4. ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE A STOCURILORLA S.C. ELECTROMAX S.R.L.

4.1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE

S.C. ELECTROMAX S.R.L. este unul din puţinii producători români de corpuri de iluminat cu LED-uri, având o experienţă de peste 11 ani în acest domeniu. Gama de produse cuprinde corpuri de iluminat exterior arhitectural, iluminat stradal cu LED-uri, corpuri de gradină, balizaj, proiectoare, corpuri de iluminat interior, spoturi cu LED-uri, cu control DMX si RGB, iluminat de siguranţă, iluminat pentru medii speciale, etc. LED-uri le şi corpurile de iluminat cu LED-uri sunt soluţia pentru un iluminat eficient, economic de lungă durată.

SC ELECTROMAX SRL este o societate comercială cu capital privat, înființată în Petroşani în anul 1999, având 2 asociaţi: Apostu Adrian şi Vlascici Miomir Perita cu 50% părţi sociale fiecare.

La 1 aprilie 2004 societatea rămâne, în baza unui acord reciproc, cu un singur acţionar, Apostu Adrian cu 100% părţi sociale.

Sediul societății este localizat în Petroşani, Str. Lunca, Nr. 36, Judeţul Hunedoara, codul 332061, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J 20/119/1999, CUI RO11521330, sub formă de societate comercială cu raspundere limitată (SRL).

Întreprinderea are ca obiect de activitate cod CAEN „ Fabricarea de echipamente electrice de iluminat”. Prin urmare profilul societăţii este producţia corpurilor de iluminat cu LED-uri pentru interior, exterior, iluminat subacvatic, etc, care se adresează utilizatorilor generali sau corpuri speciale, pentru iluminat în medii potenţial explozive, pentru iluminat de siguranţă, iluminat de balizaj sau pentru balizarea pistelor aeroporturilor.

Capitalul social subscris şi vărsat al întreprinderii este, în prezent, de 300 RON, în urma unei majorări efectuate la data de 12.03.2007 conform Actului Adiţional Nr. 1, majorarea realizându-se pe baza rezervelor din anul 2004 (se majorează capitalul social al întreprinderii cu suma de 100 RON adus ca aport în numerar, integral subscris şi vărsat de acţionarul unic Apostu Adrian).

Societatea înregistrează la sfârşitul lunii decembrie 2011, conform Bilanţului o capitalizare totală egală cu 201.359 RON, din care se pot remarca următoarele:

- imobilizări necorporale = 137.237 RON- imobilizări corporale = 600.000 RON- total active circulante = 129.539 RON din care:

stocuri = 80.416 RON creanţe de încasat = 34.260 RON casa si conturi la bănci = 14.863 RON

- datorii plătite intr-o perioada mai mica de un an = 665.417 RON - total capitaluri proprii = 58.346 RON din care:

profit brut = 1.223 RON capital social vărsat = 300 RON

Conform Contului de Profit şi Pierdere întreprinderea a înregistrat la data de 31.12.2011:1) O cifră de afaceri egală cu 2.496.467 RON în creştere cu aproximativ 5 % faţă de anul

precedent, pe fondul extinderii reţelei de desfacere în Uniunea Europeană..

45

2) Creşterea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile cu aproape jumătate, determină astfel accentuarea cifrei de afaceri, ceea ce reprezintă o evoluţie favorabilă pentru societate;

3) Veniturile totale sunt în sumă de 2.800.413 RON din care cheltuielile totale = 2.799.190 RON rezultând astfel un profit = 1.223 RON din care s-a plătit un impozit minim de 471 lei.

4) Firma are în prezent un număr de 25 de angajaţi.Se remarcă faptul că societatea a fost scutită de la plata impozitului pe veniturile realizate

din vânzarea lămpilor datorită deţinerii unui brevet de invenţie pentru acest produs. Astfel veniturile obţinute din vânzarea lămpilor brevetate au fost scutite de plata impozitului (5 ani), conform Codului Fiscal.

S.C. ELECTROMAX S.R.L. îşi organizează contabilitatea în baza Codului Fiscal aflat în vigoare, a Legii Contabilităţii 82/1991 şi a Ordinului Ministerului Finanţelor Publice 3055/2009, conform căruia îşi întocmeşte documentele necesare. Răspunderea pentru activitatea contabilă din cadrul firmei revine directorului economic şi contabililor din subordinea lui. Conform noilor reglementări, administratorul nu mai are dreptul de răspundere pentru ţinerea contabilităţii.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, societatea este considerată o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Cod Fiscal. Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit întreprinderii, are prefixul RO, conform Standardului Internaţional ISO, adică este plătitoare de TVA. Activitatea de facturare este organizată conform art. 155 care prevede emiterea de facturi în cazul livrărilor sau prestărilor de servicii, precum şi obligaţia persoanei impozabile de a înscrie în factură anumite informaţii esenţiale.

Pentru operaţiunile de livrare, respectiv de achiziţie de bunuri din Uniunea Europeană, societatea aplică taxarea inversă conform dispoziţiilor prevăzute de Codul Fiscal. În acest caz este obligatoriu ca furnizorul şi cumpărătorul să fie plătitori de TVA.

S.C ELECTROMAX S.R:L. foloseşte cota standard de 24 % care se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxă sau care nu este supusă cotei reduse.

4.2. PRODUSELE COMERCIALIZATE ŞI POZIŢIA FIRMEI PE PIAŢĂ

Cu o vastă experienţă în proiectarea, fabricarea şi testarea produselor cu LED-uri de înaltă intensitate, SC ELECTROMAX SRL oferă produse de o calitate deosebită proiectate şi construite special având în vedere cerinţele LED-urilor, nu doar o înlocuire a altor sisteme de iluminat cu LED-uri.

Firma utilizează cele mai noi tehnologii de proiectare, producţie şi testare a produselor şi sistemelor. LED-urile de înalta tehnologie (producători certificaţi de către LUXEON şi OSRAM) împreună cu materiale de foarte bună calitate (policarbonat, inox, aluminiu eloxat, etc) oferă produselor aspect deosebit şi durabilitate chiar şi în condiţii grele de funcţionare (piscine, fântâni, etc).

Avantajele LED-uri lor sunt date de natura economică şi tehnică. În primul rând eficienţa LED-uri lor este superioară surselor de iluminat clasice cu bec cu filament, neon, etc. Pe langă aceasta, eficienţa sistemului optic este superioară deoarece se realizează cu lentile.

Eficienţa surselor de alimentare este un alt factor foarte important. Toate acestea, cumulate duc la o eficienţă totală mult superioară faţă de soluţiile clasice. Aceasta se va reflecta în consumul de energie şi în mentenanţa redusă a sistemelor de iluminat cu LED-uri. Practic

46

într-un interval relativ scurt de timp corpurile cu LED-uri se amortizează din economiile realizate din cheltuielile cu energia şi cheltuielile de service.

LED-uri le nu sunt sensibile la şocuri mecanice şi vibraţii ca şi alte surse clasice. Nu sunt afectate de porniri şi opriri repetate. LED-urile se aprind instantaneu indiferent de temperatura exterioară. Nu necesită un interval de timp până la atingerea nivelului normal de iluminare. Căldura generată de LED-uri este mult mai scăzută decât de becurile cu filament de exemplu, care nu de puţine ori pot provoca şi incendii.

