislativă”. Considerăm discutabilă opţiunea legiutorului român de a considera contractulde achiziţie publică un contract comercial, cu atât mai mult cu cât a fost pretinsăca fiind impusă de necesitatea unei corelări legislative, deoarece, aşa cum vomarăta, modificarea survenită este mai curând expresia unei incoerenţe legislative.Deşi s-a invocat imperativul corelării legislative această corelare de fapt nu există.Astfel, actuala definiţie legală a contractului de achiziţie publică nu este corelatăsub niciun aspect cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosuladministrativ. Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din acest act normativ, prin noţiunea de„act administrativ” se înţelege „actul unilateral cu caracter individual saunormativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vedereaorganizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere,modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, însensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au caobiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor deinteres public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi specialepot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţeiinstanţelor de contencios administrativ”.Din cuprinsul textului de lege mai suscitat rezultă că legiuitorul a inclus contractul de achiziţie publică în categoriacontractelor administrative. Fireşte, constatăm cu surprindere că, în pofidamodificării O.U.G. nr. 34/2006 în ceea ce priveşte definiţia contractului deachiziţie publică, art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a rămas mai departe înaceeaşi formă.În aceste împrejurări, ne întrebăm unde este „corelarea legislativă”invocată de legiuitor, atâta vreme cât Legea nr. 278/2010, prin care a fostmodificată O.U.G. nr. 34/2006, este în vădită contradicţie cu Legea nr. 554/2004 –lege organică.Pe de altă parte, subliniem că potrivit normelor comunitarecontractele de achiziţie publică sunt definite „contracte cu titlu oneros, încheiateîn scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multeautorităţi contractante şi care au ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea deproduse sau prestarea de servicii”. Prin urmare, chiar dacă definiţia comunitară a contractului de achiziţie publicănu prevede în mod explicit că acesta ar fi un contract administrativ, în niciun cazun astfel de contract nu este considerat, în mod expres, un contract comercial. Este adevărat că, anterior atriburii caracterului comercial contractului deachiziţie publică, O.U.G. nr. 34/2006 fusese modificată prin O.U.G. nr. 76/2010 în

FContractul de

achizitii publice

29

sensul că art. 286 din acest act normativ a fost completat cu un nou aliniat potrivitcăruia „procesele şi cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea,rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică sesoluţionează în primă instanţă de către secţia comercială a tribunalului încircumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante”. Practic, legiutorul român a început cu sfârşitul. Mai întâi a atribuit instanţelor dedrept comun compentenţa materială de a soluţiona litigiile care au obiect contractede achiziţie publică, degrevând astfel instanţele de contencios administrativ desoluţionarea acestei categorii de litigii şi apoi, probabil tocmai pentru a se realizainvocata „corelare legislativă”, a calificat contractul de achiziţie publică drept uncontract comercial. Se pare, în viziunea legiutorului, apărea ca fiind ciudat calitigiile ce priveau un contract administrativ să fie soluţionate de o instanţăcomercială. În expunerea de motive care a însoţit spre aprobare proiectul de ordonanţă deurgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006 searată că modificarea este impusă de necesitatea adoptării de „măsuri urgentepentru perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrarexistând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate,inclusiv a fondurilor comunitare, consecinţa cea mai gravă în acest sensreprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţiimajore, cu impact social şi economic la nivel naţional şi local”. S-ar înţelege astfelcă una dintre aceste măsuri urgente este calificarea contractului de achiziţiepublică drept un contract comercial… Dincolo de raţiunile de moment care au justificat modificarea de urgenţă a unuiact normativ cu rol deosebit în procesul de absorţie a fondurilor europene, nuputem totuşi să nu ridicăm următoarea întrebare: poate fi considerat contractul deachiziţie publică un contract comercial? În literatura de specialitate se susţine că, din punct de vedere al naturii juridice,contractul de achiziţie publică este un contract administrativ, iar nu un contract dedrept privat. Contractul administrativ a fost definit ca fiind acel „acord de voinţă,dintre o autoritate publică, aflată pe o poziţie de superioritate juridică, pe de-oparte, şi alte subiecte de drept public pe de altă parte (persoane fizice, persoanejuridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte părţi) prin care seurmăreşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public,efectuarea unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, supusunui regim de putere publică”. Iar autorul francez al teoriei contracteloradministrative, şi anume G. Jèze, a oferit următoarea definiţie: „contracteleîncheiate de administraţie pentru a asigura funcţionarea unui serviciu public şicare este supus, din punct de vedere al regulilor particulare, altor reguli decât celecare guvernează raporturile dintre particulari.” Potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, contractul de achiziţie publică estecontractul încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de oparte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiectexecuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensulprezentei ordonanţe de urgenţă. Contractul de achiziţie publică include şi categoria contractelor sectoriale20 carese atribuie în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitatepublică: apă; energie, transport, poştă. Putem observa faptul că legislaţia internă

20 Contractele sectoriale sunt acele contracte de achiziţie publică care se atribuie după o procedurăspecială prevăzută de specială reglementată de Secţiunea a 3-a, Cap. VIII din Ordonanţa deUrgenţă a Guvernului nr. 34/2006 în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele deutilitate publică: apă, energie, transport, poştă.

30

preia definiţia dată în reglementările europene21 a contractului de achiziţiepublică. Prin prisma definiţiei date de către legiuitor contractului de achiziţie publică(contractul de execuţie de lucrări, de furnizare de produse sau de prestare deservicii constituie specii ale contractului de achiziţie publică s.n.), îi putemidentifica caracterele juridice, care sunt deopotrivă valabile în ce priveştecontractul de concesiune de lucrări publice şi contractul de concesiune de servicii,după cum urmează:a. este un contract sinalagmatic care conţine drepturi şi obligaţii corelative pentruambele părţi contractante: autoritatea contractantă şi operatorul economic.Caracterul sinalagmatic atrage după sine sancţiuni specifice, care se regăsesc îndreptul comun în materia contractelor sinalgmatice, cum sunt: excepţia deneîndeplinire a obligaţiilor însuşite de către părţi prin încheierea contractului saurezoluţiunea, rezilierea şi nulitatea acestuia;b. este un contract oneros;c. este un contract administrativ, aspect ce derivă din însăşi voinţa legiuitoruluiorganic exprimată în art. 2 lit. c al Legii nr. 554/2004, care în definiţia dată actuluiadministrativ include în categoria actelor administrative, sub denumirea de acteadministrative asimilate, contractele încheiate de autorităţile publice care au caobiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor deinteres public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice. Deci,caracteristiciile contractului de achiziţie publică se regăsesc în cele ale acteloradministrative, în cadrul cărora acest tip de contract a fost asimilat prin voinţalegiuitorului;d. este un contract în cadrul căruia drepturile şi obligaţiile părţile sunt stabilite înmod limitativ prin lege, faţă de regimul juridic de drept public pe care legea oconferă contractului de achiziţie publică, ca act administrativ asimilat.e. este un contract numit, expres reglementat prin lege;f. este un contract cadru la care se raportează, potrivit prevederilor Ordonanţei deUrgenţă a Guvernului nr. 34/2006, şi contractul de concesiune de lucrări publice şicontractul de concesiune de servicii;g. este un contract solemn care se încheie în formă scrisă. Forma scrisă reprezintăo condiţie de validitate specifică încheierii tuturor actelor administrative;h. este un contract în care subiectele şi obiectul sunt strict determinate prin lege,aspect care derivă din caracterul de drept public care îl guvernează. Subiectele contractului sunt autoritatea contractantă şi operatorul economic, iarobiectul acestuia se referă strict doar la achiziţia de lucrări, furnizarea de produsesau prestarea deservicii în sensul prevederilor legislaţiei achiziţiilor publice. După cum am arătat, contractul de achiziţie publică este reglementat deOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi de Hotărârea Guvernului nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare laatribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa nr. 34/2006,reglementari faţă de care se includ în această categorie: contractul de lucrări,contractul de furnizare şi contractul de servicii.A. Contractul de lucrări (specie a contractului de achiziţie publică22) este acelcontract de achiziţie publică ce are ca obiect activităţi specifice, astfel cum sunt

21 Potrivit alin. 2 (a) art. 1 alin. 2 Titlul I Directiva nr. 2004/18/CE „Contractele de achiziţiipublice” sunt contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulţi operatorieconomici şi una sau mai multe autorităţi contractante şi care au ca obiect execuţia de lucrări,furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive.

31

identificate în anexa nr. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006,după cum urmează:a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1sau execuţia unei construcţii;b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţilecuprinse în anexa nr. 1 sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţiişi obiectivelor autorităţii contractante, în măsura în care acestea nu corespundprevederilor lit. a) şi b). Potrivit celor arătate, construcţia reprezintă rezultatul unui ansamblu de lucrăride construcţii de clădiri sau lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească elînsuşi o funcţie tehnică sau economică. Dreptul comunitar, când identificăobiectul contractului în dreptul românesc noţiunii de construcţie este identică cucea dată noţiunii de lucrare în dreptul comunitar, fapt care ne permite să neraportăm la cele două noţiuni: construcţie/lucrare, prin aceeaşi definiţie.B. Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decâtcontractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse,princumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune decumpărare. Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produseşi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune aacestora este considerat contract de furnizare.

Unitatea de invatare 8. Reguli pentru atribuirea contractelor deachiziţie publică de către concesionari

În cazul în care concesionarul are calitatea de autoritate contractantă în sensulprevederilor legii23, acesta are obligaţia de a respecta prevederile legii24

INFORMAŢII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNŢURILE DEPARTICIPARE LA CONCESIUNEA DE LUCRĂRI/SERVICII atunci când atribuieun contract de achiziţie publică unei terţe părţi. În cazul în care concesionarul nu are calitatea de autoritate contractantă însensul prevederilor legii25, acesta are totuşi obligaţia, atunci când atribuie uncontract de lucrări sau de servicii unei terţe părţi, de a publica un anunţ departicipare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în SEAP şi, opţional, înMonitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice, în toate situaţiileîn care valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit este egală saumai mare decât echivalentul în lei al 4.845.000 euro, cu excepţia cazurilor

22 Contractul de lucrări constituie diferenţa specifică a contractului de achiziţie publică.Calificarea în acest mod a contractului de lucrări are drept consecinţă faptul că trăsăturilecontractului de achiziţie publică se aplică in corpore şi contractului de lucrări (Niculeasa, 2007, p.136).

23 Vezi infra.1524 cap.1-VI25 vezi infra15

FReguli

32

prevăzute de lege26. Determinarea valorii estimate a contractului se realizeazăconform regulilor prevăzute de lege27 . Concesionarul are obligaţia de a respecta şi următoarele condiţii: a) numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a anunţului departicipare şi data depunerii candidaturilor trebuie să fie de cel puţin 37 de zile; şi b) numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a anunţului departicipare sau transmiterii invitaţiei de participare şi data depunerii ofertelortrebuie să fie de cel puţin 40 de zile. În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format electronic, sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioadele prevăzute anterior sepot reduce cu 7 zile. În cazul în care concesionarul publică în SEAP întreaga documentaţie deatribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare, accesuldirect şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie, atunciaceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută anterior cu încă 5 zile.. Concesionarul are obligaţia de a include în anunţul prevăzut anterior cel puţininformaţiile cuprinse în anexa nr. 3C şi, dacă este necesar, alte informaţiiconsiderate utile de către acesta, în conformitate cu formularul standard adoptat deComisia Europeană. Grupurile de întreprinderi care s-au constituit pentru obţinerea concesiunii sauîntreprinderile afiliate acestora nu sunt considerate a fi terţe părţi. În sensul prevederilor anterioare, prin întreprindere afiliată se înţelege oricepersoană care desfăşoară activităţi economice şi: a) asupra căreia concesionarul poate exercita, direct sau indirect, o influenţădominantă; sau b) care poate exercita asupra concesionarului o influenţă dominantă; sau c) care, la fel ca şi concesionarul, face obiectul influenţei dominante a unei altepersoane. Pentru noţiunea de influenţă dominantă, prevederile legii28 se aplică înmod corespunzător. Operatorul economic care participă la procedura de atribuire a unui contract deconcesiune are obligaţia de a include în aplicaţie lista cuprinzând persoanele careau calitatea de întreprinderi afiliate acestuia; concesionarul are obligaţia de aactualiza această listă în mod permanent, până la finalizarea contractului deconcesiune.

26 art.12227 art. 23 şi la cap. II secţiunea a 2-a.

28 Art3. m) întreprindere publică - persoana juridică ce desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia seexercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilorspecifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţicontractante, astfel cum este definită aceasta la art. 8 lit. a), b) sau c); prezumţia de exercitare a influenţeidominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţicontractante definite conform art. 8 lit. a), b) sau c) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintreurmătoarele cazuri: - deţin majoritatea capitalului subscris; - deţin controlul majorităţii voturilor în organul de conducere, cum ar fi adunarea generală; - pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare maimult de jumătate din numărul membrilor acestuia;

33

Unitatea de invatare 9. Contracte sectoriale de achizitii publice.A) Domeniu de aplicare

Prin contract sectorial se înţelege contractul de achiziţie publică care seatribuie în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitatepublică: a) apă; b) energie; c) transport; d) poştă. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui un contract sectorial destinatefectuării mai multor activităţi relevante, în conformitate cu regulile aplicabileactivităţii căreia îi este destinat în principal. În cazul în care autoritatea contractantă care se încadrează în una dintrecategoriile prevăzute de lege29 atribuie un contract de achiziţie publică destinat maimultor tipuri de activităţi, dintre care cel puţin una este activitate relevantă, iar oaltă activitate intră sub incidenţa prevederilor legii şi, în mod obiectiv, esteimposibil să se determine cărei activităţi îi este destinat în principal contractul încauză, atunci autoritatea contractantă nu are dreptul de a încadra contractulrespectiv în categoria contractelor sectoriale, având obligaţia de a respectaprevederile acesteia30. În cazul în care autoritatea contractantă care se încadrează în una dintrecategoriile prevăzute de lege31 atribuie un contract de achiziţie publică destinatmai multor tipuri de activităţi, dintre care cel puţin una este activitate relevantă,iar o altă activitate nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe deurgenţă şi, în mod obiectiv, este imposibil să se determine cărei activităţi îi estedestinat în principal contractul în cauză, atunci autoritatea contractantă areobligaţia de a încadra contractul respectiv în categoria contractelor sectoriale. În cazul în care autoritatea contractantă care se încadrează în una dintrecategoriile prevăzute de lege32 atribuie un contract de achiziţie publică destinatmai multor tipuri de activităţi, dintre care cel puţin una este activitate relevantă, şi,în mod obiectiv, este imposibil să se determine cărei activităţi îi este destinat înprincipal contractul în cauză, atunci aceasta are obligaţia de a încadra contractulrespectiv în categoria contractelor sectoriale.

a)Apă Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate publică prevăzut delege33 următoarele: 1) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, înbeneficiul publicului, servicii de producţie, transport sau distribuţie de apăpotabilă; 2) furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la pct.1). Autoritatea contractantă care efectuează una dintre activităţile prevăzute delege34 are obligaţia de a respecta prevederile prezentului capitol şi atunci cândatribuie un contract sau organizează un concurs de soluţii care este în legătură:

29 vezi infra1530 e vorba de cap.1-VI in ambele ipoteze31 vezi infra 1532 vezi art.8 lit.d) si e)33 vezi art.229 alin.(2) lit.a)34 vezi art.232

FContractesectoriale

FApa

34

1) cu proiecte de tehnologie hidraulică, irigaţii sau ameliorare a solului, dacăvolumul de apă utilizat pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă mai mult de20% din volumul total de apă pus la dispoziţie prin astfel de proiecte ori prininstalaţiile de irigare ori drenaj; sau 2) cu evacuarea sau tratarea apelor uzate. Furnizarea apei potabile către reţelele publice de o autoritate contractantă dincategoria celor definite de lege35 nu se consideră activitate relevantă în sensullegii36, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) furnizorul produce apă potabilă al cărei consum este necesar în scopulefectuării unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta ordonanţă deurgenţă ca fiind activităţi relevante; b) furnizarea de apă potabilă către reţelele publice depinde doar de consumulpropriu al furnizorului, iar cantitatea furnizată reţelelor respective nu depăşeşte30% din producţia totală de apă potabilă a acestuia, avându-se în vedere mediaultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs.

b)Energie

Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate publică prevăzute delege37 următoarele: 1) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, înbeneficiul publicului, servicii de producţie, transport sau distribuţie decombustibili gazoşi, energie termică sau energie electric 2) livrarea de combustibili gazoşi, energie termică sau energie electrică prinreţele de natura celor prevăzute la pct.1). Livrarea combustibililor gazoşi sau a energiei termice prin reţelele publice de oautoritate contractantă din categoria celor definitede lege38 nu se considerăactivitate relevantă în sensul legii39, dacă se îndeplinesc în mod cumulativurmătoarele condiţii: a) operatorul economic produce energia termică sau combustibilii gazoşi ca oconsecinţă inevitabilă a unei alte activităţi decât cele considerate de prezentaordonanţă de urgenţă ca fiind activităţi relevante; b) livrarea de combustibili gazoşi sau de energie termică prin reţelele publiceeste făcută numai cu scopul de a exploata în mod economic această producţie, iarcifra de afaceri rezultată din alimentarea reţelelor respective nu depăşeşte 20% dincifra de afaceri totală realizată, avându-se în vedere media ultimilor 3 ani, inclusivanul în curs.

35 vezi art.8 lit.d) si e)36 ART. 232 Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate publică prevăzut la art. 229 alin. (2) lit. a)următoarele: a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, în beneficiul publicului, serviciide producţie, transport sau distribuţie de apă potabilă; b) furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la lit. a).37 vezi art.229 alin.2 lit.b)38 vezi infra 3239 ART. 235 Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate publică prevăzut la art. 229 alin. (2) lit. b)următoarele: a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate să asigure, în beneficiul publicului, serviciide producţie, transport sau distribuţie de combustibili gazoşi, energie termică sau energie electrică; b) livrarea de combustibili gazoşi, energie termică sau energie electrică prin reţele de natura celorprevăzute la lit. a).

FEnergie

35

Livrarea energiei electrice prin reţelele publice de o autoritate contractantă dincategoria celor definite de lege40 nu se consideră activitate relevantă în sensullegii41 dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) operatorul economic produce energia electrică în scopul efectuării unei alteactivităţi decât cele considerate de prezenta ordonanţă de urgenţă ca fiind activităţirelevante; b) livrarea de energie electrică prin reţelele publice depinde doar de consumulpropriu al operatorului economic, iar cantitatea transportată prin reţelelerespective nu depăşeşte 30% din producţia totală de energie electrică a acestuia,avându-se în vedere media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs.

c) Transport Este considerată activitate relevantă în sectorul de utilitate publică42 punerea ladispoziţie sau exploatarea de reţele destinate să asigure, în beneficiul publicului,servicii de transport pe calea ferată şi servicii de transport terestru de călători, pebază de grafic, cum ar fi transportul în comun cu autobuze, tramvaie, metrou,troleibuze sau transport pe cablu. În sensul prevederilor anterioare, se consideră că există o reţea pentru prestareaserviciilor de transport, în cazul în care condiţiile de operare - care pot viza rutelece urmează a fi deservite, capacitatea de transport care urmează să fie asiguratăsau frecvenţa serviciului - sunt prestabilite de o autoritate competentă. Prestarea de servicii de transport efectuate cu autobuze nu este consideratăactivitate relevantă în cazul în care şi alţi operatori economici au dreptul săpresteze acelaşi tip de servicii, în aceeaşi zonă geografică şi în aceleaşi condiţii caşi autorităţile contractante.

d)Poştă

Este considerată activitate relevantă în sectorul de utilitate publică 43 prestareaurmătoarelor servicii: 1) servicii poştale, indiferent dacă sunt sau nu rezervate în sensul prevederilorlegale 44 respectiv serviciile constând în colectarea, sortarea, transportul şi livrareala destinatari a trimiterilor poştale - corespondenţă, cărţi, cataloage, ziare,periodice, colete poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială -indiferent de greutate; 2) servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preced şiurmează expedierii; 3) servicii cu valoare adăugată în legătură cu poşta electronică şi furnizateintegral prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizată prin mijloaceelectronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor şitransmiterea prin poşta electronică recomandată; 4) servicii privind trimiterile poştale neincluse la pct.1), cum ar fi publicitateadirectă prin corespondenţă, care nu poartă adresă; 5) servicii financiar-poştale, de natura celor prevăzute în lege45, care includ, înprincipal, mandatele poştale şi transferurile pe bază de conturi curente poştale;

40 Vezi infra 3541 vezi art.23542 vezi art.229 alin.2 lit.c)43 vezi art.229 alin2 lit.d)44 a se vedea art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cumodificări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările şi completările ulterioare45 categoria 6 din anexa nr. 2A şi în art. 13 lit. d)

FTransport

FPosta

36

6) servicii filatelice; 6) servicii logistice, care combină livrarea şi/sau depozitarea cu alte funcţiunidecât cele poştale. (2) Prestarea serviciilor prevăzute la pct.2-6 intră în categoria activităţilorrelevante numai dacă persoana în cauză prestează şi servicii poştale în sensulprevederilor de la pct.1şi numai dacă activitatea de servicii poştale nu este directexpusă concurenţei conform prevederilor legale46.

