1A. CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ

ZIDĂRII

Executarea şi recepţionarea lucrărilor la zidării se vor face conform planşelor din documentaţia de execuţie şi au la bază planşele din borderoul de piese desenate .

Zidăriile din cărămidă plină se vor executa pentru realizarea compartimentării în grupuri sanitare.

1. MATERIALELE COMPONENTE ALE LUCRĂRII1.1. Pentru lucrările de zidărie de cărămidă, se vor folosi

cărămizi sau blocuri ceramice cu goluri verticale şi cărămizi presate pline. Mărcile şi clasele de mortar pentru cărămizi pline, tip GVP şi blocuri ceramice vor fi alese pentru gradul VII seismic, funcţie de înălţimea clădirii astfel: pentru H < 4,0 m cărămizi marca 50 şi mortar marca M10-Z; pentru H = 4,0 - 9,0 m cărămizi marca 75 şi mortar marca M25-Z, pentru H = 9,0 -12,0 cărămizi marca 100 şi mortar marca M50-Z conform Normativ P2-85.

Cărămizile trebuie să fie de forma unui paralelipiped cu muchii drepte şi feţe plane, depozitarea lor se va face în rânduri regulate, în stive. Încărcarea în mijloace de transport se face prin aşezarea pe cant. În perioada de îngheţ, trebuie luate măsuri corespunzătoare de protejare la depozitare şi transport.

Condiţiile de admisibilitate, densităţile aparente şi rezistenţele medii ale cărămizilor sunt cele prevăzute in STAS 5185/1-2-86.

1.2. Pentru lucrările de zidării din blocuri de BCA, se vor folosi blocuri mici GB 35 sau GB 50 pentru pereţi şi plăci GBT pentru realizarea placajelor termoizolante.

Elementele din BCA trebuie să fie de forma paralelipipedică, cu muchii neştirbite şi feţe plane şi trebuie să corespundă prevederilor STAS 8036-81, STAS 10833-80. Condiţiile de admisibilitate şi rezistenţă, sunt prevăzute în STAS 7344-86.

1.3. Mortarele folosite la executarea lucrărilor vor fi mortare de zidărie şi mortare de tencuială.

La executarea zidăriilor din cărămidă, mortarele folosite vor fi cele prevăzute la pct.1.1. aliniat 2. Mortarele pentru tencuirea pereţilor interiori şi exteriori, vor fi M10-Tt, din ciment, var pastă şi nisip.

Condiţiile tehnice de calitate ale mortarelor se referă la consistenţa şi densitatea aparentă, tendinţa de segregare, capacitatea de reţinere a apei, rezistenţa la compresiune şi la îngheţ-dezgheţ, adeziunea la suport, contracţie şi conţinut de material nemărunţit. Prescripţiile pentru verificarea calităţii mortarelor sunt cele prevăzute în STAS 1030-85.

Pentru realizarea prevederilor constructive, este necesară respectarea prescripţiilor din “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C17 - 82.

Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie etanşe; sa fie curate, fără mortar vechi întărit; să permită uşor golirea totală şi rapidă.

Nu este permisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.2

Durata maxima de transport trebuie astfel apreciata încât transportul şi punerea în lucrare a mortarelor să se facă:

- în maxim 10 ore de la preparare, în cazul mortarelor de ciment-var, fără întârzietor;

- în maxim 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor de ciment-var, cu întârzietor.

2. ALCATUIREA ZIDARIILOR2.1. Pentru realizarea pereţilor prevăzuţi a fi executaţi din

zidărie de cărămidă sau blocuri mici din BCA, se va utiliza zidărie simplă din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat, în rânduri orizontale şi paralele. Pentru realizarea ţeserii la colturi, ramificaţii, intersecţii şi margini de goluri, se prevăd fracţiuni de cărămizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decât cele curente, care pot fi obţinute prin tăierea celor curente.

Se vor respecta prescripţiile privind ţeserea zidăriei, grosimea rosturilor orizontale şi verticale, legăturile de zidărie la colţuri şi legăturile la ramificaţiile zidurilor, prevăzute in STAS 10109/0-82, STAS 10109/1-82.

Zidăria de umplutură trebuie să fie bine împănată la partea superioară şi ancorată de elementele structurale ale construcţiei (stâlpi, diafragme, planşee). Ancorarea se face cu mustăţi de oţel-beton ∅6 mm, cu lungimi de 50 cm, scoase din stâlpi, diafragme , planşee.

Zidurile despărţitoare din cărămizi sau blocuri aşezate pe cant, se execută cu mortar marca M50-z.

2.2. Executarea pereţilor din elemente de beton celular autoclavizat, se realizează din blocuri sau placi întregi şi fracţiuni de blocuri şi placi, cu mortar de var-ciment.

Este interzisă înlocuirea parţială a blocurilor mici din BCA, cu cărămizi, la exterior.

Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Legăturile dintre pereţi se realizează obligatoriu în trepte. Pe cantul vertical al blocului de zidărie, se aplică mortar cu mistria, după care se aşează blocul lovindu-se cu ciocanul de cauciuc; apoi se rostuiesc rosturile, ca la zidăria cu rosturi subţiri. Fără a fi udate în prealabil, blocurile

se zidesc cu mortar adeziv, aplicat uniform cu mistria pe suprafaţa respectivă, într-un strat de aproximativ 3 mm grosime. Consistenţa acestui mortar trebuie să fie de 8-9 cm.

Executarea zidăriilor din BCA se va realiza cu respectarea prevederilor STAS 10109-82.

2.3. Condiţiile de calitate şi verificările calităţii lucrărilor de zidărie sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect, vor fi următoarele:

A. I. LA DIMENSIUNEA ZIDURILOR ABATERI LIMITA

1. Grosimea de execuţie a zidurilor din cărămidă:- ziduri cu gros. 7,5 cm + 3 mm- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm

- 6 mm- ziduri cu gros. 25 cm + 6 mm

- 8 mm

2. Grosimea de execuţie a zidurilor din blocuri mici şi placi BCA:

- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm- ziduri cu gros. 20 cm + 5 mm- ziduri cu gros. 35 cm + 8 mm

3. Goluri la ziduri din cărămidă:- goluri < 100 cm + 10 mm- goluri > 100 cm + 20 mm

- 10 mm

4. Goluri la ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20 mm

II. LA DIMENSIUNILE IN PLAN ALE INCAPERILOR

1. Latura încăperii < 300 cm + 15 mm

2. Latura încăperii > 300 cm + 20 mm

III. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN (nise, şpaleţi) + 10 mm

IV. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN ALE INTREGIICLADIRI + 50 mm

V. LA DIMENSIUNILE VERTICALE- pentru ziduri din cărămidă + 20

mm- pentru ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20

mm

B. LA DIMENSIUNEA ROSTURILOR DINTRE CARAMIZIBLOCURI SAU PLACI

- rosturi orizontale + 5 mm- 2 mm

- rosturi verticale + 5 mm- 2 mm

C. LA SUPRAFETE şi MUCHII

- planeitatea suprafeţelor 5 mm/m

- rectiliniaritatea muchiilor 4 mm- verticalitatea suprafeţelor şi muchiilor 6

mm/m

D. ABATERI FATA DE ORIZONTALA A SUPRAFETELORSUPERIOARE ALE FIECARUI RIND DE CARAMIZI SAUBLOCURI

- ziduri din cărămidă 2 mm/m- ziduri din blocuri mici şi placi din BCA 6

mm/m

E. LA COAXIALITATEA ZIDURILOR SUPRAPUSE- dezaxarea de la un nivel la următorul +

10 mm

F. LA ROSTURILE DE DILATATIE, DE TASARE SIANTISEISMICE

- la lăţimea rostului + 20 mm- 10 mm

- la verticalitatea muchiilor rostului 2 mm/m

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor, conform prevederilor cap. 4 din Normativul C 56-85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de şantier şi reprezentantul beneficiarului.

Rezultatele tuturor verificărilor ce se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.

La încheierea fazei la roşu, se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.

La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16-84.

3. STANDARDE, NORMATIVE şi PRESCRIPTII CE TREBUIE RESPECTATE:- STAS 5185/1-2-86 - Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale;- STAS 457-86 - Cărămizi pline presate pe cale umeda;- STAS 8036-81 - Beton celular autoclavizat - condiţii tehnice;- STAS 7344-70 - Beton celular autoclavizat - determinarea condiţiilor fizice

şi mecanice;- STAS 10833-80 - Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea

mortarelor de zidărie şi tencuială;- STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială;- STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.

Metode de verificare;- STAS 10109/0-82 - Lucrări de zidărie. Alcătuire şi date constructive;- STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor;- STAS 10109-82 - Lucrări de zidărie. Condiţii de recepţionare a lucrărilor;- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de

construcţii şi de instalaţii aferente;- P 2-85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea

structurilor din zidărie;- P 104-83 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea

pereţilor şi acoperişurilor din elemente din BCA.

IZOLAŢII HIDROFUGELA CONSTRUCŢII

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea hidrofugă a băilor, având la bază Normativul C112-86.

La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice.STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii - TerminologieSTAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţiiNormativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din

materiale bituminoase la lucrările de construcţii

Materiale şi standarde ce trebuiesc respectateMaterialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după

cum urmează:1. Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.2. Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi

IBP1200, conform standard SR7916-96.3. Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard

SR1046-97.4. Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS 10126-925. Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu

tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului6. Foi hidroizolatoare7. din straturi multiple, lipite cu flacără, conform agrementului

tehnic al produsului.8. Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform

STAS 7064-78.9. Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.10. Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63.11. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-7212. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-7913. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.14. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-7115. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă

zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi peste 5°C, fiind

interzisă execuţia acestora pe ploaie sau burniţă.2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile

din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.

3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200°C iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200°C.

4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată, netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.

5. Straturile hidroizolante vor fi aplicate începând de la streaşină sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile să fie realizate în

sensul de scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se excesul de mastic de bitum refulat pe margini.

6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai multe straturi.

7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm.

8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50 cm.

9. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera se va face prin prelungirea stratului de difuzie sub şorţurile de tablă la acoperişurile fără atice, iar la cele cu atice prin fâşii de 50 cm lăţime la distanţe de 1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai mari de 12 m se vor monta deflectoare la fiecare 100 mp suprafaţă, amplasate pe coamă sau în zonele cele mai înalte ale terasei.

10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi de mastic de bitum.

11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii de execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca încălzirea suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru topirea bitumului, fără scurgerea acestuia.

Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor.Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se

va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi pentru straturile succesive ale acesteia.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform normativului C56-85 se va verifica:1. Stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm.

2. Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste termoizolaţiile noi sau în vrac.

3. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86.

4. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit 10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refăcut.

5. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului, dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile hidroizolaţiei la străpungeri, rosturi de dilataţie şi gurile de scurgere.

6. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model Anexa 10.

HIDROIZOLAŢIIDIN MATERIALE BITUMINOASE

Acest capitol cuprinde lucrările ce guvernează izolarea hidrofugă a teraselor la clădiri, având la bază Normativul C112-86.

La executarea lucrărilor de hidroizolaţii la construcţii se va ţine seama de următoarele STAS-uri şi prescripţii tehnice.STAS 2355/1-85 Lucrări de hidroizolaţii în construcţii - TerminologieSTAS 2355/2-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de

construcţiiSTAS 2355/3-87 Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi

acoperişuriSTAS 3303/1-88 Pantele acoperişurilorNormativ C112-86 Pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din

materiale bituminoase la lucrările de construcţii

Materiale şi standarde ce trebuiesc respectateMaterialele alese trebuie să corespundă tehnic şi calitativ după

cum urmează:1. Cartoane bitumate tip CA300; CA400 conform standard SR-138-94.2. Împâslituri din fibre din sticlă bitumate tip IA1100; IB1200 şi

IBP1200, conform standard SR7916-96.3. Pânză bitumată tip PI50, PI40, PA55, PA45 conform standard

SR1046-97.4. Ţesătură din fibre din sticlă bitumate tip TSA200, conform STAS

10126-925. Terasă din fibre din sticlă bitumată, placată cu folie de aluminiu

tip TBAL, conform agrementului tehnic al producătorului6. Foi hidroizolatoare din straturi multiple, lipite cu flacără, conform

agrementului tehnic al produsului.7. Bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H68/75 şi H80/90 conform

STAS 7064-78.8. Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/105, conform STAS 10546-76.9. Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63.10. Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877-7211. Emulsie bituminoasă anionică, conform STAS 11342-7912. Suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558-85.

13. Chit din suspensie de bitum filerizat (CELOCHIT) conform STAS 661-7114. Materialele auxiliare ca: filer de calcar, tablă de plumb, tablă

zincată, hârtie KRAFT, guri de scurgere, împâslitură din fibre de sticlă nebitumată, etc., vor trebui să corespundă din punct de vedere calitativ standardelor de fabricaţie sau agrementelor tehnice aferente fiecărui material.

Execuţia lucrărilor1. Lucrările de hidroizolare la cald, se vor executa la temperaturi

peste 5°C, fiind interzisă execuţia acestora pe ploaie sau burniţă.

2. La lucrările executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” C16-84.

3. Temperatura masticului de bitum în cazan, nu va depăşi 200°C iar în momentul lipirii straturilor va fi cuprinsă între 160-200°C.

4. Suprafeţele suport pentru aplicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se verifică şi se controlează dacă corespund STAS-ului 2355/3-87. Suprafaţa suport a stratului de difuzie şi a hidroizolaţiei trebuie să fie curată, netedă şi denivelări mai mari de 5 mm verificate în toate direcţiile cu dreptarul de 3 m. Denivelările mai mari de 5 mm se vor corecta cu şapă sau mortar de ciment.

5. Straturile hidroizolante vor fi aplicate începând de la streaşină sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile să fie realizate în sensul de scurgere a apelor, suprapuneri ce vor fi de 7-10 cm şi se vor presa cu canciocul cald, netezindu-se şi curăţindu-se excesul de mastic de bitum refulat pe margini.

6. Al doilea şi-al treilea strat hidroizolant se vor aplica în mod asemănător, cu decalări între suprapunerile foilor, prin lipirea la marginea acoperişului a unei fâşii de 50 cm lăţime la hidroizolaţiile în două straturi şi de 33 cm la hidroizolaţia din mai multe straturi.

7. Hidroizolaţia la elementele verticale: atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc., se va executa cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald de jos în sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolaţiei orizontale se vor realiza în trepte, fiind de 20 cm.

8. La atice până la 60 cm înălţime hidroizolaţiei se va întoarce pe partea orizontală a aticului 12 cm, iar în cazul unor elemente verticale mai înalte se va ridica 30 cm şi se va ancora sau prinde în cuie sau platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50 cm.

9. Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera se va face prin prelungirea stratului de difuzie sub şorţurile de tablă la acoperişurile fără atice, iar la cele cu atice prin fâşii de 50 cm

lăţime la distanţe de 1 m, iar la acoperişurile cu deschideri mai mari de 12 m se vor monta deflectoare la fiecare 100 mp suprafaţă, amplasate pe coamă sau în zonele cele mai înalte ale terasei.

10. Racordarea hidroizolaţiei la gurile de scurgere de la tavane şi acoperişuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb sau pâlnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar din pânză sau ţesătură bitumată între două straturi de mastic de bitum.

11. La lucrările de hidroizolare monostrat cu foi bitumate tip HIDROBIT, lipite cu flacăra se vor respecta aceleaşi prescripţii de execuţie ca la hidroizolaţiile clasice cu recomandarea ca încălzirea suprafeţei de contact să fie suficientă numai pentru topirea bitumului, fără scurgerea acestuia.

Verificarea calităţii şi recepţia hidroizolaţiilor.Lucrările de hidroizolaţii, fiind lucrări ascunse, calitatea lor se

va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţia hidrofugă şi pentru straturile succesive ale acesteia.

Pe parcursul execuţiei lucrărilor de izolaţii hidrofuge, conform normativului C56-85 se va verifica:1. Stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm.2. Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm lăţime pe conturul şi în

câmpul şapelor, la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii peste termoizolaţiile noi sau în vrac.

3. Protejarea termoizolaţiilor din polistiren cu foi bitumate sau peliculă din mortar special, sau a straturilor de separare între izolaţiile termice şi şapele de protecţie ale acestora.

4. Respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii) conform Normativului C112-86.

5. Lipirea corectă a foilor hidroizolatoare, lăţimea de petrecere a foilor să fie de 7-10 cm longitudinal şi 10 cm frontal, se admit 10% din foi cu petreceri de minim 5 cm longitudinal şi 7 cm frontal, în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refăcut.

6. Respectarea direcţiei de montare a foilor, până la 20% pantă, se pot monta paralel cu streaşina, dar peste 20%pantă se vor monta numai în lungul liniei de cea mai mare pantă.

7. Realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzare pe sub şorţuri, copertine sau deflectoare de ventilaţii.

8. Protecţia hidroizolaţiilor la acoperişurile necirculabile executată din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea li aderenţa prin frecare energice cu mâna. La acoperişurile circulabile se va verifica dacă plăcile sunt montate pe un strat de nisip cu

grosimea minimă de 2 cm, dacă rosturile sunt uniforme şi umplute cu mastic bituminos, dacă au stabilitate la circulaţie.

9. Se vor verifica pantele dacă au fost făcute conform proiectului, dacă gurile de scurgere au fost amplasate în punctele cele mai coborâte, dacă sunt corespunzătoare proiectului racordurile hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, rosturi de dilataţie şi gurile de scurgere care trebuie să fie prevăzute cu parafrunzare şi să nu fie inundate.

10. Se va verifica dacă tinichigeria este executată conform proiectului, dacă este bine încheiată şi fixată de construcţie, verificarea făcându-se atât manual cât şi prin tracţiune manuală.

11. La terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se va verifica frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcursul executării lucrărilor, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abaterile admisibile, rezultatele verificărilor consemnându-se în procese verbale de lucrări ascunse model Anexa 10.

Întreţinerea hidroizolaţiilorPentru buna funcţionare a hidroizolaţiilor, beneficiarul trebuie

să asigure o întreţinere permanentă pentru care se vor lua următoarele măsuri:1. Interzicerea spargerii hidroizolaţiei sau a stratului de protecţie

pentru executarea ulterioară de străpungeri sau ancorări.2. Interzicerea depozitării de obiecte sau alte amenajări pe

acoperişuri sau hidroizolaţii.3. Interzicerea aşezării sau montării peste hidroizolaţii de obiecte

sau utilaje cu temperaturi peste 40°C ori, a se face focul sau deversări de lichide fierbinţi.

4. Interzicerea unei circulaţii mai intense decât permite stratul de protecţie respectiv sau schimbării destinaţiei acoperişului.

5. Curăţarea periodică de cel puţin două ori pe an prin măturarea pe cale umedă la începutul primăverii şi sfârşitul toamnei.

6. Curăţarea zăpezii şi a gheţii care pot înfunda gurile de scurgere şi jgheaburile se va face cu atenţie cu lopeţi de lemn şi măturate fără ase degrada hidroizolaţia.

7. Beneficiarul va verifica cel puţin primăvara şi toamna starea acoperişurilor şi hidroizolaţiilor pentru a interveni cu măsuri de înlăturare deteriorărilor.

În perioada de garanţie deficienţele constatate vor fi comunicate executantului pentru a fi remediate, numai în cazul în care nu s-au produs modificări ulterioare prelucrării hidroizolaţiei şi când s-a făcut întreţinerea corespunzătoare hidroizolaţiei.

1. Lucrările care se impun în urma verificărilor periodice vor fi executate numai de muncitori specializaţi, pe baza constatărilor şi

recomandărilor făcute de un specialist. În cazul în care se constată infiltraţii care ar stânjeni funcţionarea normală în încăperi, sau degradări în structura acoperişurilor, se vor lua măsuri de reparaţii generale pe bază de proiect care va conţine şi detaliile necesare.

IZOLAŢII TERMICE

La baza acestui capitol, stau planşele tehnice aferente izolaţiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrării.

1. PREVEDERI GENERALE1.1. Prevederile acestui capitol se referă la toate tipurile de izolaţii

termice ca izolaţii la pod, terase, pereţi, planşee peste spaţii neîncălzite sau pardoseli aplicate pe sol.

1.2. În cazul în care elementele de construcţie nu asigură capacitatea de izolare termică normată, aceasta este completată printr-un strat prevăzut special termoizolant în elementele de structură ale elementului de construcţie executat.

1.3. Izolarea termică a elementelor de construcţie se realizează în scopul asigurării climatului interior impus de cerinţele minimale de confort ale imobilelor, în funcţie de destinaţia acestora.

1.4. Alegerea alcătuirii elementelor de construcţii termoizolate se face pe baza dimensionării higrotermice în scopul realizării:- rezistenţa la transfer termic minim necesară, a diferenţei dintre temperatura aerului şi temperatura suprafeţei interioare a elementului de construcţie şi a evitării formării condensului pe suprafaţa acestor elemente.- stabilităţii termice necesare, pentru limitarea oscilaţiilor temperaturii pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie- rezistenţa necesară la difuzia vaporilor de apă, pentru limitarea condensării acestora în structura, elementelor de construcţii.- rezistenţa la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacităţii de izolare termică, datorită infiltraţiilor de aer.- limitarea la minim a pierderilor de căldură prin punţile termice şi a evitării fenomenului de condens la nivelul acestora.

1.5. La verificarea din punct de vedere termic a elementelor de construcţie şi a terminologiei folosită, se va ţine seama de prevederile ordinului nr. 24/N din 19.02.1997 privind aprobarea Normativelor C 107/1, 107/2, C107/3, C107/4 şi C107/5 privind calculul coeficientului global de izolare termică al elementelor de construcţii, al elementelor de construcţie în contact cu solul în funcţie de destinaţia acestora.

1.6. La dimensionarea elementelor de construcţii şi la alegerea elementului termoizolant se va ţine seama de caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie publicate în Anexa A din “Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor indicativ C107/3-97.

2. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR3. Înainte de începerea lucrărilor de izolaţii termice se verifică:

- certificatele de calitate pentru produse şi procedee noi- proces verbal de primire a materialelor pe şantier- proces verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplică izolaţiile.

4. Se verifică dacă:- calitatea materialelor livrate şi corespondenţa lor cu prevederile proiectului înlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului şi verificatorului de proiect.

- materialele folosite înainte de punerea în operă prin măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de produs) neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.- în cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolării prevede condiţii speciale de planeitate, forme, racordări, umiditate, etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protecţie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste verificări suplimentare se vor executa înainte de începerea lucrărilor de izolaţie termică.- condiţiile de mediu

5. Pe parcursul executării lucrărilor se verifică dacă:- termoizolaţiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate din elemente întregi sau din fracţiuni tăiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele să nu depăşească limita admisă.- densitatea aparentă a materialelor de bază şi auxiliare ca şi grosimile plăcilor sau blocurilor să corespundă prevederilor proiectului.- deschiderea rosturilor să fie de minim 2 mm- nu s-au produs goluri în şi între plăci- s-au respectat dimensiunile, poziţiile şi formele punţilor termice prevăzute în proiect- barierele contra vaporilor să fie continue şi să fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul.- aşezarea plăcilor să fie uniform, să se respecte grosimea indicată în proiectil tehnic, şi să nu prezinte denivelări care să influenţeze negativ calitatea straturilor de protecţie a izolaţiei

6. La terminarea lucrărilor se efectuează recepţia calitativă pe fază de lucrări în cadrul căreia:

- se va examina frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcursul lucrărilor, comparându-le proiectul şi prescripţiile tehnice respective iar abaterile să se încadreze în prescripţiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic,

- se va verifica modul de execuţie al comunicării cu atmosfera al termoizolaţiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevăzute în documentaţia tehnică.

3. REGULI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE4. Pentru asigurarea eficienţei termoizolaţiei se va urmări periodic

(primăvara şi toamna) starea hidroizolaţiilor, sau a învelitorilor de orice fel, remediindu-se de îndată deficienţele constatate, pentru a nu se ajunge la infiltraţii de apă, în termoizolaţie.

5. În cazul constatării umezirii termoizolaţiei se va analiza gravitatea şi întinderea degradării şi se va înlocui suprafaţa deteriorată de către muncitori specialişti.

4. MATERIALE TERMOIZOLANTE4.1.La alegerea materialelor termoizolante se va ţine seama de Anexa A din Normativul C 107/3 -1997 de destinaţia clădirii, a modului de utilizare şi exploatare, etc., în care sunt prezentate caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţii.4.2. Materialele utilizate trebuie să corespundă tehnic şi calitativ

standardelor de fabricaţie sau a agrementelor tehnice obţinute pentru fiecare tip de material în parte.

5. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE

C107/1 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la

clădiri de locuitC107/2 - 97 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termică la

clădiri cu alte destinaţii decât cele de locuitC107/3 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale

clădirilorC107/4 - 97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuitC107/5 - 97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în

contact cu solulC56 -85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente.

ÎNVELITORI DIN ŢIGLĂ

La baza proiectării şi execuţiei lucrărilor de învelitori precum şi celor aferente acestora stă normativul C37-88, caietul de sarcini publicat în buletinul construcţiilor nr. 8 din 88. Pentru realizarea lucrărilor de calitate se vor respecta următoarele condiţii:• lucrările de învelitori se vor executa de întreprinderi de specialitate

sau echipe specializate• se vor asigura spaţii corespunzătoare pentru depozitarea

materialelor conform prescripţiilor respective şi amplasarea utilajelor aproape de locul execuţiei

• se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru transportul şi manipularea materialelor

• materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice, conform standardelor şi normativelor de fabricaţie specificate în caietul II Învelitori din ţigle şi alame tabelul1.

• materialele auxiliare: şipci, mortar de ciment, var cuie, sârmă zincată, tablă, materiale mărunte de lipit, carton bitumat, trebuie să corespundă standardelor indicate în tabelul 2.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIEÎnvelitorile se vor executa în conformitate cu detaliile din proiectul de

execuţie, elaborat cu respectarea prevederilor din prezentul normativ şi cataloagele de detalii tip de arhitectură şi construcţii. Înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:

• respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor, a modului de prindere şi asamblare a elementelor şarpantei conform proiectului.

• respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţii şi a aliniamentului fermelor, pantelor şi căpriorilor, abaterile admisibile de la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, care trebuie să fie de 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă şi de 10 mm perpendicular faţă de aceasta.

• realizarea de distanţe de minim 100 mm între coşurile de fum şi părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei.

• asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau altor obstacole mai late de 500 mm prin realizarea în amonte de

şei în două ape de minim 150 mm înălţime faţă de planul învelitorii.

• protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile metalice.• îndepărtarea urechilor de montaj, mustăţilor, resturilor de

materiale, molozului, etc., de pe faţa superioară a suportului lucrările de tinichigerie (şorţuri, dolii, pazii, străpungeri pentru ventilaţii, tabacheră, îmbrăcarea coşurilor de fum, cârlige pentru jgheaburi, etc.) vor precede montarea învelitorilor propriu-zise.

• montarea ţiglelor sau olanelor se va începe de la poale către coamă

• la învelitorile din ţigle solzi aşezate simplu, primul rând de la poală şi ultimul de la coamă vor fi duble.

• ţiglele solzi aşezate simplu vor fi astfel suprapuse încât în dreptul unei şipci să rezulte trei ţigle, iar între şipci două ţigle.