LED-uri le se pot controla mult mai uşor astfel că soluţiile de dimare sau de culori variabile, programe de iluminare, etc sunt mult mai uşor de realizat cu corpuri de iluminat cu LED-uri.

Tendinţa mondială este de renunţare la sursele de lumină clasice neeficiente şi promovarea surselor de lumină performante iar LED-uri le şi corpurile de iluminat cu LED-uri sunt soluţia tehnică cea mai bună.

SC ELECTROMAX SRL produce următoarele categorii de echipamente electrice de iluminat:

1. Corpuri de iluminat ATEX. Gama de produse de iluminat pentru medii potenţial explozive cuprinde:

lămpi portabile cu acumulator pentru subteran; lămpi portabile cu acumulator pentru suprafaţă; lampă de iluminat general pentru subteran şi pentru suprafaţă; soluţii de încărcare pentru lămpile de mină.2. Corpuri Balizaj. Această gamă de produse include balize de joasă intensitate tip A în

confomitate cu normele ICAO, Anexa 14, vol 1, Tabelul 6.3. Sunt utilizate pentru balizarea obstacolelor aeriene cum ar fi: clădiri, antene, turnuri, coşuri, stâlpi, poduri, macarale, etc. Lămpile sunt proiectate folosind LED-uri de înaltă intensitate, combinate cu lentile de înaltă precizie, alimentate de la tensiuni în funcţie de cerinţele clientului (12V, 24V, 48V, 110V sau 230V). La cerere se pot furniza sisteme complete de alimentare cu energie solară. Lămpile sunt autorizate de Autoritatea Aeronautică Civilă din România.

3. Corpuri iluminat spaţii comerciale. Cuprinde echipamente de iluminat de siguranţă cu leduri de tip permanent sau nepermanent pentru ieşiri, trasee de evacuare din clădiri industriale, instituţii şi localuri publice, hidranţi, etc. Corpul de iluminat de emergenţă funcţionează alimentat de la reţeaua electrică, iar când nu mai este prezentă tensiunea de reţea, alimentarea ledurilor se face de la acumulatori. Se oferă două versiuni - iluminat de siguranţă cu montare pe tavan sau iluminat de siguranţă cu montare pe perete. Inscripţionarea dispersorului poate fi diferită, în funcţie de cerinţele clienţilor. Ledurile pot fi de culoare roşie sau verde, în funcţie de utilizarea corpului de iluminat de siguranţă.

4. Echipamente pentru exterior. Gama de produse cu LED-uri pentru iluminat exterior cuprinde corpuri cum ar fi proiectoare liniare şi circulare, spoturi, corpuri de iluminat aparente, submersibile, incastrate, etc. Domeniile de utilizare ale corpurilor de iluminat cu LED-uri din această categorie sunt:

iluminat arhitectural; iluminat submersibil; iluminat decorativ; iluminat parcuri;

47

iluminat grădini; iluminat incastrabil; iluminat arhitectural biserici.5. Iluminat stradal. În această categorie sunt incluse: proiectoare pentru iluminat stradal cu

LED-uri şi pentru iluminarea trecerilor de pietoni. Acest proiector de dimensiuni reduse are avantajul că este flexibil şi poate fi dotat cu diverse tipuri de focalizare. Trecerile de pietoni trebuie iluminate la un nivel superior carosabilului. Prin folosirea unei soluţii optice speciale, se crează o fanta de lumină ce se suprapune trecerilor de pietoni rezultând o iluminare de până la trei ori mai mare decât cea de pe şosea.

6. Echipamente pentru interior. Această gamă de produse include corpuri pentru: iluminat scafe; iluminat în tavan casetat; iluminat în construcţii din rigips; iluminat de acces.7. Accesorii. În această categorie se găsesc sursele de alimentare pentru corpurile de

iluminat cu LED-uri, elementele de racordare la sursele de alimentare, etc.8. Iluminat industrial perimetral. Această gamă de produse cuprinde proiectoare cu LED-

uri pentru iluminat perimetral al spaţiilor industriale, proiectoare cu LED-uri pentru iluminatul general al spaţiilor de producţie, soluţii pentru iluminatul depozitelor, iluminat pentru depozite de materiale potenţial explozive, iluminat de siguranţă.

9. Iluminat spaţii publice. În această categorie sunt incluse: proiectoare cu Led-uri precum şi corpuri de iluminat cu alimentare solară.Fiind proiectanii şi producătorii acestor corpuri de iluminat, clienţii firmei vor beneficia

de suport tehnic la cel mai înalt nivel, integrare a sistemelor sau chiar corpuri de iluminat proiectate şi fabricate conform cerinţelor clientului.

Strâns legat de profilul firmei, din luna aprilie 2010 s-a început proiectarea şi execuţia unei game complete de echipamente de iluminat cu diferite aspecte, la standarde de calitate occidentale.

Având o experienţă de peste 11 ani în domeniu firma producătoare se poziţionează pe locul al IV- lea, în ceea ce priveşte ierarhia firmelor cu obiect de activitate similar, liderul pieţei fiind Euro Vial Lighting (Constanţa), urmând apoi Comat Electro, iar ocupanta ultimei trepte a podiumului fiind Aza Electronic (Bucureşti).

De remarcat este faptul că ponderea produselor livrate pe piaţa externă este de 60% şi de 40% pe piaţa internă. Astfel se constată că firma comercializează echipamente cunoscute atât la scară naţională cât şi internaţională. Aceast apogeu a fost atins, cu mari eforturi, înregistrând la începutul activităţii o valoare mică, aproape nesemnificativă, pe piaţă (internă şi externă).

Pentru a-şi atinge obiectivul Electromax îşi propune: „Pe termen scurt, ne propunem eficientizarea procedurilor interne, în vederea îmbunătăţirii serviciilor oferite, urmărind totodată relansarea vânzărilor şi retenţia clienţilor. Pe termen mediu, vizăm asigurarea unor baze solide pentru o dezvoltare sigură, constantă şi profitabilă. Clienţii noştri vor beneficia de cele mai bune servicii din piaţă şi vom înregistra, de asemenea, o creştere puternică a vânzărilor. Obiectivul nostru este să devenim cel mai de încredere producător de echipamente de iluminat din Romania şi unul dintre liderii pieţei locale”.

Electromax are un potenţial de dezvoltare uriaş, urmărind a înregistra o creştere puternică, sănătoasă şi profitabilă în următorii ani

4.3. RELAŢIA CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

48

Alegerea furnizorilor ia în considerare performanţele anterioare ale acestora, analiza calităţii produselor aprovizionate şi impactul lor asupra mediului, promptitudine în livrare şi viteză de răspuns la problemele apărute pentru produsele livrate, rezultatele auditurilor, răspunsurile la chestionarele de evaluare, precum şi stadiul proiectării/ implementării/ certificării sistemului de management al calităţii şi mediului al acestora.

