ANUL IX » NR. 404 » 22 – 28 iunie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

INTERVIU

De vorb\ cu ZakharBron, la AcademiaKronberg, l`ng\Frankfurt pe Main

Victor Eskenasy

Surpriza a fost mare s\-l aud peprofesorul Zakhar Bron `nt`mpi -n`ndu-m\ cu un z`mbet larg [i cuo formul\ `n române[te, un vechianun] de deschidere a emisiunilorpostului de radio... Chi[in\u. A[ac\, fire[te, interviul a pornit de laevocarea originilor familiei sale.

» pag. 7

Avanpremier\

Sahar Delijani —Copiii arborelui de jacaranda„Suplimentul de cultur\“ publi c\`n avanpremier\ un fragment dinCopiii ar bo re lui de jacaranda deSahar Delijani, care va ap\ rea `ncu r`nd la Editura Polirom, `n co -lec]ia „Bi blioteca Poli rom. Actu al“,`n traducerea din limba englez\ aMirunei Voiculescu.

» pag. 12-13

Actualitate

Dialog [i stele —FestivalulInterna]ional deTeatru de la Sibiu

Veronica D. Niculescu

Edi]ia aniversar\ a Festivalului In - terna]ional de Teatru de la Sibiu(7-16 iunie), cu num\rul dou\zeci,a excelat prin calitatea invita ]i lors\i, personalit\]i ale teatrului mon -dial [i colaboratori ai festivalu -lui de-a lungul anilor, dintre careo parte au primit distinc]ii [i c`teo stea sub castanii Sibiului.

» pag. 2-3

Cronic\ de carte

Pove[tile n-aucum s\ se termine

Doris Mironescu

Emil Brumaru este unul dintre ceimai iubi]i poe]i de ast\zi. Pentru omare parte din publicul c`t de c`tinteresat de literatur\, Brumarueste pseudonimul poeziei, un per-sonaj el `nsu[i, cu charisma unuistar rock, autor de versuri care de -vin automat porte-bonheur pentrustuden]i filologi [i pu[toaice. Astanu doar pentru c\ scrie poezii fru -moase, ci pentru c\ scrie poezii se -duc\toare, texte care te fac s\ te `n -dr\goste[ti de ideea ̀ ns\[i de poe zie.

» pag. 11

Dosar: „La `nceput a fostdialogul. Grupul de Ac]iuneBanat [i prietenii — poezii,proz\, polemici“

Citi]i un dosar realizat de Elena Vl\d\reanu `n » paginile 8-9

Nu mai este nevoie s\ spun c`t de mult m\ bucur\ [i c`t de important\ mi se pare apari]ia antologiei`ngrijite de Corina Bernic [i Ernest Wichner, La `nceput a fost dialogul. Grupul de Ac]iune Banat [iprietenii – poezii, proz\, polemici. Am g`ndit acest grupaj pornind de la ideea dialogului din titlulantologiei. Exista un dialog [i dincolo de marginile, personale [i estetice, ale grupului?

Nora Iuga Ernest Wichner Caius Dobrescu

Veronica D. Niculescu

Dialogul, pun]ile

Tema festivalului din acest an afost Dialogul. „Mai mult ca ori c`ndavem ast\zi nevoie de Dialog, `n -tr-o societate `n care monologul [i`nsingurarea domnesc, `ntr-o lu me`n care principiile [i regulile mo -ra le lipsesc. Festivalul Inter na ]io -nal de Teatru de la Sibiu a adus `nfiecare an, pe parcursul celor 20 deedi]ii, teme importante de dezba te -re, impun`ndu-se prin excelen]acrea]iilor artistice [i prin calita teaDialogului“, a spus ConstantinChiriac, directorul FITS.

{i, ̀ ntr-adev\r, poate mai mult caoric`nd, dialogul s-a strecurat pes -te tot: dincolo de paginile antologi eide texte alese cu aceast\ tem\, `ns\lile de conferin]e [i mai depar te,`n cafenele, pe str\zi. Festivalul deteatru sibian a dep\[it de foarte

mul]i ani zidurile s\lilor de specta -cole [i de conferin]e, ̀ ns\ ̀ n acest ans-a sim]it [i mai puternic cum invi -ta]ii festivalului reuni]i la edi]iaaniversar\ au p\[it pe pun]i dejabine construite, prelungindu-le,consolid`ndu-le.

Sus]inut local [iaduc\tor de profit

Condi]ia impus\ de Constantin Chi -riac [i urm\rit\ de cei care reali -zeaz\ selec]ia [i asigur\ desf\[u ra -rea acestui festival uria[ a fost me -reu aceea[i: „Fiecare edi]ie s\ fiemai bun\ dec`t cea precedent\“.

Lucrurile pot p\rea simple, a -tunci c`nd cuno[ti felul `n care selucreaz\ aici, cu o perspectiv\ deani, cu colabor\ri [i prietenii ar tis - tice cl\dite `n timp, [i unde ni micnu se face de pe o zi pe alta, de pe olun\ pe alta. ~ns\ [i aceast\ edi ]ie afost tot una de criz\. Festivalul este

sus]inut 99% local, spune Con stan -tin Chiriac, din bani publici. Si bi ulinveste[te `n cultur\ 12% din bu -getul local, o sum\ foarte mare fa -]\ de alte ora[e. „Fa]\ de anul tre-cut, avem un sprijin cu un milion delei mai mult“, spune directo rulfestivalului, referindu-se la su me - le primite de la Consiliul Local [iPrim\rie.

C`t despre Ministerul Culturii,acesta „ne-a sprijinit anul trecut cuun milion de lei, dup\ eforturi chi -nuitoare. Anul acesta am primit500.000 de lei [i, la insisten]e uria -[e, am mai primit 300.000. ICR ne-adat o sum\ similar\ cu cea de anul

trecut, aproximativ 100.000, iar UNI -TER – 30.000; [i de la ConsiliulJude]ean, o sum\ similar\“. Asta,spune Constantin Chiriac, `n con -di]iile `n care alte festivaluri maridin ]ar\ s`nt finan]ate `n propor ]iede 90% din bani publici. „A[ vrea s\fim trata]i pe picior de egalitate“,spune directorul FITS, mai ales c\festivalul de teatru sibian ar fi sin -gurul festival din România care a -duce, pe l`ng\ c`[tigurile cultura le,de imagine, c`[tig financiar.

V`rfurile festivalului

Dou\sprezece mii de companii a -plic\ pentru a participa la festival,iar selec]ia se dovede[te a fi o ches -tiune dificil\. Paleta festivaluluireune[te spectacole de teatru, dedans, spectacole-lectur\, spectaco -le de strad\ [i concerte. Acestora lise al\tur\ ateliere, expozi]ii, lan s\ride carte, dezbateri, conferin]e.

Peste dou\ mii cinci sute de ar -ti[ti [i invita]i, din 70 de ]\ri, auparticipat la aceast\ edi]ie. Fran ]aa fost invitat\ de onoare, cu uns pre -zece spectacole, dar a existat [i c` te

un sezon rusesc, german, polo nez,coreean [i spaniol. La `ncepereafestivalului, dou\sprezece dintrespectacolele de teatru importan teerau deja sold-out.

Vom aminti c`teva dintre v`r fu -rile acestei edi]ii. ~n prima sear\ defestival a fost prezentat, pe scena dela Casa Sindicatelor, Continu, spec -tacol-eveniment `n coregrafia Sa -shei Waltz, considerat\ num\rulunu `n zona teatrului-dans, o pro-duc]ie Sasha Waltz `n colaborarecu Schauspielhaus Zürich.

Eimuntas Nekrošius a venit pen - tru a treia oar\ la Sibiu. Dup\ ce afermecat spectatorii sibieni la edi -]iile precedente cu Idiotul [i Liva -da de vi[ini, compania Meno Fortasa adus cea mai nou\ produc]ie a luiNekrošius, Divina comedie dup\Dante. „Divina Comedie este unadintre operele de baz\ ale cultu riiuniversale. E posibil s\ reg\sim ce -va din Divina Comedie `n mai toa telucr\rile marilor autori. Putem s\lucr\m la acest text o via]\ ̀ n tre a g\,`ncerc`nd s\ `n]elegem ceva, cu[ansa de a nu reu[i niciodat\“, de -clara regizorul Eimuntas Nekro šius,

2 » actualitate

Dialog [i stele — FestivalulInterna]ional de Teatru dela Sibiu Edi]ia aniversar\ a Festivalului Interna]ional de Teatrude la Sibiu (7-16 iunie), cu num\rul dou\zeci, a excelatprin calitatea invita]ilor s\i, personalit\]i ale teatruluimondial [i colaboratori ai festivalului de-a lungulanilor, dintre care o parte au primit distinc]ii [i c`te ostea sub castanii Sibiului. Iar spectatorii au primit, lar`ndul lor, ce-au c\utat – programul a cuprins 350 despectacole din 70 de ]\ri, de la majorete [i fanfar\ pebulevardul central p`n\ la delicate]urile sosite de laOdeonul din Paris sau din Festivalul Cehov, cel maiimportant festival al Rusiei.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

~n centrul Sibiului au primit o stea regizoarea Ariane Mnouchkine, regizorul Eugenio Barba, regizorul Silviu Purc\rete, regizorulDeclan Donnellan, teatrologul George Banu [i actorul de kabuki Nakamura Kanzaburo XVII

» „Mul]umesc tuturorspectatorilor care auar\tat, `n timp, c\ auavut capacitatea de ase autodep\[i.“ –Constantin Chiriac,directorul FITS, lafinalul festivalului.

Compania Meno Fortas a adus cea mai nou\ produc]ie a lui Eimuntas Nekrošius,Divina comedie dup\ Dante

Foto

: Mar

ia {

tef\

nesc

u

Foto

: Mar

ia {

tef\

nesc

u

actualitate « 3

la premiera spectacolului, `n a pri -lie 2012. Cu o durat\ de patru ore[i jum\tate, reprezenta]ia de la Si -biu i-a purtat pe spectatori prin -tr-un Infern, un Purgatoriu [i-unParadis negru-ro[u-alb, cu imaginimemorabile, pline de lentoare, dans[i poezie. Durata mont\rii, de patruore [i jum\tate cu dou\ pauze, plus`nceperea cu o `nt`rziere de patru -zeci de minute i-a f\cut pe unii din -tre spectatori s\ `l abandoneze peDante, interpretat de actorul Ro -landas Kazalaz, `nainte de final.

Teatrul Odéon de la Paris a ve nitpentru prima dat\ `n România, cuo crea]ie a lui Joël Pommerat, Reu -nificarea celor dou\ Corei, carecomprim\ dou\zeci de momentedramatice diverse, un mozaic de po -vestiri la care contribuie [i specta -torul – unul dintre momentele celemai emo]ionante [i interesante aleacestei edi]ii, la care unii s-au zb\ -tut pentru a-l vedea de dou\ ori.

Teatrul Metropolitan din Tokyo,unde Teatrul Na]ional „Radu Stan -ca“ a prezentat, la r`ndul s\u, Lulu,a venit la festival cu cel mai im-portant artist al Japoniei, HidekiNoda, [i spectacolul Albina.

Sezonul rusesc, mereuminunat

Sezonul rusesc a fost, ca `ntotdea -u na, aduc\tor de mari bucurii. IvanV`r`paev a prezentat spectacolulIluzii, cu actorii Teatrului Prakti ka,sub forma unui dialog cu publicul.Dramaturgul rus a fost prezent `nagenda festivalului [i cu un specta -col-lectur\, ̀ n traducerea Ma[ei Di -nescu, Dansul Delhi, [i cu filmuls\u de debut, Euphoria.

Foarte `ndr\git a fost [i specta -colul Trei surori, al Nebal[oi Dra maTeatr din Sankt Petersburg, ̀ n regialui Lev Erenburg, „o profund\ [istr\ lucitoare analiz\ psihologic\ [iun nou efort uman de a r\s pun dela `ntrebarea «de ce nu s`ntem fe -ri ci]i?»“, dup\ cum s-a scris la pre -miera spectacolului.

Al treilea eveniment din sezo nulrusesc a fost Nunta, dup\ Cehov, dinfericire programat cu dou\ repre -zenta]ii, fiindc\ organizatorii aub\nuit b\t\lia care va fi pe un loc.Regizorul Vladimir Pankov, consi -derat „copil teribil“ al teatrului rus,a creat un spectacol ca o p`nz\ mu -zical\ imens\, creat\ din detalii, a -supra c\ruia vom reveni. Nunta esteo coproduc]ie a Festivalului Inter -na]ional de Teatru Cehov, a Aca de mi eiNa]ionale de Teatru Janka Kupaladin Minsk [i a Confedera ]iei Interna -]ionale a Asocia]iilor Teatrale.

Dintre spectacolele care au st`r -nit cele mai frumoase aprecieri,mai amintim: C`ntecele lui Lear,regia Grzegorz Bral, prezentat laCetatea Cisn\dioara, Pesc\ru[ulde la Teatrul German de Stat Timi -[oara, ̀ n regia lui Yuri Kordonsky,jucat la Hala Balan]a, Platonov,pro duc]ie a Teatrului Na]ional„Radu Stanca“ din Sibiu, `n regialui Alexandru Dabija, [i, desigur,Faust, `n regia lui Silviu Purc\ re -te, care continu\ s\ aduc\ turi[tila Sibiu, cu o for]\ de atrac]ie in-epuizabil\.

Lecturile care umplulibr\ria

Sec]iunea de spectacole-lectur\,purt`nd numele regretatului ac-tor Virgil Flonda, a constat `n optreprezenta]ii la Libr\ria Huma -nitas, cu intrare gratuit\ [i `ntot-deauna cu sala plin\, publiculfestivalului fiind unul at`t de fi-del [i de interesat, `nc`t orice au-tor de texte [i-ar dori s\ `l `mpru-mute, pentru orice lansare de car -te. Au fost prezentate, `n regia luiBogdan S\r\tean, cu actori ai tea -trului sibian sau cu studen]i [ichiar elevi, texte de Hideki Noda,Ivan V`r`paev, Joël Pommerat,Malgorzata Sikorska-Miszczuk,Marius von Mayenburg, RodrigoGarcía, Székely Csaba [i subsem-nata. Spectacolele au fost urmatede discu]ii cu critici de teatru [iliterari, moderate de C\t\lin {te -f\nescu. Spectacolele au fost `n -registrate [i vor fi difuzate pe Ra-dio România Cultural.

Textele, selectate de Ioana M\ -l\u, au alc\tuit o antologie biling v\de aproape o mie de pagini, lan sa -t\ de asemenea `n cadrul festiva -lului.

Zidul poeziei urbane

Dan Perjovschi a transformat dinnou zidul de l`ng\ Teatrul Na]io -nal din Sibiu `ntr-o „colec]ie ne-muzeal\ ce formeaz\ noua poezieurban\“.

Dintre expozi]iile permanenteale festivalului, amintim expozi -]iile de costume Lia Man]oc, Doi -na Levintza [i Drago[ Buhagiar,expozi]iile de fotografie MihaelaMarin [i Sebastian Marcovici.

Delicioase au fost conferin]elefestivalului, cu invita]i de o va -loare remarcabil\, precum IvanV`r`paev, care a vorbit despre „Ce`nseamn\ contemporaneitatea `nteatru“, Erhard Stiefel, creator dem\[ti, colaborator Théâtre du So -leil – „Un maestru al m\[tilor `[idezv\luie secretele“, JonathanMills – directorul Festivalului In-terna]ional de la Edinburgh, Ber -nard Faivre d’Arcier – directorulFestivalului de la Avignon `n di fe -rite perioade, George Banu, toateconferin]ele beneficiind de mode -rarea rafinat\ [i precis\ a lui Oc-tavian Saiu, care la r`ndul s\u a

lansat o carte ̀ n festival: Posterita -tea absurdului, Editura Paideia.

Stele sub castani

Festivalul s-a `ncheiat cu o Gal\aniversar\, s`mb\t\ seara, la Sa -la Thalia, transmis\ de TVR 1. Ceimai importan]i arti[ti care au con -tribuit la frumosul traseu al fes -tivalului de-a lungul celor dou\ -zeci de ani au primit distinc]ii [idiplome. O asemenea gal\ a maiavut loc doar `n anul special pen-tru Sibiu, 2007.

Cu c`teva ore `nainte de gal\ s-ainaugurat Aleea Celebrit\]ilor, `nParcul Cet\]ii, ca loc permanent

de celebrare a contribu]iilor dindomeniul teatral. Pentru `nce -put, [ase personalit\]i au primito stea `n centrul Sibiului: regizoa -rea Ariane Mnouchkine, regi-zorul Eugenio Barba, regizorulSilviu Purc\rete, regizorul DeclanDonnellan, teatrologul GeorgeBanu [i actorul de kabuki Naka-mura Kanzaburo XVII – disp\rut`n decembrie anul trecut.

Sasha Waltz a dorit s\ pri -measc\ steaua sa personal, [i nuprin reprezentan]i, [i de aceea a -cest moment s-a am`nat pentruatunci c`nd coregrafa va puteasosi la Sibiu.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

Se nasc pasiuni [i dispute `n serile [i dimine]ileFestivalului Interna]ional de Teatru de la Sibiu.Nu exist\ spectacol important, spunea cineva dine chipa organizatoare, care s\ nu st`rneasc\ rea c -]ii la extreme: s\ fie adorat de cineva [i s\ fie de-testat de altcineva.

De aceea, nu poate exista cel mai cel sau ceamai cea. Exist\ doar favori]i. Vom alege [i noi unspectacol favorit: Nunta, dup\ Cehov, regia Vla -di mir Pankov.

Sezonul rusesc aduce `ntotdeauna minun\]ii.Nunta – o coproduc]ie a Festivalului Interna]ionalde Teatru Cehov, a Academiei Na]ionale de Tea -tru Janka Kupala din Minsk [i a Confedera]iei In -terna]ionale a Asocia]iilor Teatrale – a fost pre zen -tat de dou\ ori, `n cea mai mare sal\ a Sibiului,a[a `nc`t a putut fi vizionat, `n total, de aproximativo mie cinci sute de suflete.

Un tablou complex, plin de culoare [i muzic\,plin de acea emo]ie contradictorie pe care o a[ -tep]i c`nd te a[ezi `n scaun la teatru. Un tablou cuun personaj colectiv fantastic – fiecare actor depe scen\ juca de parc\ el singur se afla cu un pas`naintea celorlal]i; putea s\ fie ascuns de umbr\,departe de ochiul spectatorului, fiecare actor era

o min\ de aur a expresivit\]ii bun\ de pus sublup\. O grij\ pentru detaliu demn\ de marii pic-tori ai lumii. Dup\ o mic\ perioad\ de adaptare la`nceput, pentru ca ochiul, urechea, mintea s\ seplaseze la distan]a potrivit\ pentru a putea cu -prinde tabloul `ntreg, te trezeai deodat\ `n\untru,precum un vizitator `ntr-un muzeu: tot mai singur`n sal\, `ncremenit, el [i imaginea, el una cu ima -ginea. Scene remarcabil construite vizual, ca op`nz\ imens\ cu mii de detalii `n fiecare loc, sce neremarcabil construite `n viteze diferite, deru l`n -du-se simultan – goana fundalului, `ncremenireaprim-planului –, alc\tuind un tot remarcabil.

Scene. Fire de praf plutind dureros `n conul delumin\ al unui reflector, deasupra c`nt\re]ei ca reparc\ tace, parc\ tace aici c`nt`nd dincolo, `ntr-olume a ei, `n timp ce nunta[ii gonesc, [i poate c\atunci c`nd ea se va `ntoarce aici va fi prea t`rziu,dar c`nd nu este totul deja prea t`rziu la Cehov?...{i mireasa b\tr`n\, foarte b\tr`n\, cu o voce minu -nat\, cristal `n draperii pr\fuite, [i frumoasele ba -lului, dolofane, albe `n rochii colorate f\cute dincarpete de perete, c\prioare [i locuri cu verdea]\,promisiuni, de[ert\ciuni. Adin, dva, tri, cet`re...`ncotro, crud\ afacere matrimonial\, `ncotro?

