3

3. Francis bacon ii imparte in mai multe feluri idolii tribului, si anume: ai tribului- care tin de natura umana;ai pesterii- determinati de educatia fiecarui om;ai forului- prin care sunt desemnate neconcordantele limbajului cu viata reala;ai teatrului- generate de autoritatea tiranica a vechilor sisteme filosofice. Idolii tribului ,Idolii tribului isi au izvorul in insasi natura omului, este un rau inerent speciei umane, o adevarata boala de familie, caci nimic nu e mai lipsit de temei decat principiul ca simturile omului sunt masura tuturor lucrurilor. Trebuie sa se spuna, dimpotriva, ca toate perceptiile, fie ale simturilor, fie ale spiritului, nu sunt decat relatii intre oameni, iar nu relatii fata de Univers. Intelectul omenesc, asemanator unei oglinzai false, deviind razele pe care le emit obiectele si amestecand propria sa natura cu aceea a lucrurilor, stica, rastalmaceste si desfigureaza toate imaginile pe care le reflecta. Idolii pesteriiIdolii pesterii sunt aceia ai omului individual. Spiritual fiecarui om este ca un fel de pestera, care intrerupe lumina naturala datorita unor cauze diferite ca: natura proprie si particulara a fiecarui individ, educatia, convorbirile, lecturile, mediul, autoritatea persoanelor admise si respectate, in fine, diversitatea impresiilor care produce efecte diferite. Asa ca, nefiind nimic mai inegal, mai variabil, mai instabil ca dispozitia spiritului uman considerat la indivizi diferiti, operatiile sale spontane sunt aproape in intregime produsul intamplarii. Idolii foruluiIzvorul acestora este legatura stabile intre diferitele grupuri de oameni. La aceste legaturi fac aluzie numele cu care ii desemnam, adica idolii forului, caci oamenii se asociaza prin vorbire; si numele cu care sunt desemnate diferitele obiecte de schimb se adapteaza la inteligenta spiritelor celor mai marunte. Desi ar putea preveni echivocurile, asemenea cuvinte siluiesc totusi intelectul si tulbura totul, impingandu-i pe oameni in dispute sterile si nesfarsite.Idolii teatrului Acestia provin din dogmele diferitelor filosofii si care s-au inradacinat in spirite. Dar nu e vorba numai de doctrinele filosofice si de sectele care s-au impus in trecut, ci in general, de toate acelea care au putut sau nu pot inca sa-si exercite influenta.

6. ideea de libertatea la spinoza. n discursul luiSpinoza, aceasta problem filosofic se pune pe dou planuri: cel divin si cel uman, iar libertatea la cele dou niveluri este subsumat unor seturi diferite de condiii.Afirmaia lui Spinoza c totul este determinat de necesitatea naturii divine[3]pare s nu mai lase loc pentru a mai vorbi despre libertate. ns tot conform lui, un lucru este liber cnd acesta exist prin simpla necesitate a naturii sale i nu este determinat de fore externe s acioneze[4]. Spinoza nu opune libertii necesitatea, ci constrngerea, cci numai dac un lucru este constrns s acioneze dup o lege impus, atunci acela nu este liber. Din acest punct de vedere, Dumnezeu este absolut liber deoarece se autodetermin n totalitate.8. Thomas Hobbes susine urmtoarele idei care au influenat evoluia eticii: Starea natural omul se poate afla n dou stri: n starea natural i n starea normal; n starea natural oamenii difer prea puin unii de alii, iar natura i fiina natural nu sunt nici bune, nici rele. Starea natural este o stare unde nu exist nici proprietate, nici autoritate, fiecare stpnete ceea ce dobndete atta timp ct poate s-l pstreze, unde fiecare individ se ciocnete de alii care urmresc acelai scop i unde oamenii i exercit dreptul natural de a-i pstra viaa i de a evita moartea; Homo homini lupus n starea natural omul triete ntr-un rzboi al fiecruia contra toi; Contractul social pentru evitarea confictului, omul trebuie s instaureze puterea absolut care s garanteze pacea, adic indivizii i s se adune i mpreun s se pun sub o autoritate suveran i puternic, iar dreptul de conduce se fondeaz pe puterea de a proteja i de a pstra pacea continu; Legea omul renun la o parte din libertatea sa pentru a tri n libertate sub domnia legii;Puterea absolut puterea suveranului este nelimitat. John Locke este fondatorul concepiei moderne despre drept, precursor al nominalismului moral care aga moralitatea de convenii legi sau cutume.Dreptul natural exist ca o cerin moral a omului aflat n starea natural, ns drepturile naturale, precum libertatea i proprietatea, sunt preexistente societii, care se instituie pentru a le apra;Fundamentul suveranitii este individul cu voina sa, cu drepturile sale inalienabile asupra proprietii i schimbului, morala i educaia l nva pe om moderaia i mulumirea n care descoper adevrata plcere;Libertatea n societatea civil const n a nu te supune nici unei alte puteri legislative, cu excepia celei stabilit prin consimmntul comunitii, libertatea oamenilor care sunt spui unei unei forme de guvernmnt este de a avea reguli de conduit comune, care au fost prescrise de puterea legislativ care le-a stabilit;Puterea legislativ sau suveranul comunitii este obligat s guverneze urmnd legile stabilite i cunoscute de popor i nu prin decrete arbitrare Oamenii, fiind n mod natural liberi, egali i independeni, nici nu pot fi scoi din aceast stare i nici nu pot fi supui puterii politice a altcuiva.

