47447514-ohsas-18002

5/17/2018 47447514-OHSAS-18002 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/47447514-ohsas-18002 1/47

1 Domeniu de aplicare

Aceste linii directoare din Seria Evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OHSAS) furnizeazgenerale referitoare la aplicarea OHSAS 18001.

Aceste linii directoare explică principiile de bază ale OHSAS 18001 şi descriu scopul, elemente

tipice, procesele şi elementele de ieşire tipice, în raport cu fiecare cerinţă OHSAS 18001. Acest lînţelegerea şi implementarea OHSAS 18001.

OHSAS 18002 nu creează cerinţe suplimentare faţă de cele specificate în OHSAS 18001, şi nicabordări obligatorii pentru implementarea OHSAS 18001.

Aceste linii directoare OHSAS sunt aplicabile mai mult sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (Osecurităţii produselor şi serviciilor.

2 Publicaţii de referinţă

Alte publicaţii care furnizează informaţii sau îndrumări sunt citate în bibliografie. Se recomandăultimelor ediţii a acestor publicaţii. În mod special, se recomandă să se facă referire la următoarelOHSAS 18001:1999, Occupational health and safety management systems-SpecificationBS 8800:1996, Guide to occupational health and safety management systems.

ISO 19011:2002, Guidelines for quality and/or environmental systems auditing.

3 Termeni şi definiţii

În aceste linii directoare OHSAS se aplică termenii şi definiţiile din OHSAS 18001.

NOTA 1– Unele documente de referinţă, inclusiv BS 8800 utilizează termenul de “evaluarea risc pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de selectmăsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se refe

mod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de “evaluarea risc pentru a indica a doua etapa a procesului, şi anume determinarea riscului.

NOTA 2- “Stabilirea” implica un caracter continuu, iar sistemul ar trebui să nu fie considerat stabil când nu se poate demonstra că toate elementele sale au fost implementate. “Menţinerea” implica fcă, odată stabilit, sistemul continuă să funcţioneze. Acest lucru necesită un efort activ din porganizaţiei. Multe sisteme încep corespunzător , dar se deterioreaza din cauza lipsei de mentenMulte din elementele OHSAS 18001 (precum verificare şi acţiune corectivă şi analiza efectuamanagement) sunt concepute să asigure menţinerea activă a sistemului.

4. Elemente ale sistemului de management OH&S

3.11sistem de management OH&S

parte a sistemului de management general care facilitează managementul riscurilor OH&S asociateafacerilor organizaţiei. Acesta include structura organizatorică, activităţile de planificare,responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea,realizarea, analizarea şi menţinerea politicii OH&S a organizaţiei.

3.12organizaţiecompanie, unitate operaţională, firmă, întreprindere, instituţie sau asociaţie, parte sau combinaţie aacestora, înregistrată sau neînregistrată publică sau particulară, cu propria sa structură funcţionala şiadministrativă.

NOTĂ_pentru organizaţiile cu mai multe unităţi operaţionale, o unitate operaţională separată poate fidefinită ca o organizaţie.

3.13Performanţa rezultate măsurabile ale sistemului de management legate de controlul organizatiei asupra riscurilor referitoare la securitate şi sănătate, bazate pe politica şi obiectivele sale OH&S.

NOTĂ-măsurarea performanţei include măsurarea activităţilor de management OH&S şi alrezultatelor.3.14 risccombinaţie a probabilităţii şi consecinţei producerii unui anumit eveniment periculos.

3.15evaluare risc

proces global de estimare a mărimii riscului şi de decizie asupra faptului că riscul este sau nu estetolerabil

OHSAS 18001 Termeni şi definiţii

3.1accidenteveniment nedorit care conduce la moarte, îmbolnăvire, rănire, daună sau altă pierdere

3.2auditexaminare sistematică prin care se determină dacă activităţile şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile

planificate , şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politiciişi a obiectivelor organizaţiei (a se vedea 3.9).

3.3 îmbunătăţire continuă proces de dezvoltare a sistemului de managemental OH&S, pentru realizarea îmbunătăţirii performanţelor globale ale securităţii şi sănătăţii ocupaţionale , în accord cu politica OH&S aorganizaţiei

NOTĂ-Nu este necesar ca procentul să se desfăşoare simultan în toate zonele de activitate.

3.4pericolsursă, situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusa

proprietăţii, daună adusă asupra mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora.

3.5identificare pericol

proces de recunoaştere a faptului că există un pericol ( a se vedea 3.4 ) şi de definire a caracteristicilor acestuia.

3.6incidenteveniment care a generat un accident sau care a avut potenţialul de a conduce un accindent

NOTĂ-Un accident în care nu apar îmbolnăviri, răniri, daune sau alte pierderi se mai numeşte “incidentfără urmări”. Termenul de incident include “incidente fără urmări”.

3.7părţi interesate

persoană sau un grup preocupat sau afectat de performanţa OH&S a unei organizaţii

3.8necomformitateorice abatere de la standardele specifice activităţilor, practici, de la performanţa sistemului demanagement etc. care poate conduce direct sau indirect la rănire sau îmbolnăvire, daune aduse

proprietăţii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora.

3.9

obiectiveţeluri, referitoare la performanţa OH&S, pe care o organizaţie i le stabileşte pentru a le realiza.



tolerabil

Politica OH&S

Planificare

Implementare si

functionareVerificare si actiune

corectiva

Analiza efectuate de

management

Imbunatatire

continua

4.1 Cerinţe generale

a) Cerinţa OHSAS 18001

b) ScopOrganizaţia ar trebui să stabilească şi să menţină un sistem de management care să fie conform cu cerinţele OHSAS 18001:1999. De asemenea, acest sistem ar trebui să sprijine organizaţsatisfacerea reglementărilor legale sau ale altor reglementări OH&S aplicabile.

Nivelul de detaliere şi complexitatea sistemului de management OH&S, amploarea documenţresursele destinate acestui sistem depind de mărimea organizaţiei şi de natura activităţilor sale.O organizaţie are libertatea şi flexibilitatea de a-şi defini limitele şi poate alege să implemenOHSAS 18001 în toată organizaţia sau în unităţi funcţionale specifice sau în activităţi specorganizaţiei.

Se recomandă să se acorde atenţie la definirea limitelor şi a domeniului de aplicare al sistemulumanagement. Se recomandă ca organizaţiile să nu încerce să-şi limiteze domeniul de aplicare aîncat să excludă de la evaluare o operaţie sau o activitate necesară pentru funcţionarea generorganizaţiei, sau care poate avea impact asupra OH&S a angajaţilor săi sau a altor părţi interesate.Dacă OHSAS 18001 este implementat pentru o unitate functională sau o activitate specifică, polişi procedurile OH&S elaborate de alte părţi ale organizaţiei pot fi folosite de către unitatea funcţiosau activitatea specifică pentru a sprijini implementarea cerinţelor OHSAS 18001. Acest lucru psolicita o revizuire minoră sau un amendament al acestor politici sau proceduri OH&S, pentruasigura că ele sunt aplicabile activităţii sau unităţii de operare specifice.

c) Elemente de intrare tipice

Toate cerinţele care constituie elemntele de intrare pentru implementarea OHSAS 18001 sunt desîn specificaţie

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un sistem de management OH&S, alecărui cerinţe sunt stabilite în capitolul 4



în specificaţie

Un element de ieşire tipic îl constituie un sistem de management OH&S efectiv implementmenţinut, care sprijină organizaţia în căutarea continuă de căi pentru îmbunătăţirea performanţeiOH&S.

4.2 Politica OH&S

Audit Politica

Feedback de la

masurarea

performantei

Analiza efectuata

de management

Planificare


b) Scop

O politică OH&S stabileşte orientarea generală şi defineşte principiile de acţiune pentru o organiEa stabileşte obiectivele OH&S şi performanţa cerută în toată organizaţia. Politica demonstrangajamentul oficial al organizaţiei, în special al managementului de la cel mai înalt nivel, în dirunui bun management OH&S.Se recomandă organizaţiei, să fie elaborată şi autorizată o declaraţie documentată a politicii OH&către management de la cel mai înalt nivel.

NOTĂ – Se recomandă ca politica să fie corelată cu politicile globale de afaceri şi cu politicile pl di i li d l i i i d l l li ă ii

Trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizatăde managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei, care să stabilească clar obiectivele globale referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională şi unangajament pentru îmbunătăţirea performanţei referitoare la securitate şi sănătateocupaţională.

Politica trebuie:

a) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţieib) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;c) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S

curentă aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;d) să fie documentată, implementată şi menţinutăe) să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul că aceştia să devină

conştienţi cu privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S;f) să fie disponibilă părţilor interesateg) să fie analizată periodic pentru a se asigura că acesta rămâne relevantă şi

adecvată pentru organizaţie.



lt di i li d t l i ţi i d l t l lităţii

La stabilirea politicii OH&S, se recomandă ca managementul să ia în cosiderare următoarele eleme- politica şi obiectivele relevante activităţii organizaţiei, ca întreg- pericolele OH&S ale organizaţiei- cerinţe legale şi alte cerinţe- performanţa OH&S a organizaţiei, trecută şi prezentă- necesităţile altor părţi interesate- oportunităţile şi necesităţile de îmbunătăţire continuă- resursele necesare- contribuţiile angajaţilor - contribuţiile contractorilor şi ale altui personal extern.

d) Proces

Managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să elaboreze şi să autorize politica OH&S, luând în considerare punctele enuntate mai jos. Este esenţial ca politica OH&S comunicată şi promovată de managementul la cel mai înalt nivel în organizaţie.

O politică formulată şi comunicată eficace ar trebui:

1) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei;

Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul al riscurilor sunt elemente esenţiale pentru realizunui sistem de management OH&S de succes şi acestea ar trebui să reflecte în politica OH&organizaţiei

Politica OH&S ar trebui să fie coerentă cu o anticipare asupra viitorului organizaţiei. Această poar trebui să fie realistă şi nu ar trebui să supradimensioneze sau să subdimensioneze riscurile cu

se confruntă organizaţia.

2) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;

Aşteptările sociale cresc presiunea asupra organizaţiei, în sensul reducerii riscurilor de îmbolnade accidente şi incidente la locul de muncă. Pe lângă îndeplinirea responsabilităţilor legalrecomandă ca organizaţia să-şi propună o îmbunătăţire a performanţelor OH&S şi a sistemulude management OH&S, în mod eficient şi eficace, pentru a răspunde schimbărilor în strucafacerilor şi necesităţilor reglementărilor.

Îmbunătăţirea planificată a performanţei ar trebui exprimată prin intermediul obiectivelor OH&

gestionată prin programul de management OH&S, deşi declaraţia de politică OH&S poate inclugamă largă de acţiuni.

3) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă în vigoarealte cerinţe la care organizaţia subscrie;

4) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă în vigoarealte cerinţe la care organizaţia subscrie;

Organizatiile trebuie să se conformeze cu legislaţia OH&S aplicabilă şi cu alte cerinţe OHAngajamenetul managementului referitor la politica OH&S este un anunţ public, din porganizaţiei referitor la datoria de a satisface dacă nu de a depăşi o astfel de legislaţie sau alte ceşi că intentionează să facă acest lucru.

4) ă fi d ă i l ă i i ă



4) ă fi d t tă i l t tă i ţi tă

OH&S sunt în mod realist realizabile în cadrul respectiv.

Pentru ca politica OH&S să fie eficace, ar trebui ca aceasta să fie documentată şi analizată periodic pea se asigura de continua sa adecvare, şi amendată sau revizuită, dacă este necesar.

5) comunicată către toti angajaţii, pentru ca aceştia să devină conştienţi de obligaţiile lor individualinie de OH&S

Implicarea şi angajamentul angajaţilor sunt importante pentru succesul OH&S.

Este necesar ca angajaţii să fie conştientizaţi cu privire la efectele pe care managementul OH&S leasupra calităţii propriului lor mediu de muncă şi ar trebui Încurajaţi să contribuie activ la managemeOH&S.

Este puţin probabil ca angajaţii (Ia toate nivelurile, inclusiv cele de management) să-şi aduccontribuţie efectivă la managementul OH&S dacă nu Îşi înţeleg responsabilităţile şi nu sunt competsă-şi îndeplinească sarcinile cerute.

Aceasta înseamnă ca organizaţia să comunice În mod clar politica şi obiectivele sale OH&S cangajaţi şi pentru a le permite acestora să aibă un cadru de lucru În raport cu care să-şi poată măs

perfonnanţa OH&S individuală. NOTA - Multe ţări au o legislatie sau reglementari OH&S care prevede consultarea şi participareaangajaţilor din organizaţie la sistemele de management OH&S.

6) să fie disponibilă'părţilor interesate

Orice persoană sau grup (fie intern sau extern) preocupat sau afectat de performanţa OH&organizaţiei poate fi interesată În mod special de declaraţia politicii OH&S. Ca atare, se recomandexiste un proces de comunicare a politicii OH&S către aceştia. Se recomandă ca procesul să asigur

parţile interesate să primească politica OH&S la cerere, dar nu este necesar să se furnizeze copii, fărăsolicitate.

7) să fie revizuită periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată organizaţiei.