Subiectiv

Favoritul — Nunta dup\ Cehov

Voluntarii, ominoritate local\

Anul acesta, Festivalul Interna -]ional de Teatru de la Si biu a be -neficiat de sprijinul a trei su tede voluntari ro mâni, c\ rora lis-au al\turat dou\zeci de ti nerijaponezi, doi sud-co reeni [i vo -luntari din Fran]a [i Spania.

La gala de decernare a dis-tinc]iilor FITS, Dan Perjovs chia remarcat c\, printre minori -t\]ile care caracteri zea z\ po pu -la]ia Sibiului, ar trebui recu nos -cu t\ [i noua minoritate: cea avoluntarilor.

» „Sec]iuneaspectacolelor de strad\este cea maiproductiv\: ea aschimbat Sibiul.“ –Constantin Chiriac.

Foto

: Seb

astia

n M

arco

vici

4 » actualitate

C`nd i-am spus unui foartebun prieten ceva mai t`n\rc\ am fost la un concert [ia fost curios de detalii, m-adescusut „Da’ cine-i PatriciaKaas?“. Bun\ `ntrebare! Celmai simplu a fost s\ `i r\s -pund tot cu o `ntrebare: „M\,da’ tu de Angela Similea aiauzit?“. R\spunsul afir ma -tiv m-a `ncurajat s\ `i explicc\ a[a cum Angela Simileaeste o „doamn\ a muziciiromâne[ti“, la fel [i PatriciaKaas este o „doamn\ amuzicii franceze“. Sta]i, nuv\ repezi]i s\ v\ apleca]idup\ pietre, l\murescimediat compara]ia!

Florin Iorga

Folosit\ `n scopuri general-ilus-trative, de fapt educative, compa -ra]ia de mai sus func]ioneaz\ doarpe un anumit palier, anume cel alreputa]iei locale a fiec\ reia dintrecele dou\ artiste. ~n rest, putemadmite c\, pe l`ng\ a ceast\ simi -litudine, mai exist\ o mul]ime dediferen]e. De pild\, avem de notato diferen]\ de v`rst\, dar mai alesuna de loc de na[tere [i – pe cale deconsecin]\ – de apartenen]\ la ocultur\ minor\ (Angela) sau, dup\caz, major\ (Patricia). Iar de aici`ncolo s`nt necesare c`teva preci -z\ri. Neav`nd preten]ii de connais -seur, nu m\ `ncumet la ierar hi za -rea tehnicilor vocale [i a prefe rin -]elor de repertoriu, dar g\sescpotrivit de subliniat c\, evolu`nd

`ntr-un sistem s\n\tos de show-biz [i av`nd avantajul unei limbi decircula]ie, fran]uzoaica (de fapt, pejum\tate nem]oaic\, alsacian\ fi-ind...) a reu[it s\ treac\ dincolo decondi]ia de div\ local\, cimen t`n -du-[i definitiv statutul de vedet\interna]ional\. Cum asta? P\i, amv\zut pe 19 iunie, la Ia[i, `n fa]aPalatului Culturii, cu ocazia spec -ta colului Kaas chante Piaf, des f\ -[urat `n cadrul Festivalului Inter -na]ional al Educa]iei (FIE).

O demonstra]ie deprofesionalism

Ca s\ ̀ n]elegi ce ̀ nseamn\ meserie`n showbiz, trebuie s\ mergi nea -p\rat la concertul unui star inter -na]ional. La Ia[i, p`n\ la PatriciaKaas, l-am mai v\zut pe GoranBregovici, `n urm\ cu c`]iva ani,tot `n fa]a Palatului Culturii. (LaJulio Iglesias, pe stadionul din Copoun-am ajuns, asta e.) Hmm... Ge nurifoarte dep\rtate, da, `ns\ nu doar lanivel de gen muzical sau `n ceea ceprive[te conceptul de show, de a -cord. Oricum, ceea ce a frapat laconcertul de miercuri a fost ni ve lulde expert. Adic\ toate detaliile autr\dat un `nalt nivel de elaborare[i de expertiz\: de la lumini la pro -iec]iile video, trec`nd prin core-grafie, durat\, pauze, costume, mu -zicieni, regie, selec]ia pieseloretc., etc., etc. Rezum`nd, toat\ `n -t`m plarea de pe 19 iunie din fa]aPalatului Culturii a transpirat aprofesionalism.

~ns\ de transpirat au transpiratserios [i to]i cei care au evoluatpe scen\: cei trei instrumenti[ti

plus dansatorul (de-a dreptul ge-nial, trebuie s\ subliniez asta!), `nfrunte cu Patricia Kaas, care nus-a menajat absolut deloc. La ceinu-spunem-c`]i ani ai ei, pentru c\nu este elegant, avea op]iunea per -fect acceptabil\ de a se fi lipit ]ea -p\n\ de microfon pentru a oferiun recital magistral, lucru – `mi`nchipui – relativ simplu de ob]i -nut atunci c`nd ai o voce cu totulspecial\, o for]\ `n continuare ex-trem de puternic\ [i o tehnic\ in-terpretativ\, `[i dau seama chiar[i necunosc\torii ca mine, rar `n -t`lnite. A preferat totu[i s\ dan se -ze (a nu se `n]elege prin asta c\ s-ab`]`it de pe un picior pe altul), s\schimbe ]inute, s\ se lipeasc\ desc`ndura scenei, s\ cocheteze cu pu -blicul, s\-l antreneze, s\... s\ fac\ unshow à la carte, ce s\ mai vorbim!

Omagiere, nu copiere

Poate s\ par\ oarecum surprin z\ -tor faptul c\ o c`nt\rea]\ de cali-brul Patriciei Kaas, cu ni[te albu -me personale la CV suficient deconsistente `nc`t s\ fi v`ndut p`n\

acum vreo cinci milioane de exem -plare potrivit Wikipedia, vine s\ nec`nte `n dulcele nostru t`rg piese-le at`t de pr\fuite pentru noi ale luiEdith Piaf. Oric`t de valoroase arfi fost acestea, ele s-au `nt`mplat`n prima jum\tate a secolului tre -cut. I-au murit compozitorii? S-or fipensionat, s\racii? Sau poate s`ntbolnavi? Ei bine, nici pe departe!Doamna Kaas este `nc\ `n pozi]iade a lansa oricare dintre compo -zitorii talenta]i ai momentului,dar afla]i `nc\ `n faza de juniorat,ac cept`nd s\ le interpreteze crea]iile.~n plus, albumul s\u omagial laadresa celei ce a fost Edith Piaf nueste nici, vai de mine!, copy/paste,nici o recirculare ieftin\. A[a cevaam v\zut deja cu to]ii, [i s`ntems\tui de c`teva genera]ii. Unde? Laliota de Elvis impersonators, a di -c\ la acei pretin[i arti[ti care `[ilas\ perciuni [i `mbog\]esc frizeriica s\-i fac\ s\ semene cu Regelerock’n’roll-ului pentru a-i l\l\ipiesele din spatele unor ochelarifumurii, ]in`ndu-se mai mult saumai pu]in inspirat de o chitar\. Nu.Spre deosebire de ace[tia, Patricia

Kaas nu este la ani-lumin\ de `n -ce putul unei cariere reale, ci la a po -geul ei. Adic\, era s\ cacofonez,cam exact atunci c`nd o re`n toar -ce re la r\d\cini chiar „face sens“,vorba americanului. Reorchestra -te, reg`ndite [i reinterpretate `n -tr-o manier\ proprie, puse `n sce n\[i completate cu un material vi deode clas\, piesele [i spiritul lui Piafau re`nviat.

Revenind, dac\ tot este vorbadespre un omagiu, o doamn\ `l fa -ce cum se cuvine. Iar Patricia Kaasnu doar c\ i-a cerut publicului s\ seridice pentru un minut, ci s-a rein -ventat efectiv pentru acest album[i pentru turneul aferent, f\r\ a-[ipierde totu[i personalitatea, ci `m -bog\]indu-[i-o. Pentru c\ poate.

P.S.: Artista a putut, traduc\ -toa rea nu. A gafat la greu, mititi-ca, dar nu-i vina ei, c\ era crud\[i s-a sim ]it asta. Vina e a cui a de -semnat-o. Peste c`]iva ani o vomaprecia, f\r\ `ndoial\. Ah, faptulc\ francofonii din public, delocpu]ini, s-au stricat de r`s a contri -buit la atmosfer\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

~n lista larg\ a filmelor pre-ferate se afl\ [i o produc]ieSF din urm\ cu aproape 20de ani. Mul]i a]i v\zut, cred,The Independence Day/ZiuaIndependen]ei. Da, e acel filmcu Will Smith `n rolul prin-cipal, film ̀ n care o hoard\ dec`teva milioane de extrate-re[tri din alt\ galaxie vin s\st`rpeasc\ omenirea [i s\ pu -n\ st\p`nire pe resursele iu -bitei noastre Terra.

Am rev\zut de cur`nd a -ceast\ produc]ie, iar la final,am comutat televizorul pecanalele noastre de „[tiri“.C`nd e[ti `nc\ absorbit deac]iunea filmului tocmai

`ncheiat, ai c`teodat\ tendin -]a s\ confunzi fic]iunea curealitatea. C`nd, `ns\, „za-pezi“ `ntre canalele din lis -t\ [i impresia ini]ial\ ̀ ]i maid\, `nc\, t`rcoale, ai dou\ va -riante: ori ai `nnebunit com -plet [i nu mai [tii unde setermin\ fantasticul [i unde`ncepe realul, ori persona-jele care ]i se deruleaz\ prinfa]a ochilor au, `ntr-ade v\r,acel „ceva“ care te `mpiedi -c\ s\ te desprinzi de filmulurm\rit.

Pre] de vreo dou\ ceasuri[i vreo dou\ zile la r`nd, amtr\it cu nebuneasca impresiec\ extratere[trii reali s`nt

mai inteligen]i dec`t cei pecare ̀ i omoar\ domnul Smith.Cei din produc]ia hollywood -ian\ apar pe P\m`nt cu arme,muni]ii [i scandal, sf`r[indla fel de zgomotos cum se i vi -ser\. Cei pe care mi se parec\-i v\d `n lumea real\ s`nt(sau par a fi) mult mai inte-ligen]i: `[i `nchiriaz\ chipuride p\m`nteni get-beget, seintegreaz\ ̀ n societatea noas -tr\, ne `nva]\ limba, obice-iurile, defectele, calit\]ile,ticurile [i c`te tr\s\turi ormai fi importante ca s\ nep\c\leasc\. Dup\ ce trec deetapele astea complicate, sefolosesc de mijloacele noastre

de comunicare `n mas\ ca s\ne `ndobitoceasc\.

Dac\ nu m\ crede]i, ui-ta]i-v\ pu]in la tr\s\turile,vorba, portul [i g`ndurile in -vita]ilor permanen]i de pela România TV. Poate s\-mispun\ cineva s\ n-o suspec-tez pe doamna avocat PaulaIacob c\ nu a venit, acummul]i ani, `ntr-o nav\ verdecu lumini]e albastre, dintr-oalt\ galaxie? Poate cinevas\-mi `nl\ture suspiciunile`n privin]a domnului Cor-neliu Vadim Tudor? Eu nu[tiu `n ce m\sur\ domnia saeste de pe aici, de unde prove -nim noi, oamenii cu discurs

normal. Urm\ri]i-l [i pe a celpsiholog a c\rui chelie sea -m\ n\ cu cea a lui Gorbaciov(topit\ pu]in de la c\ldur\),c\ruia, probabil, colegii s\ide planet\ i-au dat la mi[tonumele de Hanibal Dumitra[ -cu. Asculta]i-i discursul [ivede]i gesturile f\cute de au -tointitulatul „rege al p\p\ -di ilor“, Florin Condur\]ea-nu, care ne prive[te trans-galactic prin ochelarii s\ialba[tri [i vorbe[te ca [i cumi s-ar fi stricat adaptorul devoce implantat `ntre antene -le sale.

Nu mi-a c\[unat ast\zi ni -mic pe România TV. Din p\ -cate, din lips\ de spa]iu ti-pografic, nu mai am cum s\parcurg [i lista extratere[ -tri lor de la Antena 3 [i de laRealitatea TV. Pe l`ng\ to]iace[tia, Monica Tatoiu chiarpare o p\m`nteanc\ onest\[i cinstit\, care `[i cum p\ -r\ haine de la second-hand,a[a cum a ]inut, recent, s\ nedea de [tire. De o [tire second-hand, cum s`nt majoritateaproduc]iilor care, c`ndva, res -pectau sensul pro priu al ter-menului „dezbatere“.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Extra-Terrestrial: invazia prin imersiune

{i a fost s\ FIE concert:

Kaas chante Piaf `n T`rgul Ie[ilor

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Aceasta era [i ideea fondatoare aunui proiect sugerat de pe la finelemileniului trecut de poetul [i pu-blicistul ie[ean Michael Astner, ca -re p`n\ la urm\ s-a materializat ̀ n -tr-un volum publicat `n 2004 de co -legii [i prietenii din Clubul 8, subcoordonarea lui Gabriel H. Decu-ble: Cartea roz a comunismului.

Mai mult, fotografia ce st\ `n ca -pul paginii de Facebook amintite ecea de la edi]ia italian\ a volumu -lui Tovar\[e de drum. Experien ]afeminin\ `n comunism, coordonatde Dan Lungu [i de mine – a[a c\,inevitabil, am sim]it o oarecare a -finitate cu nostalgicii str`n[i vir-tualmente acolo, ca s\-[i aminteas -c\ [i s\ ofteze dup\ ceea ce nu pu-tem dec`t s\ pierdem. Numai c\,poate tocmai pentru c\ vin din a -ceea[i lume [i m\ simt asemenealor, nu m\ pot `nfr`na s\ nu o biec -tez c`nd v\d cum exager\rile ex-plicabile – c\ci niciodat\ n-a fost oalt\ copil\rie mai frumoas\ ca anoastr\, adic\ a tuturor – alune c\`n falsificare, cu efecte `n prezentulimediat. Sigur c\ anii copil\rieinoastre comuniste au fost cei maifrumo[i din toate timpurile (pen-tru noi [i numai pentru noi). Darz\u c\, dincolo de dimensiuneapersonal\, n-au fost chiar at`t de

frumo[i. N-au fost at`t de frumo[ipe c`t puteau fi. Iar ceea ce a fostur`t n-are cum s\ devin\ frumos.

N-am nimic cu amintirile. Nupo]i supune amintirile [i nostalgi -ile rigorilor unor studii [tiin]ifice.Am cercetat cu inima pe jum\ tate`nduio[at\ post\rile [i comen ta ri -ile celor str`n[i acolo, sub drapelulzdren]\ros al unei copil\rii nufoarte prospere. ~n mine palpita `n -s\ demonul contradic]iei, st`rnitde prima pagin\, cea care con]i neaun fel de discurs fondator altfelbenign, doar c\ ̀ nc\rcat cu inexac -tit\]i fondatoare, ce miros a falsifi -care („manipulare“ ar fi prea mult,c\ci nostalgia, ca [i dragostea, or -be[te uneori). Nu nostalgiile su-biective, ci generaliz\rile din pla -nul realit\]ii s`nt cele ce sun\ fals.

Citesc astfel `n acea pagin\ des -pre o perioad\ „c`nd la [coal\ e -ram to]i egali, f\r\ ca cineva s\ ia -s\ `n eviden]\ prin avu]ia p\rin ]i -lor“. Dac\ a existat vreodat\ o a -se menea epoc\, `n mod sigur n-afost cea comunist\. Nu trebuia s\fii foarte matur ca s\ vezi c\ b\ -iatul muncitorului de la A.E.M.nu beneficia de acela[i tratamentca fiica [oferului de TIR, c\ Ro -land, cel cu tat\l deja plecat `n Ger -mania, avea parte de un tratament

preferen]ial, iar doamna profesoa -r\ mirosea a parfum fin [i avea ni[ -te bluze mai frumoase, „din pachet“,c\ fata vame[ului din a VII-a X eraalintat\ de mai to]i profesorii, iarb\iatul prim-secretarului de partidnu lua niciodat\ vreo palm\ de laprofesori [i n-avea nici o not\ maimic\ de opt. Nici sandviciul de la[coal\ nu era „mai tot timpul cupateu“ – nu la toat\ lumea. La u niiera cel pu]in cu salam de Sibiu. Laal]ii nu exista sandvici. Nu eramto]i egali – a[a ceva n-a existat. Ofi fost frumos, dar n-am fost egali.

Mai scrie acolo cum „ne jucamtoate serile `n fa]a blocului, pentruc\ la televizor nu era nimic de ur m\ -rit ([i ce bine era, la ce t`mpeniis`nt acum la TV...)“. Eu `mi aducaminte c\ ne-am fi dorit s\ fie cevala TV, poate chiar t`mpenii precumcele de acum. T`mpeniile astea s`ntexpresia libert\]ii noastre, dup\chipul [i asem\narea poporului e li -berat. Oare dac\ aveam (sau dac\am avea [i acum) `n fiecare sear\programe TV serioase [i instruc-tive, precum Mezzo [i Arte, ne-amfi uitat? Ne-am uita? Sau am pre -fe ra tot ni[te filme de aventuri,dragoste, comando, r\zboi, teleno -vele sau orice produc]ii S.F. ame -ricane? Numai c\ adultul, pornit s\idealizeze totul, inclusiv propriulgust, `[i amestec\ v`rstele [i `i pu -ne `n c`rc\ copilului care era gus-turile maturului care a devenit.

~n schimb, ideea c\ pe vremea a -ceea „Mili]ia tundea la zero pe maito]i infractorii“ e, `n chip ciudat,un fel de proiec]ie infantil\ `n min -tea adultului de azi. Ar fi amu zan -t\ dac\ adev\rul n-ar fi trist. Mi li -]ia tundea, printre altele, rockeri,hippies, punkeri – `n general, ado -lescen]i teribili[ti (scuza]i pleonas -mul), care `ncercau o `nduio[\ toa -re form\ de rebeliune `n pas cuOccidentul. Ce-i drept, ̀ n limbajuloficial al epocii erau asimilabiliinfractorilor, a[a c\ dreptul de a-itunde chilug `l aveau p`n\ [i direc -torii [colilor. Doar cei mai egalidintre noi, cei din specia SergheiMizil, aveau dreptul s\ fie rebeli.

Dar am fost copii [i a fost fru-mos. Din nefericire, n-o s\ mai fim.Din fericire, nici epoca aceea n-os\ mai fie.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» Nu trebuia s\ fii foartematur ca s\ vezi c\ b\ -iatul muncitorului de laA.E.M. nu beneficia deacela[i tratament cafiica [oferului de TIR,c\ Ro land, cel cu tat\ldeja plecat `n Ger ma nia,avea parte de un tra ta -ment preferen]ial, iardoamna profesoa r\ mi -ro sea a parfum fin [i aveani[ te bluze mai fru moa -se, „din pachet“.

Descop\r recent pe `nc\p\torul [i atoate`ng\duitorulFacebook o pagin\ din multele dedicate copil\rieicomuniste: „Nostalgia copil\riei noastre din Epoca deAur“. N-o pot privi dec`t cu bun\voin]\, c\ci nu mi-estr\in dorul dup\ anii pierdu]i ai v`rstei aceleia – v`rst\de aur pentru orice om normal din orice epoc\ istoric\.

Nostalgie [ifalsificare

~n deceniul care a urmat am avutocazia s\ stau de vorb\, la Praga,a t`t cu Vengerov, c`t [i cu Vadim Re - pin, colegul s\u de clas\. ~n scur -tele interviuri pe care mi le-au acor -dat pentru Radio Europa Liber\, laFestivalul Prim\verii pragheze,am`ndoi mi l-au evocat elogios peprofesorul lor din Rusia, mutat `n -tre timp cu elevii s\i cu tot, dup\liberalizarea intervenit\ odat\ cudezmembrarea URSS-ului, `n Ger -mania, la Conservatorul din Lü -beck. Anii au trecut [i numele luiZakhar Bron mi-a fost mereu re a -dus `n aten]ie, citind despre eleviis\i [i ascult`ndu-i succesiv, `n con -certe radio [i televizate sau pe dis -curi, pe violoni[tii Daishin Kashi -moto, Daniel Hope, Sayaka Shoji,p`n\ la Linus Roth, c\ruia i-am ad -mirat anul acesta `nregistrarea in -tegral\ a pieselor pentru vioar\ [ipian de Mieczyslaw Weinberg.