• rândurile de ţiglă de orice tip se vor decala unul faţă de celălalt, cu o jumătate de ţiglă.

• la învelitorile din ţigle aşezate dublu toate rândurile vor fi duble, în dreptul unei şipci vor rezulta 4 ţigle.

• ţiglele suprapuse de pe acelaşi rând (aşezate dublu) vor avea rosturile decalate cu jumătate din lăţimea ţiglelor.

• la învelitorile din ţiglă cu jgheab, trase sau presate, ţiglele se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate laturile lor.

• În câmpul învelitorii, ţiglele solzi şi ţiglele cu jgheab se vor lega de şipci cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând. La streaşină şi la margine, precum şi în câmpul acoperişurilor a căror pante depăşesc pe cele uzuale sau în zone seismice de gr. 8-9 se vor lega toate ţiglele.

• streşinile cu jgheab, pentru învelitorile din ţigle şi olane pe astereală vor avea: sort de tablă de 15 cm lăţime, prins cu agrafe aşezate la maxim 40 cm; un rând de carton bitumat, ce se lipeşte peste şorţul de tablă şi continuă pe toată suprafaţa asterialei şi cârlige pentru susţinerea jgheaburilor.

• coamele învelitorilor se vor executa din coame mici (STAS 515-79) la învelitori din ţigle solzi, coame mari (STAS 515-79) la învelitori din ţigle cu jgheab şi olane obişnuite (STAS 513-74) la învelitori din olane.

• coamele vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu mortar de var-ciment

• doliile la învelitorile din ţigle şi olane vor fi din table de 0,5 mm prinse de astereală prin copci din tablă pe minim 40 cm lăţime, falţurile doliilor fiind duble şi cositorite.

• coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea din ţigle sau olane cu o pazie din tablă zincată, ce se ridică în jurul coşului pe minim 30 cm.

• pentru detaliile de execuţie la streşini, coame, dolii, străpungeri la coşuri şi ventilaţii, racordări la calcane, lucarne, se va respecta modul de aşezare a elementelor şi dimensiunilor prevăzute în “catalogul de subansambluri. Caiet II grupa 10 - Învelitori” elaborat de IPCT, dacă proiectantul nu face trimiteri la planşele de execuţie la alte detalii prevăzute în documentaţia tehnică.

Executarea lucrărilor pe timp friguros învelitorile de ţiglă şi olane se pot executa în orice anotimp, cu precizarea că lucrările de rostuire cu mortar de var-ciment să fie amânate pentru a fi executate pe timp călduros. Tot în timp de iarnă înainte de începerea execuţiei învelitorilor, stratul suport şi materialele ce se pun în operă vor fi bine curăţate de zăpadă.

MĂSURI DE PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR ŞI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

La executarea învelitorilor se vor respecta:• “Normele generale de protecţie contra incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor” aprobate prin Decretul nr. 290/1977.

• “Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului” indicativ P 118-99.

• “Normele republicane de protecţia muncii” aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinul nr. 34/1975 şi 60/1975.

• “Normele departamentale de protecţia mucii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 oct. 1980 (vol. 1, 5, 8).În timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de

gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitori se va întrerupe.

Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor care lucrează pe acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie. Când acest lucru stânjeneşte, sub tronsonul de lucru se va prevedea o plasă generală din frânghie, rezistentă la căderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri sau plăcuţe cu inscripţia “Atenţie se lucrează sus”.

CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILORControlul calităţii în timpul execuţiei se va face conform

prevederilor din “Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-85 (Caiet I şi XVII). Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va verifica în mod special:

• calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normativelor respective

• respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier

• corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietul de sarciniPentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii

de şantier pentru remediere şi desfacere. Recepţia lucrărilor de învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, dolii, pazii, etc.)

Se va proceda la examinarea minuţioasă a învelitorii la dolii, racorduri, străpungeri, rosturi. Elementele rigide al învelitorilor, ţigle sau olane, să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe suport, să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru a asigura etanşeitatea generală a învelitorii.

Privind învelitoarea pe dedesubt nu trebuie să se vadă lumina din exterior atât în câmp cât mai ales la racorduri de coşuri, calcane, atice, etc.

EXPLOATAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ÎNVELITORILOR

Pentru prevenirea degradărilor premature a învelitorilor trebuie să se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:

• curăţirea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a jgheaburilor, detaliilor gurilor de scurgere, burlanelor de colectare şi evacuare a apelor meteorice, inclusiv reparaţii locale şi mici înlocuiri.

• îndepărtarea de pe învelitoare a muşchilor, vegetaţiei şi a acumulărilor de zăpadă, fiind interzise loviturile, spargerile gheţii sau a lopeţilor metalice.

Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare succesive.

INVELITORI TIGLĂ SOLZI

Pentru lucrările de execuţie la învelitoare, se vor consulta planşele din borderoul de piese desenate de la începutul caietului de sarcini.

1. EXECUTIA LUCRARILOR1.1. Pentru realizarea învelitorilor de ţiglă de calitate

corespunzătoare, vor fi respectate următoarele condiţii:- lucrările se vor executa de echipe specializate;

- se va asigura spaţiul corespunzător pentru depozitarea materialelor, conform prescripţiilor respective şi amplasarea utilajelor aproape de locul execuţiei; - se vor asigura căile de acces cele mai scurte pentru transportul şi manipularea materialelor

- materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice prevăzute de standardele şi normele de fabricaţie specificate în caietul II tabel 1 Învelitori de ţigle şi olane

- materialele auxiliare: şipci, mortar, cuie, var, sârma zincată, tablă, material mărunt, carton bitumat trebuie să corespunda standardelor indicate în tabelul 2

- la lucrările pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente, indicativ C 16-79;

2. PRESCRIPTII DE EXECUTIELucrările la învelitoare se vor executa în conformitate cu

detaliile din proiectul de execuţie elaborat cu respectarea prevederilor din normativul enunţat precum şi a celor din cataloagele de proiecte tip de arhitectură şi construcţii.

Înaintea începerii execuţiei învelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat în ceea ce priveşte:

- respectarea soluţiilor şi a materialelor, dimensiunile şi modul de prindere şi asamblare al şarpantei conform proiectului;

- respectarea pantelor, scurgerilor, planeităţilor şi aliniamentului fermelor de scaun, al panelor şi căpriorilor; abaterile admisibile de la planeitate, măsurate cu dreptarul de 3 m lungime, nu pot depăşi 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă sau 10 mm perpendicular pe aceasta.

- realizarea unor distanţe de minimum 100 mm între coşurile de fum şi părţile lemnoase sau combustibile ale şarpantei.

- asigurarea scurgerii apei în cazul coşurilor, luminatoarelor sau altor străpungeri prin învelitori mai late de 500 mm prin realizarea în amonte de şei în două ape de minimum 150 mm înălţime faţă de planul învelitorii;

- protecţia anticorosiva prevăzută în proiect pentru părţile metalice;

- îndepărtarea urechilor de montaj, a mustăţilor şi resturilor de materiale, moloz, etc. de pe faţa superioară a suportului;

- terminarea lucrărilor de tinichigerie la străpungeri pentru ventilaţii, tabachere, coşuri de fum precum şi montajul cârligelor pentru jgheaburi, montarea şorţurilor, a doliilor şi paziilor.

La învelitoarea de ţiglă solzi dublu aşezată toate rândurile vor fi duble rezultând un număr de 4 ţigle sprijinite pe o şipcă; ţiglele

suprapuse de pe acelaşi rând vor avea rosturile decalate cu 1/2 din lăţimea ţiglei.

In câmpul acoperişului ţiglele vor fi legate cu sârmă zincată la fiecare al patrulea rând, la streaşină şi la margine precum şi în câmpul acoperişului cu pante ce depăşesc panta uzuală.

Streaşina cu jgheab va avea un şorţ de tablă de 15 cm lăţime prins cu agrafe aşezate la maximum 40 cm; peste acesta se lipeşte un strat de carton bitumat ce se continuă pe toată suprafaţa astereli.

Coamele învelitorii se execută din coame ceramice mici STAS 515-79; acestea vor fi petrecute pe 8 cm, fixarea lor făcându-se cu mortar de var ciment.

Doliile vor fi din tablă de oţel zincat de 0,5 mm prinse pe astereală prin copci de tablă pe minimum 40 cm lăţime, falţurile doliilor fiind duble şi cositorite.

Coşurile sau ventilaţiile care străpung învelitoarea se vor racorda cu învelitoarea din ţiglă cu o pazie din tablă zincată ce se ridică în jurul lor pe minimum 30 cm.

Pentru detaliile de execuţie la streaşină, coame, dolii, racordări la străpungeri, calcane, timpane, lucarne şi tabachere se va respecta modul de aşezare a elementelor şi dimensiunile prevăzute în îndrumătorul tehnic - “Catalog de subansambluri. Caiet II, Grupa 10-Învelitori” elaborat de IPCT dacă proiectantul nu face trimiteri în planşele de execuţie la alte detalii specifice prevăzute în documentaţia tehnică.

3. EXECUTAREA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROSÎnvelitorile de ţiglă se pot executa în orice anotimp, cu

precizarea ca rostuirea cu mortar de var-ciment să fie amânată pentru execuţie pe timp călduros.

Pe timp de iarnă cu ninsoare, înaintea începerii acoperirii se vor curăţa bine de zăpadă şi gheaţă stratul suport şi materialele ce urmează a fi puse în operă.

4. MASURI PSI şi NTSMLa executarea învelitorilor se vor respecta:- Normele generale de protecţie contra incendiilor la

proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate prin Decretul nr.290/1977

- Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului indicativ P118-83

- Normele Republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.34/1975 şi 60/1975

- Normele Departamentale de protecţia muncii în activitatea de construcţiimontaj aprobate de MCInd cu Ordinul nr. 1253/D din 29 oct.1980 (vol.1, 5si 8).

Pe timp de polei, ceaţă deasă, vânt cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenţială sau ninsoare puternică, indiferent de temperatura aerului, execuţia lucrărilor de învelitoare se va întrerupe.

Legarea cu centuri de siguranţă a muncitorilor ce lucrează pe acoperiş la montarea elementelor de învelitoare este obligatorie. Când acest lucru stânjeneşte sub tronsonul de lucru se vor prevedea plase generale din frânghie, rezistentă la căderea unui om. În jurul locului de lucru la acoperiş se vor instala îngrădiri şi plăcuţe cu inscripţia “Atenţie se lucrează sus”5. CONTROLUL CALITATII şi RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calităţii in timpul execuţiei se va face conform prevederilor din Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-85 (Caietul I si XVII).

Pe parcursul executării lucrărilor de învelitori se va verifica în mod special:

- calitatea materialelor ce intră în operă conform standardelor şi normelor de fabricaţie şi utilizare

- respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier

- corectitudinea execuţiei conform prevederilor din caietele de sarcini

Pentru lucrările necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau desfacere.

Recepţia lucrărilor de învelitori se va face la completa terminare a execuţiei lor, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, dolii, pazii etc. în condiţii de funcţionare).

Se va proceda la atenta examinare a învelitorii la dolii, racordări, străpungeri şi rosturi. Elementele rigide ale învelitorii ca ţigle, coame să nu prezinte rupturi, crăpături, să nu joace pe suport, să aibă petrecerile aliniate şi suficiente pentru asigurarea etanşeităţii generale.

La privirea de dedesubt a învelitorii nu trebuie să se vadă lumina din exterior atât în câmpul învelitorii cât mai ales la racorduri şi străpungeri.

6. EXPLOATAREA, INTRETINEREA şi REPARAREA INVELITORILOR

Pentru prevenirea degradării premature a învelitorii trebuie să se ia următoarele măsuri de întreţinere corespunzătoare:

- se va curăţa şi menţine în bună stare de funcţionare jgheaburile, burlanele, doliile, gurile de scurgere şi sorturile de tablă;

- se vor îndepărta de pe învelitoare muşchii şi vegetaţia, acumularea de frunze, praf sau zăpadă fiind interzise loviturile, spargerea gheţii sau utilizarea lopeţilor metalice.

Lucrările de reparaţii se vor executa conform tehnologiei de execuţie a învelitorii. La reparaţiile curente se va avea în vedere încadrarea în limitele capacităţii portante, evitându-se supraîncărcarea structurii de rezistenţă cu straturi suplimentare succesive.

ÎNVELITOR I TABLĂ

Pentru realizarea lucrărilor de învelitoare se vor respecta prescripţiile tehnice ale normativului C 37 - 88 caietul I (prescripţii generale) şi caietul VIII (învelitori din tabla ondulată sau cutată).

Caietul nr. 1 conţine prescripţii generale de proiectare, execuţie, controlul calităţii, recepţie şi exploatare comune tuturor sistemelor de învelitori tratate în normativ (mai puţin învelitori din ţesături bitumate aplicare prin lipire, folii şi pelicule de polimeri).

Alcătuirea şi executarea jgheaburilor şi burlanelor din tablă necesare tipurilor de învelitori din acest normativ se vor face în conformitate cu prevederile STAS 2389 - 77 şi STAS 2274 - 88.

MATERIALE:Materialele puse în operă vor avea caracteristicile tehnice

conform standardelor şi normelor de fabricaţie specificate în documentele însoţitoare.

PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE:Învelitoarea se va executa în conformitate cu detaliile din

proiectul de execuţie.Înaintea începerii execuţiei învelitorii se va verifica planeitatea

elementelor suport cu exigenţa la:- respectarea soluţiilor, materialelor, dimensiunilor,

posibilităţilor de prindere şi asamblarea elementelor suport conform proiectului;

- respectarea pantei, scurgerilor, planeitatea şi aliniamentele formelor, a pantelor şi căpriorilor în conformitate cu datele din

proiect, abaterile admisibile la planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m lungime nu vor depăşi 5 mm în lungul liniei de cea mai mare pantă şi 10 mm perpendicular pe acesta;

- urmărirea executării prealabile a decupajelor pentru străpungeri (coşuri, ventilaţii, conducte, cabluri, etc.);

- asigurarea scurgerii apei în cazul elementelor ce străpung acoperişul prin şei locale în 2 ape cu h = min. 150 mm înălţime faşă de panta învelitorii;

- protecţia anticorozivă prevăzută în proiect pentru părţile metalice;

- îndepărtarea urechilor de montaj mustăţi, restul de materiale de pe faţa de sprijin a suportului învelitorii (faţa superioara a suportului);

În timpul iernii, înainte de începerea execuţiei învelitorii, stratul suport şi materialele ce se pun în operă vor fi bine curăţate de zăpadă şi de gheaţă.

ÎNVELITOAREA DIN TABLĂ CUTATĂ

MATERIALE DE BAZĂ:Panouri cutate din tablă subţire RCA 37 STAS 500 /3 - 80

conform caietului de sarcini nr. 4 /4 .nov. 1973 figura VIII 1 b tabel 2.

MATERIALE ANEXE- tija filetată cu cioc din OL 37 de ∅ 8 mm, zincate STAS 9207 - 80;- tijă cu cleme din OL 37 de 30 x 3 mm zincate, STAS 9207 -

80;- piuliţe hexagonale M 8 STAS 4071 - 80 ;- agrafe din OL 37 de 30 x 3 mm; zincate STAS 9207 - 80;- şuruburi cu cap hexagonal de 6,6 mm STAS 9344 /5 - 80

(pentru tablă);- şuruburi cu cap hexagonal şi piuliţe M6, STAS 4272 - 81;- bolţuri împuşcate şi capse pentru fixarea provizorie a tablei

profilate;- nituri tubulare, oarbe POP (CHOBER) cu ∅ între 2,5 şi 6,4 mm;- rondele cu guler şi căpăcele din polietilenă;

- şaibe zincate STAS 7977 - 82.- tablă zincată de 0,8 mm STAS 2028 - 80;- grund anticoroziv 0 miniu plumb STAS 3097 - 80;- chit de miniu STAS 429 - 85;- chit elastic;- vopsele diferite;- materiale de lipit (aliaj Lp - 30, clorură de amoniu, acid azotic

tehnic, amoniac tehnic);- grunduri şi vopsele anticorozive cu smoală plastifiată tip V

903;

PRESCRIPŢII SPECIFICE DE EXECUŢIETabla va fi acoperită anticoroziv conform prevederilor

proiectului în baza standardelor şi instrucţiunilor tehnice în vigoare;- STAS 10128 - 86 - Clasificarea mediilor agresive;- STAS 10702 /1-83 - Acoperiri protectoare - Condiţii tehnice

generale- STAS 10166 /1-77 - Pregătirea suprafeţelor metalice- Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a

elementelor de construcţii metalice, indicativ C 139 - 87Panta învelitorii va respecta prescripţiilor STAS 3303 /-80

respectiv între 12 şi 40 cm /m.Petrecerile minime de capăt sau transversale (paralel cu

panele) sunt în funcţie de panta acoperişului respectiv:- panta acoperiş (cm /m) 40 30 15 12- petrecerea minimă (cm)9 10 11 20Petrecerea laterală se face pe nervura mică de margine a

fiecărui panou.Pentru prinderea de panele suport şi a tablelor între ele se vor

respecta numărul de organe de asamblare rezultat din calcul.Se vor respecta detaliile de coame timpane şi racordări la

străpungeri conform soluţiilor de principiu din figura VIII.3, VIII.4, VIII.6 şi VIII.7 şi a catalogului de subansambluri IPCT detalii de construcţii grupa 10 - învelitori.

Pentru materialele auxiliare (organe de asamblare din oţel, tabla pentru racordări etc.) se vor folosi materiale zincate sau cadmiate indiferent de tipul de tablă folosit la învelitori.

Panourile de tablă cutată se montează direct pe pane şi se dispun cu generatoarea paralelă cu linia de cea mai mare pantă. Nervurile înguste sunt dispuse sus, rezemarea se face pe nervurile late.

Montarea panourilor începe de la poală şi de la marginea opusă vânturilor dominante.

Prinderea panourilor de tablă cutată pe panele suport sau între ele se va face conform “Instrucţiunilor tehnice pentru prinderea şi

montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor” indicativ C 172 - 88.

- Pentru etanşarea străpungerilor şi protecţia împotriva intemperiilor a capetelor şuruburilor de prindere sau a piuliţelor între acestea şi panourile de tabla se vor monta rondele de tablă sau rondele de guler şi căpăcel din polietilenă;

- Se poate lucra pe timp friguros cu respectarea prevederilor generale din normativul C

PEREŢI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE TIP SANDWICH DIN TABLĂ

Panourile termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din două plăci de tablă nervurată, între care este injectată o izolaţie de spumă poliuretanică rigidă. La baza acestui capitol stau planurile de execuţie din borderoul de piese desenate al lucrării.

1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

1.1. Suportul panourilor tip sandwich poate fi din tablă zincată, vopsită, aluminiu, sau combinaţie de tablă zincată cu aluminiu, tablă vopsită cu aluminiu, etc.

1.2. Panourile tip sandwich trebuie să respecte agrementele tehnice de calitate ale producătorului.

1.3. Suprafaţa panourilor trebuie să fie dreaptă, să nu prezinte denivelări, adâncituri, zgârieturi iar în cazul celor vopsite să aibă o nuanţă uniformă pe întreaga suprafaţă livrată.

1.4. Izolaţia termică din spumă poliuretanică să aibă grosimea prevăzută în agrementul tehnic şi să corespundă cu cea indicată în proiect.

1.5. Comanda panourilor va fi asistată de proiectant în ceea ce priveşte alegerea nuanţelor de culori a producătorului, pentru a se încadra în plastica arhitecturală prevăzută în documentaţia de execuţie a obiectivului.

2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

2.1. Panourile sandwich din tablă se vor transporta în plan orizontal. Aşezate pe suporţi speciali, iar între panouri se vor pune distanţieri, astfel ca panourile să nu se deterioreze în timpul transportului.

2.2. Depozitarea panourilor se va face în stive cu o pantă de min. 5% pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

2.3. Numărul de panouri depozitate într-o stivă nu va depăşi numărul recomandat de furnizori, pentru a nu fi strivite panourile de la bază.

3. MONTAREA PANOURILOR DE TIP SANDWICH

3.1. Elementele de perete ale panourilor pot fi îmbinate unul cu altul atât în poziţie orizontală cât şi în poziţie verticală.

3.2. Fixarea panourilor de elementele de structură se va face conform schiţelor şi metodelor recomandate de furnizor, fie de echipe de montaj ale furnizorului, fie de muncitori specializaţi ai constructorului.

3.3. Montarea panourilor de perete se va face de pe o schelă mobilă sau fixă, în funcţie de terenul înconjurător.

3.4. Este interzisă folosirea altor metode de prindere decât cele recomandate de furnizor.

3.5. Odată cu livrarea panourilor se vor livra şi accesoriile de montaj ce se aplică la rosturi, goluri tehnologice, colţuri, doze de tip spray cu spumă poliuretanică etc., necesare la montaj.

3.6. În cazul folosirii panourilor din tablă vopsită, este recomandabilă vopsirea lor după montaj în caz că furnizorul nu prevede altă tehnologie.

3.7. Se va urmări şi verifica continuitatea stratului termoizolant în dreptul rosturilor orizontale şi verticale dintre panouri neadmiţându-se întreruperi ale acestuia.

3.8. Nu se admite montarea panourilor al căror strat termoizolant a fost deteriorat datorită manipulării defectuoase în timpul transportului, depozitării sau al montajului

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE

4.1. La recepţie se va urmări corespondenţa dintre proiectul tehnic şi realitatea din teren.

4.2. În cazul folosirii de panouri vopsite se va controla calitatea protecţiei anticorozive conform prescripţiilor tehnice în vigoare şi corespondenţa nuanţelor de vopsea cu proiectul tehnic sau la comandarea panourilor.

4.3. Se va verifica dacă s-au respectat la montare prescripţiile tehnice recomandate de furnizorul de materiale.

4.4. Se va urmări ca rosturile de îmbinare între panouri pe orizontal şi vertical să fie coliniare.

TENCUIELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE

1. GENERALITĂŢI

1.1 Prezentul capitol se referă la condiţiile tehnice privind principiile generale de execuţie a tencuielilor aplicate pe suprafeţele orizontale sau verticale din interiorul sau exteriorul construcţiilor, în

conformitate cu actele legislative, standardele şi normativele în vigoare privind:

- cerinţele de calitate impuse materialelor componente, produsului finit şi a tehnologiilor de execuţie- cerinţele de control de calitate privind certificarea calităţii materialelor puse în operă, a conformităţii execuţiei cu exigenţele proiectantului şi beneficiarului- măsurile de urmărire a comportărilor în timp privind rezistenţa şi stabilitatea, siguranţa în exploatare, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului

1.2. Clasificarea tencuielilor se face după:a. poziţia în cadrul construcţiei- tencuieli interioare- tencuieli exterioareb. tehnologia de aplicare:- tencuieli groase ( 20-25 mm ) aplicabile în trei straturi, manual sau mecanizat- tencuieli subţiri (2-3 mm ) aplicabile în două straturi, manual sau mecanizat- tencuieli subţiri ( 10-12 mm ) aplicabile într-un strat ( monostrat ), manual sau mecanizatc. suportul pe care se aplică:- beton monolit şi prefabricat- zidării sau fâşii din BCA- zidării din cărămidă şi blocuri ceramice- suprafeţe din şipci şi trestie- suprafeţe rabiţate sau plase sudateTencuielile enumerate mai sus pot fi: tencuieli subţiri, groase,

interioare şi exterioare cu excepţia ultimelor două care sunt numai tencuieli groase, funcţie de tehnologia de aplicare.

1.3. Mortarele folosite la tencuieli se clasifică în funcţie de:a. natura lianţilor utilizaţi pot fi: lianţi anorganici ( hidraulici şi nehidraulici ); lianţi organici ( polimeri naturali sau sintetici ) şi lianţi micşti ( organici şi anorganici )b. după tehnologia de realizare şi compoziţia mortarului sunt: - mortare aplicate în 2-3 straturi cu grosimea totală de 20-25 mm ( tencuieli groase) folosite la tencuieli obişnuite ca: tencuieli brute, drişcuite, sclivisite sau gletuite şi pentru tencuieli speciale: cu praf de piatră, terasit şi tip similipiatră.- mortare aplicate în straturi subţiri de 1 mm grosime folosite pentru tencuieli subţiri: netede ( gleturi ), netede decorative şi tip strop decorative.- mortare aplicate monostrat în grosime 10-12 mm folosite la tencuieli drişcuite şi tencuieli sclivisite.

1.4. La executarea tencuielilor vor fi respectate: „Normativul de siguranţă la foc construcţiilor P 118/99”, „Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durate executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C300/94”, „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” aprobat cu Ordinul MLPAT Nr. 9/1993.

1.5. ACTE NORMATIVE ŞI STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii- HG 261/1994 Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii- HG 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora- HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii- C 17/1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială- C 56/1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente- NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri- Agrementul tehnic al produsului folosit pentru tencuieli subţiri pe bază de silicaţi fini şi coloraţi

2.TENCUIELI GROASE CU LIANŢI ANORGANICI

2.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1.1. Tencuielile groase aplicabile în 1-3 straturi cu o grosime totală de 20-25 mm se pot utiliza în cadrul construcţiilor civile la: finisarea suprafeţelor interioare şi exterioare ale pereţilor, protecţia hidroizolaţiilor, finisarea suprafeţelor din şipci şi trestie, finisarea suprafeţelor pe plasă de rabiţ şi la realizarea de elemente decorative ca: profile, scafe, ancadramente, etc. la tavane şi pereţi.

2.1.2. Utilizarea acestor tencuieli se va face în locurile şi zonele cu condiţii de mediu normale, fără agresivitate naturală şi în care calitatea aerului corespunde concentraţiilor maxime admise de normele interne elaborate de Departamentul Mediului Înconjurător, în privinţa unor elemente chimice poluante provenite de la diferite industrii ( SO 2 , H2 S, H Cl, NH3, etc. ).

2.1.3. În cazul utilizării acestor tencuieli în medii cu agresivitate naturală sau în spaţii interioare cu agresivitate peste limitele normale, sunt necesare luarea de măsuri speciale de protecţie

pe baza soluţiilor recomandate de laboratoarele de specialitate atestate.

2.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR

2.2.1. Execuţia tencuielilor va începe după verificarea şi recepţia stratului suport pe care se aplică tencuielile în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune care urmează a fi tencuită, conform instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse.

2.2.2. Abaterile de la planeitate, verticalitate, rectiliniaritatea muchiilor orizontale şi verticale trebuie să se încadreze în abaterile admise pentru tipul din care este executat stratul suport al tencuielilor.

2.2.3. Abaterile importante de la verticală sau orizontală sau neregularităţi locale mari se vor repara funcţie de natura abaterilor sau neregularităţilor constatate: prin cioplire cu dalta sau ciocanul de zidărie iar intrândurile care vor necesita grosimi ale stratului de tencuială mai mari de 40 mm se vor acoperi cu plasă de rabiţ fixată în rosturile zidăriei cu cuie, peste care se va executa tencuiala.

2.2.4. Pentru suprafeţele din şipci şi trestie la care abaterile dimensionale ale planeităţii suprafeţelor se încadrează în ± 10 mm se vor prelua prin mărirea sau micşorarea grosimii stratului de tencuială. Abaterile locale mai mari se vor corecta prin raşchetarea sau cioplirea şipcilor de lemn în dreptul ieşindurilor, iar la intrânduri prin completarea cu un rând de trestie.