Schimbările sunt inevitabile, legislatia evoluează şi aşteptările sociale cresc~ In consecinţă, politicsistemul de management OH&S necesită analize periodice. pentru a asigura continua lor adecvareficacitate.

Dacă se introduc schimbări, se recomandă ca acestea să fie comunicate cât mai curând posibil.

e) Elemente de ieşire tipice

Un element de ieşire tipic îl constituie o politică OH&S accesibilă, inteligibilă, care este comunicattoată organizaţia.

OHSAS 18002:20044.3 Planificare



4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului a) Cerinţă OHSAS 18001

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a pericolevaluarea riscurilor şi implementarea măsurilor de control necesare. Acestea trebuie să includă:activităţi de rutină şi de non-rutină;activităţi ale intregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv subcontractanvizitatori) ;facilităti de la locul de muncă. fumizatede organizatie sau de alţii.

Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări şi efectele acestor controale sunt luaconsiderare atunci când se stabilesc obiectivele OH&S. Organizaţia trebuie să documenteze actualizeze aceste informaţii.

Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului trebuie:să fie definită în conformitate cu domeniul său cu natura sa şi cu programul său pentru a se as

că este mai mult proactivă decat reactivă;să asigure clasificarea riscurilor şi identificarea acelora care trebuie eliminate sau ţinute sub co prin măsuri. aşa cum sunt definite la 4.3.3 şi 4.3.4;să. fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabiiităţile măsurilor folosite pentru contriscului;să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi, pentru identifinecesităţilor de instruire şi/sau de dezvoltare a controalelor operaţionale;să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate pentru a asigura atât eficacitatea cât şi respectimpului pentru implementare.

b) Scop

Organizaţia ar trebui ca, după parcurgerea proceselor de identificare a pericolelor şi de evaluare şi coa riscurilor să deţină o caracterizare completă a tuturor pericolelor semnificative din domeniul său.

NOTĂ - Unele documente de referinţă, inclusiv BS 8800, utilizează termenul de .evaluarea riscu pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de selectamăsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se refermod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de "evaluarea riscu

pentru a indica a doua etapă a procesului, şi anume determinarea riscului. Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi rezultatele lor ar trebstea la baza întregului sistem OH&S. Este important ca legăturile dintre procesele de identific

pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi celelalte elemente ale sistemului de manageOH&S să fie clar considerate. Paragrafele 4.3.1 c) şi 4.3.1 e) conţin îndrumări referitoare la legătdintre cerinţele 4.3.1 din OHSAS 18001:1999 şi celelalte cerinţe OHSAS 18001:1999.

Scopul acestor linii directoare OHSAS este de a stabili principii prin care organizaţia poate sădetermine dacă procesele sale de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor sunt, sau nu sunt adecvate şi suficiente. Aceste linii directoare nu-şi propun să facă recomandări

privind modul În care ar trebui efectuate aceste activităţi.

NOTĂ - Pentru mai multe îndrumări referitoare la procesele de identificare a pericoleor, deevaluare şi control ale riscurilor, a se vedea as 8800.

Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor ar trebui să pennităorganizaţiei să identifice, să evalueze şi să controleze riscurile sale OH&S În mod continuu.



Î Î

Complexitatea proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control al riscurilor depinde mult de factori cum ar fi dimensiunea organizaţiei, situaţiile la locul de muncă dincadrul organizaţiei. şi nalura, complexitatea şi semnificanţa pericolelor. Nu este scopul OHSAS18001:1999 prin 4.3.1 să oblige organizaţiile mici, cu pericole foarte restrânse să efectuezeexercitii complexe de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor.

Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ar trebui să ţinăseama de costurile şi timpul necesar pentru realizarea acestor trei procese şi de disponibilitateaunor date de Încredere. In cadrul acestor procese pot fi folosite informaţii deja existente În scopde reglementare sau În alte scopuri. Organizaţia poate ţine seama, de asemenea, de gradul decontrol efectiv pe care îl poate avea asupra riscurilor' OH&S considerate. Se recomandă caorganizaţia să detennine care sunt riscurile sale OH&S, ţinând, seama de elementele de intrare şide ieşire asociate activităţilor, proceselor, produselor'şifsau serviciilor sale curente şi trecute.

O, organizaţie care nu are un sistem de management OH&S Îşi poate stabili poziţia curentă Înraport cu riscurile OH&S prin intermediul unei analize iniţiale. Scopul acesteia ar trebui să seaxeze pe luarea În considerare a tuturor risc!-lrilor cu care se confruntă organizaţia, ca bază

pentru stabilirea sistemului de management OH&S. In cadrul analizei sale iniţiale, o organizaţie poate să includă (fără să se limiteze la) următoarele elemente:

- cerinţe lega le şi de reglementare;- identificarea riscurilor OH&S cu care se confruntă organizaţia;- o examinare a tuturor practicilor, proceselor şi procedurilor de management OH&Sexistente;- o evaluare a feed-back-ului provenit de la evaluarea incidentelor, accidentelor şisituaţiilor de urgenţă anterioare.

O abordare corespunzătoare a analizei iniţiale poate include liste de verificare, interviuri,inspecţii şi măsurări directe, rezultate ale auditurilor anterioare ale sistemului de managementsau alte analize, În funcţie de natura activităţilor.

Se subliniază faptul că o analiză iniţială nu poate substitui implementarea unei abordărisistematice structurate, indicată În restul lui 4.3.1.


Elementele de intrare tipice includ următoarele:- cerinţe legale şi alte cerinţe OH&S (a se vedea 4.3.2);

- politica OH&S (a se vedea 4.2);- înregistrări ale accidentelor şi incidentelor;- noconformităţi (a se vedea 4.5.2);- rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S ( ase vedea 4.5.4);- comunicări de la angajaţi şi de la alte părţi interesate ( a se vedea 4.4.3);- informaţii provenite din consultarea anagajaţilor pe probleme OH&S, activităţi de analiză

îmbunătăţire la locul de muncă ( aceste activităţi pot fi proactive, cît şi reactive);- informaţii referitoare la cele mai bune practici, pericole tipice aferente organizaţiei, incide

accidente care s-au petrecut în oragnizaţii similare;- informaţii referitoare la facilităţile, procese şi activităţile organizaţiei, care includ următoa

o detalii ale procedurilor de control al schimburilor;o plan (planuri) a (ale) locaţiei;o fişe tehnologice ale proceselor;



a) Proces1) Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscului

i) Generalităţi Se recomandă ca măsurile pentru managementul riscului să reflecte principiul de eliminare a riscurilodacă e posibil, urmate, apoi, de reducerea riscului (fie prin reducerea probabilităţii de apariţie sau a

potenţialei gravităţi a rănirii sau a daunei) şi ca ultimă măsură, adoptarea echipamentului de protecţieindividual. Procesele de identificare ale pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor suntinstrumente cheie pentru managementul riscurilor.

Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor variază mult de la o indula alta, începînd de la simple evaluări şi mergînd pîna la analize cantitative complexe, cu documentaţiamplă. Organizaţia este aceea care planifică şi implementează procesele corespunzătoare de identifica

pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor, care sunt adecvate necesităţilor sale şi celor de lalocurile de muncăşi care o susţin în realizarea conformităţii cu oricare din cerinţele legislative OH&S.

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fierealizate mai degrabă proactiv decît reactive, adică ele trebuie să fie premergătoare introducerii unor activităţi sau proceduri noi. Orice măsuri, identificate, necesare pentru reducerea şi controlul riscului trebui implementate înainte de introducerea schimbărilor.

Se recomandă ca organizaţia să-şi actucalizeze documentaţia, datele şi înegistrările referitoare laidentificarea pericolelor şi la evaluarea şi controlul al riscurilor în raport cu activităţile aflate în derulade asemenea, să le extindă pentru a acoperi noi dezvoltări şi activităţi noi sau modificate, înainte caacestea să fie operaţionale.

Se recomanda ca proceslele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să nu f

aplicate numai în cazul operării „curente” a instalaţiilor şi a procedurilor, ci şi în cazurile deoperare/proceduri ocazionale sau periodice, de exemplu curăţarea sau mentenanţa instalaţiei, pornirileopririle instalaţiilor.

Existenta unor proceduri scrise pentru ţinerea sub control a unei oparaţii periculoase nu înlăturănecesitatea de a continua procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor

pentru acea operaţie.

Aşa cum ia în considerare pericole şi riscurile generate de activităţile efectuate de personalul propriu,oragnizaţia ar trebui să ţină seama de pericolele şi riscurile aferente activităţilor contractorilor şivizitatotilor şi de asemenea, de pricole şi riscurile legate de utilizarea produselor şi serviciilor furnizat

la alţii.

ii) Procesele de identificarea pericolului, de evaluare şi de control al riscului

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilorsă fiedocumentate şi să includă următoarele elemente:

- identificarea pericolelor;- evaluare riscurilor în raport cu metodele existente (sau propuse), (ţinînd seama de expuner

pericole specifice, probabilitatea de eşec a măsurilor de control şi gravitatea potenţială aconsecinţelorrănirilor sau daunelor );

- evaluarea tolerabilităţii riscului remanent;- măsuri suplimenatre necesare pentru control al riscului;- evaluarea faptului că măsurile de control ale riscurilor sunt suficiente pentru a produce risc

i l l bil



i l t l bil

- natura, durata, domeniul de aplicare şi metodologia aferente oricărui proces de identificare pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor care se va utiliza ;

- legislaţia OH&S sau alte cerinţe aplicabile;- rolurile şi autorităţile personalului responsabil pentru realizarea proceselor;- cerinţele de competenţă şi necesităţile de instruire ( a se vedea 4.4.2) pntru personalul care

realizează procesele. ( In funcţie de natura sau tipul proceselor care urmează să fie utilizate

poate fi necesar să folosească servicii sau îndrumări externe);- utilizarea informaţiei prin rezultate care urmarea consultării angajaţilor referitor la OH&S

activiteţilor de analiză şi de îmbunătăţire (aceste activităţi pot fi de natura proactivă saureactivă);

- modul în care ar trebui luat în considerare riscul erorii umane în cadrul procesului care seexaminează;

- pricolele generate de materiale, instalaţii sau facilităţi care se degradează în timp, în speciadepozitarea acestor materiale, instalaţii sau facilităţi.

iii) Acţiuni ulterioare

În urma proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor:- ar trebui să existe dovezi clar referitoare la faptul că orice corective sau preventive ( a se v

4.5.2 ) identificate, ca fiind necesare, referitoare la faptul că sunt monitorizate, pentru a fiîndeplinite la timp (aceasta poate necesita realizarea de noi identificări a pericolului şi evalriscului, pentru a reflecta schimbările propuse pentru măsurile de control al riscului şi pentdeterminarea estimărilor revizuite ale riscurilor remenente );

- feedback-ul asupra rezultatelor şi progresului înregistrat în finalizarea acţiunilor corective preventive ar trebui prezentat managementului, ca element de intrare pentru analiza efectude management ( a se vedea 4.6 ) şi pentru stabilirea de obiective OH&S noi sau revizuite.

- organizaţia ar trebui să determine dacă, competenţa personalului care desfaşoară activităţispecifice periculoase este corelată cu cea stabilită prin procesul de evaluare a riscului, lastabilirea controlului necesar asupra riscului;

- evaluarea faptului că măsurile de control ale riscurilor sunt suficiente pentru a produce riscun nivel tolerabil.

2) Analiza proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ( ase vede4.6, de asemenea )

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fieanalizate la momente sau intervale de timp prestabilite conform celor stabilite prin politica OH&S , samomente perstabilite de mangement. Acest interval poate varia în funcţie de următoatele elemente:

- natura percolului;- mărimea riscului;- modificări faţă de modul curent de operare;- modificări referitoare la stocurile de alimentare cu materii pprime, subastanţe chimice, etc

De asemenea, se recomandă ca analiza să fie efctuată dacă modificările din organizaţie pun în discuţievaliditatea evaluărilor existente. Asemnea schimbări pot include următoarele elemente:

- extindere, restrîngere, restructurare;- realocare de responsabilităţi;

hi bă i l d l d l l d l l d



hi bă i l t d l d l l d l l d t t

- identificarea pericolelor;- determinarea riscurilor asociate pericolelor identificate;- indicarea nivelului riscurilor aferente fiecărui pericol şi dacă acestea sunt sau nu sunt

tolerabile;- descrierea sau referirea la măsurile pentru reducerea riscurilor identificate ( a se vedea 4.3.

după caz şi orice acţiune de urmărire pentru monitorizarea progresului în reducerea riscuri

respective;- identificarea cerinţelor de competenţă şi de instruire pentru implementarea măsurilor de co

( a se vedea 4.4.2 )- măsurile de control necesare ar trebui detaliate ca parte a elementului de control operaţion

sistemului ( 4.4.6 )- înregistrările generate de fiecare din procedurile mai sus menţionate.

NOTĂ – Unele documente de referinţă , inclusiv BS 8800, utilizează termenul de „evaluarea riscului” pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de selectaremăsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18002 se referă în mod separat laelementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de „ evaluarea riscului” pentru a indica doua etapă a procesului, şi anume determinarea riscului.