Alte activităţi relevante

Se consideră activităţi relevante şi acele activităţi care presupun exploatareaunui areal geografic în scopul: 1) prospectării sau extracţiei de petrol brut, gaze naturale, cărbuni sau alţicombustibili solizi; 2) punerii la dispoziţia transportatorilor care operează pe căi aeriene, maritimesau fluviale a aeroporturilor, a porturilor maritime/fluviale sau a altor terminale dereţea de transport. Contractele atribuite în scopul efectuării activităţilor relevante prevăzuteanterior sunt considerate contracte sectoriale.

b)Excepţii specifice

Ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru contractele sectoriale care suntatribuite cu scopul de a se achiziţiona: 1) produse care urmează să fie revândute sau închiriate unor terţe părţi, încondiţiile în care autoritatea contractantă nu beneficiază de un drept special sauexclusiv în acest sens, iar alte persoane au şi ele dreptul de a vinde sau de aînchiria produse similare în aceleaşi condiţii ca şi autoritatea contractantă; 2) produse, servicii sau lucrări destinate efectuării unor activităţi relevante într-un stat terţ Uniunii Europene, în condiţiile în care în efectuarea respectiveloractivităţi nu intervine utilizarea fizică a unei reţele sau a unui areal geografic dinComunitatea Europeană. Totodata, nu se aplică pentru contractele atribuite de către autoritateacontractantă care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute de lege47 şi careau ca obiect achiziţia de produse, servicii sau lucrări destinate desfăşurării altoractivităţi decât activităţile relevante. De asemenea, nu se aplică pentru contractul care are ca obiect cumpărarea deapă, dacă acesta este atribuit de o autoritate contractantă care efectuează activităţirelevante de natura celor prevăzute de lege, pentru contractul care are ca obiectcumpărarea de energie, de produse energetice ale industriei extractive sau de alţicombustibili destinaţi producţiei de energie, dacă acesta este atribuit de o

46 ART. 248 (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractelor sectoriale în cazul în careactivitatea relevantă pentru care sunt destinate este expusă direct concurenţei pe o piaţă la care accesul nu esterestricţionat. (2) În sensul prevederilor alin. (1), constatarea faptului că o anumită activitate relevantă este sau nu expusădirect concurenţei se stabileşte de către Comisia Europeană pe baza unei notificări/cereri formulate în acestsens de autoritatea contractantă interesată, care va cuprinde toate informaţiile necesare pentru adoptarea uneidecizii pertinente în legătură cu situaţia existentă. (3) Procedura specifică pentru elaborarea şi transmiterea notificării/cererii prevăzute la alin. (2) sestabileşte prin hotărâre a Guvernului47 vezi infra 35

FAlte activitati

relvante

FExceptii

37

autoritate contractantă care efectuează activităţi de natura celor prevăzute delege48.,dar si in cazul atribuirii contractului sectorial: 1) de către o autoritate contractantă unei întreprinderi afiliate acesteia; 2) de către o asociere de mai multe autorităţi contractante, formată exclusiv cuscopul de a derula o activitate relevantă, unei întreprinderi afiliate la una dintreautorităţile contractante respective. Aceste exceptii sunt incidente: a) în cazul unui contract de furnizare, numai dacă cel puţin 80% din cifra mediede afaceri în domeniul furnizării de produse, din ultimii 3 ani, a întreprinderiiafiliate provine din furnizarea de astfel de produse pentru întreprinderile cu careeste afiliată; b) în cazul unui contract de servicii, numai dacă cel puţin 80% din cifra mediede afaceri în domeniul serviciilor, din ultimii 3 ani, a întreprinderii afiliate provinedin prestarea de astfel de servicii pentru întreprinderile cu care este afiliată; c) în cazul unui contract de lucrări, numai dacă cel puţin 80% din cifra mediede afaceri în domeniul lucrărilor, din ultimii 3 ani, a întreprinderii afiliate provinedin execuţia de astfel de lucrări pentru întreprinderile cu care este afiliată. În intelesul legii întreprinderea afiliată reprezintă orice persoană caredesfăşoară activităţi economice şi care intră, în conformitate cu prevederile legalereferitoare la consolidarea conturilor, în perimetrul de consolidare al autorităţiicontractante sau orice persoană care desfăşoară activităţi economice şi care se aflăîn oricare din următoarele situaţii: 1) autoritatea contractantă exercită, direct sau indirect, o influenţă dominantăasupra sa; 2) exercită, direct sau indirect, o influenţă dominantă asupra unei autorităţicontractante; 3) împreună cu autoritatea contractantă, se află, direct sau indirect, subinfluenţa dominantă a unei alte persoane care desfăşoară activităţi economice. Pentru noţiunea de influenţă dominantă, prevederilelegii49 se aplică în modcorespunzător. În cazul în care, în funcţie de data la care o întreprindere afiliată a fost înfiinţatăsau şi-a început activitatea, cifra de afaceri nu este disponibilă pentru ultimii 3 ani,este suficient ca întreprinderea să arate că cifra de afaceri prevăzută in celeexprimate anterior este credibilă, acest lucru demonstrându-se pe baza unui plande afaceri. În cazul în care mai mult de o întreprindere afiliată la autoritatea contractantăfurnizează servicii, produse sau lucrări similare, procentajele prevăzute anteriorse calculează luând în considerare cifra totală de afaceri care rezultă din furnizareade produse, prestarea de servicii sau, după caz, execuţia de lucrări, de cătrerespectivele întreprinderi afiliate. Ordonanţa de urgenţă nu se aplică pentru atribuirea contractului sectorial: 1) de către o asociere de mai multe autorităţi contractante, formată exclusiv cuscopul de a derula o activitate relevantă, uneia dintre autorităţile contractanterespective; 2) de către o autoritate contractantă unei asocieri de autorităţi contractante dincare ea însăşi face parte şi care a fost formată exclusiv cu scopul de a derula oactivitate relevantă. 3) Prevederile anterioar sunt aplicabile numai dacă asocierea a fost înfiinţatăpentru efectuarea activităţii relevante pe o perioadă de cel puţin 3 ani, iarinstrumentul juridic prin care s-a înfiinţat asocierea prevede că autorităţile

48 a se vedea art.235 si 241 lit.a)49 a se vedea art.3 lit.m)

38

contractante în cauză vor face parte din asocierea respectivă pentru o perioadă celpuţin egală cu cea menţionată. De asemenea, nu se aplică pentru atribuirea contractelor sectoriale în cazul încare activitatea relevantă pentru care sunt destinate este expusă direct concurenţeipe o piaţă la care accesul nu este restricţionat. În sensul prevederilor anterioare, constatarea faptului că o anumită activitaterelevantă este sau nu expusă direct concurenţei se stabileşte de către ComisiaEuropeană pe baza unei notificări/cereri formulate în acest sens de autoritateacontractantă interesată, care va cuprinde toate informaţiile necesare pentruadoptarea unei decizii pertinente în legătură cu situaţia existentă. Procedura specifică pentru elaborarea şi transmiterea notificării/cereriiprevăzute anterior se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite Autorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice orice informaţii pe careaceasta le solicită cu privire la contractele pentru care s-au considerat aplicabileprevederile de exceptie enuntate anterior50.

c) Reguli specifice de atribuire a contractelor sectoriale

Procedurile de atribuire a contractelor sectoriale sunt: 1) licitaţia deschisă; 2) licitaţia restrânsă; 3) negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; 4) negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; 5) cererea de oferte. În vederea atribuirii contractelor sectoriale, autoritatea contractantă poateutiliza şi modalităţile speciale de atribuire prevăzute de lege51, cu respectareaprevederilor prezentei secţiuni. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul sectorial, de regulă,prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cupublicarea prealabilă a unui anunţ de participare. (2) Prin excepţie de la prevederile anterioare, autoritatea contractantă aredreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute de lege52

Pentru atribuirea contractului sectorial, autoritatea contractantă are dreptul de aaplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare numai în următoarele cazuri: 1) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse saunegocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii deoferte, nu a fost prezentată nicio ofertă sau au fost prezentate numai ofertenecorespunzătoare datorită faptului că acestea sunt complet irelevante în raport cuobiectul contractului. Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este posibilănumai după anularea procedurii iniţiale şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzuteîn documentaţia de atribuire nu sunt modificate substanţial; 2) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate deprotecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fiatribuit numai unui anumit operator economic; 3) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţieideschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

50 a se vedea art.242,243, 246, 24751 a se vedea cap.IV52 a se vedea art.250,252, 124

FReguli specifice

39

participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremăurgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicioformă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantănu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât ceanecesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicareaprocedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; 4) atunci când contractul care urmează să fie atribuit este destinat exclusiv înscopul cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şinumai dacă acesta nu este destinat obţinerii unui profit şi nici acoperirii costuriloraferente, iar atribuirea să nu afecteze atribuirea ulterioară pe baze concurenţiale acontractelor subsecvente care sunt destinate îndeplinirii scopului propus; 5) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unorcantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderiiechipamentelor/instalaţiilor livrate anterior şi numai dacă schimbarea furnizoruluiiniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care,datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determinăincompatibilităţi sau dificultăţi tehnice disproporţionate de operare şi întreţinere; 6) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţiaacestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil. 7) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoasede la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la unadministrator judiciar care administrează afacerile unui operator economic în starede faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operatoreconomic în stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură similară cucele anterioare, reglementată prin lege; 8) atunci când este posibilă achiziţionarea de produse la un preţ considerabilmai scăzut decât preţurile practicate în mod normal pe piaţă, ca urmare a apariţieiunei ocazii deosebit de avantajoase, disponibile doar pentru o perioadă foartescurtă de timp; 9) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de servicii trebuiesă fie atribuit, conform regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător sau unuiadintre concurenţii câştigători ai concursului respectiv, în acest din urmă cazautoritatea contractantă având obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri tuturorconcurenţilor câştigători; 10) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau serviciisuplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar caredatorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinireacontractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarelecondiţii: - atribuirea să fie făcută contractantului iniţial; - lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vederetehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconvenienţemajore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial,sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; 11) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări, autoritateacontractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări care sunt similare lucrărilorachiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă, în modcumulativ, următoarele condiţii: - atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări constau în repetareaunor lucrări similare celor prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conformecu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuiriirespectivului contract;

40

- contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de licitaţiedeschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare; - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prinluarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fiachiziţionate ulterior; - în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractuluiiniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentruachiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare de la operatorul economic a căruiofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective. În cazul în care acest lucru este posibil, cu excepţia cazurilor prevăzute53,autoritatea contractantă are obligaţia de a invita la negocieri un număr de operatorieconomici care să asigure o concurenţă reală. Fără a aduce atingere acordurilor şi convenţiilor la care România este parte, încazul în care două sau mai multe oferte sunt relativ echivalente din punct devedere al punctajului obţinut în urma aplicării criteriilor de atribuire, autoritateacontractantă are dreptul de a declara ca fiind câştigătoare o ofertă care conţine, înproporţie de mai mult de 50%, produse a căror origine - determinată conformprevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 din 12 octombrie1992, cu modificările ulterioare - este din state membre ale Uniunii Europene saudin ţări terţe cu care Comunitatea Europeană a încheiat acorduri bilaterale saumultilaterale prin care se asigură un acces comparabil întreprinderilor din statelemembre pe pieţele ţărilor respective, în detrimentul unei oferte care conţine, înproporţie de mai puţin de 50%, astfel de produse. Prin oferte relativ echivalente se va înţelege acele oferte pentru care diferenţadintre preţurile prevăzute în propunerile financiare nu depăşeşte 3% .

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

53 a se vedea art.252 lit.b),e),g),i),k)

41

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care este în opinia dvs. importanţa studierii trasaturilor specifice ale

contractului de concesiune a domeniului public ?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra trasaturilor specifice ale contractului de concesiune

comparativ cu trasaturile altor tipuri de contracte administrative.

42

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1. Care din enunturile privind principiile generale de atribuire acontractului de concesiune sunt gresite?

a. nediscriminareb. transparentac. proportionalitated. obiectivitate

2. Care sunt modalitatile de incetare a cocontractului de concesiune : a.la expirarea duratei stabilite în cocontract ; b.nerespectării obligatiilor contractuale de către părti ; c.disparitiei dintr-o cauză de fortă majoră a bunului concesionat.

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. d

2.a,b, c

43

MODULUL III.TIPURI DE CONTRACTE DE ACHIZITII PUBLICE

1. Cuprins2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Contractul de lucrari.Contractul de furnizari.Contractul de servicii

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea fizionomiei juridice acontractelor administrative

� Obiective operaţionale:� - analiza caracteristicilor contreactelor de lucrari, a contractelor

de furnizari precum si a celor de servicii

44

TIPURI DE CONTRACTE DE ACHIZITII PUBLICE

Tipuri de contracte de achiziţie publicăConform OUG nr.34/2006 exista urmatoarele tipuri de contracte de achizitiipublice :

a) contracte de lucrări; b) contracte de furnizare; c) contracte de servicii.

Unitatea de invatare 10. Contractul de lucrări este acel contract deachiziţie publică care are ca obiect: a.) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1a OUG nr.34/2006, sau execuţia unei construcţii; b.) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţilecuprinse în anexa ordonantei sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; c.) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespundenecesităţii şi obiectivelor autorităţii contractante, în măsura în care acestea nucorespund prevederilor anterioare

Unitatea de invatare 11.Contractul de furnizare este acel contractde achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizareaunuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sauleasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.

In acest context se impun a fi facute urmatoarele precizari: contractul deachiziţie publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse şi, cu titluaccesoriu, operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora esteconsiderat a fi tot contract de furnizare.

Unitatea de invatare 12. Contractul de servicii este acel contract deachiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are caobiect prestarea unuia sau mai multor servicii, Si in acest caz se impun unele precizari si anume: contractul de achiziţiepublică care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu titlu accesoriu,desfăşurarea unor activităţi este considerat contract de servicii. Distinct de cele discutate anterior se mai intalnesc in practica si combinatii intretipurile de contracte susmentionate care sunt calificate de catre legiuitor astfel: « Contractul de achiziţie publică care are ca obiect atât furnizarea de produse,cât şi prestarea de servicii este considerat: a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai maredecât valoarea estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv; b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decâtvaloarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv.”

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991

FTipuri decontracte

FContractul de

lucrari

FContractul de

furnizare

FContractul de

servicii

45

D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care sunt în opinia dvs. principalele asemanari si deosebiri dintre

contractele de lucrari de furnizari si de servicii ?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra importantei contractelor administrative speciale in

activitatea autoritatilor, institutiilor si a serviciilor publice.

46

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1 Care sunt procedurile de atribuire?a. licitia restransab. licitatia deschisac. dialogul competitivd. licitatia inchisa

2 Ce trebuie sa cuprinda documentatia de atribuire?a. cuantumul garantiei de participareb. perioada de valabilitate a garantiei de participarec. taxa de participare

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b, c.

2.a, b

47

MODULUL IV.REGULI COMUNE PRIVIND ATRIBUIREACONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Reguli generale.U.I. 13. Reguli de estimare a valorii contractului de achizitie publica.Reguli de elaborare a documentatiei de atribuireReguli de participare la procedura de atribuireReguli de publicitate Reguli speciale de transparenta aplicabile achizitiei publice de servicii de publicitatemediaReguli de comunicare si de transmitere a datelorReguli de evitare a conflictului de interese

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea regulilor comune privindcontractul de achizitii publice

� Obiective operaţionale:� - analiza procedurilor de atribuire

48

Reguli comune aplicabile pentru atribuirea contractului de achiziţie publică

Unitatea de Invatare 13. Reguli generale

Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile prevăzute delege în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura deatribuire.

A)Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economicinteresat are dreptul de a depune oferta; b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic aredreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibădreptul de a depune oferta; c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic aredreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce undialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţiiapte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor,candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală; d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă deruleazăconsultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusivpreţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi: - negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; - negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritateacontractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici. B) Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii,respectiv o procedură specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniulamenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sauîn cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe bazeconcurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii. Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii saulucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor legii ,nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse,servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, careîn acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectăriiprevederilor legii se limitează numai la obligaţia autoritatii contractante de aasigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuareaoricărei achiziţii publice. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţiepublică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă.

Orice autoritate contractantă are dreptul de a aplica procedurile de atribuireprevăzute la anterior, prin utilizarea mijloacelor electronice. Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice serealizează prin intermediul SEAP. Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre obligaţia anumitor autorităţicontractante de a aplica procedurile de atribuire a unor contracte de achiziţiepublică numai prin utilizarea mijloacelor electronice.Totodata, Guvernul aredreptul de a aproba prin hotărâre proiectarea şi implementarea unui sistemcentralizat la nivel naţional de achiziţionare specializată a anumitor produse,servicii sau lucrări de la sau prin unităţi de achiziţii centralizate.

FReguli generale

49

Unitatea de achiziţii centralizată este o autoritate contractantă, astfel cum estedefinită de lege care: a) achiziţionează în nume propriu produse şi/sau servicii, care sunt sau pot fidestinate unei/unor alte autorităţi contractante; b) atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru, în numeleşi pentru o altă/alte autorităţi contractante. Se consideră că autoritatea contractantă, care achiziţionează produse, serviciisau lucrări de la sau printr-o unitate de achiziţii centralizată, respectă prevederileprezentei ordonanţe de urgenţă în măsura în care unitatea de achiziţii centralizatăle respectă, la rândul ei, atunci când realizează activităţile prevăzute de lege. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţiepublică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utilizametode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractuluide achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezenteiordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cuanumite praguri valorice. Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale legii, autoritatea contractantă areobligaţia de a asigura garantarea protejării acelor informaţii pe care operatoruleconomic le precizează ca fiind confidenţiale, în măsura în care, în mod obiectiv,dezvăluirea acestor informaţii ar prejudicia interesele legitime ale operatoruluieconomic, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietateaintelectuală.

Unitatea de Invatare 14. Reguli de estimare a valorii contractuluide achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea contractului deachiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentruîndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând înconsiderare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate lamomentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valoriicontractului. În cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut, în conformitate cuprevederile legii posibilitatea de acordare a unor premii/prime pentrucandidaţi/ofertanţi, atunci determinarea valorii estimate a contractului de achiziţiepublică trebuie să includă şi valoarea premiilor/primelor respective. Valoarea estimată a contractului de achiziţie publică trebuie să fie determinatăînainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoaretrebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunţului departicipare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu presupune publicareaunui astfel de anunţ, la momentul transmiterii invitaţiei de participare. În cazul în care, prin atribuirea contractului de furnizare, autoritateacontractantă îşi propune să dobândească produse care necesită şi operaţiuni/lucrăride instalare şi punere în funcţiune, atunci valoarea estimată a acestui contracttrebuie să includă şi valoarea estimată a operaţiunilor/lucrărilor respective. În cazul în care, la data estimării valorii contractului de furnizare, autoritateacontractantă nu are încă stabilită modalitatea de dobândire a produselor, respectiv,cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune decumpărare, atunci valoarea estimată a acestui contract trebuie să fie considerată cafiind egală cu cea mai mare dintre valorile ce corespund fiecărui mod dedobândire a produselor.

FReguli deestimare

50

În cazul în care, la data estimării valorii contractului de furnizare, autoritateacontractantă a stabilit modalitatea de dobândire a produselor, respectiv princumpărare în rate, prin închiriere sau prin leasing cu sau fără opţiune decumpărare, atunci metoda de estimare variază în funcţie de durata contractuluirespectiv, astfel: a) dacă durata contractului este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni,atunci valoarea estimată trebuie calculată prin însumarea tuturor ratelor plătibilepe întreaga durată a contractului respectiv; b) dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, atuncivaloarea estimată trebuie calculată prin însumarea valorii totale a ratelor plătibilepe întreaga durată a contractului respectiv, la care se adaugă şi valoarea rezidualăestimată a produselor la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul; c) dacă contractul se încheie pe o durată nedeterminată sau dacă durata acestuianu poate fi determinată la data estimării, atunci valoarea estimată trebuie calculatăprin multiplicarea cu 48 a valorii ratei lunare plătibile. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract defurnizare care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci estimarea valorii acestuicontract trebuie să aibă ca bază de calcul: a) fie valoarea totală a tuturor contractelor de furnizare similare, atribuite înultimele 12 luni, ajustată, dacă este posibil, cu modificările previzibile ce potsurveni în următoarele 12 luni în privinţa cantităţilor achiziţionate şi valoriloraferente; b) fie valoarea estimată totală a tuturor contractelor de furnizare similare care seanticipează că vor fi atribuite în următoarele 12 luni, începând din momentulprimei livrări. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze produsesimilare, dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea maimultor contracte de furnizare distincte, atunci valoarea estimată se consideră a fivaloarea cumulată a tuturor loturilor. În cazul în care valoarea cumulată a tuturorloturilor depăşeşte pragul valoric prevăzut de lege atunci autoritatea contractantăare dreptul de a aplica procedura cererii de ofertă numai pentru loturile careîndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică sau egală cuechivalentul în lei a 75.000 euro; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertănu depăşeşte 20% din valoarea totală a produselor care urmează să fie furnizate. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract deservicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei, dar este posibilăestimarea unui tarif mediu lunar, atunci metoda de estimare variază în funcţie dedurata contractului respectiv, astfel: a) când durata contractului este stabilită şi nu depăşeşte 48 de luni, atuncivaloarea estimată trebuie calculată având în vedere întreaga durată a contractului; b) când durata contractului nu poate fi determinată sau depăşeşte 48 de luni,atunci valoarea estimată trebuie calculată multiplicând valoarea lunară cu 48. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract deservicii care trebuie reînnoit într-o perioadă dată, atunci estimarea valorii acestuicontract trebuie să aibă ca bază de calcul: a) fie valoarea totală a tuturor contractelor de servicii similare atribuite înultimele 12 luni, ajustată, dacă este posibil, cu modificările previzibile ce potsurveni în următoarele 12 luni, în privinţa cantităţilor achiziţionate şi valoriloraferente;

51

b) fie valoarea estimată totală a tuturor contractelor de servicii similare care seanticipează că vor fi atribuite în următoarele 12 luni, începând din momentulprimei prestaţii. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze serviciisimilare, dar defalcate pe loturi a căror achiziţionare face obiectul unor contractedistincte de servicii, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată atuturor loturilor. În cazul în care valoarea cumulată a tuturor loturilor depăşeştepragul valoric prevăzut de lege atunci autoritatea contractantă are dreptul de aaplica procedura cererii de ofertă numai pentru loturile care îndeplinesc, în modcumulativ, următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică sau egală cuechivalentul în lei a 75.000 euro; b) valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertănu depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii deasigurare, atunci valoarea estimată a acestor contracte de servicii se calculează pebaza primelor de asigurare ce urmează a fi plătite, precum şi a altor forme deremuneraţii aferente serviciilor respective. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze serviciibancare sau alte servicii financiare, atunci valoarea estimată a acestor contracte deservicii se calculează pe baza taxelor, comisioanelor, dobânzilor şi a oricăror alteforme de remuneraţii aferente serviciilor respective. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii deproiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată aacestor contracte de servicii se calculează pe baza onorariilor ce urmează a fiplătite şi a oricăror alte forme de remuneraţii aferente serviciilor respective. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrăripentru care urmează să pună la dispoziţie executantului materiale, utilaje,echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţieilucrărilor, atunci valoarea estimată a respectivului contract de lucrări trebuie săincludă atât costul lucrării care urmează să se execute, cât şi valoarea totală afacilităţilor menţionate. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unuiansamblu de lucrări care presupune, după caz, şi furnizarea de echipamente,instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, atunci valoarea estimată se determinăavându-se în vedere valoarea totală a întregului ansamblu. În cazul în care o lucrare permite execuţia pe obiecte/loturi, pentru careautoritatea contractantă îşi propune să atribuie, unuia sau mai multor executanţi,contracte distincte de lucrări, atunci valoarea estimată trebuie determinată avându-se în vedere valoarea cumulată a tuturor obiectelor/loturilor care intră încomponenţa lucrării respective. În cazul în care valoarea cumulată a tuturorobiectelor/loturilor care intră în componenţa lucrării respective depăşeşte pragulvaloric prevăzut de lege atunci autoritatea contractantă are dreptul de a aplicaprocedura cererii de ofertă numai pentru obiectele/loturile care îndeplinesc în modcumulativ, următoarele condiţii: a) valoarea estimată, fără TVA, a obiectului/lotului respectiv este mai mică sauegală cu echivalentul în lei a 500.000 euro; b) valoarea estimată cumulată a obiectelor/loturilor pentru care se aplicăprezenta excepţie nu depăşeşte 20% din valoarea totală estimată a lucrării. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să organizeze un concurs desoluţii, atunci valoarea estimată care trebuie luată în considerare se determinăastfel:

52

a) dacă concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă, atuncivaloarea estimată include valoarea tuturor premiilor/sumelor care urmează a fiacordate concurenţilor, inclusiv valoarea estimată a contractului de servicii care arputea fi încheiat ulterior, conform prevederilor legii, în cazul în care autoritateacontractantă nu a exclus această posibilitate în anunţul de participare la concurs; b) dacă concursul de soluţii este organizat ca parte a unei proceduri de atribuirea unui contract de servicii, atunci valoarea estimată luată în considerare estevaloarea estimată a contractului de servicii respectiv, în care se include valoareaeventualelor premii/sume care urmează a fi acordate concurenţilor. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să încheie un acord-cadru,atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, atuturor contractelor de achiziţie publică ce se anticipează că vor fi atribuite în bazaacordului-cadru respectiv, pe întreaga sa durată. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să utilizeze un sistem deachiziţie dinamic, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximăestimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică ce se anticipează căvor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziţie dinamic respectiv, pe întreagasa durată.