2.2.5. Executarea lucrărilor de tencuire poate începe numai după terminarea tuturor lucrărilor a căror efectuare simultană poate deteriora calitatea tencuielilor ca: a. La interior vor fi terminate următoarele lucrări: cel puţin două

nivele peste nivelul unde începe execuţia tencuielilor, montarea instalaţiilor de canalizare şi pluviale, încălzire centrală, de apă, gaze, fără montarea obiectelor sanitare, executarea instalaţiilor electrice îngropate ( tuburi, doze, dibluri ) fără montarea aparatelor, astuparea şanţurilor şi a străpungerilor din pereţi şi planşee, rămase de la executarea instalaţiilor, executarea pereţilor despărţitori, a nişelor şi montarea tocurilor de la uşi şi ferestre;

b. La exterior vor fi încheiate următoarele lucrări ca: învelitori inclusiv streaşinile, jgheaburile şi burlanele de scurgere a apelor pluviale şi a altor instalaţii exterioare a căror execuţie ulterioară ar putea afecta calitatea lucrărilor de tencuieli.

2.2.6. În funcţie de felul tencuielilor acestea se împart în două tipuri:

a. tencuieli obişnuite ca: tencuieli brute, tencuieli drişcuite, tencuieli gletuite, tencuieli sclivisite şi tencuieli pe suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ sau pe şipci şi trestie.

b. tencuieli decorative la care stratul vizibil se execută în diferite moduri ca: tencuieli drişcuite din mortare obişnuite, albe sau colorate, tencuieli cu praf de piatră prelucrate prin raşchetare, periere, stropire sau drişcuire, tencuieli din piatră artificială ( similipiatră ) şi tencuieli cu terasit sau dolomit.

2.2.7. Toate tencuielile, cu excepţia celor brute, se aplică în 2-3 straturi astfel:

- Şpriţ de amorsare; este primul strat care se aplică suprafeţelor de beton, zidărie, şipci şi trestie, menit să creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrării dintre tencuiala propriu-zisă şi suport. Pe plasele din rabiţ se aplică un strat suport ( şmir ) pentru umplerea ochiurilor plasei de rabiţ- Grundul este stratul cel mai gros al tencuielilor, servind la acoperirea neregularităţilor suprafeţei, remedierea abaterilor de la verticală la pereţi şi de la orizontală la tavane, executându-se 1-2 reprize a câte 0,8 cm grosime, fiecare strat- Tinciul este stratul vizibil care conferă aspectul definitiv al

tencuielilor2.2.8. Înainte de a începe operaţia de tencuire suprafeţele trebuie

să fie curate, fără praf, pete de grăsime, noroi, etc. După controlul şi pregătirea stratului suport se va executa trasarea suprafeţelor care urmează a fi tencuite, prin diferite metode: cu repere din mortar, scoabe metalice sau şipci din lemn, sau cu repere metalice de inventar în vederea realizării unei planeităţi şi grosimi de tencuială cât mai uniforme şi de grosime cerută în proiectul tehnic

2.2.9. Pe suprafeţele exterioare ale pereţilor ( faţade ) trasarea se va face în acelaşi mod ca şi pe suprafeţe interioare ale pereţilor, în mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colţurile faţadei precum şi pe suprafeţele dintre golurile ferestrelor.

2.2.10. În cazul utilizării reperelor din mortar acestea se vor executa din acelaşi mortar din care se execută grundul; lăţimea martorilor din mortar va fi de 8-12 cm pentru mortarele de var ciment şi de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.

2.2.11. Suprafeţele care urmează a fi tencuite vor avea gradul de umiditate de 5-7 %, sub acest nivel, suprafaţa va fi stropită cu apă şi apoi amorsată, pentru a nu se produce absorbţia rapidă a apei din mortarul de tencuială, fapt ce ar dăuna adeziunii faţă de stratul suport, iar în cazul depăşirii nivelului admisibil, executarea tencuielilor este interzisă. Nivelul de umiditate se măsoară cu aparatul tip „ Higromette ”.

2.2.12. Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare pentru a se permite uscarea lor.

2.2.13. Lucrările de tencuire se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate, pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special a tencuielilor exterioare, astfel:

- iarna, temperatura minimă va fi de + 10 °C- vara, temperatura va avea valori cuprinse între +10ş C - + 30º C şi umiditatea de 65 %. În condiţii de vară, la lucrările exterioare, se vor lua măsuri speciale de protecţie când temperatura mediului ambiant depăşeşte + 30° C sau când suprafeţele sunt expuse direct acţiunii razelor solare prin acoperiri cu rogojini, saci de ciment, care se menţin umede prin stropire cu apă.

2.2.14. Amorsarea suprafeţelor se va face după cum urmează: a. pe suprafeţe de zidărie se va aplica un strat de amorsă prin

stropire cu şpriţ în grosime de 3 mm având aceiaşi compoziţie cu mortarul pentru grund

b. pe suprafeţe din beton ( planşee, grinzi, stâlpi, etc. ) stropite în prealabil cu apă, se va aplica un şpriţ din lapte de ciment de 3 mm grosime

c. pe suprafeţe din şipci şi trestie stratul de amorsă va fi din mortar de var sau ipsos

d. pe suprafeţele rabiţate se va aplica un strat suport ( şmir ) din mortar cu aceeaşi compoziţie cu mortarul de grund pentru umplerea ochiurilor plasei de rabiţ. Stratul suport va fi cât mai gros pentru asigurarea aderenţei grundului.

2.2.15. Grundul se va aplica după cel puţin 24 de ore de la aplicarea şpriţului în cazul suprafeţelor de beton şi de 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. În cazul când suprafaţa şpriţului este prea uscată sau pe timp foarte călduros se va uda cu apă înainte de aplicarea grundului.

2.2.16. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, în una sau două reprize, grosimea totală fiind de 15 mm la suprafeţe suport din şipci şi trestie şi până la 20 mm pentru restul suprafeţelor.

2.2.17. La tencuielile drişcuite stratul vizibil ( tinciul ) se va executa cu acelaşi mortar cu grundul. Tinciul se execută în mod curent din var pastă şi nisip fin până la 1 mm, în cazuri speciale tinciul va fi din mortar de ciment şi praf de piatră.

2.2.18. Muchiile intrânde şi ieşinde se vor executa cu dreptarul de colţ. În timpul drişcuirii, pentru menţinerea umidităţii, tinciul se stropeşte tot timpul cât durează operaţiunea.

2.2.19. La tencuielile la care se urmăreşte obţinerea unei suprafeţe lise stratul de tinci se va gletui cu pastă de var sau ipsos, aplicat în grosime totală de aproximativ

2 mm.

La tencuielile sclivisite grundul şi tinciul vor fi executate cu mortar de ciment iar stratul de tinci nu se va drişcui fin pentru ca să se realizeze o bună aderenţă a stratului de sclivisire. Sclivisirea se execută înainte de uscarea totală a tinciului.

2.2.20. Tencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui strat din mortar din var, ciment şi praf de piatră, cu eventuali pigmenţi pentru a se obţine nuanţele specificate de proiectant. Stratul vizibil se aplică pe grund în condiţiile în care umiditatea este aceeaşi pe întregul câmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii.

2.2.21. Pentru asigurarea unei bune aderenţe a tencuielilor cu praf de piatră suprafaţa grundului va fi striată cu mistria înainte de întărire.2.2.22. Finisarea tencuielilor din praf de piatră în afară de drişcuirea

obişnuită, se poate face prin:a. raşchetarea suprafeţei la 1-2 ore după aplicarea stratului de finisaj, după care suprafaţa va fi curăţată cu o perie aspră b. stropirea în acest caz primul strat se aplică prin drişcuire, iar al doilea se stropeşte manual sau mecanizatc. perierea sau pieptănarea se execută cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta a făcut priză dar înainte de a se întări complet

2.2.23. Tencuielile din piatră artificială ( similipiatră ) se execută pe un grund din mortar de ciment, iar faţa văzută din mortar de ciment şi griş de piatră, cu un eventual adaos de pigment se aplică peste grundul stropit cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia. Grosimea stratului văzut este condiţionată de modul de prelucrare a feţei văzute astfel: pentru rostuire 5-10 mm, cioplire, buciardare 15-30 mm

2.2.24. Prelucrările cele mai folosite ale feţelor văzute la tencuielile din similipiatră sunt:

a. frecarea suprafeţelor după ce mortarul a făcut priză, dar înainte să se întărească, aproximativ 15-20 ore de la aplicare, cu perii de sârmăb. buciardarea este prelucrarea feţei văzute a tencuielilor prin lovire cu buciarda, suprafaţa văzută imită aspectul pietrei naturale prelucrată brutc. cioplirea se execută cu dalta şi ciocanul obţinându-se neregularităţi mai mari decât în cazurile precedente, executându-se de obicei la soclurile clădirilor d. tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeţei de mortar cu pietriş colorat, se execută în 2-3 reprize, după ce mortarul a făcut priză, dar înainte de întărire, până la apariţia

granulelor de pietriş după care tencuiala se spală bine cu apă

2.2.25. Tencuielile cu terasit şi dolomit se aplică pe un strat de grund uscat şi crestat din mortar de ciment şi var ( M50 ) pentru asigurarea aderenţei.

2.2.26. Amestecul se prepară pentru cantitatea care se execută pe parcursul unei zile. Întreruperile se execută în zona rosturilor, colţurilor sau în zone de penumbră, pentru a nu se remarca diferenţele de nuanţă.

2.3CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR GROASE

2.3.1. Toate materialele şi semifabricatele puse în operă ( mortare preparate centralizat) vor fi verificate înainte de a fi puse în operă de către conducătorul tehnic al lucrării pe baza documentelor care însoţesc materialele livrate. Verificarea calităţii lor se va face prin:

- examinare vizuală- încercări pe probe, conform standardelor în vigoare

2..3.2. În timpul executării diverselor straturi ale tencuielilor, cât şi după aceasta, se vor lua măsuri de protecţie, până la întărirea mortarului, privind:

- condiţii de temperatură şi umiditate- protecţie contra şocurilor, izbiturilor sau distrugerilor datorate altor activităţi

2.3.3. Mortarele utilizate pentru tencuieli, dozajele uzuale, consistenţa şi perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul pregătirii lor sunt în conformitate cu Normativul C 17/1982 „ Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială ” şi STAS 1030/1985 „ Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială ”

2.3.4Criteriile de performanţă, nivelele de performanţă şi metodele de verificare vor fi conform tabelului nr.1

Tabel nr.1

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI GROASE, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE

ACESTORA

Nr.crt.

Criterii de performanţă şimetodele de determinare

Nivel admisibilal criteriilor deperformanţă

Obs.

Specificarea criteriilorde performanţă

Reglementareametodelor dedeterminare

0 1 2 3 4

1

Grupa A:Calificare produsConsistenţa mortarului

STAS 1030-85 STAS 1030-85 Se aplică mortarele pentru tencuieli interioare şi exterioare

2 Densitate aparentă în stare proaspătă şi întărită " "

Se aplică mortarelor

pentru tencuieli interioare şi exterioare

3 Tendinţa de segregare " " "

4 Capacitatea de reţinere a apei "

1

Grupa BDeterminarea pe produs pus în operăRezistenţa la compresiune

STAS 1030-85 STAS 1030-85

2 Rezistenţa la eforturi normale de tracţiune (aderenţă la suport)

N001/5-95Caiet V,Cap I

τ=0,5 N/mmp(indiferent de modul de rupere)-diminuarea aderenţei (τ) să fie sub 10% pe epruv. supuse ciclurilor de îmbătrânire faţă de cele martor, iar creşterea să fie de max. 25%

Se aplică tuturor tencuielilor

exterioare şi interioare

3 Impermeabilitatea la apă

Caiet VCap. 5

Penetraţia apei P?100 g/dmp zi Coeficientul de capilaritate:c=4 capilaritate mare1,5?c<4 capilaritate slabăc<1,5 capilaritate foarte slabă

Se aplică pentru comportamentul tencuielilor faţă de apă lichidă astfel:p- se determină pentru tencuieli exterioarec- se determină pentru tencuieli exterioare şi interioare destinate încăperilor cu umiditate 65%

4 Rezistenţa la ciclurile de îmbătrânire accelerată

Caiet V Cap. 6

După 100 de cicluri (oricare variantă) aderenţa la suport ? 0,5 N/mmp-Diminuarea aderenţei (τ) să fie sub 10% pe epruv. supuse ciclurilor de îmbătrânire faţă de cele martor iar creşterea să fie de maxim 25%-Nu se admit degradări ale suprafeţei finisajului ca: exfolieri, fisurări, băşicări, pătări, apariţia fenomenului de prăfuire etc.

Se aplică tencuielilor exterioare

5 Susceptibilitatea la murdărire şi rezistenţa la mijloacele de curăţare

Caiet VCap. 7

Nu se admit nici un fel de degradări ale suprafeţelor finisajului după, cicluri, de tipul exfolierilor, fisurărilor, etc.

Se aplică tencuielilor exterioare

2.3.5. Recepţia pe faze de lucrări se va face prin verificare la fiecare tronson de faţadă dar cel puţin o dată la 100 mp pentru:

a. rezistenţa mortarului b. numărul de straturi aplicat şi grosimile respective ( determinate prin sondaje, cel puţin câte unul la 200 mp, sau în baza hotărârii comisiei de recepţie ).c. aderenţa la suport şi între straturi cu aceeaşi frecvenţă ca la litera bd. planeitatea tencuielii, corectitudinea muchiilor şi a racordului între suprafeţee. dimensiunile, poziţia elementelor decorative şi corectitudinea executării acestora ( solbancuri, brâe, cornişe etc. ) prin comparaţie cu documentaţia tehnică

Aceste verificări se fac înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar abaterile admisibile vor fi conform tabelului nr. 2

Tabel nr. 2

NIVELURILE ADMISIBILE ALE CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ ŞI METODELE DE VERIFICARE ALE ACESTORA PENTRU DIVERSE TIPURI DE TENCUIELI LA RECEPŢIA LOR CALITATIVĂ SAU ÎN CAZUL

MODIFICĂRILOR UNOR SOLUŢII

Nr.crt.

B.C. Tipul

finisajelorD. Tencuie

librute

Tencuieli drişcuiteTencuieligletuite

şisclivisite

Tencuieli decorativeE. interioare şi

exterioareF. Metode

deverificare

Observaţii

Criteriu de

performanţă interioare interioare exterioare interioare netede rugoase

0 1 2 3 4 5 6 7 8 91 Un anumit grad de

degradare al suprafeţelor tencuielilor constând în umflături,

împuşcături, crăpături, fisuri,

urme vizibile de reparaţii

locale

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Prin aspectarea vizuală şi tactil (frecare cu palma)

Verificarea se va executa la recepţia

lucrărilor de tencuieli. Se va verifica totodată corespondenţa

tipului de tencuială şi a modului de

prelucrare a feţei văzute cu

prevederile proiectului

2 Un anumit grad de degradare al suprafeţelor tencuielilor constând în zgrunţuri mari(până la max. 3 mm) băşici,

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit - Nu se admitVerificarea se va

executa la recepţia lucrărilor

zgârieturi adânci formate la drişcuire

0 1 2 3 4 5 6 7 8 93 Anumite

niveluri ale abaterilor dimensionale ale suprafeţelor tencuielilor (planeitate de ansamblu şi locală)

-Max. 2 neregularităţi/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 2 mm

Max. 2 neregularităţi/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 3 mm

Max. 2 neregularităţi/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 1 mm

Max. 2 neregularităţi/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 2 mm

Max. 2 neregularităţi/mp în orice direcţie având adâncimea sau înălţimea 3 mm

Cu dreptarul de 2 m lungime în orice direcţie şi măsurarea distanţelor între dreptar şi suprafaţa tencuielilor

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor.Solbancurile şi diferitele profiluri trebuie să aibă pantele spre exterior

4 Anumite niveluri ale abaterilor referitoare la rectiliniaritatea muchiilor verticale (tencuieli pereţi)

Max. cele admise pt. elementul

suport

Maxim1 mm/m dar nu mai mult de 3 mm pe

înălţimea încăperii

Maxim2 mm/m dar nu mai mult

de 20 mm pe înălţimea

clădirii

Maxim1 mm/m dar nu mai mult de 2 mm pe

înălţimea încăperii

La interior Maxim 1 mm/m dar nu mai mult de 3 mm pe înălţimea încăperiiLa exteriorMaxim 2 mm/m dar nu mai mult

de 20 mm pe înălţimea

clădirii

Maxim2 mm/m dar nu

mai mult de:-la interior:

3 mm pe înălţimea încăperii

-la exterior: 20 mm pe

înălţimea clădirii

Cu firul de plumb, dreptar şi boloboc

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor.Pentru tencuieli

decorative în similipiatră se va verifica ţeserea

corectă a rosturilor;

muchiile nu trebuie să aibă şi

ştirbituri, ciobituri, fisuri

5 Idem pentru cele orizontale (tencuieli tavane) -

Max.2 mm/m şi cel mult 5

mm în limitele unei

suprafeţe orizontale

Max.2 mm/m şi cel mult 5 mm în limitele

unei suprafeţe orizontale

Max.1 mm/m şi

cel mult 3 mm în limitele unei

suprafeţe orizontale

- -

Cu firul de plumb,

dreptar şi boloboc

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 96 Anumite niveluri

ale abaterilor referitoare la

rectilinialitatea faţă de

orizontală sau verticală a unor

elemente decorative ale

faţadelor, intrânduri sau

părţi proeminente la

interior şi exterior

Maxim cele admise pentru

elementul suport

Maxim2 mm/m dar nu mai mult de 3

mm de element

Maxim1 mm/m dar nu mai mult de 3

mm de element

Maxim1 mm/m dar nu mai mult de 2

mm de element

Maxim2 mm/m dar nu mai mult de 3

mm de element

Maxim3 mm/m dar nu mai mult de 5

mm de element

Cu dreptarul de 2 m (cala pct.3) şi cu firul cu plumb, bolobocul şi dreptarul (ca la pct. 4)

Verificarea se va executa la recepţia lucrărilor.

Solbancurile profilele, cornişele, intradosul

balcoanelor vor fi verificate din

punct de vedere al dimensiunilor

lor (conform proiectului) şi al

profilelor muchiilor să fie, continue, drepte,

fără frânturi7 Un anumit nivel

al abaterilor faţă de rază al suprafeţelor tencuite curbe

-

Max.5 mm

Max.5 mm

Max.3 mm

Max.3 mm

Max.5 mm

Prin măsurători geometrice cu sfoară, dreptar, fir cu plumb

Verificarea se va efectua la recepţie lucrărilor

8 Un anumit nivel de omogenitate al culorilor

-Nici un fel de

nuanţe neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

Nici un fel de nuanţe

neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

Nici un fel de nuanţe

neuniforme, pete, urme de opriri ale lucrului dacă nu primesc un alt finisaj (zugrăveli,

Nici un fel de nuanţe

neuniforme, pete, urme

de oprire ale lucrului

Nici un fel de nuanţe

neuniforme, pete, urme de oprire ale

lucrului

Prin aspectarea vizuală

Verificarea se va efectua la recepţia lucrărilor

vopsiri, tapete) care să le poată

acoperi

vopsiri, tapete) care să le poată

acoperi

vopsiri, tapete) care să le poată

acoperi9 Un anumit grad

de netezire al suprafeţelor tencuielilor

- - -Nu se admit nici un fel de

asperităţi - -

Prin aspectarea vizuală şi

tactilă

Verificarea se face la recepţia lucrărilor

0 1 2 3 4 5 6 7 8 910 Corespondenţa

numărului de straturi şi a grosimilor respective

-

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Nu se admit nici un fel de abateri

Prin baterea unor cuie sau prin sondaje speciale (carote) în număr stabilit de comisia de recepţie, dar cel puţin unul pentru 200 mp

Verificarea se va efectua la recepţia lucrărilor dacă se constată degradări ale tencuielilor care ar putea fi cauzate de o grosime necorespunzătoare a acestora

3. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE LIANŢI MICŞTI SAU LIANŢI ORGANICI

3.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

3.1.1. Tencuielile subţiri aplicabile în 2-3 straturi de câte 1 mm grosime fiecare, folosibile la clădiri civile la finisarea suprafeţelor lise ale pereţilor exteriori şi interiori din beton armat, beton prefabricat, planşeelor din beton armat şi prefabricat, panouri din BCA, finisarea tencuielilor drişcuite şi protecţia termoizolaţiilor din polistiren.

3.1.2. Tencuieli subţiri monostrat cu grosimi de 10-12 mm utilizate la finisarea pereţilor interiori şi exteriori, a planşeelor din b.a. şi prefabricat, zidăriei din cărămidă şi BCA, fâşii din BCA din cadrul clădirilor civile.

3.1.3. Utilizarea acestor tencuieli la exterior se va face numai în zonele de mediu normale fără agresivitate naturală şi în care calitatea aerului se încadrează în normele maxime admise de Departamentului Mediului Înconjurător.

3.2. EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.2.1. Tencuielile subţiri sunt destinate finisării suprafeţelor interioare şi exterioare ale pereţilor şi planşeelor.

3.2.2.Tencuielile subţiri se pot aplica manual sau mecanizat sub formă netedă sau tip strop în 2-3 straturi fiecare cu grosimea de aproximativ 1 mm, sau monostrat sub forma netedă cu grosimi de 10-12 mm.

3.2.3. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli subţiri se face după controlul şi pregătirea suprafeţelor suport şi efectuarea eventualelor reparaţii necesare.

3.2.4. Lucrările de tencuire pot începe numai după terminarea lucrărilor enumerate la punctul 2.2.5 de la tencuieli groase.

3.2.5. Condiţiile de mediu şi temperatură în timpul execuţiei vor fi conform celor precizate la punctul 2.2.11.

3.2.6. Calitatea suprafeţelor suport din beton sau BCA trebuie să corespundă din punct al abaterilor dimensionale privind rectiliniaritatea muchiilor verticale şi orizontale, al planeităţii şi gradului de netezire al suprafeţelor conform prevederilor din Anexa X.3 din C 140/80 „ Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat ”, P104/83 „ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din BCA ”.Reparaţiile la stratul suport executate cu mortar de ciment se vor lăsa să se usuce minim 7 zile.

3.2.7. Mortarele pentru tencuieli subţiri se vor prepara manual sau cu malaxorul respectându-se dozajele pentru fiecare tip de mortar în parte.

3.2.8. Consistenţa mortarelor măsurată cu conul etalon va fi de 10-12 cm în cazul aplicării manuale şi de 7-8 cm în cazul aplicării mecanizate cu pistolul pulverizator.

3.2.9. Aplicarea tencuielilor subţiri se va face numai după uscarea amorsei, la palparea cu mâna sa se mai simtă senzaţia de umedAmorsa se execută din liantul organic utilizat în compoziţia mortarelor şi apă. Amorsa se face manual, cu bidineaua sau mecanizat, cu pistolul pentru vopsitorii.

3.2.10. Pentru orice fel de suport aplicarea se poate face cu: - netezire cu fierul de glet, drişca sau mijloace mecanizate în grosimile şi numărul de straturi prevăzute în documentaţia tehnico-economică.- sub formă de stropi cu ajutorul pulverizatorului sau altei instalaţii specifice de pulverizare, conform indicaţiilor tehnologice ale producătorului

3.2.11. La exterior tencuielile se aplică de sus în jos urmărindu-se ca un câmp să fie executat din aceeaşi şarjă de material, pentru a nu apărea diferenţe de nuanţe în acelaşi câmp.

3.3. CONTROLUL CALITĂŢII TENCUIELILOR SUBŢIRI

3.3.1. Pentru asigurarea calităţii lucrărilor, aceasta se va face pe etape de lucru, criteriile de performanţă şi nivelele admisibile şi metodele de verificare vor fi conforme cu tabelul nr. 2 de la punctul 2.3.5.

3.3.2. În cazul promovării unei soluţii noi sau modificării parţiale ale unora mai vechi acestea vor fi verificate privind modul de încadrare în prevederile criteriilor de performanţă la nivelele admisibile acceptate la tabelul nr. 3

Tabel nr. 3

CRITERII DE PERFORMANŢĂ SPECIFICE LUCRĂRILOR DE TENCUIELI SUBŢIRI, METODA DE DETERMINARE ŞI PERFORMANŢE ALE

ACESTORA Nr.crt.

Criterii de performanţă şimetodele de determinare

Nivel admisibilal criteriilor deperformanţă

Obs.

Specificarea criteriilorde performanţă

Reglementareametodelor dedeterminare

0 1 2 3 4

1

Grupa A:Calificare produsConsistenţa mortarului

STAS 1030-85 STAS 1030-85 Se aplică mortarele pentru tencuieli interioare şi exterioare

2 Densitate aparentă în stare proaspătă şi întărită

" " "

3 Tendinţa de segregare

" " "

4 Capacitatea de reţinere a apei " " "

1

Grupa BDeterminarea pe produs pus în operăRezistenţa la compresiune

" " "

2 Rezistenţa la eforturi normale de tracţiune (aderenţa la suport)

Caiet V,Cap I

τ=0,5 N/mmp(indiferent de modul de rupere)diminuarea aderenţei (τ) să fie sub 10% pe epruv. Supuse ciclurilor de îmbătrânire faţă de cele martor, iar creşterea să fie de max. 25%

Se aplică tuturor

tencuielilor exterioare şi

interioare

3 Rezistenţa la eforturi tangenţiale

Caiet VCap. 2

După umezirea finisajuluiτ min=2N/mmp lăţime de bandă din ţesătură de sticlă

Se aplică suplimentar şi facultativ pt.

tencuieli subţiri exterioare şi

interioare(gros. 2-3 mm)

pt. determinarea sensibilităţii la

umezire

4 Rezistenţa la mediul alcalin (saponificare)

Caiet V,Cap. 3

σmin=0,3 N/mmp (pt. rupere coezivă în finisaj)σ min=0,5N/mmp (pt. rupere adezivă la interfaţa suport finisaj)

- Nu se admit modificări de

aspect ale finisajului:

exfolieri, băşicări etc.

Se aplică tuturor

tencuielilor exterioare şi

interioare

5 Sensibilitatea la băşicare

Caiet V,Cap. 4

Nu se admite, nici o urmă de băşicare pt. nici una din clasele de finisaje prezentate în caiet V, pct. 6

τ min = 0,5N/mmp atât pe epruvetele încercate, cât şi pe mortar,

indiferent de modul de rupere

Se aplică tuturor tencuielilor

exterioare şi interioare

permeabile sau etanşe la trecerea

vaporilor de apă

6 Impermeabilitatea la apă

Caiet V,Cap.5

- Penetraţia apei:p=100 g/dmp zi

-Coeficientul de capilaritate:

c?4 capilaritate mare 1,5?c<4capilaritate slabăc?1,5capilaritate f. slabă

Se aplică pt. determinarea comportamentului tencuielilor faţă de apa lichidă astfel:p se determină

pt. tencuieli exterioare

c se determinăpentru tencuieli interioare destinate încăperilor cu umiditate 65%

7 Permeabilitatea la vaporii de apă

STAS 13090/ apr. 92

a) S

D = 40 g/mp zi

b) pt. tş=23ş C;URA = 88 %Rv = 11,3 g/mp hmm Hg

c) pt. t= 30ş CURA = 88 %Rv = 11,5 g/mp hmm Hg

Se aplică tuturor

tencuielilor exterioare şi

interioare utiliz. În spaţii cu URA

65%Condiţiile b) şi c) se aplică funcţie de destinaţia tencuielilor;Condiţia a) este o verif. Simplificată aplicabilă când tot setul de tencuieli este supus la încercări în condiţii identice de temperatură şi umiditate

8 Rezistenţa la ciclurile de îmbătrânire accelerată

Caiet VCap. 6

După 100 cicluri ( oricare variantă ) aderenţa la suport 0,5 N/mmpDiminuarea aderenţei (σ) să fie sub 10% pe epruv. supuse ciclurilor de îmbătrânire faţă de cele martor, iar creşterea să fie de max. 25%Nu se admit degradări ale suprafeţei finisajului ca: exfolieri, fisurări, băşicări, pătări, apariţia fenomenului de prăfuire etc.

