44771101 atestat pruni bun

5/10/2018 44771101 Atestat Pruni Bun - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/44771101-atestat-pruni-bun 1/34

COLEGIUL AGRICOL “TRAIAN SAVULESCU” TG-MURES

Str.Calarasilor nr108

PROIECT DE DIPLOMA PENTRU

CERTIFCAREA COMPENTENTELOR PROFESIONALE

CALIFICARE PROFESIONALA: Tehnicean Agricol

DISCIPLINA: Agropedologie

ABSOLVENT: Hurghis Razvan Ioan

CLASA: a-XII-a Agricol

COORDONATOR:ing Hadarau Ana

Anul scolar: 2006-2007



CUPRINS

CAPITOLUL I: Argument

CAPITOLUL II: Agrotehnica aplicata in plantatiile de pruni

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

CAPITOLUL IV: Concluzii

CAPITOLUL V: Bibliografie



CAPITOLUL I: Argument

Milenara ca indeletnicire, pomicultura a evoluat ca stiinta, trecand de la

practica unor tehnologii cu caracter general, insuficient corelate cu factorii

ecologici si biologici, la o pomicultura diferentiata nu numai in functie de

conditiile naturale, ci si de specificul agropedologic al diferitelor specii si

soiuri de pomi.

Cultura pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct

de vedere: alimentar, economic si social.

Fructele pomilor si arbustilor fructiferi constituie unul din alimentele

cele mai sanatoase si, ca atare, indispensabile la alcatuirea unei ratii

alimentare rationale.Ele contin 2-25% hidrati de carbon, sub forma de

zaharuri usor asimilabile( zaharoza, glucoza, frucoza) 0,5-1,5% proteine,

0,5-2% acizi organici liberi , 0,4-1,6% substante pectinice, 0,10% substante

tanante, 0,5% substante minerale pe baza de K, Ca, Fe, Mg, Mn, Al, Cl, Bo,Cu,etc. 80-85% apa, uleiuri volatile, vitamine si aminoacizi.

Mai presus de toate fructele sunt bogate in vitamine, atat de necesare

organismului uman.

Prunul este una dintre cele mai importante specii pomicole din tarile

cu climat temperat, pentru fructele sale apreciate si mult solicitate atat pentru

consum in stare proaspata cat si pentru industrializare.

Majoritatea speciilor pomicole cultivate la noi s-au raspandit migrand

dinspre orientul asiatic spre apus.La genul Prunus sunt cunoscute 32 de

specii cu peste 2000 de soiuri .Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte

relativ mici fata de conditiile ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla

si au un potential productiv ridicat si constant.Sub raportul cerintelor fata de

sol, prunul prezinta o plasticitate destul de mare, fiind specia pomicola

dintre cele mai putin pretentioase fata de structura si textura solului si pana

la un punct fata de umiditate.



Pe plan mondial, productia de fructe a situate prunul pe locul VI dupa

mere, citrice, banane, piersici si ananas.In Romania prunul ocupa locul I sau

II ca productie si numar de pomi si locul II ca importanta dupa mar. In etapa

actuala se inregistreaza tendinta de crestere a suprafetelor cultivate cu prun,

in special in sectorul particular.In prezent, datorita inbunatatirii sortimentului de soiuri si a tehnologiei

de cultura, a crescut cantitatea de fructe consummate in stare proaspata iar

formele de industrializare s-au diversificat.Prunele sunt folosite in hrana

oamenilor nu numai ca desert dar si ca aliment de baza. Dintre toate speciile

de fructe ele au fost cele mai mult folosite in prepararea magiunului, gem,

dulceata,compot,fructe uscate.O mare parte din productia de prune se

consuma sub farma de tuica- singurul rachiu de consum larg .In conditiile

tehnicii moderne prunele se preteaza mai bine la pastrare prin refrigerare

decat celelalte fructe samburoase, mai ales cand sunt puse in sirop de zahar.

In acest caz isi mentin gustul, aroma, culoarea si chiar pruina.Prunele sunt fructe cu pulpa si pielita elastica, astfel incat ele se

prezinta mult mai bine ca piersicile si caisele la ambalat si rezista mai bine la

transport.Mai mult datorita acestor insusiri prunele se pot culege si prin

scuturare fara sa piarda din calitate.

Exportul de prune asigura o buna parte din valuta necesara activitatii in

pomicultura.Exportul de prune proaspete si diverse preparate situeaza tara

nostra pe primele locuri pe plan mondial.Pentru etapa urmatoare se prevede

o intensificare a actiunii de obtinere de noi soiuri de pomi, care sa se preteze

in masura si mai mare pentru sistemele intensive si superintensive demodernizare si diversifiacre a sortimentelor pe directii de productie pentru

fructe de masa, pentru industrializare.

Lemnul de prun, ca produs secundar, este o apreciata materie prima in

indusrtia chimica pentru obtinerea carbunelui active, in industria usoara

pentru fabricarea creioanelor si a altor rechizite.

Cultura prunului constituie sursa principala de existenta a unei parti

inseminate de populatie, in special a celor din zona dealurilor subcarpatice.

Prin cultura prunilor se valorifica in mod foarte rentabil importante suprafete

de teren.



CAPITOLUL II:

Agrotehnica aplicata in plantatia de prun

Pomicultura intensiva si superintensiva nu poate fi conceputa decat

in conditii de mecanizare,chimizare si irigare.In economia pomicola din tara

noastra,prunul ocupa primul loc, atat ca productie de fructe ,cat si ca numar

de pomi.Importanta prunului rezida din faptul ca fructele sunt bogate in

vitamine si alte substante.

La alegerea locului pentru infintarea plantatiilor de pruni, intr-oanumita zona pomicola, se va tine seama de cerintele specifice fata de

factorii de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a

productiei de fructe. Prunul da rezultate bune la prindere, atat in cazul in

care este plantat sub forma de varga cat si sub forma de pom cu coroana

formata .In conditiile de la noi din tara, plantarea de toamna da rezultate mai

bune.In vederea asigurarii polenizarii incrucisate, intr-o parcela se vor planta

cate 2-3 soiuri, astfel alese incat sa se polenizeze reciproc, plantand

alternative cate 1-6 randuri de fiecare soi dupa valoarea lui economica. Fata

de factorul lumina cultura prunului nu ridica probleme importante, dat fiind

ca dealurile din tara noastra sunt bine insorite, iar soiurile de pruni nu suntdintre cele mai pretentioase fata de lumina.Clima continentala din tara

noastra prieste soiurilor de prun.Prunul fiind rezistent la ger poate fi plantat

fara exceptie toamna. In acest caz,soiurile sensibile la arsurile de iarna, cum

este Tuleu gras, se protejeaza prin invelirea trunchiurilor .Distanta de

plantare se recomanda sa fie de 6-7m intre randuri si 4-5m intre pomi pe



rand.Zilele necesare pentru coacerea si dezvoltarea prunelor variaza intre

90-95 zile si 135-140 zile,in functie de epoca de coacere a soiurilor.

Ingrijirea prunilor tineri

Lucrarile aplicate pomilor tineri urmaresc grabirea intrarii pe rod si

formarea unei corane cu schelet suficient de rezistent si cu desime optima.In

plantatiile tinere, in primii patru ani se aplica urmatoarele lucrari.

Irigarea-In zonele si in anii in care cad sub 200-250l, in lunile mai

,iunie si iulie pomii trebuie udati de 3-4 ori cu 20-30l/pom, pentru ca pe

adancimea de 20-60cm, unde se afla majoritatea radacinilor,umiditatea sa fiementinuta permanent peste 70%din intervalul umiditatii active.

Lucrariile solului-pana la intrarea pe rod obligatoriu pe randul de

pomi, solul trebuie mentinut ca ogor lucrat pe o banda lata de 1,5-

2,0m.Intervalele pot fi cultivate cu plante agroalimentare sau furaje cu talie

joasa(cartofi, fasole, sfecla,mazare etc)sau pot fi inierbate, iar iarba cosita de

2-3 ori se foloseste ca mulci.