Aprovizionarea cu materii prime se face pe baza de comandă şi delegaţie la ridicare cu plata pe loc, cu C.E.C. sau la 7-14 zile, cu discount sau fără, pe baza facturii încheiate sau cu ordin de plată vizat de bancă. În cazul furnizorilor constanţi, achitarea sumelor se poate face şi cu ordin de plată, pe baza de factură la 3 zile.

Furnizorii de produse sunt atât de pe plan local cât şi din străinătate. Şeful Serviciului Aprovizionare - Desfacere şi RMCM (Reprezentantul Managementului pentru Calitate şi Mediu) din cadrul S.C. ELECTROMAX S.R.L. se asigură că cerinţele de aprovizionare specificate sunt adecvate, înainte de comunicarea acestora la furnizori. De asemenea stabilesc şi implementează inspecţia şi alte activităţi necesare pentru a se asigura că produsul aprovizionat satisface cerinţele de aprovizionare specificate. Documentele privind istoricul şi performanţele furnizorilor ocazionali de produse sau servicii (la care se apelează sporadic), furnizori care nu se regăsesc în lista furnizorilor acceptaţi pentru produse şi servicii, sunt ţinute sub control şi îndosariate. În cazul în care, pentru un astfel de furnizor, se emit comenzi repetate sau se întocmeşte un contract de aprovizionare Şeful Serviciului Aprovizionare - Desfacere împreună cu RMCM (Reprezentantul Managementului pentru Calitate şi Mediu) analizează oportunitatea introducerii acestuia în listă operând modificările necesare.

Principalele obiective ale compartimentului de aprovizionare din cadrul SC ELECTROMAX SRL sunt:

asigurarea completă, complexă şi la timp a firmei cu resursele materiale necesare; asigurarea condiţiilor optime de depozitare a resurselor materiale; alimentarea raţională a locurilor de muncă cu resursele materiale necesare; utilizarea raţională a resurselor materiale, astfel încât să se respecte normele de consum

stabilite şi stocurile de producţie neterminată.În activitatea de aprovizionare se folosesc următoarele documente: factura fiscală, nota de

recepţie şi constatare de diferenţe, fişa de magazie. Pentru a avea o evidenţă clară a operaţiunilor de aprovizionare desfăşurate se întocmeşte jurnalul pentru cumpărări Anexa 1 - în care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor primite în cursul lunii, cu scopul determinării taxei pe valoarea adăugată deductibile, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor.

Conform jurnalului de cumpărări, S.C. ELECTROMAX S.R.L. realizează achiziţii: din interiorul ţării, unde TVA deductibilă aferentă este de 21.500 lei; din Uniunea Europeană, unde se aplică taxarea inversă ce presupune emiterea de facturi

fără taxă şi înscrierea în factură a menţiunii "taxare inversă". Taxa se calculează de către beneficiar şi se înscrie în facturi şi în jurnalul pentru cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Contabil, beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426=4427 cu suma taxei aferente;

din afara Uniunii Europene, unde TVA deductibilă este 10.800 lei.Portofoliu de furnizori include următoarele societăţi:

Pe plan local: ELECTRO PROMEX – achiziţie circuit acumulatori cu leduri; ROCAST – achiziţie cabluri electrice;

49

ROLMIS - profil aluminiu; SIMAUSROM – achiziţie tablă, plăcuţe aluminiu; FERROM COS – stechere ceramice, comutatoare, rezistenţe; METRAFO ELECTRONIC – tuburi electroizolante; EKO PACK – cutii ambalaj;

Achiziţii din Uniunea Europeană EBV ELEKTRONIK GERMANIA- leduri colorate; R+C Zrt UNGARIA – proiectoare, aluminiu eloxat ; FUTURE ELECTRONIC UNGARIA - carcasă, capace şi ramă; TRANSFER MULTISORT ELEKTRONIK POLONIA – senzori electrici, policarbonat;

Achiziţii din afara Uniunii Europene MAXPOWER ENTERPRISES Hong Kong China - tub oţel şi acumulator nickel; ERASM Group, UCRAINA – nituri, holşurubri, cablu electric;

În ceea ce priveşte procesul de desfacere a produselor fabricate, firma include contracte cu clienţi atât din interiorul ţării cât şi din afară. Din categoria clienților fac parte firme importante ca:

ORANGE România - Balize cu sistem de alarmare; DUBAI - Proiectul Palm Jumeirah; Sistem complet de balizat aeroporturi (aeroportul „Traian Vuia” Timişoara); Iluminat pentru treceri de pietoni (Petroşani, Târgu Jiu, Craiova); LABRIS, TURCIA – vânzare proiectoare, spoturi, lămpi; ZEXSTAR, BUCUREŞTI - proiectoare, drivere, spoturi; BARTEC, SLOVENIA - circuit de control, bobina, carcasa; ELECTROMETAL S.A. POLONIA – lămpi cu senzori de lumină, corpuri pentru piscine;

Fiind proiectanţii şi producătorii acestor corpuri de iluminat, clienţii vor beneficia de suport tehnic la cel mai înalt nivel, integrare a sistemelor sau chiar corpuri de iluminat proiectate şi fabricate conform cerinţelor clientului.

Totodată SC ELECTROMAX SRL realizează produse şi la cererea clientului, începând de la o simplă schiţă sau idee despre cum ar trebui să arate produsul solicitat.

Dezvoltarea produsului presupune parcurgerea următorilor paşi: Definirea împreună cu clientul a obiectivelor produsului şi cerinţelor; Începerea proiectării - având în vedere următoarele: design industrial, proiectare

mecanică, proiectare termică, proiectare optică, proiectare electronică - driver, controllere, calcul baterii, panouri solare unde e cazul, etc;

Furnizarea către client a modelelor 3D şi simulărilor; Furnizarea către client a prototipurilor; Integrarea feed-back - urilor de la client în proiect; Obţinerea certificărilor necesare; Producţia de serie.

Contractele încheiate de firmă cu clienţii sunt respectate întocmai. Poate şi din această cauză firma şi-a format o imagine bună peste graniţele ţării. Unele programe au un anumit termen de garanţie.

Produsele realizate deţin certificate de calitate, prin care se atestă calitatea produselor.Combinaţia optimă "calitate-performanţă-preţ" şi orientarea către fabricarea de produse

de înaltă calitate, au atras clienţi importanţi care au remarcat faptul că: în România se pot fabrica produse la standarde occidentale.

50

Firma utilizează cele mai noi tehnologii astfel încât clienţii pot să beneficieze de suport tehnic la cel mai înalt nivel, integrare a sistemelor sau chiar corpuri de iluminat proiectate şi fabricate conform cerinţelor clienţilor. LED-urile de înaltă tehnologie (producători certificaţi de către LUXEON şi OSRAM), împreună cu materialele de foarte bună calitate (policarbonat, inox, aluminiu eloxat, etc) oferă produse cu aspect deosebit şi durabilitate chiar şi în condiţii grele de funcţionare (piscine, fântâni, etc).

4.4. EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă în cunoaşterea evoluţiei acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entităţii, posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.

De asemenea, cunoaşterea nivelului indicatorilor economico-financiari permite efectuarea de comparaţii cu alte entităţi din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaţionale.