Unitatea de Invatare 15. Reguli de elaborare a documentaţiei deatribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei deatribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asiguraofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire lamodul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă, fără a se limita la cele ceurmează, cel puţin: a) informaţii generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire laadresă - inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace decomunicare etc.; b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi caretrebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire; c) dacă sunt solicitate, cerinţele minime de calificare, precum şi documentelecare urmează să fie prezentate de ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndepliniriicriteriilor de calificare şi selecţie; d) caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă, aceasta din urmă fiindutilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere; e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehniceşi financiare; f) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentrustabilirea ofertei câştigătoare, corespunzător prevederilor privind atribuireacontractului de achizitii publices, mai precis criteriile de atribuire ; g) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac; h) informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii. Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în documentaţia de atribuireinstituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţiiprivind reglementările referitoare la impozitare, precum şi cele referitoare laprotecţia mediului. Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în documentaţia de atribuireregulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care

FReguli deelaborare

53

sunt în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe parcursul îndepliniriicontractului de lucrări ori de servicii, sau să indice instituţiile competente de lacare operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementărilerespective. În acest caz, autoritatea contractantă are totodată şi obligaţia de asolicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborareaacesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţiamuncii. Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice. Specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de naturătehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în modobiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. Specificaţiile tehnice definesc, după caz şi fără a se limita la cele ce urmează,caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă, cerinţeprivind impactul asupra mediului înconjurător, siguranţa în exploatare,dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi metodede producţie, precum şi sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentrucertificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea. În cazulcontractelor pentru lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire, de asemenea, şila prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor, la verificarea, inspecţia şicondiţiile de recepţie a lucrărilor sau a tehnicilor, procedeelor şi metodelor deexecuţie, ca şi la orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritateacontractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şireglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cumaterialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări. Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când esteposibil, necesităţilor/exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cudizabilităţi. Specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal laprocedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacolenejustificate de natură să restrângă concurenţa între operatorii economici. Fără a aduce atingere reglementărilor tehnice naţionale obligatorii, în măsuraîn care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractantă areobligaţia de a defini specificaţiile tehnice: a) fie prin referire, de regulă în următoarea ordine de prioritate, la standardenaţionale care adoptă standarde europene, la omologări tehnice europene, lastandarde internaţionale sau la alte referinţe de natură tehnică elaborate deorganisme de standardizare europene; în cazul în care acestea nu există, atuncispecificaţiile tehnice se definesc prin referire la alte standarde, omologări saureglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea,calculul şi execuţia lucrărilor. Orice astfel de referire trebuie să fie însoţită demenţiunea sau echivalent; b) fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate, caretrebuie să fie suficient de precis descrise încât să permită ofertanţilor să determineobiectul contractului de achiziţie publică, iar autorităţii contractante să atribuiecontractul respectiv; c) fie atât prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate,astfel cum sunt acestea prevăzute la lit. b), cât şi prin referirea la standardele,omologările tehnice, specificaţiile tehnice comune, prevăzute la lit. a), ca mijlocde prezumţie a conformităţii cu nivelul de performanţă şi cu cerinţele funcţionalerespective;

54

d) fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate,astfel cum sunt acestea prevăzute la lit. b), pentru anumite caracteristici, şi prinreferirea la standardele sau omologările tehnice, prevăzute la lit. a), pentru altecaracteristici. În cazul în care autoritatea contractantă defineşte specificaţiile tehnice dincaietul de sarcini, optând pentru modalitatea prevăzută54 de lege atunci nici oofertă nu poate fi respinsă pe motiv că produsele sau serviciile prevăzute înpropunerea tehnică nu sunt conforme cu specificaţiile precizate, dacă ofertantuldemonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea tehnică prezentatăsatisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractante definite prinspecificaţiile tehnice. În cazul în care autoritatea contractantă defineşte specificaţiile tehnice dincaietul de sarcini prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionalesolicitate, atunci nici o ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul demonstreazăprin orice mijloc adecvat că produsele, serviciile sau lucrările oferite asigurăîndeplinirea performanţelor sau cerinţelor funcţionale solicitate deoarece suntconforme cu: a) un standard naţional care adoptă un standard european: b) o omologare tehnică europeană; c) o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană; d) un standard internaţional; e) alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene. În sensul celor discutate un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cuspecificaţiile tehnice solicitate îl poate reprezenta dosarul tehnic al producătoruluisau un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi, dupăcaz, un laborator neutru de încercări şi calibrare sau un organism de certificare şiinspecţie care asigură respectarea standardelor europene aplicabile; autoritateacontractantă are obligaţia de a accepta certificate emise de organisme recunoscuteîn oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene. Performanţele şi cerinţele funcţionale prevăzute de lege55 prin care se definescspecificaţiile tehnice, pot include şi caracteristici de mediu. În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea anumitorcaracteristici de mediu în ceea ce priveşte performanţele şi cerinţele funcţionale,atunci aceasta are dreptul de a utiliza, integral sau parţial, specificaţii definite prin"etichete ecologice" europene, (multi)naţionale sau prin orice alte "eticheteecologice", dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ următoarele condiţii: a) specificaţiile respective sunt adecvate pentru definirea caracteristicilorproduselor sau serviciilor a căror furnizare/prestare reprezintă obiect alcontractului de achiziţie publică; b) cerinţele pentru "eticheta ecologică" au fost elaborate pe baze ştiinţifice;

54“ Fără a aduce atingere reglementărilor tehnice naţionale obligatorii, în măsura în care acesteasunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea contractantă are obligaţia de a definispecificaţiile tehnice: a) fie prin referire, de regulă în următoarea ordine de prioritate, la standarde naţionale careadoptă standarde europene, la omologări tehnice europene, la standarde internaţionale sau la altereferinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene; în cazul în careacestea nu există, atunci specificaţiile tehnice se definesc prin referire la alte standarde, omologărisau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şiexecuţia lucrărilor. Orice astfel de referire trebuie să fie însoţită de menţiunea sau echivalent;”55 fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale solicitate, care trebuie să fie suficient deprecis descrise încât să permită ofertanţilor să determine obiectul contractului de achiziţie publică, iarautorităţii contractante să atribuie contractul respectiv

55

c) "eticheta ecologică" a fost adoptată printr-o procedură specifică ce a permisimplicarea tuturor părţilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori,producători, distribuitori, organizaţii de mediu; d) "eticheta ecologică" este accesibilă/disponibilă oricărei persoane interesate. Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în caietul de sarcini faptul căprodusele sau serviciile oferite care deţin o anumită "etichetă ecologică" suntconsiderate că îndeplinesc implicit specificaţiile tehnice solicitate. Pe de altăparte, autoritatea contractantă nu are dreptul de a considera o propunere tehnică cafiind neconformă, pentru singurul motiv că produsele sau serviciile ofertate nudeţin "eticheta ecologică" precizată, dacă ofertantul demonstrează, prin oricemijloc adecvat că produsele/serviciile oferite corespund specificaţiilor tehnicesolicitate. În sensul prevederilor legale un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cuspecificaţiile tehnice solicitate îl poate reprezenta dosarul tehnic al producătoruluisau un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut, astfel cum esteprevăzut de lege56 ; autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta certificateemise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale UniuniiEuropene. Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indicăo anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau decomerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizareasau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. Prin derogare de la cele spuse anterior se admite o astfel de indicaţie, darnumai în mod excepţional, în situaţia în care o descriere suficient de precisă şiinteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă prin aplicarea prevederilorlegii 57şi numai însoţită de menţiunea sau echivalent. Autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentaţiei deatribuire, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, condiţiispeciale de îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efectede ordin social sau în legătură cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltăriidurabile. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea documentaţiei deatribuire de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct,nerestricţionat şi deplin, prin mijloace electronice, la conţinutul documentaţiei deatribuire. Prin excepţie de la dispoziţiile anterioare în situaţia în care ataşareadocumentaţiei de atribuire în SEAP nu este posibilă din motive tehnice,autoritatea contractantă are obligaţia de a pune la dispoziţia oricărui operatoreconomic care a înaintat o solicitare în acest sens sau, după caz, căruia i s-atransmis o invitaţie de participare a unui exemplar din documentaţia de atribuire,pe suport hârtie ori pe suport magnetic. În cazul prevăzut anterior, autoritatea contractantă are obligaţia de asiguraobţinerea gratuită a documentaţiei de atribuire pentru orice operator economiccare o ridică direct de la sediul autorităţii contractante sau de la altă adresăindicată de acesta. În cazul în care documentaţia este transmisă prin poştă,

56 În sensul prevederilor alin. (1) şi (2), un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cuspecificaţiile tehnice solicitate îl poate reprezenta dosarul tehnic al producătorului sau un raport deîncercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi, după caz, un laborator neutru deîncercări şi calibrare sau un organism de certificare şi inspecţie care asigură respectareastandardelor europene aplicabile; autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta certificateemise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

57 Art.35 si 36

56

autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici care vor săbeneficieze de această facilitate o plată care nu trebuie să depăşească însă costulaferent transmiterii documentaţiei respective.

Unitatea de Invatare 16. Reguli de participare la procedura deatribuire

Orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grupde operatori, la procedura de atribuire. Ofertantul/candidatul care, în conformitate cu legislaţia statului în care estestabilit, este abilitat să presteze o anumită activitate nu poate fi exclus dintr-oprocedură de atribuire pentru singurul motiv că, în conformitate cu legislaţianaţională, acest tip de activitate poate fi prestat numai de către persoane juridicesau numai de către persoane fizice. Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca participarea la procedura deatribuire să fie permisă numai unor ateliere protejate sau acelor ofertanţi care seangajează să îndeplinească contractul în contextul unor programe de angajareprotejată, în cadrul cărora majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cudizabilităţi, care, prin natura sau gravitatea deficienţelor lor, nu pot exercita oactivitate profesională în condiţii normale. În cazul în care autoritatea contractantă decide să limiteze participarea laprocedura de atribuire conform prevederilor anterioare, atunci această decizietrebuie să fie precizată explicit în anunţul de participare la procedura de atribuire. Garanţia de participare se constituie de către ofertant în scopul de a protejaautoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportamentnecorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la încheiereacontractului. Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertanţilor constituireagaranţiei de participare, în vederea participării la procedura de atribuire acontractului. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele informaţii: a) cuantumul garanţiei de participare, menţionat şi în anunţul/invitaţia departicipare, în sumă fixă de până la 2% din valoarea estimată a contractului, darnu mai puţin decât sumele prevăzutein lege58;

58 Art 278 alin (1) În măsura în care Consiliul respinge contestaţia, autoritatea contractantă va reţinecontestatorului din garanţia de participare în raport cu valoarea estimată a contractului următoarele sume: a) între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv - 1% din această valoare; b) între 420.001 lei şi 4.200.000 lei inclusiv - 4.200 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte 420.001 lei; c) între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv - 7.980 lei + 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei; d) între 42.000.001 lei şi 420.000.000 lei inclusiv - 11.760 lei + 0,001% din ceea ce depăşeşte 42.000.001lei; e) între 420.000.001 lei şi 4.200.000.000 lei inclusiv - 15.540 lei + 0,0001% din ceea ce depăşeşte420.000.001 lei; f) peste 4.200.000.001 lei - 19.320 lei + 0,00001% din ceea ce depăşeşte 4.200.000.001 lei.(1) În măsura în care Consiliul respinge contestaţia, autoritatea contractantă va reţine contestatorului dingaranţia de participare în raport cu valoarea estimată a contractului următoarele sume: a) între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv - 1% din această valoare; b) între 420.001 lei şi 4.200.000 lei inclusiv - 4.200 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte 420.001 lei; c) între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv - 7.980 lei + 0,01% din ceea ce depăşeşte 4.200.001 lei; d) între 42.000.001 lei şi 420.000.000 lei inclusiv - 11.760 lei + 0,001% din ceea ce depăşeşte 42.000.001lei; e) între 420.000.001 lei şi 4.200.000.000 lei inclusiv - 15.540 lei + 0,0001% din ceea ce depăşeşte420.000.001 lei; f) peste 4.200.000.001 lei - 19.320 lei + 0,00001% din ceea ce depăşeşte 4.200.000.001 lei.

FReguli de

participare

57

b) perioada de valabilitate a garanţiei de participare va fi cel puţin egală cuperioada minimă de valabilitate a ofertei, la stabilirea acesteia fiind avute învedere dispoziţiile legii59, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia deatribuire. Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depunecandidatură sau ofertă comună, fără a fi obligaţi să îşi legalizeze din punct devedere formal asocierea. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie legalizatănumai în cazul în care oferta comună este declarată câştigătoare şi numai dacă oastfel de măsură reprezintă o condiţie necesară pentru buna îndeplinire acontractului. Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce priveşte modul de îndeplinire aviitorului contract de achiziţie publică, ofertantul are dreptul de a include înpropunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. În cazul în care autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligaţia de apreciza partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze şi datelede recunoaştere ale subcontractanţilor propuşi. Fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativăconform prevederilor legale60 sau de a oferta pe mai multe loturi diferite,candidatul/ofertantul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri: a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune,sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor încauză; b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractantîn cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, dupăcaz, a celei în care este ofertant asociat. Întreprinderile afiliate au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri deatribuire, dar numai în cazul în care participarea acestora nu este de natură sădistorsioneze concurenţa. În acest sens, operatorul economic are obligaţia de ainclude în oferta sa lista cuprinzând întreprinderile afiliate, în măsura în careacestea există. În sensul prevederilor legale, prin întreprindere afiliată se înţelege orice subiectde drept: a) asupra căruia un alt subiect de drept poate exercita, direct sau indirect, oinfluenţă dominantă; sau b) care poate exercita o influenţă dominantă asupra altui subiect de drept; sau c) care, ca urmare a asocierii cu un subiect de drept, se află sub influenţadominantă a unui alt subiect de drept.

Unitatea de invatare 17. Reguli de publicitate

Publicarea anunţurilor Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa atribuiriicontractelor de achiziţie publică şi a încheierii acordurilor-cadru prin publicarea,

59 (1) Consiliul are obligaţia de a soluţiona pe fond contestaţia în termen de 20 de zile de la data primiriidosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţeiunei excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei, conform art. 278 alin. (1). În cazuri temeinicjustificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit o singură dată cu încă 10 zile.

60 ART. 173 (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a permite ofertanţilor să depună oferte alternative numai în cazul în carecriteriul de atribuire este "cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic".

FReguli de

publicitate

58

în conformitate cu prevederile prezentului capitol, a anunţurilor de intenţie,anunţurilor/invitaţiilor de participare şi anunţurilor de atribuire. În cazul contractelor a căror valoare estimată este egală sau mai mare decâtpragurile valorice prevăzute in lege61, autoritatea contractantă are obligaţia de ainclude în anunţurile prevăzute anterior cel puţin informaţiile cuprinse în anexa nr.3A62 şi, dacă este necesar, alte informaţii considerate utile de către autoritateacontractantă, prin utilizarea formularelor standard adoptate de ComisiaEuropeană. Modalităţile de aplicare a prevederilor anterioare, precum şi conţinutulanunţurilor de participare şi de atribuire pentru care, în conformitate cuprevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, nu este obligatorie transmiterea sprepublicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se stabilesc prin hotărâre aGuvernului. Cu excepţia cazului prevăzutde lege63 autoritatea contractantă are obligaţia de atransmite spre publicare anunţurile prevăzute de lege către operatorul SEAP,utilizând în acest sens numai mijloace electronice. În cazurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, operatorul SEAP areobligaţia de a asigura transmiterea în format electronic a anunţurilor sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Operatorul SEAP are obligaţia de a asigura Autorităţii Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice accesul nerestricţionat laanunţurile/invitaţiile transmise de către autorităţile contractante, înainte depublicarea acestora. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice verifică: a) fiecare anunţ transmis de către autoritatea contractantă pentru publicare înSEAP, în măsura în care anunţul respectiv este în legătură cu aplicarea proceduriide atribuire a unui contract cu o valoare estimată egală sau mai mare decâtpragurile valorice prevăzutede lege64 ;

61 Art.55 alin (2) Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a) - c), iar valoareaestimată a contractului de furnizare sau de servicii care urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decâtechivalentul în lei al 125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iarvaloarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau maimare decât echivalentul în lei al 387.000 euro;

c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decâtechivalentul în lei al 4.845.000 euro.62 1. Ţara autorităţii contractante 2. Denumirea autorităţii contractante 3. Adresa de Internet unde se publică anunţul de intenţie (URL) 4. Numărul (numerele) de referinţă din Nomenclatura CPV

63 Art.299(1) Până la data de 31 decembrie 2006 autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite sprepublicare anunţurile prevăzute la art. 47 alin. (1) numai către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", învederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta perioadele minime detimp prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă între data transmiterii spre publicare şi data depuneriiofertelor sau, după caz, a candidaturilor. (3) Fără a afecta prevederile alin. (1), până la data de 31 decembrie 2006, autoritatea contractantă aredreptul de a transmite spre publicare anunţurile prevăzute la art. 47 alin. (1) şi către Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene şi/sau către operatorul SEAP. (4) Începând cu data de 1 ianuarie 2008, publicarea anunţurilor prevăzute de prezenta ordonanţă înMonitorul Oficial al României este facultativă.64 ART. 124

59

b) fiecare anunţ/invitaţie de participare transmisă de către autoritateacontractantă pentru publicare în SEAP, cu o valoare estimată mai mică decâtpragurile valorice prevăzute de lege. În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii anunţului/invitaţiei în SEAP,Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publiceare obligaţia: a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentruanunţul/invitaţia respectiv/respectivă, în cazul în care în urma verificării nu seconstată erori/omisiuni de completare; b) fie să respingă publicarea anunţului/invitaţiei, în cazul în care se constatăerori/omisiuni de completare, informând totodată autoritatea contractantă asupraacestei decizii, precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot firemediate. Erorile prevăzute anterior reprezintă acele informaţii/cerinţe dinanunţul/invitaţia transmis/transmisă spre publicare care sunt neconforme curealitatea sau care conduc la încălcări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilorpublice şi ale principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţiepublică. Nedetectarea erorilor prevăzute anterior în procesul de verificare nu afecteazădreptul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice de a sancţiona, pe parcursul activităţii de supraveghere, faptele prevăzutede lege. În cazul prevăzut anterior, operatorul SEAP are obligaţia: a) de a transmite anunţul spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europeneîn cel mult o zi lucrătoare de la primirea acceptului de publicare, în cazul în care,în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, este prevăzută oobligaţie în acest sens; operatorul SEAP are obligaţia de a asigura înregistrarea însistemul electronic a datei la care a fost transmis anunţul spre publicare, ca probăprivind momentul transmiterii; b) de a publica anunţul în SEAP în cel mult două zile lucrătoare de la primireaacceptului de publicare. Operatorul SEAP nu are dreptul de a publica anunţul transmis de autoritateacontractantă sau de a-l transmite spre publicare în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene, fără obţinerea acceptului de publicare emis de către AutoritateaNaţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. În cazul în care, din motive de natură tehnică, operatorul SEAP nu areposibilitatea transmiterii unui anumit anunţ spre publicare în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, autorităţii contractante îi revine responsabilitatea transmiteriispre publicare a anunţului respectiv prin mijloace proprii. Operatorul SEAP areobligaţia de a înştiinţa autoritatea contractantă cu privire la apariţia unei astfel desituaţii, în cel mult o zi lucrătoare de la expirarea perioadei prevăzute de lege. După publicarea anunţului în SEAP, autoritatea contractantă poate opta pentrutransmiterea anunţului şi către Regia Autonomă "Monitorul Oficial", sprepublicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice. Regia Autonomă "Monitorul Oficial" publică anunţurile transmise sprepublicare în cel mult 8 zile de la data înregistrării acestora

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în carevaloarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei alurmătoarelor praguri: a) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro; b) pentru contractul de servicii: 125.000 euro; c) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro.

60

În cazul în care prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă stabilesc obligaţiapublicării anunţului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, atunci anunţulrespectiv nu poate fi publicat la nivel naţional înainte de data transmiterii acestuiacătre Comisia Europeană. Anunţul publicat la nivel naţional nu trebuie să conţină alte informaţii faţă decele existente în anunţul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuiesă menţioneze data transmiterii către Comisia Europeană.

Anunţul de intenţie

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ deintenţie, atunci când urmăreşte să beneficieze de prevederile legii65 şi dacă: a) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite înurmătoarele 12 luni pentru achiziţionarea de produse din aceeaşi grupă CPV, esteegală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro; b) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite înurmătoarele 12 luni pentru achiziţionarea de servicii care sunt din aceeaşicategorie din punct de vedere al modului de grupare din anexa nr. 2A, este egalăsau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro; c) valoarea estimată a contractelor de lucrări, care urmează să fie atribuite înurmătoarele 12 luni, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 4.845.000euro. Autoritatea contractantă are dreptul de a transmite spre publicare un anunţ deintenţie şi în alte situaţii decât cele prevăzute anterior. Publicarea anunţului de intenţie nu creează autorităţii contractante obligaţia dea efectua respectiva achiziţie publică. În cazurile prevăzute de lege66 la, autoritatea contractantă are obligaţia de atransmite spre publicare anunţul de intenţie cât mai curând posibil după dataînceperii anului bugetar. În alte cazuri67, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite sprepublicare anunţul de intenţie cât mai curând posibil după aprobarea programuluiîn care este prevăzut contractul de lucrări sau acordul-cadru respectiv. Anunţul de intenţie se publică: a) în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum şiopţional în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice; sau b) numai în SEAP, cu condiţia ca, înainte de publicare, să fi fost transmis unanunţ simplificat de informare prealabilă către Comisia Europeană.

65 Art 75 (2) În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul deachiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1) pânăla 36 de zile. (2) În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitor la contractul de achiziţiepublică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1) până la 36 dezile, de regulă, şi în nici un caz până la mai puţin de 22 de zile.

66 Art.51(1) a) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 lunipentru achiziţionarea de produse din aceeaşi grupă CPV, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a750.000 euro; b) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni pentruachiziţionarea de servicii care sunt din aceeaşi categorie din punct de vedere al modului de grupare din anexanr. 2A, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro;

23 art.51(1) c) valoarea estimată a contractelor de lucrări, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni,este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 4.845.000 euro.

FAnuntul de

intentie

61

În cazul prevăzut anterior, anunţul de intenţie trebuie să conţină şi datatransmiterii anunţului simplificat către Comisia Europeană.

Anunţul de participare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ departicipare atunci când: a) iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitivsau negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentruatribuirea contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea acordului-cadru; b) lansează un sistem dinamic de achiziţie; c) iniţiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică printr-unsistem dinamic de achiziţii, în acest caz publicându-se un anunţ simplificat; d) organizează un concurs de soluţii. Anunţul de participare se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea aVI-a, Achiziţii publice. (2) Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toatesituaţiile în care: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute laart. 8 lit. a) - c), iar valoarea estimată a contractului de furnizare sau de serviciicare urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei al125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute laart. 8 lit. d) sau e)68, iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de serviciicare urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al387.000 euro; c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit esteegală sau mai mare decât echivalentul în lei al 4.845.000 euro.

68 ART. 8 Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă: a) oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel central orila nivel regional sau local; b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fostînfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află celpuţin în una dintre următoarele situaţii: - este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau decătre un alt organism de drept public; - se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit.a), sau unui alt organism de drept public; - în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult dejumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum estedefinită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public; c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) saub); d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIIIsecţiunea 1, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinateefectuării respectivelor activităţi; e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) - d), care desfăşoară una sau mai multe dintreactivităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acestadefinit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţiepublică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.