Se aplică tencuielilor exterioare

9 Susceptibilitatea la murdărire şi rezistenţă la mijloacele de curăţare

Caiet V,Cap. 7

Nu se admit nici un fel de degradări ale suprafeţei finisajului după cicluri, de tipul exfolierilor,

Se aplică tencuielilor exterioare

fisurărilor, pătărilor etc.

3.3.3 Recepţia pe faze de lucrări şi nivelul abaterilor admise vor fi aceleaşi ca cele de la punctul 2.3.5. aliniatele a, b, c, d, şi e.

4. TENCUIELI SUBŢIRI PE BAZĂ DE SILICAŢI FINI ŞI COLORAŢI LA PEREŢII DIN ZIDĂRIE ŞI BETON ARMAT PLACAŢI CU TERMOIZOLAŢIE DIN POLISTIREN

4.1. DOMENIUL DE UTILIZARE

4.1.1. Executarea şi recepţionarea acestor tencuieli se va face conform indicaţiilor din planşele tehnice de execuţie a lucrărilor. Aceste tencuieli sunt executate ca ultim strat de finisaj la lucrările exterioare şi interioare de finisare a construcţiilor şi sunt aplicate pe un strat suport existent, care poate să fie executat din:

A. tencuieli groase din mortare obişnuite la faţade şi socluriB. materiale de şpaclu şi adezivi aplicate peste stratul termoizolant la faţade placate cu polistiren.

4.2. MATERIALE COMPONENTE ALE LUCRĂRII

4.2.1 Materiale din care sunt executate tencuielile pe bază de silicaţi în varianta „A” sunt: tencuieli obişnuite executate cu mortar marca M25T la faţade şi M100T la socluri; ca strat suport şi tencuială periată de 1, 2, 3 mm, tencuială zgâriată de 1, 2, 3 mm, tencuială striată de 2, 3 mm grosime şi tencuieli mozaic din agregate de cuarţ colorat, recomandat la socluri, coloane şi scări interioare.

4.2.2 La varianta „B” începând de la cărămidă materialele folosite sunt: adeziv pulverulent pe bază de ciment pentru lipirea şi şpăcluirea plăcilor, plăci de polistiren, plasă din fibre de sticlă, masă de şpaclu pentru tencuieli, dibluri pentru fixarea plăcilor termoizolatoare, tencuielile indicate la punctul 4.2.1 şi accesorii auxiliare ca: armătură pentru muchii interioare, profile pentru fundaţii, temelii şi socluri, şi profile din aluminiu pentru armarea muchiilor.

4.3 EXECUTAREA LUCRĂRILOR

4.3.1. Execuţia lucrărilor va fi făcută cu echipe specializate, respectându-se agrementul tehnic al produsului folosit.

4.3.2. Planeitatea stratului suport trebuie să se încadreze în abaterile la capitolul de tencuieli groase tabel nr. 2 punctele 3, 4, 5, şi 6.

4.3.3. La execuţie se va urmări ca grosimea stratului depus să fie uniformă, plană, fără denivelări, iar în cazul tencuielilor colorate

se va comanda toată cantitatea necesară într-o singură tranşă pentru evitarea nuanţelor diferite de la o tranşă la alta.

i. La varianta „B” cu izolarea termică a faţadelor ordinea straturilor începând de la structură este următoarea:

1. adeziv pentru lipirea plăcilor2. plăci din polistiren expandat fixat cu adeziv şi dibluri metalice prinse în ancore de plastic3. adeziv pentru lipire (fixare plasă din fibre de sticlă)4. plasă din fibre de sticlă cu ochiuri de 4 mm5. adeziv pentru şpaclu6. tencuială subţire din silicaţi, una din variantele prezentate la punctul 1.1

4.3.5. Plăcile din faţadă vor fi prinse cu 4 dibluri în ancore de plastic conform schemei alăturate

1/4 1 1/2 1 1/4

1/4 1/2 1/4

4.3.6. Recepţia lucrărilor de tencuieli subţiri pe bază de silicaţi se va face conform prevederilor Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente 56/ 1985.

MORTARE

1. PREVEDERI GENERALE2. Mortarele sunt amestecuri fine omogenizate de liant, nisip şi apă,

care se întăresc prin pierderea apei şi servesc la legarea între ele a elementelor de construcţie, pentru a forma ziduri, sau pentru protecţia lor prin tencuire.

3. În funcţie de destinaţia lor mortarele sunt de 2 feluri: mortare pentru zidărie şi mortare pentru tencuială.

4. La prepararea mortarelor se va ţine seama de “Instrucţiunile tehnice privind compoziţia se prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială C 17-82.

5. Toate mortarele sunt caracterizate prin marca mortarului, care este o valoare convenţională, privind rezistenţa la compresiunea care trebuie realizată, la mortarele puse în lucru. Scara de mărci care trebuie realizate sunt stabilite prin STAS 1030-85. Mortarele obişnuite pentru zidărie şi tencuială, iar verificarea mortarelor se face conform STAS 2624-80. Mortarele obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

2. MATERIALELa prepararea mortarelor se folosesc: lianţi, agregate, apă,

aracet şi aditivi.

Lianţi2.1. Var pentru construcţii conform standard SR ENV 1 1/2 97 Definiţii

şi criterii de conformitate. Se pot folosi toate tipurile de var stins.2.2. Se poate folosi şi varul nestins acesta fiind stins de către

utilizator, verificându-se proprietăţile fizice şi chimice să corespundă cu standardul SR ENV 459-1-97.

2.3. Argilă conform STAS 4686 - 71 “Argilă pentru mortar pe bază de ciment argilos sub formă de pastă de consistenţă 13-15 cm.

2.4. Ipsos de construcţii conform STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcţii

2.5. Cimenturi prevăzute conform standard SR 1500-96.Cimenturi compozite uzuale tip II, III, IV şi V.

Agregate

2.6. Nisip natural de carieră sau râu conform, STAS 1667-76. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.

Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare trebuiesc să se încadreze în limitele din tabelul 2, din Instrucţiunile C 17-82.

Nisipul natural de carieră poate fi parţial înlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale şi nisip de mare.

Apa2.7. Se va utiliza apa din reţeaua de alimentaţie, sau în cazul

utilizării altei surse, apa trebuie să corespundă condiţiilor STAS 700-84. Apă pentru betoane şi mortare

Aracet2.8. La prepararea mortarelor adezive pentru zidării din blocuri mici din

b.c.a. cu rosturi subţiri se utilizează următoarele tipuri de aracet.- aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058-91- aracet CPMB, aracet CIC sau crilorom 3080 fabricat la Uzina

Chimică Râşnov.

Aditivi2.9. În cazul mortarelor de ciment se utilizează aditivul plastifiant

antrenor de aer “Disanul” conform STAS 8625-90.Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări preliminare.

2.10. Accelerator de întărire- Clorura de calciu care se foloseşte la mortarele de zidărie de marca M50 Z sau mai mare la lucrările executate pe timp friguros.

2.11. Întârzietor de priză. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza Întârzietor de prize pentru ipsos.

3. COMPOZIŢIA MORTARELORCompoziţia mortarelor diferă în funcţie de destinaţia lor pentru

zidărie sau pentru tencuială.3.1. Dozajele uzuale ale mortarelor în funcţie de destinaţia lor se alege

conform normativului C17-82.3.2. Alegerea tipului de mortar folosit se face de proiectant, ţinându-se

seama de gradul seismic, modul de exploatare, solicitările la care sunt expuse elementele de construcţie etc., fiind specificate în documentaţia tehnică, economică şi braviarul de calcul.

4. PREPARAREA MORTARELOR5. Mortarele se pot prepara manual şi mecanic

Mortarele preparate mecanic pot fi preparate în instalaţii centralizate (staţii de preparare) sau necentralizate la punctul de lucru.

6. Tehnologia de preparare a mortarelor pentru zidării sau tencuieli se va face conform prescripţiilor tehnice din normativul C17-82.

7. În cazul în care mortarele se transportă se vor lua măsuri ca să nu se depăşească durata maximă între producerea mortarului şi punerea lui în operă care este de maxim - 10 ore de la preparare la mortarele fără întârzietor de priză;

- 16 ore la mortarele cu întârzietor de priză

5. CONTROLUL CALITĂŢII5.1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se face

conform STAS 2634 - 80 Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

5.2. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform STAS 1030-85. Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.

5.3. Prin măsurători cu conul etalon se va verifica la fiecare şarjă consistenţa mortarelor care trebuie să se înscrie în limitele de mai jos:8…13 cm la zidărie din cărămidă pline sau din blocuri de beton uşor cu agregate naturale sau uşoare.7…8 cm pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri ceramice cu găuri.4…7 cm pentru zidărie din piatră sau blocuri de beton compact.La mortarele pentru tencuieli aplicate manual consistenţa va fi:-9 cm pentru şpriţ7-8 cm pentru grund9-12 cm pentru stratul vizibil executat din mortar care conţine ipsos7-8 cm pentru strat vizibil cu mortar fără ipsos.La mortare de tencuială aplicate mecanizat consistenţa va fi:12 cm pentru şpriţ10-12 cm pentru grund

5.4. Punerea în operă a mortarelor se face conform normativelor în vigoare pentru executarea zidurilor şi tencuielilor.

6. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE.

- SR ENV 459/L-97 Var pentru construcţiiPartea I definiţii şi criterii de conformitate

- SR ENV 459/2-97 Var pentru construcţiiPartea II Metode de încercare

- STAS 4686-81. Argilă pentru mortare pe bază de ciment argilă- STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcţii

- SR 1500 - 96. Cimenturi compozite uzuale tip. II, III, IV şi V.- STAS 1667 - 76. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.- STAS 790-84. Apă pentru betoane şi mortare.- C17-82. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.- C56-85. Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

PARDOSELI

Prezentul capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de executare a pardoselilor interioare şi exterioare, în conformitate cu “Normativul pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor” indicativ C 35-82.

Executarea stratului suport şi a pardoselilor, precizarea materialelor folosite şi condiţiile de finisare a pardoselilor, au la bază planşe din documentaţie, faza PT.

1. ŞAPE SUPORT, PREVEDERI GENERALE

1.1. Executarea şapei suport se va face numai după terminarea probelor prevăzute sub pardoseli (instalaţii electrice, sanitare, de încălzire) precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montaj. Înainte de executarea şapei suport, în încăperi se vor monta ferestrele, geamurile, tocurile şi căptuşelile uşilor. În cazul în care la încăperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, limita de demarcaţie dintre aceste tipuri diferite de pardoseli, va fi la mijlocul foii de uşă, în poziţie închisă.

Toate tencuielile interioare şi exterioare vor fi complet terminate, instalaţiile de încălzire, inclusiv probele de verificare, vor fi terminate, iar conductorii pentru instalaţia electrică terminaţi.

1.2. Suprafeţele planşeelor din beton armat se vor curăţa de resturi de praf şi moloz. Pentru realizarea unei bune aderenţe a şapei, suprafeţele planşeelor din beton armat vor fi uscate şi rugoase iar abaterile lor de planeitate nu vor depăşi valorile admisibile indicate în prescripţiile tehnice în vigoare. Abaterile mai mari decât cele admisibile, se vor rectifica prin cioplirea ieşindurilor sau prin acoperirea întinderilor mai mari.

1.3. Şapele fiind suporturi a căror suprafaţă se mai poate vedea după montarea pardoselii, este necesar ca la terminarea execuţiei lor să se încheie proces verbal de lucrări ascunse, ţinându-se seama că se cere o anumită calitate a suprafeţelor şapei şi o anumită rezistenţă faţă de condiţiile de exploatare.

1.4. Înainte de începerea lucrărilor şapei suport, se va verifica dacă au executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja, ca de exemplu: învelitori, conducte pentru instalaţii, tâmplărie, ghermele, praguri.

1.5. Suprafaţa rezultată după executarea şapei, nu trebuie să prezinte denivelări, ondulaţii, crăpături, porţiuni cu urme de opriri ale lucrului. Orice reparaţie la şapa suport se va face utilizând aceeaşi compoziţie a mortarului cu care s-a executat iniţial şapa suport.

SCAFE SAU PLINTEScafele sau plintele sunt obligatorii la încăperile prevăzute cu

instalaţii de apă (grupuri sanitare).La pardoselile din ciment sclivisit se vor executa scafe de

100…150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste pardoseli.

La pardoselile din mozaic turnat, scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc. Nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la pardoselile din mozaic turnate. Înălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100..150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.

Scafele din gresie de 100 mm înălţime se vor manta cu mortar de ciment, astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.

Străpungerile pentru trecerea coloanelor de instalaţii prin pardoseli se fac prin trecerea coloanelor prin manşoane din ţeavă de oţel ce depăşesc nivelul plintelor cu 4-10 mm; plintele îmbracă aceste puncte de străpungere şi spaţiul astfel închis se umple cu mortar de ciment iar partea superioară se finisează cu mortar cu mozaic, cu aspect cât mai apropiat de aspectul materialului plintei sau pardoselii, sau în cazul plăcilor de gresie cu un mortar de ciment cu un adaos de pigment corespunzător culorii pardoselii.

Şpriţul dintre coloana şi manşonul de oţel se burează cu sfoară de azbest sau cu deşeuri de vată minerală şi se etanşează cu chit permanent elastic.

CONDIŢII TEHNICE DE CALITATEPe parcursul execuţiei lucrărilor, se verifică în mod special (de

către şeful punctului de lucru) respectarea următoarelor condiţii:

a. denivelările admise ale stratului suport elastic faţă de dreptar trebuie să fie de cel mult 15 mm în cazul stratului suport de nisip;

b. la stratul suport rigid se vor admite denivelări izolate de cel mult 10 mm sub un dreptar de 2 m lungime

În timpul executării pardoselii din beton de ciment se vor face următoarele verificări:- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la terminarea punerii betonului în operă); acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.- se va verifica consistenţa betonului prin metoda tasării şi trunchiul de con (STAS 1759-88); consistenţa betonului va fi plastică (5,1…8 cm, tasare).- se vor confecţiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea rezistenţei acestuia.

Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute de STAS 2560/1-83 şi de STAS 2560/2-75, prin metodele de verificare prevăzute de STAS 2560/3-84.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.

VERIFICĂRI ALE LUCRĂRILOR LA PARDOSELI. CONDIŢII DE RECEPŢIE

Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.

O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea

lucrărilor de pardoseli (canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.

Toate materialele, semifabricate şi fabricate care intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor.

- s-au efectuat la locul de punere în operă încercările de calitate

Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului vor fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

Principalele verificări de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul şi starea generală- elemente geometrice (grosime, planeitate, pante)- fixarea pardoselii pe suport- rosturile- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii- corespondenţa cu proiectul

VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRĂRISe fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul

lucrării.- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu o

frecvenţă de Ľ din aceea prescrisă pentru verificările de parcursRezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se

consemnează în procese verbale conform instrucţiunilor respective.

LA RECEPŢIA PRELIMINARĂ A OBIECTULUI SE EFECTUEAZĂ:- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare de 200 mp. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru încheierea fazelor de lucrări.

STANDARDE ŞI NORMATIVE

- C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

PLACAJE DE FAIANŢĂ

1. MATERIALE NECESARE PENTRU APLICAREA FAIANŢEI CU MORTAR

- Plăci de faianţă cu respectarea caracteristicilor tehnice şi de calitate prevăzute în STAS 233-86- Materiale pentru prepararea mortarului, cu respectarea prevederilor STAS 1667-76, STAS 790-84, STAS 146-80, STAS 7055-87.

2. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIELa execuţia lucrărilor de montaj a placajului de faianţă se vor

respecta prevederile instrucţiunilor tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, indicativ C6-86.2.1. Tehnologia de execuţie a placajelor de faianţă cuprinde

următoarele faze de lucru:- controlul stratului suport- controlul lucrărilor premergătoare trebuiesc terminate la începerea placajelor- crearea condiţiilor de lucru- pregătirea straturilor suport şi aplicarea placajelor- verificarea lucrărilor

2.2. Controlul stratului suportPereţii portanţi din zidărie de cărămidă vor fi finisaţi după 30

de zile de la executarea zidăriei, după încărcarea cu greutatea permanentă, pentru a elimina fisurarea finisajelor.

Pereţii de zidărie trebuie să fie curaţi, suprafaţa să nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate şi verticalitate. Abaterile admise nu vor depăşi pe cele admise de capitolul 4 zidării din normativul C56/75 (anexa4.1). Verificarea se face vizual şi prin măsurători (verticalitatea zidăriei se face cu ajutorul firului cu plumb şi a dreptarului de cca. 2,50 m)

Toate lucrările de instalaţii trebuiesc executate şi efectuate probele de funcţionare, probele conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probe de încălzire (la rece şi la cald).

Vor fi montate dibluri şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.

Placajele pot fi aplicate după executarea şapelor suport ale pardoselilor sau după executarea stratului final al pardoselilor reci (mozaic-gresie, exclusiv lustruirea lor).

Placajele de faianţă se montează de la pardoseala finită şi atunci se controlează orizontalitatea perimetrului încăperii faţă de linia de vagriz şi în cazul corectei execuţii a pardoselii, perimetrul poate fi elementul de bază (orizontal şi de nivel) al viitorului placaj.

Placajul de faianţă montat pe pline sau scafe prefabricate se va verifica de linia de vagriz şi în cazul corectei execuţii placajul se foloseşte ca element de bază în conturul plintei sau scafei.

Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii tâmplăriei interioare şi exterioare. Placarea cu faianţă se execută

după trasarea suprafeţei ce trebuie placată şi după executarea tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane.

Aplicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate, şi în prealabil pregătite. La executarea placajelor de faianţă aplicate la interior trebuie asigurată temperatura minimă de +5°C pe tot parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după terminarea lucrului.2.3. Aplicarea plăcilor de faianţă va începe după terminarea operaţiilor de trasare, în următoarea succesiune:

- aplicarea şpriţului, grundului şi tinciului pe suprafaţa ce rămâne tencuită;

- aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi placată;

- executarea placajelor;- se curăţă rosturile pe o adâncime de 1 cm, pentru o bună

aderare a placajului;- se aplică un şpriţ de mortar de ciment-nisip având următorul

dozaj volumetricCiment 1 parteNisip (0-3 mm) 2 părţiApa până la consistenţa de 10-12 m pe conul etalon

Şpriţul se aplică cu mistria sau canciocul într-un strat de 3-5 mm şi nu se netezeşte.

- plăcile de faianţă se ţin în apă, cel puţin 1 oră înainte de montare; se pun în operă după ce se scurg câteva minute;

- aşezarea plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plintă (pardoseală) în sus;

Aşezarea se face: de jos în sus, de la colţul încăperii de la stânga spre dreapta;

Se foloseşte dreptarul, firul cu plumb;Partea de sus a placajului va fi făcută cu placaj rotunjit;Controlul racordării la partea superioară se face cu şablonul;Părţile orizontale de placaj (glafuri) se montează cu o uşoară

pantă spre interior (2%); Eventualele goluri în mortar se completează cu mortar la completarea fiecărui rând.

Completările la intrânde sau ieşinde se vor efectua prin tăierea plăcilor de faianţă la dimensiunile necesare.

Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale se va face ulterior cu ciment+colorant de gama cromatică a plăcilor de faianţă.

ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELORPlacaje interioare - plăci faianţă

Devierea de la planeitate şi verticalitate a suprafeţei placajului(distanţa între dreptar şi suprafaţa placajului): 2

mm

Devierea rosturilor dintre faianţe: 1 mm/1 placă

Ştirbituri sau lipsa de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor:

maximum unu la o placă pe o suprafaţă de 1 m2

Porţiuni neumplute cu lapte de ciment în rosturi: nu se admit

Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului: max. 2 pe mp (cu o suprafaţă de 2 mmp)

Fisuri pe suprafaţa placajului: nu se admit

3. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATEC6 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru executarea

placajelor din faianţă

TÂMPLĂRIE DIN LEMN

Tâmplăria din lemn va fi executată în conformitate cu planşele din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade, detalii de execuţie, etc.

Tâmplăria din lemn va fi executată şi livrată pe şantier conform “Instrucţiunilor tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn indicativ C 199-79.

1. CONDIŢII DE LIVRARE ŞI DEPOZITARE1.1. Tâmplăria din lemn poate fi livrată pe şantier în stare nefinisată

sau complet finisată. Prin tâmplărie nefinisată se înţelege tâmplăria interioară şi exterioară livrată în stare grunduită, iar prin tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisată cu geamul montat şi cu garnituri de etanşare.

1.2. Tâmplăria va fi complet echipată cu feronerie de calitate: balamale, broaşte, mânere, cremoane, etc. zincate sau nichelate.

1.3. Ferestrele din lemn clasice, executate conform STAS 465-91 (ferestre simple, duble şi cuplate) se livrează nefinisate, protejate pe toate feţele cu grund, iar la cerere vopsite şi cu un strat de vopsea, livrarea, recepţia şi controlul se va face conform STAS 799-88.

1.4. Ferestrele simple cu geam termoizolant şi ferestrele cuplate care se vor livra în stare finisată, cu geamul montat, echipate cu garnituri de etanşare şi accesorii metalice adecvate, în condiţiile de calitate standardizate.

1.5. Uşile de lemn executate conform STAS 466-92 se pot livra cu tocurile din materiale pe bază de lemn, de material plastic sau metalice în următoarele variante.

- complet finisate:a. tocurile din lemn sau metal vopsite (tocurile din PVC fără finisaj).b. foile de uşi vopsite opac, furniruite şi finisate transparent,

acoperite cu folii imitaţie de furnir, texturate, emailate, melaminate din profile de material plastic.

- finisate parţial:a. tocuri grunduiteb. foile de uşi finisate în variantele de mai sus- nefinisate: în acest caz tocurile şi foile de uşi plane, sau ramele şi tablourile grunduite.1.6. Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu

foaie de uşă sau pot fi neasamblate şi livrate separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu feroneria necesară pentru acţionare, manevrare şi blocare, având asigurată interschimbabilitatea tocurilor şi a foilor de uşi după montare.

1.7. Ambalarea, încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de şantier sau depozitul constructorului se asigura de către producător, având grijă să nu se degradeze lemnul datorită feroneriei în timpul transportului.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI2.1. Montarea tâmplăriei se va face de echipe specializate, dotate cu

mijloacele şi materialele necesare conform normelor de deviz, prevederilor din proiecte şi instrucţiunilor tehnice C 199-79.

2.2. Montarea tâmplăriei în goluri se va face după executarea lucrărilor cu proces tehnologic umed şi anume:

- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei- şpăcluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc- placajele din faianţă sau similare la băi, bucătării2.3. Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul

unor şabloane verificate înainte de montarea tâmplăriei.2.4. Ghermelele se fixează la turnarea elementelor din beton sau la

executarea zidăriei, poziţia lor va fi marcată pentru o fixare corespunzătoare.

2.5. Înainte de montarea tâmplăriei se recomandă ca aceasta să fie chituită, şlefuită şi aplicat primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul, în cazul contactului cu medii umede.

2.6. După uscarea vopselei tocul ferestrelor şi uşilor se va fixa în golul zidăriei, folosind pene din lemn. Tocurile se vor fixa în ghermele amplasate la cca. 50 cm una de alta, cu ajutorul şuruburilor, înainte de a se strânge şuruburile definitiv se va verifica verticalitatea, orizontalitatea şi aliniamentul ferestrelor şi uşilor, precum şi funcţionarea cercevelelor sau foilor de uşă.

2.7. În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, aşezat uniform pe înălţimea şi lăţimea tocului, se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior şi pervazurile la interior. Tocul din lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum.

2.8. Tâmplăria gata finisată se va monta de echipe de muncitori specializaţi în aceste operaţiuni, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante şi chit apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.

3. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATESoluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor vor fi

conform standardelor:- STAS 465-91 Ferestre şi uşi de lemn pentru balcon. Secţiuni.- STAS 466-92 Uşi din lemn pentru construcţii civile. Secţiuni- STAS 799-88 Ferestre şi uşi de lemn- STAS 9322-89Uşi şi ferestre. Clasificare şi terminologie- STAS 4670-85 Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor

de locuit şi social culturale.- STAS 5333-93Ferestre, uşi de balcon şi interioare din lemn pentru construcţii.

Dimensiuni.- SR ISO 1226-92 Uşi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi

ferestrelor, a sensului de rotaţie, pentru închiderea lor şi notarea lor

simbolică.- 9317/1/2 - 87 Tâmplărie pentru construcţii. Metode de verificare a calităţii la

ferestre şi uşi din lemn.- Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi

montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn, indicativ C199-79.

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE5. La tâmplăria de lemn se va verifica:- corespondenţa cu prevederile din proiect şi prescripţiile tehnice de produs.- existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice.- verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor: nu se admit abateri mai mari de 1 mm/m.- între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 … 8 mm.- încastrarea tocului în zidărie să fie făcută prin ghermele, pene, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă joc.- abaterile de la planeitate a foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective.

- potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri– între cercevea şi marginea spaletului tencuit să fie un spaţiu de

minim 3,5 cm– glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1%

şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei– existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre

pentru îndepărtarea apelor de ploaie este obligatorie.– accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect.– lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tencuieli

trebuie să fie protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului.

– şnaperele pentru ferestrele duble cu deschidere sau cârligele de vânt pentru ferestre cu deschidere exterioară să fie montate în poziţie corectă.

– deschiderea cercevelelor cuplate să se facă cu uşurinţă, ele nu trebuie să fie blocate de pe urma vopsirii.

TÂMPLĂRIE DIN ALUMINIU

1. PREVEDERI GENERALETâmplăria din aluminiu va fi executată în conformitate cu

planşele din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade, detalii etc. Tâmplăria din aluminiu poate fi executată din profile eloxate natur, sau vopsite în câmp electrostatic, în conformitate cu planşele de execuţie. La alegerea profilelor de

tâmplărie, a culorii tâmplăriei de aluminiu şi a feroneriei se va solicita avizul proiectantului.

Tâmplăria exterioară din aluminiu va fi executată din profile cu rupere de punte, termică şi echipată cu geam termopan.

Tâmplăria interioară poate fi livrată cu geam sau fără geam. În cazul livrării fără geam aceasta va fi livrată cu garniturile din cauciuc pentru etanşare.

Comandarea tâmplăriei din aluminiu, în special cea exterioară, va fi asistată de proiectant, după relevarea golurilor rezultate în pereţii exteriori ai construcţiei.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI DIN ALUMINIU ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE TÂMPLĂRIE.

