FdituraRAO hirmatioDd Publishiry CompnyGrupul Editoftl RAO

C.P. 2-lZ Bucul€sti, ROMANIA

FEDERICO ANDAIIAZEdwnifi

@ 1997 by Fcdcrico Andah.zi

Tmducet! din libba spaniolaILEANA SCIPIONE

trustr4ia coperteiTZIAN

Uarw din Urbiao(detatiu)

@ Rao Ir ematiorsl Rrblishin8 Company, 2003pentu Yersiunes ir liElba romena

Ttparul ex.ecutet deAI,JOIDI NYO},DA AG

Drb(leQn, UJEada

rytdil2-oo3

' ISBN 93-576487:3

CT.'PRINS

@ei)olnnuhilT

Pmlog / 15

Pdmavan privirii / 17Veacul femeilor / 20

Prrrtzatuii t 23Tldrnea / 25Coilut / 29Culmea / 32Decanul / 4lNddul / 49La pttbna I 52Crcatorul / 62Libcrtatea / 68DcryE qlma ornos(r${ }vlreo Cohrmb pe Muu Sofia / 70Dnrmul mirodeniilot / 78

Iirbruile zeilor / 84

Perka d dilz.lEgIn6s de Tonsnolinos / 91Dascop€r .irca / 98Pe pamftrtruile Venerei / 108

Panu, a ueh lFapt&,judeNui / 113

Ploui / ll5Spusele martorilc / 118

Aqziue.all23Ap&area I 126Sentinls / f5 IV€ndictul / 154

P$teadvdtrall5TSfintele arte / 159Ziua sfindlor mucenici / 162intr-al noullea cer / 165

Cina cea de taina / 169

PfiteadcitgedllTILifinghia neagd | 173invierea cimii / 176Lifirghia neagra / 177

Pmteaagasea/179Treimea / 181

Culrnea / 187

' Ctteua liunuriri

Anatomistul gi jocul Istoriei de-a Ficfiunea

sau

Si non e vero e ben frouatd

Din pdcini carc, h mod aproape surprinzator, nu au nici obgatue cu literatur4 rma dinte prirnele lechri cu ajutorul c&eiaun adolescent din zilele noastre, niscut lntr-un apartament de

bloc cu bibliotecl dintr-un cartier nu prea bogat (pentru a nuspune ,,rnuncitoresc", cici ln astfel de cartiere locuiesc $i foaftenulii intelectuali) din Estul Europei, lnceuca sa-ti respunda lalntsebfi legate de ,,s€cta Fenix'4 este Decameronul lui Boccac-

cio. Tinerii din Romdnia au, ln plus, norocul de a citi savuoasa

raducere a Etei Boeriu si lntelerpta FefaF a lui Alexandnr Balaci.

in urma acestei lecturi, ei identifici \tmea Deoamercnului 7n

pdmul rind cu Rena$€rea si nu cum r trebui c.|r ,,etrrna si fasci-

nanta'' Italie. Clnd se marurizeazd,.unn dinte acegti adolescenli

ajung sa intuiasca un lucru adevtrat acela ca, totusi, lumea

1,,Denu-i adevnrar, e ion4i bin€ tasif',inlimbaitaliat, limbapetsonai'loracc,stui rcIEan si a multom dintE compatriotii arge inieni ai lui Fernando Anda-

bazij cae, cu sigu'anli, nu a aler indrDplitor penfiu toDznul sru peilajul italian,

aft de drag nuEro$ilor argeitinieni c{re se rDindEsc cu ssleogi 9i rude de od-gina italiani (n.tr).2 Citilorilor carc au dep?,.sit vlnta adolescent€i ii nu ;tiu c! e$e ,s€cla Fen8"t?drcitoaEa le Ecomardn sn ciEasca sau sa reciterscl fic$uile lui lL Boges.Una dintre ele poarti aaest nume (n.tr.),