Nimic mai firesc, a[adar, au zindc\ profesorul Bron urma s\ deacursuri de m\iestrie la AcademiaKronberg de l`ng\ Frankfurt, s\-miiau inima ̀ n din]i – [i ̀ n geant\ sin -gurul CD din colec]ie av`ndu-l casolist – [i s\ le cer colegilor de laserviciul de pres\ al Academieis\-mi aranjeze un interviu cu el. ~nprealabil [i dup\ interviu i-am ur -m\rit clasele de m\iestrie de la Kron -berg, la care studen]ii accepta]i caparticipan]i „activi“ au fost acom -pania]i de aceea[i pianist\, IrinaVinogradova, pe care o descoperisem

`n 1990, al\turi de t`n\rul Ven ge rov,pe discul companiei Biddulph.

Privindu-i st\ruin]a [i r\bda reacu care `[i corecta [i stimula eleviiexemplific`ndu-[i spusele, imit`n -du-i sau c`nt`nd la vioar\ al\turi deei – dup\ ce `i `ntrerupea, cel maiadesea, dup\ fiecare dou\-trei m\ -suri, a[a cum obi[nuia s\-[i fac\ re -peti]iile cu orchestra Sergiu Celi-bidache –, am `n]eles, pe de-o parte,ceea ce `i fascineaz\ pe studen]i lael [i ̀ l transform\ cumva ̀ ntr-o hra -n\ spiritual\ indispensabil\. Pe dealt\ parte, ca [i `n cazul lui Celibi -dache, am ̀ n]eles de unde vine aceafaim\ de pedagog sever, lipsit declemen]\. Doar studen]ii cei maidota]i [i av`nd `n ei harul divin potrezista, probabil, presiunii psiho lo -gice pe care o exercit\ [i graduluide concentrare maxim\ pe care `lsolicit\, concomitent cu transmi -te rea „`nv\]\turilor“ lui.

Discu]ia ulterioar\ cu Bron mi-adezv\luit [i deschis [i multe c\ r\rinecunoscute spre lumea violoni[ -tilor sovietici. S`nt convins c\ as -t\zi, ca [i `n anii tinere]ii mele `nRomânia, cunoa[terea acestei lumise limiteaz\ la c`teva nume fai moa -se, `ncep`nd cu David Oistrah [iLeonid Kogan, c\rora li s-au a d\u -gat marginal, `n diverse etape, c`[ -tig\tori ai unor concursuri interna -]ionale, din genera]ia contempora -n\ lui Zakhar Bron. ~ntre ei, GidonKremer, Victor Tretiakov [i al]i c`]i -va violoni[ti de mare talent, accep -ta]i [i promova]i, mai mult saumai pu]in, de ma[in\ria cultural\sovietic\ din deceniile [apte [i opt

ale secolului trecut. Al]ii, din ge ne -ra]ia ce l-a precedat pe Zakhar Bron,au r\mas p`n\ ast\zi practic ne-cunoscu]i unei majorit\]i a melo-manilor. Cine `[i mai aminte[te deNelli {kolnikova, c`[tig\toare `n1953 a Marelui Premiu la Concur-sul Marguerite Long-Jacques Thi -baud, c\reia `n anii ’70 i s-a inter ziss\ mai apar\ `n str\in\tate? Saucine dintre melomanii români l-acunoscut sau [i-l aminte[te as t\zipe Busia (Boris) Goldstein, elev allui Piotr Stoliarsky la Odessa, profe -sorul lui Zakhar Bron, cel care c`[ ti -gase premii la concursurile fai -moa se de la Bruxelles [i Var[o via,copil fiind, al\turi de David Oistrah,la mijlocul anilor ’30.

Un CD „reparator“, publicat decasa Melodya cu 2-3 ani `n urm\, `ncolec]ia „Legende ale secolului XX“,evoca parcursul nefericit al fostu -lui copil-minune, devenit unul din tremarii violoni[ti ai epocii sovietice:`n cursul celor 35 de ani c`t a fost o fi -cial solist al Societ\]ii Filarmonicedin Moscova (din 1939 p`n\ `n 1974),lui Busia Goldstein i s-a permis s\efectueze numai dou\ turnee ̀ n str\ -in\tate, `n 1955 `n Grecia [i `n 1958`n Ungaria... Iar `n plus, `ntre 1950[i 1961, sub diverse pretexte, i s-a in -ter zis s\ fac\ ̀ nregistr\ri de studio...

Pe urmele acestor violoni[ti „ui - ta]i“ [i ascult`nd spusele lui Za-khar Bron, m-am mai g`ndit, o dat\`n plus, c\, `n fapt, istoria cultu -ral\ real\ a epocii revolute comu-niste a[teap t\ `nc\ s\ fie scris\,lucru valabil at`t pentru Rusia, c`t[i pentru România...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

6 » muzic\

Despre existen]a legen -darului pedagog al viorii,Zakhar Bron, am aflatimediat dup\ 1989, atuncic`nd, la o cas\ de discurilondonez\, ata[at\ uneifirme de lutieri, BiddulphRecordings, cunoscut\colec]ionarilor exclusivpentru `nregistr\ri isto -rice de excep]ie, a ap\rut,`n mod surprinz\tor, dis -cul de debut al t`n\ruluiMaxim Vengerov. Ven ge -rov avea `n 1990 doar 16ani, era unul dintre eleviicei mai promi]\tori ai [co -lii de la Novosibirsk a pro -fesorului Bron [i tocmaic`[tigase ConcursulInterna]ional de Vioar\„Carl Flesch“ de la Londra.

Acum trei ani, c`nd AC/DC con-certa la noi, editurile au primitimpulsul necesar public\rii a do -u\ c\r]i despre trup\. Un lucru ex -trem de firesc, pe care, totu[i, amneglijat s\-l salut, evit`nd s\ co-mentez m\car un titlu. Voiam s\ocolesc posibila acuza]ie de o por -tunism comercial. Gre[eam, de-sigur. S\ fii pe faz\ nu `nseam n\mereu s\ vinzi „ce se cere“. Dar,`n alt\ ordine de idei, aplicam `n -v\ ]\tura lui Mateiu I. Caragia le,conform c\reia un om de gust nud\ niciodat\ curs trendului la mo -d\, ci alege totdeauna, spre lectu -r\ sau audi]ie, opere intrate `n o -dihnitoare penumbr\. (E drept,mai am destul p`n\ c`nd voi ati n -ge, precum Magistrul din Cajvana,stadiul ce-mi va procura spre de -lectare hermeneutic\ numai opuriobscure, de mult uitate sau cu r\s -p`ndire manufacturat\.) Sunetulspecific trupei AC/DC a trecut fa -za de „mod\“ [i face parte din cul -tura de baz\ a oric\rui iubitor derock, fie c\ se declar\ metalist fe -roce ori tradi]ionalist comprehen -siv. Ultimele 2-3 albume semna tede australienii mondializa]i n-auavut `ns\ alura evenimentelor „e - po cale“, de care showbizul e ghif -tuit p`n\ peste cap. De unde pre-ten]ia c\, la o judecat\ mai lax\,am putea categorisi discurile as -tea drept hran\ (pre)destinat\unei confrerii extinse.

Cartea pe care o ]in la `nde m` -n\ [i-o r\sfoiesc, f\r\ pic de inten -]ie critic atacant\, este un exem plude produs util [i pl\cut. Presu punc\ e folositor `n primul r`nd „roa -c k\rului“ cu suficient autocontrol,`n stare s\ renun]e la c t̀eva beroaicepentru a-[i asigura luxul lecturii

de zile mohor`te, c`nd nimic nupare s\(-i) priasc\. Dac\ nu [i-acultivat obi[nuin]a cititului, tot sealege cu ceva: un set de fotogra fii,parte documente de epoc\, partede scen\ sau de colec]ie privat\, rarexpuse public. Efortul de-a parcur -ge cele 540 de pagini e r\spl\tit prinavalan[a de evenimente ce alc\tu -iesc o istorie pe c`t de haioas\, peat`t de exemplar\. Fra]ii Malcolm[i Angus Young, cei doi spiri du[icare, practic, `nseamn\ AC/DC,s`nt exponen]ii unui fel aparte dea tr\i, dar [i exemple universale deambi]ie, lupt\ [i rezisten]\. Asta-iceva tipic sco]ian? {i alte na]ii s-arputea l\uda, dac\ ar `nv\]a lec]ia.Clanul Young, vreo opt fra]i, des -tui nepo]i [i chiar str\nepo]i, pa -re predestinat s\ compun\ muzic\.Unul dintre ei, George, a fost mem -bru al azi uitatei trupe Easybeats,de]in\toare de „one hit wonder“ –Friday On My Mind, preluat [i dePhoenix, pe vremuri. E[u`nd carock star, George a devenit produ -c\tor [i coautor al multor pieseAC/DC. A[ zice c\ el este omul c\ -ruia i se datoreaz\ mare parte dinsuccesul grupului [i durabila sacarier\ de patru decenii.

Fundamentul stilului hard-rockpropus [i practicat de trupe]i ̀ l g\ -sim `n blues [i rock-and-roll, a[acum se c`nta prin anii ’50. Malcolm,`n primul r`nd, [i-apoi Angus, `nciuda exhibi]iilor sale chitaristi ce,combin\ continuu `n diferite fe -luri acordurile zise „r\d\cini“.Obstina]ia lor se num\r\ printrelucrurile fericite ale muzicii ulti -mei jum\t\]i de secol. ~ntorc`n -du-se mereu la izvoare, cei doi chi -tari[ti au reu[it s\ `mping\ rockulmai departe, sp\rg`nd zidul de ca -re se loveau multe nume cu preten -]ii, ajunse `n prezent figuri pr\ fu i -te ca ni[te tablouri `ntr-o debara.Nu sar peste contribu]ia lui BonScott. Realmente un simbol rock,moartea lui a propulsat grupa readirect ̀ n prima lig\, jum\tatea su -perioar\. Campion la b\utur\, fe -mei [i alte prostii, via]a lui BonScott atinge dimensiunea legende -lor tragice, de care lumea artelor,a rockului `n particular, e parc\saturat\.

Cei doi autori, Murray Engle - heart & Arnaud Durieux, nu ri -si pesc metafore, ca mine. Nici nuam`n\ poantele, ca litera]ii deprofesie. Editura Victoria Booksa comis, indiscutabil, un act decultur\. Hat off!

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Introducere la un interviucu un mare pedagog alviorii: Zakhar Bron Biografie, nu poezie!

FOTO

:V. E

sken

asy

M-am n\scut `n decembrie 1947, `nora[ul Uralsk din Kazahstan (fostaUniune Sovietic\). Mama venea dinPolonia, tat\l din Basarabia, ca re -fugia]i... Mama era originar\ dinBialystok [i o pianist\ bun\, care aob]inut o medalie de aur la absol -virea {colii Chopin din Var [o via.Tata era din Basarabia, n\scut nudeparte de Chi[in\u. Am [i fost a -colo de multe ori, `n copil\rie. Cat`n\r refugiat a trebuit s\ intre `narmat\, a fost r\nit [i a ajuns `nspital `n Uralsk, unde a `nt`lnit-ope mama...

Tata nu era muzician, era ingi -ner. P\rin]ii tatei `i spuneau c\ vaavea un viitor precar dac\ se faceviolonist. Iar atunci el [i-a spus: „B\ -iatul meu va fi violonist“. [...] Ta tac\l\toarea mult cu slujba [i c`ndaveam cinci-[ase ani m-a luat cu ella Moscova, Leningrad [i, ̀ n cele dinurm\, am ajuns la Odessa, un de amfost acceptat `n [coala lui [Piotr]Stoliarski. M-a l\sat singur, `ntr-ofamilie str\in\, timp de doi ani, cuprofesorul meu, Arthur Zisserman...

I-a]i cunoscut atunci pe muzi-cienii cu origini basarabene,ajun[i [i ei `n Uniunea Sovieti -c\? Pe compozitorul M. Weinberg,pe violonistul Yakov Soroker

(ul terior cunoscut biograf al luiDavid Oistrah)?

Mama l-a `nt`lnit pe Weinberg, eunu, din p\cate! Pe Soroker ̀ l cu noscfoarte bine, din mai multe un ghiuri,chiar. Pe drumul spre Moscova, ta -ta m-a dus [i la Alma-Ata, s\-l `n -t`lnesc pe Soroker; acesta i-a spus:„Fiul dumitale nu are nici un vii -tor ca violonist. E bun ca amator [idin asta nu va ie[i nimic“. Slav\Domnului c\ a spus a[a, fiindc\ `nloc s\ r\m`n la Alma-Ata, am a junsla Moscova, la legendarul Busia [Bo -ris] Goldstein. Atunci, mama [i-aamintit c\ acesta, la concursul de laVar[ovia din 1935, luase premiultrei sau patru, copil fiind, de 12 ani,concur`nd cu adul]ii. To]i laurea ]iiau dat apoi concerte, iar la Bialy-stock au venit `n vizit\ la familiamamei. {i a[a mama m-a dus la el.El nu a spus niciodat\ c\ nu amviitor! A[a am r\mas la Moscova.

Unui student al dvs. i-a]i po ves -tit cum a]i c`ntat Sonata pentrudou\ viori a lui Prokofiev ̀ m pre -un\ cu David Oistrah. A]i stu-diat [i cu el?

~nt`i am `nv\]at cu Igor, apoi cuDavid. Am c`ntat, `ntr-adev\r, Pro -kofiev cu Oistrah, dar nu pe sce n\;

am c`ntat cu el [i Concertul deBrahms, iar repeti]iile au fost con -duse de Oistrah. S`nt un om fericitc\ am avut profesori extraordi-nari, David a fost o figur\ legen-dar\ [i o personalitate fantastic\,de necrezut... Nu am petrecut multeore `mpreun\, dar `mi amintesc deun moment la el acas\, c`nd am`nceput s\ c`nt [i ceva nu a fostbine. I-am spus lui David Fiodoro -vici c\ m\ duc s\ repet acas\, fi-indc\ nu simt `nc\ piesa, iar elm-a oprit, spun`nd: „Nu, nu! C`n]iaici, lucr\m `mpreun\“.

V-a]i format `n anii stagn\riibrejneviene, ajung`nd la matu -ritate `n anii ’70. A]i avut de su -ferit, asemenea altora?

Am urmat pe r`nd [coala, Conser -vatorul, aspirantura... Mai t`rziu,am c\p\tat toate titlurile, t`n\r fi -ind. Lucru important `n UniuneaSovietic\, s\ ai multe titluri! Dar,dup\ `ncheierea studiilor, c`ndm-am c\s\torit prima oar\ cu oharfist\ din Kiev [i am vrut s\ ple -c\m acolo, un ministru adjunctmi-a spus `n fa]\: „Dup\ cheful du -mitale, a[a ceva nu se poate“. [...]Cas\ `ncerc s\ pun `n practic\ [i s\dezvolt ideile mele pedagogice atrebuit s\ m\ duc la Novosibirsk.~n timpul celor 14 ani petrecu]i a -colo am `nt`lnit oameni de foartebun\ calitate. {i, fire[te, am pu tuts\ fac mai mult dec`t a[ fi putut laMoscova, `n perioada aceea. Sigur,am avut noroc, la Conservator afost un director cu care am r\ mas`n contact p`n\ ast\zi, care a cre -zut `n mine [i m-a ajutat. {ti]i, a -tunci c`nd vorbesc despre timpu -ri le sovietice, dac\ n-ar fi existatace[ti oameni care m-au sus]inut,n-ar fi existat Vengerov [i al]ii cael...

~n tinere]e a]i fost de dou\ orilaureat al unor mari concur-suri interna]ionale de vioar\. Odat\ `ntre cei premia]i la ReineElisabeth, la Bruxelles, a douaoar\, premiul al treilea la Con -cursul Wieniawski. V-a]i trimismereu studen]ii s\ participe laasemenea competi]ii. C`t de im -portante s`nt ele `n via]a unuit`n\r muzician?

~n Uniunea Sovietic\ era foarte im -portant s\ ai acest premiu. Darpremiul trei pe care l-am ob]inutla Concursul Wieniawski a fostproblematic. Problema nu a fost

`ns\ concursul... ~n 1972, `n Uniu -nea Sovietic\ a avut loc o compe -ti]ie na]ional\ la care s-a decis ci nepoate s\ plece la un concurs in ter -na]ional la Viena. Eu am c`[tigat,dar lucrurile au luat o cu totulalt\ `ntors\tur\. S-au `nc\lcat toa -te legile [i m-au luat `n armata so -vietic\ `n loc de concurs. {i nu la...muzica armatei, un an `n armatareal\, ca recrut! Nici David Ois-trah, nici Igor Oistrah, nici Gold-stein nu au putut face nimic! Pes -te cinci ani, la concursul urm\ tor,c`nd nu mai aveam 24, ci 29 de ani,juriul mi-a acordat premiul trei...

Studen]ilor mei le spun a[a: 1.~n principiu, concursurile nu por -nesc de pe temeiuri proaste. La u -nele mari, cum este cel de la Bru -xelles, premiile nu se pot `mp\r]i...2. Un concurs nu este un sport! Dar,dac\ te prezin]i cu o atitudine po -zitiv\, atunci, din nou: 1. Concur-sul reprezint\ judecata de ast\zia unui juriu concret; nu judecatade ieri, nici cea de m`ine. 2. Pentrutineri, ast\zi, `n mod special, nu e -xist\ nici o alt\ cale! Atunci c`ndpresa calific\ drept geniali, ̀ n modcatastrofal, ni[te oameni care maiau mult p`n\ s\ ajung\ pe lun\, unconcurs permite ca `ntr-un timpdat, printr-un anumit program, unviolonist s\ dea maximum din el,s\ fac\ maximum de progres. Unulc`[tig\, altul pierde, c`teodat\ o -biectiv, c`teodat\ nu, dar 180 dintrestuden]ii meu au luat premii la con -cursuri, la Bruxelles, la Pagani-ni, la Jacques Thibaud, Kreisler,Londra!

Un recent articol din presa ca -nadian\ vorbea despre un eleval dvs. ca venind din „[coala bru -tal\ a lui Zakhar Bron“. Cum co -menta]i acest gen de afirma]ie?

Ce `nseamn\ s\ fii brutal `n mun -c\? Nu am b\tut pe nimeni! ~n 1985sau ’86, am organizat o c\l\torie`n Anglia cu micii mei studen]i,cinci la num\r: Repin, Vengerov,[Natalia] Pri[cepenko, Konovalov[i Madorian; [i, de asemenea, pri -ma mea masterclass la Royal Aca -demy [of Music]. Fire[te, am ur-mat principiul meu f\r\ compro-misuri, care poate s\ par\ brutal;`n revista „Strad“ a ap\rut atunciun articol bun, dar cu un titlu ca re,de[i pus `ntre ghilimele, suna caun banc: „Metodele profesoruluiBron s`nt metodele lui Stalin!“. Alt -fel, un articol pozitiv. La confe -rin]a de pres\ care a urmat mi s-apus `ntrebarea: „Cum vi se pare ti -tlul acesta?“. Am r\spuns simplu:

„{ti]i, a[ vrea s\-mi explice auto rularticolului ce `nseamn\ democra -]ie `n ritm [i `n intona]ie!“.

~mi doresc ca un lucru s\ nufie uitat, [i anume c\ `n meserianoastr\ nu exist\ nici o grani]\pentru a deveni mai bun! Atuncic`nd cineva crede c\ a ajuns lamaxim, c\ a ajuns la un v`rf, a -tunci abia e `nceputul! La astatrebuie s\ se g`ndeasc\ to]i ceicare vor s\-[i dedice via]a acesteime serii!...

Exist\ un secret al succesuluipedagogului Zakhar Bron?Care ar fi mesajul dvs. c\tretinerii discipoli?