FAnuntul departicipare

FAnuntul deatribuire

62

Anunţul de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ deatribuire în cel mult 48 de zile după ce: a) a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialogcompetitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,cerere de oferte - prin atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheiereaacordului-cadru; b) a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător; c) a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic deachiziţii. Pentru serviciile incluse în anexa nr. 2B, din lege obligaţia prevăzută anterioreste aplicabilă numai contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decâtpragul valoric prevăzut de aceasta69. În aceste cazuri, autoritatea contractantăindică, totodată, în anunţul transmis dacă este sau nu de acord cu publicareaacestuia. Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea aVI-a, Achiziţii publice. Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toatesituaţiile în care: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute laart. 8 lit. a) - c), iar valoarea contractului de furnizare sau de servicii care a fostatribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei al 125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute laart. 8 lit. d) sau e), iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de serviciicare a fost atribuit este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al 387.000euro; c) valoarea estimată a contractului de lucrări care a fost atribuit este egală saumai mare decât echivalentul în lei al 4.845.000 euro.

Unitatea de Invatare 18. Reguli speciale de transparenţăaplicabile achiziţiei publice de servicii de publicitate media

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media, cu o valoare anualăcumulată, fără TVA, estimată ca fiind mai mare decât echivalentul în lei a 15.000euro, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un anunţ de participare şiun anunţ de atribuire, în sistemul informatic de utilitate publică disponibil peinternet, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet. În sensul celor mentionate anterior, prin contract de publicitate media seînţelege orice contract de servicii având ca obiect difuzarea de reclamă sau alteforme de promovare prin intermediul mijloacelor de informare în masă scrise,audiovizuale sau electronice.

69 Art.57 (2) Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a) - c), iar valoareacontractului de furnizare sau de servicii care a fost atribuit este egală ori mai mare decât echivalentul în lei al125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iarvaloarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care a fost atribuit este egală sau mai mare decâtechivalentul în lei al 387.000 euro;

FReguli speciale de

transparenta

63

Obligaţia prevăzută anterior nu exonerează autoritatea contractantă derespectarea prevederilor generale referitoare la regulile de publicitate, astfel cumsunt acestea prevăzute în cadrul sectiunii anterioare din prezentul capitol. Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participarecriteriile de calificare şi selecţie şi, în situaţia în care criteriul de atribuire acontractului este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic,algoritmul de calcul al punctajului; anunţul trebuie să fie însoţit de un referat deoportunitate prin care se justifică raţiunea achiziţiei serviciilor de publicitate,precizându-se totodată impactul urmărit şi criteriile de măsurare a rezultatuluiobţinut. În cel mult 120 de zile de la data finalizării contractului de servicii depublicitate, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în sistemulinformatic un raport de evaluare a impactului achiziţiei serviciilor de publicitate. Contractele de publicitate media trebuie să conţină în mod obligatoriu şiurmătoarele clauze specifice referitoare la obligaţia părţilor de a asigura, inclusivpe parcursul îndeplinirii contractului, accesul publicului cel puţin la următoareleinformaţii: destinatarii finali ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare aacestor fonduri, sumele alocate fiecărui beneficiar final şi termenele de îndeplinirea prevederilor contractuale. Accesul publicului la informaţiile menţionate anterior se realizează prin grijaautorităţii contractante care are obligaţia de a deţine informaţii actualizate cuprivire la modul de îndeplinire a contractului. În cazul contractelor de publicitate media este obligatorie menţionareadenumirii autorităţii/autorităţilor contractante în materialul publicitar

Unitatea de Invatare 19. Reguli de comunicare şi de transmiterea datelor

Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, trebuiesă fie transmise în scris iar orice document scris trebuie înregistrat în momentultransmiterii, respectiv în momentul primirii. Comunicarea, transmiterea şi stocarea informaţiilor se realizează astfel încât săse asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor respective. Documentele scrise pot fi transmise prin oricare dintre următoarele modalităţi: a) prin poştă; b) prin fax; c) prin mijloace electronice; d) prin orice combinaţie a celor prevăzute la lit. a) - c). Autoritatea contractantă are dreptul de a impune, în documentaţia de atribuire,modalităţile de comunicare pe care intenţionează să le utilizeze pe parcursulaplicării procedurii. Modalităţile de comunicare impuse de autoritatea contractantă trebuie să nurestricţioneze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire. Instrumentele utilizate pentru comunicarea electronică, precum şicaracteristicile lor tehnice trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile în mod faciloricărui operator economic şi trebuie să asigure interoperabilitatea cu tehnologiileuzuale de informare şi comunicare. În cazul în care documentele se transmit prin mijloace electronice, acestora lesunt aplicabile prevederile legale referitoare la semnătura electronică. Operatorul economic are dreptul de a transmite o solicitare de participare laprocedura de atribuire prin oricare dintre modalităţile prevăzute anterior la sau

FReguli de

comunicare

64

prin telefon, în acest din urmă caz operatorul economic având obligaţia de aconfirma solicitarea de participare în scris, cât mai curând posibil. Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca orice solicitare departicipare la procedura de atribuire, care a fost transmisă prin fax, să fieconfirmată, într-un termen rezonabil, prin scrisoare transmisă prin poştă sau prinmijloace electronice. În acest caz, autoritatea contractantă are obligaţia de apreciza în anunţul de participare cerinţa respectivă, precum şi termenul în careaceasta trebuie îndeplinită. Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta numai prin poştă sau,dacă autoritatea contractantă prevede această posibilitate, prin mijloaceelectronice. În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că ofertele urmează să fietransmise prin poştă, ofertantul are, în mod implicit, şi dreptul de a depune ofertadirect la sediul autorităţii contractante sau la o altă adresă indicată de aceasta. Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca solicitările de participareşi/sau ofertele să fie transmise prin mijloace electronice, numai dacă se asigurărespectarea următoarelor cerinţe: a) informaţiile referitoare la posibilităţile specifice de transmitere electronică,inclusiv criptarea, sunt disponibile pentru orice operator economic interesat; b) dispozitivele electronice de recepţionare garantează în mod corespunzătorintegritatea şi confidenţialitatea datelor recepţionate; c) operatorii economici trebuie să transmită înainte de data limită de transmiteredocumentele, certificatele, declaraţiile şi altele asemenea, solicitate conform legiiîn cazul în care acestea nu sunt disponibile în format electronic. În sensul legii70 garantarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor recepţionatepresupune faptul că dispozitivele electronice, prin caracteristicile tehnice pe carele deţin şi/sau prin procedurile specifice utilizate, permit îndeplinirea în modcumulativ a cel puţin următoarelor condiţii: a) momentul exact al primirii ofertelor sau solicitărilor de participare, precumşi, dacă este cazul, a unor planuri/proiecte poate fi determinat cu precizie; b) înainte de data limită de transmitere a datelor, nici o persoană nu are acces ladatele transmise; c) în cazul în care interdicţia de acces prevăzută la lit. b) a fost încălcată, acestacces neautorizat este clar detectabil; d) numai persoane autorizate în acest sens au dreptul de a stabili sau modificadata de vizualizare a datelor recepţionate; e) accesul la datele recepţionate este posibil, în toate etapele procesului, numaiprintr-o acţiune simultană a cel puţin două persoane/sisteme autorizate şi numaidupă data de vizualizare stabilită conform prevederilor lit. d); f) după data de vizualizare a datelor recepţionate, accesul la datele respectiverămâne posibil numai pentru persoanele autorizate să vizualizeze datelerespective.

70 ART. 64 Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca solicitările de participare şi/sau ofertele să fie transmiseprin mijloace electronice, numai dacă se asigură respectarea următoarelor cerinţe: a) informaţiile referitoare la posibilităţile specifice de transmitere electronică, inclusiv criptarea, suntdisponibile pentru orice operator economic interesat; b) dispozitivele electronice de recepţionare garantează în mod corespunzător integritatea şiconfidenţialitatea datelor recepţionate; c) operatorii economici trebuie să transmită înainte de data limită de transmitere documentele, certificatele,declaraţiile şi altele asemenea, solicitate conform prevederilor cap. V secţiunea a 2-a, în cazul în care acesteanu sunt disponibile în format electronic.

FReguli de evitare

65

Unitatea de invatare. Reguli de evitare a conflictului de interese

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă areobligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură sădetermine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţeineloiale. Persoana fizică sau juridică care a participat la întocmirea documentaţiei deatribuire are dreptul, în calitate de operator economic, de a fi ofertant, ofertantasociat sau subcontractant, dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborareadocumentaţiei de atribuire nu este de natură să distorsioneze concurenţa. Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul deverificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat,ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sancţiunea excluderii dinprocedura de atribuire. Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare acandidaturilor/ofertelor următoarele persoane: a) persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalulsubscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane carefac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare aunuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi; b) soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane carefac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare aunuia dintre ofertanţi/candidaţi; c) persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să leafecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare acandidaturilor/ofertelor; d) persoane care în exercitarea funcţiei pe care o deţin la nivelul autorităţiicontractante se află în situaţia existenţei unui conflict de interese astfel cum esteacesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurareatransparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediulde afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completărileulterioare. Ofertantul/Candidatul/Ofertantul asociat/Subcontractantul care are dreptmembri în cadrul consiliului de administraţie/organ de conducere sau desupervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sauafin până la gradul al patrulea inclusiv sau care se află în relaţii comerciale, astfelcum sunt acestea prevăzute de lege71, cu persoane ce deţin funcţii de decizie încadrul autorităţii contractante este exclus din procedura de atribuire. Contractantul nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului deachiziţie publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul deverificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării uneiproceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de laîncheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauzaimorală.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

71 Art.69 a) persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintreofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul deconducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi;

66

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care sunt regulile comune privind contractul de achizitii publice?

TEMĂ DE REFLECŢIE

67

Reflectaţi asupra fiecarei etape legale privind atribuirea contractului

de achizitie publica

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1. Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda:a. informatii generale privind autoritatea contrractantab. cerintele minime de calificarec. caietul de sarcini sau documentele de calificared. garantia de participare

2. Documentele scrise se transmit:a.prin postab.prin faxc.prin maild.inmanare directa

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b, c.

2.a, b,c

68

MODULUL V.AUTORITATILE CONTRACTANTE

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Modulul V. Autoritatile contractante

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea autoritatilor contractante� Obiective operaţionale:� - analiza autoritatilor contractante

69

AUTORITATILE CONTRACTANTE

Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă: a) oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - careacţionează la nivel central ori la nivel regional sau local; b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute anterior , cupersonalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interesgeneral fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintreurmătoarele situaţii: - este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum estedefinită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public; - se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante,astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public; - în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau desupervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi decătre o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un altorganism de drept public; c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintrecele prevăzute anterior; d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintreactivităţile prevăzute de lege72, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţiepublică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi; e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute anterior , care desfăşoarăuna sau mai multe dintre activităţile prevăzute de lege73 în baza unui drept specialsau exclusiv, astfel cum este acesta definit de lege74, acordat de o autoritatecompetentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheieacorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002

72 a se vedea cap.VIII sectiunea 173 idem74 a se vedea art.3lit.k)

70

Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care sunt autoritatile contractante conform legii?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra competentelor autoritatilor contractante de a

incheia contracte de achizitii publice.

71

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1.Asocierea de autoritati contractante pot fi autoritati contractante?a. pot fib. nu pot fic. pot fi in anumite conditii

2.Curtea Constitutionala poate fi autoritate contractanta ?a. dab. nuc. poate fi in anumite conditii legale

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a.

2.a.

72

MODULUL VI.DOMENIUL DE APLICARE.EXCEPTII

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Domeniul de aplicare.Exceptii

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea domeniului de aplicare alcontractului de achizitii publice

� Obiective operaţionale:� - analiza domneniului de aplicare al contractului de achizitii

publice

73

Domeniul de aplicare.Exceptii Legea se aplică pentru: a) atribuirea contractului de achiziţie publică, inclusiv a contractului sectorial, b) încheierea acordului-cadru; c) atribuirea, de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, aunui contract de lucrări, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativurmătoarele condiţii: - respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie demai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; - valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai mare decâtechivalentul în lei al 4.845.000 euro; - atribuirea, de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, aunui contract de servicii, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativurmătoarele condiţii: - respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie demai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; - valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai mare decâtechivalentul în lei al 193.000 euro; d) atribuirea contractului de achiziţie publică de către o autoritate contractantă,în numele şi pentru o altă persoană fizică/juridică, în cazul în care respectivulcontract este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%,de către o autoritate contractantă; e) organizarea concursului de soluţii; f) atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului deconcesiune de servicii. În anumite cazuri75, autoritatea contractantă are obligaţia de a impune princontractul de finanţare aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţăpentru atribuirea contractelor respective. O autoritate contractantă din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale areobligaţia de a aplica aceste reguli sub rezerva cazurilor care:

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

75 cazurile prevăzute la art. 9 lit. c) şi c^1),

FDomeniul de

aplicare.Exceptii

74

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care este în opinia dvs. domeniul de aplicare al contractelor de achizitie

publica?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra domeniului de aplicare a contractelor de achizitii

publice.

75

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1.In ce faze ale incheierii contractului de achizitie publica se aplica legea?a. incheierea acordului cadrub. organizarea concursul de solutiic. rezilierea contractului de achizitie publica

2.In ce cazuri nu se aplica legea privind achititiile publice?a. programe destinate difuzarii der catre televiziuneb. prestarea de servicii de arbitraj si concilierec. prestarea cserviciilor de cercetare stiintifica

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b.

2.a, b, c

76

MODULUL VII.PROCEDURI DE ATRIBUIRE

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Etapele pregatitoare procedurii de atribuire.Licitatia deschisa.Licitatia restransa.Dialogul competitiv.Negocierea cu publicitatea prealabila a unui anunt de participare.Negocierea fara publicitatea prealabila a unui anunt de participare.

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea procedurilor de atribuire� Obiective operaţionale:� - analiza procedurilor de atribuire

77

Unitatea de Invatare 21. Proceduri de atribuireEtape premergătoare iniţierii procedurii de atribuire

Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor legale referitoare la perioadele minimecare trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publicare aanunţurilor de participare sau data transmiterii invitaţiilor de participare şi, pe dealtă parte, data limită pentru depunerea ofertelor/candidaturilor, autoritateacontractantă are obligaţia de a stabili perioada respectivă în funcţie decomplexitatea contractului şi/sau de cerinţele specifice, astfel încât operatoriieconomici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficientpentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare caresunt solicitate prin documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada pentru elaborareaofertelor în cazul în care acestea nu pot fi elaborate decât după vizitareaamplasamentelor sau după consultarea la faţa locului a unor documente-anexă lacaietul de sarcini, precum şi în cazul în care autoritatea contractantă nu areposibilitatea de a transmite documentaţia de atribuire sau răspunsul la solicitareade clarificări în termenele limită stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă, deşi aprimit în timp util o solicitare în acest sens. Într-o astfel de situaţie, data limită dedepunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât oriceoperator economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentruobţinerea informaţiilor complete şi relevante pentru elaborarea ofertei.

Unitatea de Invatare 22. Licitaţia deschisă

Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etapesuplimentare de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa aceastădecizie în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cuprevederile legii76, a unui anunţ de participare prin care solicită operatoriloreconomici interesaţi depunerea de oferte. Fără a aduce atingere prevederilor legii77, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută delege78 la perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre

76 a se vedea art.5577 a se vedea art.7178 ART. 55(1) Anunţul de participare se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice. (2) Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situaţiile în care: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a) - c), iar valoareaestimată a contractului de furnizare sau de servicii care urmează să fie atribuit este egală ori mai mare decâtechivalentul în lei al 125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iarvaloarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau maimare decât echivalentul în lei al 387.000 euro;

FEtape

premergatoare

FLicitatia deschisa

78

publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data-limită de depunere aofertelor trebuie să fie de cel puţin 52 de zile. În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitorla contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul dea reduce perioada prevăzută anterior până la 36 de zile. Reducerea precedenta este permisă în cazul în care anunţul de intenţie aconţinut toate informaţiile care sunt prevăzute pentru anunţul de participare - înmăsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunţului de intenţie - şi afost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni şi cu cel puţin 52 de zile înainte dedata transmiterii spre publicare a anunţului de participare. În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format electronic, sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzută anterior sepoate reduce cu 7 zile. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare,accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie,atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută de lege, precum şi celerezultate în urma aplicării prevederilor anterioare cu 5 zile. Reducerea susamintita este permisă numai în cazul în care anunţul departicipare conţine precizări privind adresa de Internet la care documentaţia deatribuire este disponibilă. Fără a aduce atingere prevederilor legale79, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este mai mică decât cea prevăzută de lege80,autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare sprepublicare în SEAP cu cel puţin 20 de zile înainte de data-limită de depunere aofertelor. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare,accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie,atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută anterior cu 5 zile. Reducerea susamintita prevăzută este permisă numai în cazul în care anunţulde participare conţine precizări privind adresa de Internet la care documentaţia deatribuire este disponibilă. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita şi de a obţinedocumentaţia de atribuire. În anumite cazuri81, autoritatea contractantă are obligaţia de a punedocumentaţia de atribuire la dispoziţia operatorului economic cât mai repedeposibil, într-o perioadă carenu trebuie să depăşească 4 zile de la primirea unei solicitări din partea acestuia. Operatorul economic interesat are obligaţia de a întreprinde diligenţele necesareastfel încât respectarea de către autoritatea contractantă a perioadei prevăzute

c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decâtechivalentul în lei al 4.845.000 euro.

79 ART. 71 Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la perioadeleminime care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a anunţurilor de participaresau data transmiterii invitaţiilor de participare şi, pe de altă parte, data limită pentru depunereaofertelor/candidaturilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada respectivă în funcţie decomplexitatea contractului şi/sau de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi săbeneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătireadocumentelor de calificare care sunt solicitate prin documentaţia de atribuire.80 A se vedea art.55 alin281 a se vedea art 40. alin2

79

anterior să nu conducă la situaţia în care documentaţia de atribuire să fie pusă ladispoziţia sa cu mai puţin de două zile înainte de data limită de depunere a ofertei. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privinddocumentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şifără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-operioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primireaunei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite deîntrebările aferente - către toţi operatorii economici care au obţinut, în condiţiileprezentei ordonanţe de urgenţă, documentaţia de atribuire, luând măsuri pentru anu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. Fără a aduce atingere prevederilor legale82, în măsura în care clarificările suntsolicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuiesă fie publicat/transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilităpentru depunerea ofertelor. În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare întimp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respectatermenul prevăzut anterior , aceasta din urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde lasolicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şitransmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatoriieconomici înainte de data limită de depunere a ofertelor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şiadresa indicate în anunţul de participare, în măsura în care nu a devenit incidentăobligaţia privind decalarea termenului de depunere a ofertelor, conformprevederilor art. 72, cu excepţia cazului în care termenul de depunere a ofertelor afost decalat în urma suspendării procedurii.

Unitatea de Invatare 23. Licitaţia restrânsă

Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape: a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie; b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prin aplicareacriteriului de atribuire. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etapesuplimentare de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa aceastădecizie în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitatecu prevederile legale83 a unui anunţ de participare prin care se solicită operatoriloreconomici interesaţi depunerea de candidaturi. Fără a aduce atingere prevederilor legale84, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută delege85 , perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data-limită de depunere acandidaturilor trebuie să fie de cel puţin 37 de zile. În cazul în care, din motive de urgenţă, nu poate fi respectat numărul de zileprevăzut

82 a se vedea art.78 alin.283 a se vedea art.5584 a se vedea art.7185 a se vedea art.55 alin.2

FLicitatiarestransa

80

anterior, autoritatea contractantă are dreptul de a accelera aplicarea procedurii prinreducerea perioadei prevăzute anterior, dar nu la mai puţin de 15 zile. În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format electronic, sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzută anterior sepoate reduce cu 7 zile şi perioada prevăzută in a doua ipoteza se poate reduce cu 5zile. Fără a aduce atingere prevederilor legale86, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este mai mică decât cea prevăzută de lege87,autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare sprepublicare în SEAP cu cel puţin 10 zile înainte de data-limită de depunere acandidaturilor. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire, este asigurat accesul direct, complet şi nerestricţionat al operatoriloreconomici la această documentaţie începând cu data publicării anunţului departicipare. Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru primaetapă a procedurii de licitaţie restrânsă. În aceasta etapa prevăzută de lege88, autoritatea contractantă are dreptul de alimita numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune oferte, cu condiţiasă existe un număr suficient de candidaţi disponibili. Atunci când selecteazăcandidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şinediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute înanunţul de participare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participarecriteriile de selecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe careintenţionează să-i selecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de participare prevăzutanterior, trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în oricesituaţie, nu poate fi mai mic de 5. Numărul de candidaţi selectaţi după prima etapă a licitaţiei restrânse trebuie săfie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare. În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie estemai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritateacontractantă are dreptul: a) fie de a anula procedura de licitaţie restrânsă; b)fie de a continua procedura de licitaţie restrânsă numai cu acel/aceicandidat/candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite concomitent o invitaţie departicipare la etapa a doua a procedurii de licitaţie restrânsă tuturor candidaţilorselectaţi. Este interzisă invitarea la etapa a doua a licitaţiei restrânse a unui operatoreconomic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinitcriteriile de selecţie. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor; c) adresa la care se transmit ofertele; d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; e) adresa, data şi ora deschiderii ofertelor;

86 a se vedea art.7187 a se vedea art.55 alin.288 a se vedea art.81 alin.1 lit.a

81

f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe careoperatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor saucompletării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrareacapacităţii tehnice şi economico-financiare. În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloaceelectronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a include şi îninvitaţia de participare informaţii privind modul de accesare a documentaţieirespective. În cazul în care ataşarea documentaţiei de atribuire în SEAP nu este posibilădin motive tehnice, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţiade participare însoţită de un exemplar al documentaţiei de atribuire tuturorcandidaţilor selectaţi. Fără a aduce atingere prevederilor legale89, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută delege90, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participarecu cel puţin 40 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor. În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunţ de intenţie referitorla contractul de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul dea reduce perioada prevăzută anterior până la 36 de zile, de regulă, şi în nici un cazpână la mai puţin de 22 de zile. Reducerea susmentionata este permisă în cazul în care anunţul de intenţie aconţinut toate informaţiile care sunt prevăzute pentru anunţul de participare - înmăsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunţului de intenţie - şi afost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni şi cu cel puţin 52 de zile înainte dedata transmiterii spre publicare a anunţului de participare. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare,accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie,atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută anterior cu 5 zile. Reducerea susmentionata este permisă numai în cazul în care anunţul departicipare conţine precizări privind adresa de Internet la care documentaţia deatribuire este disponibilă. În cazul în care, din motive de urgenţă, nu pot fi respectate numărul de zileprevăzut in situatiile susmentionate, precum şi cel rezultat în urma aplicăriiprevederilor anterioare , autoritatea contractantă are dreptul de a accelera aplicareaprocedurii prin reducerea perioadei respective, dar nu la mai puţin de 10 zile. Fără a aduce atingere prevederilor legale91, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este mai mică decât cea prevăzută de lege92,autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare cu celpuţin 15 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire şi permite, începând cu data publicării anunţului de participare,accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie,atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută anterior cu încă 5 zile. Reducerea prevăzută anterior este permisă numai în cazul în care anunţul departicipare conţine precizări privind adresa de Internet la care documentaţia deatribuire este disponibilă.

89 a se vedea art.7190 a se vedea art.55 alin.291 a se vedea art.7192 a se vedea art.55 alin.2

82

Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţiade atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şifără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-operioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primireaunei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite deîntrebările aferente - către toţi candidaţii selectaţi, luând măsuri pentru a nudezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. Fără a aduce atingere prevederilor legale93, în măsura în care clarificările suntsolicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuiesă fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentrudepunerea ofertelor. În cazul accelerării procedurii de licitaţie restrânsă, răspunsulautorităţii contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte dedata-limită stabilită pentru depunerea ofertelor. În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare întimp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respectatermenul prevăzut anterior, aceasta din urmă are, totuşi, obligaţia de a răspunde lasolicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şitransmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatoriieconomici înainte de data limită de depunere a ofertelor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şiadresa indicate în invitaţia de participare, în măsura în care nu a devenit incidentăobligaţia privind decalarea termenului de depunere a ofertelor, conformprevederilor legale94sau ca urmare a depunerii unei contestaţii.