Principalele grupe de indicatori sunt: indicatori de lichiditate; indicatori de risc; indicatori de acivitate (de gestiune); precum şi indicatori de profitabilitate şi solvabilitate.

Indicatorii de lichiditate. Măsoară capacitatea societăţilor de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. Pentru realizarea calculelor fiind utilizate activile circulante (cele mai lichide) şi datoriile cu o scadenţă mai mică de un an. Datele necesare se regăsesc în bilanţul contabil.

Anii Active Imobilizate Active Circulante Stocuri Datorii curente(<1 an)2009 570.517 381.839 206.410 525.6782010 631.976 231.613 151.310 569.3192011 737.237 129.539 80.416 665.417

Tabel nr. 1

1) Indicatorul lichidităţii curente: ILC = Active CurenteDatorii Curente

2009: ILC = 570.517+381.839525.678

= 952.356525.678

ILC ¿ 1,81

2010: ILC = 631.976+231.613569.319

= 1.095.205569.319

ILC = 1,92

2011: ILC = 737.237+129.539665.417

= 866.776665.417

ILC = 1,30

51

În urma calculelor efectuate putem constata că punctul maxim al acestui indicator este atins în anul 2010, adică firma este protejată împotriva pierderilor potenţiale, iar poziţia creditorilor faţă de întreprindere este una favorabilă. Chiar şi în 2009 situaţia firmei este acceptabilă, urmând ca în 2011 să înregistreze un regres în ceea ce priveşte valoarea indicatorului. Asistăm la o reducere de acoperire a proporţiei datoriilor curente.

2) Indicatorul lichidităţii imediate: ILI = Active Curente - StocuriDatorii Curente

2009: ILI = 952.356 – 206.410525.678

= 745.946525.678

ILI ¿ 1,41

2010: ILI = 1.095.205 – 151.310569.319

= 943.895569.319

ILI = 1,65

2011: ILI = 866.776 – 80.416665.417

= 786.360665.417

ILI = 1,18

Evoluţia indicatorilor de lichiditate poate fi observată cu ajutorul graficului următor.

2009 2010 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

Indicatorul lichiditatii curenteIndicatorul lichiditatii imediate

Graficul nr. 1

52

La fel ca la indicatorul calculat anterior, în anul 2010 entitatea dispune de lichidităţi pe termen scurt, valoarea fiind maximă comparativ cu ceilalţi ani. Înseamnă că firma va avea suficienţi bani sau echivalente de numerar pentru a-şi plăti datoriile curente.

Pe de altă parte nu este realist pentru o companie să menţină premeditat un nivel ridicat de active în numerar pentru a acoperii datoriile curente. Motivul fiind că aceasta este văzută ca o utilizare slaba a activelor, în sensul că nu este relevant ca o companie să deţină sume mari de bani în bilanţ în timp ce acestea ar putea fi returnate acţionarilor sau să fie utilizaţi în altă parte pentru a genera profituri mai mari.

Indicatori de risc. relevă capacitatea întreprinderii de a-ţi desfăşura activitatea pe o perioadă mai lungă de timp. Din această categorie fac parte:

Indicatorul gradului de îndatorare - arată partea din activele întreprinderii finanţate de creditori, în corespondenţă cu partea finanţată de proprietari. Cu cât nivelul acestui indicator este mai mare atât datoriile întreprinderii sunt mai ferme iar poziţia financiară este mai riscantă.

Indicator privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscantă.

Anii Datorii >1 an Capital Propriu Profit Net Impozit pe Profit Ch. cu dobânzile2009 371.866 54.812 6.240 3.033 41.5152010 234.289 59.981 6.638 6.450 73.0802011 143.013 58.346 752 471 68.846Tabel nr. 2

1) Indicatorul gradului de îndatorare: IGI = Capital Î mprumutatCapital Propriu / Angajat

100

2009: IGI = 371.866

371.866 + 54.812 100 = 371.866

426.678 100

IGI ¿ 87,15%

2010: IGI = 234.289234.289 + 59.981

100 = 234.289294.270

100

IGI = 79,61%

2011: IGI = 143.013143.013 + 58.346

100 = 143.013201.359

100

IGI = 71,02%

Indicatorul gradului de îndatorare a societăţii comerciale ELECTROMAX S.R.L. a variat de la an la an având în 2009 un procent de 87,15 în 2010 - 79,61%, iar în 2011 -. 71,02%. Îmbucurător însă este faptul că în ultimul an indicatorul de risc al societăţii comerciale are valoarea cea mai mică, ceea ce înseamnă că poziţia ei este mai puţin riscantă faţă de anii precedenţi.

53

2) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor: IAD = Profit î naintea plăţ ii dob . ş i a imp . prCheltuieli cu dobânda

2009: IAD = 6.240+3.033+41.51541.515

= 50.78841.515

IAD ¿ 1,22 ori

2010: IAD = 6.638 + 6.450 + 73.08073.080

= 86.16873.080

IAD = 1,17 ori

2011: IAD = 471 + 752 + 68.84668.846

= 70.06968.846

IAD = 1,02 ori

Având în vedere rezultatele obţinute mai sus, putem concluziona că societatea noastră are un grad de acoperire a dobânzilor în jur de valoarea 1, ceea ce înseamnă că poziţia societăţii este una favorabilă cu privire la capacitatea entităţii de a-şi onora obligaţiile de plată privind dobånzile.

Reprezentarea grafică a indicatorilor de risc este prezentată mai jos:

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

200920102011

Graficul nr. 2

Indicatori de activitate. Furnizează informaţii cu privire la: Viteza de intrare şi de ieşire a fluxurilor de numerar a întreprinderii;

54

Indicatorul gradului de îndatorare

200920102011

Capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale pe baza întreprinderii;

Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul afost rulat de-a lungul exercitiului financiar;

Anii Sold m.clienţi Sold m. furniz. Cifra de af. Achiz. bunuri T Stocuri Active I T Active2009 316.320 31.306 1.769.176 160.809 206.410 570.517 952.3562010 178.226 6.971 2.038.595 109.662 151.310 631.976 1.095.2052011 99.395 73.976 2.496.467 139.589 80.416 737.237 866.776

Tabel nr. 31. Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi. Cånd valoarea indicatorului este mare, rezultă că în

unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţele sunt mai greu de încasat (clienţi rău-platnici). Entitatea trebuie să ia măsurile care se impun pentru urgentarea încasării acestora.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi: VRDC = Sold mediu ClienţiCifra de afaceri

365

2009: VRDC = 316.320

1.769.176 365 = 65,26 zile

2010: VRDC = 178.2262.038.595

365 = 31,91 zile

2011: VRDC = 99.3952.496.467

365 = 14,53 zile

Luând în considerare calculele efectuate, societatea nu trebuie să îşi facă griji întrucât valoarea indicatorului scade de la un număr de 65 de zile în 2009 la 14 zile în 2011, astefel poate să îşi controleze cu succes creditele acordate clienţilor.

2. Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori. Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi.

Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori: VRCF = Sold mediu FurnizoriAchiziţii de bunuri fără serv

365

2009: VRCF = 31.306

160.809 365 = 71,05 zile

2010: VRCF = 6.971109.662

365 = 23,20 zile

2011: VRCF = 73.976139.589

365 = 193,4 zile

55

Observăm că în 2011 numărul de zile de creditare obţinut de societate de la furnizori este foarte mare de aproape 6 luni şi jumătate, beneficiind astfel de un termen foarte mare de plată a datoriilor, spre deosebire de 2010 unde perioada de creditare este redusă de dosr 23,20 zile.

Evoluţia acestor indicatori de activitate este următoarea:

2009 2010 20110

50

100

150

200

250

Viteza de rotaţie a creditelor furnizoriViteza de rotaţie a debitelor clienţi

Graficul nr. 3

3. Viteza de rotaţie a stocurilor. Indicatorul arată de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar.

Viteza de rotaţie a stocurilor: VRS = Cifra de afaceri

Total stocuri

2009: VRS = 1.769.174206.410

= 8,57

2010: VRS = 2.038.595151.310

= 13,47

2011: VRS = 2.496.46780.416

= 31,04

În prezent rulajul stocurilor a crescut de la 8,57 în 2009 la 31,04 în 2011, ceea ce reprezintă faptul că entitatea dispune de o lichiditate în creştere şi sumele de bani blocate în stocuri mai mici.

4. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate. Indicatorul exprimă numărul de rotaţii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficienţa managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate: VRAI = Cifra de afaceriActive Imobilizate

56

2009: VRAI = 1.769.174570.517

= 3,10

2010: VRAI = 2.038.595631.976

= 3,22

2011: VRAI = 2.496.467737.237

= 3,38

Numărul de rotaţii a activelor imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri este destul de mică, în toţi anii fiind în jurul valorii 3, astfel este recomandabil ca managementul să se reorienteze în ceea ce priveşte active deţinute pentru a ajunge la o performanţa mai mare.

5. Viteza de rotaţie a activelor totale. Indicatorul evaluează eficienţa managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entităţii.

Viteza de rotaţie a activelor totale: VRAT = Cifra de afaceri

Total Active

2009: VRAT = 1.769.174952.356

= 1,85

2010: VRAT = 2.038.5951.095.205

= 1,86

2011: VRAT = 2.496.467866.776

= 2,88

Valoarea indicatorului este mai mare în 2011, însemnând că activele totale sunt utilizate mai mult faţă de anii precedenţă în realizarea cifrei de afaceri. Totuşi este nevoie de o politică nouă de utilizare a activelor societăţii, pentru a creşte eficienţa managementului activelor totale în realizarea cifrei de afaceri.

Evoluţia acestei categorii de indicatori este reprezentată grafic mai jos:

57

20092010

2011

0

5

10

15

20

25

30

35

Viteza de rotaţie a stocurilorViteza de rotaţie a activelor imobilizateViteza de rotaţie a activelor to-tale

Graficul nr. 4Indicatori de profitabilitate. Indicatorii din această grupă exprimă eficienţa entităţii în

realizarea de profit din resursele disponibile.

Anii Profit brut din vânzări Capitaluri propri Total pasive2009 922.215 54.812 426.6782010 1.077.391 59.981 294.2702011 1.352.338 58.346 201.358

Tabel nr. 41. Rentabilitatea capitalului angajat. Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obţine

entitatea din banii investiţi în afacere.

Rentabilitatea capitalului angajat: RCA = Profit î naintea plăţ ii dob . ş i a imp . prCapital Angajat

2009: RCA = 50.788

426.678 = 0,11

2010: RCA = 86.168294.270

= 0,29

2011: RCA = 70.069201.359

= 0,34

Calculul acestor indicatori arată ca entitatea realizează un profit foarte scăzut din banii investiţi în întreprindere atât de către acţionari cât şi de creditorii pe termen lung. Este necesară adoptarea unei noi strategii pentru a mării acest profit.

2. Marja brută din vånzări. O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină un preţ optim de vånzare.

58

Marja brută din vânzări: MBV = Profit brut din vânzăriCifra de afaceri

100

2009: MBV = 922.215

1.769.176 100 = 52%

2010: MBV = 1.077.3912.038.595

100 = 53%

2011: MBV = 1.352.3382.496.467

100 = 55%

Acest indicator este în creştere de la un an la altul ajungând să atingă în 2011 un procent de 55, ceea ce înseamnă că firma dispune de o capacitate considerabilă de a realiza profit. În acest caz se pot controla atât costurile aferente producţiei cât şi preţurile de vânzare ale produselor fabricare.

3. Solvabilitatea. Indică ponderea capitalurilor proprii în total pasiv. Este echivalentul ratei de finanţare a activelor şi inversul gradului de îndatorare.

Solvabilitatea: S = Cifra de afaceri

Total Active 100

2009: S = 54.812

426.678 100 = 12,85%

2010: S = 59.981294.270

100 = 20,39%

2011: S = 58.346201.358

100 = 28,98%

În urma calculelor observăm că ponderea capitalurilor propri este mai redusă, majoritatea capitalului fiind format din finanţări externe. Valoarea acestui indicator creşte de la 12% în 2009 la 29% în 2011, fiind o evoluţie favorabilă pentru societate.

Reprezentarea grafică a indicatorilor de profitabilitate.

59

2009 2010 2011

0

10

20

30

40

50

60

Rentabilitatea capitalului angajatMarja brută din vânzări

Solvabilitatea

Rentabilitatea capitalului angajatMarja brută din vânzăriSolvabilitatea

Graficul nr. 5

4.5. RATELE STRUCTURII PATRIMONIALE ALE SOCIETĂŢII

4.5.1. RATE DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUIÎn sistemul ratelor de structură a activelor, cele mai semnificative ca valoare informativă

şi totodată mai frecvent recomandate în literatura de specialitate sunt: rata imobilizărilor, rata stocurilor, rata creanţelor, rata disponibilităţilor. Aceste rate reflectă preponderent aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenenţa sectorială, natura activităţii şi mai puţin aspecte de politică financiară.

1. Rata activelor imobilizate – calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul bilanţului, reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent în totalul patrimoniului.

Rata activelor imobilizate: RAI = Active imobilizateActiv Total

100

2009: RAI = 570.517952.356

100 = 60%

2010: RAI = 631.9761.095.205

100 = 58%

2011: RAI = 737.237866.776

100 = 85%

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în întreprinderea respectivă. Aşa cum putem vedea valoarea acestui indicator creşte ajungând în anul 2011 la 85%,, ceea ce indică faptul că activele imobilizate deţin ponderea cea mai mare în totalul patrimoniului.

60

2. Rata activelor circulante. – reprezintă ponderea activelor circulante în cadrul bilanţului.

Rata activelor circulante: RAC = Active CirculanteActiv Total

100

2009: RAC = 381.839952.356

100 = 40%

2010: RAC = 231.6131.095.205

100 = 42%

2011: RAC = 129.539866.776

100 = 15%

Ponderea activelor circulante este în scădere însemnând că valoarea stocurilor deţinute, a creanţelor de încasat şi a disponibilităţilor din casă şi conturi bancare se reduce substanţial.

Ca şi în cazul activelor imobilizate este necesară utilizarea unor rate analitice: rata stocurilor, rata creanţelor, rata plasamentelor şi disponibilităţilor băneşti.