Este greu s\ vorbe[ti despre tine`nsu]i. Dar dac\ totu[i m\ `ntre-ba]i, r\spunsul la o asemenea `n -trebare ar fi acesta: c`nd un omfunc]ioneaz\ `n meseria pentrucare are cu adev\rat voca]ie, a -tunci poate, `ntr-adev\r, s\ ob ]i n\ceva ie[it din comun. Pedago giefac to]i, dar nu to]i [tiu s\ o fac\...V-a[ da un exemplu, fiind sigurdoar de un lucru: `n seco lele XVII[i XVIII, `n Italia, `n Fran]a, exis -ta acea genera]ie de lutieri din ca -re a f\cut parte Stra divari; atuncic`nd Stradivari sau altul ca el a -vea `n m`n\ o bucat\ de lemn, elde ja auzea cum va suna [vioara].A[a [i eu, c`nd v\d un t`n\r talent,`n capul meu r\sare brusc o idee;nu pot spune de ce...

M`ndria mea `ns\ e alta [i as -t\zi pot vorbi de ea: despre eleviimei pot s\ spun diverse lucruri,to]i au un nivel profesional `nalt;dar [important este c\] s`nt abso-lut diferi]i unul de altul din punctde vedere artistic, muzical. Asta afost ideea mea din prima zi... Prin - cipiul meu `n ceea ce fac este s\dezvolt c`t mai mult personalita -tea individual\, dar pun`nd la ba -zele ei un profesionalism f\r\ com -promisuri! [...]

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

interviu « 7

Interviu realizat de Victor Eskenasy

Surpriza a fost mare s\-l aud pe profesorul Zakhar Bron`nt`mpin`ndu-m\ cu un z`mbet larg [i cu o formul\ `nromâne[te, un vechi anun] de deschidere a emisiunilorpostului de radio... Chi[in\u. A[a c\, fire[te, interviul apornit de la evocarea originilor familiei sale:

De la Chi[in\u la Novosibirsk [i mai departe...

De vorb\ cu Zakhar Bron, la AcademiaKronberg, l`ng\ Frankfurt pe Main

Zakhar Bron [i Hannah Tovey

FOTO

:V. E

sken

asy

FOTO

:Mel

odya

MEL

10

0174

8

Nora Iuga: „Oare a aflatRichard ce-i realitatea?“

De dou\ ceasuri bune r\sfoiesc an -tologia Grupul de Ac]iune Banat(Aktionsgruppe Banat), editat\ deCorina Bernic [i Ernest Wichner,[i nu m\ mai satur. Recunosc c\ m\captiveaz\, de[i unele versuri `mirevin `n minte din alt\ vreme, c`ndGermania era un vis [i România –Securitatea. Unii dintre cei pleca]icontinu\ s\ viseze, al]ii s-au trezitde mult, România a r\mas Securi -tatea, zic cei care [tiu totdeaunamai bine. Oricum, „die Zukunft istnicht mehr die, die es war“ („niciviitorul nu mai e cel care a fost“),cum spunea o poet\, mare cu ade -v\rat, care a fost Anemone Latzina.Pentru un poet, realitatea – tot dea -una m-a urm\rit obsedant `ntre -b area lui Richard Wagner „Ce esterealitatea?“ – nu poate fi definit\,pentru c\ ea nu se las\ concentra -t\ `ntr-o entitate perfect delimita -t\. E ca [i cum ai vrea s\ define[tiinfinitul. {i dac\ faci gre[eala s-oconfunzi cu istoria, atunci ]i-a sc\ -pat din m`n\ definitiv. Cred c\ niciazi Richard Wagner n-a g\sit r\s -punsul la `ntrebarea care l-a chinu -it o via]\. Se `nlocuiesc genera]iile,apar nume noi, vor s\ refac\ o epo -c\ `n care nici nu se n\scuser\, s\scrie despre oameni pe care nu i-aucunoscut dec`t din c\r]i sau dup\ureche, martorii declar\ `ntotdea -una ce d\ bine, ce se poart\, `nco-tro bate v`ntul.

Prima dat\ am auzit numele po e -]ilor germani din Banat [i Ardeal`n anii ’70, c`nd lucram la revista„Volk und Kultur“. C\r]ile HerteiMüller m-au [ocat de-a dreptul prinexpresivitatea limbajului. Doar laAglaja Veteranyi am mai sim]ita[a ceva. Poate vi se pare curios, dareu fac aprecieri estetice. Nu pot s\nu privesc totu[i aceast\ Aktions -gruppe Banat drept o grupare lite -rar\, nu ca pe un grup de comando.De aceea m-am apucat s\ traducNiederungen [i Drückender Tan-go, fiindc\ am descoperit `n HertaMüller o voce unic\. Traducerilemele nu au mai ap\rut, fiindc\ Her -ta [i Richard au p\r\sit ]ara chiar`n s\pt\m`na c`nd am predat c\r ]i -le la Kriterion. ~n afar\ de eseuri,consider [i azi c\ Niederungen r\ -m`ne cea mai bun\ carte a HerteiMüller. A [tiut domnul {ahighian

pe ce pune m`na. Nu [tiu dac\ a re a -lizat [i Herta... `mi plac la nebuniesuspansurile. ~n marele meu entu -ziasm, i-am scris Hertei [i prima re - cenzie `n limba român\ care a fostdat\ pe post la „Europa Liber\“;evident, un risc pe vremea aia s\lauzi o disiden]\ de o asemeneano to rietate! Mai ales c\ m\ aflamdup\ [apte ani de interdic]ie de pu - blicare. Tot eu am scris [i primelerecenzii la c\r]ile de debut ale luiRolf Bossert [i Werner Zöllner. Pevreme aceea eram buni prieteni;lo cuiau `mpreun\, foarte aproapede mine, `n Titan. ~mi amintesc c\pe Bossert `l comparasem cu Fran -çois Villon. Cred c\ era vorba devolumul Siebensachen sau deNeuntöter. M\ impresiona cura-jul lor care le lipsea optzeci[tilorno[tri, ce-i drept [i cenzura eramult mai aprig\ la c\r]ile româ-nilor, fiindc\ noi aveam mult maimul]i cititori. Dar postmodernis-mul poe]ilor nem]i „avant la lettre“,angajarea lor, nu ezit s\ spun chiartendin]a prea ap\sat\, ni se p\ reac\, de la un moment dat, devenea unviol asupra esteticului. Noi g`n deamaltfel poezia. {i C\rt\rescu, [i Co -[ovei, [i Iaru explorau neobosi]irealitatea `nconjur\toare; aici a p\ -reau bulevarde, vitrine, cofet\ rii,cu sau f\r\ neoane, Parcul Circului,idile modeste, o via]\ lipsit\ de `n -t`mpl\ri eroice, dar `n care puteaexploda uneori un miracol. Se f\ -ceau mari eforturi de ̀ nnoire a lim -bajului, a expresiei, se f\ceau in-cursiuni `n trecut, `ncerc\ri de a`nnoda un lan] ̀ ntrerupt sau de a dacu tifla (Levantul), poezia era „laumbra textelor `n floare“. ~n tot a -cest timp `n tab\ra nem]ilor no[trise citea pe rupte Brecht, Bierbaum[i Brinkmann, dar [i O’Hara, Salin -ger sau Truman Capote... Pe ame -ricani `i citeau [i optzeci[tii no[ tripe ner\suflate, dar fructele ie[itedin acest altoi erau mai altfel `n po -mii românilor dec`t `n cei ai nem -]ilor. F\r\ `ndoial\, nu putem fi lafel. Avem alt\ alc\tuire genetic\, altADN, alt\ limb\, alt\ tradi]ie, alt\receptare a realit\]ii. Singura le g\ -tur\ care ne unea erau du[manul co -mun [i poezia, uneori [i iubirea.

Un loc unde ne `nt`lneam `n fie -care mai era Sighi[oara, un loc `ncare spiritele noastre se exprimaulibere, de[i printre noi roiau necu -noscu]i cu trenciuri pe bra]. La

marele „Festival de Poezie de laSighi[oara“ Bossert era nelipsit, ca[i Frauendorfer sau Seiler. Hertan-a venit niciodat\, cu siguran]\ niciErnest Wichner. De fapt, el se repa -triase primul, `n 1975 (avea 23 deani), nu prea avusese timp s\ se re -marce `n Aktionsgruppe Banat. Euam auzit de el abia `n 1997, la Liter a -turwerkstatt Berlin, unde mi-a mo -derat o lectur\ pe care am avut-o ̀ ntandem cu regretatul GheorgheCr\ciun.

Primul [i ultimul manifest de-clarat care i-a unit pe poe]ii românicu cei germani din România a fostnum\rul alc\tuit – la sugestia poe -tului George Almosnino, b\rbatulmeu – de c\tre Gerhardt Csejka,redactor la „Neue Literatur“. Dininterviurile [i declara]iile f\cute,reie[ea clar c\ poe]ii germani mi-litau `n poeziile lor pentru o posi-bil\ (utopic\?!) schimbare a uneiordini [i `ncremeniri ideologice –p`n\ la Gorbaciov mai aveam s\a[tept\m 10 ani –, `n timp ce opt-zeci[tii români, mai estetizan]i,se mul]umeau deocamdat\ cu o re -formare mai radical\ a exprim\ riipoetice. Curios este c\, de[i noi,românii, am fost privi]i drept maioportuni[ti sau mai la[i de c\treunii, la capitolul mor]i suspecte, eroi[i victime, ba chiar la informatori,nu st\m nici mai bine, nici mai prostdec`t germanii. R\sfoind antologia,r\m`n la prima mea op]iune cu pri -vire la poe]ii din AktionsgruppeBa nat. Cea mai mare promisiunea grupului a fost, f\r\ `ndoial\,Gerhard Ortinau, o voce singula -r\, un scriitor care [i-a devansatepoca. Am [tiut asta din 1977, c`ndm-am angajat la „Volk und Kultur“.El [i Rolf Bossert, care, de la o po -e zie militant\, uneori cu poantesavuroase, ajunge, la jum\tatea tra -seului poetic, la scufund\ri de ma -re ad`ncime, ca `n rostirea profe-tic\ [i premonitorie a lui Celan; oevolu]ie privit\ de cei mai mul]iconfra]i ai lui drept un minus, o de -vitalizare. ~n fa]a unei asemeneaaprecieri r\m`i consternat! Cei-lal]i poe]i din grup, f\r\ `ndoial\buni, cu sui[urile [i cobor`[urilede rigoare, evident nu au ajuns laCastel. Am un imens regret c\ nul-am cunoscut pe Ortinau. Cred c\i-a[ fi tradus dumnezeie[te textele.Dar de ce Ortinau s-a retras ca unermit `n chilia lui? Asta nu o fac

C`nd am auzit prima oar\ de Aktionsgruppe Banat, nu[tiam nimic nici despre poezia minorit\]ilor din Ro -mânia, nici despre poezie `n general. Mi-a pl\cut `ns\numele grupului, care evoca ac]iunea, un element decare, eram convins\ (chiar dac\ doar intuitiv atunci) [is`nt [i acum, poezia are mare nevoie. C`]iva ani mait`rziu, am g\sit `ntre c\r]ile unui prieten V`nt potrivitp`n\ la tare. Am citit [i recitit aceast\ antologie [i amcrezut c\ am aflat totul despre poezia nem]ilor dinRomânia. Am f\cut [i eu gre[eala – `n]eleg totu[i c\este destul de frecvent\, a[a c\ nu o s\-mi mai puncenu[\ `n cap – de a crede c\ Aktionsgruppe Banat`nseamn\ V`nt potrivit p`n\ la tare. Am citit apoiConstr`ngerea memoriei, volumul din 2001 al luiWilliam Totok, am citit c\r]ile Hertei Müller [i, chiardac\ nu am aflat neap\rat mai multe despre literaturagermanilor din România, am aflat mai multe despreliteratur\. Prin urmare, nu mai este nevoie s\ spun c`tde mult m\ bucur\ [i c`t de important\ mi se pareapari]ia antologiei `ngrijite de Corina Bernic [i ErnestWichner, La `nceput a fost dialogul. Grupul de Ac]iuneBanat [i prietenii – poezii, proz\, polemici. Am g`nditacest grupaj pornind de la ideea dialogului din titlulantologiei. Exista un dialog [i dincolo de marginile,personale [i estetice, ale grupului?

Elena Vl\d\reanu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

8 » carte

Dosar: „La `nceput a fost dialogul.Grupul de Ac]iune Banat [iprietenii — poezii, proz\, polemici“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

carte « 9

dec`t cei care nu `[i g\sesc m\sura`n afara lor. {i de ce Bossert s-azdrobit de caldar`m ca s\-[i ucid\narcisismul dup\ ce a spart o biec -tele de sticl\ care-l oglindeau, cum`i scrisese mai demult lui Csejka,c`nd nu se `mpliniser\ nici dou\luni de la sosirea `n paradisul ger -man? Dar toate aceste lucruri nule po]i afla dec`t de la prietenii`nc\ `n via]\, de care e mai bines\ nu-]i aminte[ti, c\ n-are rosts\ te legi la cap dac\ nu te doare.

Ernest Wichner: „E `nduio[\tor [i un pic obscen“

~n ’72, c`nd s-a coagulat Gru pulde Ac]iune, dvs., membrii gru pu -lui, mai [tia]i de existen]a unorastfel de grup\ri `n România?

Nu, atunci nu [tiam de alte gru -p\ri de genul acesta `n România;[tiam de existen]a unor cenacluri(Echinox la Cluj, cenaclul de poe-zie al studen]ilor români din Ti mi -[oara), dar grupul nostru dep\ [eacu mult profilul cenaclurilor. Gru -pul nostru ne-a fost [i universitate(pentru c\ `n ceea ce prive[te lite -ratura german\ n-am avut de undes\ `nv\]\m ceva, am `nv\]at unulde la cel\lalt, am discutat `n grupulnostru mic c\r]ile citite: poezie,proz\, texte teoretice, c\r]i politice[i sociologice, neomarxismul, defapt singurul marxism care exista`n Europa, cel din ]\rile Europei deVest) [i club (muzica rock din vre -mea aceea, de la Rolling Stones [ip`n\ la Janis Joplin [i Jimi Hendrix,cu Woodstock, dar [i cu Victor Ja -ra din Chile [i Wolf Biermann dinRDG) – a fost ceea ce a spus GelluNaum despre Suprarealismul dinParis: n-a fost un curent sau grupliterar, ci un fel de via]\.

Fiind scriitori de limb\ germa -n\, cum v\ raporta]i la literatu -ra – mai ales la poezia – publica t\de scriitorii de limb\ român\?

~n acei ani – primii ani ’70 – am ci-tit [i mult\ literatur\ româ n\, darnu ne-a folosit ca model, pentruc\ eram forma]i cu literatura ger -man\, care `n repertoriul ei de for -me, `n ceea ce se discutase teoreticprivind literatura german\ din se-colul XX, era mult mai ampl\ [imai dezvoltat\. Dac\ v\ g`ndi]i c\[i scriitorii din RDG `[i purtase r\luptele cu cenzura stalinist\ (Brecht,Volker Braun, Christa Wolf), [i ceidin Vest, `ntr-o societate liber\ [idemocratic\, `[i raportau lucr\ ri -le la necesit\]ile unei societ\]ideschise, `n care nu se mul]u meaucu turnul de filde[, ci `ncercau s\conteste [i s\ critice tendin]eleantiumane sau capitalismul des-fr`nat, aici se puteau g\si modele,tipuri de discurs, care dep\[eau cumult timidele sau mai ̀ ndr\zne]ele`ncerc\ri critice ale prozatorilorromâni din anii aceia.

Grupul de Ac]iune Banat s-a di -zolvat `n 1975. Au mai existat `n -cerc\ri de a-l reface ca gruparedup\?

Nu era nevoie. O astfel de via]\ sepotrive[te unor tineri. Grupul nus-a dizolvat `n 1975, ci a fost interzisde c\tre Securitate. Persoanele `n -s\ au existat mai departe [i bine ̀n -]eles au persistat [i rela]iile din-tre ele. Prieteni mai s`ntem [i a cu -ma, numai c\ Rolf Bossert lipse[te:e pe un nor alb foarte sus [i ne tottrimite gesturi obscene. Poate c\acolo `nc\ nu i s-a spus c\ l-au `m -pu[cat pe Ceau[escu. {i pentru c\[i acolo e o dictatur\, nu i se per-mite nici un telefon mobil, ̀ nc`t ̀ n c\n-am reu[it s\ vorbim cu el.

~n prefa]a volumului La `nceputa fost dialogul. Grupul de Ac]iu neBanat [i prietenii – poezii, pro z\,polemici scrie]i c\ mem brii a -cestui grup se revendicau de laGrupul de la Viena [i de la scri -itori precum Peter Handke [iRolf Dieter Brinkmann. V\ eraucunoscute [i actele ac]ioni[ti-lor vienezi?

Nu, de actele ac]ioni[tilor vieneziam auzit abia dup\ ce plecasemdin România – spre sf`r[itul anilor’70. Nu cred c\ ne-ar fi impresionatprea mult; noi veniser\m de la ]a -r\ – eu [tiu [i ast\zi cum se taieporcul: nu numai c\ [tiu acest lu-cru, a[ fi [i ̀ n stare s\-l practic. Acelcult al s`ngelui, pe care-l practicauac]ioni[tii vienezi, mi-a p\rut ni ]elnaiv, de copii de ora[, un cvasiri-tual `n lipsa altor ritualuri mai con -ving\toare. Dar eu nu cred c\ u ma -nul depinde de ritualuri mistice saupseudomistice. {i o societate des-chis\ `[i dezvolt\ ritualurile ei –dincolo de s`nge, fecale [i carnecrud\. Acel ac]ionism viza bisericacatolic\ [i catolicismul reac]ionardin Austria postbelic\. ~n Germa -nia, cu majoritatea ei evanghelic\,astfel de ac]iuni provocatoare `[ipierd acuitatea, ele devenind chiarcaraghioase.

Cum vede]i apari]ia acesteic\r]i acum?

Cu sentimente mixte; eu am publi -cat dou\ volume pe tema aceasta `nGermania – [i anume `ntr-un timpc`nd `mi d\dusem seama c\ exis t\un interes pentru noi: de unde ve -nim, cum ne-am format, ce am f\ cut[i ce-am p\]it f\c`nd ce credeam c\trebuie s\ facem. Cu asta am consi -derat c\ mi-am f\cut datoria. Da c\la ora actual\ `n România exist\ ci -titori care se intereseaz\ de existen -]a noastr\ `n România, trebuie s\-il\murim la fel cum i-am informatpe cei din Germania. De altfel, vor -bim despre un trecut foarte `nde -p\r tat: omul de 60 de ani la Berlinse uit\ la ce a f\cut b\ie]andrul (b\ n\ - ]eanul) la 20 de ani. E `nduio [\ tor[i un pic obscen. De fapt, tot ce amf\cut noi `n vremea aceea s-a spul -berat ̀ n 1982, c`nd a ap\rut volumulNiederungen al Hertei Müller. Cuproza ei [i cu poezia lui Oskar Pas -tior `ncepe literatura german\ dinRomânia – tot ce se scrisese `na in -tea lor s`nt ̀ ncerc\ri naive [i slabe,devine maculatur\, confruntat fi-ind cu textele lor.

Caius Dobrescu: „Ceea cesper s\ impun\ cititoriloraceast\ antologie este c\poezia `nseamn\ cevaprofund serios“

Pentru mul]i membri de bun\-cre -din]\ ai publicului de la noi, re ac -]ia dnei Herta Müller, `n cadrul

unei conferin]e organizate de Edi -tura Humanitas, la teoria rezisten -]ei prin cultur\ asumat\ la fa]a lo -cului de Gabriel Liiceanu, a p\rutsurprinz\toare [i nefamiliar\. Dealtfel, pentru mintea dlui Liiceanu,intransigen]a scriitoarei `n raportcu autojustific\rile ([i aerele) supe -rior-intelectuale nu putea fi dec`t ostrategie de imagine, o „[mecherie“.Cineva ca dl Liiceanu nu va puteanicic`nd `n]elege c\ a te considerasuperior ontologic semenului t\ufiindc\ ai acces la Hegel [i Heideg -ger e `n esen]\ acela[i lucru cu pre -ten]ia de omniscien]\ a activistu-lui de partid. A[a cum nu-i va putea`n]elege vreodat\ nici pe cei pentrucare „egalitate“ nu este o vorb\ goa -l\, profund manipulativ\, ci o va-loare ce presupune respectul fun-damental dintre dou\ fiin]e uma-ne, indiferent de statutul lor so-cial sau de nivelul de educa]ie.