Unitatea de Invatare 24. Dialogul competitiv

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitivpentru atribuirea unui contract de achiziţie publică dacă se îndeplinesc, în modcumulativ, următoarele condiţii: a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită; b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permiteatribuirea contractului de achiziţie publică în cauză. În sensul legii95, contractul de complexitate deosebită este considerat acelcontract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în modobiectiv, în măsură: a) să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şiexigenţele; şi/sau b) să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare aproiectului. Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape: a) etapa de preselecţie a candidaţilor; b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificareasoluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în bazacăreia/cărora candidaţii vor elabora şi vor depune oferta finală;

93 a se vedea art.91 alin.294 a se vedea art.7295 art.94 lit.a

FDialogul

competitiv

83

c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitatecu prevederile legii96, a unui anunţ de participare prin care se solicită operatoriloreconomici interesaţi depunerea de candidaturi. Fără a aduce atingere legii97, în cazul în care valoarea estimată a contractului deachiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută de lege98, perioadacuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în JurnalulOficial al Uniunii Europene şi data-limită de depunere a candidaturilor trebuie săfie de cel puţin 37 de zile. În cazul în care anunţul de participare este transmis în format electronic sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzută anterior sepoate reduce cu 7 zile. Fără a aduce atingere prevederilorlegii99, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este mai mică decât cea prevăzutăin lege100 ,autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare sprepublicare în SEAP cu cel puţin 20 de zile înainte de data-limită de depunere acandidaturilor. Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru aparticipa la procedura de dialog competitiv. Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de aaplica criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriilede preselecţie prevăzute în anunţul de participare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participarecriteriile de preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pecare intenţionează să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim alacestora. Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de participare prevăzutanterior, trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în oricesituaţie, nu poate fi mai mic de 3. Numărul de candidaţi admişi în cea de-a doua etapă a dialogului competitivtrebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare. În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţieeste mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritateacontractantă are dreptul: a) fie de a anula procedura de dialog competitiv; b) fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acel/aceicandidat/candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţie departicipare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaţiloradmişi. Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operatoreconomic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinitcriteriile de preselecţie. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) adresa la care va avea loc dialogul, precum şi data şi ora lansării acestuia; c) limba/limbile în care se va derula dialogul;

96 art.5597 art.7198 art.55 alin.299 art.71100 art.55 alin.2

84

d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe careoperatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor saucompletării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrareacapacităţii tehnice şi economico-financiare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participareînsoţită de un exemplar al documentaţiei de atribuire, care va include şidocumentaţia descriptivă. În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloaceelectronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţiade participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective. Autoritatea contractantă are obligaţia de a include în cadrul documentaţieidescriptive cel puţin o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilorautorităţii contractante, pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificareasoluţiilor viabile, precum şi, dacă este cazul, primele care vor fi acordateparticipanţilor la dialog. Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentaţieidescriptive posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de areduce numărul de soluţii discutate. Reducerea succesivă a soluţiilor discutate serealizează numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliţi îndocumentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte.În cadrul acestui dialog se discută opţiunile referitoare la aspectele tehnice,montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic,precum şi orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluţiileidentificate să corespundă necesităţilor obiective ale autorităţii contractante. Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asiguraaplicarea principiului tratamentului egal faţă de toţi participanţii. În acest sens,autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manierădiscriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanţi un avantajsuplimentar în raport cu ceilalţi. Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui, fără acordulparticipantului în cauză, soluţia propusă şi alte informaţii confidenţiale prezentatede acesta. Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identificăsoluţia/soluţiile corespunzătoare necesităţilor sale obiective. După ce a declarat închisă etapa de dialog şi a anunţat participanţii cu privire laacest aspect, autoritatea contractantă are obligaţia de a invita participanţii selectaţisă depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza soluţiei/soluţiiloridentificate în cursul acestei etape şi care trebuie să conţină toate elementelenecesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de depunere aofertei finale cu un număr suficient de zile înainte de data limită de depunere aofertelor, astfel încât fiecare participant selectat să beneficieze de o perioadărezonabilă pentru elaborarea ofertei finale. Perioada acordată pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai micădecât o perioadă minimă stabilită de comun acord cu participanţii selectaţi peparcursul derulării celei de-a doua etape a procedurii de dialog competitiv. Invitaţia de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă cel puţin următoareleinformaţii: a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor; c) adresa la care se transmit ofertele;

85

d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; e) adresa, data şi ora deschiderii ofertelor; f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe careoperatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor saucompletării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrareacapacităţii tehnice şi economico-financiare. Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de asolicita clarificări, detalieri şi nuanţări ale ofertei. Evaluarea ofertelor se realizeazăpe baza criteriilor prevăzute în documentaţia de atribuire, iar oferta câştigătoare sestabileşte conform legii101. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat că adepus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirmeanumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia. În oricare dintre situaţiile anterioare, clarificările, detalierile, nuanţările,informaţiile suplimentare sau reconfirmările prezentate nu trebuie să conducă lamodificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluţiilor care au stat labaza lansării invitaţiei de depunere a ofertelor finale, modificări care ar determinadistorsionarea concurenţei sau crearea unui avantaj suplimentar în raport cuceilalţi ofertanţi.

Unitatea de Invatare 25. Negocierea cu publicarea prealabilă aunui anunţ de participare

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, cupublicarea prealabilă a unui anunţ de participare, în următoarele cazuri: a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialoguluicompetitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depusenumai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere înacest caz este posibilă numai după anularea procedurii iniţiale de licitaţiedeschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau cerere de oferte şi numai dacăcerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt modificatesubstanţial; b) în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când naturalucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate deexecutarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare iniţială globală apreţului viitorului contract de achiziţie publică; c) atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate, îndeosebi serviciilefinanciare, astfel cum sunt acestea prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2A, sauserviciile intelectuale, cum ar fi cele care implică proiectarea lucrărilor, sunt deaşa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impuneatribuirea unui contract de achiziţie publică prin aplicarea licitaţiei deschise saulicitaţiei restrânse; d) atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv înscopul cercetării ştiinţifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice, şi numaidacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmărescacoperirea costurilor aferente. În cazurile prevăzute anterior , autoritatea contractantă are dreptul de a nutransmite spre publicare anunţul de participare dacă invită la negocieri numai şi petoţi acei ofertanţi care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie în cadrul

101 a se vedea art 198 alin.2

FNegocirea cu

publicare

86

procedurii anterioare şi care au depus oferte conform regulilor formale prevăzuteîn documentaţia de atribuire. În anumite cazuri102, autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizareaunei etape finale de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţaaceastă decizie în anunţul de participare şi în documentaţia descriptivă. Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se iniţiază printransmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederilelegale103, a unui anunţde participare, prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea decandidaturi. Fără a aduce atingere prevederilor legale104, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută delege105 , perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data-limită de depunere acandidaturilor trebuie să fie de cel puţin 37 de zile. În cazul în care, din motive de urgenţă, numărul de zile prevăzut anterior nupoate fi respectat, autoritatea contractantă are dreptul de a accelera aplicareaprocedurii prin reducerea perioadei anterioare , dar nu la mai puţin de 15 zile. În cazul în care anunţul de participare este transmis în format electronic sprepublicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzută anterior sepoate reduce cu 7 zile şi perioada cealalta se poate reduce cu 5 zile. Fără a aduce atingere prevederilor legale106, în cazul în care valoarea estimată acontractului de achiziţie publică este mai mică decât cea prevăzută de lege107,autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare sprepublicare în SEAP cu cel puţin 10 zile înainte de data-limită de depunere acandidaturilor. Orice operator economic are dreptul de a solicita şi de a obţine un exemplar aldocumentaţiei descriptive. În anumite cazuri108, autoritatea contractantă are obligaţia de a punedocumentaţia descriptivă la dispoziţia operatorului economic cât mai repedeposibil, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 zile de la primirea uneisolicitări din partea acestuia. Documentaţia descriptivă trebuie să conţină o descriere a necesităţilor,obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se vor derulanegocierile. Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura pentru aparticipa la procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare. Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de aaplica criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriilede preselecţie prevăzute în anunţul de participare.

102 ART. 110 (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unuianunţ de participare, în următoarele cazuri: a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii deoferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicareaprocedurii de negociere în acest caz este posibilă numai după anularea procedurii iniţiale de licitaţie deschisă,licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau cerere de oferte şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute îndocumentaţia de atribuire nu sunt modificate substanţial;103 a se vedea art.55104 a se vedea art.71105 a se vedea art.55 alin.2106 art.71107 art.55 alin.2108 a se vedea art.40 alin.2

87

Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participarecriteriile de preselecţie şi regulile aplicabile, numărul minim al candidaţilor pecare intenţionează să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim alacestora. Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de participare prevăzutanterior , trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în oricesituaţie, nu poate fi mai mic de 3. Numărul de candidaţi preselectaţi trebuie să fie cel puţin egal cu numărulminim indicat în anunţul de participare. În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de preselecţieeste mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autoritateacontractantă are dreptul: a) fie de a anula procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţde participare; b) fie de a continua procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unuianunţ de participare numai cu acel/acei candidat/candidaţi careîndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, concomitent, o invitaţiede participare la etapa a doua a procedurii de negociere cu publicarea prealabilă aunui anunţ de participare tuturor candidaţilor preselectaţi. Este interzisă invitarea la etapa a doua a procedurii de negociere a unuioperator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu aîndeplinit criteriile de preselecţie. Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: a) referinţe privind anunţul de participare publicat; b) adresa la care vor avea loc negocierile, precum şi data şi ora lansăriiacestora; c) limba/limbile în care se vor derula negocierile; d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe careoperatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declaraţiilor saucompletării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrareacapacităţii tehnice şi economico-financiare; e) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire aplicat pentrustabilirea ofertei câştigătoare, corespunzător licitatiilor restranse. Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţiadescriptivă. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şifără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-operioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primireaunei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile - însoţite deîntrebările aferente - către toţi candidaţii selectaţi, luând măsuri pentru a nudezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective. Fără a aduce atingere prevederilor legale109 în măsura în care clarificările suntsolicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuiesă fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentruînceperea negocierilor. În cazul accelerării procedurii de negociere, răspunsulautorităţii contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte dedata-limită stabilită pentru începerea negocierilor.

109 a se vedea art. 119^1 alin. (2),

88

În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare întimp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respectatermenul prevăzut anterior , aceasta din urmă are totuşi obligaţia de a răspunde lasolicitarea de clarificare, în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea şitransmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatoriieconomici înainte de data-limită de începere a negocierilor. Autoritatea contractantă derulează negocieri cu fiecare candidat preselectat înparte. În cadrul negocierilor se determină toate aspectele tehnice, financiare şijuridice ale viitorului contract. Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asiguraaplicarea principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii. În acest sens,autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manierădiscriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidaţi un avantaj înraport cu ceilalţi. Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui, fără acordulcandidatului în cauză, propunerea de ofertă sau alte informaţii confidenţialeprezentate de acesta. Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentaţieidescriptive posibilitatea de a desfăşura negocierile în runde succesive, cu scopulde a reduce numărul de propuneri de ofertă care intră în negociere. Reducereasuccesivă a propunerilor de ofertă se realizează numai pe baza factorilor deevaluare care au fost stabiliţi în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă derulează negocieri până la identificarea şi stabilireaofertei câştigătoare

Unitatea de invatare 26. Negocierea fără publicarea prealabilă aunui anunţ de participare

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fărăpublicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri: a) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate deprotecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fiatribuit numai unui anumit operator economic; b) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţieideschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremăurgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicioformă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantănu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât ceanecesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicareaprocedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Încazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate autoritatea contractantă aredreptul de a emite un ordin de începere a serviciilor/lucrărilor concomitent cuiniţierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare; c) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopulcercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, şi numaidacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmărescacoperirea costurilor aferente; d) atunci când este necesară achiziţionarea, de la furnizorul iniţial, a unorcantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderiiechipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea furnizorului

FNegocirea fara

publicitate

89

iniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care,datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determinăincompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. #M11 Caregulă generală, durata unor astfel de contracte, precum şi cea a contractelorreînnoite nu poate fi mai mare de 3 ani; e) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţiaacestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil; f) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase,de la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la unjudecător-sindic care administrează afacerile unui operator economic în stare defaliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economicîn stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură similară cu celeanterioare, reglementată prin lege; g) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de servicii trebuiesă fie atribuit, conform regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător sau unuiadintre concurenţii câştigători ai concursului respectiv, în acest din urmă caz,autoritatea contractantă având obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri tuturorconcurenţilor câştigători; i) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau serviciisuplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar caredatorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinireacontractului în cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarelecondiţii: - atribuirea să fie făcută contractantului iniţial; - lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vederetehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconvenientemajore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial,sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; - valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionalecare vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nudepăşeşte 20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivateordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limitamaximă de 50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative încare vor fi precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şicare este parte a dosarului achiziţiei publice; j) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii,autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noiservicii, care sunt similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuireacontractului iniţial şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarelecondiţii: - atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noileservicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute încontractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul desarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract; - contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit prin procedura de licitaţiedeschisă sau restrânsă; - valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prinluarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fiachiziţionate ulterior; - în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractuluiiniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentruachiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de

90

la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrulprocedurii respective; - autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-uninterval care nu poate depăşi 3 ani de la atribuirea contractului iniţial.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care sunt in opiunia dvs pro cedurile de atribuire a contractelor de

achizitie publica ?

91

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra necesitatii respectarii de catre autoritatile

contractante a procedurilor de atribuire.

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1.Care sunt etapele procedurii restranse? a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;

b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prinaplicarea criteriului de atribuire

c)etapa de anuntare a ofertei adjudecate

2.Dialogul competitiv presupune:

92

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită; b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permiteatribuirea contractului de achiziţie publică în cauză c) adjudecarea licitatiei

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b,

2.a, b

MODULUL VIII.CEREREA DE OFERTE SI CONCURSUL DE

SOLUTII

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Cererea de oferte si concursul de solutii

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea cererii de oferte si a concursuluide solutii

� Obiective operaţionale:� - analiza cererii de oferte si a concursului de solutii

93

Cererea de oferte

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de ofertenumai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţiepublică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri: a) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro; b) pentru contractul de servicii: 125.000 euro; c) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se iniţiază prinpublicarea în SEAP a unei invitaţii de participare la procedura de atribuire. Invitaţia de participare cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) data şi ora limită stabilite pentru primirea ofertelor; b) adresa la care se transmit ofertele; c) data şi ora deschiderii ofertelor; d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; e) dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionareaacestora; f) o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie publică ce urmează săfie atribuit; g) modul de obţinere a documentaţiei de atribuire; h) sursa de finanţare. În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloaceelectronice, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţia departicipare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective. Până la data de 31 decembrie 2006 autoritatea contractantă avea dreptul de anu publica invitaţia de participare în SEAP, cu condiţia să o transmită către celpuţin 3 operatori economici. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, autoritatea contractantă are dreptul, încazuri temeinic justificate, să solicite Autorităţii Naţionale pentru Reglementareaşi Monitorizarea Achiziţiilor Publice exceptarea de la obligaţia prevăzută de

FCererea de oferte

94

lege110, pentru o perioadă care nu poate depăşi mai mult de 12 luni de la intrarea învigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea AchiziţiilorPublice are dreptul de a respinge solicitarea de derogare, în cazul în carejustificarea prezentată nu este pertinentă. Fără a aduce atingere prevederilor legale111, în anumite cazuri112 autoritateacontractantă are obligaţia de a transmite spre publicare invitaţia de participare cucel puţin 10 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor. În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţiede atribuire şi permite, începând cu data publicării invitaţiei de participare, accesuldirect şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie, atunciaceasta are dreptul, în cazul atribuirii unui contract de furnizare de complexitateredusă, să reducă perioada prevăzută anterior cu 4 zile. Operatorul SEAP are obligaţia de a publica invitaţia de participare şi, dacă estecazul, documentaţia de atribuire, în cel mult o zi de la primire. Totodata, fără a aduce atingere prevederilor art. 71, în alte cazuri113 autoritateacontractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de participare cu cel puţin 12 zileînainte de data limită de depunere a ofertelor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la adresa, data şiora indicate în invitaţia de participare, în măsura în care nu a devenit necesarădecalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor legale114 sau caurmare a depunerii unei contestaţii. În unele cazuri115, autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura decerere de oferte dacă, în urma transmiterii invitaţiei de participare, nu au fostdepuse cel puţin două oferte corespunzătoare. În cazul prevăzut anterior după anularea procedurii de cerere de oferte,autoritatea contractantă are obligaţia ca, în caz de aplicare a unei noi proceduri decerere de oferte, să transmită invitaţie de participare şi către alţi operatorieconomici de la care există premisele obţinerii de ofertă. În cazul în care, dupăaplicarea unei noi proceduri, autoritatea contractantă primeşte doar o singurăofertă corespunzătoare, aceasta are dreptul de a atribui contractul de achiziţiepublică ofertantului respectiv.

Unitatea de Invatare 27. Concursul de soluţii

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii, astfelcum este descris de lege116, ca o procedură independentă, în care concurenţii potobţine premii şi/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri careconduce la atribuirea unui contract de servicii. Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei deconcurs orice informaţie, cerinţă, regulă, criteriu sau altele asemenea, necesarepentru a asigura potenţialilor concurenţi o informare completă şi corectă cu privirela modul de aplicare a concursului de soluţii. Documentaţia de concurs trebuie să cuprindă cel puţin: a) informaţii generale privind autoritatea contractantă;

110 Art.125 alin.1111 Art.71112 Cele prevazute de art.125 alin.1113 A se vedea art.126 alin.1114 Art.72115 Art.126 alin.1116 Art.18 alin.2

FConcursul de

solutii

95

b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi caretrebuie îndeplinite în legătură cu participarea la concurs; c) cerinţele minime de calificare pe care autoritatea contractantă a hotărât să lesolicite, precum şi documentele care urmează să fie prezentate de concurenţipentru dovedirea îndeplinirii cerinţelor respective; d) ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii urmează să elaboreze şi săprezinte proiectul; e) cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care concursuleste organizat ca o procedură independentă; f) angajamentul autorităţii contractante de a încheia contractul de servicii cucâştigătorul sau cu unul dintre câştigătorii concursului respectiv, în cazul în careconcursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a contractuluide servicii; g) informaţii detaliate şi complete privind criteriul aplicat pentru stabilireaproiectului/proiectelor câştigător/câştigătoare. Concursul de soluţii se iniţiază prin publicarea, în conformitate cu legea117 aunui anunţ de participare prin care solicită operatorilor economici interesaţidepunerea de proiecte. Anunţul trebuie să cuprindă cel puţin informaţiileprevăzute în anexa nr. 3D şi se elaborează în conformitate cu formularul standardadoptat de Comisia Europeană. Numărul de zile dintre data publicării anunţului de participare şi data depuneriiproiectelor trebuie să fie stabilit astfel încât operatorii economici să beneficieze deo perioadă rezonabilă pentru elaborarea acestora. Fără a aduce atingere prevederilor anterioare , autoritatea contractantă areobligaţia de a transmite spre publicare anunţul de participare cu cel puţin 52 dezile înainte de data limită de depunere a proiectelor. În cazul în care autoritatea contractantă solicită transmiterea electronică aproiectelor, condiţiile prevăzute de lege118 se aplică în mod corespunzător. Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru caschimburile de mesaje, comunicările şi arhivarea informaţiilor să se realizeze într-o astfel de manieră încât să asigure integritatea şi confidenţialitatea deplină atuturor informaţiilor comunicate de concurenţi. Conţinutul planurilor sau proiectelor prezentate trebuie să rămână confidenţialcel puţin până la data stabilită pentru deschiderea acestora, juriul urmând a luacunoştinţă de conţinutul respectivelor proiecte numai după această dată. Autoritatea contractantă are dreptul de a realiza o selecţie preliminară aconcurenţilor, utilizând în acest sens criterii clare, obiective, nediscriminatorii,care trebuie să fie precizate în mod explicit în documentaţia de concurs. Numărul de concurenţi selectaţi trebuie să fie suficient astfel încât să asigure oconcurenţă reală. În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluţii, autoritateacontractantă are obligaţia de a numi un juriu format din cel puţin 3 membri,persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şiexperienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate morală recunoscută. În cazul în care concurenţilor li s-a solicitat o anumită calificare profesională,atunci cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să aibă aceacalificare sau una echivalentă. Proiectele trebuie să fie prezentate anonim, acest anonimat urmând a fi păstratpână în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie. Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite.

117 Art.55118 Art.64 si art.65

96

Juriul are obligaţia de a evalua proiectele depuse exclusiv în baza criteriilor deevaluare indicate în anunţul de concurs, precum si de a întocmi un raport, semnatde toţi membrii săi, care trebuie să cuprindă evaluarea calitativă a fiecărui proiect,observaţii specifice, precum şi, dacă este cazul, lista de probleme care urmează afi clarificate. Juriul are dreptul de a invita concurenţii să răspundă la problemele care au fostconsemnate în raportul prevăzut de lege119, în vederea clarificării oricăror aspectereferitoare la soluţia/proiectul propus avand, totodata, obligaţia de a elaboraprocese-verbale complete ale discuţiilor derulate .

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care este în opinia dvs. cererea de oferte si concursul de solutii ?

119 Art.14 0 alin.2

97

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra importantei folosirii cererii de oferte si a

concursului de solutii .

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1.In ce context se aplica cerea de oferte? a) pentru contractul de furnizare: 125.000 euro; b) pentru contractul de servicii: 125.000 euro; c) pentru contractul de lucrări: 4.845.000 euro.

2.Documentatia privind concursul de solutii trebuie sa cuprinda : a) informaţii generale privind autoritatea contractantă;

b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţicare trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la concurs

c)informatii privind solvabilitatea participantilor

98

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b, c.

2.a, b

MODULUL IX.MODALITATI SPECIALE DE ATRIBUIRE ACONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

99

Acordul cadruSistemul de achizitie dimamicLicitatia electronicaOferte alternativeSelectia si calificarea candidatilorCriterii de atribuire a contractului de achizitie publicaStabilirea ofertei castigatoareInformarea candidatilor si a ofertantilorAnularea aplicarii procedurii de atribuire a contractului de achizitiepublica

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea modalitatilor speciale deatribuire a contractului de achizitie publica

� Obiective operaţionale:� -analiza modalitatilor speciale de atribuire a contractelor de

achizii publice

Unitatea de Invatatura 28. Acordul-cadru

Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia acordul-cadru, de regulă prinaplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă. Prin excepţie de la prevederile anterioare , pentru încheierea unui acord-cadruautoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute delege120 numai în circumstanţele specifice prevăzute în prezenta ordonanţă deurgenţă. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriuacordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsionezeconcurenţa. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru sădepăşească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate

120 Art.18

FAcordul cadru

100

justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite înbaza acordului-cadru respectiv. Contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decâtîntre autoritatea/autorităţile contractante şi operatorul/operatorii economici, caresunt parte a acordului respectiv. ART. 145 Atunci când atribuie un contract de achiziţie publică pe baza prevederilor dintr-un acord-cadru, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune sau de aaccepta modificări substanţiale ale elementelor/condiţiilor stabilite iniţial prinacordul-cadru respectiv. Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili operatorul economic sau, dupăcaz, operatorii economici care vor fi parte a acordului-cadru respectiv, prinaplicarea criteriilor de selecţie şi atribuire a contractelor de achizitie publica. În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu un singuroperator economic, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puţin: a) obligaţiile pe care operatorul economic şi le-a asumat prin propunereatehnică; b) preţul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în propunereafinanciară şi pe baza căruia se va determina preţul fiecărui contract atribuitulterior. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractele de achiziţiepublică subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condiţiilor tehnice şifinanciare stabilite în acordul-cadru respectiv. De fiecare dată când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publicăsubsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă are obligaţia de a seconsulta, în scris, cu operatorul economic, solicitându-i acestuia, în funcţie denecesităţi, completarea ofertei.