Tâmplăria din aluminiu se livrează de către furnizori în stare montată, complet echipată cu toate accesoriile. În cazuri deosebite se poate livra în subansamble care să se înscrie în gabaritele uzuale de transport, urmând a fi montate la faţa locului exemplu pereţi cortină sau vitrină de aluminiu. Montarea tâmplăriei din aluminiu se poate face de către producător sau de echipe specializate ale constructorului.

La montarea tâmplăriei din aluminiu se va ţine cont de următoarele:– piesele din oţel care sunt în contact cu profilele de aluminiu,

trebuie să fie zincate sau cadmiate.– golul în care se montează tâmplăria de aluminiu să fie finisat

pentru a nu stropi cu mortar profilele de aluminiu, înlăturarea mortarului ar putea zgâria profilele

– între profilele de aluminiu şi stratul de mortar este prevăzut un spaţiu de 10 mm care se etanşează cu garnituri din neopren, spumant expandabil sau chit pentru uşurarea montajului şi a exclude contactul aluminiului cu materialul alcalin.La tâmplăria de aluminiu se verifică:

– prinderea tâmplăriei de zidărie, stâlpi sau diafragme de beton.– funcţionarea feroneriei şi accesoriilor– modul în care s-a realizat montarea garniturilor din neopren– existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate pentru tâmplăria

gata confecţionată sosită pe şantier– corespondenţă cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice

de produs, gata confecţionate şi sosite pe şantier– existenţa şi calitatea accesoriilor de prindere, închidere, manevre, etc.– existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre

pentru îndepărtarea apelor de ploaie.La terminarea lucrărilor se va face recepţia calitativă pe faze

de lucrări, încheindu-se proces verbal de recepţie calitativă verificându-se:

– corespondenţa cu prevederile din proiect.– calitatea lucrărilor executate şi încadrarea în abaterile admisibile

prevăzute în Normativul C56-85 Caietul XV.

TÂMPLĂRIE DIN P.V.C.

Tâmplăria din profile de PVC va fi executată conform planşelor din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade, detalii, etc.

1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

1.1. Ferestrele şi uşile din profile de PVC se livrează complet echipate cu geam, garnituri de etanşare între geam şi cercevea şi între cercevea şi toc.

1.2. Ferestrele exterioare şi uşile de balcon se vor livra echipate cu geam termopan, iar profilele vor fi cu rupere de punte termică.

1.3. Ferestrele şi uşile din profile PVC pot fi colorate în masă sau de culoare albă sau gri deschis.

1.4. Tâmplăria din PVC se livrează pentru sisteme de deschidere obişnuită, rotire în jurul unui ax vertical iar ferestrele pot fi echipate cu sistem roto, care se poate comuta alternativ pentru deschidere pe ax orizontal sau vertical.

1.5. Suprafaţa profilelor din PVC trebuie să prezinte aceeaşi culoare, o nuanţă uniformă, o suprafaţă netedă fără adâncituri şi cu rizuri mai mici de 0,1 mm adâncime.

1.6. Nu se admit fisuri sau nuanţe diferite de culoare în dreptul nodurilor.1.7. Abaterile la lungimi nu trebuie să depăşească ± 1 mm la dimensiuni până

la 1500 mm, sau 1,5 mm la elemente mai mari de 1500 mm.1.8. Tâmplăria va fi livrată împreună cu sistemele de montare,

prindere, în golurile în care se montează: ex. praznuri din foaie de arc de 1 mm grosime şi 30 mm lăţime, protejate împotriva coroziunii din fabrică, şuruburi mecanice, şuruburi autofiletante, etc.

1.9. Comanda tâmplăriei din profile PVC va fi asistată de proiectant, după relevarea golurilor de tâmplărie, alegându-se culori pastel, evitându-se culorile tari sau în nuanţe închise, care pot periclita comportarea tâmplăriei printr-o creştere excesivă a temperaturii produsă de expunerea la razele solare, specificându-se dacă se vor monta jaluzele rulante din PVC, caz în care tâmplăria va fi prevăzută cu profile de ghidaj pentru jaluzele.

2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

2.1. Elementele de tâmplărie din PVC se livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din PVC care asigură menţinerea calităţii şi protecţia geamurilor în timpul transportului şi manipulării.

2.2. Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în încăperi închise, ferite de radiaţii solare, evitându-se apropierea de surse de căldură, a căror temperatură este mai mare de 60°.

3. MONTAREA TÂMPLĂRIEI DIN PVC

3.1. Montarea elementelor de tâmplărie din PVC este ultima operaţie după executarea celorlalte lucrări de construcţii şi instalaţii a căror executare ar putea deteriora tâmplăria finisată (tencuieli interioare şi exterioare, gleturi, finisarea golurilor în care se montează tâmplăria etc.).

3.2. Se va verifica dacă există un rost de 5 mm pe tot conturul tâmplăriei. În caz că sunt abateri mai mari se vor remedia, îndepărtând părţile în relief şi completând adânciturile.

3.3. Montarea tâmplăriei se va face conform tehnologiei recomandată de producătorul tâmplăriei dacă se face de către alte echipe decât ale producătorului.

3.4. Se va acorda o atenţie deosebită în cazul montării uşilor de balcon cuplate cu ferestre, în acest caz îmbinarea se va face prin intermediul unui profil special în forme de T din PVC.

3.5. După fixarea tocului tâmplăriei se va face izolarea termică a rostului cu fâşii din polistiren sau spumă expandabilă.

3.6. Ferestrele şi uşile exterioare din profile PVC se pot monta cu solbancuri şi glafuri prefabricate sau solbancuri din mortar şi glafuri interioare din lemn.

3.7. Rosturile dintre tâmplărie şi elementele de construcţii se închid elastic. Stratul de chit trebuie să fie continuu presând atât pe toc cât şi pe elementele construcţiei, tencuială, solbancuri. La interior stratul de chit se netezeşte cu un şpaclu suprafaţa chitului pentru a deveni plană după care se montează piesa de acoperire prin clipsare.

La exterior chitul nu se netezeşte lăsându-se bombat spre exterior pentru ca la eventualele pierderi de substrate volatile chitul să nu se contragă.

4. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE.

- La manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din PVC se vor respecta prevederile Normativului C185-78.- STAS 11179-78 - Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele din policlorură de vinil.- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

5. CONDIŢII DE RECEPŢIE, ASPECT, CULORI, TOLERANŢE.

La tâmplăria din PVC se va verifica:a. La livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- tâmplăria să se încadreze în tipodimesiunile prevăzute în proiect şi toleranţele să se încadreze în standardul 11179-78 sau agrementul tehnic al produsului.- existenţa şi fixarea corectă a feroneriei conform indicaţiilor din proiectul de execuţie.- montarea corectă a geamului termopan cu baghete din PVC şi garnituri de etanşare.- existenţa garniturilor de etanşare pe conturul tocului şi al cercevelei.- existenţa praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare agreate şi recomandate de producător.

b. În timpul montării:- se va verifica dacă praznurile au fost fixate în dibluri şi dacă tâmplăria a fost centrată în golul rezervat şi dacă se deplasează uşor pe orizontală şi verticală.- aliniamentul tocurilor atât pe orizontală cât şi pe verticală

c. După montare- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşi şi a

aliniamentului pe orizontală şi verticală.- funcţionarea corectă la închidere şi deschidere a uşilor şi

cercevelelor, precum şi o etanşeitate bună la închidere.- etanşarea corectă a rostului dintre tâmplărie şi zid cu fâşii din

polistiren celular şi cu chituri la interior şi exterior.- corespondenţa cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate.

TÂM PLĂRIE METALICĂ

Tâmplăria din profile metalice va fi executată conform planşelor din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade, detalii de execuţie.

Tâmplăria din profile metalice îndeplineşte rolul de închidere a golurilor din faţade, uşi interioare şi exterioare, pereţi despărţitori (glaswanduri) sau de protecţie antifoc a golurilor.

1. CONDIŢII DE LIVRARE, ASPECT, CALITATE, ETC.1.1. Tâmplăria metalică se livrează pe şantier grunduită cu miniu de

plumb, sau finisată şi echipată cu geamuri şi garnituri de etanşare.

1.2. Indiferent de modul de livrare, finisată sau grunduită, tâmplăria va fi echipată cu feroneria necesară închiderii, şi cu accesoriile de prindere în golul de montaj al tâmplăriei, funcţie de sistemul de prindere recomandat de producător sau proiectant, în cazuri speciale, conform detaliilor de execuţie elaborate de proiectant.

1.3. Tâmplăria trebuie să corespundă cu tipodimensiunile recomandate în proiect şi să corespundă din punct de vedere calitativ agrementelor tehnice sau a normelor interne de calitate ale producătorilor.

2. MONTAREA TÂMPLĂRIEI METALICE3. Montarea tâmplăriei metalice se va face de către echipe

specializate, dotate cu scule şi dispozitive adecvate, care pot fi ale constructorului sau ale producătorului.

4. Tâmplăria metalică se fixează în golul de montaj cu ajutorul praznurilor sau a şuruburilor autofiletante în cazul fixării pe ramă din profile de oţel, sau prin sudarea praznurilor de plăcuţele metalice existente în şpaleţii golurilor de montaj.

5. Modul de fixare a tâmplăriei va fi cel agreat de producător, care va livra odată cu tâmplăria şi accesoriile metalice de montaj şi fixare a tâmplăriei.

6. Montarea tâmplăriei se face prin poziţionarea ei în golul de montaj sau fixarea provizorie cu pene din lemn, se va verifica liniamentul pe orizontală şi verticală la faţade şi verticalitatea ei, după care se va face fixarea definitivă a tâmplăriei prin sudarea praznurilor de plăcuţe sau strângerea şuruburilor autofiletante, sau prin umplerea golurilor cu mortar de ciment în dreptul praznurilor.

7. Fixarea tâmplăriei metalice în golurile de la centralele termice se va face prin prinderi distructibile sau elastice, care în caz de explozie să permită expulzarea panoului de tâmplărie în exterior, în cazul în care nu au cedat geamurile montate în tâmplăria respectivă, geamuri care vor fi obligatoriu de 2 mm grosime.

8. După fixarea definitivă se va trece la finisarea şpaleţilor cu tencuială sau finisajelor prevăzute în proiect la tâmplăria grunduită, sau la umplerea rosturilor de montaj cu fâşii de polistiren, spumă din polistiren şi chituri elastice la tâmplăria metalică gata finisată.

3. CONDIŢII DE RECEPŢIE4. Se va verifica corespondenţa dintre proiect, detalii şi tâmplăria

puse în operă.5. Asamblarea elementelor componente conform indicaţiilor din

proiect: sudură, şuruburi, etc.6. Prinderea tâmplăriei în gol să fie făcută conform metodei agreate

de producător.7. Nu se admit nituri lipsă sau nestrânse, cordoane de sudură

neuniformă sau cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate.

8. Grunduirea cu miniu de plumb să fie uniformă pe toate feţele, inclusiv la cordoanele de sudură.

9. Stratul de vopsea să fie uniform, în panta indicată prin proiect la tâmplăria gata finisată.

10. Existenţa şi modul cum au fost montate garniturile de etanşare din cauciuc.

11. Verificarea calităţii vopselei se va face conform prevederilor din capitolul vopsitorii.

12. Accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze corect şi să fie de calitatea prevăzută.

13. La tâmplăria de protecţie antifoc se va verifica existenţa şi funcţionarea dispozitivelor de închidere sau deschidere automată a tâmplăriei, conform indicaţiilor din proiect.

TÂMPLĂRIE METALICĂ PENTRU ADĂPOSTURI DE PROTECŢIE CIVILĂ

1. CONDIŢII GENERALE1.1. Tâmplăria metalică aferentă adăposturilor de protecţie civilă se

va elabora conform indicaţiilor din tabloul de tâmplărie din proiectul de execuţie.

1.2. Dimensiunile golurilor, respectiv dimensiunile interioare ale ramelor (tocurilor) uşilor şi obloanelor sunt conform “Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi” aprobate prin decizie guvernamentală nr. 177 din 22 noiembrie 1999.

1.3. Toate piesele, cu excepţia arcurilor elicoidale cilindrice, vor fi executate din oţel OL 37.1.

1.4. Părţile principale ale unei uşi sau oblon metalice sunt:– tăblia de uşă care se confecţionează din tablă laminată de

grosimi diferite (25, 18, 14 sau 4 mm), în funcţie de tipul de uşă necesar.

– tăblia pentru obloane se confecţionează din tablă laminată de grosimi diferite (16, 10, 8 mm) în funcţie de tipul de oblon necesar.

– rama din laminate de oţel, asamblată prin sudură.– balamale pentru articularea tăbliei de ramă– dispozitive de înzăvorâre, în funcţie de tipul respectiv, pentru

fixarea tăbliei de ramă în poziţia “închis”.– rama pentru fixarea garniturii de etanşare

2. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE2.1. Execuţia uşilor metalice etanşe se va face în întreprinderi de

specialitate, dotate cu echipamente şi utilaje corespunzătoare.2.2. Uşile se vor executa după “Detaliile de execuţie pentru uşile şi

obloanele de protecţie cuprinse în documentaţiile elaborate de Comandamentele Protecţiei Civile din Ministerul Apărării Naţionale.

3. CONDIŢII DE MARCARE, AMBALAJ, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

4. Fiecare uşă sau oblon va avea montată pe tăblii şi ramă o placă de identificare cu denumirea producătorului, tipul uşii sau al oblonului şi numărul de fabricaţie.

5. Fiecare uşă sau oblon va fi ambalat într-un schelet de grinzi de lemn; părţile proeminente şi zăvoarele vor fi învelite în hârtie groasă.

6. Transportul uşilor şi obloanelor se va face cu vagoane pe calea ferată sau cu vehicule rutiere, luându-se măsurile de protecţie ca să nu se deformeze în timpul transportului.

7. Depozitarea uşilor şi obloanelor se va face în locuri ferite de umezeală.

8. Odată cu livrarea produsului se vor preda beneficiarului: procesul verbal de recepţie al produsului şi certificatele de calitate ale materialelor intrate în construcţia produsului.

4. CONDIŢII DE RECEPŢIE LA BENEFICIARRecepţionarea uşilor şi obloanelor speciale metalice se va face

separat pentru fiecare tip de uşă sau oblon. La recepţie se va verifica dacă s-au respectat toate condiţiile impuse de proiect după cum urmează:

La tăblia uşii1. Se va verifica dacă tăbliile sunt executate în limita toleranţelor

admisibile prevăzute în proiect. Se vor măsura dimensiunile în plan şi grosimile tăbliei. De asemeni şi distanţele dintre axele

găurilor pentru fixarea balamalelor, zăvoarelor şi şuruburilor de prindere ale acestora.

2. Toleranţele admise pentru uşile tip UE, PME şi la oblon tip OE sunt următoarele:

– la lungimea şi lăţimea tăbliei ± 3 mm;– la diferenţa între diagonalele tăbliei ± 3 mm;– la distanţa între axele balamalelor ± 1

mm;– + 0,5 mm

– la distanţa între axele zăvoarelor şi buloanelor + 0,5 mm

1. Se va verifica dacă tăblia are suprafeţele plane şi muchiile rectilinii. Proba se va face pe o suprafaţă (masă) perfect plană cu ajutorul spionilor. Se va verifica dacă s-au respectat indicaţiile din proiect privitor la prelucrarea feţelor, muchiilor şi găurilor.

La rame uşi1. Se va verifica gabaritul interior şi dimensiunile ramelor.

Verificarea se va face cu ajutorul unor şabloane care se plimbă cu cele 2 extremităţi pe laturile interioare.

2. Se va verifica dacă părţile drepte ale ramei (feţe, muchii) sunt perfect rectilinii.

3. Se vor verifica distanţele între axele găurilor pentru buloanele de ancoraj şi pentru fixarea balamalelor.

4. Se vor verifica cusăturile de sudură. Acestea trebuie să fie compacte, continue şi curăţate de zgură. De asemeni nu trebuie să prezinte porozităţi, crăpături sau arsuri, iar materialul de bază nu trebuie să aibă crestături. Cusăturile de pe faţa cadrului trebuie să fie curăţate la nivel cu feţele orizontale. Verificarea cusăturilor de sudură se va face vizual şi prin ciocănire uşoară pentru a vedea dacă nu prezintă urme de zgură.

5. Se vor verifica dimensiunile şi prelucrarea interioară la găurile de pe feţele interioare ale ramei, în care intră zăvoarele.

La piesele auxiliare1. Piesele auxiliare (zăvoare, axe, mânere, balamale, etc.)se vor

verifica piesă cu piesă. Piesele se verifică şi după aceea se montează la loc.

2. Se va verifica dacă dimensiunile corespund proiectului şi dacă s-au respectat indicaţiile de prelucrare. Se va acorda o atenţie deosebită la verificarea găurilor balamalelor de şa uşile etanşe.

3. Se va verifica dacă în poziţia “montat” se respectă cotele din proiect. De asemeni se va verifica dacă la montaj piesele se păsuiesc bine. Nu se admit jocuri de zăvoare, mânere sau balamale, în afara celor prevăzute în proiect.

4. Se va verifica prinderea pieselor de tablă sau ramă. La prinderile sudate se va verifica sudura la fel ca la punctul 4 de la rama uşii.

5. La uşile etanşe se vor verifica garniturile de etanşare la trecerea axelor zăvoarelor.

La uşile în ansamblu1. După ce s-au verificat părţile componente se trece la verificarea

uşilor în ansamblu. Se vor face următoarele verificări şi probe:– verificarea uşii în poziţia montată pe ramă;– apăsarea uniformă a garniturilor de cauciuc pe toc;– proba de etanşare.

1. Verificarea verticalităţii se face în trei poziţii: deschis la 180°, la 90° şi la 0°. Verificarea se face cu ajutorul firului de plumb. În prealabil se fixează rama în poziţia perfect verticală, pe un suport fix. Aşezată în orice poziţie intermediară uşa nu trebuie să aibă tendinţa de a se închide sau deschide singură, ci trebuie să rămână în echilibru stabil.

2. Verificarea apăsării uniforme a garniturilor de cauciuc se face cu uşa montată în poziţia verticală. Se demontează garniturile din cauciuc şi se închide uşa, fixând zăvoarele în poziţia închis. După aceea, cu ajutorul unui spion, se verifică dacă golul dintre tăblia uşii şi ramă are dimensiunea din proiect şi este constant pe tot conturul. Se montează apoi garniturile şi se face din nou proba presându-se garniturile până la poziţia închis a zăvoarelor. Uşa trebuie să se închidă uşor, de un singur om, fără să fie împinsă sau forţată. În poziţia în care garnitura vine în contact cu rama zăvoarelor trebuie să intre în golurile tocului neforţat.

3. Proba de etanşare se face cu aer, la o presiune de 100 mm CA, timp de 30 de minute, conform normativelor în vigoare, pe un stand de probă special amenajat.

Finisaj şi marcare1. Fiecare uşă va avea marcat pe suprafaţa tăbliei şi a cadrului tipul

de uşă, seria de fabricaţie şi denumirea uzinei producătoare.2. Toate suprafeţele vizibile ale uşii şi ramei se vor grundui.

Garniturile din cauciuc se vor scoate înainte de vopsire şi se vor monta la loc după uscare.

5. CONDIŢII PENTRU MONTAJ LA LOCUL DE UTILIZARE5.1. Uşile şi obloanele se montează în golurile respective ale

pereţilor de beton înainte de turnarea betonului.5.2. Montarea uşilor şi a obloanelor în golurile pereţilor de beton se

va face înainte de turnarea peretelui respectiv.

5.3. După montarea uşilor şi a obloanelor la locul de utilizare şi după darea lor în exploatare se va proceda la vopsirea lor definitivă, utilizându-se în acest scop o vopsea de ulei, a cărei culoare va fi indicată de beneficiar pentru fiecare caz în parte, în funcţie de necesităţi.

5.4. Vopseaua aplicată trebuie să fie aderentă şi să acopere complet suprafaţa vopsită, adică în 24 de ore de la aplicare. În timpul vopsirii garniturile din cauciuc pentru protecţie şi etanşare vor fi demontate.

5.5. După vopsirea definitivă, pe ambele feţe ale tăbliilor se vor marca cu vopsea albă de ulei poziţiile “închis” şi “deschis” ale zăvoarelor.

6. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII6.1. Dispozitivele de înzăvorâre şi articulaţiile balamalelor vor fi

unse cu o unsoare consistentă neutrală.6.2. Înlocuirea unsorii se va face periodic, astfel ca ungerea să se facă în bune

condiţii.

ZUGRĂVELI, VOPSITORII

1. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.

De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci.Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie să fie montate

definitiv; accesoriile metalice trebuie să fie montate corect şi buna lor funcţionare trebuie să fie verificată cu excepţia armăturilor, şildurilor şi a pieselor nichelate care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei.

La lucrările de vopsitorie, aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea pardoselilor (curăţire, lustruire).

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei: cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele.

Specificaţiile privind lucrările de finisare sunt conţinute în documentaţia de execuţie.

2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să

fie drişcuite cât mai fin şi gletuite; toate reparaţiile necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.

În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede, toţi porii rămaşi de la turnarea sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment după ce în prealabil bavurile şi alte proeminenţe ieşite în relief au fost îndepărtate. De asemenea feţele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă.

Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi sau

fisuri; pasta de var folosită trebuie sa aibă o vechime de cel puţin 14 zile.

Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi de ipsos şi o parte de apă (în volume).

Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de o parte ipsos şi o parte lapte de var în volume.

După uscarea porţiunilor separate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit după care se curata de praf cu perii uscate.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant de cel puţin +5oC, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15oC, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.

Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la începerea ploii; de asemenea, se va evita lucrul la faţade în perioadele de însorire maximă sau de vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată şi crăparea particulelor.3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de către beneficiar.

Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru):

a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, consemnându-se acestea în procese-verbale de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în opera, conform standardelor şi normelor de fabricaţie respective;

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier.Pentru lucrări găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii

pentru remediere sau refacere.Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai

după uscarea lor completă.Prin examinarea vizuala a zugrăvelilor se verifică următoarele:a) corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu

prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrărilor executate cu prevederile acestora;

b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de var trebuie sa aibă un ton de culoare uniforma, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele;

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat;

b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile să nu fie pătate de vopsea;

c) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă.

d) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.

A. Zugrăveli cu lapte de var Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi

interiorul construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe glet de var.Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var

trebuie să fie rezistente la lumină. Compoziţia trebuie sa aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi.

A.1. Prescripţii de execuţie Spoielile, preparate din lapte de var (fără pigmenţi şi grăsimi)

şi zugrăvelile de var se execută in 2-3 straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între suprafaţa pregătită şi zugrăveală) şi el creează o suprafaţă uniformă ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare.

Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; in caz contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.

La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:- cu acţiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a

rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este necesară întreruperea lucrului;

- cu acţiune continuă, la care compoziţia de zugrăveala este absorbită de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient alimentat continuu).

La aparatul electric de zugrăvit, înaintea de punere în funcţiune se va face legătura acestuia cu pământul.

C. Vopsitorii şi vopsele de ulei, emailuri şi lacuri alchidice

Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal se aplică:

a) la interior:- pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip

fin-aracet;- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, radiatoare etc.);

b) la exterior:- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, alte

elemente de construcţii metalice similare).Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor, trebuie să corespundă

prevederilor din standardele de stat şi normele interne ale unităţilor producătoare.

Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor pregătitoare. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor.

Tâmplăria metalica se furnizează pe şantier gata grunduită cu grund de îmbibare şi respectiv grund anticoroziv.

În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier în funcţie de natura vopsitoriei ce se execută.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa de suport.

Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de calitatea cerută.

În cazul finisării transparente se aplică un strat de grund şi 1-2 straturi lac de ulei.

După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte cu pensule speciale cu parul moale; după uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit H.S. 80.

Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia.

Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită.

Radiatoarele, după grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc în 2-3 straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare.

Foile de uşi şi alte elemente detaşabile, pot fi vopsite şi înainte de montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea elementelor vopsite sa se face într-o încăpere lipsită de praf.

La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, vopsirea se execută cu compoziţii speciale, gata prefabricate, pentru vopsirea mecanizată, sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru

vopsirea manuală, care se diluează până la compoziţia necesară stropirii.

Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât şi mecanizat. Modul de lucru este acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu ulei folosindu-se însă produsele alchidice indicate la pct. 2.

La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaţia de netezire cu pensule fine sau operaţia de tufuire ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial şi de a uniformiza ultimele urme de pensula.

4. VERIFICARI ALE LUCRARILOR. CONDITII DE RECEPTIEZugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne

vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese-verbale de lucrări ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugrăvelile şi vopsitoriile se face în cadrul verificării executării acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli sau vopsitorii înainte ca suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport.

Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare: dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire.

Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective, şi agrement tehnic pentru produsele de import.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în prescripţii tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate,

precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.

Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire) spălări prin ploaie sau dezgheţ.

Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări: se face cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.

La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.

Zugrăveli - verificări pe faze de lucrări.Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:a) corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu

prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă şi a celor din

calcio-vecchio (culoare uniforma, fără pete, scurgeri, stropi, băşici, şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţa de 1m.

Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţe stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecarea uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală, prin frecare, nu trebuie să se ia pe palmă.

Înainte de începerea verificării calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a) suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite;

Vopseaua de orice fel trebuie aplicată până la “perfect curat”, adică să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri - care pot genera desprinderea stratului - aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituirea sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau de vopsea insuficient frecată la preparare.

b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituite şi şlefuite în prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea;

c) nu se admit pete de mortar sau de zugrăveală pe suprafeţe vopsite;

d) înainte de vopsire suprafeţele de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor etc.;

e) se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele etc., sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire, dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar etc. Verificarea vopsitoriei feţelor ascunse ale ţevilor, radiatoarelor se realizează cu ajutorul unei oglinzi.

5. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi

vopsitorii.C 139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţie anticorozivă

a elementelor de construcţii metalice.

ÎNVELITORI DIN PANOURI TERMOIZOLANTE TIP ONDATHERM

Învelitorile din panouri termoizolante tip sandwich sunt prefabricate structurate, compuse din două plăci de tablă nervurată peste care este injectată o izolaţie din spumă poliuretanică, care se pot utiliza la construcţiile civile, industriale, comerciale, publice, particulare, transporturi, etc. Comparativ cu celelalte materiale termoizolante au cel mai scăzut coeficient de transfer termic, comparativ cu greutatea proprie, îndeplinind şi rol de învelitoare. La baza acestui capitol stau planurile de execuţie din borderoul de piese scrise al lucrării.

Faptul că spuma poliuretanică rigidă are celulele închise, face ca aceasta să fie impenetrabilă la aer şi umiditate, şi nu arde în caz de incendiu, având un timp de autostingere mai mic de 10 secunde şi o greutate proprie între 7,20 şi 13,84 kg/m putând fi manevrate cu uşurinţă la montaj.

1. Materiale, proprietăţi fizice, de calitate şi aspect

1.1. Suporturile între care este injectată izolaţia termică pot fi din tablă zincată simplă, tablă zincată prevopsită, din aluminiu sau combinaţie de tablă şi aluminiu.