Taierile de formare, in fiecare an sunt necesare urmatoarele

interventii:

1.Primavara inainte de vegetatie( martie,aprilie ) cand se face alegereadefinitiva a ramurilor de schelet formate in anul precedent,proiectatrea

ramurilor de schelet ce urmeaza a se forma in anul respective si garnisirea

lor cu ramuri de schelet. Pentru acestea se aleg ramurile plasate in pozitii

corespunzatoare formei de coroana. Aceste ramuri se scurteaza cu 8-12cm,

mai sus de locul in care dorim sa se formeze noile ramuri de schelet.

Celelalte ramuri de schelet se suprima in inel, iar cele de semischelet se

scurteaza cu1/3sau1/2din lungimea lor.

2. In aprilie-mai, cand lastari au 2-4cm.In acest moment se plivesc lastari

inserati sub lastarul de prelungire a ramurilor de schelet si cei plasatati pe

partea superioara a acestora.Daca nu se plivesc acesti lastari cresc viguros,fiind plasati in pozitii necorespunzatoare pentru a forma din ei noi ramuri de

schelet,ei vor trebui inlaturati in anul urmator.Se pierde astfel o mare

cantitate de biomasa, se intarzie formarea coroanei si intrarea pe rod

3. In mai,iunie, cand lastarii au 15-25cm.Cu aceasta ocazie se aleg lastarii

necesari pentru formarea noilor ramuri de schelet proiectat,se ciupesc2-3

lastari din imediat lor apropiere, pentru a nu-i concura.Ceilalti lstari se



raresc lasand numai pe cei dispusi bilateral altern,exterior cu punctele de

insertie distantate la 15-20cm.Procedand in acest mod, in cei patru ani

coroana este practice formata, scheletul este bine si uniform garnisit cu

ramuri de semischelet si rod pomii putand da fructe chiar in anul trei.Anual

trebuie indepartati drajonii taindu-i cu radacina din care pornesc pentru a nulastari din nou.

Protectia fitosanitara,in plantatiile mai tinere este mai

simpla,avand de combatut numai daunatorii care ataca frunzele(omizile

defoliatoare, paduchi de frunze,paduchi teposi).Cu 7-8 tratamente aplicate la

avertizare,acesti daunatori pot fi combatuti si frunzisul poate fi mentinut

intreg si sanatos.

Ingrijirea pomilor pe rod

Cresterea si dezvoltarea normala a prunului precum si obtinerea de

recolte mari, sustinute – an de an, necesita aprovizionarea solului cu

elemente nutritive, usor asimilabile, prin fertilizarea sistematica a

plantatiilor. Aplicarea corecta a ingrasamintelor impune cunoastera

insusirilor fizico chimice a le solului pe care sunt amplasate livezile si

cerintele speciei si soiurilor in elemente nutritive. Avand in vedere starea de

fertilitate naturala scazuta a solurilor destinate plantatiilor de prun, cat si

cerintele relative mari fata de continutul acestora in substante nutritive,

fertilizarea devine o masura obligatorie pentru obtinerea de recolte

superioare calitativ si cantitativ.

Pin mijloacele de care se dispune in fermele pomicole, tehnica

administrarii ingrasamintelor la prun, terbuie sa asigure atat respectarea

momentului optim de fertilizare, cat si adancimea de incorporare, in zona incare se afla masa principala de radacini.In timpul unui an calendaristic,

sistemul radicular al prunului prezinta doua maxime de crestere si de

absorbtie a substantelor nutritive, toamna si primavara,ingrasamintele

aplicandu-se in aceste perioade,pentru a fi mai bin valorificate.

Tehnologiile moderne de cultivare a prunilor prevad administrarea in

livezi a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si



minerale in scopul asiguarii productiilor mari de fructe. In general,

ingrasamintele folosite in cultura pomilor fructiferi au aceeasi aplicativitate

si in plantatiile de pruni. Astefl, ingrasamintele organice: balegarul,

compostul, fecalel, gunoiul de pasari, turba, ingrasamintele verzi si mustul

de balegar sunt bine valorificate de prun. Mecanizarea operatiilor deincarcare, transport si imprastierea pe sol a ingrasamintelor in livezi asigura

importante economii de forta de munca si banesti, precum o valorificare mai

rationala a ingrasamintelor prin aplicarea lor in perioadele optime si cu

indici calitativi superiori.

Pentru executarea operatiilor de administrare a ingrasamintelor in

livezi se folosesc mai multe metode si utilaje astfel:

- administrarea ingrasamintelor organice la suprafata solului pe intervalul

dintre randurile de pomi cu ajutorul unor remorci de diferite tipuri

prevazute cu sisteme de imprastiere a ingrasamintelor organice sau cu

ajutorul masini speciale de imprastiat gunoi de grajd in livezi;- administrarea ingrasamintelor organice pe randul de pomi, cu ajutorul

unor masini speciale de imprastiere laterala a ingrasamintelor;

- administrarea ingrasamintelor chimice la suprafata solului cu ajutorul

masinilor de uz general;

- incorporarea in sol a ingrasamintelor chimice ( solide ori lichide) pe

intervalul dintre randurile de pomi, in livezile intensive cu ajutorul

utilajelor de prelucrare a solului echipate cu dispozitive de introducere in

sol a ingrasamintelor chimice, concomitant cu afanarea solului.

In plantatiile pe rod, se urmareste optimizarea unor factori devegetatie deficitari, dirijarea biomasei sintetizate in mod echilibrat intre

crestere si rodire, pentru a nu se instala rodirea periodica, combaterea bolilor

si a daunatorilor, recoltarea si valorificarea superioara a productiei de fructe.

Pentru realizarea acestor obiective, se aplica urmatoarele lucrarii:

Fertilizarea rationala a plantatiilor pe rod terbuie sa se faca pe baza

analizelor de sol care indica gradul de aprovizionare cu macro si

microelemente si pe baza diagnozei foliare ce se face in iulie pentru a

aprecia starea de nurtitie a pomilor.Tehnologiile moderne de cultivare a

pomilor prevad administrarea in livezi a unor cntitati din ce in ce mai mari

de ingrasaminte organice si minerale in scopul asigurarii productiilor maride fructe.

Necesitatea administrarii ingrasamintelor este determinate de cateva

particularitati:plantatiile sunt amplasate cu precadere pe terenuri in panta,cu

fertilitae naturala mai slaba, liveziile fiind monoculturi care ocupa terenul

peste 15-20 ani, secatuiesc unilateral solul in substante nutritive,

aprovizionarea cu ingrasaminte influienteaza nivelul productiei in anul



respective. De regula 1kg de ingrasamant determina un spor de 6-7kg

fructe.Procesul de absortie al substantelor nutritive,nu este un proces

uniform de-a lungul perioadei de vegetatie active,ci el manifesta anumite

intensificari sau incetiniri, in functie de o serie de factori, cum sunt:

- specificul fiziologic al prunilor - fenofazele de vegetatie

- regimul de lumina

- caldura si ap a

- prezenta diferitelor substante in sol

- reactia solului etc.

In plantatiile pe rod ingrasamintele se

administreaza pe intreaga suprafata, iar ca moment

de aplicare, ingrasamintele organice, cele cu P2O5 si

K 2O si 1/3din doza de N se administreaza toamna restul dozei de azot se

administreaza fazial,1/2 primavara, inainte de pornirea in vegetatie si 1/2 iniunie in timpul cresterii intense a lastarilor si fructelor.Ingrasarea

suplimentara foliara a pomilor este o lucrare care completeaza,fara a

inlocui,ingrasarea radiculara.Ea consta in stropirea ramurilor si frunzelor cu

diferite solutii de ingrasaminte lichide.

Aplicarea ingrasamintelor pe cale extraradiculara este motivata in unele

situatii:

- cand azotul administrat la suprafata migreaza prea lent sau prea rapid in

profunzime

- cand sistemul radicular functioneaza in mod defectuos- cand o seceta prelungita nu permite asimilarea elementeler minerale din

sol

Acest mod de ingrasare prezinta cateva avantaje; permite compensarea

rapida a elementelor deficitare, este usor de aplicat si face posibila aplicarea

concomitenta a ingrasamintelor si tratamentelor.

Momentul de aplicare este conditionat de scopul uramarit si substantele

utilizate.Primul tratament se poate aplica la 5-6 zile dupa caderea petalelor

iar urmatorul cand se formeaza si incep a creste fructele.Absorbtia solutiilor

este mai buna in prezenta unei temperaturi moderate si a unei atmosfere cu

suficienta umiditate,pentru a nu provoca o rapida concentrare a solutiei pulverizate si deci arsuri pe frunze.De aceea,stropirile trebuie facute

dimineata sau seara.