4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

a) Cerinţă OHSAS 18001

i) Sco

Este necesar că organizaţia să fie conştientă şi să înţeleagă modul în care activităţile sale sunt sau vor influenţate de cerinţele legale şi e alte cerinţe aplicabile şi să comunice aceste informaţii către personarelevant.Acestă ceinţă de la 4.3.2 din OHSAS 18001:1999 are drept scop promovarea conştientizării şi înţelegeresponsabilităţilor legale. Nu se intenţionează să se solicite organizaţiei să stabilească biblioteci dedocumente legale sau de alte documente pe care le foloseşte rar sau la care face referire.

c. Elemente de intrare tipiceElementele de intrare tipice includ următoarele:

-detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau a serviciilor;-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control aleriscurilor (a se vedea 4.3.1);

-cerinţe legale/ reglementări guvernamentale;-listarea surselor de informaţii ;-standarde naţionale, străine, regionale sau internaţionale;-cerinţe organizaţionale interne;-cerinţe ale părţilor interesate.

d. Proces Se recomandă identificarea legislaţiei relevante şi a altor cerinţe.Organizaţiile ar trebui să caute cele

i i ijl l l i f i i l i di l i f i i (d l h

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură pentru identificarea şi accesul lacerinţele legale şi la alte ceinţe OH&S care ii sunt aplicabile.

Organizaţia trebuia să actualizeze aceste informaţii. Organizaţia trebui sp comunice informaţiilerelevante referitoare la cerinţele legale şi la alte ceinţe către angajaţii săi către alte părţi inetresate

relevante.



t i it ijl t l l i f ţi i l i di t l i f ţi i (d l h

e. Elemente de ieşire tipiceElementele de ieşire tipice include următoarele:

-proceduri pentru identificarea şi accesarea informaţiei;-identificarea cerinţelor care se aplică şi unde se aplică (poate fi sub forma deregistru);

-cerinţe (text propriu-zis, rezumat sau analiza, dupa caz), disponibile în locuri

stabilite de organizaţie;-proceduri pentru monitorizarea implementării controalelor ca urmare a noiilegislaţii OH&S

4.3.3. Obiective

a. Cerinţa OHSAS 18001

b.Scop Este necesar să se asigure că sunt stabilite în întrega organizaţie obiective OH&S măsurabile pen

permite realizarea politicii OH&S.

c. Elemente de intrare tipice

Elemente de intrare tipice includ următoarele:-politica şi obiectivele relevante pentru afacerea organizaţiei, în ansamblu;-politica OH&S, incluzând angajamentul pentru îmbunătăţire contină ( a sevedea 4.2);-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control alRiscurilor (a se vedea 4.3.1);- cerinţe legale şi alte cerinţe ( a se vedea 4.3.2);

- opţiuni tehnologice;- cerinţe financiare, operaţionale şi de afaceri;- puncte de vedere ale angajaţilor şi părţilor interesate (a se vedea 4.4.3 );- informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţi de îmbună

la locul de muncă ( aceste activităti pot fi proactive sau reactive);- analize ale performanţei în raport cu obiective OH&S anterior stabilite;- înregistrări ale neconformităţilor, accidentelor, incidentelor şi daunelor aduse proprietăţi

trecut;- rezulatate ale analizei efectuate de management (a se vedea 4.6);

d. Proces

Prin utilizarea informaţiilor sau a elementelor din “Elemente de intrare tipice” prezentate mai

i l il ă d b i ă id ifi ă bil ă i ă d fi ă i i

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective documentate pentru sănătateocupaţională şi securitate, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante din cadrul organizaţiei.

NOTA- Obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil.

Atunci când îşi stabileşte şi îşi revizuieşte obiectivele, o organizaţie trebuie să ia în considerare prevederile legale şi alte cerinţe, pericolele şi riscurile OH&S proprii . opţiunile sale tehnolgice,cerinţele financiare, operaţionale şi de afaceri şi punctele de vedere ale părţilor interesate.Obiectivele trebuie să fie corelate cu politica OH&S , inclusiv cu angajamentul pentruîmbunătăţirea continuă.



i l il ăt d t t b i ă id tifi ă t bil ă i ă d fi ă i i

considerare informaţii sau elemente din surse externe organizaţiei, de exemplu de la contractori sau părţi interesate.

Nivelurile corespunzătoare de management ar trebui să ţină periodic (cel puţin odată pe an) şe pentru stabilirea obiectivelor OH&S. Pentru unele organizaţii poate fi necesară documentarea procede stabilire a obiectivelor OH&S.

Obiectivele OH&S ar trebui să trateze atât problemele OH&S globale la nivelul organizaţiei, c problemele OH&S specifice unor funcţii şi niveluri individuale din cadrul organizaţiei.Pentru fiecare obiectiv OH&S trebuie definiţi indicatori corespunzători. Aceşti indicatori ar treb

permită monitorizarea implementării obiectivelor OH&S.Obiectivele OH&S se recomandă să fie rezonabile şi realizabile, prin aceea că organizaţia ar trebui săabilitatea de a le îndeplini şi de a monitoriza progresul.Ar trebui definit un program rezonabil şi reali

pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv OH&S.

Obiectivele OH&S pot fi descompuse în obiective specifice distincte, în funcţie de mărimea organizde complexitatea obiectivului OH&S şi de programul acestuia. Se recomandă să existe legături clarediferitele niveluri de obiective specifice şi obiective OH&S.

Exemple de tipuri de obiective OH&S:-reducerea nivelurilor de risc;-introducerea unor caracteristici suplimentare în sistemul de management OH&S;-etapele parcurse pentru a îmbunătăţii caracteristicile existente sau consecvenţaaplicării lor;

-eliminarea sau reducerea frecvenţei unui (unor) incident (incidente) particular (particulare) nedorit (nedorite);

Obiectivele OH&S ar trebui comunicate (de exemplu prin instruire sau sesiuni scurte de grup- a se v4.4.2) către parsonalul relevant şi să fie desfăşurate prin programul (programele) de management O(a se vedea 4.3.4).

e. Elemente de ieşire tipice

Elementele de ieşire tipice includ obiective OH&S documentate, măsurabile, pentru fiecare funcţie di

organizaţie.

4.3.4. Program (programe) de management OH&S

a. Cerinta OHSAS 18001

Pentru realizarea obiectivelor sale organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau maimulte programe de management OH&S. Programul trebuie să includă documentaţia privind:

a) responsabilitatea şi autoritatea desemnate pentru realizarea obiectivelor la funcţiileşi nivelurile relevante ale organizaţiei;

b) mijloacele şi termenele prin care obiectivele urmează să fie realizate.

Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale regulate şi

planificate. Acolo unde este necesar, programul (programele) de management OH&S trebuieamendat (amendate) pentru a se lua în considerare schimbările survenite în activităţile, produsele,serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei



serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei.

Scop

Organizaţia ar trebui să caute să-şi realizeze politica şi obiectivele OH&S prin stabilirea unui/ program/programe de management OH&S. Aceasta presupune dezvoltarea unor strategii şi planuacţiune, care trebuie documentate şi comunicate. Progresul înregistrat în realizarea obiectivelor Oar trebui monitorizat , analizat şi înregistrat, iar strategiile şi planurile ar trebui actualizateîmbunătăţite în consecinţă.

Elemente de intrare tipice Elementele de intrare tipice includ următoarele:

-politica OH&S şi obiectivele OH&S ;-analize ale cerintelor legale şi ale altor cerinţe;-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control alriscurilor;

-detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau serviciilor

organizaţiei;-informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţide îmbunătăţire a locului de muncă (aceste activităţi pot fi proactive sau

reactive);-analize ale oportunităţilor disponibile din opţiuni tehnologice noi sau diferite;-activităţi de îmbunătăţire continuă;-disponibilitatea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor OH&S ale

organizaţiei.

Proces

Se recomandă ca programul de management OH&S să identifice persoanele respons pentru transmiterea obiectivelor OH&S (la fiecare nivel relevant).

De asemenea, programul trebuie să identifice diversele sarcini care trebuie implementate peatingerea fiecărui obiectiv OH&S.

Se recomandă ca programul de management OH&S să indice alocarea de responsabilităti şi autoadecvate pentru fiecare activitate şi să stabilească un program pentru fiecare activitate individastfel încât să se respecte programul global al obiectivului OH&S respectiv. De asemenea, prograr trebui să prevadă alocarea de resurse adecvate (de exemplu financiare, umane, facilităţi, logis

pentru fiecare activitate.

De asemenea, programul poate să facă referire la programe de instruire specifice (a se vedea 4Programele de instruire vor contribui suplimentar la diseminarea informaţiei şi la o supraveg

d ă



d tă

pericolelor şi de evaluare a riscurilor.Programul de management OH&S ar trebui să prevadă

consultarea personalului cu privire la schimabările aşteptat.




Elementele de ieşire tipice includ programul/programele de management OH&S definiteşi documentate.

4.4 Implementare şi funcţionare

4.4.1 Structură şi responsbilitate

a)Cerinţă OHSAS 18001

Pentru a facilita managementul OH&S, rolurile, responsabilităţile şi autorităţile personalului care conduce , efectuează şi verifică activităţile care au un efect asuprariscurilor OH&S, ale activităţilor, facilităţilor şi proceselor organizaţiei, trbuie definite,documentate şi comunicate.

Responsabilitatea finală pentru sănătate şi securitate ocupaţională revinemanagementului de şa cel mai înalt nivel. Organizaţia trebuie să numească un membru almanagementului de la cel mai înalt nivel (de exemplu într-o organizaţie mare, un membrual consiliului de administraţie sau al comitetului executiv) cu responsabilitatea specialăde a asigura faptul că sistemul de management OH&S este implementat corespunzător şică funcţionează conform cerinţelor în toate locaţiile şi sectoarele de funcţionare dincadrul organizaţiei.

Managementul trbuie să asigure resurse esenţiale pentru implementarea, controlul şiîmbunătăţirea sistemului de management OH&S.

6

Verificare şi acţiune corectivă

Audit Implementare şi Feedback de la

Funcţionare măsurareaperformanţei

Verificare şi acţiune corectivă

Fi ura 6 – Analiza efectuată de mana ement



NOTĂ- Resursele includ resursele umane şi abilităţi specializate, resurse tehnologice şifinanciare.

Reprezentantul managementului organizaţiei trebuie să aibă atrubuţii, responsabilităţi siautoritate definite pentru:

a)a se asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management OH&S sunt stabilite,implementate şi menţinute în conformitate cu această specificaţie OHASb) a se asigura raportările referitoare la performanţa sistemului de management OH&S

sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.Toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei OH&S:

OHSAS 18002:2004

b) Scop

Pentru a facilita implementarea eficace a managementuli OH&S este necesar ca rolurile,responsabilităţile şi autorităţile să fie definite, documentate şi comunicate şi de asemeneasă fie alocate resurse adecvate pentru a permite realizarea sarcinilor OH&S.


Elementele de intrare tipice includ urmatoarele- stuctura organizatorică/organigrama;

- rezultatele proceselor de ideficare a pericolelor, de evaluare şi de control alriscurilor;- obiectivele OH&S;- cerinţe legale şi alte cerinţe;- fişa postului;- lista personalului calificat.

d) Proces

1). GeneralităţiToate persoanele care îndeplinesc activităţi care fac parte din sistemul de management

OH&S ar trebui să aibă definite responsabilităţile şi autoritatea, inclusiv definirea clară aresponsabilităţilor la interfaţa dintre diferite funcţii.

Astfel de definiri pot fi necesare, printre altele, următoarelor funcţii:- managementul de la cel mai înalt nivel;- managementul operaţional, la toate nivelurile din organizaţie;- operatorii de proces şi forţei de muncă în general;- persoanele care gestionează OH&S pentru contractori;

7



- persoanele răspunzătoare penru instruirea OH&S;- persoanele răspunzătoare de facilităţile critice pentru OH&S;- angajaţii care au calificări OH&S sau alţi specialişti OH&S din cadrul

organizaţiei;- reprezentanţii OH&S în forumurile consultative.

Oricum, organizaţia ar trbui să comunice şi să promoveze ideea că OH&S esteresponsabilitaea fiecăruia din organizaţie şi nu numai responsabilitatea celor cu îndatoriridefinite pentru sistemul de management OH&S.

2). Definirea responsabilităţilor managementului de la cel mai înalt nivel

Responsabilitatea managementului de la cel mai înalt nivel trbuie să includă definirea politicii OH&S a organizaţiei şi asigurarea faptului că sistemul de management OH&Seste implementat.Ca parte a acestui angajament, managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să desemneze special un reprezentant al managementului, cu responsabilităţi şi

autoritate pentru implementarea sistemului de management OH&S. (În organizaţiile maimari sau complexe, se pot desemna mai multe persoane).