ILEANA SCIPIONE

Renagerii este ceva mai mult decit lumea Decaz eronului,fte chimgi numai ceva mai mare; ca exisn, fAIa indoiala si in paralel, si oItalie a Renasterii - &amatica, ["gica sau, cel pu{in, frimintatd -care, pusa in celalalt taler al balar{ei, o poate echilibra, facind Isto-ria suportabiliL Ceva similar i s-a intimplat, probabil, 5i argentini-anului Fededco Andah^zi. Numai ca acesta este, prin graliaDomnului, scriitor. Iar intuilia domniei sale s-a facut literatua-

hozatorul Federico Andahazi s-a nascut la Buenos Aircs in1963 9i apa4ine plutonului frunta5 al ceea ce astazi am inceput sa

numirn,,al doilea val" al boom-ului narativ hispanoamerican. incain noiembrie 1995, rcmanele salelasPiadosas (,Pioasele") siPorencargo (,,De comandd') au fosi prcmiate de un jwiu argentiniarqdin carc faceau pafie oameni de litere precum: Marco Denevi,Marfa Granara 5i Victoria Pueyfed6n, la Concursul Nalional deEpici oryarizat de Institutul ,,Sfintul Toma de Aquino".

Un an mai tirziu, in septembrie 1996, un altjuriu, formatde data aceasta din Liliana Heer, Carlos Chemov si SusanaSwarc, i-a acordat, pentru povestirca sala ti ia (,:lipletd'),Premiul intii al celui de-al doilea Qoncurs de EpicA ,,TinirulBuenos Aires". O luna mai tirziu, in octombde, cind dejaajunsese ln finala Prcmiului literar spaniol Planeta, rcmanul sAu

E! Anatomista (Analomistul) pdme$e hemiul F.undaliei argen-iniene ,,Amalia Lacroze de Fortabat", acordat de un juriu for-mat, prinre allii, din Maria Angdlica Bosco, Eduardo GudiioKieffer, Maria Granata ii Josd Luis Castifreira de Dios.

in fine, in noiembrie 1996, povestirea sa.El suefro de losjus-lor (,,Sornnul drcptilor"), primeste din panea unui juriu formatdin Liliana Heker, Vlady Kociancich, Juan Jos€ Manaut4 H€c-tor Tiz6n gi Luisa Valenzuel4 Premiul inrii al Concursului Na-tional de Epica ,pesde la Gente" -

Romanele pe care le scrie Federico Andahazi au, deopotriva,admiratori 5i defaimatori. Lucru normal penfu un scriitor care,fara indoiala $i in primul find, ca un reflex al evului in careEaim, se situeaza pe hotarul nesigur care desparte licentiozitateade pomografie, dar care, incontestabil, o face cu nespus talent.Este de remarcat ca nu [psesc nici dir. Anatomistrd umorul(chiar 5i negnr, uneori) 9i ironia, cu care acest fin cunoscitor al

Citeoa ld,muriri

hinelor naratologiei s-a impus ca o revelalie de un neobignuitimpact literar. Pentru ca Femando Andahazi este, inainte detoate, un sta$nic povestitor: istorisegte cu vervi, cu haz, dar maiales cu minunata placere, uneod chiar cu voluptate. $i o faceindeosebi in acest roman, considerat de critica $i cititodi dinlumea iberici, dar 9i din alte peste zece F'ri unde a fost tradus,cel mai bun dinue cele pe care le-a dat pina acum.

Protagonisnrl romanului Anaromistul , pima dinne ca4ile luiFederico Andahazi carc vede lumina tiparului in Romani4 este

Mateo Renaldo Columb, un medic care a aiLit in vremea Re-nafterii ti al ctrui nume (usor diferit, e drepD poate fi gasit inaproape orice enciclopedie care se respecti: Realdo Colombo(Cremon4 1516 - Roma, 1559). Pasionantul lui roman curgeinh-un dtm su$inut, demn de o naraliune poLilista bine scrisa, cfciautorul sau minuie$le impecabil o inbiga in care senzualitatea nueste licentioasa tot a$a cum nici imboldurile nu sint lascive;actiunea se dezla'nFie, inca din primul moment, intr-un $uvoi deepisoade cu o consEuctie demna de invidiat, avind ca punct deplecarc istoda acestui strAhcit medic italian al Renajterii.