În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu mai mulţioperatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de 3, în măsura în careexistă un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile decalificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile. În cazul în care numărul operatorilor economici care au îndeplinit criteriile decalificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile este mai mic decâtnumărul minim indicat în anunţul/invitaţia de participare, autoritatea contractantăare dreptul: a) fie de a anula procedura de atribuire pentru încheierea acordului-cadru; b) fie de a continua procedura de atribuire pentru încheierea acordului-cadrunumai cu acel/acei operator/operatori economic/economici careîndeplineşte/îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie solicitate şi care auprezentat ofertă admisibilă. În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu mai mulţioperatori economici, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puţin: a) obligaţiile pe care fiecare dintre operatorii economici şi le-au asumat prinpropunerea tehnică; b) preţul unitar pe care fiecare operator economic l-a prevăzut în propunereafinanciară. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publicăsubsecvente unui acord-cadru încheiat cu mai mulţi operatori economici: a) fie fără reluarea competiţiei; b) fie prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari aiacordului-cadru.

101

Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publicăîn condiţiile prevăzute anterior ( a) numai dacă toate elementele/condiţiile care vorguverna contractele respective au fost stabilite în acordul-cadru. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publicăîn condiţiile prevăzute ( b): a) fie respectând elementele/condiţiile prevăzute în acordul-cadru; b) fie, dacă nu toate elementele/condiţiile au fost clar prevăzute în acordul-cadru, prin detalierea acestora sau prin utilizarea, dacă se consideră necesar, unoralte elemente/condiţii prevăzute în caietul de sarcini elaborat pentru încheiereaacordului-cadru respectiv. În anumite cazuri121, autoritatea contractantă are obligaţia de a relua competiţiarespectând următoarea procedură: a) pentru fiecare contract ce urmează a fi atribuit, autoritatea contractantăconsultă în scris operatorii economici semnatari ai acordului-cadru respectiv; b) autoritatea contractantă fixează un termen limită suficient pentru prezentareaofertelor, în acest sens având obligaţia de a ţine cont de aspecte precumcomplexitatea obiectului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor; c) ofertele se prezintă în scris, iar conţinutul lor rămâne confidenţial până cândtermenul limită stipulat pentru deschidere a expirat; d) autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentatcea mai bună ofertă, pe baza criteriului de atribuire precizat în documentaţia întemeiul căreia a fost încheiat acordul-cadru.

Unitatea de Invatatura 29. Sistemul de achiziţie dinamic

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem de achiziţie dinamicnumai prin intermediul SEAP şi numai pentru achiziţia unor produse de uz curent,ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţiicontractante iar pe de alta parte nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sauimpropriu sistemul de achiziţie dinamic astfel încât să împiedice, să restrângă sausă distorsioneze concurenţa. Este interzisă solicitarea de taxe operatorilor economici interesaţi sauparticipanţilor la sistemul de achiziţie dinamic. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui sistem deachiziţie dinamic să depăşească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepţionale,temeinic justificate. Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta regulile procedurii delicitaţie deschisă în toate fazele sistemului de achiziţie dinamic. În scopul lansării sistemului dinamic de achiziţie şi atribuirii contractelor deachiziţie publică în cadrul acestui sistem, autoritatea contractantă are obligaţia dea utiliza numai mijloace electronice, respectând totodată prevederile referitoare laregulile de comunicare şi transmitere a ofertelor prevăzute de lege122. Atunci când lansează un sistem de achiziţie dinamic, autoritatea contractantăare obligaţia: a) de a publica un anunţ de participare în care se precizează clar faptul că pentruatribuirea contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistemdinamic de achiziţie, precum şi adresa de Internet la care documentaţia deatribuire este disponibilă;

121 Art.149 alin.4 lit.b122 A se vedea art.59 alin.3 si art 61,64,65

FSistemul de achizitie

dinamic

102

b) de a indica în caietul de sarcini, alături de caracteristicile produselor careurmează să fie achiziţionate, şi informaţiile relevante privind caracteristicilesistemului utilizat, echipamentul electronic folosit, posibilităţi şi instrucţiuni deaccesare; c) de a permite prin mijloace electronice, începând cu momentul publicăriianunţului de participare şi până la închiderea sistemului de achiziţie dinamic,accesul nerestricţionat, direct şi complet la conţinutul documentaţiei de atribuire. După lansarea sistemului de achiziţie dinamic şi pe întreaga perioadă deexistenţă a acestuia, autoritatea contractantă are obligaţia de a permite oricăruioperator economic interesat să depună o ofertă orientativă, cu scopul de a fi admisîn sistem. După primirea unei oferte orientative, autoritatea contractantă are obligaţia dea verifica dacă ofertantul îndeplineşte criteriile de calificare stabilite şi dacăpropunerea tehnică prezentată este conformă cu cerinţele din caietul de sarcini. Autoritatea contractantă are obligaţia de a finaliza verificarea prevăzutăanterior în cel mult 15 zile de la primirea unei oferte orientative. Imediat după finalizarea verificării , autoritatea contractantă are obligaţia de ainforma ofertantul cu privire la admiterea lui în sistemul de achiziţie dinamic sau,după caz, asupra deciziei de respingere a ofertei orientative. Ofertantul are dreptul de a-şi îmbunătăţi oferta orientativă în orice moment, cucondiţia ca propunerea tehnică să respecte în continuare cerinţele din caietul desarcini. În scopul atribuirii contractelor de achiziţie publică prin sistemul dinamic deachiziţie publică, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica, pentru fiecarecontract în parte, un nou anunţ de participare simplificat, prin care toţi operatoriieconomici interesaţi sunt invitaţi să depună oferte orientative în conformitate cuprevederile legii123 art. 156. Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o dată limită de depunere aofertelor orientative care, raportată la data publicării anunţului de participaresimplificat, nu trebuie să fie mai devreme de: a) 15 zile, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor legii124, esteegală sau mai mare decât echivalentul în lei al 125.000 euro; b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată, conform acelorasi prevedrianterioare, este mai mică decât echivalentul în lei al 125.000 euro. Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi ofertanţii admişi însistemul dinamic de achiziţie să depună o ofertă fermă pentru contractul deachiziţie publică care urmează să fie atribuit, stabilind în acest sens o dată limităpentru depunere. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita ofertanţii să depună oferteleferme decât după ce a finalizat verificarea tuturor ofertelor orientative depuse întermenul prevăzut de lege125. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publicăofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă fermă pe baza aplicăriicriteriilor de atribuire stabilite în anunţul de participare publicat cu ocazia lansăriisistemului de achiziţie dinamic. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cumai multă acurateţe în cadrul invitaţiei prevăzute de lege126.

123 Art.156124 Art.32125 Art.158 alin.2126 Art.159 alin.1

FLicitatie electronica

103

Unitatea de Invatatura 30. Licitaţia electronică Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitaţia electronică înurmătoarele situaţii: a) ca o etapă finală a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a negocierii cupublicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aplicate în cazurile prevăzute delege127 sau în cele prevăzute de lege128, ori a cererii de oferte, înainte de atribuireacontractului de achiziţie publică, şi numai dacă specificaţiile tehnice au fostdefinite cu precizie în caietul de sarcini; b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru, în condiţiile prevăzute de lege129; c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract deachiziţie publică prin utilizarea unui sistem de achiziţie dinamic. Autoritatea contractantă are obligaţia de a anunţa decizia de utilizare a licitaţieielectronice în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriulicitaţia electronică astfel încât: a) să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa; b) să modifice obiectul contractului de achiziţie publică, astfel cum a fost acestaprevăzut în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire. Atribuirea contractelor de servicii şi de lucrări, care presupun prestaţiiintelectuale cum ar fi consultanţă, proiectare şi altele asemenea, nu pot faceobiectul licitaţiei electronice. Atunci când intenţionează să utilizeze licitaţia electronică, autoritateacontractantă are obligaţia de a include în cadrul informaţiilor şi instrucţiunilorprevăzute de lege130şi următoarele precizări specifice: a) elementele ofertei care vor face obiectul procesului repetitiv de ofertare, cucondiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile şi să poată fi exprimate încifre sau procente; b) eventuale limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fiîmbunătăţite, astfel cum rezultă acestea din specificaţiile care definesc obiectulcontractului; c) informaţiile care urmează a fi puse la dispoziţie ofertanţilor în cursul licitaţieielectronice şi momentul când aceste informaţii vor fi disponibile; d) informaţiile relevante privind procesul licitaţiei electronice; e) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în specialla diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noiloroferte; f) informaţiile relevante referitoare la echipamentul electronic folosit, condiţiiletehnice şi modalităţile concrete de realizare a conectării. Înainte de lansarea unei licitaţii electronice, autoritatea contractantă areobligaţia de a realiza o evaluare iniţială integrală a ofertelor, în conformitate cucriteriul de atribuire stabilit în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi ofertanţii care au depusoferte admisibile să prezinte preţuri noi şi/sau, după caz, valori noi ale elementelorofertei. Invitaţia se transmite pe cale electronică, simultan, tuturor ofertanţilorrespectivi.

127 Art.110 lit.a128 Art.251 alin.1129 Art.149 alin.1 si art.150130 Art.33

104

Invitaţia trebuie să precizeze data şi momentul de start al licitaţiei electronice,precum şi orice informaţie necesară pentru realizarea conectării individuale laechipamentul electronic utilizat. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe licitaţia electronică maidevreme de două zile lucrătoare după data la care au fost trimise invitaţiile. În cazul în care contractul urmează a fi atribuit în baza criteriului "oferta ceamai avantajoasă din punct de vedere economic", invitaţia prevăzută de lege131

trebuie să conţină şi informaţii referitoare la: a) rezultatul primei evaluări a ofertei depuse de către ofertantul destinatar; b) formula matematică care va fi utilizată pentru stabilirea automată aclasamentului final, în funcţie de noile preţuri şi/sau noile valori prezentate deofertanţi. Formula matematică utilizată încorporează ponderile factorilor deevaluare ce urmează a fi aplicaţi pentru determinarea ofertei celei mai avantajoasedin punct de vedere economic, conform precizărilor din anunţul de participare saudin documentaţia de atribuire. În cadrul licitaţiei electronice, procesul repetitiv de ofertare se referă: a) fie numai la preţuri, în cazul în care criteriul de atribuire este preţul cel maiscăzut; b) fie la preţuri şi/sau la alte elemente ale ofertei, după cum au fost prevăzute îndocumentaţia de atribuire, în cazul în care criteriul de atribuire este oferta cea maiavantajoasă din punct de vedere economic.

Licitaţia electronică se desfăşoară în una sau mai multe runde succesive. În cursul fiecărei runde a licitaţiei electronice, autoritatea contractantă areobligaţia de a comunica instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiilenecesare acestora pentru a-şi determina, în orice moment, poziţia pe care o ocupăîn clasament. Autoritatea contractantă are dreptul de a comunica şi alte informaţiiprivind: a) numărul participanţilor în runda respectivă a licitaţiei electronice; b) preţuri sau valori noi prezentate în cadrul rundei de licitare de către alţiofertanţi, numai dacă documentaţia de atribuire a prevăzut această posibilitate. Pe parcursul efectuării rundelor de licitare, autoritatea contractantă nu aredreptul de a dezvălui identitatea ofertanţilor. Licitaţia electronică se finalizează printr-una sau printr-o combinaţie aurmătoarelor modalităţi: a) la un moment precis stabilit în prealabil şi comunicat ofertanţilor în invitaţiade participare; b) după un număr de runde de licitare al căror calendar de desfăşurare a fostprecis stabilit în prealabil şi comunicat ofertanţilor în invitaţia de participare; c) atunci când nu se mai primesc preţuri şi/sau valori noi care îndeplinesccerinţele cu privire la diferenţele minime impuse; în acest caz, invitaţia departicipare trebuie să precizeze un termen limită care va fi lăsat să curgă de laprimirea ultimei oferte până la finalizarea licitaţiei electronice. Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţiepublică conform prevederilor legale132, pe baza rezultatului obţinut în urmafinalizării licitaţiei electronice.

Unitatea de invatare 31. Oferte alternative Ofertantul are obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile dindocumentaţia de atribuire. Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al

131 Art.165 alin.3132 Art.200

FOferte alternative

105

conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritateacontractantă.Operatorul economic are obligaţia de a depune oferta la adresa şipână la data şi ora limită pentru depunere stabilite în anunţul sau în invitaţia departicipare. Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forţa majoră, cad în sarcinaoperatorului economic.Oferta depusă la o altă adresă a autorităţii contractantedecât cea stabilită sau după expirarea datei limită pentru depunere se returneazănedeschisă.Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentrudeschiderea acestora, autoritatea contractantă urmând a lua cunoştinţă deconţinutul respectivelor oferte numai după această dată. Autoritatea contractantă are dreptul de a permite ofertanţilor să depună ofertealternative numai în cazul în care criteriul de atribuire este "cea mai avantajoasăofertă din punct de vedere economic". Anunţul de participare trebuie să precizeze în mod explicit dacă este permisădepunerea de oferte alternative sau dacă această posibilitate este interzisă. În cazulîn care această precizare lipseşte, autoritatea contractantă nu are dreptul de a lua înconsiderare ofertele alternative. Autoritatea contractantă care permite depunerea de oferte alternative areobligaţia de a preciza în caietul de sarcini cerinţele minime obligatorii pe careacestea trebuie să le respecte şi orice alte cerinţe specifice pentru prezentarea lor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu lua în considerare ofertelealternative care nu respectă cerinţele minime prevăzute la alin. În cazul în care a anunţat posibilitatea de a fi depuse oferte alternative,autoritatea contractantă nu are dreptul de a respinge o astfel de ofertă având casingură motivaţie faptul că, dacă aceasta este declarată câştigătoare: a) contractul de furnizare pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura setransformă în contract de servicii; sau b) contractul de servicii pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura setransformă în contract de furnizare.

Unitatea de Invatatura 32. Selecţia şi calificareacandidaţilor/ofertanţilor

Criterii de calificare şi selecţie Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţiereferitoare numai la: a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului; b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; c) situaţia economică şi financiară; d) capacitatea tehnică şi/sau profesională; e) standarde de asigurare a calităţii; f) standarde de protecţie a mediului, în cazurile prevăzute la art. 188 alin. (2) lit.f) şi alin. (3) lit. e). Operatorii economici au dreptul de a prezenta certificate emise de către oautoritate publică competentă sau de către un organism de drept public sau privatcare respectă standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndepliniriiunor criterii de calificare şi selecţie formulate în conformitate cu prevederile.

FSelectia si calificarea

candidatilor

106

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor/ofertanţilorobligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceştia din urmă având dreptulde a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerinţe, orice altedocumente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în modconcludent, îndeplinirea respectivelor cerinţe. Autoritatea contractantă are dreptulde a solicita, dacă se consideră necesar, clarificări sau completări aledocumentelor prezentate. Guvernul are dreptul de a stabili, prin hotărâre, modalităţi de certificare sauincludere pe liste oficiale, la nivel naţional, a operatorilor economici care opteazăpentru un astfel de sistem de certificare. În acest caz, Autoritatea Naţională pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a informaComisia Europeană cu privire la coordonatele şi modul de funcţionare asistemului. În cazul utilizării listelor oficiale ale operatorilor economici desemnaţi,autorităţile contractante vor solicita adeverinţe suplimentare, care să atesteîndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurărisociale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d),autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţeminime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a ficonsideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conformprincipiului transparenţei, în cadrul anunţului de participare. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţeminime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnicăşi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura deatribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţiiatunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie săaibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acestsens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şidocumentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să selimiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţiioptime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impusede valoarea, natura şi complexitatea acestuia.

Situaţia personală a candidatului sau a ofertantului Autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din procedura aplicată pentruatribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat despre care arecunoştinţă că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a uneiinstanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale,pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau pentru spălare de bani. Autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentruatribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care se află înoricare dintre următoarele situaţii: a) a intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic; b) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor deasigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, înconformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care estestabilit;

FSituatia personala

107

- în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuosobligaţiile contractuale, din motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care aprodus sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia; c) a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin hotărârea definitivă a unei instanţejudecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentrucomiterea unei greşeli în materie profesională; d) prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de cătreautoritatea contractantă, în scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificareşi selecţie. Autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi relevantpentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează în unadintre situaţiile prevăzute de lege133 orice document considerat edificator, dinacest punct de vedere, în ţara de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatuleste stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalenteemise de autorităţi competente din ţara respectivă. În cazul în care există incertitudini în ceea ce priveşte situaţia personală arespectivilor candidaţi/ofertanţi, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita înmod direct informaţii de la autorităţile competente care emit documente de naturacelor prevăzute anterior. În ceea ce priveşte cazurile menţionate anterior înconformitate cu legislaţia internă a statului în care sunt stabiliţi candidaţii sauofertanţii, aceste solicitări se referă la persoane fizice şi persoane juridice,inclusiv, după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere dereprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte candidatul sauofertantul. În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilitofertantul/candidatul nu se emit documente de natura celor prevăzute anterior saurespectivele documente nu vizează toate situaţiile prevăzute de lege134 l autoritateacontractantă are obligaţia de a accepta o declaraţie pe propria răspundere sau, dacăîn ţara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declaraţia pe propriarăspundere, o declaraţie autentică dată în faţa unui notar, a unei autorităţiadministrative sau judiciare sau a unei asociaţii profesionale care are competenţeîn acest sens.

Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic săprezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare capersoană fizică sau juridică şi, după caz, de atestare ori apartenenţă din punct devedere profesional, în conformitate cu prevederile din ţara în careofertantul/candidatul este stabilit.

Situaţia economică şi financiară Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic careparticipă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facădovada situaţiei sale economice şi financiare. În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea situaţieieconomice şi financiare, atunci aceasta are obligaţia de a indica în documentaţiade atribuire şi informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte înacest scop. Demonstrarea situaţiei economice şi financiare se realizează, după caz, prinprezentarea unuia sau mai multor documente relevante, cum ar fi: a) declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurareariscului profesional;

133 Art.180 si 181134 idem

FCapacitatea de

exercitare

FSituatia economica si

financiara

108

b) bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în cazul în care publicarea acestorbilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul; c) declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra deafaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadăanterioară, care vizează activitatea din cel mult ultimii trei ani, în măsura în careinformaţiile respective sunt disponibile; în acest ultim caz autoritatea contractantăare obligaţia de a lua în considerare şi data la care operatorul economic a fostînfiinţat sau şi-a început activitatea comercială. În cazul în care, din motive obiective, justificate corespunzător, operatoruleconomic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate de autoritateacontractantă, acesta are dreptul de a-şi demonstra situaţia economică şi financiarăşi prin prezentarea altor documente pe care autoritatea contractantă le poateconsidera edificatoare, în măsura în care acestea reflectă o imagine fidelă asituaţiei economice şi financiare a candidatului/ofertantului. Capacitatea economică şi financiară a ofertantului/candidatului poate fisusţinută, pentru îndeplinirea unui contract, şi de o altă persoană, indiferent denatura relaţiilor juridice existente între ofertant/candidat şi persoana respectivă. În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şifinanciară invocând şi susţinerea acordată, în conformitate cu prevederile alin. (1),de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de carebeneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoaneirespective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că vapune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele financiare invocate. Persoanacare asigură susţinerea financiară nu trebuie să se afle în situaţia care determinăexcluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180. Atunci când un grup de operatori economici depune oferta/candidatura comună,situaţia economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare aresurselor tuturor membrilor grupului. În cazul în care grupul beneficiază desusţinerea financiară a unei/unor terţe persoane, situaţia economică şi financiară sedemonstrează în condiţiile prevăzute la alin. (2).

Capacitatea tehnică şi/sau profesională Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic careparticipă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facădovada capacităţii sale tehnice şi/sau profesionale. În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea capacităţii tehniceşi/sau profesionale, atunci aceasta are obligaţia de a indica în documentaţia deatribuire şi informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte înacest scop. Capacitatea tehnică şi/sau profesională a unui ofertant/candidat se apreciază înfuncţie de experienţa, aptitudinile, eficienţa şi eficacitatea acestuia, rezultate înurma analizării informaţiilor prezentate pe parcursul procedurii de atribuire. În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, înscopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor,autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie despecificul, de cantitatea şi de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizateşi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinireacontractului, următoarele: a) o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinândvalori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă suntautorităţi contractante sau clienţi privaţi. Livrările de produse se confirmă prinprezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritateori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat şi,

FCapacitatea

tehnica/profesionala

109

din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii uneicertificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse serealizează printr-o declaraţie a operatorului economic; b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate învederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şicercetare; c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de caredispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de cătrecandidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; d) certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, caresă ateste conformitatea produselor, identificată clar prin referire la specificaţii saustandarde relevante; e) mostre, descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fidemonstrată în cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru. În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, înscopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor,autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie despecificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şinumai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinireacontractului, următoarele: a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori,perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţicontractante sau clienţi privaţi. Prestările de servicii se confirmă prin prezentareaunor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de cătreclientul privat beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat şi, dinmotive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii uneicertificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii serealizează printr-o declaraţie a operatorului economic; b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate învederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şicercetare; c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de caredispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de cătrecandidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificareapersonalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentruîndeplinirea contractului de servicii; e) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şial cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; f) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe careoperatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii; g) informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de carepoate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare acontractului de servicii; h) informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic are,eventual, intenţia să o subcontracteze. În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, înscopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor,autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie despecificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şinumai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinireacontractului, următoarele:

110

a) o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bunăexecuţie pentru cele mai importante lucrări. Respectivele certificări indicăbeneficiarii, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi,valoarea, perioada şi locul execuţiei lucrărilor şi precizează dacă au fost efectuateîn conformitate cu normele profesionale din domeniu şi dacă au fost duse la bunsfârşit; b) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de caredispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de cătrecandidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; c) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificareapersonalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru execuţialucrărilor; d) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şial cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; e) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe careoperatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrări; f) o declaraţie referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de carepoate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzătoare acontractului de lucrări; g) informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic are,eventual, intenţia să o subcontracteze. În cazul în care produsele care urmează să fie furnizate sau serviciile careurmează să fie prestate au un caracter complex sau sunt destinate unui scopspecific, autoritatea contractantă are dreptul de a verifica/controla - direct sau prinintermediul unei autorităţi competente aparţinând statului în care operatoruleconomic este stabilit şi cu condiţia acordului acestei autorităţi - capacităţile deproducţie ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului, metodele destudiu şi cercetare utilizate, precum şi măsurile aplicate pentru controlul calităţii. Capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului/candidatului poate fi susţinută,pentru îndeplinirea unui contract, şi de o altă persoană, indiferent de naturarelaţiilor juridice existente între ofertant/candidat şi persoana respectivă. În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează capacitatea tehnică şiprofesională invocând şi susţinerea acordată, în conformitate cu prevederileanterioare, de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedisusţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm alpersoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptulcă va pune la dispoziţia candidatului/ofertantului resursele tehnice şi profesionaleinvocate. Persoana care asigură susţinerea tehnică şi profesională nu trebuie să seafle în situaţia care determină excluderea din procedura de atribuire, conformprevederilor legii135. Atunci când un grup de operatori economici depune oferta/candidatura comună,capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează prin luarea în considerare aresurselor tuturor membrilor grupului. În cazul în care grupul beneficiază desusţinerea tehnică şi profesională a unei/unor terţe persoane, capacitatea tehnică şiprofesională se demonstrează în condiţiile prevăzute anterior.