Valoarea pH influienteaza mult asupra nutritiei pomilor.De aceea

pentru a aduce pH-ul la limitele optime, la 3-5 ani, pe solurile acide, se

administreaza amendamente calcaroase (3-5t/ha).



In conditiile crizei energetice mondiale, posibilitatile de folosire a

ingrasamantului chimic in viitor vor deveni destul de limitate, datorita

scumpirii acestora. In fata agresivitatii ingrasamintelor chimice, se pune

problema reconsiderarii locului ingrasamintelor organice pe care nici un

ingrsamant chimic nu il egaleaza. Utilizarea combinata a ingrsamintelor organice si chimice au efect pozitiv.

Administrarea ingrasamantului determina urmatoarele efecte

pozitive:

- se obtine productie sporita si de calitate superioara

- grabeste intrarea pe rod a pomilor

- prelungeste longevitatea pomilor

- asigura o crestere mai intensa a lastarilor

- stimuleaza procesele de absorbtie ale radacinilor

- se formeaza ramuri de rod riguroase

Sistemul de ingrasare si irigare a liveziilor de pruni pe rod trebuie saasigure o indestulare a plantelor, in special cu azot si apa in lunile aprilie –

iunie, astfel incat cresterea vegetativa sa fie puternica si prelugita pana in a

doua jumatate a lunii iulie.

Experientele facute arata ca cele mai bune rezultate s-au obtinut cu

doze de 20-30t/ha gunoi de grajd la doi ani, fie 5t mranita anual, plus 60-

80Kg/ha azot, 100-120Kg/ha fosfor si 60-90Kg/ha potasiu tot anul, socotite

in substanta active.Solurilor acide li se aplica amendamente cu var, socotind

250-300Kg/ha CaO anual.

Dozele de ingrasaminte vor trebui marite si bine proportionate atuncicand se pune problem obtinerii unei recolte mari si a unor procente ridicate

de fructe extra si calitatea intai. In mod deosebit se pune aceasta problema

la soiurile cu fructul relative mic cum sunt Tuleul gras si Agen.

Fara o preocupare pentru aprovizionarea continua cu aceste substante

apar carente de elemente nutritive, procesul cresterii si fructificarii se

desfasoara in mod defectuos, productiile scad, apare fenomenul de rodire

periodica.



Intretinerea solului

In livezile de prun solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in

functie de varsta pomilor, sistemul de cultura, panta si expozitia terenului,

conditiile pedoclimatice, agrotehnica aplicata etc.

Prin sistemul de folosire si lucrare a solului se urmareste,in principal

corectarea valorilor factorilor ecologici,pentru a satiaface la nivel optim

cerintele pomilor,Cadrul social-economic,baza materiala de care dispune

unitatea si necesitatea evitarii poluarii mediului inconjurator constituie,de

asemenea,criterii importante,in functie de care se stabileste sistemul defolosire si lucrare al solului din livezi.

Lucrarile solului in livezi se executa cu scopul de a realiza afanarea

adanca sau superficiala a solului, distrugerea crustei, maruntirea bulgarilor si

nivelarea terenului, distrugerea buruienilor si incorporarea in sol a

ingrasamintelor.Pentru realizarea acestor obiective se folosesc pluguri, grape

cu disc, cultivatoare si freze de constructie speciala pentru livezi,

caracterizate prin latimi de lucru variabile, posibilitati de dezaxare si

adincimi de lucru diferentiate.

Sistemul de intretinere a solului din livezi ca ogor negru in conditiile

pedoclimatice din tara noastra are o importanta deosebita asupra cresterii sirodirii pomilor.Ogorul negru a constituit principalul sistem de intretinere in

liveziile de prun, avantajele acestuia, fiind recunoscute in productia sporita

de fructe la unitatea de suprafata. Dezavantajele ogorului negru

(numeroasele interventii mecanice pe intervalele dintre randuri, sporirea

gradului de eroziune a solului, epuizarea in substante nutritive ale straturilor

superficeale ale solului ), au condos la inlocuirea lui cu alte sisteme: ogorul

negru interupt, ogrul negru erbicidat, ogorul negru combinat cu culture de

acoperire ( ingrasaminte verzi ).

In liveziile de pruni, lucrariile aplicate solului vor fi cu 3-4cm maisuperficiale de cat in livezile de mar si par, datorita radacinilor ce sunt

dispuse mai la suprafata. Sistemele de intretinere se stabilesc in functie de

relieful terenului, de varsta plantatiei si alti factori.Pe terenurile in panta,

supuse eroziunii, se practica inierbarea in benzi iar pe terenurile plane sau cu

pante mici este indicat ogorul negru sau ogorul negru in alternanta cu

ingrasaminte verzi.



Ogorul negru erbicidat este o metoda avantajoasa de mentinere a

solului curat de buruieni,si trebuie aplicat cu multa precautie tinand cont de

sensibilitatea naturala a speciilor.

Pentru ogorul erbicidat, rezultate bune la prun, se obtin aplicand unul

din urmatoarele erbicide:- “Simazin” -50 in doza de 10Kg/ha

- “Livezin”-50 in doza de 7Kg/ha

- “Supersin”-75 in doza de 8Kg/ha

toate aplicate preemergent, “Saminol”20Kg/ha administrat 1/2 din doza

preemergent si ½ postemergent, “Gramoxone” 5% in doza de 3-5 l/ha

aplicat postmergent,cand buruienile au 15-20cm.

Intervalul dintre randuri se mentine ca teren lucrat pe terenurile cu

panta sub 8% situate in zonele cu precipitatii mai mici de 650 l/m2, fara

posibilitati de irigare. In plantatiile amplasate pe pante mai mari de 8% in

cele irigate si in cele din zonele cu precipitatii peste 650 l/m2, iar in primii 4-5 ani de rod se pot cultiva ingrasaminte verzi, iar apoi intervalul se

inierbeaza cu amestec format Lolium perene 50% si Trifolium repens 50%.

Cand au 18-20cm ierburile se coses de 3-6 ori pe an iar iarba se lasa ca

mulci.Mulcirea solului se practica mai ales in livezile intensive de pruni

amplasate pe terenurile nisipoase din zonele secetoase.Ca mulci natural, se

folosesc resturile vegetale din gospodarii ( paie, coceni, fanul de proasta

calitate ), gunoiul de rajd paios, care vor acoperi terenul intr-un strat uniform

de 10-15cm, strat ce permite patrunderea apei, aerului si caldurii in sol, dar

impiedica evaporarea apei si cesterea buruienilor.Dupa 4-6 ani o parte dintreintervale se destelenesc si se mentin 1-2 ani ca ogor lucrat si se

reinsamanteaza.

Lucrarile solului in livezile de prun, sunt aceleasi ca in toate plantatiile

pomicole.Lucrarea de baza este aratura adanca de toamna( 18-22 cm ),care

se executa cu plugul pentru livada –PDL-5-25 actionat de tractorul

pomicol.In timpul vegetatiei,solul se intretine curat de buruini. Pe randul de

pomi, in livezile cu benzi inierbate, se executa 3-4 prasile manuale.Benzile

inierbate se cosesc periodic, iar masa verde este scoasa din plantatie si

folosita in hrana animalelor.

In livezile situate pe pante mari, pomii se sapa, toamna, in jur, iar intimpul anului, se prasesc, de cate ori este nevoie.Prin aplicarea la timp a

lucrarilor solului in plantatiile de prun se asigura combaterea buruienilor, se

mareste eficacitatea tratamentelor fitosanitare si se favorizeaza realizarea

unor productii sporite, cantitativ si calitativ.



Irigarea

Necesitatea irigarii prunului, datorita amplasarii majoritare a punului in

zonele deluroase si premontane, cu precipitatii peste 600mm aual, tehnoloia

culturii nu prevedea necesitatea irigarii.Extinderea plantatiilor de prun in

zona de campie, in stepa si silvostepa pecum si intensivizarea culturii,

impune in prezent aplicarea irigarii.