Italianul a fost discipolul unui alt medic, nu mai pulin cele-brul anatomist Andrea Vesalio, ciruia i-a urmat, de altfel, in1544, in fruntea Catedrci de anatomie de la Universitatea dinPadova. $i a fost, printe altele, intiiul medic care a menlionat lnscrierile sale rcplierea peritoneului, a descris exact mediastinul

si a facut imponante descoperid in domeniul fiziologiei circula-torii, indeosebi al circulaliei pulmonare minore.

ViaF framintata a Anatomistului se scurge ln roman (5i se

va vedea imediat de ce subliniem ci ,,in roman") la umbm unorcunoscute bule papale $i la cumpana mandatelor a doi papi,Paul al III-lea 9i Paul al Iv-lea, pe cind Renasterea dadea st se

verse in Baroc, pierzindu-ti ultima bruma de seninatate.Federico Andahazi rcreaza penfiu noi evul rcnascentist la

zenit nu numai luminind moravuri, obiceiuri si tladitii uitate, circinviind in fata minlilor noastre uimite tot fondul Si urm,rilesistemului pevers al gindirii din epoca. Romanul sau nu esteinsA nici evocare istorici, nici biografie roman{ati. Nu trebuiesA ne lasam infelati de aparcnta istoricitate a protagonistului sau

10 ILEANA SCIPIONE Citeua ldnuriri

a personajelor secundare, Existenla rcmanesca a lui Mateo

Columb se leagi, este adevarat, de fapturile fizice si de bulelepapilor Paul al IIIJea gi Paul al lV-lea. Ceea ce ne spune istoriaeste, insa, usor diferit, desi interesant si lamudtor cu pdvirc laepoca in carc se petrec peripetiile romanului.

Elev al lui Pomponius Laertus $i pasionat de studiile uma-

niste (Sczsonle lui dau marturi€ despre vastitatea culturii sale

si desFe interesul seu pentru literaturi), Alexandru Famese(1468-1549) este cu unanimitate de voturi ales papi in 1534, sub

numele de Paul al III-lea. Doi ani mai tirziu, in 1536, el facepublicl vestita bula In caEna Domini , prin care convoaciL con-

ciliul general carc avea sa inceapa la Trento in 1545. Pro-moveaza cadinali de o cultura exempla*, cu conceptii moralegi religioase inflexibile: Contarini, Caraffa (pe carc il lntilnim siin acest roman), Pole, Sadolet si multi altii. Aproba OrdinulIezuitilor (1540) si spdjina artele. ii incredinteaza lui Michelan-gelo cirmuirea lu*arilor de la bazilica Sflntului Petru sirealizarea frescelor Capelei Sixtine, la Roma.

Sa relinem ca Paul al III-lea moare ln 1549. in roman, iiurmeaza pe Sfintul Scaun cardinalul Caraffa, viitorul Papa

Paul al IV-lea. Istoria, insa, ne spune lucruri ugor diferitedespre acesta.

Giovanni Pietro Caratra (1476.1559) este ales papa, la Rom4in 1555, sub numele de Paul al fVlea- Este unul dintre co-fonda-

torii 5i primul Superior al Ordinului Teatinilor 9i, printre altele,

membru, la Maddd, al Consiliului penru Regatul Neapolelui. Este

cunoscut pentu ostilitatea pe care o arati Spaniei si penEu dodntasa de a emancipa ltalia de sub orice dominatie shaina! ca si pen-

hu preocupari bgale de reformarea Bisericii.Iata, deci, ca exish numeroase premize penuu dulmania

romanescd dintre el 9i un alt cardinal, spaniolul Alvarez de To-

ledo. Numai ci istoda nu menlioneazi existenta vreunui cardi-nal spaniol cu acest nume. Este adevirat ci personajul literarCamffa a avut un contemporan spaniol, pe numele sAu Femando

Alvarez de Toledo (1508-1582), dar acesta a fost doar Duce de

Alba, gmal gi on de stat.