Pe de alt\ parte, s\ ne amintim dereac]iile la analizele publicate [i laconferin]a sus]inut\ de dl WilliamTotok cu privire la legionarismulmanifest [i impenitent al unoradintre principalii reprezentan]i airezisten]ei armate române[ti dinanii ’50. C\ orchestratori ai limbii delemn anticomuniste ca dna LuciaHossu-Longin s-au gr\bit s\ averti -zeze `mpotriva p`ng\ririi efigieiunor martiri ai neamului nu esteabsolut deloc surprinz\tor. Dareste foarte probabil c\, din nou, des -tui oameni de bun\-credin]\ apar -]in`nd tuturor genera]iilor au fostcel pu]in surprin[i de intruziuneaunei judec\]i politice [i etice at`t denete `n sfera miturilor noastre sa -cri ficiale. Cu toate acestea, chiardac\ este greu de `n]eles, se pare c\nu po]i avea o autentic\ religie ci vi -l\ democratic\ f\r\ unirea, oric`t dedificil\, de nefamiliar\ ar p\reaea obi[nuin]elor noastre mentale,dintre devo]iune [i cel mai strictdiscern\m`nt.

Aceste dou\ situa]ii luate din co -tidianul nostru fierbinte ne spun ce -va [i despre modul ̀ n care literatu raprodus\ de Aktionsgruppe Banat seinsera, printr-o antologie [i c`tevatraduceri de volume individuale,

`n sensibilitatea anilor ’80. Pentrucei pe care i-am citit atunci, tineriiscriitori germani `nsemnau „ac]iu -ne“ ̀ n sensul clarit\]ii vibrante a ju -dec\]ilor morale, a c\ror precizieincludea `ntotdeauna complexita tea[i subtilitatea. A judeca lumea dinjurul t\u, [i pe tine `nsu]i odat\ cuea, c`t mai scurt, clar [i precis [i, tot -odat\, c`t mai inconfortabil sugera oform\ de a-face-ceva. Felul `n careinsistau ei c\ libertatea nu exist\ ̀ nafara bazelor practice ale existen]einu ne amintea dialectica marxist\,ci ne transmitea mesajul unei luci -dit\]i ludice, plin\ de energie [i pros -pe]ime. Aceast\ literatur\ p\rea s\ne spun\ c\ p`n\ [i recunoa[tereafranc\, lipsit\ de orice complezen]\,a propriilor limite, a propriilor de -rute [i spaime, a propriei neputin -]e `n fa]a obscenit\]ii cotidiene adictaturii lui Ceau[escu `nsemnamai mult, `n planul demnit\]ii per -sonale, dec`t cele mai spectacu-loase evad\ri culturale sau misti-co-psihedelice.

Ceea ce sper s\ impun\ cititori loraceast\ nou\ antologie, mult mai cu -prinz\toare [i complex\, datorat\eforturilor `ndelungate [i talentuluide traduc\tor al Corinei Bernic, dincrea]ia autorilor care au reprezen -tat, `n anii 1970-1980, „contracultu -ra“ de limb\ german\ de la noi,este c\ poezia `nseamn\ ceva pro -fund serios. C\ nu ]ine neap\ratde partea fluid\ [i ce]oas\ a con -[tiin]ei, ci, dimpotriv\, ne trans-port\ `n acel for virtual `n care nelu\m angajamentele cele mai di-ficile [i mai stricte, fiindc\ nu a -vem nici o [ans\ s\ ne sustragemde la ele: angajamentele fa]\ de noi`n[ine. C\ numai printr-un aseme -nea dificil exerci]iu putem s\ nedezvolt\m un respect de sine ro-bust. C\ numai odat\ cu respectulde sine vom ajunge [i la autenticulrespect al celuilalt. {i c\, `n sf`r [it,numai dup\ ce vom ajunge s\ neacord\m unul altuia, fa]\ `n fa]\,demnitatea civic\ (poezia repre-zent`nd un ideal exerci]iu pentruun astfel de gest fondator), vom pu -tea avea cu adev\rat o republic\[i o democra]ie.

Florin Irimia

Nu doar c\ `n mintea s\tenilor nu -mele ini]iale vor persista, combi -n`ndu-se cu celelalte [i devenindSoart\ Trandafirie [i Destul\ Fru -muse]e, dar la urm\toarea sarcin\,

una t`rzie, tocmai la patruzeci [inou\ de ani, Neze va muri d`nd na[ -tere unei alte fete (care nici ea nu vasupravie]ui), pe care femeia, p` n\`n ultima clip\, nu [i-a putut-o `n -chipui dec`t ca fiind b\iat. Allah `idatora asta, g`ndea ea, uit`nd c\Dumnezeu nu e dator nim\nui.

Destine `ncruci[ate

Pembe [i Jamila cresc `ntr-un me -diu `n care modestia [i ru[ineas`nt virtu]i esen]iale ([i paveze) pen -tru femei. C`nd, `ntr-o zi, Naze lesurprinde dans`nd [i chicotind(Pem be `i ar\ta surorii ei mi[c\ -ri le unei actri]e v\zute la cinema),femeia le oc\r\[te, `ntreb`ndu-le,mai mult m`nioas\ dec`t ironic\,dac\ se preg\tesc s\ se fac\ curve.Feti]ele s`nt prea mici ca s\ `n]e -leag\ semnifica]ia cuv`ntului, darpricep esen]ialul: pornirile trebu -ie controlate, impulsurile `nfr` na -te, cu c`t r`d [i se veselesc mai pu -]in, cu at`t va fi mai bine. Nu trebu-ie s\ ne mire, a[adar, c\ una var\m`ne fat\ b\tr`n\, iar cealalt\se va c\s\tori nu din dragoste, cipentru a putea pleca dintr-un loc

unde via]a poate fi tr\it\ numai `n -tr-un singur fel.

~n Istanbul, ora[ul forfotitor, plinde mirosuri [i culori, Adem Toprakcre[te `ntr-o familie p\tat\ de ru -[i ne. Pentru c\ tat\l e alcoolic (de [iasta mai pu]in conteaz\), maic\-sa,o femeie profund nefericit\, `[i p\ -r\se[te familia, dup\ ce mai `na -inte `ncercase s\ se sinucid\. Sc\ -pat de pericolul unei mor]i timpu -rii (maic\-sa inten]ionase s\ seomoare lu`ndu-l cu ea [i pe s\r -manul ei fiu), Adem se pomene[ te`ntr-o zi c\ ajunge la ]ar\, dar nuoriunde. Soarta `l purtase pe june -le or\[ean taman `n satul `n carese n\scuser\ cele dou\ gemene. Seva `ndr\gosti subit de Jamila, darva sf`r[i c\s\torindu-se cu Pembe,care, nu dup\ mult timp, `l va na[ -te pe Iskender, un b\iat a[adar, celpe care mama ei nu-l putuse aveaniciodat\. Invidia lui Naze, ca s\nu spunem blestemul ei, pare s\ oajung\ pe fiic\ de dincolo de mor -m`nt, c\ci b\iatul, `i spune o clar -v\z\toare, se va maturiza t`rziu,[i nu ̀ nainte de a-i sf`[ia mamei luiinima. Greu de crezut c`nd vom ve -dea cu c`t\ grij\ va fi el crescut.

Blestemele pot fidesf\cute, iar vinile,isp\[ite

Pembe va mai da na[tere unei fe-te, Esma, cea care mai t`rziu vascrie o carte (adic\ tocmai asta,pe care o citim noi), [i apoi, c`ndfamilia se mutase deja `n Londra,unui al doilea b\iat, Yunus (dup\Iona, profetul din Biblie). ~n Lon-dra, cea at`t de diferit\ [i de ten-tant\ fa]\ de Istanbul, Adem o por -ne[te pe c\i gre[ite, pierde sumemari la cazinouri [i `[i abando-neaz\ familia pentru o stripteuz\pe nume Roxana (nu românc\, cibulg\roaic\).

Numai c\ oric`t de mari ar fip\catele sale, b\tr`na Naze avu-sese dreptate c`nd le spusese fii-celor sale c\, spre deosebire de fe-mei, care erau f\cute din batistsub]ire, „b\rba]ii erau t\ia]i dinstof\ groas\, `ntunecat\“. Astfel,„pe negru nu se deosebeau pete -le, `n timp ce pe alb se vedea [i celmai m\runt fir de murd\rie“. Deaceea, lumea nu zice nimic c`ndA dem pleac\, practic, de-acas\, `nschimb, c`nd, dup\ multe ezi t\ri[i remu[c\ri [i sentimente ne grede vinov\]ie, Pembe se `ndr\gos-te[te [i ea de un alt b\rbat, dezo-noarea (ca [i responsabilitatea) ea ei toat\, o dezonoare care trebu-ie pedepsit\ [i `nc\ de cine? Nu deso]ul s\u care, [tiind c\ ei nu s-auiubit niciodat\, e mai dispus s\treac\ cu vederea, ci de Iskender,adolescentul m`nios [i impulsivcare judec\ pripit [i plin de pre-judecat\ gesturile mamei sale. Vapl\ti pentru asta cu ani grei de `n -chisoare, dar pe l`ng\ el va pl\ti,cu v`rf [i `ndesat, toat\ familia, vi -nova]i [i nevinova]i deopotriv\.{i totu[i, blestemele pot fi des f\ cu -te, iar vinile, isp\[ite. Pe lumea as -ta nu exist\ doar orbire, furie [ir\zbunare, mai exist\ [i iertare,

c\in]\ [i izb\vire. Onoare, cel mairecent roman al lui Elif Shafak,se termin\ `ntr-o not\ optimist\.Gre[elile p\rin]ilor ajung, une ori,s\ fie pl\tite de copii, ̀ ns\ [i copiii,uneori, se substituie celor mai se-veri judec\tori, pedepsindu-[i p\ -rin]ii nevinova]i. Dar s`ngele [iiubirea trebuie s\ fie mai puter-nice dec`t legile, scrise, dar maiales nescrise, ale culturii din ca-re provii, [i `n final s\ ias\ `n vin -g\ toare. Ceea ce, p`n\ la urm\, [iaproape neverosimil, chiar se`nt`mpl\.

Un roman al ciocnirilordintre genera]ii [iciviliza]ii

Am sintetizat, `n nedrept de pu ]i -ne cuvinte, un roman profund [icomplex despre m`ndrie [i preju-decat\ `n societatea contempora -n\. Dincolo de intriga polistrati-ficat\ care ne poart\ `n diferitelumi, timpuri [i culturi, f\c`ndu-ne p\rta[i, dac\ vre]i, la ciocnireadintre genera]ii, civiliza]ii (isla-mic\ [i occidental\), practici [iobiceiuri, Elif Shafak ne cuce re[ teprin stil, prin poveste, prin com-bina]ia dintre magic [i misterios,is torie [i mit, tradi]ii [i mentali -t\]i. P`n\ la urm\, Shafak ne pu-ne dinaintea ochilor o adev\rat\fresc\ a min]ii umane, fascinan -t\ [i terifiant\ `n egal\ m\sur\.O fresc\, dar [i o oglind\ `n care,deforma]i sau nedeforma]i, nerecunoa[tem `ntr-un fel to]i.

Elif Shafak, Onoare, traducere [i notede Ada Tanas\, colec]ia „BibliotecaPolirom. Actual“, Editura Polirom, 2013.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

10 » carte

Turcia, 1945. Un sat del`ng\ Eufrat. Naze, so]ialui Berzo, a n\scut deja[ase fete [i de aceea [i-ardori un b\iat. Totu[i, c`nd`i vine sorocul, tot feteaduce pe lume, dou\gemene, pe care, furioas\,`nciudat\, le nume[teKader [i Yeter, adic\Soart\ [i Destul. Altfelspus, destul cu aceast\soart\, vreau altceva.Numele l-ar putea m`niape Allah, consider\ Berzo,care, precaut, le spunecopilelor Pembe (Tran da -firia) [i Jamila (Frumu se -]e). R\ul fusese f\cut, `ns\.

M`ndrie [i prejudecat\

» Elif Shafak ne cucere[teprin stil, prin poveste,prin combina]ia dintremagic [i misterios,istorie [i mit, tradi]ii [imentalit\]i. P`n\ laurm\, Shafak ne punedinaintea ochilor oadev\rat\ fresc\ amin]ii umane,fascinant\ [i terifiant\`n egal\ m\sur\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

carte « 11

Doris Mironescu

Am `nceput cu aceste cuvinte pen -tru a anun]a ̀ n ce fel vreau s\ citescultimul volum al lui Emil Bruma ru,ap\rut anul acesta la Humanitas.E un volum care, de[i `[i invit\ ci -titorii s\ recunoasc\ figurile ve-chilor scenarii [i s\ caute melodiicunoscute, are grij\ s\ le distorsio -neze, s\ le amestece, s\ le schimbesemnifica]iile. ~n volumul de fa ]\,Emil Brumaru se `ntoarce asuprapoeziei sale de p`n\ acum (cum amai f\cut-o, de altfel, cu c`teva o ca -zii), se recite[te [i se redefine[te.E un volum care `[i anun]\ printitlu inten]ia nostalgic-recapitu-lativ\ – „rezerva]ia de `ngeri“ e ometafor\ apt\ s\ desemneze lumeapoetic\ brumarian\. Este totoda t\un volum bine rotunjit formal, c\cie alc\tuit `n mare majoritate dinsonete, texte miz`nd pe soliditateaunei formule prestigioase, dar tre -buind s\ ̀ nfr`ng\ la fiecare pas pri -mejdia conven]ionalismului. {i es -te un volum omogen sub raportultemei pe care o ilustreaz\, deoare-ce vorbe[te obsedant, melancolic, pealocuri cu mai mul t\ insisten]\ de -c`t p`n\ acum, des pre moarte, des -pre paradis [i despre pove[tile ca -re „n-au cum s\ se termine“.

Alt\ v`rst\ a poeziei, alt\schimbare de ton

Volumul Rezerva]ia de `ngeri im-pune o nou\ tonalitate a vocii liri -ce a lui Emil Brumaru, anun]at\de Submarinul erotic [i de alte c` -teva poeme considerate „t`rzii“,chiar dac\ scrise ini]ial prin anii’70. Este o voce totu[i nou\ prinraportare la aceea consacrat\ deC`ntecele naive [i amendat\ prin„bocetele de adult“ [i improviza ]iaexcentric\ din Dintr-o scorbur\de morcov [i Submarinul erotic,f\r\ a uita gra]iile libidinoase aleInfernalei comedii sau ale Po ve[ -tii boierna[ului de ]ar\ [i a fecioa -rei... Ei bine, `n acest context, Re-zerva]ia de `ngeri spune alt\ po-veste. Oric`t de belfere[te ar suna,exist\, iat\, trei v`rste ale poezieilui Emil Brumaru: prima, v`rstavizionarismului genial [i domes-tic, al erotismului paradoxal pra c - ticat de `ngeri sau obiecte; cea de-adoua, v`rsta impreca]iilor lirice [idebutonate, a parodiei [i autopa-rodiei; iar acum, cea de-a treia: ov`rst\ a revizit\rii operei deja com -plete, a punerii ei sub semnul `n -treb\rii, a melancoliei [i a fic]iuniicare ia cuno[tin]\ de sine `ns\[i.

Schimbarea tonului se justific\,`n primul r`nd, prin interven]ia gra -v\ a con[tiin]ei mor]ii. Poemeles`nt uneori de o triste]e compac -t\, exprimat\ f\r\ menajamente:„Moartea-mi slu]e[te carnea, mi-od\r`m\/ {i-o calc\ `n picioare cape-o r`m\...“. Iat\ cum o figur\ fa-miliar\ a bestiarului brumarian,r`ma, intr\ ̀ ntr-un registru mai ̀ na -inte necaracteristic, cel al zdrobi -rii deloc splendide, al nimicirii du -reroase, aproape de neimaginat `nuniversul de transparen]e undui-toare [i de alunec\ri moi al senzu -alului Brumaru din Julien Ospita -lierul. {i `nc\ o dat\ schimb`ndregistrul, cu macedonskian maso -chism, `ntr-o imagine thanatic\,de `ngrop\ciune, precum urm\ toa -rea: „S\ `mi strecoare peste gur\-or`m\/ Ca s\ o am de m`ng`iat laparastas“.

O cunoa[tere afragilit\]ii [i o b\nuial\ a lipsei totale de sens

Nu e singurul loc care surprinde a -ceast\ mi[care de resemantizare`n negativ a unor locuri consacra -te din poezia autorului ie[ean. Arfi de amintit [i finalul sonetului~ngerul meu are o mie de metehne,care la cap\tul unui [ir de ging\ [iiale ̀ ngerului brumarian prototipic(„se-mpiedic\ `n fluturi, stoarce-albine“, „str`nge-n aripi o fat\“) pu -ne o pr\bu[ire: „Pe urm\ pl`ns-a/~ngerul meu, pe um\ru-mi. C\ci to -tul,/ A `n]eles, e un zuluf f\cut cudrotul...“. Nu mai trebuie spus c\zuluful „f\cut cu drotul“ ca expli-ca]ie pentru „tot“ este o alt\ ce-lebr\ rim\ brumarian\, r\sturna -t\ `ns\ semantic: dac\ `n poemuloriginal din Dulapul `ndr\gostit a -ceast\ `n]elepciune zurlie era eli-beratoare, `n poemul de fa]\ ea d\ -r`m\ pur [i simplu, f\r\ consolare.Fenomenala libertate a imagina ]ieibrumariene, care f\cea dulapuriles\ se `ndr\gosteasc\, se transfor m\`ntr-o cunoa[tere a fragilit\]ii [io b\nuial\ a lipsei totale de sens.

Acela[i `n]eles `l au interven -]i ile tot mai brutale ale `ngeruluicare vine s\ i se dea socoteal\, `n -tr-o prefigurare a Judec\]ii („~n ge -rul meu p\zitor/ Are sub arip\ unsucitor/ Cu care m\ pocne[te `ncap,/ Desf\c`ndu-mi-l ca pe-un do v -leac,/ Dac\ gre[esc.../ Acolo-ntrema]e [i s`mburi,/ Se v\d stric\ ciu -nile/ Din vise [i g`nduri/ {i fur\ -ciunile [i toate minciunele/ Pe-abunele...“). Apropierea `ngeruluidevine, pentru prima dat\ la Bru -maru, terifiant\: „Cum stau [i scriu,o, `ngere de paz\,/ ~]i simt sufla-rea-nv\p\iat\-n ceaf\,/ {i-ntr-olumin\ tulbure de-amiaz\,/ Cu

aripile m\ `mbr\]i[ezi [i-o clip\/~n pieptul t\u cu fulgi [i `n al meuse `nfirip\/ O groaznic\ tan dre -]e...“. (Trebuie notate, pentru c\ amajuns aici, revenirea [i `ndesireapoemelor care mizeaz\ pe „defecta -rea“ rimelor, ca `n clasica Amnezie,[i asta ̀ ntr-un volum dedicat, ̀ n ma -joritate, formei fixe. Multe poezii se`ncheie `n asonan]\ sau cu un vers[chiop, ca vocea fr`ng`ndu-se la ju -m\tatea unui enun]. La fel, c`tevapoeme scurte poart\ precizarea„De dezvoltat“, ceea ce `nseam n\,desigur, c\ statutul lor ne`ncheiate asumat de poet.) {i Dumnezeu,„Marele Bijutier“ `n alt poem, este„cel Crud [i Mare“.