7. despre fiinta uman. Hobbes pornete de la premiza c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult necesitatea apariiei statului ca o creaie artificial. Filozofia politic a lui Hobbes se mai ocup i de raportul stat (suveran) - individ (cetean), de notiunea i rolul dreptului natural n societate i de distincia dintre drept (jus) i lege (lex). Hobbes nu neag faptul c oamenii sunt fiine conduse de propria raiune, ba chiar subliniaz faptul c prin ea se ajunge la contract.Omul dupa Hobbes nu este un animal social cum zicea Aristotel ci este un animal egoist el nu traieste in pace ci intrun permanent razboi.

Dar, cu toate c fiecare om n parte i dorete pacea pentru a putea s-i conserve viaa ct mai bine, m vd n situaia de a spune c indiferent dac oamenii sunt de acord iniial cu prevederile pcii, vor fi mereu ghidai de aceleai pasiuni ca i nainte. Dei vor fi atrai de aceast idee (de pace), vor ncerca mereu s i creeze condiii mult mai bune dect ceilali i i vor considera dumani, i vor privi cu o oarecare team i ur pe cei care nclin s aib aceleai opiuni ca i ei, care i doresc acelai lucru. De aceea, oamenii ar trebui s fie ghidai de ceva mai specific: Precum voii s v fac vou oamenii, facei i voi asemenea n ceea ce-l privete pe Hobbes, starea de natur coincide cu starea de rzboi. El consider c, datorit faptului c oamenii s-au nscut egali, ei se bucur de acea egalitate a ansei de a-i atinge scopul de regul, propria conservare. Totui, pentru a-i atinge acest scop, ei caut s-i distrug i s-i supun pe ceilali. Problema ar consta n faptul c oamenii, fiine dominate de pasiune, se las prad concurenei i dorinei de glorie. De aceea, orice ncercare de a se asocia este sortit eecului. Din moment ce acetia nu dispun de o putere comun care s-i in la respect, continu s se afle ntr-o stare de rzboi o lupt a fiecrui om mpotriva celuilalt..