Este de remarcat ca severitatea de care Paul al IVlea a dat

dovada faF de eretici, modul ln care a reabilitat Inchizilia 9i

faptul ca (el qi nu Paul al III-lea, cum se afirma in roman) a

publicat vestitul Lndex, atit de des pomenit 9i ln acest roman, au

Eezit numeroase nemulfumili $i i-au atras numeroase critici,Ihcindu-l antipatic multor4 la fel cum este 9i personajul Caraffa.

Ltunudte fiind aceste lucruri, apar, firesti, clteva intrcbari:

cine este papi inte 1549 $i 1555? Cine este papi cind, in 1554,

Anatomistul nostru este numit $ef al Catedrei de Anatomie a

Universititii din Padova? $i, mai ales, cine este PaPa cind

moare Anatomistul, in 1559? Nimic nu este mai Plauzibil declt

cA intre un Paul al III-lea $i un Paul al lV-lea nu a mai fost

nimeni, cel putin nici un alt Paul (cum ne 9i asigura Andahazi).

Dar iata din nou ce consemeaza istoria: PaPei Paul al III-leanu-i umeaza Pad al IVlea ci cardinalul Gian Mada del Monte(1487-1555), ales papa in 1550 si care, sub numele de Iu-liu al lll-lea, ocupi Sfintul Scaun pina in primivara lui 1555.

Nici acesnria nu ii umeaza Paul al IV-lea. intre Iuliu al IIIlea si

Paul al IV-lea, Marcello Cervini degli Spanacchi (1501-1555)

este ales papa, la 9 apdlie 1555, sub numele de Marcel al llleagi moare la 1 mai al aceluia5i an. In acest paienjenig de succe-

siuni 9i inerente intrigi, de indirjite lupte pentru putere, de

interese religioase, financiare 5i politice, Femando Andahazi l5i

intarsiaza cu marc abilitate naratiunea- Utor, dar nu fundamen-

iat modificat (daca ne gindim la spusele 9i, mult mai adesea, la

scriiturile lui Jorge Luis Borges, concitadinul mai virsmic al luiAndahazi), realul serve$te perfect Ia aqeditarca frcliunii. Nu este

Andahazi prirnul care a facut, nici cel care se folosegte cel mai

bine de acea$a tehnici- Am putea arninti aici romanele unui alt

contemporan al sau, francezul Maurice Denuzidrc. Dar admirabil

este modul in care perspectiva istorica serveqte celei literare,

dindu-ti senzatia ca umdllerti benzi cioplite in relief in marmurlrenascentista de cea mai fina.

in tot acest joc, in aceasta pendulare lntre fic;iune 9i reali-

ta!e, singua Iubtea apa4ine, cu adevamt, domeniului literaturii

si, de altfel, numai ea convinge. Penfu ca Mateo Columb se

hdrAgoste$te nebuneste de prostituata venetiana Mona Sofia 9i

ILEANA SCIPIOM Citevo.ldmuriri 13

incepe sa caute pofiuni Si filtre cu ajutorul carcra ar putea-o facesA il aiba drag. In acest chip i9i incepe Anatomistul arzAtoareaexplorare nici mai mult, nici mai pulin decit a tainicei natud afemeii. Caci Mateo Columb este, ca gi tizul sdu, un anlemer-gAtor, un explorato! un deschiztuor de drumuri, la capA$l circraare si iti afle cu adevarat propria,America". in chipul aceS4 elhottuafte, dind dovezi de cea mai autentica indrazneali, silncerce ceva intu totul neingaduit in epocA, disecFa de cadavre,

fi o face - lucru iala5i de o deosebita in&asleala - folosindu-sede hoiturile pegrei, ale tirfelor din lupanaruri. A9a se face cil lnch.iar inima secolului al XVI-le4 Mateo Columb dt la ivealA,dulcele pamint" pe care il gisis€ precum tizul sau America:Amor Ycnez's igi nume$te el descoperirc4 care nu este altcevadecit eclivalentul unui organ anatomic, al clitorisului, k1alors,pina a$nci cu fiufie ignorat de antifeministul Occident european.