Brumaru se recite[te

Nic\ieri nu este mai limpede `n -de p\rtarea de „v`rsta genial\“ ac`ntecelor naive, de adolescent, de -c`t `n ancheta pe care `ngerul o fa -ce poetului pentru a afla dac\ „maiare aripi“, semn de `ndoial\ asu-pra voca]iei de a produce miracole -le domestice risipite `n volumeleanterioare. Poemul e de o frumu-se]e aparte [i pentru c\ adaug\ im -ponderabila melancoliei la gra]iadiafan\ a imaginilor brumarienecunoscute: puful, omida, [op`rla,c\r\mida, brusturele: „S`nt `n tre -bat de ̀ ngeri: mai ai aripi?/ Mai po]ila tr`nt\ s\ te iei c-un puf/ De p\ p\ -die-n aprigul v\zduh?/ Mai [tii demelci cleio[i trupul s\-]i aperi,/C`nd stai pe-o r`n\-n dosul caseivechi/ Ca s\ p`nde[ti cum cad `nc\r\mida/ Ad`ncii magazii, perechi-perechi,/ Razele-amiezii, p`rjolindomida/ {i-[i sf`r`ie pe-o plit\ rouagrea/ Umbrit\ de triste]ea unuibrustur?/ Mai ai curajul bl`nd cuo andrea/ S\-n]epi [op`rle, c-un chi -brit s\-l usturi/ La t\lpi pe Dom-nul care s-a lungit/ Din iarba groa -s\ p`n’ la infinit?“. Epoca viziona -rismului dezl\n]uit, c`nd p`n\ [ilui Dumnezeu i se puteau pune „po[ -te“ crengiene la t\lpi, pare s\ se fi`ncheiat. Momentul „ie[irii din po -veste“ ajunge s\ fie tot mai des re -memorat („Pluteam ̀ n basmul nos -tru ferici]i,/ Dar au venit amur-guri reci cu ce]uri grele“).

Brumaru se recite[te `n volu-mul de fa]\, dar asta nu `n seam n\c\ trebuie s\ g\sim merite „post mo -derne“ splendidelor poeme din vo -lum. Autolecturile brumarieneopereaz\ eficient asupra mai ve-chilor poeme, le modific\ sensulprin decupare [i re`nr\mare (cumse `nt`mpl\ `n Catren, Femeia meafrumoas\ ca scriptura, ~ngerii nu ne`n]eleg pe deplin, Ne ]ineam dem`n\ mergeam, reluate din volumeanterioare). Iat\ un exemplu dere`nr\mare brumarian\. ~n poemul~ngerii nu ne `n]eleg pe deplin din

sec]iunea final\ a Operelor poeticeII din 2009, avem de-a face cu o gra -]ioas\ metaforizare a actului erotic,fenomen omenesc inexplicabil pen -tru ̀ ngeri, care „se uit\ cu spai m\/De parc-am muri. {i-ntre d`n[ii `n -gaim\// Ce spunem, dar nu se pri -cep la minciuni./ {i-atunci fac de-avalma [i-n joac\ minuni“. Poemuleste reluat `ntocmai `n volumul din2013. Dar cu totul altul este sensulacestei fabule atunci c`nd o citimprin lentila oferit\ de poemul `n ru -dit Aveam `n mine ceva sf`nt, `ncare `ngerul ne[tiutor de cele ome -ne[ti este poetul `nsu[i, iar „minu -nile“ sale s`nt, desigur, poemele luide dragoste n\scute dintr-o uimirefundamental\: „Aveam `n mine ce vasf`nt/ Cum numai `ngerii s`nt pep\m`nt,// Neap\ra]i dec`t de-au-reola lor/ ~n preajma caselor, f`n -t`nilor...// M-apropiam de oameni[i-i priveam/ C`t se iubesc de mult,ca printr-un geam// ~n care r\su-flarea li se-oprea/ F\c`nd dulci fal -duri grele de perdea// Ca s\ nu v\d[i s\ nu ̀ n]eleg/ C\ fericirea nu-i unfluture `ntreg...“. Imagina]ia me-taforizant\ a poetului (asemeneaminunilor f\cute de `ngeri din ne -[tiin]\) vede `n iubire ceea ce eanu este („un fluture `ntreg“), cori -j`nd astfel realul printr-o frumu-se]e care nu-i apar]ine dec`t lui. E operspectiv\ inedit\, dubitativ\ [imelancolic\, asupra modului de in -ser]ie a poeziei `n lume: e ca [i cumaceasta nu ar mai fi rezultatul u nuientuziasm vizionar ̀ n fa]a frumu se -]ii lumii, ci, poate, al unei gre [eli de`n]elegere. Poemul Aveam `n mi neceva sf`nt este, astfel, un simp tom aldistan]ei care ̀ ncepe s\ se ca[ te ̀ n trepoet [i lumea lui `n volumul de fa]\.

Este, poate, cinic din partea noas -tr\ s\ celebr\m apari]ia unui volumcare vorbe[te despre moarte, triste ]e[i apropierea dureroas\ de „lu cr\ -rile `ngerilor“. ~n ordine poetic\,`ns\, volumul de fa]\ reprezint\ omare [i frumoas\ victorie.

Emil Brumaru, Rezerva]ia de `ngeri,Humanitas, 2013

Emil Brumaru este unul dintre cei mai iubi]i poe]i deast\zi. Pentru o mare parte din publicul c`t de c`t interesatde literatur\, Brumaru este pseudonimul poeziei, unpersonaj el `nsu[i, cu charisma unui star rock, autor deversuri care devin automat porte-bonheur pentru studen]ifilologi [i pu[toaice. Asta nu doar pentru c\ scrie poeziifrumoase, ci pentru c\ scrie poezii seduc\toare, texte carete fac s\ te `ndr\goste[ti de ideea `ns\[i de poezie. DarBrumaru nu e doar unul dintre cei mai admira]i, ci [i unuldintre cei mai buni poe]i de ast\zi, un st\p`n deplin altehnicii sale [i un proprietar absolut a ceea ce se numeaodat\ un univers poetic, cu care poate face tot ce vrea.Desigur, ca la to]i marii poe]i, tehnica nu e doar chestie devirtuozitate; ea implic\ o g`ndire asupra poeziei, deci [iasupra lumii pe care poezia o exploreaz\ `n felul s\u.

Pove[tile n-au cum s\ se termine

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din Copiii ar bo re -lui de jacaranda de SaharDelijani, care va ap\ rea `ncur`nd la Editura Polirom, `ncolec]ia „Bi blioteca Poli rom.Actual“, `n traducerea dinlimba englez\ a MiruneiVoiculescu.

– Fragment –

St\tea `n picioare, cu t\lpile lipitede cele dou\ platforme albe `nn e -grite, de-o parte [i de alta a g\uriidin p\m`nt ̀ n care pluteau g`n dacimor]i. St\tea cu spatele la u[a cu ̀ n -cuietoarea rupt\; de altfel, toate`ncuietorile de la u[ile b\ilor eraurupte. Ca s\ le fie mai u[or gardie -nilor s\ intre la nevoie: dac\ cine -va le[ina, f\cea o criz\ de nervi sause sinucidea. Fiind deja rupte, numai era nevoie s\ le for]eze. Gar-dianul putea s\ intre pur [i sim-plu [i s\ pun\ cap\t ac]iunii c\ re -ia trebuia s\-i pun\ cap\t.

Amir st\tea cu picioarele de p\r -tate [i urina c`nd trebuia s\ urineze.

S-a `ntors d`nd s\ plece, `ngre ]o -[at de mirosul greu de urin\ ve -che, c`nd a v\zut o cutie mic\ delemn pe jos. Era ciudat s\ vezi ocutie acolo. Nimic din lumea exte -rioar\ nu ajungea `n `nchisoare,nici m\car cutiile de lemn abando -nate. Amir a luat-o de jos [i a `n -ceput s-o examineze ca [i cum arfi fost un obiect pre]ios. Ating`nd

cu degetele textura aspr\ a lem-nului, a dat peste m\ciulia unui cui.L-a apucat cu degetele [i a `n ce puts\-l `nv`rt\. Cuiul nu era a[a de a -d`nc `nfipt cum p\rea [i a ie[it u[or.A pus cuiul `n buzunar [i a ie[it dinbaie.

~ncep`nd cu cele zece minute deaer proasp\t de munte pe s\pt\ m` -n\, Amir s-a apucat s\ toceasc\ ca -pul cuiului frec`ndu-l de ciment.St\tea pe jos, de neclintit `n ac -]iu nea sa, ca [i cum ar fi putut s\toceasc\ toat\ `nchisoarea p`n\ ladispari]ie dac\ insista suficient. O[i vedea, br\]ara din s`mburi decurmale, `n jurul `ncheieturii fe -ti]ei lui. Sau poate va trebui s\ a[ -tepte. Poate o va purta ̀ nt`i Mariam,iar apoi i-o va da fiicei c`nd va cre[ -te mai mare. Erau at`tea posibi li -t\]i. ~i cre[tea inima de entuziasm[i trupul i se `nc\lzea sub cele c` te -va raze timide de soare tomnaticcare `i atingeau cre[tetul prin aco -peri[ul din gratii de fier al cur]ii.

Vineri, `n ziua sf`nt\ a curma le -lor, a f\cut `nconjurul celulei cu unborcan gol de lapte praf `n m`n\.

— Nu arunca]i s`mburii, pu -ne ]i-i aici.

M`inile s-au `ntins [i degeteles-au desf\cut, l\s`nd s\ cad\ s`m bu -rii cu zgomot `n cutie. C`nd borca -nul s-a umplut pe jum\tate, Amira turnat ap\ peste ei, l\s`ndu-i la`nmuiat.

Zilele treceau, iar Amir p`n deas`mburii. Zi dup\ zi de a[teptare,angoasa `ncepea s\ `nlocuiasc\entuziasmul ini]ial. Dac\ nu mai

avea timp? Dac\ `i strigau numeledin nou [i de data asta nu ca s\-[ivad\ fiica? Dac\ oamenii care `idecideau soarta se r\zg`ndeau `na -inte s\ apuce s\ termine br\]ara?~nainte ca el s\ `i lase ceva fiiceilui ̀ n afar\ de o amintire care se vaevapora?

Capul `i plesnea. A mia oar\ `nziua respectiv\, s-a dus la borcans\ vad\ dac\ se `nmuiaser\ s`m -bu rii. {tia c\ e `n zadar; s`mburiimai aveau nevoie de c`teva zile.Dar nu se putea ab]ine. Nu putea stalocului. D\dea ocol camerei `nne -bu nit de zgomotul papucilor deplastic din coridor. De fiecare da -t\ avea senza]ia c\ vin dup\ el, c\nu mai are timp.

A hot\r`t s\ nu-[i piard\ timpul,a[a c\, c`t a[tepta s\ se `nmoaies`mburii, s-a apucat s\ fac\ o [u -rubelni]\ `nfig`nd cuiul f\r\ cap`n m`nerul pe jum\tate topit al pe -riu]ei de din]i. A apucat cuiul bi ne`ntre degete. Dac\ `l ]ine destulde str`ns, se g`ndea, poate c\ nu `imai tremur\ m`na.

{i astfel treceau zi dup\ zi de ne -siguran]\, av`nd nevoie de toa t\energia ca s\ nu se apuce s\ a ler -ge prin celul\, cu capul `n m`ini,s\ fie atent la u[\ [i s\ v`re totul`n buzunar la auzul sunetului depapuci de plastic care se apropi-au de celul\.

~n alt\ zi, a f\cut sfoara pentrubr\]ar\, din a]e de[irate din [ose -tele lui [i ale lui Behrouz.

— Pe fiica mea o cresc bunicii,i-a spus Behrouz `ntinz`ndu-i [ose -tele. ~mpreun\ cu cei doi veri ai ei,copiii surorilor nevesti-mii, cares`nt [i ele `nchise. Crezi c\ `ntr-o zio s\-mi aduc\ [i mie fiica s-o v\d?

~n ochi i se citea implorarea, deparc\ Amir ar fi avut toate r\s -punsurile.

— Sigur c\ da, i-a spus Amir pri -vind fa]a `ngrijorat\ a lui Beh rouz[i g`ndindu-se ce norocoas\ eraSheida s\ o aib\ pe mama ei.

Amir a r\sucit firele pe un tub depast\ de din]i `nt\rit\, folosindu-lca pe un fus s\ toarc\ firele `m pre -un\. St\tea cu fruntea `ncruntat\de concentrare [i buzele str`nse, iarb\rbia `i urca [i `i cobora cu fie -ca re mi[care de la st`nga la dreap -ta a fusului. ~ncerca s\ nu se g`n -deasc\. Trebuia s\ se concentre zepe br\]ar\. Dac\ reu[ea s\ o ter-mine [i s\ i-o dea fiicei lui, putea`n sf`r[it s\ nu se mai team\ de

nimic. Se putea relaxa la g`ndulc\ ceva din el [i-a g\sit drum deaici, din\untru, c\tre afar\, `n li -bertate, unde fiica lui urma s\ creas -c\ cu con[tiin]a faptului c\ tat\lei nu s-a dat b\tut; c\ via]a nu sed\ b\tut\ niciodat\.

S-a l\sat noaptea, iar Amir a a -dormit cu sfoara [i cuiul `n buzu-nar. Se sim]ea lini[tit cu ele a proa -pe, jum\tate din treab\ era dejaf\cut\.

Primul lucru pe care l-a f\cut latrezire a fost s\-[i croiasc\ drum,ocolind trupurile adormite, p`n\ laborcan. „S\ fie gata“, murmura `nbarb\. ~nc\ nu se cr\pase de ziu\,iar `n camer\ plutea un `ntunericst\tut [i transparent. Nu vedea bi -ne s`mburii, doar ni[te g`lme ne-gre `n borcan. {i-a b\gat un deget`n apa rece, u[or v`scoas\, [i a scosunul. Printre buzele `ntredes chi -se, i-a sc\pat un geam\t cald. Eraugata.

Cur`nd dup\ rug\ciunea de di -minea]\, a `nceput s\ dea g\uri mi-ci `n partea bombat\ a s`mburi lor,cu [urubelni]a improvizat\. Pe m\ -sur\ ce g\urea, sim]ea cum celula`nghesuit\ care `l sufocase p`n\ a -tunci `ncepea s\ devin\ mai supor -tabil\, termina]iile nervoase dinfrunte i se destindeau, iar mu[ chii`ncorda]i ai umerilor i se `nmu iau.Cu fiecare s`mbure de curmal\ pecare `l lucra, sim]ea cum senza ]iade vertij se diminua. Cu fiecare s`m -bure, se sim]ea mai departe de mar -ginea lumii, a pr\pastiei, unde p\ -m`ntul `i fugea de sub picioare.Poate c\ totu[i timpul era de par -tea lui. Poate c\ totu[i nu va pier -de totul.

Dup\ ce a terminat de g\uritto]i s`mburii, a `nceput s\-i `n [i repe sfoar\. S-a l\sat seara. Beculf\r\ abajur s-a aprins, scufu n d`ndpentru prima oar\ celula `ntr-ostr\lucire bl`nd\, cum i se p\realui. Era `nconjurat de un zumzetde voci. Dintr-un col] al celulei, `iauzea pe Behrouz [i al]i c`]iva de -]inu]i juc`nd un joc cu poezii: tre-buiau s\ spun\ un vers care s\`nceap\ cu litera cu care se ter-minase versul anterior.

Amir a z`mbit, lu`nd `n m`n\ unalt s`mbure. Fiecare s`mbure par c\dansa alunec`nd pe sfoar\. Ulti muls`mbure a alunecat cu un mic tre -mur. Amir tremura [i el de emo ]ie,precum un maratonist care vedepen tru prima dat\ linia de sosi re.

Era aproape ora cinei c`nd alegat nodurile finale, la ambele

capete ale sforii. Afar\, v`ntul mu -gea lovindu-se de gratiile care `n -conjurau curtea. Amir a pus cugrij\ br\]ara pe covor. Investise`n ea tot elanul lui vital, acum sim -]ea c\ nu mai are putere deloc.Auzind u[ile celulelor `nvecinatedeschiz`ndu-se, semn c\ gardieniise apropiau, a `n[f\cat repede br\ -]ara, ascunz`nd-o `n buzunar.

U[a celulei s-a deschis cu unsc`r]`it. G\leata de orez a trecutdin m`n\ `n m`n\ p`n\ la Amir.Era r`ndul lui s\ `mpart\ cina `nseara aceea.

A trebuit s\ a[tepte s\pt\m`nila r`nd p`n\ s\-i poat\ da br\]arafiicei lui, s\pt\m`ni de ner\b da -re, singur\tate [i disperare. S\p -t\ m`ni `n care a purtat br\]ara `nbuzunar, ascuns\, ca o amintiredrag\ de care depindea `ntreagasa fiin]\, o amintire drag\ pe ca -re gardienii sigur ar fi distrus-odac\ ar fi g\sit-o.

~ntr-un final, `ntr-o dup\-amia -z\ mohor`t\, a primit o vizit\. Dedata aceasta, vorbitorul era o `n -c\pere `ngust\, cu pere]i de sticl\ce marcau grani]a dincolo de careo via]\ se oprea [i alta `ncepea.

Mariam st\tea `n fa]a lui, din-colo de geam, cu Sheida `n bra]e.Sheida crescuse, nu mai sem\nacu copilul pe care Amir `l ]inuse `nbra]e `n acea dup\-amiaz\ plo ioa -s\. Acum, p`n\ [i culoarea ochi lori se schimbase. Erau mai `nchi[i,aproape negri. {i-a plimbat pri vi -rea prin `nc\pere, dup\ care s-afixat c`teva clipe pe fa]a lui Amir.Dar exact c`nd Amir aproape `n -ce puse s\ cread\ c\ fiica lui l-a re -cunoscut, privirea ei [i-a reluatplim barea de-a lungul pere]ilorverzi ca de spital [i al pereteluide sticl\.

Z`mbind, Mariam a luat-o peSheida `n bra]e, `ndrept`ndu-se cuea spre u[a care ducea la de]inu ]iiafla]i de partea cealalt\ a pe re ]i lorde sticl\. ~n u[\ se afla gardianulpe care `l v\zuser\ [i la prima vi -zi t\. Z`mbetul a disp\rut de pe fa -]a lui Mariam; p\[ea cu o anumit\greutate, ca [i cum ar fi uitat s\mearg\.

Gardianul a privit-o f\r\ nici oexpresie `n timp ce ea `i spuneanumele [i num\rul lui Amir, str`n -g`ndu-[i bra]ele `n jurul trupuluimicu]. Gardianul d\du din cap [i olu\ pe Sheida. Avea m`inile sur-prinz\tor de `mb\tr`nite. Mariami-a f\cut cu m`na fiicei sale, care adisp\rut `n spatele u[ii, `n bra ]e -le gardianului.

De partea cealalt\ a sticlei,Amir a[tepta cu m`inile puter-nice, dar nesigure `ntinse `n aer.Vena de la t`mpl\ i se zb\tea vio-lent. A primit-o pe Sheida `n bra -]e, peste grani]a dintre via]\ [imoarte, timp [i purgatoriu, cu pi-cioru[ele at`rn`ndu-i `n aer [i o -chii dans`ndu-i ca fluturii. Amir a]inut-o a[a de str`ns, c\ a f\cut-o

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

12 » avanpremier\

AUTOAREA

Sahar Delijani s-a n\scut la Teheran; studiile superioare le-a ab-solvit la University of California, Berkeley, unde [i-a luat licen]a`n domeniul literaturii comparate. A publicat `n variate reviste [i

jurnale culturale, prin trecare se num\r\: „The Bat-tered Suitcase“, „Tryst“,„Slice Magazine“, „Peri gee“,„Prick of the Spindle“, „Bor -der Hopping“, „The Be gin - ning Lite r a ry Magazine“,„Ber keley Poetry Review“[i „Sangam Review“. ~n2010 [i `n 2011, Sahar Deli-jani a fost no minalizat\ laPushcart Prize; public\ re -gulat `n revista cu specificcultural-politic „Iran-Em-rooz“ („Iranul azi“). Tr\ -ie[ te al\turi de so]ul ei `nItalia, la Torino.