n politic, Locke combateabsolutismuli tirania, apr libertatea i dreptul, vede n puterea legislativ fora suprem. Acesteia trebuie s i se supun puterea executiv i cea federativ, care are menirea s apere comunitatea mpotriva primejdiilor din afar. Dac guvernul, reprezentanii i monarhul i depesc mandatul, atunci poporul trebuie s intervin i s-i exercite singur suveranitatea. Cine ncalc legea i tirbete din drepturile poporului, se pune n stare de rzboi cu acesta, i revoluia este n acest caz o arm de aprare, un ru necesar.Dualismul lui rene descartes. Definind umanitatea prin gandire si considerand ca omul este substanta ganditoare, Descartes redeschide problema raportului dintre corp si suflet, problema pe care gandirea antica a dezbatut o timp de secole.Sufletul este imaterial, este o substanta ganditoare, este simplu si necompus si, prin urmare nemuritor. Sufletul este substanta cugetatoare, in timp ce trupul (corpul) este substanta intinsa. Corpul este un compus si, prin urmare, ca orice lucru compus este muritor. Legile care guverneaza functionarea corpului sunt total independente de ceea ce gandim noi, de legile care guverneaza gandirea. Existenta principiilor logice ale gandirii, de pilda, nu au absolut nici o legatura cu legile privind starea de sanatate sau de boala a trupului nostru. Trupul isi are legile sale interne de functionare ca si o masina care are capacitatea de a functiona prin mecanisme de autoreglare. El poate fi vazut ca o masina autonoma care nu are decat legaturi accidentale cu sufletul nostru. Corpul este un fel de "gazda", un container care adaposteste sufletul dar fara sa-i afecteze in vreun fel esenta. Conceptia despre tabula rasa.Locke afirm n aceast oper c toate cunotinele provin din experiena senzorial. Dup el, mintea omului este la natere ca o foaie nescris (white paper, void of all characters) (tabula rasa):n intelect nu exist nimic fr s fi fost nainte n simuri. Locke a fcut totui unele concesii idealismului, admind, alturi de experiena intern, ca un izvor de sine stttor al cunoaterii i formulnd teoria calitilor secundare, dup care calitilesecundare(culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective i numai calitileprimare(ntinderea, figura, micarea etc.) ar avea un caracter obiectiv.Lockenu nelegea specificul calitativ al raiunii n raport cu simurile i rolul ei activ.

Toate ideile pe care le au oamenii iau nastere in timpul vietii.la nastere mintea omului este ca o foaie curata tabula rasa goal de orice continut si nu cuprinde nici o idee. Toate ideile provin deci din experienta in cursul careia perceptiile inscriu pe aceasta tabula rasa semnele lor..

Spatiul si timpul la george berkley.este un produs derivat al activitatii noastre intelectuale. Spatiul nu este un obiect real care ar exista in afara noastra fiindca daca ar fi asa ar trebui ca acest obiect real sa pota fi perceput in mod direct printr-un simt determinat. Noi nu luam cunoastinta fe spatiu in mod direct cu ajutorul vederii. Ideea spatiului este un produs al activitatiii noastre intelectuale la elbaorarea lui partcipa o suma de senzatii nu numai disparatte dar si eterogene precum: vazul .auzul , simturile tactile, deea ceea el nu este un obiect real ci un produs al mintii noastre si nu exista decit in mntea noastra.Continutul aporetic al monadologiei. InMonadologiaasistam la o expunere metafizica exhaustiva a conceptiei leibniziene despre substanta, originea si evolutiei lumii, natura sufletului si natura divinitatii. Ceea ce poate ca nu transpare suficient de clar din textul lui Leibniz este aceea ca,sensus strictiori, in Univers nu exista decat o singura substanta, si aceea de natura divina. Faptul ca Leibniz s-a sustras clasificarilor enciclopedistilor ca fiind panteist, asa cum a fost cazul lui Spinoza, s-a datorat teoriei sale despre suflet, ceea ce monadologia este de fapt. Astfel, psihologia leibniziana a fost integrata ontologiei si cosmologiei sale pe un fundal teologic.Monada este considerata ca fiind atomul metafizic sau formal al lumii, adica acel element constitutiv care intra in compozitia tututor lucrurilor, aceasta fiind axioma psihologica si ontologica a lui Leibniz. Insa, Dumnezeu contine intreaga realitate si este sursa tuturor monadelor universale, aceasta fiind axioma metafizica a lui Leibniz.

Morala lui Shaftesbury .omul dupa el este o fiinta rationala si maorala care actioneaza. Actiunea si moralitatea sunt inascute si premergatoare actiunii.

Cultvarea simtului imoral creeaza un echilibru intre binele comun si individul egoist. Vorbeste despre predispozitii: sociale- care comduc catre binele comun si si sunt inascute. Egoiste- care condus la binele personal propriu. Nenaturale- care nu duc nici la binele comun si nici la binele natural. Astfel aici este vorba de oamenii irationali.Scopul umanitatiii este de a face binele si aastfel vei deveni fericit. Religia nu corespunde moralitati deoarece o persoana virtuoasa poate fi un ateu..binele este egalat cu tot ce este moral. Si este o calitate inascuta.