Rata stocurilor: RS = StocuriActiv Total

100

2009: RS = 206.410952.356

100 = 22%

2010: RS = 151.3101.095.205

100 = 14%

2011: RS = 80.416866.776

100 = 10%

Rata stocurilor de produse fabricate este în scădere, firma astfel produce doar pe comenzi ca urma a instabilităţii mediului de afaceri. Această politică a fost adoptată pentru a dispune tot timpul de lichidităţi prin reducerea stocurilor deţinute.

Este de preferabil să producă doar cât poate vinde dar pe de altă parte în cazul unor potenţiali clienţi sau a unor comenzi rapide firma riscă să nu îşi poată onora obligaţiile.

Stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime, produse finite, mărfuri, iar ponderea lor în patrimoniul firmei şi evoluţia în timp constituie informaţii indispensabile fundamentării politicii comerciale.

Se pot astfel calcula mai multe rate de structură ale activelor circulante: rata materiilor prime; rata produselor finite; rata stocurilor de mărfuri. Pentru determinarea acestor rate se poate folosi drept bază de raportare, în funcţie de necesităţi şi totalul activului.

Rata materiilor prime: RMP = Materii PrimeActiv e Circulante

100

61

2009: RMP = 98.500

381.839 100 = 25%

2010: RMP = 67.850231.613

100 = 30%

2011: RMP = 38.420129.539

100 = 30%

Rata produselor finite: RPF = P roduse Finit e

Activ e Circulante 100

2009: RPF = 102.000381.839

100 = 27%

2010: RPF = 80.100231.613

100 = 35%

2011: RPF = 41.020129.539

100 = 32%

Rata stocurilor de mărfuri: RM = M ă rfuriActiv e Circulante

100

2009: RM = 5.910

381.839 100 = 1,5%

2010: RM = 3.360231.613

100 = 1,4%

2011: RM = 976129.539

100 = 0,75%

Atât rata produselor finite cât şi rata materiilor prime sunt ridicate, spre deosebire de rata stocurilor de mărfuri care este nesemnificativă. Acest lucru se datorează obiectului de activitate a firmei “de producţie”.

Rata creanţelor comerciale: RCC = Crean ţ e ComercialeActiv Total

100

2009: RCC = 128.081952.356

100 = 13%

2010: RCC = 41.0641.095.205

100 = 4%

62

2011: RCC = 34.260866.776

100 = 4%

Rata creanţelor este în scădere, relaţiile de afaceri cu partenerii întreprinderii sunt favorabile, iar termenele de plată acordate de societate permit clienţilor achitarea lor.

Rata disponibilităţilot băneşti şi plasamentelor: RDP = D isp.bă n+titluri plasamActiv Total

100

2009: RDP = 47.348

952.356 100 = 4,9%

2010: RDP = 39.2391.095.205

100 = 3,5%

2011: RDP = 14.863866.776

100 = 1,7%

Rata disponibilităţilor băneşti este în scădere ca urmare a unor plăţi efectuate pentru achitarea unor rate de leasing aferente cumpărării de autovehicole. Este o situaţie nefavorabilă în termeni de echilibru financiar, dar totodată înseamnă că resursele firmei au fost folosite eficient.

4.5.2. RATE DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUIRatele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, prin

punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară.

1. Rata stabilităţii financiare: RSF = Capital Permanent Total Pasiv

100

2009: RSF = 426.678952.356

100 = 45%

2010: RSF = 294.2701.095.205

100 = 27%

2011: RSF = 201.359866.776

100 = 23%

Rata stabilităţii financiare este în regresie ceea ce înseamnă că ponderea capitalului permanent (de care dispune în mod stabil pe o perioadă de cel puţin 1 an) în patrimoniul total al firmei este în scădere, predominând astfel datoriile pe termen scurt.

2. Rata autonomiei financiare globale: AFG = Capital Propriu Total Pasiv

100

63

2009: AFG = 54.812

952.356 100 = 6%

2010: AFG = 59.9811.095.205

100 = 5%

2011: AFG = 58.346866.776

100 = 7%

Diversitatea de condiţii în care-şi desfăşoară activitatea întreprinderile face dificilă stabilirea unor rate de referinţă. Totuşi, anumiţi autori recomandă ca satisfăcătoare pentru echilibrul financiar: AFG >1/3. Prin urmare, existenţa unui capital propriu egal sau mai mare cu o treime din pasivul firmei este o premisă a autonomia financiară. În situaţia noastră valoarea acestui indicator este foarte mică ce indică o instabilitate financiară.

3. Ratele de îndatorare. Aceste rate permit să se examineze repartiţia sau structura capitalurilor de care dispune întreprinderea, adică a capitalurilor proprii şi a celor împrumutate. De asemenea cu ajutorul ratelor de îndatorare se examinează autonomia financiară a întreprinderii.

Rata de îndatorare globală: RÎG = Datorii Totale Total Pasiv

100

2009: RÎG = 897.544952.356

100 = 94,24%

2010: RÎG = 803.6081.095.205

100 = 73,37%

2011: RÎG = 808430866.776

100 = 93,27%

Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei şi prin natura ei (existenţa datoriilor) este subunitară. Îndepărtarea de l semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere a autonomiei financiare. În cazul nostru ratele înregistrează valori sub 1, însemnând existenţa datoriilor atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.

Levierul financiar: LF = Datorii Totale Capitaluri proprii

 

2009: LF = 897.54454.812

= 16,37%

2010: LF = 803.60859.981

= 13,39%

64

2011: LF = 808.43058.346

100 = 13,85%

Raportul dintre datoriile totale şi capitalurile proprii, reprezintă o rată de îndatorare, ce prezintă importanţă atât pentru manageri, cât şi pentru creditori. În literatura de specialitate acest raport se numeşte levier financiar. Levierul financiar reprezintă un indicator de risc financiar ce reflectă pe de o parte gradul de independenţă financiară, iar pe de altă parte posibilitatea întreprinderii de a recurge la împrumuturi.

Rata autonomiei financiare: RAF = Capital Propriu Datorii pe TL

100

2009: RAF = 54.812

371.866 100 = 15%

2010: RAF = 59.981234.289

100 = 26%

2011: RAF = 58.346143.013

100 = 41%

Rata autonomiei financiare este primordială pentru o întreprindere deoarece îi dă posibilitatea de a decide în toată libertatea şi totodată de a contracta noi împrumuturi. Acest raport exprimă gradul de independenţă financiară al firmei, independenţă asigurată atunci când capitalul propriu este egal sau mai mare comparativ cu suma obligaţiilor la termen. RAF > 1

Rata îndatorării la termen: RÎT = Datorii pe TM ş i TL Capital Permanent

100

2009: RÎT = 371.866426.678

100 = 87,15%

2010: RÎT = 234.289294.270

100 = 79,61%

2011: RÎT = 143.013201.359

100 = 71,02%

Rata îndatorării la termen este utilizată pentru fundamentarea politicii financiare a firmei. Prezintă interes gradul de îndatorare la termen, care se calculează prin raportarea obligaţiilor (datoriilor) pe termen mediu şi lung, la capitalul permanent. Observăm că acest indicator este în scădere ceea ce reprezintă că dependenţa financiară a firmei este afectată, iar gradul de risc financiar creşte.