3). Definirea responsabilităţilor reprezentantului managementului

Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să fie membru managementuluide la cel mai înalt nivel. Reprezentantul managementului pt OH&S paote fi sprijinit dealte persoane care au delegată responsabilitatea penrtu monitorizarea funcţionării globalea funcţiei OH&S. Oricum, reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebuiinformat cu regularitate despre performanţa sistemului şi ar trebui să manifeste oimplicare activă analizele periodice şi la stabilirea obiectivelor OH&S.Ar trebui să se

asigure că orice altă sarcină sau funcţie alocată acestui personal nu intră în conflict cuîndeplinirea r4âesponsabilităţilor OH&S.OHSAS 18002:2004

4) Definire a responsabilităţilor managementului operaţional

Responsabilitatea managementului operaţional ar trebui să cuprindă că OH&S estegestionat în cadrul sferei lor de operare. Dacă responsabilitatea primară în domeniulOH&S revine manegementului operaţional ar trebui definite rolurile şiresposponsabilităţile fiecărei funcţii specializate OH&S din cadrul organizaţiei, spre a seevita ambiguităţile în ceea ce priveşte responsabilitatea şi autoritatea. Acest lucru ar

trebui să includă dispoziţii pentru rezolvarea oricăror conflicte dintre problemele OH&Sşi cele legate de productivitate, prin accesarea unui nivel superior al managementului.

5) Documentarea rolurilor şi responsabilităţior

Autorităţile şi responsabilităţile OH&S ar trebui documentate într-o formă adecvatăorganizaţiei.

8



Acesata poate lua una sau mai multe din formele următoare, sau poate fi o alternativă laalegerea organizaţiei:

- manualele sistemului de management OH&S ;- procedurile de lucru şi descrierile sarcinilor de realizat;- fişa postului;

- pachetul de instruire la angajare.

Dacă organizaţia decide să emită fişele postului documentate, care să trateze alte aspecteale rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor, aţunci responsabilităţile OH&S ar trebuiincluse în aceste fişe ale postului.

6). Comunicare rolurilor şi responsabilităţilor

Responsabilităţile şi autorităţile OH&S ar trebui comunicate eficient tuturor celor imlplicaţi, la toate nivelurile din cadrul organizaţieiAcestea ar trebui să asigure că fiecare persoană, să înţeleagă domeniul de aplicare şi interfeţele dintre diversele funcţii şi de

asemenea canalele pe care ar trebui să le utilizeze pentru a iniţia acţiuni.7). Resurse

Managementul ar trebui să se asigure că sunt disponibile resursele adecvate pentrumenţinerea unui loc de muncă sigur, incluzând facilităţile, resursele umane, experienţa şiinstruirea.

Resursele se pot considera adecvate dacă sunt suficienete pentru realizarea programelor şiactivităţilor OH&S, inclusiv măsurarea şi monitorizarea performanţei.

Penrtu organizaţiile cu sisteme de management OH&S stabilite, nivelul de adecvare aresurselor poate cel puţin parţial evaluat din compararea obiectivelor OH&S planificatespre a fi realzate cu rezultatele reale.

8). Angajemantul managementului

Managerii trebuie să furnizeze o dovadă evidentă a angajamentului lor pentru OH&S.Mijloacele de a dovedi pot include vizitarea şi inspectarea locaţiilor, participarea lainvestigarea accidentelor şi furnizarea resurselor pt acţiuni corrective, participarea laşedinţe pe teme de OH&S şi emiterea de mesaje, de susţinere.

e). Elemente de ieşire tipice

Elementele de ieşire tipice includ următoarele:- definirea responsabilităţilor şi autoriţilor OH&S pentru întregul personalul

relevant;- documentarea rolurilor/responsabilităţilor în manuale/proceduri/pachete de

instruire; procese de comunicare a rolurilor şi responsabilităţilor către toţi angajaţii şi alte părţi r.

9



-participarea activă a managemantului şi sprijinul pentru OH&S, la toate nivelurile.

4.4.2 Insruire, conştientizare şi competenţă.


b) ScopOrganizaţia ar trebui să aibă proceduri eficace pentru a asigura competenţa personaluluiîn exercitatrea funcţiilor desemnate.

c) Elemente de intare tipiceElementele de intrare tipice includ următoarele:

- definirea rolurilor şi responsabilităţilor;- fişa postului(inclusiv detalii referitoare la activităţile periculoase care se vor realiza);

- evaluarea performanţelor angajţilor ;- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale

riscurilor ;- proceduri şi instrucţiuni de lucru;- politica şi obiectivele OH&S ;- programele OH&S

d) Proces

Următoarele elemente ar trebui incluse în proces:- o identificare sistematică a modului de conştientizare şi a competenţelor OH&S necesare la fiecare nivel şi funcţie din cadrul organizaţiei;

- dispoziţii pentru identificarea şi remedierea oricăror diferenţe între nivelul pecare angajatul îl deţine şi nivelul de conştientizare şi competenţăOH&S,necesar;

- furnizarea oricărei instruiri identificată ca fiind necesară, într-un mod operativşi sistematic;

- evaluarea angajaţilor pentru a avea siguranţa că au dobândit şi că menţincunoştinţele şi competenţa cerută;

- păstrarea înregistrărilor corespunzătoare privind instruirea şi competenţa

fiecărui angajat;Ar trebui stabilit şi menţinut un program de conştientizare şi instruire OH&S care săcuprindă următoarele aspecte :- înţelegerea dispoziţiilor OH&S ale organizaţiei , a rolurilor şi

responsabilităţilor specifice ale angajaţilor ;- un program sistematic de instruire pentru noii angajaţi şi de instruire continuă

pentru angajaţi şi pentru aceia care se transferă între divizii, locaţii,departamente, zone, posturi sau sarcini în cadrul organizaţiei ;

1



- instruiri referitoare la dispoziţiile OH&S locale, şi la pericole, riscuri, măsuri preventive şi proceduri de urmat, această instruire fiind realizată înainte deînceperea lucrului ;

- instruiri pentru modul de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ariscurilor (a se vedea 4.3.1.d ) ;

- intruiri speficice în cadrul organizaţiei sau în exterior care pot fi ceruteangajaţilor cu roluri specifice pentru sistemul OH&S, inclusiv reprezentanţilor OH&S ai angajaţilor

- intruiri ale tuturor persoanelor care conduc angajaţi, contractori sau alte părţi(de exemplu :lucrătorii temporari), din zona lor de responsabilitate OH&S.Acest lucru este necesar pentru a se asigura că atât aceştia cât şi peresoaneleaflate sub controlul lor au luat cunoştinţă de pericolele şi riscurile operaţiilor faţă de care ei sunt responsabili oriunde au loc acestea.

Suplimentar aceste instruiri au rolul de a asigura că personalul deţine competenţelenecesare pentru realizarea în siguranţă a activităţilor, prin urmărirea procedurilor OH&S.

- rolurile şi responsabilităţile (inclusiv responsabilităţile legale colective şiindividuale ) managementului de la cel mai înalt nivel pentru a asigurafuncţionarea sistemului de management OH&S astfel încât să poată ţine subcontrol riscurile şi să poată minmiza îmbolnăvirile, rănirile şi alte pierderi pentru organizaţie ;

- programe de instruire şi conştientizare pentru contractori, pentru angajaţiitemporari şi vizitatori în conformitate cu nivelul de risc la care aceştia suntexpuşi.

Ar tebui evaluată eficacitatea instruirii şi nivelul de competenţă rezultat.Acest lucru poateimplica evaluarea ca parte a exerciţiului de instruire şi/sau verificări adecvate în teren pentru a stabili dacă competeţa a fost atinsă sau pentru a monitoriza impactul pe termen

lung a instruirii furnizate.e) Elemente de ieşire tipiceElementele de ieşire tipice includ următoarele :

-cerinţe de competenţă pentru rolurile individuale ;-analiza necesităţilor de instruire ;-programe/planuri de instruire pentru fiecare angajat ;

-oferta de cursuri/produse de instruire disponibile pentru utilizare în cadrulorganizaţiei ;

-înregistrări ale instruirii şi înregistrări ale evaluării eficacităţii instruirii.

4.4.3 Consultare şi comunicare


b) Scop

1



Organizaţia ar trebui să încurajeze participarea la bunele practici OH&S şi sprijinul pentru politica şi obiectivele sale OH&S a tuturor celor afectaţi de operaţiunile sale , printr-un proces de consultare şi comunicare.


Elementele de intare tipice includ următoarele :- politica şi obiectivele OH&S ;- documentaţia relevantă a sistemului de management OH&S;- procedurile de identificare a pericolelor de evaluare şi de control ale

riscurilor ;- definirile rolurilor şi responsabilităţiilor OH&S;- rezultatele consultărilor oficiale pe linie OH&S ale angajaţilor cu

managemantul;- informaţiile primite de la consultările angajaţilor pe linie de OH&S, din

activităţile de analiză şi îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fireactive sau proactive) ;

- detalii ale programelor de instruire.d) ProcesOrganizaţia ar trebui să documenteze şi să promoveze dispoziţii prin care să consulte şi săcomunice informatii OH&S pertinente către şi de la angajaţii săi şi alte părţi interesate(de exemplu : contractori, vizitatori).

Acestea ar trebui să includă dispoziţii pentru implicarea angajaţilor în următoarele procese :

- consultarea referitoare la dezvoltarea şi analiza politicilor,dezvoltarea şianaliza obiectivelor OH&S şi decizii privind implementarea proceselor şi procedurilor pentru gestionarea riscurilor inclusive pentru realizarea

proceselor de identificare a pericolelor de evaluare şi de control al riscurilor relevante pentru propriile activităţi;- consultarea referitoare la schimbări care afectează OH&S la locul de muncă de

exemplu introducerea de facilităţi, materiale, substanţe chimice, tehnologii, procese, proceduri sau proiecte noi sau modificate.

Angajaţii ar trebui reprezentaţi pe linie de OH&S şi ar trebui informaţi cu privire la persoanele desemnate ca reprezentant al lor pentru OH&S şi deasemenea, ca reprezentantnumit de management pentru OH&S.

e) Elemente de ieşire tipiceElementele de ieşire tipice includ următoarele :

- consultarea oficială a managementului şi a angajaţilor prin intermediulconsiliilor OH&S şi a altor organisme similare ;- implicarea angajaţilor în procesele de identificare a pericolelor , de evaluare şi

de control ale riscurilor;- iniţiative pentru încurajarea consultării angajaţilor prin activităţi de analiză şi

îmbunătăţire OH&S, la locul de muncă şi a feed-back-ului către management privind problemele OH&S;

1



- reprezentanţii OH&S ai angajaţilor, cu roluri definite şi mecanisme decomunicare cu managementul incluzând, de exemplu, implicarea îninvestigaţiile accidentelor şi incidentelor , inspecţiile OH&S în teren etc;

- prezentări scurte pe teme de OH&S pentru angajaţi şi pentru alte părţiinteresate de exemplu contractori sau vizitatori;

- panouri care conţin date privind performanţele OH&S şi alte informaţii OH&S pertinente ;- reeviste OH&S;- afişe,postere OH&S.

4.4.4 Documentaţie


b) Scop

Organizaţia ar trebui să documenteze, să actualizeze şi să menţină actuală o documentaţiesuficientă pentru a se asigura că sistemul său de management OH&S poate fi înţelescorespunzător şi că poate funcţiona în mod efecient şi eficace.

c) Elementele de intrare

Elementele de intrare tipice includ următoarele:- detalii ale sistemelor de documentaţie şi de informaţii pe care le dezvoltă organizaţia pentru a-şi sprijini sistemul de management şi activităţile OH&S şi pentru a îndeplinicerinţele OHSAS 18001:1999;- responsabilităţile şi autorităţile;- informaţii referitoare la mediile locale în care se foloseşte documnetaţia sauinformaţia, şi constrângeri pe care mediile respective le impun asupra stării fizice adocumenteţiei sau asupra utilizării formatelor suport electronice sau a altor suporturi;

d) Proces

Înainte de elaborarea documentaţiei necesară pentru susţinerea proeselor sale OH&S,organizaţia ar trebui să-şi analizeze necesităţile de documentare şi informare pentrusistemul de management OH&S.

Pentru conformarea cu cerinţele OHSAS 18001, nu există o cerinţă pentru elaborareadocumentaţiei într-un format anume şi nici nu este necesar să se înlocuiască documentaţiaexistentă, de exemplu: manuale, proceduri sau instrucţiuni de lucru, dacă acestea descriuîn mod corespunzător dipoziţiile curente.

1



Dacă organizaţia are un sistem de management OH&S deja satbilit şi documentat, estemaj avantajos şi eficace pentru ea să elaboreze, de exemplu, un document de ansamblucare să descrie interconexiunile dintre procedurile existente şi cerinţele OHSAS18001:1999.

Ar trebui luate în considerare următoarele elemente:- responsabilităţile să autorizaţiile utilizatorilor documentaţiei şi informaţiilor,deoarece acest lucru trebuie să implice luarea în considerare a gradului de securitateşi accesibilitate necesar a fi impus, mai ales formatelor electronice şi controluluimodificărilor (a se vedea 4.4.5).- modul în care este folosită documentaţia şi mediul în care aceasta este utilizată,deoarece acestea pot determina tipul de format în care este prezentat documentul.Aceleaşi considerente ar trebui avute în vedere pentru modul de utilizare alechipamentului electronic necesar sistemelor informatice.