Morala stoicilor si lui Shaftesbury. Rostul filosofiei in general si al eticii in particular estedupa stoici si shaftesbury sa ne arate binele si in al doilea rand care sunt caile care duc la realizarea binelui. Raspunsul stoicilor si alui shftesbury este simplu:Binele este fericirea. Etica stoicilor este o etica individuala care cauta sa multumeasca inainte de toate nevoia de fericire personala si sa acorde vietii individuale dreptul ei.ideile de baz a filozofie lui Baruch Spinoza

ideea sa mare de baza este ideea panteist. Acest panteism consta in identiificarea lumii cu Dumnezeu. Nu mai este decii o separare intre creator si lumea creat, ci o identitate. Dumnezeu este substanta necesara este natura . totul exista in dumnezeu, nu exista nimic in afara de el. La spinoza substanta este unica, dar gindirea si intinderea sunt atributele ei esentiale.dumnezeu este substanta care gindeste.

specificul utilitarist i individualist a moralei lui Hobbes;in morala hobbes este consecvent cu intregul sau sitem, el tagaduieste categoric libertatea vointei sustinind ca actiunile omului sunt determinate de cauze externe ca acelasi determinism sever domneste in cimpul vointei ca si in lumea fizica.

specificul concepiei filosofice a lui Francis Bacone imparte stiintele dupa cele trei facultati omenesti, memorie imaginatie ,intelect obtinind astfel urmatoarea clasificare: istoria poezia si filosofia. Filosofia urmind sa se ocupe cu dumnezeu, cu omul si cu natura. El propune o cunoastere mecanica a lucururilor, stiinta este dupa Bacon putere, atit putem , spune el, cit stim, iar a sti inseamna a cunoaste lucrurile prin cauzele lor. Stiinta prin progresele ei poate conferi omului puteri nebanuite asupra naturii..tendina modern de a formula o metod eficient de cunoatere tiinific;Bacon este intemeietorul metodei inductive o metoda de investigare stiintific, care are tendinta de a duce la cunoasterea faptelor reale, o metoda de demonstrare. Aceasta metoda mai presupune dupa Bacon sa ne ferim de generalizari pripite fiindca altfel nu putem evita erorile, sa inaintam prudent de la cazurile simple la cele mai complicate, de la cazurile particulare la cele mai putin generale si treptat pina la cele mai generale, aceste norme isi mentin si astazi valoarea.raportul dintre percepie i voin n filosofia lui George Berkley.obiectia este ca vointa personala nu este compatibila cu perceptia. Lumea este formata din vointa unui spirit raportat la fiintarea lui Dumnezeu.

abordarea empiric a lumii n concepia lui John Locke.Locke un teoretician al cunoasterii cauta sa explice cum intelectul ajunge la notiunile sale despre obiecte, el spune ca noi nu suntem in posesia anumitor idei cind venim pe lume ci toate ideile le posedam prin simturi ne vin de la perceptii.adica intelectul nu poate crea idei ci numai prelucreaza ceea cei furnizeaza simturile..el distinge doua tipuri de idei simple si complexe. Simple sunt mirosul gustul miscarea, culoarea, sunetul.etc, iar cele complexe sunt: moduri substante si relatii..elucidai i exemplificai condiionarea perceptiv a cunoaterii;Lucrurile sunt asa cum le simtim noi ca sunt. El neag existenta unei lumi in afara constiintei omenesti, daca exista ceva trebuie sa fie simtit. A afi inseamna a fi perceput, a fi inseamna a percepe, lucrurile nu sunt nimic altceva decit reprezentarile senzoriale pe care le avem despre lume.

concepia lui G. W. Leibniz asupra toleranei;toleranta nu este o simpla juxtapunere indiferenta a convingerlor diferite ce este intemeiata pe 2 evidente: asupra constiintei altuia este imposibil de actionat cu forta, nimeni nu stapineste mai mult decit un aspect partial a adevarullui.