1.2. Tabla zincată prevopsită, este constituită din tablă zincată obişnuită, tratată cu produse fosfo-degresante peste care aplică straturile de vopsea din răşini acrilice sau poliesterice conform agrementelor tehnice ale fiecărui producător de astfel de panouri.

1.3. Dimensiunile panourilor sunt cele stabilite prin agrementele tehnice ale fiecărui producător, la fel şi grosimea stratului termoizolant. Grosimea stratului termoizolant şi dimensiunile panourilor se aleg de proiectant în funcţie de destinaţia clădirii şi configuraţia învelitorii fiind specificate în documentaţia tehnică.

1.4. Panourile Ondatherm trebuie să respecte agrementele tehnice de calitate ale producătorului

1.5. Suprafaţa panourilor trebuie să fie dreaptă, să nu prezinte denivelări, adâncituri, zgârieturi iar în cazul celor vopsite să aibă o nuanţă uniformă pe întreaga suprafaţă livrată.

1.6. Comanda panourilor va fi asistată de proiectant în ceea ce priveşte alegerea nuanţelor de culori ale producătorului, pentru a se încadra în plastica arhitecturală a obiectivului, în cazul în care nu este indicată în partea tehnică codul de nuanţe.

2. Transport şi depozitare

2.1. Panourile termoizolante din Ondatherm se vor transporta în plan orizontal, aşezate pe suporţi speciali, iar între panouri se vor pune distanţieri, astfel ca panourile să nu se deterioreze în timpul transportului.

2.2. Depozitarea panourilor se va face în stive cu o pantă minim de 5% pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

2.3. Numărul de panouri depozitate într-o stivă nu va depăşi numărul recomandat de furnizori pentru a nu se strivi panourile de la bază.

3. Montarea panourilor de învelitoare tip Ondatherm

3.1. În funcţie de configuraţia şi deschiderea învelitorii se va alege pe cât posibil ca un versant să fie acoperit de un singur panou.

3.2. Montarea panourilor va începe:- de la o margine a versantului, în cazul că se foloseşte un singur panou pe versant- de la streaşină spre coamă în situaţia că se folosesc mai multe panouri şi din marginea opusă vânturilor dominante

3.3. Fixarea panourilor de elementele de structură ale acoperişului se va face conform detaliilor recomandate de furnizor şi prevăzute în agrementul tehnic al produsului.

3.4. Odată cu livrarea panourilor se vor livra şi accesoriile de montaj ce se aplică la rosturi, colţuri, coamă, doze de tip spray cu spumă poliuretanică, coame, pazii, etc., necesare la montaj.

3.5. Este interzisă folosirea altor metode de prindere decât cele recomandate de furnizor sau prevăzute în agrementul tehnic al produsului.

3.6. În cazul folosirii panourilor din tablă vopsită, este recomandată vopsirea lor după montaj cu acelaşi tip de vopsea, în cazul deteriorării stratului de vopsea la montaj sau transport, în caz că furnizorul nu prevede altă tehnologie.

3.7. Se va urmări şi verifica continuitatea stratului termoizolant în dreptul rosturilor orizontale şi verticale.

3.8. Nu se admite montarea panourilor al căror strat termoizolant a fost deteriorat datorită manipulării defectuoase în timpul transportului, depozitării sau a montajului.

4. Condiţii de recepţie

4.1. La recepţie se va urmări corespondenţa dintre proiectul tehnic şi realitatea din teren.

4.2. În cazul folosirii de panouri vopsite se va controla calitatea protecţiei anticorozive, conform prescripţiilor tehnice în vigoare şi corespondenţa nuanţelor de vopsea cu proiectul tehnic sau la comandarea panourilor.

4.3. Se va verifica dacă s-au respectat la montare prescripţiile tehnice recomandate de furnizor sau agrementul tehnic al produsului.

4.4. Se va urmări ca rosturile de îmbinare între panouri pe orizontal sau vertical să fie coliniare.

5. Standarde, normative şi prescripţii tehniceC37-88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii.

Caietul IX - detalii şi alcătuiriAgrementul tehnic al produsului

C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

TÂMPLĂRIE DIN PROFILE METALICE

Tâmplăria din profile metalice va fi executată în conformitate cu planşele din documentaţia de execuţie ca: tablouri de tâmplărie, faţade, detalii de execuţie, etc.

Nodurile tâmplăriei din profile metalice pot fi executate din profile laminate, sau din profile uşoare din tablă îndoită la rece conform indicaţiilor din tabloul de tâmplărie.

După destinaţie tâmplăria din metal se împarte în două categorii:- tâmplărie obişnuită pentru închiderea golurilor de compartimentare obişnuită- tâmplărie rezistentă la foc, destinată închiderii golurilor de compartimentare a construcţiei, funcţie de prevederile normativului P118-99 privind siguranţa la foc a construcţiilor.

Tâmplăria rezistentă la foc, va fi executată de întreprinderi sau producători autorizaţi, fiind însoţită de certificate de calitate care să ateste timpul de rezistenţă la foc, care trebuie să corespundă cu timpul indicat în tabloul de tâmplărie.

1. Condiţii de livrare şi depozitare2. Tâmplăria din metal obişnuită va fi livrată pe şantier în stare

nefinisată sau finisată complet.

3. Tâmplăria va fi complet echipată cu feronerie de calitate şi praznuri de fixare în zidărie.

4. Tâmplăria rezistentă la foc va fi echipată şi cu dispozitivele specificate în tabloul de tâmplărie ca: dispozitive de autoînchidere, dispozitive de închidere automate şi blocare, dispozitive de etanşare la fum, etc. funcţie de indicaţiile date în tabloul de tâmplărie.

5. Ambalarea, încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de şantier, sau depozitul constructorului se asigură de către producător, având grijă să nu se degradeze finisajul sau feroneria în timpul transportului.

2. Montarea tâmplăriei3. Montarea tâmplăriei pe şantier se va face de echipe specializate

ale constructorului, dotată cu mijloacele şi materialele necesare, conform normelor de deviz, sau de către producător.

4. Tâmplăria metalică montată în spaţii cu pericol de explozie nu se va monta cu praznuri de fixare sudate de plăcuţe metalice lăsate în stâlpi, sau diafragme de beton. Tâmplăria va fi fixată în gol cu pene de fixare şi praznurile vor fi fixate cu mortar sau ghermele din lemn în golurile din zidărie sau beton cu posibilitatea de a fi expulzată în exterior în caz de explozie, pentru protecţia elementelor de structură ale construcţiei ca stâlpi, ziduri, planşee.

5. La montare se va urmări: verticalitatea, orizontalitatea şi aliniamentul ferestrelor şi uşilor, precum şi funcţionarea cercevelelor şi a foilor de uşă.

3. Condiţii de recepţie4. Tâmplăria adusă pe şantier va fi verificată de către conducătorul

tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile, forma şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.

5. Tâmplăria nu va fi montată dacă nu este însoţită de certificatele de calitate corespunzătoare tipului de tâmplărie.

6. Existenţa feroneriei şi a echipamentelor suplimentare prevăzute în tabloul de tâmplărie, închiderea şi deschiderea corectă a foilor de uşă şi a cercevelelor la ferestre, existenţa dispozitivelor de înzăvorâre şi închidere şi funcţionarea perfectă a tuturor accesoriilor metalice.

7. În cazul tâmplăriei livrată gata vopsită se va verifica şi corespondenţa culorilor cu indicaţiile din documentaţia tehnică de execuţie ca: tablouri de tâmplărie sau faţade.

4. Standarde şi normative ce trebuiesc respectate- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56-85

SISTEME DE COMPARTIMENTARE DIN PLĂCI DE GIPS - CARTON

Executarea şi recompartimentarea lucrărilor la sistemele de pereţi de compartimentare se vor face conform planşelor din documentaţia de execuţie (conform Borderou piese desenate) şi conform documentaţiei tehnice a firmei care lucrează sistemul respectiv.

1. MATERIALELE COMPONENTELucrările de compartimentare se realizează în spaţii existente

prin montarea plăcilor din ipsos carton pe un schelet metalic ancorat între planşee.

Sistemele de compartimentare se pot executa în mai multe variante: pe schelet de metal sau lemn cu feţe de 1, 2 sau 3 plăci din ipsos-carton şi cu sau fără material de umplutură termofonoizolatoare (vată minerală).

Documentaţiile tehnice ale firmelor care livrează sistemele trebuie să prezinte în mod obligatoriu detaliile specifice şi principalele caracteristici funcţionale mecanice, acustice, termice şi privind comportarea la foc ale sistemelor.

Pentru executarea sistemelor se utilizează plăci de gips carton de diverse dimensiuni şi caracteristici (în funcţie de firma producătoare a sistemului).

Modul de identificare a elementelor componente este cel prevăzut în documentaţia de agrement tehnic al firmei producătoare.

2. DOMENII DE UTILIZAREPereţii de compartimentare realizaţi din plăci de ipsos carton

se pot utiliza în interiorul clădirilor fără restricţii din punct de vedere al destinaţiei acestora.

3. CONDIŢII DE EXPLOATAREÎn funcţie de tipul plăcilor de gips-carton sistemele de pereţi

pot fi utilizate în diferite variante:- încăperi cu condiţii obişnuite- încăperi cu condiţii deosebite de temperatură şi umiditate- încăperi cu condiţii speciale de rezistenţă la foc

4. CONDIŢII DE FABRICAŢIE ŞI CONTROLUL CALITĂŢIIElementele constituante ale sistemelor de pereţi de compartimentare

se execută de către unităţile de producţie ale firmelor care livrează sistemul şi care îşi respectă propria tehnologie de fabricaţie şi control în vederea garantării performanţelor tehnice.

5. PUNEREA ÎN OPERĂMontarea sistemelor de pereţi de compartimentare utilizând plăci

de gips carton se face în conformitate cu conţinutul proiectului de execuţie şi cu prescripţiile tehnice ale firmei producătoare.

Proiectele executate cu asistenţa de specialitate a reprezentanţilor firmei producătoare vor fi supuse verificărilor conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

6. STANDARDE ŞI NORMATIVE CARE TREBUIE RESPECTATELa elaborarea proiectelor de execuţie a sistemelor de pereţi de

compartimentare şi la punerea lor în operă se va avea în vedere obligativitatea respectării următoarelor standarde şi normative:- STAS 10101/0A-87 Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale- STAS 10101/01 Greutăţi tehnice şi încercări permanente- STAS 10101/2-88 Încărcări datorate procesului de exploatare

- STAS 1907/2-91 Instalaţii de încălzire - calculul necesarului de căldură - STAS 6156-87 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului- C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

ÎNVELITOARE DIN POLICARBONAT

Prevederile prezentului capitol se referă la executarea învelitorilor din plăci celulare din policarbonat Macrolux Long Life cu protecţie la raze ultraviolete, recomandată la acoperirea tribunelor pentru baze sportive.

Plăcile celulare din policarbonat se livrează în grosimi de 6, 8, 10, 16, 20, 25 şi 30 mm grosime având dimensiunile de execuţie de 2,10 x 6,00 m la plăcile de grosimi de la 6-16 mm şi de 1,20 x 7,00 plăcile de grosime de la 16-25 mm.

Plăcile cu grosimea de 20 mm se livrează şi la dimensiunile de 2,10 x 6,00 m iar plăcile de 30 mm grosime se livrează la dimensiunile de 1,23 x 7,00 m.

Plăcile din policarbonat sunt agrementate în România sub Nr. 007-03/45 - 1999.

La montarea plăcilor din policarbonat vor fi respectate prevederile din agrementul tehnic al produsului, respectându-se detaliile de montare şi îmbinare recomandate şi agreate de producător, care vor fi livrate pe şantier odată cu plăcile pentru învelitoare. Odată cu livrarea plăcilor se vor livra şi accesoriile de montaj conform detaliilor de montaj ca: profile de îmbinare şi închidere, la capete, profile de îmbinare din aluminiu, benzi adezive din aluminiu pentru închiderea capetelor, butoni de fixare, garnituri de etanşare, etc., conform detaliilor de montare şi îmbinare agregate.

La execuţie o atenţie deosebită se va acorda racordărilor dintre învelitoarea din policarbonat şi lucrările de tinichigerie aferente ca: şorţuri, dolii, etc.

Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor se va face conform normativului pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii caietul I prescripţii generale şi prevederilor din agrementul tehnic al produsului nr. 007-03/45-1999.

La recepţie se va verifica modul de respectare a detaliilor agreate de producător şi dacă au fost puse în operă toate materialele de etanşare a îmbinărilor conform detaliilor din proiect şi agrementul tehnic.

În timpul exploatării beneficiarul va întreţine în stare de funcţionare jgheaburile, doliile şi burlanele de scurgere a apelor înlăturându-se periodic depunerile de praf, muşchi sau vegetaţie.

De asemenea se va reface stratul de vopsea la lucrările de tinichigerie atunci când apar pete de rugină.

PARDOSELI

1. GENERALITĂŢI1.1. La punerea în operă a pardoselilor, care sunt un ansamblu nestructural ce asigură posibilitatea circulaţiei, se vor respecta detaliile din proietcul de execuţie, condiţiile de alcătuire şi execuţie nominalizate în prezentul caiet de sarcini, şi precizările suplimentare de execuţie recomandate de producător.1.2. Utilizarea altor materiale, sau de tehnologii noi, altele decât cele prezentate în prezentul caiet se vor face numai cu avizul proiectantului lucrării şi în condiţiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat pentru materialele noi utilizate.1.3. La alegerea materialelor componente ale pardoselii, se va ţine cont de clasificarea UPEC a pardoselilor, prezentate în anexa A a prezentului caiet sau de precizările proiectantului din planşele de execuţie şi de destinaţia încăperilor funcţie de care se aleg materialele folosite privind: rezistenţa la uzură, efecte mecanice, comportarea la apă şi rezistenţa la agenţi chimici. 1.4. Pardoselile se clasifică după mai multe criterii:

- exterioare aflate în afara spaţiului construit- interioare aflate în interiorul spaţiului construit- continue, turnate monolit cu sau fără rosturi- discontinue din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi închise etanş sau neetanş (piatră naturală sau artificială, mozaic, lemn, polimeri, etc.)- după senzaţia de rece-cald cuantificată prin energia disipată de contactul piciorului neîncălţat în interval de un minut – Q1, respectiv 10 minute – Q2 avem : pardoseli calde având Q1 = 40 x 103...50 x 103 J/mp şi Q2 = 200 x 103...300 x 103

J/mp (exemplu covor textil, mochetă de diverse tipuri,

pardoseli din lemn sau materiale lemnoase, covor PVC fără suport textil aplicat pe PAL, covor din PVC pe suport textil sau cu spume de polimeri aplicat pe şapă), pardoseli semicalde având Q1 = 50 x 103...60 x 103 J/mp şi Q2 = 300 x 103...400 x 103 J/mp ((exemplu mortare polimerice, covoare PVC fără suport textil aplicate pe şapă sau betoane uşoare) şi pardoseli reci având Q1 = 60 x 103 J/mp şi Q2 > 400 x 103 J/mp (exemplu beton de ciment, mozaic turnat, piatră naturală sau artificială, sticlă, etc. )

1.5. Straturile principale ale pardoselilor sunt: stratul de uzură, stratul suport, unul sau mai multe straturi intermediare care pot fi executate monostrat sau multistrat funcţie de condiţiile impuse de materialele utilizate sau de indicaţiile din planşele tehnice, fiecare strat având rolul său bine determinat în structura pardoselilor.1.6. Stratul suport şi eventualele straturi intermediare au rolul de a proteja stratul de uzură prin preluarea şi transmiterea către patul suport al pardoselilor, a sarcinilor statice şi dinamice, să preia diferenţele de solicitări din contracţiile dintre stratul suport şi îmbrăcăminte, să acopere denivelările planşeului, să asigure izolarea termică şi fonică suplimentară, să acopere eventualele conducte îngropate în stratul pardoselilor, etc. iar straturile pardoselilor pot fi legate între ele pe toată suprafaţa în puncte 1÷ 4 laturi sau liberă (flotantă).1.7. Patul suport este stratul care preia sarcinile statice şi dinamice în timpul exploatării şi poate fi din :

- pământ- planşeu de rezistenţă din beton.

2. EXECUŢIA PARDOSELILOR

La executarea straturilor de pardoseală se va respecta strict documentaţia tehnico-economică, utilizându-se numai produse şi procedee prevăzute în proiect certificate sau agrementate tehnic, care să asigure cerinţele de calitate conform clasificării UPEC din anexa A.

Pardoselile se vor executa de personal calificat, efectuându-se controlul calităţii pe faze de execuţie la : stratul suport, straturile intermediare şi stratul de uzură.

Executarea pardoselilor se face numai după terminarea lucrărilor prevăzute a fi executate sub pardoseli (canale, conducte, instalaţii electrice, sanitare, încălzire, etc.) a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoselile.

Pardoseli executate pe pământPregătirea se va face în conformitate cu proiectul de execuţie cu următoarele precizări:

- pardoselile executate pe pământ se vor executa după ce acesta îndeplineşte condiţiile de umiditate şi rezistenţă- este interzisă executarea pardoselii direct pe pământ sensibil la umezire- pregătirea terenului pentru pardoseală se face prin : îndepărtarea stratului de pământ vegetal, nivelarea pământului, compactarea pământului prin batere manuală sau mecanică conform Normativ P7- în cazul producerii de denivelări la compactare, acestea se vor completa cu pământ şi se va recompacta local.- pământurile nisipoase, pământurile cu pietriş, etc. vor fi compactate în stare uscată, după care se umezesc treptate până la atingerea gradului de compactare necesar.- pământurile argiloase şi prăfoase se vor compacta după realizarea umidităţii optime de compactare (12-20 % pentru argile şi 10-14% pentru pământurile prăfoase)- executarea umpluturilor sub pardoseli se face în straturi succesive, udate, bine compactate de 15-20 cm grosime, folosindu-se pământ fără resturi vegetale sau alte impurităţi.

Pardoseli executate pe planşeePregătirea stratului suport se va face conform detaliilor de

execuţie cu următoarele precizări: - atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee din b.a. sau pardoseli vechi din beton, cărămidă, piatră, etc. este necesar ca aceste suprafeţe să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apă de eventuale impurităţi, praf sau resturi de tencuială - diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc. se vor rectifica după caz cu mortar de ciment sau alte produse adecvate, indicate în proiect- armăturile care ies din planşeul de b.a., vor fi tăiate sau îndoite.- conductorii electrici care se montează sub pardoseală vor fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor- conductele de instalaţii care străpung planşeul se verifică dacă sunt izolate corespunzător (mufe de protecţie) pentru

excluderea oricărui contact direct al conductelor cu planşeul şi straturile pardoselii.

2.1. ŞAPĂ DIN MORTAR DE CIMENT

Este unul din straturile ce se regăseşte la majoritatea pardoselilor fie ca strat suport sau ca strat de egalizare şi se va executa cu următoarele menţiuni:

- se va executa din mortar de ciment marca M100T, având consistenţa de 5 cm, măsurată pe conul etalon, mortarul preparându-se în cantităţile strict necesare care pot fi puse în operă înainte de începerea prizei.- mortarul de ciment se va nivela cu dreptarul după fâşiile de ghidaj din mortar de ciment sau şipci de ghidaj fixate la nivelul şi grosimea indicată în proiect.- turnarea şapei se va face în şah, în panouri de 2,0 –2,5 mp, prevăzându-se rosturi longitudinale şi transversale - în cazul când se cere o suprafaţă foarte netedă se va proceda la sclivisirea feţei văzute a şapei, ex. când este strat suport pentru pardoseli din PVC- după executarea sclivisirii, pentru evitarea fisurării datorită acţiunii soarelui sau curenţilor de aer foarte puternici, suprafaţa va fi protejată cu rogojini sau pânză de sac care va fi stropită cu apă timp de 7 zile- în cazul când nivelurile şapei în încăperi vecine sunt diferite, linia de demarcaţie dintre acestea va fi la mijlocul grosimii foi de uşă în poziţie închisă- pentru o bună aderenţă a şapei suport, la planşeele din beton, respectiv suprafeţele pe care se aplică vor fi curate, uscate şi lipsite de impurităţi- abaterile de la planeitate ale stratului suport pentru şapă vor fi de : maxim 20 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime la suprafaţa terenului de fundaţie pregătit pentru executarea pardoselilor şi de maxim 10 m la suprafaţa stratului rigid din b.a.- abaterile de la planeitate ale stratului de legătură (intermediare) nu vor depăşi 15 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime, în cazul stratului de nisip şi 20 mm în cazul stratului de pietriş, balast sau piatră spartă- pe parcursul executării şapei se va urmări obţinerea unui strat cât mai uniform, astfel ca grosimea finală a şapei să fie de maxim 3 cm- şapa şi dala flotantă nu trebuie să prezinte la suprafaţă asperităţilor pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri, rizuri, bavuri, care vor fi corectate cu piatra de polizor, sub

dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult 2 unde cu săgeata maximă de 1 mm- rezistenţa mortarului utilizat se verifică prin zgârierea cu un cui care nu trebuie să lase urme mai adânci de 1 mm- umiditatea suprafeţei trebuie să fie de maxim 4% sau cea indicată de producătorul de pardoseli.

2.2. EXECUTAREA DALEI FLOTANTELa executarea dalei flotante se va urmări pentru fiecare strat

din componenţa sa realizarea nivelului respectiv după linia de reper trasată pe pereţi, ţinându-se seama şi de precizările de mai jos:

c) Stratul de egalizare realizat din nisip uscat sau şapă trebuie să fie nivelat şi suprafaţa lui să fie perfect orizontală, având nivelul până la linia de vagriz ( reper orizontal) trasată pe pereţi.

d) Stratul de izolare fonică şi termică dispus pe stratul de egalizare (mortar de ciment sau nisip) cât şi între pereţi şi dale de beton, precum şi în jurul altor elemente de construcţii şi instalaţii care străpung planşeul va fi realizat din materiale cu modul de elasticitate scăzut (8...50 N/cmp) ca saltele din vată de sticlă, pâslă, granule din plută, plăci din fibră de sticlă, polistiren ecruisat, PFL poros bitumat, plăci din vată minerală, spumă din răşini sintetice, având înălţimea egală cu distanţa dintre planşeu şi faţa superioară a pardoselii şi care va izola dala flotantă pe contur de pereţi şi străpungerile de conducte prin pardoseală :

- dacă stratul de izolare fonică se execută din materiale în vrac, atunci suprafaţa stratului de egalizare din nisip va fi acoperită cu un strat de protecţie mecanică realizat din hârtie de protecţie- stratul fonoizolant realizat din materiale în plăci va fi aşezat direct pe stratul de egalizare din mortar de ciment sau nisip; plăcile vor fi montate cu un rost de 4-5 mm pentru a permite dilatarea acestora sub influenţa umidităţii- stratul de izolare fonică se execută în cazul dalei flotante şi sub toate straturile de uzură executate pe planşeele clădirilor multietajate, atunci când este necesară izolarea la zgomot de impact- executarea stratului fonoizolant din PFL poros, serveşte numai pentru stratul de uzură din parchet lamelar sau lambă şi uluc lipit cu poliacetat de vinil- plăcile din PFL poros se montează prin simpla aşezare pe un strat de egalizare din nisip uscat max. 3 %

umiditate, bine bătut (compactat) urmărindu-se ca umiditatea în încăpere să fie de maxim 65 % - între plăci se vor lăsa rosturi de 4 ...6 mm lăţime pentru a permite umflarea în lungime şi lăţime a acestora sub influenţa umidităţii.

În acelaşi scop, între plăcile de margine şi pereţi se vor lăsa rosturi de 10 –15 mm lăţime, rosturile dintre plăci fiind ţesute.

- după aşezarea definitivă a plăcilor din PFL, se va lăsa un interval de 24 ore până la lipirea parchetului, pentru stabilizarea lor sub influenţa umidităţii stratului suport înainte de lipirea parchetului, timp în care nu se mai execută nici o lucrare în încăperea respectivă.

e) Stratul de protecţie Stratul tehnologic de protecţie aşezat peste stratul fonoizolant se va executa din hârtie Kraft, folie de polietilenă, etc. petrecute între ele cu minim 10 cm, iar la margini acestea vor îmbrăca fâşiile din material fonoizolator, montate pe elementele verticale, în cazul în care dala este turnată monolit.

f) Dala propriu-zisă- dala din beton va fi armată şi se va executa până la fâşia de material fonoizolator aşezat în lungul pereţilor şi a elementelor de construcţie ce străpung planşeul- înaintea turnării dalei din beton se vor executa repere de nivel pentru faţa superioară a acesteia : puncte sau fâşii la cca 1 m distanţă ce vor servi drept ghidaje pentru dreptarul cu care se face nivelarea; nivelul superior al reperelor se stabileşte faţă de linia de vagriz, iar eventualele pante se verifică cu dreptarul şi bolobocul.- suprafaţa dalei se va drişcui fin cu drişca de lemn pentru a se obţine o suprafaţă plană, fără denivelări, fineţea şi planeitatea drişcuirii se va realiza funcţie de natura îmbrăcăminţii pardoselii ce urmează a fi lipită, astfel ca eventualele particule de nisip sau denivelări să nu apară desenate pe suprafaţa acesteia- dacă suprafaţa şapei nu este netedă se va aplica un strat de tinci de 2-3 mm grosime, care se drişcui fin cu drişca de lemn geluit, până se realizează o suprafaţă plană. Tinciul se va aplica pe dală sau şapa de egalizare din mortar de ciment, atunci când aceasta s-a întărit suficient (tras) când a rămas o umiditate suficientă pentru asigurarea aderenţei stratului de tinci

- la pardoselile cu pervaz de lemn se vor încastra în pereţi dibluri din lemn la 50 cm interval, poziţia lor marcându-se pe pereţi - executarea dalei din beton se va face cu grijă pentru a nu se deteriora stratul de izolare fonică sau cel de protecţie mecanică, circulaţia făcându-se pe scânduri aşezate peste protecţia mecanică- în prima perioadă de întărire, cca 7 zile de la turnare, dala din beton se va menţine umedă prin stropire uşoară sau prin acoperirea cu folii din polietilenă. Grosimea dalei din beton se dimensionează în funcţie de natura şi grosimea stratului de izolare fonică şi să reziste la acţiunea sarcinilor din exploatare ca :

- atunci când în pardoseală se ancorează diverse elemente (ex. bănci de şcoală) se va ţine seama de necesitatea împiedicării smulgerii acestora din dală. Grosimea dalei va fi aleasă ca elementele de ancoraj (dibluri din lemn) să nu pătrundă în stratul fonoizolant.