Elementele de ieşire tipice includ următoarele:- manualul sau documentul de ansamblu referitor la documentaţia sistemului demanagement OH&S;- registre ale documentelor, lista documentelor principale sau indexuri;- proceduri- instrucţiuni de lucru

4.4.5 Controlul documentelor şi datelor


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor documentelor şi datelor cerute de această specificaţie OHSAS şi pentru a se asigura că:

a) aceste analize pot fi localizate; b) sunt utilizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi aprobate pentru adecvarea

de personal autorizat;c) versiunile curente ale documentelor şi datelor relevante sunt disponibile în toate

locurile în care se desfăşoară operaţii esenţiale pentru funcţionarea eficace asistemului OH&S;

d) documentele protejate în alt mod împotriva unei utilizări neintenţionate;e) documentele şi datele arhivate păstrate în scopuri juridice sau pentru informare sau în

ambele scopuri sunt identificate corespunzător b) Scop

Toate documentele şi elementele care conţin informaţii esenţiale pentru funcţionareasistemului de management OH&S şi performanţele activităţilor OH&S ale organizaţiei ar trebui identificate şi controlate.

1



c) Elementele de intrare tipice

Elementele de intrare tipice includ următoarele:- detalii referitoare la sistemul de documentaţie şi date pe care le dezvoltă organizaţia pentru a susţine sistemul de management OH&S şi activităţile OH&S şi pentru

îndeplinirea cerinţelor OHSAS 18001:1999;- detalii privind responsabilităţile şi autorităţile;

d) Proces

Ar trebui stabilite proceduri scrise pentru definirea controalelor, pentru identficarea,aprobarea, emiterea şi retragerea documentaţiei OH&S şi controlul Elementelor OH&S(conform cerinţelor 4.4.5 din OHSAS 18001).Aceste proceduri ar trebui să definească clar categoriile de documentaţie şi de Elemente pentru care se aplică.

Documentaţia şi elementele ar trebui să fie disponibile şi accesibile la cerere, în condiţiicurente sau ocazionale, inclusiv în situaţii de urgenţă. De exemplu, ar trebui să existeasigurare că desenele tehnice actualizate ale instalaţiilor, fişele tehnice de securitate pentru substanţe periculoase, procedurile şi instrucţiunile sunt disponibile pentruoperatorii de proces şi pentru toţi cei care le pot solicita în situaţia de urgenţă.


Elementele de ieşire tipice includ următoarele:- procedura de control al documentelor, care include responsabilităţile şi autorităţiledesemnate

- registrele de documente, lista documentelor principale sau indexuri;- lista documentelor controlate şi localizarea lor;- înregistrări arhivate (poate fi necesară pentru păatrarea unora dintre acestea înconformitate cu cerinţele legale sau alte cerinţe de timp);

4.4.6 Control operaţional


Organizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate riscurilor identificate, pentru care este necesar să se aplice măsuri de control. Organizaţia trebuie să

planifice acele activităţi, inclusiv mentenanţă, pentru a se asigura acestea se realizează încondiţii specificate, prin:a) stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situaţiile în care

absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica şiobiectivele OH&S;

b) stipularea în proceduri a criteriilor de operare;c) stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la riscurile OH&S identificate ale bunurilor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate şi/sau utilizate de organizaţie şi

1



comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante;d) stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor şi a utilajelor, a procedurilor operaţionale şi de organizare amuncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane, pentru eliminarea saureducerea riscurilor OH&S la sursa acestora;

b) Scop

Organizaţia ar trebui să stabilească şi să menţină dispoziţii pentru a se asigura deaplicarea eficace a măsurilor şi contra-măsurilor de control, ori de câte ori acestea suntcerute pentru a controla riscurile operaţionale, pentru îndeplinirea politicii şi obiectivelor OH&S şi pentru a se conforma cerinţelor legale şi altor cerinţe.


Elementele de intrare tipice includ următoarele:

- politica şi obiectivele OH&S;- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control aleriscurilor;

- cerinţe legale şi alte cerinţe identificate;

d) Proces

Organizaţia ar trebui să stabilească proceduri pentru a controla riscurile pe care le-aidentificat (inclusiv cele care pot fi generate de contractori sau vizitatori), documentândaceste proceduri în cazurile în care nefăcând acest lucru ar putea conduce la incidente,accidente sau la alte nerespectări ale politicii şi a obiectivelor OH&S. Procedurile de

control al riscurilor ar trebui analizate periodic din punct de vedere al adecvării şi aleficacităţii acestora, iar modificările identificate ca necesare ar trebui implementate.Ar trebui fi nevoie ca procedurile să ia în considerare situaţiile în care riscurile se extindla client sau în locaţii ale unei alte părţi externe sau aflate sub controlul altei părţi externe,de exemplu, dacă anagajţii organizaţiei lucrează la sediul clientului. În astfel de situaţii,uneori poate fi necesară consultarea terţilor pe probleme de OH&S a părţii externe.

În continuare se prezintă unele exemple de zone reprezentative pentru apariţia riscurilor şi unele exemple de măsuri de control aferente.

1) Aprovizionarea sau transferul de bunuri şi servicii şi utilizarea resurselor externe

Include următoarele elemente:- aprobarea aprovizionării sau transferul de substanţe chimice periculoase, materialeşi substanţe;- existenţa documentaţiei necesare pentru manipularea în siguranţă a maşinilor, afacilităţilor, materialelor sau substanţelor chimice în momentul aprovizionării, saunecesitatea de a obţine o astfel de documenteţie;- evaluarea şi reevaluarea periodică a competenţelor OH&S ale contractorilor;

1



- aprobarea din punct de vedere al prevederilor OH&S a proiectului pentru o nouăinstalaţie sau echipament.

2) Activităţi periculoase

Include următoarele elemente:- identificarea activităţilor periculoase;- predeterminarea şi aprobarea metodelor de lucru;- pre-calificarea personalului pentru a îndeplini activităţi periculoase;- sisteme de permise de lucru şi proceduri pentru controlul intrărilor şi ieşirilor în/dinlocurile de muncă periculoase;

3) Materale periculoase

Include următoarele elemente:- identificarea stocurilor şi a zonelor de depozitare;

- asigurarea depozitării în siguranţă şi controlul accesului;- asigurarea datelor de securitate a materialelor şi a altor informaţii şi accesul laacestea;

4.) Menţinerea siguranţei instalaţiilor si a facilităţilor

Include următoarele elemente:- achiziţionarea, controlul şi menţinerea instalaţiilor şi facilităţilor din organizaţie;- achiziţionarea, controlul şi menţinerea PPE;- izolarea şi controlul accesului;- inspecţia şi încercara facilităţilor aferente OH&S şi a sistemelor de protecţie, de

exemplu: sisteme de protecţie a operatorilor; de pază şi de protecţie fizică; sisteme de întrerupere; facilităţi de detectare a focului şi de suprapresiune; facilităţi de manipulare (macarale, motostivuitoare, palane şi alte

dispozitive de ridocare); surse radiologice şi dispozitive de protecţie; sisteme de ventilaţie de evacuare locale; facilităţi şi dispoziţii medicale;

e.) Elemente de ieşire tipice

Elemente de ieşire tipice includ următoarele:- proceduri- instrucţiuni de lucru.

4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

1




Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină planuri pentru a identifica potenţialul pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde la acestea şi pentru a preveni şiminimiza posibilele îmbolnăviri şi răniri care pot fi asociate acestora.

Organizaţia trebuie să analizeze planurile şi procedurile sale de pregătire pentru situaţiide urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după apariţia incidentelor sau a situaţiilor de urgenţă.

De asemenea, organizaţia trebuie să testeze periodic aceste proceduri, acolo unde acestlucru este posibil.

b) Scop

Organizaţia ar trebui să evalueze activ necesităţile de răspuns referitoare la potenţialele

accidente şi situaţii de urgenţă, să planifice modul de asigurare a acestor necesităţi, sădezvolte proceduri şi procese pentru gestionarea acestora, să verifice capacitatea derăspuns planificat şi să caute să-şi îmbunătaţească eficacitatea capacităţii de răspuns.


Elemente de intrare tipice includ următoarele:- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale

riscurilor;- disponibilitatea serviciilor locale de urgenţă şi detalii referitoare la capacitatea de

răspuns în situaţii de urgenţă sau la deciziile de consultare asupra cărora s-a căzut

de acord;- cerinţe legale sau alte cerinţe;- experienţa accidentelor, incidentelor şi situaţiilor de urgenţă precedente;- experienţa organizaţiilor similare referitoare la accidente, incidente şi situaţiile de

urgenţă anterioare (învăţăminte, cele mai bune practici).- analize ale situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice efectuate şi rezultatele

acţiunilor ulterioare.

d) Proces

Organizaţia ar trebui să dezvolte unul sau mai multe planuri de urgenţă, să identifice şi să

asigure echipamentul de urgenţă corespunzător şi să testeze periodic capabilitatea sa derăspuns prin realizarea de exerciţii practice.

Exerciţiile practice ar trebui să testeze eficacitatea celor mai importante parţi din planul(planurile) de urgenţă şi să testeze completitudinea procesului de planificare pentrusituaţiile de urgenţă. Dacă exercitţiile teoretice sunt utile pe perioada procesului de planificare, simulările practice ar trebui să fie, pe cât posibile, realiste pentru a devenieficace. În acest scop poate fi necesară efectuarea de simulări la scară reală a incidentelor.

1



Rezultatele situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice ar trebui evaluate, iar modificările identificate drept necesare ar trebui implementate.

1.) Planul de urgenta

Planul (planurile) de urgenţă ar trebui să evidenţieze acţiunile necesare a fi întreprinseatunci când se produce o situaţie specifică de urgenţă şi ar trebui să includă următoarele:

- identificarea accidentelor si situaţiilor de urgenţă potenţiale;- identificarea persoanelor cu responsabilităţi pe perioada situaţiilor de urgenţă;- detalii ale acţiunilor necesare a fi întreprinse de către personal în timpul unei

situaţii de urgenţă, inclusiv acele acţiuni care ar trebui întreprinse de către personalul extern, care este prezent la locul producerii situaţiei de urgenţă, deexemplu contractori sau vizitatori (cui i se poate adresa, de exemplu, să sedeplaseze la punctele de întalnire);

- responsabilităţile, autorităţile şi îndatoriile personalului cu roluri specifice pe

perioada urgenţei (de exemplu: specialişti în stingerea incendiilor, echipe de primajutor, experţi pentru cazuri de scurgeri nucleare);- proceduri de evacuare;- identificarea şi localizarea materialelor periculoase şi acţiuni de urgenţă necesare;- interfaţa cu serviciile extreme de urgenţă;- comunicarea cu organele de reglementare;- comunicarea cu vecinii şi publicul;- protejarea înregistrărilor esenţiale şi a facilităţilor importante;- disponibilitatea informaţiilor necesare pe perioada urgenţei (de exemplu: planul

de amplasament al organizaţiei, Elementele privind materialele periculoase, proceduri, instrucţiuni de lucru şi numere telefonice de contact).

2.) Echipament de urgenţă

Ar trebui identificată nevoia de echipament de urgenţă şi ar trebui asigurată cantitateanecesară din acest echipament. Acest echipament ar trebui testat la intervale specificate, pentru a verifica starea sa de funcţionare.

Exemplele includ următoarele elemente:- sisteme de alarmă;- semnalizare luminoasă pentru situaţii de urgenţă;- mijloace de salvare;

- refugii de siguranţă;- supape de separare, întrerupătoare, sisteme de deconectare;- echipament de stingere incendii;- echipament de prim ajutor (inclusiv duşuri pentru situaţii de urgenţă, spălătoare

pentru ochi);- facilităţi de comunicare.

3) Exercitii practice

1



Aceste exerciţii practice ar trebui efectuate conform unui program prestabilit. Acolo undeeste realizabil şi adecvat, ar trebui încurajată participarea serviciilor externe de urgenţă laexerciţiile practice.

a) Elemente de iesire tipice

Elemente de ieşire tipice trebuie să includă următoarele:- planuri şi proceduri documentate pentru situaţii de urgenţă;- lista echipamentelor de urgenţă;- înregistrări ale testărilor pentru echipamente de urgenţă;- înregistrări pentru:

o Exerciţii practice;o Analize ale exerciţiilor practice;o Acţiuni recomandate care rezultă din analize;o Progresul în realizarea acţiunilor recomandate

4.5 Verificare şi acţiune corectivă

Implementare si functionare

Audit Verificare si Feedback deacţiune la masurarea

performantei

Analiza efectuata de management

Figura 5 – Verificare şi actionare corectivă

4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performantei

a.) Cerinţă OHSAS 18001

2



Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea, înmod periodic a performanţei OH&S. Aceste proceduri trebuie să asigure:

- atât măsurări calitative cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor organizaţiei;- monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale organizaţiei;

- măsuri proactive ale performanţei care monitorizează conformitatea cu programul demanagment OH&S, cu criteriile operaţionale şi cu legislaţia şi reglementărileaplicabile;

- măsurări reactive ale performanţei pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnăvirilor,incidentelor (inclusiv „incident fără urmări”) şi a altor dovezi istorice ale performanţeiOH&S deficitare;

- înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare, suficiente pentru afacilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi preventive.