Nu este, agadar, deloc lntlmplator, fapnrl ci micul organanatomic i se rcv€leazA insl prin mijlocirea unei femei, negregito spaniola de neam mare 9i vip veche, pentru ca deosebLea safie gi mai pregnantA: In€s de Toremolinos, thAra! vaduvi $i fru-moasA coz, mai frusrala parca, p€nsu minlile noastre intertex-tuale, decit Yerma lnsisi a lui Federico Garcia Lorc4 tizul (oare

ast zi mai poate fi ceva intlnphtor in lit€rahlra?) de data aceasta

al autorului acestui roman, De$i nu esle stearpa ca Yema, In6snu reuseste, cu toate acestea, sa zAmisleascA decit dispretuiteprunce, fara a rcusi sa-i dlruiasca soFlui $i staphului sau bucu-ria de a avea un urma$ carc sl-i continue spita nobiliafi"

Totul se desfAsoara pini aici sub imperioasa puterc a iubirii:Mateo Columb o adori pe Mona Sofia, iar In6s de Torremoli-nos hca si mai mult pe Mateo Columb. O simetrie la cumptura(a dou4 in acest roman plin de tainice simehii, atit de dmgi Re-nasterii) iubirilor, si carc chiar g pe cititorul cel mai exp€rimen-tat ll descumpaneite cu asupra de masura, pentru cA presimtecum se apropie primejdia. Ara se !i lnfmpla, deoarcce MateoColumb se vede obligat, cind incearca si-si dea la iveala rc-velati4 sa hftunte o alti pulerc declt c€a a dragostei: nemiloasaInchizitie. Aici incepe ,,trag€dia'', aici incepe procesul, in modmai mult decit primejdios sau, cum ar fi spus Borges, facind

rtuzie la sensul etimologic al cuvintului, ,,foarte vertiginos "Amelitor de primejdios.

Dincolo de tmrna propdu-zisa a romanului, Federico Anda-

hazi ne demonsteaza inca o data! dacA mai era necesar, ca oPela

$iintifica, h fel cu cea literad, este legata de dmP si tl exprimacu fidelitate. De aceea, daca, la fel cu scriitura. aceata are un

singur nivel, ea se mentine doar pe acest nivel, La fel ca operele

literare, 9i opera gtiintifica poate fi oa$4, catata numai pe tim-pul siu, degi nu de putine od il depaseste ca sens. Aceasta este,

intr-un anume sens, soarta operci stiinifice a Anatomistului. Omal Rena$terii, el pariaza in mod deliberat pe ve;nicie, pe etemi-

tatea lumii gi a conflictelor sociale, dar gi pe cinste 9i onoare.

Crcaii4 demonsteazi Mateo Columb 1n fiecarc pagina a vietii

9i a cd4ii sale, nici nu se suprapune pe luciditate 9i nici macar

nu este vecina cu aceasta. Om de onoare uneori, ticdlos alteod,

el proclamtr un adevir teribil, acela cl suPravieluirea, pe plan

uman gi ideatic, trebuie, mai presus gi inainte de orice, sl se iden-

tifice cu ffedin(a tn tine insuli. Sfirlitul sAu sfisietor este lnsu$i

punctul culminant al demonstratiei: Anatomistul moare infiint,dar nu prcsteste. Este, pina h ultima scinteie de viata! proPriul

sau staph. Chiar daca lama.si[ele sale pimintefti vor ajunge lnghearele gi pliscul corbului.

Ileana Scipione