Sahar Delijani — Copiiiarborelui de jacaranda

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

s\ ]ipe. Mariam a r`s [terg`ndu-[i olacrim\ care-i at`rna de noile ri -duri. Sheida se chinuia s\ se ridi ce`n picioare. Amir a privit `n jur[i i-a ascuns br\]ara sub pulover.

Gardianul s-a `ntors [i a luat-ope Sheida, cu tot cu br\]ara dins`mburi de curmale ascuns\ `ndreptul inimii, duc`nd-o de par teacealalt\, unde o a[tepta via]a.

Al doilea proces al lui Amir a du -rat tot c`teva minute. Trecuser\trei ani de la primul, timp `n careBehrouz `[i v\zuse fiica o singu -r\ dat\. ~n ziua respectiv\, Amirl-a `nv\]at cum s\-i fac\ o br\ ]a -r\, ca s\ s\rb\toreasc\ cumva.

De data aceasta, c`nd [i-a auzitnumele, Amir nu s-a ̀ ngrijorat preatare. Nu l-a `ngrijorat nici faptulc\ gardianul l-a dus `ntr-o `nc\ -pe re mic\, `n care `l a[teptau unmullah [i doi b\rba]i `n costumenegre, cu fe]e severe. „Am fost de -ja condamnat“, [i-a spus, „mai amdoar trei ani“. Nimeni nu-l puteaatinge.

— Te rogi? spuse mullah-ul ri -dic`ndu-[i ochii mici [i p\trunz\ -tori dintr-un dosar.

P\rea obosit, prost dispus.— Da, r\spunse Amir, intuind c\

acela era r\spunsul corect.— Tat\l t\u se roag\?— Da.— Poste[ti de Ramadan?— Da.~ntreb\rile s-au oprit. Unul din -

tre b\rba]ii `n costum negru a no -tat ceva. Nimeni nu a spus nimic.S-au uitat la Amir [i l-au strigat pegardian s\ duc\ de]inutul `napoi`n celul\.

O s\pt\m`n\ mai t`rziu, `nain tede a se cr\pa de ziu\, Amir s-a tre -zit din cauza zgomotului de pa[igr\bi]i de pe coridor. A deschis o -chii, ascult`nd zgomotele de afa r\,`ntreb`ndu-se ce se `nt`mpl\. U[as-a deschis cu un sc`r]`it [i Amira fost `n[f\cat p`n\ s\ apuce s\ seridice `n picioare [i `mpreun\ cu el[i al]i c`]iva, inclusiv Behrouz. Darnici nu au avut vreme s\ schim beo privire, dar\mite o vorb\. I s-apus din nou leg\tura peste ochii

speria]i, confuzi, adormi]i. La m`inii-au pus c\tu[e. A fost scos din ce -lul\, `mpins c`nd la st`nga, c`nd ladreapta pe coridor. A auzit cum sedescuie o u[\ [i a sim]it aerul re -ce dinaintea zorilor p\trunz`ndu-iprin piele. De peste tot `n jur se au -zeau [oapte de ne`n]eles, gr\bite.Lui Amir ̀ i b\tea inima nebu ne[ te,la galop. ~[i tot `ntorcea [i r\su ceacapul, `ncerc`nd s\ vad\ ceva. A -vea gura uscat\. ~ntunericul eraf\r\ ie[ire.

— Ce-mi face]i? l-a auzit stri -g`nd pe Behrouz. Unde ne duce]i?

Dar nimeni nu l-a ascultat. Vo-cea i-a fost `necat\ de strig\telecelorlal]i.

Amir s-a sim]it `mpins violent`n fa]\ de o pereche de m`ini. Apoia sim]it fr`nghia aspr\ `n jurulg`tului. A fost ultimul lucru. Pen-tru o clipit\, timpul a `ncreme nit,apoi, brusc ca o avalan[\, totul s-aterminat.

2008Teheran, RepublicaIslamic\ Iran

Cu dou\ zile `nainte ca MamanZinat s\ moar\, Forugh a m`ncato rodie `mpreun\ cu ea. Forugh adesf\cut-o `n timp ce Maman Zi-nat privea, a[ezat\ pe un fotoliumare, `nvelit `ntr-o hus\ cu modelfloral. Genunchii i se vedeau prinp\tura verde-fistic ca dou\ g`lmerotunde [i moi. Pe peretele din spa -te era o fresc\ cu lebede albe care`notau pe un r`u albastru, m\r gi -nit de copaci verzi [i un cer senincu nori albi pufo[i.

}in`nd rodia de mo], Forugh `n -fipse cu]itul [i o t\ie ̀ n dou\. Rodiase despic\ cu un oftat slab, iar su-cul ro[u aprins se rev\rs\ pe tavaalb\.

Televizorul era aprins. Un ca -nal prin satelit `nfiin]at de c`]ivaemigran]i iranieni din Americatransmitea un videoclip cu muzi -c\ persan\.

— ~mi place Mansour.Maman Zinat d\du mai tare

sonorul.

— E politicos, nu ca ceilal]icare sar pe scen\ [i ]ip\. Se vedec\ e dintr-o familie bun\.

Forugh desf\cea ne`ndem`na -tic\ boabele transparente, ca rubi -nele, cu degetele pline de sucul li -picios. ~[i ridic\ privirea de undest\tea, pe covorul cu flori ro[ii ]e -sut de m`n\, [i `i z`mbi fericit\ luiMaman Zinat, cu pielea ei fin\, p\ -rul lung argintiu prins `ntr-un coccomplicat la spate, pleoapele care`i at`rnau roz peste ochi, d`ndu-iun aer somnoros, m`inile albe [iuscate, `mpreunate deasupra p\ -tu rii, `mpodobite doar de veri ghe -ta discret\.

Forugh nu-[i mai v\zuse buni-ca de mai bine de doisprezece ani.A[a c\ o privea cu admira]ie, dra -goste, sentimente amestecate debucurie [i curiozitate. O uimea c`tde pu]in se schimbase Maman Zi-nat. Anii nu `[i l\saser\ ampren -ta pe pielea ei, pe tinere]ea care `istr\lucea `n ochi pe elegan]a [icalmul mi[c\rilor ei.

Semin]ele de rodie se sparser\sub ap\sarea degetelor lui Forugh,`mpro[c`nd-o cu suc pe bluz\. Cucoada ochiului, o v\zu pe MamanZinat ferindu-[i, cu o mi[care iu tea m`inii, p\tura din calea dezas-trului. Forugh r`se.

— Sper s\ am genele tale, Ma-man Zinat.

~ncerc\ s\-[i cure]e bluza de stro -pii ro[ii cu dosul m`inii curate.

— De ce? `ntreb\ Maman Zi-nat, z`mbind de parc\ [tia exact dece nepoata sa `[i dore[te s\ fi mo[ -tenit genele ei. O femeie care [tiec\ este frumoas\.

— Ai mai pu]ine riduri dec`tmi ne.

— Nu-]i trebuie genele mele. E[tifrumoas\ ca o floare, ca florile co -pacului de jacaranda.

Lumina dimine]ii se `mpr\[ tiede-a lungul orizontului [i picur\`n curtea `ngust\, orizontal\, tul-bur`nd suprafa]a apei albastre dinf`nt`na de por]elan [i r\sp`ndindu-se precum umezeala pe sub pie lealui Forugh. St\ sub copacul de ja ca -randa, privind `n sus la ciorchinii

roz-mov. ~[i `mpreuneaz\ m`inile[i se ghemuie[te. Cu capul `n piept,lacrimile `i curg pe c\ma[a galbe -n\ de m\tase, l\s`nd pete s\rate.Se pr\bu[e[te l`ng\ f`nt`na `n ca -re pe[ti[orii aurii fream\t\ neli-ni[ti]i `nainte de culcare. Trupul`i e pe jum\tate `n noroi, pe ju m\ -tate pe dalele de piatr\ care m\r -ginesc stratul de flori. Pl`nge.

Simte o m`n\ pe um\r [i `[iridic\ privirea tivit\ cu ro[u.

— Maman Zinat a ta iubea co-pacul acesta, `i spune KhalehLeila `ntinz`nd m`na [i m`ng`indfrunzele.

— Ar fi trebuit s\ vin mai de-vreme. Am venit prea t`rziu.

— Ai fost al\turi de ea `n ulti -mele ei zile. S`nt sigur\ c\ a mu-rit fericit\. Asta e tot ce conteaz\.

Ultima imagine a lui Forugh cuMaman Zinat este trupul ei re ce`ntins pe pat, acoperit cu un cear -[af alb. Inima ei `ncetase s\ maibat\ `n zori. Forugh d\duse cear -[aful la o parte ca s-o priveasc\.Maman Zinat se ]inea cu o m`n\ depiept, de parc\ ar fi `ncercat s\-[ismulg\ inima [i s-o arunce pe fe -reastr\. Dosul celeilalte m`ini i seodihnea pe frunte, gura `i era con -torsionat\ de durere, privirea – fi -x\, `ngrozit\, uimit\, de parc\ nui-ar fi venit s\ cread\ c\ moarteapoate veni at`t de u[or. Forugh nuv\zuse nici fericire [i nici pace pechipul ei. Doar durere. Dure rea ca reo face s\ se ]in\ de piept, du p\ ca -re inima `i `nceteaz\ brusc s\ maibat\. Durerea de a `nfrunta moar -tea `nainte de r\s\rit. Singur\.

CARTEARomanul de debutal scriitoarei SaharDelijani urm\re[tedestinele a trei ge -nera]ii de iranieniprin prisma ares t\ -rilor [i `ncarcer\ ri -lor din Teheran, `nanii care au urmatRevolu]iei din 1979[i victoriei funda-mentalismului isla -mic. Temporalit\]i[i perspective mul-tiple ale p\rin]ilor[i copiilor se `ntre -p\ trund, d`nd na[ -te re unui model com -plex de cauze [i con -secin]e, secrete [im\rturisiri, po ve[tide dragoste [i sacri -ficiu. Din acest mo -del se disting c`te-va motive centrale,mereu acelea[i: zi du -rile `nchisorii Evin, simbol al regimului opresiv, str\zile [i traficulhaotic al Teheranului – spa]iu public al fricii [i vulnerabilit\]ii,dar [i al expresiei politice, sau spa]iul intim [i sigur al caselor [icur]ilor interioare, `n care memoria se p\streaz\ la umbra nelip-sitelor flori ale arborelui de jacaranda.

Moshe Idel, Evreii lui Saturn. Despre sabatul vr\jitoarelor [i [abatianism, traducere din lim-ba italian\ de Cornelia Dumitru, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Plural“, Edi -tura Polirom, 324 de pagini, 22.95 lei

Ce au `n comun un vechi zeu p\g`n, o planet\, o figur\ mesianic\ de la `nceputu -ri le epocii moderne [i ceremoniile nocturne ale vr\jitoarelor? Cum se poate con -cilia astrologia greco-arab\ cu sacralitatea religioas\ a {abatului evreiesc? Pe ba zaa numeroase surse edite [i inedite, Moshe Idel reconstituie un parcurs fascinantal istoriei ideilor, ghid`ndu-ne `n timp [i `n spa]iu pentru a descoperi originileu nora dintre cele mai `nr\d\cinate cli[ee din cultura [i imaginarul modern.Dac\ unii autori i-au atribuit lui Saturn, astrul tutelar al evreilor, caracteristicisinistre, printre care asocierea cu vr\jitoria, al]ii, dimpotriv\, i-au conferit o sem -nifica]ie pozitiv\, legat\ de speran]\ [i r\scump\rare. Astfel, din Antichitatep`n\ `n prezent, ni se dezv\luie multiplele leg\turi dintre mit [i [tiin]\, dintretradi]iile intelectuale [i tradi]iile populare, dintre sistemele speculative [i sis-temele religioase care au influen]at g`ndirea [i con[tiin]a celor ce au tr\it `ntreOrient [i Occident.

Tatiana Niculescu Bran, Cartea Judec\torilor, edi]ia a II-a,rev\zut\, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Ego.Proz\“, Editura Polirom, 224 de pagini, 24.95 lei

Pe 15 iunie 2005, Poli]ia din Vaslui este anun]at\ c\ ma -[ina Salv\rii a adus la Spitalul Jude]ean cadavrul uneic\lug\ri]e. Poli]ia ̀ ncepe o anchet\ la m\n\stirea din sa tulTanacu. Condamna]i vehement de opinia public\ [i h\r ]u i]i`n paginile ziarelor, un preot [i patru c\lug\ri]e se pre -zint\ `n fa]a instan]ei de judecat\. Cartea Judec\toriloreste povestea procesului [i a reconstituirii dosarului pe -nal despre cazul Tanacu, un caz complicat, descris de Ta -tiana Niculescu Bran pe baza propriilor investiga]ii, `ncontinuarea romanului Spovedanie la Tanacu. ~n ace -la[i timp, e un act de restituire romanesc\ a unui uni versreligios b`ntuit de fric\ [i vinov\]ie. ~ntrebarea fundamen -tal\ a c\r]ii este: cum se face dreptate?

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Gianina C\rbunariu s-a im -pus ca unul dintre reprezen -tan]ii cei mai originali [i mai`ndr\zne]i ai tinerei genera -]ii de dramaturgi-regizoride la noi, practic`nd un tea -tru modern, desprins de mi -mesis [i orientat c\tre rea-litate, pe care o documentea -z\ prin strategii de antropo -logie teatral\. C\rbunariu alucrat mult ̀ n zona indepen -dent\ din România [i `n pro -iecte interna]ionale, concen -tr`ndu-se ca artist pe pune-rea `n lumina reflectoarelora unor fapte de via]\, istori c\ori individual\, de febril\actualitate.

Dincolo de canon

De aceast\ dat\, scenariuldramatic reune[te `ntr-unfor mat artistic toate proble -mele României postcomunis -te. Nu e un text de teatru du -p\ canonul clasic, e un colajde secven]e dramaturgicere alizat cu mijloacele mo-dernit\]ii, `n care grani]adintre teatral [i real e dez -v\luit\ `nc\ de la `nceput.Prima scen\ e interactiv\.Du p\ faza cu sicriul dinfoaier, pe cortina de catifea

vi[inie se proiecteaz\ tot fe -lul de numere. Mai zic ̀ n g`nd:„Cortina asta de teatru a ca - demic nu merge prea binecu stilul Gianinei C\rbuna -riu“, dar e doar `nceputul.Actorii vin dintre spectatori[i `[i disput\ locurile dinsal\ reprezentate de nume-rele din proiec]ie, discut\despre teatralitate, desprecel de-al patrulea perete [ilinia imaginar\ care sepa -r\ scena de sal\, teatrul delume. Unul dintre personajetraverseaz\ `n mod repetataceast\ grani]\, pentru asublinia diferen]a fragil\dintre realitate [i conven -]ia scenic\. E un mic mani-fest de poetic\ teatral\ al au -toarei acest prolog cu aerpirandellian `n care inter-pre]ii intr\ [i ies voit din ro -luri, care anun]\ limpede c\ceea ce urmeaz\ va fi con -s truit ̀ n ace[ti termeni, ai u -nei teatralit\]i foarte a pro -piate de real. Trimiterile [icit\rile teatrale vor continuape parcurs, abundent, chiar`n secven]a cu funeraliile ac -tri]ei Eugenia Ionescu, mo -ment `n care p\rintele tea-trului absurdului e invocatnu numai prin nume, ci [iprin c`teva replici din C`nt\ -rea]a cheal\.

Decupaje dulci-amare din cotidian

România e ]ara celui mai au -tentic absurd, a[a c\ ramaa[ezat\ de Gianina C\rbuna -riu e c`t se poate de potri vit\.

Funeraliile cu pricina paro-diaz\ o meteahn\ de pro por -]ii grote[ti, un reflex al ani-lor de comunism dac\ ne g`n -dim bine, al ̀ nmor m`n t\ ri l ortelevizate `n prime time, lalimita indecen]ei publice [i,`n orice caz, `nc\lc`nd drep -tul minimal la intimitate.Nefirescul e detaliat abun-dent: dorin]a exagerat\ devizibilitate [i monden; al-terarea rela]iilor familiale;atitudinea stranie a biseri-cii [i prela]ilor, orientat\adesea spre beneficii mate-riale `n dauna celor cre[ti-ne[ti; rela]iile dintre actori;atmosfera bahic\ din echipatehnicienilor de scen\; co la -bora]ionismul multora din - tre figurile emblematice alecrea]iei, oportunismul, in-vidia etc. ~n alt\ secven]\,]inta ironiei s`nt discursul po -litic, cu valen]ele sale ma-nipulative, compromisuriledintre politicieni [i socie-tatea civil\, discriminarea.Urmeaz\ bonele filipineze,universit\]i private, profe-sori, medici, pensionari, ta -ximetri[ti, violen]\ `n tra-fic, c\m\tari, bolnavi incu-rabili, demagogia, falsul pa -triotism etc. Adic\ tot ba -ga jul acesta vulgar ata[atpatriei noastre, al c\rei dra -pel tricolor devine fundal descen\, un material cu sclipici,sintetic, de proast\ calitate.

Tot ce decupeaz\ GianinaC\rbunariu din cotidian [iaduce `n scen\ e foarte ade -v\rat; ̀ ]i vine s\ r`zi, ai [i mo -tive, dar grotescul din spa te eamar. Registrul se schim -b\ [i virezi spre disperare

`n ultima parte, c`nd p\ -rin tele unui copil atins deo maladie cronic\, `ntr-o `n -t`lnire de interven]ie fami-lial\, `[i vinde tot din cas\pentru a pl\ti factura laspital. {i `ncheie spectaco-lul pe replica „s`nt blocataici, cu ochii-n soare!“.

Un tablou nu preapl\cut, dar autentic

~n echipa de creatori a fost[i Andu Dumitrescu, lightdesign, proiec]ii [i decor,structuri multifunc]ionalecare se mi[c\ prin scen\, ca - re au putere de semnificareplastic\ [i dau dinamic\ ac -]iunilor scenice. Nota ge ne -ral\ a spectacolului se pre-lunge[te [i `n scenografie:o cruce uria[\ din plexic de - vine locul `n care, cu sub -`n]eles, `ncep s\ se `n v`rt\bilele de la loto! Costumeles`nt realizate de Andrei Di-nu, un t`n\r scenograf care`n urm\ cu c`]iva ani a a -tras aten]ia la Festivalul deteatru „Pledez pentru tineri“de la Piatra Neam], dar des -pre care nu mai [tiam ni-mic. Foarte probabil o fi lu -crat `n publicitate ori tele-viziune, unde se c`[tig\ multmai bine. Revenirea lui `nteatru trebuie salutat\. S\sper\m c\ va [i r\m`ne. Ac -torii Marius Turdeanu, Ci-prian Scurtea, Florin Co [u - le], Diana Fufezan, OfeliaPopii, Mariana Mihu, Adri -an Matioc, Cristina Ragos,Ali Deac au urmat-o pe re-gizoare `n propunerea saartistic\, anim`nd cu egalsucces mai multe persona-je, trec`nd cu lejeritate [ifiresc profesional de la unprofil caracterial la altul.

La premiera cu Solida-ritate, unii au plecat `nain-te de final. Sigur c\ tabloulpe care ni l-a `nf\]i[at Gia-nina C\rbunariu nu e din-tre cele mai pl\cute. Dar eunul autentic, unul cu cared\m ochii zilnic, care neconsum\ energiile [i vie ]i -le. Teatrul documentar pecare `l practic\ regizoareanu-[i propune s\ schimbelumea, ar fi un idealism, dar`nf\]i[area unei realit\]i eprima condi]ie a `n]elegerii[i ajust\rii ei. Iar asta faceSolidaritate cu asupra dem\sur\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

14 » teatru

Dup\ ce treci de punctul de control al biletului, `n foaier dai direct `n catafalculpe care e a[ezat un sicriu `nchis, cu multe coroane [i jerbe `n jur. „~ncepebine“, `]i zici! E, de fapt, un teaser cu rost de semn teatral pe care-l decripteziun pic mai t`rziu, pe la jum\tatea spectacolului Solidaritate realizat deGianina C\rbunariu la Teatrul Na]ional „Radu Stanca“ de la Sibiu, `ntr-unparteneriat institu]ional ce a mai inclus Théâtre Nationale de la Communau téFrançaise de Belgique, Festivalul de Teatru Avignon 2014, cu suportulProgramului pentru Cultur\ al UE `n cadrul proiectului „Ora[e pe scen\“.