Dacă este necesar un echipament de monitorizare pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri de etalonare şi

mentenanţă şi cele ale rezultatelor obţinute.

b) Scop

Organizaţia ar trebui să identifice parametrii cheie de performanţa pentru performanţa saOH&S pe cuprinsul întregii organizaţii. Aceştia ar trebui să includă, fară să se limitezela, parametrii prin care se determină dacă:

- politica si obiectivele OH&S sunt realizate;- au fost implementate controale asupra riscurilor şi acestea sunt eficiente;- s-a învatat din deficienţele sistemului de management, inclusiv din

evenimentele periculoase: accidente, incidente fară urmări, cazuri deîmbolnăvire;- programele de conştientizare, instruire, comunicare şi consultare pentru

angajaţi şi părtile interesate sunt eficace;- se furnizează şi se folosesc informaţii pentru a analiza şi/sau îmbunătăţii

aspectele sistemului de managementOH&S.


Elementele de intrare tipice includ:- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de

control ale riscurilor (a se vedea 4.3.1)- cerinţele legislative, reglementările, cele mai bune practici (daca exista);- politica şi obiectivele OH&S;- procedurile pentru gestionarea neconformităţilor;- înregistrări ale încercării şi etalonării facilităţilor (inclusiv cele care

aparţin contractorilor);- înregistrări ale instruirii (inclusiv cele ale contractorilor);- rapoarte ale managementului.

2



d) Proces

1)Monitorizarea proactivă şi reactivă

Sistemul de management OH&S al organizaţiei ar trebui să includă atât monitorizarea proactivă cât şi cea reactivă, după cum urmează:- monitorizarea proactivă ar trebui folosită pentru a verifica conformitatea

cu activităţile OH&S ale organ- izaţiei, de exemplu: prin monitorizarea frecvenţei si eficacitatii inspectiilor

OH&S;- monitorizarea reactiva ar trebui folosita pentru a investiga, analiza şi

înregistra deficienţele sistemului OH&S, inclusiv accidente, incidente farăurmări, cazuri de îmbolnăvire şi cazuri de daune aduse proprietăţii.

Elementele monitorizării proactive cât şi reactive sunt adesea folosite pentru

a determina dacă obiectivele OH&S sunt realizate (a se vedea BS 8800:1996, E 3.2 si E3.3, pentru îndrumari suplimentare).

2) Tehnici de măsurareÎn continuare se prezintă exemple de metode care pot fi folosite pentru a măsura

performanţa OH&S:- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de

control ale riscurilor;- inspectii sistematice la locul de muncă, utilizând liste de verificare;- inspectii OH&S, de exemplu, pe bază de vizite în teren şi observare;- evaluări prealabile ale unor noi instalatii, facilităţi, materiale, substanţe

chimice, tehnologii, procese, proceduri sau metode de lucru;- inspectii ale maşinilor şi ale instalaţiilor speciale pentru a verifica dacă părţile care au legătura cu securitatea sunt montate şi sunt în stare bună;

- eşantionarea referitoare la securitate: examinarea unor aspecte specificeale OH&S

- eşantionarea referitoare la mediu: măsurarea expunerii la agenţi chimici, biologici sau fizici (de exemplu: zgomot, compusi organici volatili,legionella) şi compararea cu standarde recunoscute;

- disponibilitatea şi eficacitatea utilizării personalului cu experienţa OH&Srecunoscută sau cu calificare oficială;

- eşantionarea referitoare la comportament: evaloarea comportamentului

muncitorilor pentru a identifica practicile de lucru nesigure care potsolicita corectare;- analiza documentelor şi a înregistrărilor;- reportarea la bunele practici OH&S din alte organizaţii;- supravegheri pentru a determina atitudinea angajaţilor faţă de sistemul de

management OH&S, practicile OH&S şi procesele de consultare aangajaţilor.

2



Organizaţiile ar trebui să decidă ce să monitorizeze şi cât de des să monitorizeze, pe baza nivelului de risc (a se vedea 4. 3. 1). Frecvenţa inspecţiilor la instalaţii şi maşini poate fi stabilă prin lege (de exemplu: pentru rezervoarele de aer comprimat,instalaţiile de abur, instalaţiile de ridicat). Pe baza rezultatelor proceselor deindentificare a pericolelor, de evaloare şi de control ale riscurilor, pe baza legislaţiei

şi reglementărilor aplicabile ar trebui elaborat un program de inspectie (ca parte asistemului de management OH&S).

Managerii operaţionali sau de nivel mediu ar trebui să efectueze monitorizări OH&Sde rutină pentru procese, locuri de muncă şi practici, conform unei schemedocumentate de monitorizare. Întregul personal de supraveghere ar trebui să efectuezeverificări punctuale ale activităţilor critice pentru a asigura conformitatea cu procedurile şi codurile de practică OH&S. Ca suport în realizarea inspecţiilor şimonitorizărilor sistematice se pot folosi liste de verificare.

3) Inspecţii

i) Echipament. Ar trebui întocmit un inventar (prin indentificarea utilizării unice atuturor articulelor) al tuturor facilităţilor care se supun examinărilor legale sau tehnice decătre personalul relevant (care poate apartine unor organisme externe). Aceste facilităţi ar trebui după cum este cerut şi ar trebui incluse în schemele de inspecţie.ii)Conditii de lucru. Ar trebui stabilite şi documentate criterii care indică condiţiileacceptate la locul de muncă. La intervale de timp specificate, managerii ar trebui săefectueze inspecţii pe baza acestor criterii.In acest scop, se poate utiliza o listă de verificare care include detalii privind respectivelecriterii şi toate elementele care vor fi inspectate.iii) Inspecţii de verificare. Ar trebui verificate inspecţii de verificare, dar acestea nu-i

absolvă pe managerii locuitorilor de munca de efectuarea inspecţiilor regulate sau deindentificarea pericolelor.iv) Înregistrări ale inspectiilor. Ar trebui păstrate înregistrări ale fiecarei inspecţii OH&Sefectuate. Înregistrările ar trebui să indice dacă procedurile OH&S documentele au fostsau nu respectate. Înregistrările inspecţiilor, vizitelor, supravegherilor OH&S şi aleauditurilor sistemului de management OH&S ar trebui eşalonate pentru identificareacauzelor neconformităţilor şi pericolelor care se repetă. Ar trebui întreprinsă orice acţiune preventivă necesară. Condiţiile necorespunzătoare şi situaţiile şi aspectele nesigure,indentificate pe parcursul inspecţiilor ar trebui documentate ca neconformităţi, evaluateca riscuri şi corectate conform procedurii de neconformităti.

4)Facilităţi de măsurare

Facilităţile de măsurare folosite pentru evaluarea condiţiilor OH&S (de exemplu:aparatele de masurare a nivelului de sunet , a luminii, a aerului) ar trebui listate,identificate cu cod unic şi verificate. Ar trebui cunoscută exactitatea de măsurare aacestor facilităţi. Acolo unde este cazul trebuie să fie disponibile proceduri scrise pentru a descrie modul în care se realizează măsurarile OH&S. Instrumentele de

2



măsurare folosite pentru măsurarea OH&S ar trebui menţinute şi depozitate într-unmod corespunzător şi ar trebui să fie apte de a oferi măsurări de exactitatea cerută.Atunci când se solicită, ar trebui documentată o schemă de etalonare pentruinstrumentele (dispozitive) de măsurare. Aceasta schema ar trebui să includăurmătoarele elemente:

- frecvenţa de etalonare ;- referiri la metodele de testare,acolo unde este aplicabil;- identitatea facilităţilor utilizate pentru etalonare;- actiunile care ar trebui întreprinse dacă instrumentele de măsurare

specifice se găsesc în afara limitelor de etalonare.

Etalonarea ar trebui realizată în condiţii corespunzătoare. Pentru etalonărileimportante sau dificile ar trebui întocmite proceduri.

Instrumentele folosite pentru etalonare ar trebui să fie în conformitate cu etaloanelenationale, dacă astfel de etaloane există. Dacă nu exista un astfel de etalon, ar trebui

documentată baza pentru jaloanele folosite.Ar trebui păstrate înregistrări pentru toate activităţile de etaloane, mentenanţa şirezultate aferente acestora.Înregistrările ar trebui să conţină detalii ale măsurărilor înainte şi după ajustare. Stadiul etalonării dispozitivului de măsura ar trebui clar identificat pentru utilizatori. Dispozitivele de măsurare OH&S al căror stadiu deetalonare este necunoscut, sau la care se cunoaşte ca termenul este expirat, nu ar trebui utilizate. Suplimentar, aceste dispozitive trebuie scoase din uz, etichetate clar sau altfel marcate, pentru a preveni folosirea lor din greşeala. O astfel de marcare ar trebui realizată conform unor proceduri scrise. Procedurile ar trebui să includăidentificarea stadiului de etalonare a produsului. Pentru a documenta acţiunile

întreprinse ar trebui emisă o neconformitate. Procedurile ar trebui să includa un plande acţiune în cazul în care se constată un dispozitiv înafara limitelor de etalonare.

4) Echipamentul furnizorului (contractorului)

Echipamentul de măsura folosit de contractori ar trebui supus aceloraşicontroale ca şi cele proprii organizaţiei. Contractorilor ar trebui să li se solicitesă dea asigurarea că echipamentele lor se conformează acestor cerinţe. Înainteca furnizorii să înceapă lucrul, ar trebui să furnizeze organizaţiei o copie aînregistrărilor referitoare la verificarea echipamentelor, pentru fiecare dinechipamentele identificate ca fiind critice şi care necesită astfel de înregistrări.

Dacă vreuna din activităti necesită o instruire specială, înregistrărileinstruirilor respective ar trebui puse la dispoziţia clientului pentru analiza.

6) Tehnici statistice sau alte tehnici teoretice analitice

Toate tehnicile statistice sau alte tehnici analitice teoretice folosite pentru a evalua osituaţie OH&S, pentru a investiga un incident sau o deficienţă OH&S, sau pentru asprijini luarea unei decizii referitoare la OH&S ar trebui bazate pe principii ştiinţifice

2



solide. Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să se asigure canevoia utilizării unei astfel de tehnici este identificată. Daca este necesar, ar trebuidocumentate îndrumări pentru utilizarea acestora, împreună ce situaţiile în careacestea sunt adecvate.

e) Elemente de iesire tipiceElementele de ieşire tipice includ urmatoarele:- procedura (procedurile) pentru monitorizare şi măsurare;- grafice de inspecţii şi liste de verificare;- liste ale facilităţilor critice;- liste de verificare pentru inspecţiile echipamentelor;- standarde pentru condiţiile la locul de munca şi liste de verificare pentru

inspecţii;- liste cu dispozitive de măsurare;- proceduri de măsurare;- scheme de etalonare şi înregistrări ale etalonării;

- activităţi de mentenanţă şi rezultate menţinute;- liste de verificare completate, rapoarte de inspecţie (rezultate aleauditurilor sistemului de management OH&S, a se vedea 4. 5. 4.);

- rapoarte de neconformitate ;- evidente ale rezultatelor implementării unei (unor) proceduri.

4.5.2 Accidente,incidente,neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive

a)Cerinţe OHSAS 18001

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru definirea responsabilităţii ş

autorităţii pentru :a)investigarea şi tratarea:-accidentelor;-incidentelor;-neconformităţilor;

b)întreprinderea de acţiuni pentru reducerea oricăror consecinţe apărute în urmaccidentelor,incidentelor sau neconformităţilor;

c)inţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive;d)confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.

Aceste proceduri trebuie să stipuleze ca toate acţiunile corective şi preventive propuse trebuieanalizate prin procesul de evaluare a riscului , înainte de implementare.

Orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor neconformităţilorexistente şi potenţiale trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi trebuie să fie proporţională cu riscurile OH&s întâlnite.Organizaţia trebuie să implementeze şi să înregistreze orice modificări în proceduriledocumentate, modificări rezultate din acţiunile corective şi preventive.

b)Scop

2



Organizaţiile ar trebui să aibă proceduri eficace pentru raportarea şievaluarea/investigarea accidentelor, incidentelor si neconformităţilor. Scopul principal al procedurii (procedurilor) este de a preveni reapariţia situaţiei prin identificarea şi tratareacauzei (cauzelor) primare. Mai mult, procedurile ar trebui să permită detectarea, analiza

şi eliminarea cauzelor potenţiale ale neconformităţilor.c) Elemente de intrare tipiceElementele de intrare tipice includ următoarele :-proceduri (in general );-plan de urgenţă;

-rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor , de evaluare şi de control aleriscurilor;

-rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S , care includ şi rapoarte deneconformitate;

-rapoarte referitoare la accidente , incidente şi/sau pericole;-rapoarte referitoare la mentenanta şi service.

d)ProcesOrganizaţiei i se cere sa pregatească proceduri documentate pentru a se asigura ca suntinvestigate accidentele, incidentele şi neconformităţile (a se vedea capitolul 3 ) şi că suntiniţiate ,iar acţiunile corective şi/sau acţiunile preventive. Ar trebui monitorizat progresulînregistrat în îndeplinirea acţiunilor corective şi a celor preventive şi analizată eficacitateaacestor acţiuni.1)ProceduriProcedurile ar trebui să ia în considerare următoarele elemente:i) Generalit ăţiProcedura ar trebui:

-să definească responsabilităţile şi autoritatea persoanelor implicare în implementarea,

raportarea , investigarea , urmărirea şi monitorizarea acţiunilor corective şi acţiunilor preventive;-să solicite raportarea tuturor neconformităţilor , accidentelor, incidentelor şi

pericolelor;-să se aplice întregului personal (de exemplu: angajaţi, lucrători temporari , personalul

contractorului , vizitatori si alte persoane de la locul de muncă ) ;-să ia în consideraţie daunele aduse proprietăţii ;

-să se asigure că nici un angajat nu are de suferit vreo repercusiune ca urmare araportării unei neconformităţi , accident sau incident ;

-să definească clar modul de desfăşurare al acţiunii care ar trebui luată în urmaneconformităţii identificată în sistemul de managementul OH&S

ii) Acţiunea imediat ăAcţiunea imediată ce urmează a fi întreprinsă la observarea unei neconformităţi, a unuiaccident , incident sau pericol ar trebui cunoscută de către toate părţile interesate.Procedurile ar trebui:

-să definească procesul pentru anunţare (notificare);-dacă este necesar , să includă coordonarea cu planurile şi procedurile de urgenţă ;-să definească mărimea efortului de investigare în corelare cu vătămarea potenţială sau

reală (de exemplu: includerea managementului în investigarea accidentelor grave).