- dala trebuie să aibă o grosime minimă de 35 mm- betonul din care se execută dala trebuie să aibă consistenţa plastică de 6 – 7 cm conul de tasare, rezistenţa la compresiune de minim 22,5 N/mmp, rezistenţa la încovoiere minim 4 N/mmp şi se recomandă ca dala să se execute din beton clasa 22,5 (B300)

ANEXA A

Clasificarea UPEC a unităţilor funcţionale

Nr. crt. Unităţi funcţionale U* P** E*** C****I. Clădiri de locuitI.1. Spaţii uscate şi de circulaţie în interiorul unităţii funcţionale

a. camere de locuit 2 2 1 0b. vestibul 2s 2 1 0c. culoare 2s 2 1 0d. casa scării 2s 2 1 0

I.2. Spaţii umede în interiorul unităţii funcţionalea. bucătării 2s 2 2 2b. băi, duş, saună 2 2 2 1

I.3. Spaţii uscate şi de circulaţie comunea. holuri de intrare 3s 2 1 0b. scări 3 2 1 0c. paliere 3 2 1 0

I.4. Spaţii exterioare clădirilor a. balcoane, terase, logii accesibile sau nu din exterior

3 3 3 2

b. scări exterioare 4 3 3 2II. Clădiri civile publiceII.1. Spaţii de lucru

a. birouri colective 3 3 1 0b. birouri individuale 2s 1 1 0c. săli de conferinţă şi biblioteci 3 2 1 0d. săli de festivităţi 3 3 1 1

e. cămine culturale 3s 3 2 1f. muzee 3s 3 1 0g. biserici 3 2 1 0

II.2. Spaţii de circulaţie sau de odihnăa. holuri publice 4 3 2 0b. săli de aşteptare în aeroporturi, gări 3s 2 1 0c. scări şi paliere 3 3 1 0

II.3. Spaţii anexe (tehnice)a. arhive 3 3 1 0b. spaţii sanitare 3 2 2 1c. spaţii publicitare 3 3 1 0d. bucătării colective şi anexe 4 4 3 2

III. Clădiri comercialeIII.1. Supermagazine 4 4s 3 2III.2. Magazine 4 3 2 0III.3. Restaurante 3s 2 1 1III.4. Spaţii tehnice

a. bucătării (utilizări intense) 4 4s 3 2b. spaţii sanitare 4 3 3 2

IV. Clădiri ale industriei hoteliereIV.1. Hoteluri*

a. camere de locuit 2s 2 1 0b. holuri de la intrare 4 3 2 0c. spaţii de circulaţie, scări 3 2 1 0d. săli de recepţie 3s 2 1 1e. băi 2 2 2 1f. bucătării (utilizări moderate) 4 3 3 2

IV.2. Case de vacanţăa. zone de recepţie 3 3 2 0b. spaţii de circulaţie şi scări 3s 2 2 0c. camere de locuit 2s 2 1 0d. spaţii sanitare 2 2 2 1

V. Clădiri culturaleV.1. Săli de spectacol

a. teatre, cinematografe 3 2 1 0b. săli de concert 3 2 1 0c. discoteci 3s 2 1 1

V.2. Şcolia. săli de clase 4 3 2 0b. holuri de intrare 4 3 2 1c. ateliere 3 2 2 2d. alboratoare 4 4 3 2e. spaţii sanitare 3 2 3 2f. vestiare 3 2 2 2g. săli de sport 4 3 2 0h. cantina 4 3 2 2i. scări, spaţii de circuaţie 4 3 2 1

V.3. Instituţiile de învăţământ superiora. săli de clase 4 3 2 0b. holuri de intrare 4 3 2 1c. ateliere 3 2 2 2d. alboratoare 4 4 3 2e. spaţii sanitare 3 2 3 2f. vestiare 3 2 2 2g. săli de sport 4 3 2 0h. cantina 4 3 2 2i. scări, spaţii de circuaţie 4 3 2 1

VI. Clădiri socialeVI.1. Construcţii sanitare

a. camere 3 3 2 2b. spaţii sanitare 3 3 3 2

c. cantine 4 4s 3 2d. camere de operaţii 4 3 3 3e. camere de consultaţii 3 3 2 2f. camere de sterilizare 3 3 3 3g. camere de reanimare 3 3 3 3h. camere de radipterapie 3 3 3 3i. laboratoare 4 3 3 3j. săli autopsie 3 3 3 3

VI.2. Cămine de bătrânia. holuri şi scări 4 3 2 1b. camere de locuit 3 2 1 0c. camere de recreere 3s 3 1 0d. birouri 3 3 1 0e. infermerie 3 2 2 2f. bucătărie 4 4s 3 2g. cantină 4 3 2 2h. spaţii sanitare 3 2 3 2

VI.3. Cămine de copii, grădiniţea. holuri şi scări 4 3 2 1b. camere de locuit 3 2 1 0c. camere de joacă 3s 3 1 0d. birouri 3 3 1 0e. infermerie 3 2 2 2f. bucătărie 4 4s 3 2g. cantină 4 3 2 2h. spaţii sanitare 3 2 3 2

VI.4. Cămine studenţeşti a. holuri şi scări 4 3 2 1b. camere de locuit 3 2 1 0c. camere de studiu 3s 3 1 0d. birouri 3 3 1 0e. infermerie 3 2 2 2f. bucătărie 4 4s 3 2g. cantină 4 3 2 2h. spaţii sanitare 3 2 3 2

LEGENDĂ :U* - uzură – defineşte efectele provoacte de mersul pe pardoseală; schimbări de aspect, pierdere de material, exfolieri, etc.

U2 – caracterizează spaţii individuale cu circulaţie normalăU2s - caracterizează spaţii individuale cu circulaţie intensăU3 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie redusăU3s - caracterizează spaţii colective cu circulaţie normalăU4 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie intensă

P** - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix sau mobil, prin deformaţia remanentă;

P2 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, uşor (max. 20 kg/cm2), mobilier mobil uşor, de tipul mobilelor cu rotile, mese de servit cu rotile, cu folosire intensivă şi mobilier mobil, de tipul scaunelor cu rotile, cu folosire ocazională;P3 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm2), mobilier mobil, de tipul scaunelor rulante, cu folosire intensivă şi mobilier mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire ocazională;P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm2) şi mobilier mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire intensivă;

P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică ce provoacă şocuri severe;

E*** - comportarea la apă şi la umiditate – caracterizează frecvenţa prezenţei apei, legată în special de modul de întreţinere (curăţare curentă, periodică, ocazională)

E0 – prezenţa accidentală a apei, curăţare uscată;E1 - prezenţa ocazională a apei, curăţare curentă uscată şi curăţare

umedă ocazională;E2 – prezenţa frecventă a apei, curăţare curentă umedă şi curăţare

ocazională prin spălare;E3 – prezenţa prelungită a apei, curăţare curentă prin spălare;

C**** - rezistenţa la agenţi chimici produse alimentare, substanţe de curăţare, produse farmaceutice), intesitatea relativă a riscului de pătare;

C0 – indică absenţa agenţilor chimici; nu necesită studii specifice speciale, neexistând riscul de pătare;

C1 – indică prezenţa accidentală a agenţilor chimici;C2 – indică prezenţa curentă a agenţilor chimici.

2.3. ASIGURAREA CALITĂŢII PARDOSELILOR Realizarea unei calităţi corespunzătoare a pardoselilor, trebuie

să se înscrie în prevederile Legii 10/1995.Pentru aceasta sunt necesare următoarele acţiuni:

- verificarea şi corespondenţa detaliilor de execuţie funcţie de tipurile de pardoseli şi destinaţia încăperilor conform anexei A;- verificarea pe parcursul executării pardoselilor a calităţii stratului suport şi eventual a straturilor intermediare şi a stratului de uzură;- soluţionarea neconformităţilor a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant şi cu acordul investitorului;- utilizarea numai a produselor şi procedeelor certificate sau pentru care există agremente tehnice;- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în operă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului, beneficiarului sau organelor de control abilitate;

Verificări obligatorii la toate tipurile de pardoseli în timpul execuţiei la :

- la stratul suport se verifică planeitate care să se încadreze în limitele pct. 2.1, alin. 8, 9, 10, 11 şi 12;- la straturile intermediare se va urmări realizarea unui strat cu o grosime cât mai uniformă, care să se încadreze în limitele admise la pct. 2,1 aliniatul 10;- în cazul executării pardoselilor peste o placă de beton turnate pe sol, se vor prevedea măsuri de ruperea capilarităţii sau izolaţie termică şi hidrofugă acolo unde se impune;- stratul de uzură nu va prezenta defecte peste limitele stabilite în Normativul GP 037-98;

- la terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia procese verbale privind constatarea calităţii lucrărilor.

REGLEMENTĂRI TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE

A. Legislaţia : Legea nr. 10-1995, Legea calităţii în construcţii B. Reglementări tehnice:- GP037-98 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii civile- C125 – Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor- C74 – Dale flotante pentru pardoseli- C16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente- STAS 1275- Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice- STAS 4606 – Determinarea umidităţii nisipului- STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificare şi identificare a pământurilor- STAS 1913/13 – Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea rocilor- P118 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului - C300- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora- Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii : 60 şi 34 cu modificările conform Ordinelor 39 şi 110- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993

3. PARDOSELI CALDE

3.1.PARDOSELI DIN PARCHET LIPITE CU ADEZIV

3.1.1. Scheme de alcătuire :- parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din şapă;- parchet din stejar sau fag, adeziv, strat suport din plăci (PFL poros, PAL, etc. ), nisip uscat, strat suport din b.a.; - parchet din stejar sau fag, adeziv, dală flotantă din BA, strat tehnologic folie din polietilenă, strat fonoizolant, strat tehnologic de protecţie din hârtie de ambalaj, strat de egalizare din mortar de ciment sau nisip uscat .

3.1.2. Execuţia pardoselilorCondiţii tehnice pentru montarea pardoselilor :

- în încăperile în care se execută pardoseli din parchet se va asigura următorul climat interior : temperatura minimă +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%.

3.1.3. Montarea parchetului- montarea parchetului prin lipire cu adeziv se face pe : strat de beton cu faţa drişcuită fin sau şapă din mortar de ciment, dală flotantă şi plăci din PAL sau PFL poros; - înainte de începerea montării, suprafaţa pe care se montează se va curăţa de praf cu o mătură cu păr moale, asigurându-se condiţiile unei bune aderenţe a parchetului pe stratul suport;- înainte de montare, piesele din parchet se vor sorta după fibră şi culoare pentru unul sau două rânduri complete;- montarea parchetului se va începe cu lipirea frizurilor de perete la o distanţă de 10-15 mm de perete;- îmbinarea frizurilor la colţurile încăperii se va face la 45°; - frizurile de perete se vor înţepeni faţă de perete cu pene aşezate la 50 cm interval, pentru a împiedica orice deplasare în timpul montării parchetului; - montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu adeziv întins pe stratul suport cu şpaclu, într-un strat continuu şi uniform de cel mult 1 mm grosime;- lipirea parchetului se face după minim 3 ore de la lipirea frizurilor;- pentru lipirea parchetului în câmp, aplicarea adezivului se face pe fâşii egale, cu suprafaţa unui rând complet de piese de parchet pe o lungime de cca 1 m; - parchetul se va aplica după cca 10 min. de la întinderea adezivului, fixându-se în lambă şi uluc cu o lovitură uşoară dată lateral cu ciocanul;- pentru o mai bună ancorare în timp a parchetului din loc în loc se vor încastra dibluri din lemn în şapă, în care lamelele de parchet se vor fixa şi prin batere în cuie. Cuiele se vor bate oblic în ulucul pieselor şi apoi se vor înfunda cu un dorn de oţel. - la aşezarea fiecărui rând de parchet se va verifica alinierea faţă de rândul anterior gata montat;- piesele de parchet se aşează la un unghi de 45° sau paralele cu pereţii, rezultând desene în zig-zag, şah, împletit, etc.- după lipirea parchetului pe întreaga suprafaţă a pardoselii se vor scoate penele de înţepenire a frizurilor;- circulaţia peste parchetul lipit se poate face după 48 ore de le aplicare.

3.1.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzură din parchet- curăţarea parchetului după montare se face mecanizat cu maşina de raşchetat parchet cu cuţite) sau cu maşina de şlefuit parchet (cu hârtie abrazivă);- curăţarea parchetului lipit se poate executa la 4 zile de la montare pentru întărirea suficientă a adezivului;- la racordul dintre pardoseală şi pereţi, după curăţarea parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn masiv, fixate prin batere în cuie în dibluri existente în perete sau prinse în dibluri de plastic cu şuruburi pentru lemn;- parchetul, după raşchetare se va lustrui imediat cu ceară de parchet dizolvată în white – spirt sau se va proteja cu lacuri speciale.

3.1.5. Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor- controlul calităţii pardoselilor calde se efectuează prin verificare criteriilor de performanţă specifice şi compararea acestora cu nivelurile de performanţă conform Anexa A;- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;- parchetul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa iar la ciocănirea uşoară să prezinte un sunet plin;- rosturile dintre rânduri trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul; - suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;- racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, etc. trebuie să fie bine păsuite la croire.

3.2. PARDOSELI DIN PARCHET FIXAT PRIN BATERE ÎN CUIE

3.2.1. Schema de alcătuire:- pardoseli din parchet, duşumea oarbă, grinzişoare fixate pe un strat de carton bitumat, umplutură din nisip uscat, strat suport din beton armat;- pardoseli din parchet, duşumea oarbă fixată cu bitum, şapă de egalizare din mortar de ciment, strat suport din b.a.

3.2.2. Execuţia pardoselilor

Condiţii tehnice pentru montarea pardoselilor :- în încăperile în care se execută pardoseli din parchet se va asigura următorul climat interior : temperatura minimă +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%.

3.2.3. Montarea parchetului prin batere în cuie c) duşumeaua oarbă fixată pe grinzişoare

- pe planşeul de beton se fixează cu mastic bituminos, la o distanţă de 0,50 ... 0,60 m grizişoare de lemn de 8x10 ... 6x8 cm, pe fâşii de carton bitumat;

- duşumeaua oarbă de 1,8 ... 2,2 cm grosime şi 14 ... 20 cm lăţime, montată cu rosturi la perete de 1 ... 1,5 cm fixată pe grinzişoare;- la perete se montează frizurile cu intersapaţiu de 1 ... 1,5 cm faţă de perete, pentru a asigura libera deformare a parchetului datorită umidităţii;- frizurile se fixează în cuie de 4 cm lungime, bătute oblic, la 30 cm interval, în uluc şi apoi se înfundă cu un dorn de oţel;

- aşezarea pieselor de parchet se face la 45°, paralel cu frizurile, zig-zag, şah, etc.;

- parchetul se fixează în cuie bătute oblic, în ulucul pieselor şi apoi cuiele se înfundă cu ajutorul unui dorn de oţel.

b) duşumeaua oarbă – lipită în mastic bituminos- duşumeaua oarbă se fixează pe planşeul din b.a. sau pe şapa din mortar de ciment, bine sclivisită, prin intermediul unui strat de mastic bituminos; - în continuare tehnologia este identică ca la punctul a) de mai sus.

3.2.4. Finisarea pardoselilor cu stratul de uzură din parchet- curăţarea parchetului după montare se face mecanizat cu maşina de raşchetat parchet cu cuţite) sau cu maşina de şlefuit parchet ( cu hârtie abrazivă);- la racordul dintre pardoseală şi pereţi, după curăţarea parchetului se vor monta pervazuri sau plinte din lemn masiv, fixate prin batere în cuie în dibluri existente în perete sau prinse în dibluri de plastic cu şuruburi pentru lemn;- parchetul, după raşchetare se va lustrui imediat cu ceară de parchet dizolvată în white – spirt sau se va proteja cu lacuri speciale.

3.2.5. Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor- controlul calităţii pardoselilor calde se efectuează prin verificare criteriilor de performanţă specifice şi compararea acestora cu nivelurile de performanţă conform Anexa A.- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;- parchetul trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa iar la ciocănirea uşoară să prezinte un sunet plin;- rosturile dintre rânduri trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul ;- suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete

- racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, etc. trebuie să fie bine păsuite la croire.

3.3. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT SAU ALTE MATERIALE ASEMENEA

Se vor executa conform agrementelor tehnice ale producătorului sau a normelor şi tehnologiei de montare dată de producător.

Parchetul laminat se poate monta pe şapă de mortar de ciment, duşumea oarbă pe grizişoare sau fixată în mastic de bitum.

Calitatea parchetului laminat va corespunde calitativ funcţie de destinaţia încăperilor conform anexei A.

3.4. PARDOSELI DIN COVOR DIN PVC, CAUCIUC, FIBRE SINTETICE SAU NATURALE ŞI DALE DIN MASE ELASTOPLASTICE

3.4.1. Schema de alcătuire a pardoselilor- covor din PVC fără suport textil, adeziv, plăci din fibre de lemn aglomerate (18 mm), strat suport (şapă b.a.); - covor din PVC fără suport textil, adeziv, dală flotantă din BA, strat tehnologic de protecţie a fonoizolaţiei (folie polietilenă, hârtie Kraft, carton asfaltat, etc.), fonoizolaţie, strat tehnologic de separaţie (hârtie de ambalaj) strat de egalizare(nisip, şapă), strat suport planşeu (placă) b.a.;- covor din PVC cu suport textil sau substrat fonoizolant sau mochetă, adeziv, strat suport cu faţa netedă (şapă din mortar de ciment);

3.4.2. Pregătirea suprafeţei suport- dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire, maxim 1,5 mm grosime; - chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar având următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în volum, ciment PA35 2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte în volum, apă până la consistenţa de 13-14 măsurată pe conul etalon pentru gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru chituire;- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1÷ 2 mm), materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau cu o drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm pentru glet; - după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi,

apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu o cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

3.4.3. Pregătirea covoarelor pentru aplicarePentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj,

întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii: - fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;

- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate se montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul uşii;- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de uşă, în poziţie închisă;- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată din 2 bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere; - fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei; - fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului;

- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru croit.

3.4.4. Pregătirea dalelor pentru aplicare :- dalele vor fi aduse în încăperile care se montează, se vor răspândi pe stratul suport lăsându-se minim 24 ore pentru aclimatizare; - montarea dalelor se va face conform modelului dat de proiectant, direcţiile principale de aşezare alegându-se funcţie de forma şi dimensiunile încăperii şi de poziţiile uşilor;- de regulă montarea dalelor se face de la centrul suprafeţei pardoselii spre marginile ei; - după alegerea axelor de montaj se va face trasarea lor pe suprafaţa suport, axe ce vor servi ca linii de reper la montarea dalelor;

- racordarea pardoselii din dale elastoplastice cu o pardoseală de altă natură, din încăperea învecinată, se caută să rezulte de preferinţă dale întregi iar linia de demarcaţie va fi la mijlocul grosimii foii de uşă.

3.4.5. Lipirea covoarelor cu adeziva) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului

- înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele fâşiilor de covor se vor curăţa de praf cu perii sau cârpe, la fel şi încălţămintea muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii în care se lucrează;

- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de 2 cm, se îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul fiecărei bucle;- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor şi 0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime; - este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al încăperii- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare deplasări numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului; - aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic cu greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi diametru de 12 ÷ 15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la exterior;- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire, cu o cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;- la minim24 ore de la lipirea covorului, marginile longitudinale petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de covor rămase nelipite, se vor tăia şi lipi;

- după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g; - după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate urmele de adeziv nou apărute; - la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe întreaga suprafaţă a pardoselii.

b) Tehnologia cu „aplicare simplă”Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”,

cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele covorului, iar lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp

- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă umezită cu apă şi bine stoarsă

3.4.6. Lipirea dalelor cu adezivLipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă”

sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 3.4.5. alin. a şi b cu menţiunile următoare : - la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica adezivul pe spatele dalelor;

- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 3.4.5.

3.4.7. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură - croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit toate dalele din câmp;- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se numerotează şi se dau la o parte; - adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde, lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării,

respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de câmp.

3.4.8. Sudarea rosturilor la pardoselile alcătuite cu stratul de uzură din covoare şi dale din mase elastoplastice

- se execută atunci când în încăperea respectivă este prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-sanitare;- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat termofonoizolant din mase plastice expandate;- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V” rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu ajutorul unei perii.

3.4.9. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din profile din mase elastoplastice sau lemn

- pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar în zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde cu săgeanta maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi fără pete de vopsea sau produse petroliere;- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în stratul suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice din lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa pervazurile cu cuie; - pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;

- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de lipire pentru aclimatizare;

- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung pentru bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);

- nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp, toate porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;-după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile necesare iar la coţurile intrânde sau ieşinde, capetele profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei încăperii;- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa pervazului;- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv, prin presare puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe porţiuni de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt, excesul de adeziv fiind curăţat imediat.

3.4.10. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor a) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în special următoarele :

- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la ciocănirea uşoară trebuie să prezinte sunet plin;- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;

- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul;

- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete; - racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine păsuite la croire - plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă pe toată lungimea care se află în contact cu peretele- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite

b) Pentru criteriile şi nivelurile de performanţă se vor încadra în limitele prezentate în anexa A.

3.5. PARDOSELI DIN DUŞUMEA 3.5.1. Scheme de alcătuire:

- pardoseala din duşumea de răşinoase de 22 mm grosime după geluire, cu lambă şi uluc, bătută în rigle de răşinoase, fixate în mastic de bitum sau aşezate pe fâşii fonoizolante rigide cu umplutură uscată (nisip) intre rigle (grinzişoare);- pardoseala din duşumea de răşinoase de 24 mm grosime după geluire, bătută în cuie pe rigle de stejar sau răşinoase

fixate în mastic de bitum sau aşezate pe fâşii fonoizolante rigide cu umplutură uscată de 3 cm între rigle (grinzişoare).

3.5.2. Execuţia pardoselilorCondiţii tehnice specifice pentru montarea stratului de uzură

din pardoseli de duşumea :- în încăperile în care se execută pardoseli din duşumea va fi asigurat următorul climat : temperatura interioară minim +5°C şi umiditate relativă a aerului maxim 65%.

3.5.3. Montarea duşumelei- pe stratul suport din beton se fixează riglele din stejar sau răşinoase în mastic bituminos la 0,5...0,6 m sau se aşează riglele pe fâşii termoizolante rigide la nivelul indicat în proiect, verificându-se planeitatea în ambele direcţii;- duşumeaua se fixează în cuie, bătute oblic în ulucul duşumelei şi se înfundă cu un dorn;- duşumeaua va fi montată la o distanţă de 10-15 mm faţă de perete, pentru a dilatarea duşumelei datorită umidităţii; - interspaţiul de 10-15 mm va fi acoperit de pervazurile profilate care se montează pe contur în dibluri fixate înainte în perete;- după montare pardoseala va fi raşchetată cu maşina de şlefuit parchet cu hârtie abrazivă, după care se va lustrui imediat cu ceară de parchet sau se va proteja cu lacuri speciale sau vopsele rezistente la trafic, aşa cum este prevăzut în documentaţia tehnico-economică.

3.5.4 Urmărirea şi verificarea calităţii pardoselilor- suprafaţa pardoselii trebuie să fie perfect plană şi netedă, nu se admit porţiuni în relief sau cu adâncituri;- nu se admit rosturi la îmbinările dintre scânduri;- suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită şi nu se admit pete;- racordarea la pardoseli de altă natură trebuie să fie bine păsuită la croire, fără denivelare sau rosturi se face la mijlocul foii de uşă.

4. PARDOSELI SEMICALDE

4.1. Scheme de alcătuire a pardoselilor semicalde :- covor sau dale din mase plastice, fără suport textil pe şapă din mortar de ciment fin drişcuită, placă sau planşeu din b.a.;

- covor sau dale din mase plastice, fără suport textil, adeziv, şapă din mortar de ciment fin drişcuită, strat de protecţie tehnologică din folie polietilenă, strat fonoizolant (plăci rigide din vată minerală, polistiren extrudat), strat de protecţie din hârtie de ambalaj, strat de egalizare (mortar de ciment) placă sau planşeu din b.a.;- strat de uzură din răşini sintetice, ce înlocuiesc covorul sau dalele din mase plastice în alcătuirile de mai sus, care se aplică ca peliculă sau masă de şpaclu, conform fişei tehnice a produsului.

4.2. Condiţii tehnice de execuţieÎn încăperile în care se execută pardoseli din mase plastice, se

va asigura climatul interior conform fişei tehnice a produsului sau în lipsa altor indicatori, se vor asigura următoarele:

- temperatura minimă de lucru +20°C; - umiditatea relativă a aerului max. 65%.

Acest regim se va menţine şi după terminarea lucrărilor cel puţin 2 săptămâni, sau se va proceda în conformitate cu indicaţiile producătorului, până la darea în folosinţă a încăperilor.

4.2.1. Pregătirea suprafeţei suport - dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire, maxim 1,5 mm grosime;- chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar având următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în volum, ciment PA35 2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte în volum, apă până la consistenţa de 13-14 măsurată cu conul etalon pentru gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru chituire;- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1,2 mm), materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau cu o drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm pentru glet; - după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi, apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu o cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

4.2.2. Pregătirea covoarelor sau dalelor pentru aplicarePentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj,

întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii:

- fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;

- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate se montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul uşii;- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de uşă, în poziţie închisă;- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată din 2 bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere; - fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei; - fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului;

- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe, şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru croit.

4.2.3. Lipirea covoarelor sau dalelora) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului - înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele fâşiilor de covor se vor curăţa de praf cu perii sau cârpe, la fel şi încălţămintea muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii în care se lucrează;

- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de 2 cm, se îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul fiecărei bucle;- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor şi 0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime; - este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea

excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al încăperii;- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare deplasări numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului; - aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului;- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic cu greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi diametru de 12 ÷ 15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la exterior;- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire, cu o cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;- la minim 24 ore de la lipirea covorului, marginile longitudinale petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de covor rămase nelipite, se vor tăia şi lipi;- după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g;- după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate urmele de adeziv nou apărute; - la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe întreaga suprafaţă a pardoselii.

b) Tehnologia cu „aplicare simplă”Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”,

cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele covorului, iar lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp

- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă umezită cu apă şi bine stoarsă.

c) Lipirea dalelor cu adezivLipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă”

sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 4.2.3. alin. a şi b cu menţiunile următoare :

- la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica adezivul pe spatele dalelor;

- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 4.2.3.

4.2.4. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură- croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit toate dalele din câmp;- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se numerotează şi se dau la o parte; - adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde, lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării, respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de câmp.

4.2.5. Sudarea rosturilor covoarelor sau dalelor din mase plastice - se execută atunci când în încăperea respectivă este prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-sanitare;- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat termofonoizolant din mase plastice expandate;- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V” rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu ajutorul unei perii.

4.2.6. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din profile din mase plastice sau lemn

- pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar în zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde cu săgeata maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi fără pete de vopsea sau produse petroliere;- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în stratul suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice din lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa pervazurile cu cuie; - pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;

- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de lipire pentru aclimatizare;

- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung pentru bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);- nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp, toate porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;- după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile necesare iar la colţurile intrânde sau ieşinde, capetele profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei încăperii;- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa pervazului;- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv, prin presare puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe porţiuni de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt, excesul de adeziv fiind curăţat imediat.

4.2.7. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilora) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în special următoarele :

- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la ciocănirea uşoară trebuie să prezinte sunet plin;- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;

- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul;

- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;

- racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine păsuite la croire; - plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă pe toată lungimea care se află în contact cu peretele;- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite.

5. PARDOSELI RECI

5.1. PARDOSELI CU STRAT DE UZURĂ DIN BETON BRUT TURNAT MONOLIT

5.1.1. Scheme de alcătuire :- strat de uzură din beton brut min. Bc7,5, strat tehnologic de protecţie (folie polietilenă, hârtie Kraft, strat de carton simplu aşezat, etc.), strat din pietriş ciuruit, umplutură de pământ compactată; - strat de uzură din beton Bc10, strat din beton slab armat, strat tehnologic de protecţie, pietriş ciuruit, umplutură de pământ compactată.