Apa reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de vegetatie,

pentru prun, deoarece participa ca element de baza la sinteza tuturor substantelor organice din care sunt formate tesuturile pomilor si asigura

vehicularea elementelor fertilizante sol- planta.In cadrul speciei, pretentiile

pentru apa, precum si rezistenta la seceta sunt diferite in functie de soi,

portaltoi si combinatia soi-portaltoi.Astfel, soiurile de vara sunt mai

rezistente la seceta decat cele de toamna, iar soiurile altoite pe corcodus sunt

mai mari consumatoare de apa, fata de cele altoite pe prunul franc sau

porumbar.

Lipsa umiditatii din sol inrautateste procesele biochimice si

microbioloie, stanjeneste cresterea radacinilor si a organelor vegetative ale prunuli sensibilizeaza pomii la ger, boli si seceta.

Liveziile de pruni se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si

care nu asigura in sol in perioada de vegetatie intre 60-80% din intervalul

umiditati pe adancime de 20-30cm.Perioadele critice in care trbuie sa udam

daca precipitatiile lipsesc sau sunt insuficente, sunt urmatoarele:

- dupa legare fructelor

- la intarirea endocarpului

- la doua saptamani inainte de maturarea fructelor

- in august- septembrie

In zonele si in ani in care cad sub 200-250 l/m2 in lunile mai, iunie siiulie pomii trebuie udati local de 3-4 ori cu 20-30 l/pom sau se aplica 3-4

udari cu 300-400m3/ha,pentru ca pe adancimea de 20-60cm unde se afla

majoritate radacinilor, umiditatea trebuie sa fie mentinuta permanent peste

70% din intervalul umiditati active.

Asigurare factorului apa constituie un element determinant in

desfasurare procesului de crestere si productie a prunilor.Mentinerea



umiditatii optime in sol, in mod obisnuit, nu este posibila fara irigare. Daca

apa nu este in cantitate suficienta, recoltele scad considerabil, iar fructele

raman mici, sarace in substanta uscata cu gust fad. Apa este necesara

procesare pentru desfasurarea procesului de fotosinteza si pentru alte procese

fizice si fiziologice. Apa serveste la transportarea substantelor minerale lafrunze unde are loc fotosinteza, iar substantele organice sintetizate in frunze

sunt transportate la locul de consum.

Pentru sporirea cantitaii de apa inmagazinata in sol si pentru pastrarea

ei in sol se iau o serie de masuri:

- afanarea solului cu lucrari mecanice sau manuale

- distrugera vaselor capilare de la suprafata solului, prin executarea de

lucrari superficiale

- distrugerea buruienilor

- folosirea ingrasamintelor organice, ceea ce duce la marirea capacitati

de retinere a apeiPentru irigarea pomilor se utilizeaza frecvent doua tipuri de

amenajari: prin canale deschise si prin conducte ingropate.

In cazul irigarii prin canale deschise, reteaua de irigare se compune din

urmatoarele elemente:

-canal de aductie care transporta apa de la sursa la plantatia de irigat

-canale distribuitoare, de diferite ordine, care repartizeaza apa in

interiarul sistemului de irigatie.

-canale de sector, din care apa este preluata de reteaua provizorie ori de

un grup mobil de pompe.Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe metode de udare:

-prin brazde inelare in jurul pomilor

-prin brazde lungitudinale

-prin aspersiune

-prin picurare

Dintre toate acestea, udarea prin brazde lungitudinale si cea prin

aspersiune, si in ultimul timp udarea prin picatura, sunt cele mai utilizate,

fiind totodata si cele mai indicate in pomicultura.

Metoda de udare prin brazde lungitudinale aplicata rational are

avantajul ca ralizeaza o umiditate uniforma pe intreaga zona de raspandire asistemului radicular a pomilor, asiguand totodata intretinerea in conditii

bune a starii generale de fertilitate a solului.

Metoda de udare prin aspersiune se face cu ajutorul instalatiilor de

aspersiune.Instalatiile de irigatie prin aspersiune cuprind grupul de pompare,

sistemul de conducte (aripile de ploaie ) si aspersoarele.



Metoda de udare prin picatura se bazeaza pe ideea ca cea mai buna

folosire a resurselor de apa utilizabile si cele mai bune performante pe care

le pot atinge pomii se pot realiza prin evitarea deficitului de umiditate.

La aplicarea irigarii, trebuie sa se tina seama de diferentele ce exista

intre tipurile de sol privind capacitatea de camp pentru apa a solului sicoeficientul de ofilire.

Taierile de intretinere si fructificare

Progresul realizat in cunoasterea specificului agrobiologic aldiferitelor specii si soiuri pomicole a facut posibila trecerea de la practica

unor taieturi aplicate in general unei anumite specii,la taieri aplicate

diferentiat pe diferite grupe de soiuri si chiar pe fiecare soi in parte.

Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin

care se dirijeaza procesele de cestere si fructificare, cu scopul de obtine

coroane echilibrate, capabile sa realizeze recolte mari, constante si de

calitate superioara. Taierile difera in functie de varsta pomilor, tipul de

fructificare incarcatura cu muguri de rod, lungimea cresterilor anuale, forma

de coroana, sistemul de cultura,factorii ecologici,conditiile tehnoloice etc. Prin aceste taieri se urmareste mentinerea echilibrului intre crestere

si rodire,evidentiat prin asigurarea an de an a unor ramuri de prelungire a

scheletului si asemischeletului de 30-40cm pe care se formeaza noi

formatiuni de rod tinere, cu potential ridicat de rod si de pe care se obtin

fructe de calitate.

La inceputul rodirii, cand cresteriile sunt inca puternic, se continua

formarea de noi ramuri de schelet si semischelet si se suprima sau se reduc

unele ramuri de semischelet supranumeroase din interiorul coroanei sau

plasate pe partea superioara si inferioara a sarpantelor si a subsarpantelor,

pentru o mai buna ilumina.In perioada de rodire maxima, taierile urmarescintinerirea continua a ramurilor de semischelet.Pentru aceasta,ramurile de

semischelet mai batrane de 3-4 ani se scurteaza si se simplifica succesiv,

mentinandu-le la o lungime de 30-40cm si uniform repartizate,pentru a nu se

umbri reciproc. Cu prilejul scurtarii si simplificari se elimina portiunile mai

batrane si se mentin cresterile anuale sau de doi ani pe care se gasec

“buchete de mai”si ramuri mijloci de vigare mijlocie.Taierile sunt mai



energice in anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putini

muguri florali, sau cand o parte din ei au fost afectati de ger.

Formaea coranei este esalonata pe o perioada relativ lunga de

timp.Lucrarile de formare, care cuprind operatii de schimbare a pozitiei si

taieri, se incepe pentru unele coroane inca din pepiniera si se continua in perioada juvenila si de inceput a rodirii pana la relizarea scheletului.In

paralel cu formarea scheletului se urmareste scurtarea la minimum a periadei

neproductive si intrarea cat mai de timpuriu a pomilor pe rod.

Spre sfarsitul perioadei de rodire cresterile anuale se reduc, unele

sarpante isi schimba pozitia formand arcade iar altele depasesc spatiul

rezervat la plantare intersectandu-se cu ramurile pomilor vecini.In acest

moment se impune efectuarea unor taieri de corectare si de intretinere a

scheletului procedandu-se astfel:- se aleg sarpantele si subsarpantele plasate

la distantele si cu pozitia corespunzatoare formei de coroana,iar cele

supranumeroase se elimina la inel sau se scurteaza deasupra unei ramuri desemischelet care are suficient spatiu si lumina.Ranile mai mari de 3cm se

acopera cu mastie sau vopsea. Daca ramurile de schele depasesc spatial

rezervat la plantar, ele se scurteaza in lemn de 3-5ani deasupra unei ramuri

mai tinere care sa asigur prelungirea.Cand se fac scurtarile se cauta

subordonarea verticala a subsarpantelor, reducerea si simplificarea pe fiacare

subsarpanta a ramurilor de sechelet, astefel incat, fiecare sarpanta sa capete

forma unei frunze uriase in care sarpanta sa reprezinte nervura principala.