2



iii) ÎnregistrareaAr trebui folosite mijloace adecvate pentru înregistrarea informaţiilor reale şi a

rezultatelor investigaţilor imediate şi ale investigaţilor detaliate ulterioare . Organizaţia ar trebui să se asigure că se respectă procedurile pentru :

- înregistrarea detaliilor referitoare la neconformităţi , accidente sau pericole ;

- definirea locului unde urmează să se păstreze înregistrările şi responsabilităţile pentrudepozitare.iv) Investigarea

Procedura ar trebui să definească modul de gestionare a procesului de investigare.Procedurile ar trebui să identifice:

- tipul evenimentelor care să fie investigate ( de exemplu: incidente care ar fi putut săconducă la daune serioase);

- scopul investigaţiilor ;- cine urmează să efecueze investigaţia , autoritatea acestor persoane, calificările cerute

(inclusiv managementul operaţional , dacă este cazul );- cauza primara a neconformităţii;

- dispozitii pentru interviurile martor;- probleme practice de exemplu, disponibilitatea aparatelor foto şi depozitareadovezilor ;

- dispozitii referitoare la raportarea investigaţiilor, care includ cerinte referitoare laraportările legale;Personalul care efectuează investigaţia ar trebui să înceapă analiza preliminara a faptelor în timp ce se continuă colectarea informaţiilor. Colectarea şi analiza datelor ar trebui săcontinue pană la obţinerea unei explicaţii adecvate şi suficient de cuprinzătoare.v)Acţiune corectivă

Acţiunile corective sunt acţiunile intreprinse pentru a elimina cauza (cauzele) primare(primare) ale neconformităţilor, accidentelor sau incidentelor, pentru a preveni repetarea

acestora.Exemple de elemente de luat în considerare la stabilirea şi menţinerea procedurilor pentruacţiuni corective, care includ :

-identificarea şi implementarea măsurilor corective şi preventive atât pe termen scurtcât şi pe termen lung (acest lucru poate implica folosirea unor surse adecvare deinformaţii, cum ar fi îndrumări de la angajaţi cu experienţă OH&S).

- evaluarea oricărui impact asupra rezultatelor de la identificarea pericolelor şi de laevaluarea riscurilor (şi a oricărei necesităti de actualizare a raportului (rapoartelor) deidentificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor );

- înregistrarea oricărei modificări necesare în proceduri , rezultată din acţiuneacorectivă sau din procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale

riscurilor;- aplicarea măsurilor de control ale riscurilor sau modificarea măsurilor de controlexistente, pentru a se asigura că acţiunile corective sunt întreprinse şi ca acestea sunteficace.vi)Acţiune preventivă

Exemplele de elemente de luat în considerare pentru stabilirea şi menţinerea procedurilor de acţiuni preventive , includ:

2



- utilizarea de surse corespunzătoare de informaţii ( tendinţe ale ‚,incidentelor fărăurmări”, rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S, înregistrări, actualizăriale analizelor de risc, informaţii noi referitoare la materialele periculoase , vizite deobservare a nivelului de securitate, îndrumări de la angajaţii cu experienţă OH&S, etc. );- identificarea oricărei probleme care solicită acţiune preventivă;

- iniţierea şi implementarea acţiunii preventive si aplicarea controalelor pentru a seasigura că acţiunea preventiva este eficace;- înregistrarea oricarei modificări necesare în proceduri, rezultata din acţiunea preventivăşi supunerea spre aprobare.vii)Urmărirea

Acţiunile corective sau preventive întreprinse ar trebui să fie continue şi eficace şirealizabile. Ar trebui efectuate verificări asupra eficacităţii actiunilor corective/preventiveîntreprinse .Acţiunile neîndeplinite / cu termenul depăsit ar trebui raportate imediat cătremanagerul la cel mai înalt nivel.2) Analiza neconformităţii, a accidentului si a incidentului

Cauzele identificate ale neconformităţii , accidentelor şi incidentelor ar trebui clasificateşi analizate periodic .Pentru comparare, ar trebui calculate frecvenţa de apariţie şiseveritatea accidentelor în acord cu practicile industriale acceptate.Pentru clasificare şi analiza ar trebui luate în calcul următoarele elemente:- coeficienti referitori la frecvenţă de apariţie sau la severitatea rănirilor / îmbolnăvirilor raportate sau la timpul pierdut datorită acestora;- localizarea , tipul de rănire , parte a corpului , activitate implicată, agentia implicată,ziua , ora din zi (care din acestea sunt adecvate);- tipul şi mărimea daunelor aduse proprietăţii ;- cauze directe şi cauze primare.O atenţie deosebită ar trebui acordată accidentelor care implică daune ale proprietăţii.

Inregistrările referitoare la repararea proprietăţii ar putea fi un indicator al daunelor cauzate de un accident / incident neraportat.Informaţiile /Elementele referitoare la accidente şi îmbolnăviri sunt esenţiale, deoarece pot fi un indicator direct al performanţei OH & S. Cu toate acestea, ar trebui manifestatăo atenţie mărită la utilizarea lor datorită luării in consideraţie a următoarelor aspecte:- cele mai multe organizaţii au prea puţine accidente cu răniri sau cazuri de îmbolnăviri profesionale, pentru a putea distinge tendinţele reale de efectele aleatorii;- dacă cu acelasi numar de persoane se efectuează mai multă muncă în acelaşi timp,atunci numai norma marită de muncă prin ea însăşi poate fi raspunzătoare de creşterearatei accidentelor;- perioada prelungită de absenţa de la lucru atribuită rănirilor sau îmbolnăvirilor

profesionale poate fi influenţată de alti factori în afara de severitatea rănirilor sauîmbolnăvirilor profesionale, cum ar fi : moralul scăzut , monotonia muncii sau relaţiiledeficitare între management şi angajaţi;- de obicei, accidentele nu se raporteaza la nivel real, ci sub acesta (în puţine cazuri seraporteaza mai mult decat nivelul real). Nivelurile de raportare se pot schimba .Acesteniveluri se pot îmbunătăţii ca rezultat al conştientizării crescute a fortei de muncă şi aameliorării sistemelor de raportare şi înregistrare;

2



- de obicei va exista un decalaj de timp între deficienţele sistemului de managementOH&S şi efectele negative. Mai mult o serie de boli profesionale au perioade de incubaţiemari

Nu ar trebui să se aştepte mai întâi apariţia unei vătămări şi apoi să se analizeze dacăsistemul de management OH&S funcţionează.

Ar trebui să se tragă concluzii juste şi să se întreprindă actiuni corective. Cel puţin odată pe an, aceasta analiza ar trebui adusă la cunoştinţă managementului la cel mai înalt nivelşi inclusă în procesul de analiză efectuată de management (a se vedea 4.6 ).

3)Monitorizarea si comunicarea rezultatelor

Ar trebui evaluate eficacitatea investigaţiilor OH&S şi a raportării. Aceasta evaluare ar trebui să fii obiectivă şi să conducă, pe cât posibil, la un rezultat cantitativ.

Organizaţia, care a învăţat în urma investigaţiilor, ar trebui:- să identifice cauzele primare ale deficienţelor din sistemul de management

OH&S şi din managementul general al organizaţiei, acolo unde esteaplicabil;

- să comunice constatările şi recomandările către management şi părţileinteresate relevante (a se vedea 4.4 3);

- să includă constatările şi recomandările relevante rezultate în urmainvestigaţiilor din cadrul procesului de analiză continuă a OH&S;

- să monitorizeze implementarea la timp a măsurilor de control pentruremediere şi eficacitatea acestora în timp;

- să aplice experienţa câstigate în urma investigării neconformităţilor înîntreaga organizaţie, axandu-se în principal pe principiile generaleimplicate, decât să se limiteze la acţiunile specifice desemnate pentru aevita repetarea unui eveniment similar în acelaşi loc din organizaţie.

4) Pastrarea înregistrarilor

Acest lucru se poate realiza rapid şi cu un minimum de planificare oficială, sau poate fi oactivitate mai complexă şi pe termen lung. Documentaţia asociată ar trebui să fiecorespunzatoare nivelului de actiune corectivă.

Rapoartele şi sugestiile ar trebui transmise reprezentantului managementului şi, dacă estenecesar reprezentantului angajaţilor pentru OH&s, spre analiza şi îndosariere.

Organizaţia ar trebui să menţină un registru al tuturor accidentelor. De asemenea, ar trebui incluse toate incidentele care au avut potenţialul de a genera consecinţe OH&Ssemnificative. Un asemenea registru este adesea solicitat de legislaţie.

5) Elemente de iesire tipice

2



Elementele de ieşire tipice include următoarele:- proceduri referitoare la accidente şi neconformităţi;- rapoarte de neconformitate;- registrul de neconformităţi;

- rapoarte ale investigaţiilor;- rapoarte actualizate ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şide control ale riscurilor;

- elemente de intrare pentru analiza efectuată de management;- dovezi ale evaluărilor eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.

4.5.3 Înregistrări si managementul înregistrărilor

a)Cerinţa OHSAS 18001

b)Scop

Înregistrările ar trebui păstrate pentru a demonstra că sistemul demanagement OH&S funcţionează eficace şi că procesele au fost desfăsurate încondiţii de siguranţă. Înregistrările care documentează sistemul de managementOH&S şi conformitatea cu cerinţele ar trebui să fie pregătite, menţinute, lizibile şi

identificate corespunzător.

b) Elemente de intrare tipice

Înregistrările (folosite pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele) care ar trebui menţinute include următoarele:- înregistrări ale instruirilor;- rapoarte de inspecţie OH&S;

3

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea, menţinereeliminarea înregistrărilor OH&S, precum şi ale rezultatelor auditurilor şi ale analizelor.

Inregistrările OH&S trebuie să fie lizibile, identificabile şi trasabile la activităţile implicÎnregistrările

OH&S trebuie păstrate şi menţinute astfel încat să fie usor de regăsit şi să fie protejateîmpotriva distrugerii, deteriorării sau pierderii. Duratele lor de păstrare trebuiesc stabiliteşi înregistrate.

Înregistrarile trebuie mentinuţe într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru ademonstra conformitatea cu cerinţele din această specificaţie OHSAS.



- rapoarte de audit ale sistemului OH&S;- rapoarte de consultare;- rapoarte ale accidentelor/incidentelor;- minute ale intrunirilor OH&S;- rapoarte ale testărilor medicale;

- rapoarte de urmărire a stării de sănătate;- înregistrări referitoare la PPE şi mentenanţa PPE;- rapoarte ale exerciţiilor practice de răspuns în caz de urgenţă;- analize efectuate de management;- înregistrări ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de

control ale riscurilor.

d) Proces

Cerinţa OHSAS 18001 este suficient de auto-explicativă. Totuşi ar trebui acordatăo atenţie suplimentară următoarelor elemente:

- autoritatea pentru distrugerea înregistrărilor OH&S;- confidenţialitatea înregistrărilor OH&S;- cerinţe legale şi alte cerinţe referitoare la păstrarea înregistrărilor OH&S;- aspectele legate de folosirea înregistrărilor electronice.

Înregistrările OH&S ar trebui să fie completate în întregime, lizibile şi identificateîn mod adecvat. Ar trebui definite perioada de păstrare pentru înregistrărileOH&S. Înregistrările ar trebui păstrate în locuri sigure să fie uşor de regăsit şi protejate împotriva deteriorării. Înregistrările esentiale pentru OH&S ar trebui protejate de posibilele incendii sau de alte deteriorări, după caz, sau după cumeste impus prin lege.


Elemente de ieşire tipice include:- procedura (pentru identificarea,mentinerea şi distrugerea înregistrărilor

OH&S)- înregistrări OH&S păstrate în mod corespunzător şi uşor de regăsit.