5.1.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură la pardoseli reci:

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.1.3. Execuţia stratului de uzură din beton brut turnat monolit:- se execută din beton Bc7,5 sau Bc10 în funcţie de solicitări;- pardoseala se poate executa într-un strat sau din 2 straturi, funcţie de solicitări.

a) Într-un strat turnat în grosime de 6-10 cm pe un strat de pietriş ciuruit gros de 10 cm, protejat la partea superioară cu un strat tehnologic de protecţie, aşezat pe pământ bine compactat

- stratul de beton va fi drişcuit la suprafaţă, bătut cu mistria sau vibrat cu vibratoare de suprafaţă;- pentru evitarea apariţiei fisurilor de contracţie la suprafeţe mari, betonul de pardoseală se va turna în câmpuri şi la pereţi cu rosturi de 0,5 ... 2 cm, în funcţie de temperatura mediului exterior în timpul turnării amplasate la max. 4 m interval pe ambele direcţii; - rosturile vor fi decalate, astfel ca în acelaşi punct să nu întâlnească mai mult de 3 laturi ale panourilor(câmpuri);

- după turnare, betonul va fi protejat şi întreţinut în stare umedă timp de cca 7 zile prin acoperirea cu rogojini şi stropirea cu apă.

b) În două straturi compus din : strat suport din beton Bc7,5 slab armat, de 6...10 cm grosime şi strat de uzură de 2,5 ....5 cm grosime din beton Bc20, preparat din pietriş cu granule de maxim 2 cm

- în cazuri speciale (sarcini mari, teren susceptibil de tasări) stratul suport al pardoselii va fi armat cu plasă sudată de oţel beton sau beton Bc22,5 funcţie de solicitări.

5.1.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilora) Pe parcursul executării pardoselilor din beton brut, turnat monolit se va verifica în special următoarele:

- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul (riglă) metalică de 2 m lungime, aşezat pe cant pe suprafaţa pardoselii să fie de 1 mm/m;- rosturile de dilataţie să fie decalate astfel ca într-un punct să nu se întâlnească mai mult de 3 laturi ale panourilor de pardoseală (câmpuri).

b) Criteriile şi nivelurile de performanţă se vor încadra în următoarele nivele:

- rezistenţa la uzură va fi de maxim 0,4 g/cmp;- rezistenţa la şocuri mecanice va fi de P4s – (şocuri mecanice severe);- absorbţia de apă va fi mai mică de 3% la pardoseli interioare şi de maxim 0,5% la cele exterioare sau unde prezenţa apei este curentă (curăţarea curentă cu apă).

5.2. PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT

5.2.1. Scheme de alcătuire:- strat de uzură din ciment sclivisit sau rolat, strat de egalizare, dacă este cazul, din mortar de ciment, placa b.a.;- strat de uzură din ciment sclivisit sau rolat, strat suport placă din Bc7,5 sau Bc10 slab armat funcţie de solictări, strat tehnologic din hârtie, carton, folie, etc. pietriş ciuruit sau piatră spartă, pământ natural bine compactat;- pardoseală din ciment sclivisit sau rolat 2 cm, beton Bc10 de 8 cm slab armat, şapă de protecţie 2 cm, hidroizolaţie 2 c+ 3 b funcţie de caz, strat de egalizare beton simplu, strat de separare, hârtie, folie, etc., pietriş ciuruit 10 cm, pământ bine compactat.

5.2.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.2.3. Execuţia stratului de uzură din ciment sclivisit sau rolat- pardoselile cu stratul de uzură din mortar de ciment sclivisit sau rolat, se execută din mortar de ciment M100T de cca 2 cm grosime, cu faţa netedă sau rolată cu ajutorul unei role cu dinţi; - pentru evitarea fisurilor de contracţie, mortarul se aplică în panouri (câmpuri) de 0,5 ... 2,00 mp, rosturile fiind umplute cu chit permanent elastic;- se recomandă ca pardoselile din ciment sclivisit să fie executate imediat după terminarea prizei betonului sau a mortarului din stratul suport, însă înainte de întărirea acestora, pentru a se asigura o legătură bună între straturi;- mortarul de ciment se va prepara în cantităţile strict necesare, care pot fi puse în lucrare înainte de începerea prizei;- grosimea necesară se realizează prin turnarea mortarului între şipci de reper;- în cazul suprafeţelor rolate, aceasta se va executa imediat după sclivisire;- după executarea sclivisirii sau rolării, pardoseala va fi protejată, după terminarea prizei, prin acoperirea cu rogojini, saci, etc. care se vor stropi cu apă timp de 7 zile pentru a se evita fisurarea datorită soarelui sau a curenţilor puternici de aer;- la încăperi umede pardoseala se racordează cu pereţii prin scafe din mortar de 10 ... 20 cm înălţime;- la pardoseli cu suprafaţa mai mare de 50 mp se prevăd rosturi longitudinale şi transversale. Dacă în proiect nu sunt indicate distanţele dintre rosturi, atunci acestea vor fi executate din panouri de 2,0 ... 2,5 m funcţie de dimensiunile totale ale încăperii sau platformei.

5.2.4. Urmărirea şi verificare calităţii lucrărilor- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor prezentate în anexa A;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;

- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să prezinte sunet plin;- rosturile de dilataţie să fie decalate, astfel ca într-un singur punct să nu se întâlnească mai mult de trei laturi ale panourilor de pardoseală.

5.3. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT

5.3.1. Scheme de alcătuire :- pardoseli din mozaic turnat 10 –15 mm grosime, şapă armată din OB37 ∅4/250 mm de 3 cm grosime, hidroizolaţie 2 c + 3 b la suprafeţe mai mari de 10 mp sau în încăperi udate intens (băi, duşuri, spălătorii, etc.), şapă de egalizare din mortar de ciment de 2 cm grosime; - pardoseli din mozaic turnat 10 –15 mm, şapă suport de 3 cm grosime, şapă de protecţie armată cu ∅4/250 mm din Bc22,5 de 3,5 cm grosime, hidroizolaţia 2 c + 3 b, funcţie de caz, plăci fonoizolatoare de 3 cm grosime obişnuit, sau cât este necesar pentru asigurarea izolaţiei fonice, strat de egalizare din şapă de 1,5 ... 2 cm grosime din mortar de ciment sau nisip uscat de 2 cm grosime, planşeu din b.a.; - se pot alege şi alte alcătuiri funcţie de necesităţi şi destinaţia încăperilor.

5.3.2. Condiţii tehnice pentru realizarea stratului de uzură - la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.3.3. Execuţia stratului de uzură din mozaic turnat- se realizează din mortar de ciment la care nisipul este înlocuit cu piatra de mozaic provenită din marmură, calcar, tufuri vulcanice, etc.;- mortarul va fi executat cu piatră de mozaic de aceeaşi granulozitate, continuă sau discontinuă de aceeaşi provenienţă şi culoare, sau de culori diferite (în acest caz rezistenţa la uzură a pietrelor de mozaic trebuie să aibă valori egale);- pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatră de mozaic se utilizează coloranţi minerali (max. 5% din greutatea cimentului) sau cimenturi colorate;

- mozaicul turnat se va executa plan şi orizontal, iar în încăperile prevăzute cu sifoane pardoseală sau guri de evacuare a apei, se vor realiza pante de 1 ...1,5 % spre puncte de scurgere din grosimea variabilă a şapei suport;- se recomandă ca execuţia stratului de uzură din mozaic să se execute imediat după terminarea prizei betonului sau a şapei suport, însă înainte de întărirea acestora, spre a se asigura legătura între stratul de uzură şi stratul suport al pardoselilor;- în încăperi cu suprafaţa mai mare de 9,00 mp, pentru a preîntâmpina fisurarea, mozaicul se va turna în panouri cu suprafaţa de max. 2,00 mp, despărţite prin rosturi de turnare, prin benzi de mozaic de culoare diferită sau baghete din sticlă aşezate pe muchie;- prepararea mortarului de ciment cu piatră de mozaic se face amestecând bine în stare uscată cimentul (600 kg ciment la 1 mc de piatră de mozaic) şi colorantul, amestec care apoi se răstoarnă peste piatra de mozaic şi se amestecă bine cu lopata până la răspândirea uniformă a granulelor în masă, apoi se adaugă apă până se obţine un mortar care să se întindă uşor, fără a fi prea fluid, totul făcându-se pe o platformă curată;- se toarnă mortarul de ciment de poză în grosime medie de 3 cm, iar după ce face priză se va turna mortarul de mozaic cu ciment între şipcile de reper, grosimea mortarului de mozaic va fi 1 cm grosime în dependinţele clădirilor şi 1,5 cm grosime în zonele cu circulaţie intensă (holuri, magazine, etc.);- mortarul de ciment cu piatră de mozaic, se întinde cu mistria, se nivelează cu dreptarul, se verifică grosimea, panta sau orizontalitatea, se compactează cu mistria până la apariţia laptelui de ciment la suprafaţă;- se scot şipcile de reper şi se completează spaţiile rămase libere cu mortar din aceeaşi compoziţie, se presează cu mistria de mozaicar până la apariţia laptelui de ciment, urmărindu-se distribuirea uniformă a pietrei de mozaic ca densitate şi mărime a granulelor de mozaic;- mozaicul turnat se poate executa într-o singură culoare, cu sau fără bordură la pereţi sau cu desene (carouri, figuri) în mai multe culori, conform detaliilor din proiect; pentru stabilirea nuanţei de culori se vor efectua încercări preliminare; - cimentul obişnuit se foloseşte împreună cu coloranţi minerali pentru obţinerea culorilor : roşu, negru şi cenuşiu, iar cimentul alb pentru culorile : alb, galben, verde şi albastru;

- la realizarea stratului de uzură din mozaic turnat cu desene, acestea se vor obţine folosind şabloane din şipci sau tablă în forma desenului cerut. În interiorul acestor şabloane se toarnă mortarul de ciment cu mozaic, se lasă se să întărească o zi sau două după care se scot şabloanele şi se toarnă mortarul de ciment cu mozaic de altă culoare în suprafeţele rămase libere;- după turnarea mozaicului şi terminarea prizei, pentru evitarea fisurilor datorită uscării prea rapide din cauza curenţilor de aer sau acţiunii soarelui, când mozaicul se toarnă în exterior, acesta se va proteja în primele zile de la turnare, prin acoperirea cu rogojini sau saci de hârtie care se vor uda periodic cu apă, asigurându-se la suprafaţa mozaicului o stare de umiditate care se va menţine până la frecarea mozaicului; - bordurile, plintele mozaicate se execută din aceeaşi compoziţie de mortar ca şi pardoselile de mozaic;- finisarea suprafeţei din mozaic turnat se face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual lustruire sau buciardare când aceasta este prevăzută în proiect;- frecarea se face în mod obligatoriu la 4..6 zile de la turnarea mozaicului, după ce a căpătat o rezistenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de mozaic la frecare, interval ce se va determina pe baza probelor care se fac pe îmbrăcămintea de pardoseală respectivă;- frecarea se face cu maşina de frecat manual, cu piatră abrazivă, în timpul frecării suprafaţa mozaicului turnat menţinându-se umedă;- a doua frecare, denumită şi şlefuire, se face cu o piatră abrazivă cu granulaţie mai fină, până la netezirea perfectă, udându-se suprafaţa pardoselii continuu cu apă; - în timpul frecării se va avea grijă ca aceasta să se facă în mod uniform pe întreaga suprafaţă, astfel ca să nu apară denivelări în urma operaţiei de frecare;- după şlefuirea pardoselilor din mozaic turnat, suprafaţa lor se curăţă de şlam, cu rumeguş uscat, se spală cu apă curată, iar după uscare se protejează cu ceară de parchet şi se lustruieşte;- înainte de ceruire se poate face o lustruire cu sare de măcriş (oxalat acid de potasiu), cu ajutorul unei bucăţi de pâslă, dacă această operaţie s-a prevăzut în proiect, în scopul obţinerii unui finisaj mai îngrijit;- la exterior se poate executa şi pardoseli din mozaic spălat, utilizând piatră de mozaic cu granulaţia mai mare, preferabil de diferite culori, mortarul se întinde şi presează

bine, după care se lasă să se întărească 24ore, se freacă cu peria de paie, udându-se suprafaţa continuu cu apă, până la apariţia granulelor de mozaic din masa de ciment;- mozaicul spălat are avantaj că nu mai necesită operaţiile de frecare, şlefuire şi ceruire, are un aspect plăcut şi nu este alunecos;- la pardoselile cu dală flotantă, pardoseala nu va face contact cu peretele, bordura pardoselii, sau pardoseala se va ridica cu 5 mm într-o pantă lină începând de la 10 cm distanţă de perete, terminându-se în izolaţia hidrofugă care se ridică pe lângă izolaţia fonică până la nivelul finit al pardoselii;- plinta de mozaic va fi separată de izolaţia fonică şi pardoseală de un dop de chit permanent elastic pe tot conturul pardoselii.

5.3.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor - pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor prezentate în anexa A;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să prezinte sunet plin;- rosturile de dilataţie să fie decalate, astfel ca într-un singur punct să nu se întâlnească mai mult de trei laturi ale panourilor de pardoseală; - la pardoselile la care prin proiect se cere realizarea unui anumit desen, se va verifica conformitatea lucrării din acest punct de vedere.

5.4. PARDOSELI DIN DALE MOZAICATE

5.4.1. Scheme de alcătuire- pardoseli din dale mozaicate, cu rosturile umplute cu chit impermeabil, şapă suport de 3 cm grosime armată cu plasă de rabiţ OB 37, hidroizolaţie 2c+3b la încăperi mai mari de 10 mp sau la cele cu umezeală frecventă, şapă de egalizare de 1,5…2 cm grosime, placă b.a.;- pardoseli din dale mozaicate, cu rosturile umplute cu nisip, pat de nisip de minim 10 cm grosime, strat de balast sau piatră spartă de 15 cm grosime, pământ natural bine compactat.

5.4.2. Condiţii tehnice pentru realizarea stratului de uzură din dale mozaicate

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.4.3. Execuţia pardoselilor din dale mozaicate- plăcile din beton mozaicate se montează pe planşeul de beton armat prin intermediul unui strat din mortar de ciment de poză armat cu plasă de rabiţ din OB37 pe un strat hidroizolant;- plăcile din beton mozaicate se pot monta pe un pat de nisip de 10 cm grosime dacă se montează pe pământ sau pe un strat de balast sau piatră spartă la terase circulabile exterioare;- execuţia pardoselii începe prin montarea la nivel orizontal a plăcilor de reper la colţurile încăperii; între ele de-a lungul pereţilor se întinde o sfoară de ghidaj, faţă de care se aliniază primul rând de plăci, care se montează la o depărtare de pereţi egală cu lăţimea bordurii;- prin aşezarea acestor rânduri de plăci, toate devierile pereţilor încăperii de la unghiurile drepte vor fi compensate prin varierea lăţimii bordurii, astfel ca în partea centrală să apară câmpul de formă regulată, dreptunghiulară, cu unghiuri riguros drepte;- în rândurile de ghidaj, plăcile se aşează întâi pe uscat, se centrează pe ambele direcţii, astfel ca bordura să fie egală şi apoi se montează definitiv în mortar; - stratul suport rigid se curăţă bine şi se udă cu apă, înainte de a întinde mortarul de ciment de poză;- mortarul de poză se întinde de-a lungul rândului care trebuie montat, se potriveşte cu mistria în lungul sforii întinse între plăcile de ghidaj din colţuri; - plăcile se udă cu apă înainte de montare pentru a fi saturate cu apă, se presează în mortarul de poză, se bat uşor pentru a fi aduse la nivelul şi aliniamentul indicat de sfoară şi se verifică nivelul cu bolobocul sau cu dreptarul faţă de placa alăturată;- se montează astfel 1…2 rândul de plăci pe perimetrul încăperii, pentru a se asigura o montare uşoară a plăcilor de câmp;- o atenţie deosebită se va da continuităţii rosturilor care trebuie să aibă aceeaşi grosime şi să fie în linie dreaptă,

aceasta se realizează prin montarea între plăci a distanţierilor de plastic şi verificarea cu sfoara întinsă;- pe măsura avansării montajului plăcilor, rosturile dintre plăci se vor umple cu lapte de ciment, iar excesul se va îndepărta înainte de începerea prizei; - nu se admite lăsarea de goluri între plăcile de beton mozaicate şi în mortarul de ciment de sub plăci şi nici umplerea cu mortar de ciment a spaţiilor de lângă pereţi şi colţuri în locul jumătăţilor sau a sferturilor de plăci;- executarea bordurilor şi plintelor se face cu plăci din beton mozaicate (jumătăţi sau tăiate) montate la fel ca şi plăcile din câmp; - la încăperile mai pretenţioase sau umede rostul dintre plăci va fi umplut cu chit impermeabil;- la 4…5 zile de la montarea plăcilor din beton mozaicate, suprafaţa pardoselii se şlefuieşte cu maşina de frecat mozaic sau manual, cu piatră de şlefuit având granulaţie fină, pentru a înlătura eventualele denivelări din modul de montare a plăcilor; - în tot timpul şlefuirii, suprafaţa pardoselii se va uda din abundenţă cu apă;- suprafaţa pardoselii se curăţă de pasta rezultată, cu rumeguş uscat se spală cu apă curată şi se şterge cu cârpe uscate, se protejează cu ceară de parchet şi se lustruieşte;- dalele de beton mozaicate şi şlefuite ce se montează pe un pat de nisip, se montează la fel ca şi cele pe mortar de poză cu deosebirea că rosturile se umplu cu nisip;- la montarea pe nisip se va avea grijă ca acesta să fie bine îndesat, pentru ca după darea în folosinţă să nu apară denivelări.

5.4.4 Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor prezentate în anexa A;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să prezinte sunet plin- la pardoselile cu dale mozaicate colorate diferit se verifică şi corespondenţa cu desenul; - în cazul pardoselilor realizate din plăci într-o singură culoare, se va verifica uniformitatea culorilor în cadrul aceleiaşi încăperi.

5.5. PARDOSELI DIN PLĂCI DE MARMURĂ NATURALĂ, ARTIFICIALĂ SAU DALE DIN PIATRĂ NATURALĂ

5.5.1. Schema de alcătuire- pardoseli din dale de marmură sau piatră naturală, mortar de poză 2 cm, pat din b.a.; - pardoseli din dale de marmură sau marmură artificială, mortar de poză armat cu plase de rabiţ OB 37 de minim 3 cm grosime, hidroizolaţie 2c+3b la spaţii mai mari de 10 mp sau la pardoseli intens udate, şapă de egalizare, planşeu din b.a.;- la alcătuirea de mai sus se poate alege şi varianta cu sisteme de izolare fonică, cu montarea dalelor şi închiderea rosturilor se poate face şi cu alte produse şi tehnologii agrementate şi destinate acestui scop.

5.5.2. Condiţii tehnice specifice pentru executarea stratului de uzură- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.5.3. Execuţia stratului de uzură din dale de marmură şi piatră naturală

- se execută din plăci de roci naturale sau artificiale corespunzător unităţii funcţionale în care se aplică pardoseala;- se montează pe un strat de mortar de ciment de 1,5…3 cm grosime mortar marca M100T;- rosturile dintre plăci vor fi de 1…5 mm la pardoselile executate la interior şi de 10 mm pentru pardoselile executate la exterior, iar rosturile se umplu cu mortar de ciment cu praf de piatră, răşini acrilice şi coloranţi; - în spaţii cu suprafeţe mai mari de 50 mp se vor prevedea rosturi de dilatare la o suprafaţă de 3..4 mp;- înainte de a fi aşezate în mortar, dalele se udă până la saturaţie, se scot din apă şi se lasă 1..2 minute să se scurgă apa, aşezându-se pe cant în stivă lângă locul de montare;- montarea dalelor se va începe cu aşezarea dalelor reper, la nivelul cotei finite, la colţurile încăperii între care se vor

monta rândul de reper, centrându-se în mod egal faţă de pereţi, pentru a rezulta bordurile egale la toţi pereţii;- aşezarea dalelor se face cu ajutorul sforii de trasare, care se mută după fiecare rând aşezat, verificându-se orizontalitatea şi planeitatea lor faţă de rândurile de reper;- verificarea planeităţii suprafeţei se face cu dreptarul aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat, după rândul de reper, apăsându-se atent plăcile în mortarul de poză prin batere uşoară cu ciocanul până la obţinere planeităţii necesare;- rosturile se inundă cu lapte de ciment cu praf de piatră de aceeaşi natură sau colorat diferit, sau se umplu cu chituri de culori diferite şi rezistente la umezeală funcţie de destinaţia încăperilor;- la 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment se absoarbe de pe suprafaţa pardoselii prin aşternerea unui strat subţire de rumeguş de lemn care se mătură după alte 2 ore;- racordările pardoselii la pereţi şi vangurile de la casa scării se realizează cu plinte, de 12…15 cm lăţime fixate de perete cu mortar;- la pardoselile cu izolaţie fonică, bordura se execută cu o pantă ascendentă, spre pereţi, de 2-3 mm faţă de restul pardoselii, iar izolaţia fonică în jurul pereţilor se va termina în dreptul bordurii, în cest caz plinta se va monta la pereţi tot cu mortar de poză, dar cu un interspaţiu umplut cu chit permanent elastic, faţă de bordură pe tot conturul pereţilor; - la 4…5 zile de la montarea pardoselilor, suprafaţa pardoselilor va fi frecată uşor cu maşina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelări rezultate din montaj;- după frecare eventualele pete, care rămân pe pardoseală se vor şterge cu acid clorhidric diluat 5%, apoi se va spăla cu apă; după uscare, pardoseala se va lustrui cu acid oxalic (sare de măcriş) şi se va cerui; - dacă pardoseala este executată din dale de gresie naturală, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci numai se vor cerui;- pentru realizarea de rosturi egale şi unghiuri perfect drepte, între plăci la montare se vor fixa distanţieri din plastic, care se vor înlătura după ce se face priza între plăci şi mortarul de poză (adeziv de fixare).

5.5.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor prezentate în anexa A;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să prezinte sunet plin - la pardoselile din plăci din piatră naturală sau artificială nu se admit de nivelări între două elemente adiacente;- la pardoselile care prin proiect au un anumit desen, se verifică corespondenţa desenului realizat cu cel din proiect.

5.6. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICĂ 5.6.1. Scheme de alcătuire :

- pardoselile din gresie ceramică, adeziv de fixare, şapă de egalizare, placă b.a.;- pardoselile din gresie, adeziv de fixare, şapă suport de 3 cm grosime armată cu OB37, hidroizolaţie 2 c + 3 b, şapă egalizare, placă b.a.;- la alcătuirile de mai sus se poate alege şi varianta cu dală flotantă sau cele cu straturi specifice când sunt aşezate pe pământ.

5.6.2. Condiţii tehnice de executare- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.6.3. Execuţia stratului de uzură Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzură din

plăci de gresie ceramică: c) pardoselile cu stratul de uzură din plăci din gresie

ceramică se execut pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat peste care s-a turnat şapa de egalizare cu performanţe asemănătoare;

d) montarea se realizează prin intermediul unui strat de mortar adeziv, după tehnologia indicată de producător;

e) montarea plăcilor din gresie ceramică pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare;

f) pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor, între ansamblul de pardoseală – stratul de uzură din plăci de

gresie ceramică şi mortarul adeziv – cu restul structurii, straul suport rigid din beton sau planşeul de beton armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent (prevederea de rosturi elastice); se recomandă realizarea unor rosturi elastice la cca 9 m2 (3x3 m), funcţie de modularea structurii;

g) umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile după montarea plăcilor din gresie ceramicp, iar la intervalul de la montare şi până la rostuire pardoseala nu va fi dată în circulaţie;

h) la intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5 ... 10 mm care se vor umple cu chit elastic.

5.6.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia încăperilor prezentate în anexa A;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant este de 1 mm /m;- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să

prezinte sunet plin;- la pardoselile executate cu plăci de diferite culori, după un desen stabilit, se va verifica corespondenţa cu proiectul;- la pardoselile realizate într-o singură culoare se va verifica uniformitatea culorilor în cadrul aceleiaşi încăperi.

5.7. PARDOSELI DIN CĂRĂMIZI PLINE PRESATE

5.7.1. Scheme de alcătuire- pardoseli din cărămidă aşezată pe cant, strat de poză din nisip, placă beton, strat separare, pietriş ciuruit sau piatră spartă, pământ natural bine compactat;- pardoseli din cărămidă aşezată pe lat, mortar de poză de 3 cm grosime, placă beton, strat de separare, pietriş sau piatră spartă şi pământ natural bine compactate;- pardoseli din cărămidă aşezată pe lat, mortar de poză de 5 cm grosime, zgură sau nisip pilonat 10 cm, pietriş 10 cm şi pământ natural bine compactate.

5.7.2. Condiţii tehnice pentru execuţia stratului de uzură din cărămidă

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea relativă a aerului max. 65%;- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a pardoselilor.

5.7.3. Execuţia stratului de uzură - pardoselile cu stratul de uzură din cărămizi pline, presate se execută pe un suport rigid din beton sau pe un strat suport elastic, format din zgură sau nisip pilonat;

- la încăperile cu circulaţia redusă se pot utiliza cărămizi pline presate obişnuite, iar la încăperile cu circulaţia intensă se vor utiliza cărămizi dublu presate;- cărămizile pentru pardoseli trebuie să aibă o rezistenţă la compresiune de 20 …30 N/mmp şi rezistenţă la uzură cuprinsă între 0,3 … 0,5 cmc/cmp;- aşezarea cărămizilor se face pe cant, atunci când se montează pe un strat de nisip de 3 cm grosime, în cazul montării acestora pe un pat rigid din beton, sau cu o grosime medie de 5 cm când se montează pe un pat elastic compus din zgură sau nisip pilonat de 10 cm grosime;- în cazul montării pe strat suport rigid din beton, stratul de poză din nisip se poate înlocui cu un strat de poză din mortar de ciment marca M50T de cca 3 cm grosime, în acest caz cărămizile se aşează pe lat;- în cazul aşezării pe mortar de ciment, cărămizile vor fi udate cu apă, cu 2…3 ore înainte de aşezare;- aşezarea cărămizilor se face prin batere uşoară cu ciocanul prin intermediul unei scânduri, cu rosturi de cel mult 1 cm, şi care se vor umple cu mortar marca M50T;- în cazul cărămizilor aşezate pe cant, rosturile dintre cărămizi se vor umple cu nisip până la o adâncime de 3…4 cm de la suprafaţă, iar partea superioară a rosturilor se vor umple cu mortar marca M50T, turnat cu canciocul;- înainte de umplerea rosturilor cu mortar, cărămizile vor fi stropite bine cu apă, pentru a nu absoarbe apa din mortar;- pardoselile din cărămidă se vor curăţa cu acid clorhidric diluat şi se vor cerui.

5.7.4. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, punctului 5.7.3. alin. 3;- denivelarea maximă admisă, măsurată cu dreptarul (riglă) de 2 m lungime, aşezat pe cant va fi de 1 mm/m;

- rosturile dintre cărămizi vor fi egale neadmiţându-se rosturi inegale, prin folosirea distanţierilor din plastic.