Sistemele de coroana recomandat pentru prun sunt:

- etaj- rarit cu varful axului suprimat sau leader modificat pentrusoiurile cu lemnul fragil (Tuleul gras) si cele cu crestere puternica a

axului (Timpuri,Stanley,Nectarina rosie)

- vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata si cu lemnul

mai rezistent (Anna Spath,Renclod verde )

- sistemul Rabate pentru coroanele care se tocesc cu timpul(Agen)

In cultura moderna se incearca palmeta cu brate oblice, care se preteaza,

in special penru soiurile de vigoare slaba si mijlocie, cu conditia dirijari mai

indeaproape a formari palmetei si a garnisirii scheletului cu ramuri roditoare.

Caracteristic pentru prun este degarnisirea prematura, mai accentuata

ca la celelalte specii, a ramurilor de schelet de ramuri roditoare, in cazulcand acestea sunt predominant sau exclusiv ramuri-buchet. De aceea taierea

lunga la formare coranei trebuie aplicata cu prudenta si obigatoriu inbinata

cu marirea unghiurilor de ramificare (aplecarea ramurilor de schelet ).

Concret, prelungirile anuale in primi 3-4 ani terbuie scurtate la cel

mult 80cm si totodata aplecate pana sub un unghi de 55-60o fata de

verticala.Si mai bine este ca aceste prelungiri sa fie ciupite in cursul



vegetatiei.Nu trebuie sa se lase ramuri mai lungi de 70-75cm, acestea se

cipesc si se apleaca.Distantarea ramurilor roditoare pe sarpanta trebuie sa

varieze intre 7-8si 12-15cm, dupa cum sunt mai slabe sau mai puternice.

Cand pomii intra in perioada de decline, marcata de oprirea totala a

cresterilor, inceperea uscarii centripete si aparitia lastarior lacomi perioadade rodire mai poare fi prelungita cu 4-5ani prin taieri de intretinere.Ele

constau in reducerea mai puternica a ramurilor de schelet taind in lemn de 5-

7ani.Rezultatele sunt si mai bune daca in toamna anului precedent se face si

intinerirea sistemului radicular. Pentru aceasta la proiectia coronei se sapa un

sant circular lat de 50-60cm si adanc de 70-80cm si la fiecare m2 sant se

incorporeaza 6-8Kg mranita, 3-6g N, 12-24g P2O3 si 8-16g K 2O.

Si la prun, in uni ani pomii se supraincarca cu rod. Daca nu se

intervine, productia desi mare cantitativ este de calitate slaba si se valorifica

la pret scazut. Daca si dupa aplicarea corecta a taierilor pomii raman

supraincarcati singura soluitie pentru normarera incarcaturii este rarireafructelor.

Taierea manuala a pomilor in livezile intensive de prun reprezinta o

lucrare de mare volum si complexitate, care necesita, in livezile tinere, 62-81

ore om/ha, in functie de forma de coroana, iar in cele pe rod costul lucrarii

poate reprezenta 25-30% din totalul cheltuielilor.Pentru reducerea costurilor

si a consumului de forta de munca, tehnologiile moderne prevad

mecanizarea taierilor de limitare a conturului coroanei.

Taierea mecanizata de contur se efectueaza pe cate o latura a gardului

fructifer, repetandu-se pe aceeasi latura din doi in doi ani .Prin ea selimiteaza inaltimea (2,8-3,5 m ) si latimea gardului fructifer (1,6-2,0 m) si se

determina aparitia de ramuri tinere cu potential mare de rodire.Stabilirea

gresita aintensitatii de taiere poate determina dezechilibru intre procesele de

crestere si fructificare ale pomilor,cuimplicatii negative asupra productiei de

fructe.



Protectia fitosanitara

In secorul pomicol, ca dealtfel in toate celelalte sectoare agricole se

ingregistreaza inseminate pierderi datorita numeroaselor boli si daunatori si

a accidentelor naturale cum ar fi: ( gerul, bruma,grindina etc.).

Protectie fitosanitara este o veriga tehnologica deosebit de

importanta.Prin lucrarile agrotehnice,aplicate solului ( sapat in jurul

pomilor,arat,cultivat intervalele dintre randuri,prasit,erbicidat etc) se

distruge o mare parte din rezerva biologica a bolilor si daunatorilor .

Pentru aceasta se recomanda respectarea indicatiilor date prin buletinele

emise de statiile de prognoza si avertizare din zona,care indica momentul

optim,produsul protivit cat si normele de protectia muncii si a mediului.

Pentru combaterea insectelor si a bolior se folosesc mai multe masuri:

- masuri agrotehnice,acestea sunt necesare si importante avand in

special un rol de prevenire

- mobilizarea terenului prin araturi si prasile, prin care se scot la

suprafata insectele larvele etc.

- efectuarea taierilor

- distrugerea tufisurilor,care gazduiesc numeroase insecte daunatoare

- scuturarea si arderea insectelor - masuri de carantina prin care se izoleaza zonele infestate

Masurile de combatere chimica sunt cele mai eficente in lupta

impotriva bolilor si a daunatorilor.De aplicarea corecta a tratamentelor

depinde in mare masura cantitatea si calitatea productiei. Efectele celolalte

masuri cum sunt: folosirea celor mai viguroase soiuri, administrarea

ingrasamintelor, aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare sau introducerea

pe scara larga a mecanizarii sunt mult diminuate sau chiar anulate daca nu se

iau toate masurile pentru prevenirea si combaterea bolilor si a

daunatorilor.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona

de cultura la alta,de regimul termic pluviometric din zona respective si de

preioada de maturare a soiurilor.Astfel,pentru soiurile cu coacere timpurie

sunt necesare 7-8 tratamente,10-11 pentru cele cu perioada de maturare

medie si 13- 14 pentru soiurile cu coacere tarzie.

Tipurile de utilaje pentru efectuarea lucrarilor de combatere a

bolilor si a daunatorilor se impart in:

- aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om



- aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om si

actionate de motor

- aparate de stropit carosabile

- masini pentru stropit purtate de tractor

Calendarul tratamentelor impotriva bolior si daunatorilor prunului

Fenofaza Data

aproximati

va

Substanta si amestecuri

Utillizate si concentratia

Se combate

1 2 3 4Repus de iarna

(la temeraturi mai

mari de 0oc

15XI-30XII Tratamentul 1

1.Nitox14 4,0% sau

Creosan-40 0,75%

- paduchi

testosi

- oua de

afide,psylide,pa

ianjeni

tetrachizi si

insecte

defoliatoare

-coconiiviermelui

fructelor

La umflarea

mugurilor de rod

1-20III Tratamentul 2

1.Zeama bordoleza 1%

2.Oxiclorura de cupru

0,3%

Acelasi boli si

daunatori ca la

tratamentul

1+moniliozele

si ciuruirea

frunzelor

Buton verde 17-22IV Tratamentul 3

1.Zeama debordoleza1% sau


0,3%

Moniliozele

(primeleinfecti)



Cand 10-15% din

flori sunt la

inceputul scuturarii

petalelor.Este

considerat hotarator pentru combaterea

viespei cu fierastrau

22IV-1V Tratamentul 4

1.Zeama bordoleza 0,5%

+Carbetox37 in

conc.0,4%

2.Zeama bordoleza 0,5%+Fosfotox-R 35 in conc

0,1%


+Sintox-25 in conc

0,2%


0,3%+Fosfotox-R 35 in

conc 0,1%

In livezile fara atac de

paianjeni se mai potfolosi amestecurile:

1.Zeamabordoleza in

conc.0,5%+Lindatox 20

in conc. O,6%

2.Zeama bordoleza in

conc 0,5%+Detox-25in

conc.0,5%

3.Zeama bordoleza in

conc.0,5%+Pinetox- 50in conc.0,5

-vespele cu

fierastrau

-insecte

defoliatoare

-paianjenitertanychizi

-paduchii de

frunze

-patarea rosie a

frunzelor

-deformarea si

rasucirea

frunzelor

-moniliozele

Cand fructul are

diametrul cuprins

intre 0,5si 1,0cm

17-21V Tratamentul 5

La soilurile tarzii se

utilizeaza unul din

amestecurile indicate la

tratamentul 4

La soiurile timpurii se va

utilize:


+Fosfotox-R-35 inconc.0,1%


+Bi-58 in conc.0,075%

3.Aspor 0,4%+Fosfotox

0,1%

- viermele

prunelor

-insecte

defoliatoare

-carabusul de

mai

- paduchii de

frunze

-paianjenitetranychizi

-patarea rosie a

frunzelor

Cand fructul are 28V-2VI Tratamentul 6 -viermele



diametrul cuprins

intre 1,5 si 2,0cm

Se utilizeaza dupa caz,

unul din amestecurile

recomandate la

tratamentul 4 sau 5

prunelor

-insecte

defoliatoare

-patarea rosie a

frunzelor Cand fructul are

diametrul cuprins

intre 2,0 si 2,5cm

17-21VI Tratamentul 7


+Carbetox-37 in

conc.0,5%


+Methyl-parathion 0,3%


+Ethyl-parathion-50 in

conc.0,08%

4.Oxiclorura de cupru0,3%+Carbetox-37 in

conc 0,5%


0,3%+Methyl-parathion

0,3

-viermele

prunelor

-larve neonate

si adulti

-omida paroasa

a dudului

-paduchele de

San-Jose

-patarea rosie a

frunzelor -ciuruirea

bactereana a

frunzelor

-deformarea si

rasucirea

frunzelor

-moniliozele

Cand fructul are

diametrul in jur de2,5cm

26VI-2VII Tratamentul 8

Se utilizeaza unul dinamestecurile indicate la

tratamentul 7

-paduchele di

San Jose-paduchii de

frunze

-paianjenii

tetranychizi

-insecte

defoliatoare

-patarea rosie a

frunzelor

-ciuruirea

bacteriana afrunzelor

-deformara si

rasucirea

frunzelor

-moniliozele

Cand fructul are 5-9VII Tratamentul 9 Aceasi boli si



diametrul cuprins

intre 2,5 si 3,0cm

Se utilizeaza unul din


tratamentul 7

daunatori ca la

tratamentul 8

Cand fructul arediametrul cuprins

intre 3,0-3,5cm

11-17VII Tratamentul 101.Aspor 0,4%+Fosfotox-

R 35in conc.0,1%

2.Aspor 0,4%+Sintox

0,2

3.Aspor 0,4%+Methl-

parathyon 0,3%

-viermele prunelor

-paduchii de

frunze

-insecte

defoliatoare

paianjenii

Cand fructul are

diametrul in jur de

3,5cm

21-26VII Tratamentul 11

Se utilizeaza unul din


tratamentul 10

-viermele

prunelor

-moniliozele

-ruginile

Dupa recoltarea

fructelor

19-24VIII Tratamentul 12

Carbetox-37 in

conc.0,5%

-paduchele din

San Jos,

generatia a-II-a

- oua de

paduchi de

frunze

-paianjeniiDupa recoltarea

fructelor 30VIII-2IX

Tratamentul 13

Carbetox-37 in

conc.0,5%

Acelesi boli si

daunatori ca la

tratamentul 12

Pentru executarea lucrarilor de combatere a daunatorilor este necesar

ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat. Eliberarea ramurilor se poate face

prin doua metode: adunarea manuala sau mecanica cu ajutorul grapelor siscoaterea la capatul randurilor sau tocarea ramurilor direct pe sol cu ajutorul

masinilor de tocat.

In conditiile cilmatice si de relief din tara noastra, actiunea de

prevenire a efectelor daunatoare a ingheturilor asupra pomilor are importanta

deosebita. Ingheturile produc pagube inseminate care ajung uneori pana la

compromiterea intergii recolte. Ingheturile se produc toamna, iarna si



primavera.Ingheturile de toamna si iarna se produc rar.Cele mai frecvente

sunt ingheturile tarzii de primavera care surprind pomii in faza de deschidere

a mugurilor sau in floare sau chiar dupa scuturarea florilor.In aceasta faza de

vegetatie pomii sunt mult mai sensibili la ger deoarece continutul ridicat de

apa din tesuturile lor favorizeaza inghetarea elementelor pe rod.Pentru combaterea ingheturilor se folosesc atat metode pasive cat si

metode active.

Dintre metodele pasive de combatere a inghetului se mentioneaza:

- alegerea soiurilor rezistente la ger

- adaptarea ciclului vegetative al pomilor la conditiile locale

- executarea corecta a lucrarilor de intretinere si aplicarea judicioasa a

ingrasamintelor in vederea obtinerii unor pomi vigurosi si rezistenti

- alegerea terenului si orientarea parcelelor astfel incat sa se evite

aglomerarea maselor reci de aer

Dintre metodele active de combatere a inghetului se mentioneaza:- incalzirea directa a prunilor

Rezisrenta la ger a soiurilor de pruni variaza destul de mult.Cele mai

rezistente sunt soiurile provenite din prunul Canadian, din cel de Ussuria sau

American.Dintre soiurile cultivate la noi, cele mai rezistente la ger sunt:

Grase romanesti,Vinete romanesti, Anna Spath,Stanley etc.

Recoltarea, sortarea, ambalarea si transportul prunelor

Recoltarea prunelor constituie ultima si cea mai importanta operatie

din cadrul lucrarilor tehnologice,deoarece prin ea se finalizeaza eforturile

economice si de munca inglobate timp de un an,in plantatiile de prun.

Recoltarea prunelor este o lucrare care solicita un numar mare de

brate de munca.Acest fapt are importanta deosebita daca tinem seama de

faptul ca aceasta operatie trebuie sa se execute intr-o anumita

perioada.Pregatirea campaniei de recoltare presupune asigurarea din timp cuambalaje, materiale, unelte, miloace de transport si forta de munca .

Recoltarea prunelor se poare face atat cu mana cat si prin scuturare.

Recoltarea manuala a prunelor este metoda cea mai buna care asigura o

calitate buna, astfel prezentandu-se fara vatamari mecanice si fara impuritati

ca: frunze, ramuri, fructe putrezite si altele.Recoltarea mecanizata a

prunelor,cu vibratorul,este mai dificila in cazul soiurilor la care fructele se



tin prea puternic de ramuri.Experientele efectuate arata ca daca se stropesc

pomii cu acidul 2-cloroetilfosfonic,in concentratie de 500 mg/ l,cu 10 zile

inainte maturarea fructelor, acestea se desprind usor de pedicel,incat

recoltatul este mult usurat.Avantajele acestei metode constau in

productivitate superioara,in comparatie cu recoltarea manuala si reducereacheltuielilor de productie .

Spre deosebire de mere si pere, prunele nu-si continua coacerea dupa

cules. De aceea,pentru a realiza optimul de insusiri gustative ele se lasa pe

pomi pana in preajma maturitatiii depline.Prunele pentru masa se recolteaza

cu 4-5zile de maturitate deplina, cand au realizat coacerea in proportie de

80-90%, avand gust placut si culoare caracteristica soiului.Ele trebuie culese

cu stratul de pruina cat mai intact. Pruina imprima fructelor aspect de

prospetime sporindu-le valoarea comerciala. Fructele de masa trebuie sa aiba

pendunculii in proportie de 70% la calitatea intai si 60% la calitatea a doua.

Sortarea prunelor se face cu mana concomitent cu culesul sau dupaaceea. Ambalarea se face in ladite STAS de 6-10Kg cu forma

dreptunghiulara, in cosuri sau butoaie.Sortarea se face in trei calitati

:extra,I,si a I I a.

Prunele pentru uscat si marmelada se recolteaza la maturiatea deplina

sau in faza de supracoacere, cand s-au stafidit partial. Culesul lor se face prin

scuturare pe prelate sau rogojini, miscand puternic cu bratele fiecate ramura

sau cu ajutorul vibratorului mecanic.

Pastrarea prunelor se face la temperature de 0-1oC timp de 2-5

saptamani, in functie de epoca de coacere, sau se pot pastra de la un an laaltul prin congelare.



Modernizarea plantatiilor de pruni

Intrucat suprafetele destinate patrimoniului pomicol sunt limitate iar

nevoia de fructe este tot mai mare, extinderea plantatiilor pomicole nu

rezolva in totalitate cerintele mereu crescande, atat pentru consum in stare proaspata,cat si pentru industializare.