Solidaritate, `nbabilonia româneasc\

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Cum a dat Ian Andersonchitara pe flaut

~ntr-un interviu pentru „The Telegraph“, IanAnderson, liderul legendarei trupe Jethro Tull,a explicat cum a ajuns s\ c`nte la instrumentulcare l-a f\cut celebru.

Anderson a pus m`na pe flaut, spune el, `n1966. Pe vremea aceea, era chitarist `ntr-o for ma -]ie de blues (care avea s\ devin\ apoi Jethro Tull),dar, c`nd l-a v\zut pe Eric Clapton c`nt`nd cuJohn Mayall [i forma]ia Bluesbreakers, s-a sim -]it descurajat.

„~]i d\deai seama imediat c\ tipul era mai bundec`t oricine altcineva, inclusiv dec`tmine“, spune Anderson. „{i auzeam [imulte zvonuri despre al]i chi -ta ri[ti excelen]i precumJimmy Page, Jeff Beck,Ritchie Blackmore.“

Descurajat, Anderson ac\utat alt instrument lacare s\ c`nte. A renun]atla chitara Fender Strato -caster pe care o primise dela Lemmy Kilmister („[icare, probabil, ar valora azivreo 30.000 de lire) [i a cum p\ -rat un flaut cu doar 60 de lire.„S-a dovedit un schimb destul deavantajos“, a comentat liderulJethro Tull.

Moartea unui editor militantMaurice Nadeau,creatorul revis tei„La Quin zaine Lit -té raire“ [i cel ca rea descoperit au toriprecum Beckett,Perec sau Houelle -becq, a `ncetat dinvia]\ duminic\, lav`rsta de 102 ani.

Scriitor [i edi -tor, Nadeau a sem -nat `n paginile u -nor publica]ii foarte cunoscute, precum „Combat“,„L’Observateur“, „L’Express“, [i a scris o Istorie a su -prarealismului. A creat revista „La Quinzaine Litté -raire“ `n 1966 [i [i-a `nfiin]at propria editur\ un de -ceniu mai t`rziu, dar a fost „foarte m`ndru“ mai alesde scriitorii pe care i-a publicat [i pe care, deseori, i-aap\rat de cenzur\, cum s-a `nt`mplat cu Henry Miller.I-a f\cut cunoscu]i pe Georges Bataille, René Char,Henri Michaux, Claude Simon [i a considerat `ntot -deauna c\ cele mai mari „descoperiri“ ale sale au fostMalcolm Lowry [i Georges Perec. {i Michel Houelle becqa ie[it din anonimat dup\ ce Nadeau a publicat, `n 1994,Extension du domaine de la lutte (Extinderea do me niu -lui luptei, Polirom, 2005). „Toat\ via]a am fost plasat `ncel mai bun loc pentru a descoperi scriitori“, a ex pli -cat Nadeau `ntr-un interviu acordat AFP `n 2011.

„De la Enemy of the State laEagle Eye [i Minority Report,filmele americane ne-au obi[ -nuit constant cu ideea c\s`ntem supraveghea]i“, scrie„The Guardian“, la o s\pt\ -m ̀n\ dup\ izbucnirea scan -dalului NSA-Prism `n urmadez v\luirilor f\cute deEdward Snowden.

„Dar“, aten]ioneaz\ „The Guar -dian“, „scandalul NSA-Prism are [io poveste adiacent\ care `ngrijo rea -z\. Un sondaj arat\ c\ mul]i ame -ricani nu s`nt revolta]i de faptul c\agen]iile de informa]ii au accesla vie]ile lor private digitale. As tafiindc\, probabil, «precrima», unvechi concept SF, a devenit acumreal\“.

„The Guardian“ consider\ c\Hollywood-ul ne-a obi[nuit de anibuni cu ideea c\ detaliile vie]ilornoa stre s`nt cunoscute [i altor per - soane, ale c\ror motive r\m`n ne -cunoscute.

„NSA – National Security Agen cy(av`nd ca motto neoficial «NobodySay Anything») [i Hollywood-ul

(motto neoficial «Nobody KnowsAnything») au men]inut oare cumdistan]a de-a lungul vremii“, spune„The Guardian“, dar, dup\ 11 sep -tembrie 2001, industria de di ver -tis ment a lansat foarte multe pro -duc]ii bazate pe ideea c\ oameniitr\iesc `ntr-o societate tot mai su -pravegheat\. R`nd pe r`nd, la TVau ap\rut seriale precum 24, Alias,Spooks sau Person of Interest, iaremisiuni ca Big Brother s-au bu cu -rat de succes la scar\ planetar\.

~n filmele `n care apare NSA(sau o versiune fictiv\ a aceste ia),exist\ `ntotdeauna un agent care

abuzeaz\ de tehnologiile acesteiagen]ii, a[a cum se `nt`mpl\, deexemplu, `n Enemy of the State sauEchelon Conspiracy.

~n Eagle Eye, un program de su -praveghere sofisticat al Departa men -tului Ap\r\rii devine con[tient desine [i ajunge la concluzia c\ sin gu -rul element care amenin]\ siste muleste clasa politic\, [i, ca atare, tre -buie eliminat\. Iar Philip K. Dick,„sf`ntul patron al tendin]elor pa ra -noice ale SUA“, a scris `n 1956 po -ves tirea Minority Report, despre oechip\ de poli]i[ti care pot pre ve deacrimele.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

550 de titluri

disponibile

Eroina de BD care a c`[tigatalegerile `n Iran

Se nume[te Zahra [i a fost inventat\ de ziaristul iranian AmirSoltani [i desenatorul Khalil (acum `n exil `n SUA). Este o ma -m\ disperat\, dar curajoas\ care `[i caut\ fiul disp\rut `n tul -bur\rile ce au urmat realegerii ca pre[edinte a lui MahmudAh madinejad. „Am v\zut aceast\ mam\ pe YouTube. Era tris t\[i sup\rat\“, spune Soltani. „Purta pe fa]\ toate emo]iile ira nie -nilor.“ Autorii au `nceput s\ publice, pe Internet, c`te o pagin\s\pt\m`nal, `n 2009. Povestea Zahrei a avut imediat succes, iaralbumul a fost publicat `n mai multe ]\ri.

Atunci, autorii s-au g`ndit s\ o transforme `ntr-un candidat(fictiv) la pre[edin]ia Iranului, la alegerile recente. Zahra, pere]elele de socializare, a c`[tigat scru -tinul: mii de follower-i pe Twitter,prieteni pe Facebook [i mii de vo -turi pe site-ul Vote4Zahra.org.Un succes care a f\cut re gi mullui Ahmadinejad s\ de nun]e„sionismul“ crea to ri lor Za h -rei. „Regimul lui Ahmadi ne -jad a devenit el `nsu[i o fic -]iune“, au r\spuns ace[tia.

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Hollywood-ul ne-a preg\titpentru dezv\luirile luiEdward Snowden

Batman f\cu doi pa[i ̀ n fa ]\[i privi c\tre mul]imea `n -m\rmurit\. ~[i drese vo cea[i, lu`nd pozi]ie de drep]i,spuse:

— Eu s`nt omul-liliac, {i c`nd mare-o s\ m\ fac,Peste blocuri o s\ zbor, S\-i fiu mamei de-ajutor.Voi lupta...Din col]ul clasei, doam-

na educatoare `l ajut\: cumul]i du[mani.

— Voi lupta cu mul]idu[ mani,

Ho]i, punga[i [i b\d\ rani,Care vor striga uimi]i, Vine Batman, b\i, fugi]i!

Plec\ciune. Aplauze. Celmai puternic aplauda doam -na Dora, bunica lui Batman.P\rin]ii supereroului eraupleca]i `n Torino de vreotrei ani. Trimiteau pache te[i bani, dar nu puteau tri -mi te dragoste [i nici educa -]ie, a[a c\ doamna Dora tre -buia s\ fie `n acela[i timpmam\, tat\ [i bunic\ deom-liliac.

Tot ea i-a cusut micu]u lui[i costumul. Primul s-a ofi -lit [i oricum nu servea cau -zei, `ntruc`t din lips\ deinformare b\tr`na a tuns otuf\ de liliac [i a cusut flo ri -le de un trening de silon.~ns\ dup\ o edificatoare [e -din]\ cu p\rin]ii [i o maiatent\ documentare, [i-a datseama c\ nici m\car Bat-man nu poate zbura d`nd

din crengi, ci necesita a -ripi propulsoare [i, maimult, un aspect tipic dejapatentat de revistele cubenzi desenate care aveaus\ mai stea c`]iva ani[orisub patul micului erou, p` -n\ c`nd v`rsta [i libidoul vorface loc colec]iei „Playboy“.

Masca i-a f\cut-o dintr-osaco[\ trainic\ de f`[. I-atras-o pe cap, a g\urit-o `n -tru vizibilitate [i s-a chinu -it destul de mult s\ taie oradiografie veche cu o foar -fec\ boant\ pentru a `n t\ -ri urechile personajului,altfel pleo[tite. Aripile le-aconfec]ionat din spi]atu-ra umbrelei celei negre, pecare vecinul a promis c\ opoate reasambla relativfi del. Acela[i vecin cares-a angajat s\ repare [i

ma[ina de sp\lat contraunei sume modice, lucrucare nu i-a reu[it de nici oculoare, dar m\car a costatpu]in.

Ce mai are Batmanul \s -ta? Hm, pelerin\... al nos-tru n-o s\ aib\, c\ nu arebunica material negru. Ba,stai a[a, [alul de v\ du v\.{i uite a[a moartea d\ via -]\, `ntocmai campan ieiproteve. Mai r\m`ne s\-itrag\ [trampii cei gri-`nchis [i gata, avem de-aface cu ditamai supere ro -ul, care dac\ nu ar fi de-clarat c\ e Batman putea

fi u[or confundat cu Zor-ro trecut printr-o umbre -l\, cu toate c\ lipsa calu-lui [i a sabiei cu care Zor-ro scrie „Z“ pe garduri arfi dat de b\nuit.

Fotografie de grup, unacu bunica, trei pr\jituri [iur\ri de vacan]\ pl\cut\din partea doamnei edu-catoare. A[a s-a terminatgrupa mijlocie pentru Bat -man. Afar\ `ncepu s\ plo -u\ m\runt [i b\tr`nei `icurgeau [iroaie din me[\,care se amestecau cu celec`teva lacrimi pricinuitede emo]ia momentului.

Scenariile pe care le-a scris A -dri an Lustig p`n\ acum au flirtatcu un populism ̀ ndoielnic [i vulgar(Poker, Ultimul corupt din Ro mâ -nia), au testat anemic re]eta come -diei romantice (Minte-m\ fru mos)ori au construit imagini plas ticepeste g\uri dramaturgice (Nun tamut\). Dac\ `n Nunta mut\ tan -demul M\l\ele-Lustig livra unambalaj suprarealist cu c`teva mo -mente memorabile peste o poves -te prea pu]in sus]inut\ dramatur -gic, Funeralii fericite o las\ maiu[or cu calofilia – de[i „deforma ]iaprofesional\“ venit\ din teatru i-amodelat lui M\l\ele (ca [i lui SilviuPurc\rete) sensibilitatea artisti c\,orient`ndu-se mai mult spre o tra -gicomedie cu influen]e ruse[ti.

Prea pu]in\ substan]\pentru un lungmetraj

Am senza]ia c\ romanul lui A -drian Lustig s-ar fi pretat mai bi-ne unei piese de teatru dec`t unuifilm, `n parte [i datorit\ faptuluic\ povestea are configura]ia, m\ -rimea potrivit\ scenei. Pe ecran,istoria lui Lionel Frunz\, care a -fl\ c\ va muri de la o ]iganc\, su-pun`ndu-se finalmente destinuluidup\ ce prietenii s\i s-au supusvolens-nolens, are prea pu]in\substan]\ pentru un lungmetraj.Dar poate nu acest lucru face cafilmul s\ nu fie urm\rit nici cuentuziasm, nici cu amuzament, nicicu inima-n g`t. Poate e numai fap -tul c\ apar]ine unui gen de cine-ma care func]iona acum 30-40 deani, eventual pe vremea comunis -mului, c`nd se cultivau metafora[i hazul de necaz. Pe podeauascenei, unde pove[tile au maimulte [anse s\ fie percepute caatemporale, lupta lui Lionel Frun -z\ cu fatalitatea ar avea cu totulalt impact. Pe ecran ea se destra m\u[or, de[i imaginea [i machiajul

s`nt `ngrijite, de[i Crina Sem-ciuc pe post de `nger al mor]ii efrumoas\ ca o cadr\, muzica esemnat\ de Vladimir Cosma, iarvocea din off a eroului, la final,c`nd ne spune [col\re[te c\ iubi-rea e tot ce conteaz\ `n via]\ areo candoare `n care `l sim]i pe M\ - l\ele. Hora]iu M\l\ele e un actorla fel de bun pe ecran cum e pescen\, ghinionul lui c\ nu are re-gizorul [i scenaristul pe care `imerit\. Viziunea lui M\l\ele-re-gizorul r\m`ne cea a unui om deteatru, care atunci c`nd imaginea -z\, imagineaz\ bogat (vezi sceneleonirice, `n alb, cu `ngerii actori),iar c`nd se str\duie[te s\ devin\„mai minimalist“, devine plat. Aredificult\]i `n a-[i face actorii s\sune firesc (vezi r`sul gros care a`nso]it cinematografia român\ [icare r\sun\ [i aici, mai ales la `n -ceputul filmului). De[i are ochi [isimte, `i lipse[te sim]ul cinema-tografic, ceea ce presupune a sim -]i imagini `n mi[care [i filmul ca`ntreg, nu tablouri vivante.

Un film banal cu oameniobi[nui]i

Lumea lui Arthur Newman/ArthurNewman e [i mai plicticos, de[i `iare `n distribu]ie pe Colin Firth,Emily Blunt [i Anne Heche. Pro-duc\torul trebuie c\ a fost foartepersuasiv dac\ a reu[it s\ con-ving\ aceste vedete s\ apar\ `n -tr-un film la fel de banal ca erouls\u, un divor]at bine situat socialcare `[i `nsceneaz\ propria moar -te pentru a `ncepe o via]\ nou\,

`n alt stat, ca instructor de golf. Fe -meia pe care o `nt`lne[te pe drum(Emily Blunt) are [i ea probleme –nu un copil pe care l-a ignorat, cio sor\ bolnav\, a[a c\ cei doi vor`ncepe o dubioas\ rela]ie hr\ni t\de perspectiva de a intra `n casaunor necunoscu]i [i de a le preluapentru scurt timp personalita-tea. La teama de asumare a res-ponsabilit\]ii – tem\ serioas\ azilelor noastre –, scenariul ajungecu team\, prefer`nd s\ se ascun d\`n spatele griului, [i nu po]i s\ nute g`nde[ti prin personajul lui Co -lin Firth la rolul pe care acesta l-ainterpretat `n Un spion care [tiaprea multe/Tinker Tailor SoldierSpy [i care era inten]ionat as-cuns `n spatele banalit\]ii. E unpariu pe care filmul `l pierde: o mulobi[nuit care ar dori s\ `[i schim -be via]a [i s\ renun]e la probleme -le pe care nu le [tie asuma devine,din pricina pove[tii insuficientdezvoltate [i a regiei laxe, at`t deplicticos c\ te apuc\ pandaliile[i mai c\ te-ai oferi s\-l aju]i.

Parc\ tot mai mult\ via]\ au[i mult mai autentici s`nt dinoza -urii lui Spielberg care, la 20 deani de la apari]ia francizei Ju-rassic Park [i `n preg\tirea p\r ]iia patra, s`nt relansa]i `n 3D, maitineri ca niciodat\.

Funeralii fericite. Regia: Hora]iuM\l\ele. Cu: Hora]iu M\l\ele, CrinaSemciuc, Igor Caras-Romanov, MihaiGruia Sandu

Lumea lui Arthur Newman/ArthurNewman. Regia: Dante Ariola. Cu:Colin Firth, Emily Blunt, Anne Heche

Jurassic Park 3D. Regia: StevenSpielberg. Cu: Jeff Goldblum, SamNeill, Laura Dern

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

FalsS-ar putea s\ ne petrecem cea maimare parte din via]\ neav`nd nicicea mai mic\ idee pe ce lume s`n -tem. ~n confuzie, aproximare, ne ̀n -]elegere, suprainterpretare, gaf\,fabula]ie, proiec]ie (a[ fi `n stares-o ]in a[a p`n\ poim`ine). Resurse -le noastre interioare de-a ne l\ sadu[i de nas s`nt infinite. M\ g`n desc,de pild\, la fragmentele u lu itoaredin documentarul Dup\ Revolu ]ie(regizor Lauren]iu Calciu, 2010), `ncare oameni ca mine [i ca dvs. seopresc `n pia]a public\ [i discut\chestiunile arz\toare ale zilei: Co -posu, Iliescu, str\inii care vor s\ necumpere Pia]a Victoriei, ]\r\ ni[ tiimiliardari despre care s-a scris `n„Le Monde“, Vestul care de-abiaa[teapt\ s\ ne ia fabricile, [i tot fe -lul de alte inven]ii. Oamenii de-aco -lo chiar cred `n ce spun, ceea ce eoarecum de explicat `n debandadageneral\ de dup\ Revolu]ie. Par-tea proast\ e c\ unii dintre ei con -tinu\ s\ cread\ lucrurile astea [iacum. A[a cum to]i cei care au au -zit de cazul lui Giovanni Pala-tucci, „Schindler-ul Italiei“, au fostconvin[i c\ povestea lui e ade v\ ra - t\ [i c\ respectivul merit\ sancti-ficat. Despre Palatucci s-a spus anide zile, f\r\ s\ existe nici un fel dedovad\, c\ a salvat sute de evrei dela moarte. I s-au conferit distinc -]ii post-mortem (inclusiv de c\treBloomberg, primarul New York-ului), i s-au dedicat zile memoriale,i s-a preg\tit sanctificarea (PapaIoan Paul al II-lea l-a declarat mar -tir). Lumea era lini[tit\, Italia a vea[i ea un erou care s\-i mai spele ru -[inea fascismului. P`n\ acum c` te -va s\pt\m`ni, c`nd Centrul pentruistoria evreilor din New York a scosla iveal\ c\, timp de [ase ani, Pa-latucci a fost un colaborator entu -ziast al regimului nazist, implicat`n deportarea evreilor la Auschwitz.Nici vorb\ de Schindler. Noile in-forma]ii au ap\rut `n urma cerce -t\rii atente a peste 700 de documen -te oficiale ale perioadei respective.M\ preg\team s\ ̀ nchei cu „AndreiMarga, un director de sacrificiu“,textul lui Paul Cernat din cel mairecent „Observator cultural“, o do -vad\ perfect\ de discurs al unui omcare e la c`]iva ani-lumin\ de lumea`n care tr\ie[te [i pentru care to]iintelectualii români se `mpart `nanti- [i pro-B\sescu. Dar mai binev\ las pe dvs. s\ citi]i [i s\-mispune]i dac\ am sau nu dreptate.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 404 » 22-28 iunie 2013

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Marelemic

16 » fast food

Funeralii fericite, cel de-aldoilea film regizat de Ho -ra]iu M\l\ele, adapteaz\romanul omonim publicatde Adrian Lustig la Hu ma -nitas. Adrian Lustig e [iscenaristul [i produc\torulfilmului, iar MediaPro numai e implicat `n aceast\ adoua colaborare dintre re -gizorul M\l\ele [i scena -ristul Lustig (dup\ Nuntamut\) dec`t pe partea dedistribu]ie. F\r\ s\ fi cititdinainte cartea (acum,dac\ am v\zut filmul, nicic\ m\ trage a]a), pot spunec\ e foarte posibil s\ fiemai interesant\ ca filmul.

Film

Iulia BlagaDinozauri ferici]i [ifuneralii a[a [i a[a