Standarde de asigurare a calităţii În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organismeindependente, prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumitestandarde de asigurare a calităţii, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze lasistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante,

135 Art.180

FStandarde de

asigurare a calitatii

111

certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privindcertificarea. În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractantăare obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite înalte state ale Uniunii Europene. În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de calitate astfelcum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de aaccepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv,în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivelcorespunzător al calităţii.

Standarde de protecţie a mediului În cazul în care solicită ca demonstrarea măsurilor prevăzute de lege136 să serealizeze prin prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, princare se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde deprotecţie a mediului, atunci autoritatea contractantă trebuie să se raporteze: a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS); b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europenesau internaţionale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţiacomunitară ori cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea. În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractantăare obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite înalte state ale Uniunii Europene. În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu astfel cumeste solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de aaccepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv,în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivelcorespunzător al protecţiei mediului.

Unitatea de Invatare 33. Criterii de atribuire a contractului deachiziţie publică Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în anunţul de participarecriteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică, care, odată stabilit, nupoate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire. Fără a aduce atingere dispoziţiilor legislative sau administrative privindremunerarea anumitor servicii, criteriul de atribuire a contractului de achiziţiepublică poate fi numai: a) fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; b) fie, în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut. În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică se realizează prinaplicarea procedurii de dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie săfie numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedereeconomic", oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneştepunctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluarepentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm de calcul specific. Încazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poatejustifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentrufiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica înanunţul de participare sau în documentaţia de atribuire cel puţin ordineadescrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi.

136 Art.180

FStandarde de

protectie a mediului

FCriterii de atribuire

112

Factorii de evaluare a ofertei, prevăzuţi anterior, pot fi, alături de preţ:caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional, caracteristici demediu, costuri de funcţionare, raportul cost/eficienţă, servicii post-vânzare şiasistenţă tehnică, termen de livrare sau de execuţie, alte elemente consideratesemnificative pentru evaluarea ofertelor. În sensul prevederilor anterioare autoritatea contractantă are obligaţia de apreciza, în mod clar şi detaliat, în documentaţia de atribuire factorii de evaluare aofertei cu ponderile relative ale acestora sau algoritmul de calcul, precum şimetodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propuneriletehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. Factorii de evaluare cu ponderilerelative ale acestora, algoritmul de calcul, precum şi metodologia de punctare aavantajelor trebuie să aibă legătura concretă cu specificul contractului şi, după ceau fost stabiliţi, nu se pot schimba pe toată durata de aplicare a procedurii deatribuire.

Unitatea de Invatare 34. Stabilirea ofertei câştigătoare

În termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantăare obligaţia de a stabili oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuireprecizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile încare ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse. În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singurădată perioada de evaluare. Motivele temeinice se prezintă într-o notă justificativă, aprobată deconducătorul autorităţii contractante care este parte a dosarului achiziţiei publice. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă aredreptul de a solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelorprezentate de ofertanţi/candidaţi pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelorstabilite prin criteriile de calificare şi selecţie sau pentru demonstrareaconformităţii ofertei cu cerinţele solicitate. Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completărilesolicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unuiofertant/candidat. În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cuceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă areobligaţia de a solicita ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie derespingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cuprivire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv. O ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ceurmează a fi furnizat, executat sau prestat, atunci când preţul ofertat, fără TVA,reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, încazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin 5 oferte care nu suntconsiderate inacceptabile şi/sau neconforme, atunci când preţul ofertat reprezintămai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor calculată fără a se avea învedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare justificările primitede la ofertant, în condiţiile susmerntionate, îndeosebi cele care se referă la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, aferent metodelorde execuţie utilizate, procesului de producţie sau serviciilor prestate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de carebeneficiază ofertantul pentru executarea lucrărilor, pentru furnizarea produselorsau prestarea serviciilor;

FStabilorea ofertei

castigatoare

113

c) originalitatea ofertei din punct de vedere al îndeplinirii tuturor cerinţelorprevăzute în caietul de sarcini; d) respectarea dispoziţiilor privind protecţia muncii şi condiţiile de lucruaplicabile pentru executarea lucrării, prestarea serviciului sau furnizareaproduselor; e) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ aparentneobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, ofertarespectivă poate fi respinsă pe acest temei numai dacă, în urma clarificărilorsolicitate, ofertantul este în imposibilitate de a demonstra, într-o perioadă de timprezonabil stabilită de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat înmod legal. Atunci când autoritatea contractantă respinge o ofertă în circumstanţeleprevăzute anterior, aceasta are obligaţia de a transmite o notificare în acest sensAutorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţiepublică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe bazapropunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă. În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cuofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, datorită faptului căofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitateafortuită de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul să declare câştigătoareoferta clasată pe locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi este admisibilă. Încaz contrar, se anulează aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului deachiziţie publică. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrareadocumentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziţii publice. Contractele care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă potfi încheiate numai după împlinirea termenelor de aşteptare de: a) 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicăriiprocedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 şi alecap. II secţiunea a 2-a, a contractului respectiv este egală sau mai mare decâtpragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2); b) 6 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicăriiprocedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 şi alecap. II secţiunea a 2-a, a contractului respectiv este mai mică decât pragurilevalorice prevăzute la art. 55 alin. (2). Contractele/acordurile-cadru care intră în sfera de aplicare a prezenteiordonanţe de urgenţe, încheiate înainte de împlinirea termenelor prevăzuteanterior, sunt lovite de nulitate. Respectarea termenelor prevăzute anterior este facultativă în următoarelecazuri: a) atunci când prezenta ordonanţă de urgenţă nu prevede obligativitateapublicării unui anunţ sau a unei invitaţii de participare; b) atunci când contractul/acordul-cadru respectiv urmează să fie încheiat cu unoperator economic care a fost singurul ofertant la respectiva procedură de atribuireşi nu există alţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire; c) atunci când este atribuit un contract subsecvent unui acord-cadru sau caurmare a utilizării unui sistem dinamic de achiziţie.

Unitatea de Invataura. Informarea candidaţilor şi a ofertanţilorFInformarea

candidatilor siofertantilor

114

Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa operatorii economiciimplicaţi în procedura de atribuire despre deciziile referitoare la rezultatulselecţiei, la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică saude încheiere a acordului-cadru, la admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic, larezultatul concursului de soluţii ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire şieventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris şi cât mai curând posibil,dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora, înăuntrul termenuluilegal137. În sensul prevederilor anterioare, se consideră operator economic implicat înprocedura de atribuire orice candidat/ofertant pe care autoritatea contractantă nu l-a informat încă despre decizii care îi vizează direct candidatura/oferta proprie sauorice candidat/ofertant a cărui candidatură/ofertă nu a fost încă respinsă definitivde autoritatea contractantă. O respingere este considerată definitivă dacă a fostcomunicată operatorului economic în cauză şi fie a fost considerată legală de cătreConsiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sesizat în legătură cu acestaspect, fie nu a făcut ori nu mai poate face obiectul unei căi de atac. Comunicarea prin care se transmite informarea prevăzută la anterior setransmite şi prin fax sau prin mijloace electronice. În cazul în care autoritatea contractantă nu transmite comunicarea privindrezultatul aplicării procedurii şi prin fax sau prin mijloace electronice, atuncitermenele prevăzute de lege138 se majorează cu 5 zile. În cadrul comunicării prevăzute de lege139 autoritatea contractantă areobligaţia de a informa ofertantul/ofertanţii câştigător/câştigători cu privire laacceptarea ofertei/ofertelor prezentate. În cadrul comunicării prevăzute anterior, autoritatea contractantă are obligaţiade a informa ofertanţii/candidaţii care au fost respinşi sau a căror ofertă nu a fostdeclarată câştigătoare asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective,după cum urmează: a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei derespingere a candidaturii sale; b) pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au stat la baza decizieide respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost consideratăinacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele ofertei care nu aucorespuns cerinţelor de funcţionare şi performanţă prevăzute în caietul de sarcini; c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă şi conformă, prinurmare admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şiavantajele relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu oferta sa, numeleofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau,după caz, ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru; d) fiecărui operator economic dintre cei prevăzuţi la lit. a) - c), data-limită pânăla care au dreptul de a depune contestaţie, avându-se în vedere prevederile art.256^2 alin. (1). Autoritatea contractantă are dreptul de a nu comunica anumite informaţii dincele prevăzute la art. 207 alin. (2) lit. c), dar numai în situaţia în care divulgareaacestora: a) ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale, ar constitui un obstacol înaplicarea unei prevederi legale sau ar fi contrară interesului public; b) ar prejudicia interesele comerciale legitime ale operatorilor economici,publici sau privaţi, sau ar prejudicia concurenţa loială dintre aceştia.

137 Art.200138 Art.205 alin.1139 Art.206 alin.2

115

Unitatea de Invatatura 36. Anularea aplicării procedurii deatribuire a contractului de achiziţie publică.

Prin excepţie de la prevederile art. 204, autoritatea contractantă are dreptul de aanula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, dacăia această decizie, de regulă, înainte de data transmiterii comunicării privindrezultatul aplicării procedurii de atribuire şi, oricum, înainte de data încheieriicontractului, numai în următoarele cazuri: a) autoritatea contractantă se află în una dintre situaţiile prevăzute prevazute delege140 ; b) au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme; c) nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse oferte care, deşi pot fi luateîn considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare asoluţiilor tehnice şi/sau financiare; d) abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuiresau este imposibilă încheierea contractului; e) ca urmare a deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor prin care dispune eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economicesau financiare din anunţul/invitaţia de participare, din documentaţia de atribuireori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire. Dispoziţiile anterioare nu pot aduce atingere obligaţiei autorităţii contractantede a anula o procedură de atribuire în urma unei hotărâri judecătoreşti sau a uneidecizii în acest sens a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. În sensul prevederilor anterioare de la lit. d), procedura de atribuire se considerăafectată în cazul în care se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a proceduriide atribuire se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilorprevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) - f); b) autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuricorective fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilorprevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) - f). Autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica în scris tuturorparticipanţilor la procedura de atribuire, în cel mult 3 zile lucrătoare de la dataanulării, atât încetarea obligaţiilor pe care aceştia şi le-au creat prin depunerea deoferte, cât şi motivul concret care a determinat decizia de anulare, înăuntrultermenului prevăzut la art. 200. Cu excepţia negocierii fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, încel mult 48 de zile de la anularea procedurii de atribuire, autoritatea contractantăare obligaţia de a transmite în SEAP informaţii referitoare la motivele anulării.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991

140 la art. 86 alin. (2) lit. a), art. 102 alin. (2) lit. a), art. 117 alin. (2) lit. a) sau art. 148^1 lit. a);

FAnularea aplicarii

procedurii

116

D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

Precizaţi, care este în opinia dvs.in legatura cu modalitatile speciale de atribuire a

contractelor e achizitii publice?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra importantei folosirii acestor modalitati speciale de

atribuire .

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

117

1. În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu un singuroperator economic, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puţin: a) obligaţiile pe care operatorul economic şi le-a asumat prin propunereatehnică; b) preţul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în propunereafinanciară şi pe baza căruia se va determina preţul fiecărui contract atribuitulterior c) garantia de participare vla licitatie

2. Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contracte de achiziţie publicăsubsecvente unui acord-cadru încheiat cu mai mulţi operatori economici: a) fie fără reluarea competiţiei;

b) fie prin reluarea competiţiei între operatorii economici semnatari aiacordului-cadru

c) fie prin anularea licitatiei

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b, .

2.a, b

MODULUL X.DOSARUL ACHIZITIEI PUBLICE

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei6. Bibliografie selectivă

Cuprins

118

Dosarul Achizitiei Publice

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea elementelor componente aledosarului de achizitiei publica

� Obiective operaţionale:� -analiza elementelor componente ale dosarului de achizitiei

publica

Dosarul achiziţiei publice

Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publicepentru fiecare contract atribuit sau acord-cadru încheiat, precum şi pentru fiecarelansare a unui sistem de achiziţie dinamic. Dosarul achiziţiei publice, precum şi ofertele însoţite de documentele decalificare şi selecţie se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp câtcontractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu maipuţin de 5 ani de la data finalizării contractului respectiv. În cazul anulăriiprocedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la data anulăriirespectivei proceduri. Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primitede autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a selimita la următoarele: a) nota privind determinarea valorii estimate;

FLicitatie

electronica

119

b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă estecazul; c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare şi/sau,după caz, invitaţia de participare; d) documentaţia de atribuire; e) nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul în careprocedura aplicată a fost alta decât licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă; f) nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, dacă este cazul; g) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor; h) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire; i) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite deautoritatea contractantă; j) raportul procedurii de atribuire; k) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii; l) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate; m) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare; n) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire,însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor; o) raportul de activitate şi, după caz, notele intermediare şi avizul consultativemis în conformitate cu prevederile legale, referitor la funcţia de verificare aaspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţiepublică, dacă este cazul; p) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinireaobligaţiilor contractuale de către contractant. Raportul procedurii de atribuire prevăzut anterior la la lit. j) se elaboreazăînainte de încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru/sistemuluide achiziţie dinamic şi cuprinde cel puţin următoarele elemente: a) denumirea şi sediul autorităţii contractante; b) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau sistemului deachiziţie dinamic; c) dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor participanţi la procedură; d) dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor selectaţi şi neselectaţi,precum şi motivele care au stat la baza selectării sau neselectării respectivilorcandidaţi; e) denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedură; f) denumirea/numele ofertanţilor respinşi şi motivele care au stat la baza acesteidecizii; g) dacă este cazul, motivele concrete pentru care una sau mai multe dintreoferte au fost respinse ca urmare a considerării preţurilor prezentate ca fiindneobişnuit de scăzute; h) denumirea/numele ofertantului/ofertanţilor a cărui/căror ofertă a fostdeclarată câştigătoare şi motivele care au stat la baza acestei decizii; i) în cazul ofertantului/ofertanţilor câştigători, partea din contract pe careacesta/aceştia au declarat că o subcontractează, împreună cu denumirea/numelesubcontractanţilor; j) dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire. Dosarul achiziţiei publice are caracter de document public. Accesulpersoanelor la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şiprocedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces lainformaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care

120

aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietateintelectuală, potrivit legii. În cazul în care autoritatea contractantă aplică o procedură de atribuire prinmijloace electronice, utilizează un sistem dinamic de achiziţie sau un sistem deachiziţii electronice, aceasta are obligaţia de a asigura trasabilitatea deplină aacţiunilor pe care le realizează pe parcursul procesului de atribuire, astfel încâtîntocmirea dosarului achiziţiei publice, în conformitate cu prevederile legale141, sănu fie afectată.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

10. Precizaţi, care este în opinia dvs. importanţa intocmirii dosarului de achizitie

publica?

141 Art.213

121

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra importantei incheierii dosarului de achizitie

publica .

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

la fiecare întrebare .

1. Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documenteleîntocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cumar fi, dar fără a se limita la următoarele:

122

a) nota privind determinarea valorii estimate; b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă estecazul; c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare şi/sau,după caz, invitaţia de participare; d) documentaţia de atribuire; e) si celelalate componente obligatorii prevazute de lege

2.Trasabilitatea deplina a actiunilor in cadrul procedurii de atribuire seface atunci cand: ?

a.procedura de atribuire se face prin mijloace electroniceb.cand se utilizeaza un sistem dinamic de achizitiec.cand se utilizeaza un sistem de achizitie electronic

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b, c.d,e

2.a,b, c

MODULUL XI. SOLUTIONAREA CONTESTATIIOLOR

1. Cuprins.2. Obiectiv general3. Obiective operaţionale4. Timpul necesar studiului capitolului5. Dezvoltarea temei

123

6. Bibliografie selectivă

Cuprins

Notiuni generaleConsiliul National de Solutionare a Contestatiilor(C.N.S.C)Procedura de solutionare in fata CNSCSolutiile pe care le poate pronunta CNSCCaile de atac impotriva deciziilor CNSCSolutionarea litigiilor in instanta

= 3 ore

� Obiectiv general:- cunoaşterea organului compenetnt desolutionareea a contestatiilor

� Obiective operaţionale:� - analiza procerdurilor si a solutiilor pronuntate

Unitate de învă are 37. Notiuni generale.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un intereslegitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legaleîn materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului,obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretinssau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiileprezentei ordonanţe de urgenţă.

FNotiuni generale

124

În sensul prevederilor anterioare, prin persoană vătămată se înţelege oriceoperator economic care: a) are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură deatribuire; b) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act alautorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare anesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura deatribuire. În sensul celor susmentionate, prin act al autorităţii contractante se înţelegeorice act administrativ, orice altă operaţiune administrativă care produce sau poateproduce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzutede prezenta ordonanţă de urgenţă, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de aefectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire. Orice referire, pe parcursul prezentului capitol, la aplicarea procedurii deatribuire include toate cazurile legale142, precum şi orice alte contracte sauproceduri care intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe deurgenţă. Soluţionarea contestaţiilor privind atribuirea contractelor de delegare agestiunii unui serviciu comunitar de utilităţi publice pentru care legislaţiaspecifică face trimitere la aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă se realizeazăconform prezentului capitol. În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională,partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţionalde Soluţionare a Contestaţiilor, cu respectarea prevederilor legale143. Înainte de a se adresa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor,persoana vătămată notifică autoritatea contractantă144 cu privire la pretinsaîncălcare a dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice şi la intenţia de asesiza Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.. Lipsa notificării prevăzute anterior nu împiedică introducerea cererii în faţaConsiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Notificarea prevăzută anterior nu are ca efect suspendarea de drept a proceduriide atribuire. După primirea notificării, autoritatea contractantă poate adopta oricemăsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea pretinsei încălcări,inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act emis în cadrulrespectivei proceduri. Măsurile adoptate potrivit celor susmentionate se comunică în termen de o zilucrătoare atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţioperatori economici implicaţi. Persoana vătămată care a notificat autoritatea contractantă se poate adresa deîndată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fără a fi obligată săaştepte comunicarea măsurilor luate de autoritatea contractantă . Persoana vătămată care, primind comunicarea , consideră că măsurile adoptatesunt suficiente pentru remedierea pretinsei încălcări va transmite autorităţiicontractante o notificare de renunţare la dreptul de a formula contestaţie în faţaConsiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau, după caz, o cerere derenunţare la judecarea contestaţiei. Persoana vătămată poate sesiza Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori ainteresului legitim, în termen de:

142 A se vedea art.9143 art. 256^2 şi 270 - 271144 A se vedea art. 205 şi 256^2

125

a) 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă, în condiţiile prezenteiordonanţe de urgenţă, despre un act al autorităţii contractante considerat nelegal,în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimatăconform prevederilorlegale145, este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute de lege146; b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă, în condiţiile prezenteiordonanţe de urgenţă, despre un act al autorităţii contractante considerat nelegal,în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimatăconform prevederilorlegii147, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute de lege148. În cazul în care cererea prevăzută anterior priveşte conţinutul documentaţiei deatribuire, publicată în SEAP în condiţiile legii149, data luării la cunoştinţă este datapublicării documentaţiei de atribuire. După primirea unei contestaţii, autoritatea contractantă are dreptul de a adoptamăsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţieirespective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalţioperatori economici implicaţi în procedura de atribuire, precum şi ConsiliuluiNaţional de Soluţionare a Contestaţiilor, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la dataadoptării acestora. În situaţia în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficientepentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta va trimite ConsiliuluiNaţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi autorităţii contractante o notificare derenunţare la contestaţie. În acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligaţiade a comunica punctul său de vedere potrivit legii150. În cazul primirii unei contestaţii de către Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor, pentru care nu s-a luat act de renunţare conform celorsusmentionate, autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numaidupă comunicarea deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, întermenul prevăzut de lege151, dar nu înainte de expirarea termenelor de aşteptare,inclusiv când aceste termene privesc cazurile stipulate de lege152. Dacă deciziaConsiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost atacată cu plângere,dispoziţiile legii153 se aplică în mod corespunzător. Contractul încheiat cu nerespectarea celor susmentionate este lovit de nulitateabsolută. În cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritateacontractantă achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, celesusmentionate sunt aplicabile numai asupra loturilor pentru care s-a depuscontestaţie.

Unitatea de Invatare 38. Consiliul Naţional de Soluţionare aContestaţiilor

145 art. 23 şi ale cap. II secţiunea a 2-a146 Art.55 alin.2147 art. 23 şi ale cap. II secţiunea a 2-a148 Art.55 alin.2149 149 art. 75 alin. (5), art. 89 alin. (4) şi art. 127 alin. (2),150 Art.274151 Art.279 alin.3152 art. 287^12 alin. (1) şi la art. 287^13 lit. a)153 art. 287^12 alin. (1) şi la art. 287^13 lit. a)

FConsiliul

national desolutionare acontestatiilor

126

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuareConsiliul, este organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională. Consiliul funcţionează în baza unui regulament de organizare şi funcţionarecare se aprobă în conformitate cu legea154. În activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, iar şedinţele Consiliului suntlegal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestuia. În ceea ce priveşte deciziile sale, Consiliul este independent şi nu estesubordonat Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi MonitorizareaAchiziţiilor Publice. Consiliul este condus de un preşedinte ales dintre membrii săi prin vot secret,cu majoritate absolută pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singurădată a mandatului. Atribuţiile preşedintelui Consiliului se stabilesc prin regulamentul deorganizare şi funcţionare. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emiteordine.

În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului este ajutat de un colegiuformat din 3 membri, aleşi dintre consilierii de soluţionare a contestaţiilor îndomeniul achiziţiilor publice. Preşedintele Consiliului înaintează primului-ministru propunerile de numire amembrilor Consiliului, pentru candidaţii declaraţi admişi la concurs, cu anumiteexceptii155. Preşedintele Consiliului are obligaţia de a întocmi un raport de activitate anual,pe care îl prezintă şi îl susţine în faţa Parlamentului până la data de 31 martie aanului următor.

Unitatea de Invatare 39. Procedura de soluţionare a contestaţiilorîn faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrulprocedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin completespecializate, constituite potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare aConsiliului156. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii. Contestaţia se soluţionează de un complet format din 3 membri ai Consiliului,dintre care unul are calitatea de preşedinte de complet. În cadrul fiecărui complet cel puţin preşedintele acestuia trebuie să fie licenţiatîn drept. Cauzele se distribuie completelor în mod aleatoriu. Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectareaprincipiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare. Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente: a) numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru persoanelejuridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregistrare. În cazul persoanelorjuridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate; b) denumirea şi sediul autorităţii contractante; c) denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura deatribuire aplicată;

154 Art.291155 Cele prevazute la art.290 alin.4156 A se vedea art.291`

FProcedura

127

d) obiectul contestaţiei; e) motivarea în fapt şi în drept a cererii; f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care esteposibil; g) semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice. În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toateinformaţiile prevăzute anterior, va cere contestatorului ca, în termen de 5 zile de laînştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, acesta să completezecontestaţia. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei impuse deConsiliu, contestaţia va fi respinsă.

Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atâtConsiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenelorprevăzutede lege157. Contestatorul va ataşa la contestaţie şi copia actului atacat, în cazul încare acesta a fost emis, precum şi copii ale înscrisurilor prevăzute de lege158, dacăacestea sunt disponibile. În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantăare obligaţia să îi înştiinţeze despre aceasta şi pe ceilalţi participanţi încă implicaţiîn procedura de atribuire. Înştiinţarea trebuie să conţină inclusiv o copie acontestaţiei respective. Toate notificările sau comunicările actelor procedurale se fac cu confirmare deprimire. Contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire vor fi conexatede către Consiliu pentru a se pronunţa o soluţie unitară. Pentru contestaţiileformulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se va păstra continuitateacompletului de soluţionare. Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, participanţii în cadrulaceleiaşi proceduri de atribuire se pot asocia la contestaţie printr-o cerere propriecare trebuie să conţină toate elementele prevăzute de lege159. În vederea soluţionării contestaţiei/contestaţiilor, autoritatea contractantă areobligaţia de a transmite Consiliului, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de ladata expirării termenului prevăzut la art. 205 alin. (1), punctul său de vedereasupra acesteia/acestora, însoţit de orice alte documente considerate edificatoare,precum şi, sub sancţiunea amenzii prevăzute la art. 275 alin. (3), o copie adosarului achiziţiei publice. Lipsa punctului de vedere al autorităţiicontractante nu împiedică soluţionarea contestaţiei/contestaţiilor, în măsura încare s-a făcut dovada comunicării acesteia/acestora. Autoritatea contractantă va notifica punctul de vedere şicontestatorului/contestatorilor, în acelaşi termen prevăzut anterior . La cerere, contestatorul are acces la documentele aflate în dosarul achiziţieipublice depuse de autoritate la Consiliu, cu excepţia propunerilor tehnice alecelorlalţi ofertanţi la procedura de atribuire, acestea din urmă putând fi consultatede contestator numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi, acord care seanexează la cererea pe care contestatorul o adresează Consiliului. Autoritatea contractantă are dreptul de a transmite Consiliului punctul său devedere asupra contestaţiei/contestaţiilor, însoţit de orice alte documenteconsiderate edificatoare, precum şi o copie a dosarului achiziţiei publice, şi înaintede expirarea termenului prevăzut de lege160.

157 art. 256^2158 Art.270 alin.1159 idem160 Art.205 alin.1

128

În vederea soluţionării contestaţiei Consiliul are dreptul de a solicita lămuriripărţilor, de a administra probe şi de a solicita orice alte date/documente, în măsuraîn care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestaţiei. De asemenea,Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluţionareacontestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice. Aplicarea prevederilor anterioare nu trebuie să conducă la depăşirea termenuluide soluţionare a contestaţiei161. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare aConsiliului şi de a-i transmite acestuia orice alte documente care prezintărelevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, într-un termen care nu poate depăşi 5zile de la data primirii solicitării, sub sancţiunea unei amenzi în cuantum de10.000 lei, aplicată conducătorului autorităţii contractante. Consiliul are obligaţia de a pronunţa decizia privind amenda cel târziu în ceade-a 5-a zi de la expirarea termenului prevăzut anterior. Decizia Consiliului privind amenda, neatacată în termen, constituie titluexecutoriu şi se execută de către organele competente, potrivit dispoziţiilor legaleprivind executarea silită a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de acestedispoziţii. Consiliul va putea desemna un expert independent pentru lămurirea unoraspecte de natură tehnică sau financiară. Durata efectuării expertizei trebuie să seîncadreze înăuntrul termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor de cătreConsiliu. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat cererea deefectuare a acesteia. Procedura în faţa Consiliului este scrisă, iar părţile vor fi audiate numai dacăacest lucru este considerat necesar de către completul de soluţionare a contestaţiei. Părţile pot fi reprezentate de avocaţi şi pot depune concluzii scrise în cursulprocedurii. De asemenea, părţile pot solicita să depună concluzii oral în faţaConsiliului, fără ca prin aceasta să fie afectate termenele prevăzute de lege162.

În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,Consiliul, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună, în termen de 3zile, la cererea părţii interesate, prin decizie, măsura suspendării procedurii deachiziţie publică. Consiliul soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţeleacestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusivasupra interesului public. Decizia prevăzută anterior poate fi atacată la instanţa competentă, în modseparat, în termen de 5 zile de la comunicare. Consiliul are obligaţia de a soluţiona pe fond contestaţia în termen de 20 de zilede la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă,respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedicăanaliza pe fond a contestaţiei, conform legii163. În cazuri temeinic justificate,termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi prelungit o singură dată cu încă 10zile. Nerespectarea termenului de soluţionare a contestaţiei prevăzut anteriorconstituie abatere disciplinară şi poate atrage inclusiv declanşarea procedurii deevaluare în conformitate cu prevederile legii164

161 Vezi art.276162 idem163 Art.278 alin.1164 Art.263 alin.6

FNotiunigenerale

129

Unitatea de Invatare 40. Soluţiile pe care le poate pronunţaConsiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iarcând se constată că acestea sunt întemeiate, nu se mai procedează la analiza pefond a cauzei. Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actulatacat şi poate pronunţa o decizie prin care îl anulează în parte sau în tot, obligăautoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă măsură necesarăpentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. În cazul în careConsiliul dispune eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice saufinanciare din anunţul/invitaţia de participare, din documentaţia de atribuire oridin alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, autoritateacontractantă are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire. În situaţia în care Consiliul apreciază că, în afară de actele contestate în cadrulprocedurii de atribuire, există şi alte acte care încalcă prevederile prezenteiordonanţe de urgenţă, la care nu s-a făcut referire în contestaţie, atunci acesta vasesiza atât Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi MonitorizareaAchiziţiilor Publice, cât şi Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea AchiziţiilorPublice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, transmiţându-le în acest senstoate datele/documentele relevante în susţinerea sesizării. În cazul în care Consiliul admite contestaţia şi dispune luarea unei măsuri deremediere a actului atacat, va preciza şi termenul în care aceasta trebuie dusă laîndeplinire, care nu va fi mai mare decât termenul de exercitare a căii de atacîmpotriva deciziei Consiliului, aşa cum prevede legea165. Consiliul poate respinge contestaţia ca fiind nefondată, tardivă, lipsită deinteres, lipsită de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sauneîmputernicită să formuleze contestaţia, precum şi pe orice altă excepţie deprocedură sau de fond. În funcţie de soluţia pronunţată, Consiliul va decide asupra continuării sauanulării procedurii de achiziţie publică. Consiliul poate lua act, oricând în cursul soluţionării contestaţiei, de renunţareala aceasta de către contestator. Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă la plata cheltuielilor efectuateîn cursul soluţionării contestaţiei. Consiliul nu poate decide atribuirea unui contract către un anumit operatoreconomic. În măsura în care Consiliul respinge contestaţia, autoritatea contractantă vareţine contestatorului din garanţia de participare în raport cu valoarea estimată acontractului următoarele sume: a) între 63.000 lei şi 420.000 lei inclusiv - 1% din această valoare; b) între 420.001 lei şi 4.200.000 lei inclusiv - 4.200 lei + 0,1% din ceea cedepăşeşte 420.001 lei; c) între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv - 7.980 lei + 0,01% din ceea cedepăşeşte 4.200.001 lei; d) între 42.000.001 lei şi 420.000.000 lei inclusiv - 11.760 lei + 0,001% dinceea ce depăşeşte 42.000.001 lei; e) între 420.000.001 lei şi 4.200.000.000 lei inclusiv - 15.540 lei + 0,0001% dinceea ce depăşeşte 420.000.001 lei;

165 art.281 alin.1

130

f) peste 4.200.000.001 lei - 19.320 lei + 0,00001% din ceea ce depăşeşte4.200.000.001 lei. În măsura în care instanţa competentă admite plângerea formulată împotrivadeciziei Consiliului de respingere a contestaţiei, autoritatea contractantă areobligaţia de a returna contestatorului sumele prevăzuteanterior, în cel mult 5 zilelucrătoare de la data pronunţării deciziei instanţei de judecată. Decizia Consiliului privind modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă cuvotul majorităţii membrilor completului, aceştia neavând posibilitatea de a seabţine. După luarea deciziei, completul va întocmi o minută care se semnează de cătretoţi membrii completului şi se consemnează într-un registru special ţinut deConsiliu. Decizia Consiliului va fi motivată şi comunicată în scris părţilor în termen de 3zile de la pronunţare. Decizia, fără motivarea acesteia, se publică pe pagina deinternet a Consiliului înlăuntrul aceluiaşi termen. Decizia motivată se publică pe pagina de internet a Consiliului, în cadrulbuletinului oficial, fără referire la datele de identificare a deciziei şi ale părţilor,precum şi la datele personale, în termen de 10 de zile de la data la care aceastarămâne definitivă şi irevocabilă. Decizia prin care Consiliul a dispus luarea unor măsuri de remediere va fiînaintată, în copie către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şiMonitorizarea Achiziţiilor Publice, care are obligaţia de a monitoriza îndeplinireamăsurilor de remediere. Decizia prin care Consiliul anulează în tot sau în parte actul atacat esteobligatorie pentru autoritatea contractantă. În cazul în care termenul prevăzut delege166 nu este respectat de autoritateacontractantă, se va aplica conducătorului unităţii care nu a efectuat toatedemersurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Consiliului saupersoanei obligate o amendă pe fiecare zi de întârziere, ce constă în 20% dinsalariul minim lunar pe economie, la cererea părţii interesate. Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţi, contractul de achiziţie publicăîncheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absolută. Decizia pronunţată de Consiliu privind amenda, neatacată în termen, constituietitlu executoriu şi se execută de organele competente potrivit dispoziţiilor legaleprivind executarea silită a creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de acestedispoziţii. Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plataamenzii pot fi atacate cu plângere la instanţa judecătorească în termen de 10 zilede la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie. Plângerea va fi formulată în scris şi va fi motivată167. Partea care formulează plângerea are obligaţia să comunice o copie a acesteia,precum şi a înscrisurilor doveditoare şi părţii adverse, depunând dovada decomunicare în faţa instanţei până la primul termen de judecată.

Unitatea de Invatare 41. Căi de atac împotriva deciziilorConsiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva decizieipronunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şifiscal în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante. Cu excepţia cazurilor în

166 art.278 alin.4167 art.270 alin.1

F Cai de atac

131

care plângerea are ca obiect contestarea amenzii, Consiliul Naţional deSoluţionare a Contestaţiilor nu are calitatea de parte în proces. Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva decizieipronunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrăriaferente infrastructurii de transport de interes naţional, aşa cum este definită delegislaţia în vigoare, este Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contenciosadministrativ şi fiscal. Plângerea va fi soluţionată în complet format din 3 judecători. Plângerea se soluţionează potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură civilă168. După soluţionarea plângerii de către instanţa dosarul cauzei se restituie de cătreinstanţă Consiliului.

În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,preşedintele instanţei poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere datăcu citarea părţilor, suspendarea executării contractului. Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţeleprobabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate,inclusiv asupra interesului public. Instanţa va putea să nu dispună măsuraprevăzută anterior în cazul în care consecinţele negative ale acesteia ar putea fimai mari decât beneficiile ei. Hotărârea de a nu dispune suspendarea executăriicontractului nu trebuie să prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a înaintatcererea . Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de lacomunicare. Instanţa, admiţând plângerea, modifică decizia Consiliului, dispunând, dupăcaz: a) anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante; b) obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă; c) îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă, inclusiveliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare discriminatoriidin anunţul/invitaţia de participare, din documentaţia de atribuire sau din altedocumente emise în legătură cu procedura de atribuire; d) orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispoziţiilor legale în materiaachiziţiilor publice. Instanţa, sesizată cu o plângere împotriva unei decizii a Consiliului Naţional deSoluţionare a Contestaţiilor, prin care acesta a soluţionat contestaţia pe excepţie,admiţând plângerea, va desfiinţa decizia respectivă şi va reţine cauza sprejudecare pe fond cu luarea în considerare a motivelor care au determinatdesfiinţarea deciziei. În situaţia în care instanţa admite plângerea, modifică decizia Consiliului şiconstată că actul autorităţii contractante a încălcat prevederile legislaţiei înmateria achiziţiilor publice, iar contractul a fost încheiat înainte de comunicareadeciziei de către Consiliu, încălcându-se astfel prevederile legii169 . Instanţa poate respinge pe fond plângerea. Hotărârea pronunţată de instanţă este definitivă şi irevocabilă. Plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu se taxează cu50% din sumele prevăzute de lege170.

Unitatea de Invatatura 42. Soluţionarea litigiilor în instanţă

168 art. 304^1169 art. 256^3 alin. (3), dispoziţiile art. 287^10 alin. (1) lit. b), alin. (2) - (6) sau, după caz, ale art. 287^11 seaplică în mod corespunzător.170 art. 287^17

FSolutionarea

litigiilor

132

Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru reparareaprejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privindexecutarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilateralăa contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţiacomercială a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţiicontractante. În faţa instanţei de judecată, litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractateîn cadrul procedurilor de atribuire care intră în sfera de aplicare a legii privindachizitiile publice se soluţionează de urgenţă şi cu precădere171. Despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul procedurii deatribuire se solicită în justiţie prin acţiune separată. Despăgubirile reprezentând prejudiciul cauzat printr-un act al autorităţiicontractante sau ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privindprocedura de atribuire, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilorpublice, se pot acorda numai după anularea în prealabil, potrivit legii, a actuluirespectiv ori, după caz, după revocarea actului sau luarea oricăror altor măsuri deremediere de către autoritatea contractantă. În cazul în care se solicită plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciuluireprezentând cheltuieli de elaborare a ofertei sau de participare la procedura deatribuire, persoana vătămată trebuie să facă doar dovada încălcării prevederilorprezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a faptului că ar fi avut o şansă reală de acâştiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a încălcării respective. Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute delege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluţie comunicareaacesteia, precum şi a înscrisurilor către pârât. Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 3 zile de lacomunicarea cererii de chemare în judecată. Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depunărăspuns la întâmpinare în termen de 3 zile de la comunicare. Pârâtul va luacunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. Cererea reconvenţională se introduce în termenul prevăzut anterior . Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefainstanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigurătransmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Părţile, dacă dispunde asemenea mijloace de comunicare, au obligaţia de a indica datelecorespunzătoare în cererea de chemare în judecată, respectiv în întâmpinare. Partea căreia, personal sau prin reprezentant ori prin funcţionarul sau persoanaînsărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen dejudecată nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, prezumându-se că eacunoaşte termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fostînmânată. La data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţieprimul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 zile de la data înregistrăriicererii de chemare în judecată, dispunând citarea părţilor. Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile. Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nudispune altfel. Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfăţişează numai una dintre părţi,instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii

171 , potrivit dispoziţiilor art. 720^2 - 720^7 şi art. 720^9 din Codul de procedură civilă, care se aplică în modcorespunzător.

133

prezente, se va pronunţa în temeiul dovezilor administrate, examinând şiexcepţiile şi apărările părţii care lipseşte. Dispoziţiile anterioare se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care lipsescambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scrisjudecarea cauzei în lipsă. Instanţa va putea dispune o singură dată amânarea judecării cauzei numai înmod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii saureprezentantului ei. În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente,instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună la cererea părţiiinteresate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea executăriicontractului. Instanţa soluţionează cererea de suspendare sau privind o altă măsurăprovizorie, luând în considerare consecinţele probabile ale acestei măsuri asupratuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesuluipublic. Instanţa va putea să nu dispună măsurile prevăzute anterior, în cazul încare consecinţele negative ale acestora ar putea fi mai mari decât beneficiile lor.Hotărârea de a nu dispune măsuri provizorii nu trebuie să prejudicieze niciun altdrept al persoanei care a înaintat cererea . Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de lacomunicare. Instanţa constată nulitatea contractului în următoarele cazuri: a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligaţiilereferitoare la publicarea unui/unei anunţ/invitaţii de participare conformprevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; b) au fost încălcate prevederile legale172, dacă această încălcare a privatoperatorul economic interesat de posibilitatea de a formula o cale de atac înaintede încheierea contractului, în cazul în care această încălcare este combinată cuîncălcarea altor dispoziţii în materia achiziţiilor publice, dacă această din urmăîncălcare a afectat şansele operatorului economic interesat de a obţine contractul; c) autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legii173. Prin excepţie de la cele susmentionate , în cazul în care instanţa consideră,după analizarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interesgeneral impun menţinerea efectelor contractului, aceasta va dispune, în schimb,sancţiuni alternative, după cum urmează: a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuţie alacestuia; şi/sau b) aplicarea unei amenzi autorităţii contractante, cuprinsă între 2% şi 15% dinvaloarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporţional cuposibilitatea de a limita efectele contractului, conform dispoziţiilor lit. a). La aplicarea sancţiunilor alternative anterior, instanţa va avea în vedere caacestea să fie eficiente, proporţionate şi descurajante. Acordarea de despăgubiri nu reprezintă o sancţiune alternativă adecvată. Interesele economice legate de capacitatea contractului de a produce efecte potfi avute în vedere ca motiv imperativ numai dacă, în circumstanţe excepţionale,absenţa efectelor ar conduce la consecinţe disproporţionate. Interesele economiceîn legătură directă cu contractul respectiv, cum ar fi costurile generate de întârzieriîn executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri deatribuire, costurile generate de schimbarea operatorului economic care va

172 art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 256^3 alin. (3)173 art. 150 sau ale art. 158 - 160.

134

îndeplini contractul sau costurile cu privire la obligaţiile legale generate deabsenţa efectelor contractului, nu constituie motive imperative de interes general. În toate cazurile în care sancţiunea nulităţii nu poate avea efect retroactiv,întrucât desfiinţarea obligaţiilor contractuale deja executate este imposibilă,instanţa va aplica în plus şi alte sanctiuni. (1) Prevederile legii174 nu sunt aplicabile atunci când autoritatea contractantă,considerând că se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute de prezentaordonanţă de urgenţă în care are dreptul de a nu transmite spre publicare un/oanunţ/invitaţie de participare, a procedat după cum urmează: a) a publicat în mod voluntar în SEAP şi în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene un anunţ pentru asigurarea transparenţei, prin care îşi exprimă intenţiade a încheia contractul respectiv. Anunţul pentru asigurarea transparenţei trebuiesă conţină următoarele informaţii: numele şi datele de contact ale autorităţiicontractante, descrierea obiectului contractului, justificarea deciziei autorităţiicontractante de atribuire a contractului fără publicarea prealabilă în SEAP şi înJurnalul Oficial al Uniunii Europene a unui anunţ de participare, numele şi datelede contact ale operatorului economic în favoarea căruia a fost luată o decizie deatribuire şi, dacă este cazul, orice altă informaţie considerată utilă de autoritateacontractantă; b) a încheiat contractul respectând, din proprie iniţiativă, prevederile art. 205alin. (1), termenele curgând în acest caz de la data publicării anunţului prevăzut lalit. a). În sensul prevederilor anterioare de la lit. a), publicarea anunţului şi înJurnalul Oficial al Uniunii Europene nu este necesară în următoarele situaţii: a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute delege175, iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii careurmează să fie atribuit este mai mică decât echivalentul în lei al 125.000 euro; b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute delege176, iar valoarea estimată a contractului de furnizare sau de servicii careurmează să fie atribuit/încheiat este mai mică decât echivalentul în lei al 387.000euro; c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fieatribuit/încheiat este mai mică decât echivalentul în lei al 4.845.000 euro. Constatarea nulităţii contractului177, se poate solicita şi prin acţiune separată, întermen de: a) cel mult 30 de zile începând cu ziua următoare: - publicării anunţului de atribuire a contractului, în conformitate cu prevederilelegale178, cu condiţia ca respectivul anunţ să conţină justificarea deciziei autorităţiicontractante de a atribui contractul fără publicarea prealabilă a unui anunţ departicipare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; sau - informării de către autoritatea contractantă a ofertanţilor şi candidaţilorinteresaţi cu privire la încheierea contractului, cu condiţia ca informarea să fieînsoţită de un rezumat al motivelor pertinente179. Această opţiune se aplică şi înalte cazuri stabilite de lege180;

174 art. 287^10 alin. (1) lit. a)175 art. 8 lit. a) - c)176 art. 8 lit. d) sau e),177 art. 287^10 alin. (1)178 art. 47 alin. (2), art. 48, 50 şi 56179 stabilite la art. 207, sub rezerva dispoziţiilor art. 208180 cazurile menţionate la art. 205 alin. (3) lit. c

135

b) cel mult 6 luni începând cu ziua următoare încheierii contractului, în cazurileîn care nu au fost respectate condiţiile prevăzute la lit. a). Hotărârea se pronunţă în termen de 3 zile de la închiderea dezbaterilor şi secomunică părţilor în cel mult 5 zile de la pronunţare. Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de5 zile de la comunicare. Recursul se judecă de secţia comercială a curţii de apel. Recursul nu suspendă executarea şi se judecă de urgenţă şi cu precădere. În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, modificând sau casândsentinţa, va rejudeca în toate cazurile litigiul în fond. Cererile introduse, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, lainstanţele judecătoreşti, având ca obiect contractele care intră în sfera de aplicare aacesteia, precum şi cele pentru repararea prejudiciului cauzat se taxează, în funcţiede valoare, după cum urmează: a) până la valoarea de 40.000 lei inclusiv - 1% din această valoare; b) între 40.001 lei şi 400.000 lei inclusiv - 400 lei + 0,1% din ceea ce depăşeşte40.001 lei; c) între 400.001 lei şi 4.000.000 lei inclusiv - 760 lei + 0,01% din ceea cedepăşeşte 400.001 lei; d) între 4.000.001 lei şi 40.000.000 lei inclusiv - 1.120 lei + 0,001% din ceea cedepăşeşte 4.000.001 lei; e) între 40.000.001 lei şi 400.000.000 lei inclusiv - 1.480 lei + 0,0001% dinceea ce depăşeşte 40.000.001 lei; f) între 400.000.001 lei şi 4.000.000.000 lei inclusiv - 1.840 lei + 0,00001% dinceea ce depăşeşte 400.000.001 lei; g) peste 4.000.000.000 lei - 2.200 lei Cererile neevaluabile în bani se taxează cu 4 lei. Dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

I.Tratate, cursuri, carti, monografii

E. Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Ediţia a 2-arevăzută şi completată, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;S. David, Contractul de concesiune, Revista Dreptul nr. 9/1991D. C. Dragoş, Contractul de achiziţie publică, în Revista Curierul judiciar nr.2/2002Peter Baily,David Farmer,David Jassop,David Jones,Principiile managementuluiachizitiilor, Editura ABC Bucuresti, 2004

II.Legislatie OUG Nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţiepublică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor deconcesiune de servicii, publicata in M.of.nr.662/1.08.2006

TEST DE AUTOEVALUARE

136

11. Precizaţi, care este în opinia dvs. importanţa existentei unui astfel de organ

administrativ jurisdictional?

TEMĂ DE REFLECŢIE

Reflectaţi asupra importantei respecxtarii procedurilor privind

licitatia publica .

MODELE DE ÎNTREBĂRI

Întrebările vor fi tip grilă, cu unul sau mai multe răspunsuri corecte

137

la fiecare întrebare .

1. Ce se intelege prin persoană vătămată ? a) are sau a avut un interes legitim în legătură cu respectiva procedură deatribuire; b) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act alautorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare anesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura deatribuire. c)a fost vatamata intr-un interes legitim privat

2. Ce trebuie sa contina contestaţia ? a) numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru persoanelejuridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregistrare. În cazul persoanelorjuridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate; b) denumirea şi sediul autorităţii contractante; c) denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura deatribuire aplicată; d) obiectul contestaţiei; e) motivarea în fapt şi în drept a cererii; f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care esteposibil; g) semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice.

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI

1. a, b.

2.a,b, c, d,e ,f, g