Normele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei

stabilesc cadrul general de actiune in aceasta directie,dind curs intocmirii si

aplicarii unor documentatii de modernizare,specifice fiecarei zone de cultura

a pomilor.In acest context modernizarea livezilor de prun vizeaza mai multe

obiective,dintre care cele mai importante sunt:inlocuirea sortimentului

existent,prin realtoirea in livada a soiurilor nevaloroase si cresterea densitatii

pomilor,prin plantarea a noi pomii,intre randuri si rindul celor existenti.

Inlocuirea soiurilor nevaloroase prin realtoirea pomilor in

livada.Constituie o cale sigura, rapida si eficienta de modernizare a livezilor clasice de prun.Numarul de pomi nealtoiti si din soiuri nevaloroase existente

inca in unele plantatii vechi de prun, precum si nevoia mare de material

saditor pentru refacera patrimoniului la aceasta specie, justifica pe deplin

necesitatea realtoirii pomilor in livada.

Se poate afirma ca prunul se comparta bine la supraaltoire, pana la

varsta de 10-12ani,procesul de prindere este de 94%,refacerea volumului

coroanei pana la nivelul necesar obtinerii unei productii superioare,cantitativ

si calitativ ,se realizeaza in al treilea an ,de la realtoire.

Tehnologia realtoirii prunului in livada cuprinde urmatoarele operatiunisi particularitati :

- pregatirea coroanei pomilor in vederea recoltarii se face prin metoda

mentinerii scheletului coaroanei, reducand 1/3 din volumul initial

- perioada optima de altoire este cuprinsa intre 10 martie si 10 apilie,

cand se inregistreaza temperaturi de 7-15 grade Celsius

- metoda de altoire care da cele mai bune rezultate este cea prin

despicatura (necestia forta de munca mai putina,este usoar de

practicat,se executa timp indelungat, nefiind condiationata de

circultia sevei)

- protejarea altoaielor dupa realtoire se face cu ceara de altoi- lucrarile de ingrijire aplicate pomilor realtoiti sunt cele obisnuite ,

care trebuie sa fie executate la timp: plivirea repetata a lastarilor

crescuti pe elementele de schelet, taieri de formare a coroanei,

combaterea bolilor si daunatorilor.

Indesirea plantatiilor de prun, reprezinta o alta cale de modernizare,

asigurand folosirea intensive a terenului .Indesirea consta in plantarea



intre doua randuri de pomi cu distante mari (8-9 m ) sau intr doi pomi

pe rand (cu distanta de 6-8 m) , a unor pomi din acelas soi sau bune

polenizatoare.Tehnologia de indesire permite aplicarea mai multor

scheme,care difera de la o plantatie la alta.

In livezile situate pe pante mari,cu poi in decline ,nu se recomandaindesirea ,deoarece investitia nu se poate recupera in timp.Intrucat prin

indesire numarul de pomi la ha se mareste de la simplu la

dublu,lucrarile arotehnice in aceste plantatii trebuie sa se faca la nivel

corespunzator (fertilizari suplimentare, irigari,tratamente fitosanitare

etc).Aplicarea diferentiata a masurilor de modernizare in plantatiile de

prun conduce neintirziat la obtinerea unor sporuri de recolta, de la 3-5

tone/ ha la peste 15 tone /ha ,in acelasi timp calitatea productiei fiind

mult superioara.

Modernizarea plantatiilor clasice de prun cuprinde un complex mai

mare de lucrari,care se refera la imbunatatirea tehnologiei decultura.Astfel, se urmareste reducerea inaltimii pomilor de la 5-6 m la

3,5-4 m,cu implicatii pozitive asupra eficacitatii tratamentelor

fitosanitare si usurarii recoltarii.

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

In pomicultura ca si in alte domeni de activitate normele de protectia

muncii trebuie prelucrate si respectate de catre toate persoanele care

participa la procesul de productie.

Conducatorii unitatilor vor stabili, odata cu masurile de realizare a

planului de productie sau a sarcinilor de serviciu masuri corespunzatoare in

vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, a prevenirii

accidentelor si a inbolnavirilor profesionale.

Conducerile unitatilor vor stabili instructiuni proprii de protectia muncii

care vor cuprinde norme de protectie a muncii si masurile suplimentare

necesare pentru conditiile de lucru specifice locurilor de munca.

Uneltele si instrumentele manuale de taiat ce se folosesc in pomicultura

cum sunt: briceagul de altoit, cosorul, ferastraul, foarfecele de taiat cioturi,

etc. vor fi bine ascutite si bine fixate in manerele corespunzatoare spre a

usura efortul muncitorilor si a nu-i jena in timpul lucrului.



Cazmalele si orice alete unelte manuale de sapat si prasit ce se folosesc

la lucrarile din livezi trebuie sa fie bine ascutite si sa aiba cozi drepte,

rotunde si netede.

Muncitorii care lucreaza la administrarea de ingrasamante chimice

trebuie sa poarte achelari de protectie pentru a preveni inbolnavireaochilor ,sa poarte masca de protectie contra prafului ,evitandu-se prin

aceasta masura imbolnavirea cailor respiratorii .

In timpul executarii taierilor la pomi si arbori se va da atentie ca

ramurile taiate san nu cada peste muncitori .In acest scop ,cel ce executa

taierea nu va sta sub pom ci lateral .

In timpul executarii lucrarilor mecanice de intretinere,nu se fac alte

lucrari pe terenul respectiv care sa reclame prezenta muncitorilor permanenti

sau sezonieri .

Combaterea brumelor prin aprinderea gramezilor pentru a produce fum

trebuie facuta cu mare atentie spre a nu da loc la incendii .Obtinerea de rezltate bune este conditionata in primul rand de

mentinerea in perfecta stare de fnctionare a utilajelor cu care se executa

lcrarile de intretinere .In aceasta privinta este necesar ca cei ce exploateaza

utilajele sa aiba permanent in vedere urmatoarele:

- cunoasterea perfecta a aparatelor si masinilor cu care lucreaza

- mentinerea in stare tehnica buna a utilajelor

-pregatirea pentru lucru si reglarea corecta a masinilor

-sa respecte normele de protectie a muncii .

Deoarece masinile si aparatele folosite in lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor in pomicultura lucreaza cu substante toxice pentru om

si animale , masurile de protectia muncii , de asigurare a securitatii celor ce

deservesc utilajele trebuie sa inlature posibilitatea accidentelor ce le poate

provoca atat masina cat si produsele chimice cu care aceasta lucreaza.

Prima masura care se impune este instruirea prealabila a celor ce vor

lucra ,asupra fiecarui tip de aparat sau masina din dotare,pentrun cunoasterea

functionarii ,reglajelor ,modul de exploatare si intretinere,precum si

cunoasterea in aceeasi masura a produselor chimice pe care le

manipuleaza ,toxicitatea lor ,modul de manipulare ,echipamentul de

protectie necesar ,simptomele de intoxicatie si masurile de prim- ajutor pecare trebuie sa le ia

Masinile si aparatele ce se folosesc la stropit si prafuit trebuie sa fie in

perfecta stare de functionare, sa aiba toate aparatorile de protectie si toate

imbinarile montate etans .



Cand se lucreaza cu mai multe masini sau aparate pe aceeasi parcela,

acestea se vor deplasa corelat ,astfel ca substantele pulverizate sa nu ajunga

de la un agregat la altul.

Reparatiile la masinile si aparatele pentru combaterea bolilor si

daunatorilor se vor face numai dupa ce toate piesele au fost spalate cu apa .Produsele pesticide vor fi depozitate si pastrate obliatoriu sub cheie, in

incaperi inchise .

Se interzice distribuirea varsata a produselor ce se pastreaza in ambalaje

inchise .

Produsele pesticide vor circula numai pe baza de acte de predare-

primire .

Prepararea solutiei si alimentarea masinilor se fac pe un loc ales special

departe de sursa de apa potabila ,de locuinte si de grajduri.

Utilajele folosite la prepararea solutiilor (galeti, masuri, butoaie, palnii

etc,) nu vor fi folosite in alte scopuri .Dupa terminarea lucrului, locul pentru prepararea solutilor de stropit se

curata prin razuire cu sapa, iar resturile de produse si solul imbibat cu ele se

ingroapa la adancime de cca. 1 m.

Locul de preparare a solutiilor toxice de stropit va fi marcat vizibil cu

inscriptia “ Loc pentru preparat solutii toxice”.La locul de preparat solutiile

trebuie sa se gaseasca trusa cu antidoturile pentru produsele cu care se

lucreaza.