4.6. RATELE DE GESTIUNE

65

Urmărirea modului de gestionare a resurselor se face cu ajutorul ratelor de gestiune (viteza de rotaţie) care arată rapiditatea cu care resursele trec prin toate stadiile până se reîntorc în forma bănească iniţială. Mai precis, cu ajutorul acestor rate se măsoară viteza de transformare a activelor în lichidităţi, precum şi viteza de reînoire a datoriilor.

Ratele de gestiune furnizează cele mai importante informaţii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativă crescând atunci când sunt utilizate în analiza resurselor temporare. În acest caz analiza ratelor de gestiune permite aprecierea comportamentului fiecărei componente a necesarului de fond de rulment.

Ca şi indicatori ai vitezei de rotaţie avem: numărul de rotaţii ne indică de câte ori elementul de activ sau pasiv se roteşte prin cifra de afaceri într-o perioadă de calcul, iar durata în zile a unei rotaţii indică numărul de zile necesar elementelor de activ sau pasiv pentru parcurgerea unei rotaţii.

Cu cât viteza de rotaţie este mai mare necesarul relativ de active şi fonduri este mai mic, obţinându-se o masă a profitului mai mare.

Analiza ratelor de gestiune a activelor totale.Ratele de gestiune a activelor totale evidenţiază modul în care sunt gestionate mijloacele

economice de care dispune o întreprindere. Această rată se referă la ansamblu activelor care se regăsesc în activul bilanţului unei societăţi comerciale, atât imobilizate cât şi circulante.

Din perspectiva utilizării eficiente a mijloacelor economice, ratele utilizate în managementul activelor măsoară gradul de eficacitate cu care o societate comercială utilizează activele pe care la are la dispoziţie.

Indicatorii utilizaţi sunt numărul de rotaţii al activelor totale şi durata în zile a unei rotaţii:

Nr AT = CAAT

şi Dz AT = ATCA

360

Pentru calculul acestora, activele imobilizate sunt considerate la valoarea netă, fără a lua în calcul amortizarea.

Analiza ratelor de gestiune a activelor circulante.În procesul de exploatare resursele băneşti sunt folosite pentru achiziţionarea materiilor

prime, materialelor şi energiei, a serviciilor şi lucrărilor executate de terţi. Acestea sunt utilizate în procesul de producţie sau de realizare a serviciilor, urmând ca ulterior produsele finite, lucrările sau serviciile să fie comercializate. În acest fel este încasată contravaloarea lor, în final obţinându-se reconstituirea formei băneşti iniţiale care are ca şi rezultat acoperirea nevoilor curente ale unui nou ciclu economic.

Pentru fiecare etapă parcursă de resursele băneşti până la reconstituirea lor este nevoie de o anumită perioadă de timp, necesară desfăşurării procesului de exploatare. Pe parcursul acestei etape întreprinderea imobilizează resurse băneşti.

Indicatorii utilizaţi pentru analiza ratelor de gestiune a activelor circulante sunt: numărul de rotaţii ale activelor circulante şi durata în zile a unei rotaţii a activelor circulante.

Nr AC = CAAC

şi Dz AC = ACCA

360

Analiza ratelor de gestiune a stocurilor.Rata de gestiune a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile până

se reîntorc în formă bănească iniţială. Folosind indicatorii de gestiune determinăm de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin toate fazele aprovizionare – fabricaţie – vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii complete.

66

Cu cât viteza de rotaţie a stocurilor este mai mare, cu atât eficienţa folosirii lor este mai ridicată, deoarece efectele obţinute în urma folosirii acestora sunt mai mari.

Principalii factori care determină mărimea stocurilor se regăsesc în: Nivelul previzional al vânzărilor; Durata procesului de fabricaţie; Perisabilitatea produselor finite; Uşurinţa aprovizionării sau uşurinţa înlocuirii stocurilor; Consecinţele neasigurării unui anumit tip de materie primă.

Gestiunea stocurilor se urmăreşte cu ajutorul ratei de gestiune exprimate prin: Numărul de rotaţii într-o anumită perioadă; Durata în zile a unei rataţii.

Nr = CAStoc Mediu

şi Dz = Stoc MediuCA

360

unde Stocul Mediu = (Si + Sf)/2În cadrul stocului mediu se includ:

Stocul de materii prime şi materiale; Stocul de producţie în curs; Stocul de produse finite.Analiza ratelor de gestiune a clienţilor.

Rata de gestiune a clienţilor ne arată în câte zile întreprinderea îşi încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţi, putându-se aprecia fie prin numărul de rotaţii a creditului clienţi fie prin durata de încasare, în zile, a creditului.

Nr = CAClienti

şi Dz = ClientiCA

360

Mărimea acestui indicator este influenţată de mai mulţi factori : poziţia întreprinderii furnizoare, datorită faptului că întreprinderile în expansiune vor

acorda un interval de timp de plată mai mare clienţilor, comparativ cu concurenţii lor; relaţiile stabilite cu clienţii, când se va acorda un termen mai lung pentru: clienţi

tradiţionali; marile întreprinderi a căror ciclu de producţie este important; întreprinderile străine care permit întreprinderii să-şi dezvolte exportul; întreprinderilor care prezintă garanţii serioase.

specificul producţiei, deoarece pentru produsele perisabile intervalul este mult mai mic decât pentru echipamentele industriale.Analiza ratelor de gestiune a furnizorilor.Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaţie a furnizorilor) arată în câte zile agentul

economic îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori.Pentru analiza creditului furnizor trebuie să reţinem însă următoarele :

viteză de rotaţie mică (durată în zile mare) înseamnă că întreprinderea foloseşte resursele furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă pentru întreprindere poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor comerciale;

dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul unei înţelegeri prealabile atunci întreprinderea trebuie să-şi analizeze condiţiile de plată şi cauzele lipsei de lichiditate.

67

Nr FZ = Costuri TotaleFurnizori

şi Dz FZ = FurnizoriCosturi Totale

360

Nr FZ = Aprovizionări TotaleFurnizori

şi Dz FZ = FurnizoriAprovizionări Totale

360

Nr FZ = CAFurnizori

şi Dz FZ = FurnizoriCA

360

Se cunosc următoarele date ale firmei:

Anii CA AT AC Stoc Mediu Clienţi Furnizori2009 1.769.174 952.356 381.839 170.655 316.320 31.3062010 2.038.595 1.095.205 231.613 178.860 178.226 6.9712011 2.496.467 866.776 129.539 143.413 99.395 73.976

Tabel nr. 5Pe baza lor se vor calcula ratele de gestiune:

Rate de gestiune 2009 2010 2011Nr AT 1,85 1,86 2,88Dz AT 193,78 193,40 125Nr AC 4,63 8,80 19,27Dz AC 77,70 40,90 18,68Nr Sm 10,36 11,39 17,40Dz Sm 34,72 31,58 20,68Nr CL 5,60 11,43 25,11Dz CL 64,36 31,47 14,33Nr FZ 56,51 292,43 33,74Dz FZ 6,37 1,23 10,66

Tabel nr. 6Rata activelor totale a crescut în anul 2011 faţă de 2010 ca rezultat al

investiţiilor semnificative efectuate în noua tehnologie necesară. Având Nr AT >2 rezultă că organizarea firmei este bună. În schimb durata în zile a rotaţiei a scăzut din 2009 faţă de 2011, dar pe ansamblu numărul de rotaţii este mai mare.