4.5.4 Audit


Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un program de audit şi procedurirealizarea periodică de audituri ale sistemului de management OH&S pentru:

a) a determina dacă sistemul de management OH&S:1) este conform dispoziţiilor planificate pentru managementul OH&S, in

cerinţele din prezenta specificaţie OHSAS;2) a fost implementat şi menţinut corespunzător;3) este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei;

3



b) a analiza rezultatele auditurilor anterioarec) a furniza managementului organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele aud

Programul de audit, inclusive orice termene, trebuie să se bazeze pe rezultatele eriscurilor activităţilor organizaţiei şi pe rezultatele auditurilor anterioare. Procedurile atrebuie să acopere domeniu de aplicare, frecvenţa, metodologiile şi competenţele, prresponsabilităţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor.Ori de cate ori este posibil, auditurile trebuie conduse de personal independent de cel responsabilităţi directe pentru activitatea care se examinează.

NOTA –Cuvantul “independent” aici nu indică, în mod necesar, provenienţa din exorganizaţiei.

b) Scop

Auditul sistemului de management Oh&S este un process prin care organizaţiile pot să analizeze şi să evalueze în mod continuu eficacitatea sistemului lor demanagement OH&S. În general, auditurile sistemului de management OH&Snecesită luarea în consideraţie a politicii şi a procedurilor OH&S, a condiţiilor şi a practicilor la locul de muncă.

Ar trebui stabilit un program de audit intern al sistemului de management OH&S, pentru a permite organizaţiei să-şi analizeze propria conformitate a sistemului demanagement OH&S în raport cu OHSAS 18001. Auditurile planificate alesistemului de management OH&S ar trebui efectuate de personal din interiorulorganizaţiei şi/sau de personal extern ales de către organizaţie, pentru a stabiligradul de conformare cu procedurile OH&S documentate şi pentru a evalua dacăsistemul este sau nu este eficace pentru atingerea obiectivelor OH&S aleorganizaţiei. In oricare din cazuri, personalul care efectueaza audituri ale sistemuluide management OH&S ar trebui să fie imparţial şi obiectiv.

NOTA –Auditurile interne ale sistemului de management OH&S se axează pe performanţa sistemului de management OH&S. Auditurile nu ar trebui confundatecu inspecţiile OH&S sau cu alte inspecţii pe linie de securitate.


Elemente de intrare reprezentative include:- declaraţia de politic OH&S;

3



- obiectivele OH&S;- procedurile şi instrucţiunile de lucru OH&S;- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control

ale riscurilor;- legislaţia şi cele mai bune practice (dacă este aplicabil);

- rapoarte de neconformitate;- proceduri de auditare a sistemului de management OH&S;- auditor (auditori) intern(i) competenti, independenţi- procedura de neconformităţi

d) Proces

1.Audituri

Auditurile sistemului de management OH&S asigură o evaluare cuprinzătoare şi oficialăa conformităţii organizaţiei în raport cu procedurile şi practicile OH&S.

Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate conform unui program.Dacă situaţia o cere, se pot efectua şi audituri suplimentare.

Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate numai de personalcompetent şi independent.

Rezultatele unui audit al sistemului de management OH&S ar trebui să includă evaluăridetaliate ale eficacităţii procedurilor OH&S, nivelul de conformitate cu procedurile şi cu practicile şi ar trebui, acolo unde este necesar, să identifice acţiuni corective. Rezultateleauditurilor sistemului de management OH&S ar trebui înregistrate şi raportate

managementului, în timp util.Managementul ar trebui să analizeze rezultatele auditurilor şi, acolo unde este necesar, săse întreprindă acţiuni corective eficace.

NOTA- Principiile generale şi metodologia descrise în ISO 19011 sau BS 8800:1996,anexa F, corespund şi pentru auditarea sistemului de management OH&S .

2.Programare

Ar trebui pregătit un plan anual pentru efectuarea auditurilor interne ale sistemului de

management OH&S. Auditurile OH&S ar trebui să acopere toate operaţiile care intră subincidenţa sistemului de management OH&S şi să evalueze conformitatea cu OHSAS18001.

Frecvenţa şi amploarea auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui corelate curiscurile asociate, cu deficienţele diferitelor elemente ale sistemuli de mangement OH&S,cu datele disponibile referitoare la performanţa sistemului OH&S, cu elemente de ieşire

3



ale analizei efectuate de management şi cu nivelul modificărilor la care este supussistemul de management OH&S sau mediu în care acesta functionează.

Pot fi necesare audituri suplimentare, neplanificate, ale sistemului de managementOH&S, dacă au loc situaţii care să le justifice (de exemplu: după accident).

3. Suportul managementului

Pentru ca auditurile sistemului de management OH&S să-şi atingă scopul, este necesar ca, mangementul de la cel mai înalt nivel să fie angajat în totalitate în ceea ce priveşteconceptul de audit al sistemului de management OH&S şi implementarea să fie eficace înorganizaţie.Managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să ia în considerare constatărileşi recomandările auditului sistemului de management OH&S şi să întreprindă acţiunicorespunzătoare, într-un interval de timp adecvat.Odată ce s-a căzut de acord că ar tebuiefectuat un audit al sistemului de management OH&S, atunci acest audit ar trebui realizatîntr-un mod impartial.Tot personalul relevant ar trebui informat cu privire la scopul şi

beneficiile auditului sistemului de management OH&S. Audiaţii ar trebui încurajaţi săcoopereze bine cu auditorii şi să raspundă onest la intrebări.

4. Auditorii

Una sau mai multe persoane pot să realizeze audituri ale sistemului de managementOH&S. Abordarea în echipă poate să mărească implicarea şi să îmbunatăţească coperarea.De asemenea, abordarea în echipă poate permite folosirea unui domeniu mai vast de

abilităţi specializate.Auditorii ar trebui să fie independenţi de zona organizaţiei sau de activitatea care seauditează.

Este necesar ca auditorii să-şi înţeleagă îndatoririle şi să fie competenţi să lerealizeze.Este necesar ca auditorii să aibe experienţă şi cunoşţinte referitoare lastandardele şi sistemele relevante pe care le auditează, pentru a putea să evalueze performanţa şi să identifice deficienţele.Auditorii ar trebui să cunoască cerinţele impuse prin oricare din actele legislative relevante.Suplimentar, auditorii ar trebui să cunoască şisă aiba acces la standarde şi la ghiduri relevante pentru sarcinile care le revin.

5.Colectarea şi interpretarea elementelor

Tehnicile şi mijloacele folosite pentru colectarea informaţiilor depind de natura audituluisistemului de management OH&S care se derulează. Auditul sistemului de managementOH&S ar trebui să asigure auditarea unui eşantion reprezentativ din cadrul activităţilor esenţiale şi intervievarea personalului relevant (inclusiv reprezentanţii OH&S, dacă estecazul). Ar trebui examinata documentaţia relevantă.Aceasta poate include următoarele:

3



- documentaţia sistemului de management OH&S; - declaratia de politica OH&S;- obiectivele OH&S;- proceduri OH&S si proceduri pentru situatii de urgenta;- proceduri si sisteme pentru premise de lucru;

- minute ale intrunirilor OH&S;- rapoarte si inregistrari ale accidentelor/incidentelor;- orice rapoarte sau forme de comunicare de la autoritatile OH&S sau alteorganisme de

reglementare(verbale, scrisori, notite, etc).;- registre si certificate legale;- inregistrari ale instruirilor;- rapoarte ale auditurilor anterioare ale sistemului de management OH&S;- cereri de actiuni corrective;- rapoarte de neconformitate.

Ori de cate ori este posibil, in cadrul procedurilor de auditare a sistemului demanagement OH&S ar trebui incluse verificari pentru a ajuta la evitarea interpretarilor gresite a datelor colectate, a informatiilor sau a altor inregistrari colectate.

c) Rezultatele auditului

Continutul raportului final al auditului sistemului de managemet OH&S ar trebui sa fieclar, precis si complet. Raportul ar trebui datat si semnat de auditor. In functie de situatie,raportul ar trebui sa contina urmatoarele elemente:

- obiectivele si domeniul auditului sistemului de management OH&S;- datele specifice ale planului de audit al sistemului de management OH&S,

identificareamembrilor echipei de audit si a reprezentantilor audiatului, data auditului siidentificarea

zonelor supuse auditului;- identificarea documentelor de referinta folosite la auditul sistemului de

managementOH&S(de exemplu OHSAS 18001, manualul de management OH&S);

- detalii ale neconformitatilor identificate;- evaluarea de catre auditor a gradului de conformitate cu cerintele OHSAS18001;- abilitatea sistemului de management OH&S de a atinge obiectivele OH&S

declarate;- Elemente referitoare la difuzarea raportului final de audit al sistemului demanagement OH&S.

Rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui facute cunoscutetuturor partilor relevante cat de curand posibil, pentru a permite intreprinderea actiunilor colective. Ar trebui elaborat un plan de actiune cu masurile de remediere convenite , caresa identifice persoanele responsabile, termenele de realizre , si cerintele de raportare. Ar

3



trebui stabilite dispozitii de urmarire si monitorizare pentru a asigura implementareacorespunzatoare a recomandarilor.

Ar trebui luata in considerare cerinta de confidentialitate atunci cand se comunicainformatiile incluse in rapoartele de audit al sistemului de management OH&S.

e) Elemente de iesire tipice- planul/programul de audit al sistemului de management OH&S;- procedureile de auditare a sistemului de management OH&S;- rapoartele de audit al sistemului de management OH&S, inclusive rapoartele

deneconformitate, recomandarile si solicitarile de actiuni corrective;

- rapoarte de neconformitate semnate/inchise;- dovezi ale raportarii rezultatelor auditurilor sistemului de management OH&Scatre

management.

OHSAS 10082 :2004 ~MIRELA LUCACIU~ pag 44 4

4.6 Analiza efectuată de management


Managementul organizaţiei de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul demanagement OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că aceasta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace. Procesul analizei efectuate de management

3



trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate, astfel încât să permitămanagementului realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie documentată.

Analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbarea politicii, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de management OH&S, prin

prisma rezultatelor auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor circumstanţelor şi a angajamentului de îmbunătăţire continuă.

b) Scop

Managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să analizeze funcţionarea sistemului demanagement OH&S pentru a evalua dacă acesta este pe deplin implementat şi continuă săfie adecvat pentru realizarea politicii şi a obiectivelor OH&S declarate.

Analiza ar trebui să ia în considerare dacă politica OH&S continuă să fie adecvată. Ar trebui să stabilească obiective OH&S noi sau actualizate pentru îmbunătăţire continuă,

adecvate pentru perioada viitoare şi să se ţină seama dacă sunt necesare schimbări pentruoricare din elementele sistemului de management OH&S.


Elementele de intrare tipice includ următoarele:- statistici referitoare la accidente;- rezultate ale auditurilor interne sau externe ale sistemului de management OH&S;- acţiunile corective realizate în cadrul sistemului de la ultima analiză;- rapoarte ale situaţiilor de urgenţă (reale sau exerciţii);- rapoarte ale reprezentantului managementului referitoare la performanţa globală a

sistemului;- rapoarte ale managerilor operaţionali referitoare la eficacitatea locală a sistemului;- rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale

riscurilor.

d) Proces

Managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să efectueze periodic analize (deexemplu: anual). Analiza ar trebui să se axeze pe performanţa globală a sistemului demanagement OH&S şi nu pe detalii specifice, deoarece acestea ar trebui gestionate cumijloace din cadrul sistemului de management OH&S.

La planificarea unei analize efectuate de management ar trebui să se ia în considerareurmătoarele elemente:

- subiectele care să fie abordate;- cine ar trebui să participe (manageri, consultanţi specialişti OH&S, alt personal);- responsabilităţile persoanelor participante din punct de vedere al analizei;- informaţii care ar trebui supuse analizei;

3



Analiza ar trebui să se refere la următoarele elemente:- adecvarea politicii OH&S existente;- stabilirea sau actualizarea obiectivelor OH&S pentru îmbunătăţire continuă în

perioada următoare;- adecvarea proceselor curente de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control

ale riscurilor;- nivelurile curente de risc şi eficacitatea măsurilor de control existente;- adecvarea resurselor (financiare, umane, materiale);- eficacitatea procesului de inspecţie OH&S;- eficacitatea procesului de raportare a pericolelor;- date referitoare la accidentele şi incidentele care s-au petrecut;- înregistrările cazurilor în care procedurile nu au fost eficace;- rezultatele auditurilor interne şi externe ale sistemului de management OH&S,

efectuate de la analiza precedentă şi eficacitatea acestora;- stadiul pregătirii pentru situaţii de urgenţă;- îmbunătăţiri ale sistemului de management OH&S (de exemplu: iniţiative noi de

introdus sau extinderea iniţiativelor existente);- rezultatele oricăror investigaţii ale accidentelor şi incidentelor;- o evaluare a efectelor schimbărilor previzibile de legislaţie sau tehnologie.

Reprezentantul managementului ar trebui să prezinte un raport referitor la performanţeleglobale ale sistemului de management OH&S. Dacă se solicită, ar trebui realizate analize parţiale ale performanţei sistemului de management OH&S la intervale mai mici de timp.


Elementele de ieşire tipice includ următoarele:- minute ale analizei;

- revizuiri ale politicii şi obiectivelor OH&S;- acţiuni corective specifice pentru fiecare din manageri, cu termene de finalizare;- termene pentru analiza acţiunilor corective;- zonele pe care să se insiste şi care să fie reflectate în planificarea auditurilor interne

ulterioare ale sistemului de management OH&S.

3

47447514-ohsas-18002

Documents