In timpul lucrului nu se va bea, fuma sau manca.Dupa terminarea

lucrului se spala bine mainile, fata si corpul cu apa si sapun.Fiecare angajat trebuie sa semneze o fisa de protectie a muncii.

La lucrarile de intretinere a pomilor cat s la recoltare se vor folosi scari

duble construite din materiale rezistente prevazute cu armature la ambele

extremitati si limitatoare de deschidere (brat, franghie).Inainte de urcarea pe

scara muncitorul va verifica stabilitatea si asezarea acesteia.

Marimea cosurilor pentru recoltat va fi proportionala cu puterea

muncitorilor, pentru a nu se expune la eforturi mari.

Atunci cand recoltarea fructelor se face cu scuturatorul vibrator,

muncitorii nu au voie sa intre in zona de lucru a acestuia.De asemenea nu au

voie sa intervina la agregatul in functionare.



CAPITOLUL IV:Concluzii

Pomicultura a evoluarca stiinta trecand de la practica unor tehnologi cu

caracter general la pomicultura diferentiata in functie de conditile naturale

de specificul agopedologic al diferitelor specii si soiuri de pomi.

Cultua pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct de

vedere: alimentar, economic si social

Prunul este un dintre cele mai importante specii pomicole, apreciat

pentru fructele sale care se pot consuma in stare proaspata sau

industrializate.

Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte

relative mici fata de cerintele ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla

si au un potential productive ridicat si constant.

Prunele sunt fructe bogate in: vitamine, zaharoza, fructoza, glucoza, apa

si aminoacizi.

Pomicultura intensiva si super intensiva nu poate fi conceputa decat in

conditii de mecanizare, chimizare si irigare. La alegerea locului pentru

infintarea plantatilor de pruni se va tine seama de cerintele specifice fata de

factori de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a productiei de fructe.

Cresterea si dezvoltarea normala a prunului pecum si obtinerea de

recolte mari necesita aprovizionarea solului cu element nutritive. Fertilizarea

devine o masura obligatorie in liveziile de prun. Tehnica administrarii

ingrasamintelor la prun trebuie sa respecte momentul optim de fertilizare cat

si adancimea de incorporare, in zona in care se afla principalele radacini.

Tehnologile moderne de cultivarea prunilor prevad administrarea in

livezii a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si

minerale cu scopul de abtine productii mari.Administrarea ingrasamintelor chimice se realizeaza atat la suprafata solului cat si incorporate in sol.

Ingrasamintele pot solide sau lichide. Administarea ingrasamintelor

determina efecte pozitive:se obtine productie sporita si de calitate

superioara,grabeste intrarea pe rod a pomilor,asigura o crestere mai intensa a

lastarilor,simuleaza procesele de absortie a radacinilor,prelungeste

longevitatea pomilor



In livezile de pruni solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in functie

de varsta pomilor,sistemul de cultura, panta si expozitiunea terenului,

cerintele peoclimatice. Lucrarile solului se executa cu scopul de a realiza

afanarea adanca sau superficeala a solului, distrugerea crustrei, maruntirea

bulgarilor si incorporarea in sol a ingrasamintelor. Pentru realizarea acestor obiective se folosesc pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare si freze de

constructie speciala pentru livezi.Ogorul negru constituie principalul sistem

de intretinere in livezile de prun, avantajul acestuia fiind recunoscute in

productii sporite de fructe.

Asigurarea factorului de apa constituie un element important in

desfasurarea procesului de crestere a prunilor. Daca apa nu este in cantitate

suficenta recoltele scad iar fructele raman mici.

Livezile de prun se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si

care nu asigura in sol in perioada de vegetatie umiditate pe adancimea de 20-

30cm.Perioadele critice in care trebuie sa udam daca precipitatiile lipsescsunt urmatoarele: dupa legarea fructelor ,la intarirea ednocarpului ,la doua

saptamanii de la maturarea fructelor.

Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe motode de udare:

brazde inelare in jurul pomilor, prin brazed longitudinale, picurare,

aspersiune.

Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin

care se dirijeaza cresterea si fructificarea , cu scopul de a obtine coroane

echilibrate capabile se realizeze recolte mari, constante si de calitate.Taierile

difera in functie de varsta pomilor, tipul de fructificare , incarcatura cumuguri de rod, lungimea cresterii anuale, forma de coroana.Taierile la prun

se pot realize atat manual cat si mecanizat.Prin aceste taieri se urmareste

mentinrea echilibrului intre crestere si rodire.Taierile sunt mai energice in

anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putin mugurii

florali.Formarea coroanaei se executa pe o perioada relative lunga de timp.

Sisteme de coroane recomandate pentru pruni sunt: etaj rarit cu varful

axului suprimat, vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata,

sistemul Rabet pentru coroanele care se tocesc

In sectorul pomicol, ca dealtfel, in toate celelalte sectoare pomicole se

inregistreaza numeoase pierderi datorita numarului mare de boli si daunatori precum si a accidentelor naturale (bruma, grindina, gerul)

Protectia fito-sanitara este o veriga tehnologica deosebit de

importanta.Prin lucrarile aplicate solului se distrug o mare parte din

daunatori.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona la

alta.Astfel,pentru solurile cu coacere timpurie sunt necesare 7-8 tratamente,

10-11 tratamente pentru cele cu perioada de maturare medie si 13-14



tratamente pentru solurile cu coacere tarzie.Pentru executarea lucrarilor este

necesar ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat.Eliberarea se face manual

sau mecanizat.Utilajele folosita pentru lucrarile de combatere a daunatorilor

poti fi, aparate de stropit si pafuit actionate de om sau actionate mecanic.

Recoltarea prunelor reprezinta ultima si cea mai importanta operatie dincadrul lucrarilor tehnologice, deoarece prin ea se finalizeaza eforturile

economice si de munca inglobate timp de un an in plantatiile de pruni.

Recoltarea se poate face atat cu mana cat si prin scuturare.Prunele

trebuie culese cu stratul de pruina cat mai intact.Pruina imprima fructelor un

aspect de prospetime, sporindu-le valoarea comerciala.Sortarea prunelor de

face cu mana concomitant cu culesul sau dupa aceea.Pastrarea prunelor se

face la temperature 0-1oC timp de 2-5 saptamanii.



BIBLIOGRAFIE

1. Prof.dr. N.GHENA, conf.dr. GR. MIHAIESCU, prof.dr

M.POPESCU, conf.dr V.CIREASA, sef de lucrari dr. I.GODEANU,

sef de lucrari GH.DOBROTA- “Pomicultura generala si

speciala”,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1977

2. Prof.dr. M.POPESCU, prof.dr. I.MILITIU, prof.dr.

V.CIREASA, prof.dr.I.GODEANU, conf.dr. N.CEPOIU, conf.dr.

GH.DOBROTA, G.ROPAN, dr.ing.I.C.P.P. P.

PARINA-“Pomicultura speciala”,

Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1992

3. Prof emerit dr. docent N.CONSTANTINESCU, conf. dr. N.GHENA, conf. dr. A. NEGRILA, sef de lucrari dr. G.

MIHAESCU-“Pomicultura” vol2. Editura Agrosilvica, Bucuresti

4. Prof. dr. M.POPESCU, prof. dr. N. GHENA, prof. dr. I. MILITIU,

conf. dr.M. MITU-“Pmicultura speciala”. Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1974

5. Conf. dr. ing. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura speciala”,

editura Ceres, Bucuresti, 1977

6. Conf. dr. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura ecologica.Tehnologii

nepoluante”, Editura Ceres, Bucuresti, 1998



7. Dr. ing. ec. CONSTANTIN MARIAN-“Organizarea productiei si a

muncii”, Editura Ceres, Bucuresti, 1983

8.Ing. CONSTANTIN RUXANDU, ing. GHEORGHE STAN –“Mecanizarea lucrarilor in pomicultura”Editura Ceres, Bucuresti,

1979

9. Dr. ing. GH. DOBROTA, dr. ing. D. STRIMBU, dr. ing. M.

DOBROTA, ing. E. CARDEI- “Cultura prunului” Editura Cesres,

Bucuresti, 1991

44771101 atestat pruni bun

Documents