Rata activelor circulante a înregistrat o creştere în 2010 faţă de 2011 ca urmare majorării considerabile a disponibilităţilor băneşti cauzată de: intrări de numerar mai mari din vânzările de produse a majorării termenului de plată a furnizorilor. În ceea ce priveşte durata în zile a rotaţiei scade ca şi la indicatorul anterior.

În ceea ce priveşte rata stocurilor trebuie adoptate măsuri pentru accelerarea ei deoarece valoarea acestui indicator este destul de redusă.

Măsurile principale pentru accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor se pot concentra prin formularea a două obiective:

dimensionarea optimă a stocurilor în toate fazele ciclului economic; reducerea cheltuielilor de exploatare.

68

Observăm ca valoarea indicatorului de calcul a creanţelor este favorabilă pentru societate, deoarece numărul de rotaţii creşte, iar durata în zile a rotaţiei scade.

Dacă valoarea creditului furnizor este în creştere putem concluziona că firma se confruntă cu dificultăţi de plată a datoriilor.

De asemenea durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client ceea ce înseamnă că firma înregistrează un excedent de resurse financiare.

CONCLUZII

Capitolul al IV - lea este o prezentare a firme de producţie SC ELECTROMAX SRL. Studiul de caz începe cu istoricul firmei urmând apoi descrierea afaceri şi prezentarea unor informaţii financiare, a unor indicatori importanţi pentru analiza stocurilor.

Având în vedere cifra de afaceri, pe parcursul anilor 2009 – 2011, putem concluziona că firma îşi propune următoarele obiective:

Controlul gestiunii stocurilor pentru evitarea situaţiilor de supra şi sub-dimensionarea acestora; o propunere ar fi diminuarea stocurilor pentru produsele care nu se cer pe piaţă şi aprovizionarea ritmică şi la timp cu materiale necesare pentru obţinerea produselor căutate pe piaţă. În acest fel se obţin venituri mai mari din vânzarea produselor şi automat se generează şi profit;

Urmărirea realizării contractelor şi a planului de aprovizionare cu materii prime; Reducerea cheltuielilor indirecte ale secţiilor de producţie, cheltuielilor cu încălzirea,

energia şi apa; Prospectarea pieţei în găsirea de noi furnizori în scopul reducerii preţurilor de achiziţie la

materiile prime şi materiale şi atragerea de cât mai mulţi clienţi; Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor în vederea realizării unor venituri cât mai rapide.

Deşi prin definiţie, stocurile sunt bunuri ce se caracterizează printr-o viteză de rotaţie mare, servind activitatea societăţii pe o perioadă mai mică de un an (cu unele excepţii), o

69

problemă importantă pentru contabilitate este aceea referitoare la evaluarea acestora, prezentată în capitolul al II- lea, având în vedere, în principal momentul în care intră şi ies stocurile din gestiune.

Dificultăţi din punct de vedere practic ridică evaluarea ieşirilor de stocuri, deoarece acestea provin din intrări diferite ale căror preţuri pot varia, iar contabilitatea are sarcina de a evalua ieşirile de aşa manieră încât stocul final să fie corect evaluat. Având în vedere că ieşirile de stocuri afectează direct rezultatul perioadei, evaluarea acestora pe baza costului mediu ponderat, conduce la o justă apreciere a rezultatului.

În ceea ce priveşte stocurile care rămân în patrimoniul unităţii, evaluarea acestora pe baza costului mediu ponderat contribuie la realizarea unei imagini fidele asupra acestuia, imagine pe care trebuie să o aibă utilizatorii de informaţie contabilă.

S.C “ELECTROMAX” S.R.L îşi desfăşoară activitatea prin comercializarea produselor de iluminat cu led-uri, ceea ce constituie obiectul său de activitate.

Pentru ţinerea corectă a evidenţei contabile şi pentru înregistrarea corectă în contabilitate a mişcărilor stocurilor se folosesc o serie de documente necesare la recepţia mărfurilor, pentru încărcarea în gestiune, pentru înregistrarea în evidenţa magazinelor şi în contabilitate, pentru ţinerea contabilităţii analitice pe sortimente de stocuri, a contabilităţii sintetice pentru controlul operativ curent şi contabil, pentru inventarierea stocurilor, pentru însoţirea pe timpul transportului a mărfurilor vândute, pentru stabilirea lunară a TVA deductibilă, a TVA colectată etc.

În capitolul al III- lea sunt prezentate principalele tipuri de sisteme de control a stocurilor, este determinat costul stocurilor iar în partea finală sunt evidenţiate aspecte cu privire la auditul stocurilor, riscurile la care sunt expuse precum şi măsuri de amelioarea a acestora.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere, aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deţinători, de formare şi evidenţă a acestora, cât şi probleme de recepţie, de depozitare şi păstrare, de urmărire şi control, de redistribuire şi mod de utilizare.

BIBLIOGRAFIE

1. DORINA BUDUGAN, IULIANA GEORGESCU, IOAN BERLUCA, LEONTINA BEŢIANU – CONTABILITATE DE GESTIUNE, ED. CECCAR, BUCUREŞTI, 2007;

2. ALEXANDRU BUGLEA – ANALIZĂ FINANCIARĂ. CONCEPTE ŞI STUDIU DE CAZ, EDITURA MIRTON, TIMIŞOARA, 2005;

3. OMFP 3055 DIN 2009 PENTRU APROBAREA REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CONFORME CE DIRECTIVELE EUROPENE;

4. IACOB PETRU PÂNTEA, GHEORGHE BODEA – CONTABILITATE FINANCIARĂ ROMÂNEASCĂ CONFORMĂ CU DIRECTIVELE EUROPENE, EDITIA A III- A, ED. INTELCREDO, DEVA 2008;

5. PAUL DIACONU – CONTABILITATE MANAGERIALĂ & PLANURI DE AFACERI, ED. ECONOMICĂ, BUCUREŞRI, 2006;

6. MIHAI RISTEA, CORINA DUMITRU, CORINA IOANAŞ, ALINA IRIMESCU – CONTABILITATEA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE VOL. I, ED. UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI, 2009;

7. OVIDIU CONSTANTIN BUNGET – AUDIT FINANCIAR-CONTABIL, ED. MIRTON, TIMIŞOARA, 2010;

70

8. ION PEREŞ, DĂNUŢ RADA – CONTROLUL ŞI AUDITUL INTERN. CONCEPTE, METODOLOGIE ŞI PROCEDURI, ED. MIRTON, TIMIŞOARA, 2008;

9. LAURENŢIU DOBROŢEANU, CAMELIA DOBROŢEANU – AUDIT. CONCEPTE ŞI PRACTICI, ED. ECONOMICĂ,

71