CECCAR - DREPT 2011

Drept 2011

Drept 2011

CECCAR - DREPT 2011.In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului?

Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. (conform art.27 alin. 2 din Legea 31/1990).Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social. (conform Legii nr. 31/1990 art. 16 alin. (5) Asociatii in societatea in nume colectiv i asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor i a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi1. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate.

Conform art. 56 din Legea nr. 31/1990, Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:

a)lipsete actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art.5alin.6

b)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;

c)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;

d)lipsete incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;

e)lipsete autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;

f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;

g)s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris i varsat;

h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.2. S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat intr-o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama ca nu i-a incunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia

Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut.

Avand in vedere dispozitiile art. 82 din Legea nr. 31/1990, republicata i modificata, nu exista conflict de interese intre cele doua societati deoarece asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat, iar dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta i nicidecum sotilor sau sotiilor acestora.

Legea nr. 31/1990 art.67 alin. (5) prevede dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Termenul de prescriptie incepe sa se calculeze (sa curga) fie de la data stabilita de adunarea generala a asociatilor ca termen de plata, fie de la expirarea termenului de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare aferente exercitiului financiar incheiat.

3. SC MILAV SRL si SC ANVEL SRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de catre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 50parti sociale a cate 100lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000 lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. In situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si incheiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotarat fuziunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a intocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii

Problemele de drept privind fuziunea sunt urmatoarele:

SC MILAV SRL nu poate detine titluri (parti sociale) la propria societate. D.a.p.d.v., SC MILAV SRL ar fi trebuit ca inaintea fuziunii sa se retraga din societate prin cesiunea partilor sociale.

SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social se afla intr-o cauza de dizolvare.

Contractul de concesiune nu se poate transmite prin fuziune decat cu acordul concedentului, iar contractul de asociere in participatiune numai cu acordul celorlalti asociati ai participatiunii.

Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in momentul expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.

Judecatorul delegat la ONRC va inregistra mentiunea de majorare a capitalului social numai in conditiile in care proiectul de fuziune este retras.4. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat in judecata pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea ca M.C., in calitate de asociat si administrator, a incalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraudeze societatea. Paratul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivand ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. In urma probelor administrate, instanta de fond a admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat, cat si a paratului reclamant, dispunand totodata si dizolvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas in societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit in scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., a vandut partile componente din utilajele societatii fara incuviintarea celorlalti asociati. Paratul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, in baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece prin excludere societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii cu urmatoarea motivare:

1. Dispozitia cuprinsa in art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla.

2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse.

3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp cat cu sumele respective au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii.

4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate.

Dispozitiile cuprinse in art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii?

Cazurile de excludere prevazute in art. 222 au caracter exemplificativ i nicidecum limitativ

Motivele de excludere prevazurte pentru azociatii in societatea in nume colectiv i in comandita simpla pot fi extinse i asociatilor din societatea cu raspundere limitata, mai cu seama daca acetia au calitatea de administrator.

Excluderea din societate a ascociatilor administratori nu inlatura posibilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune (despagubiri).

5. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei.

Art. 11 din Legea 85/2006

(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:

a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;

d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;

h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.6. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale.

Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului?

Potrivit art. 20 lit. b) din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va examina activitatea debitoruluii va intocmi un raport in care se vor mentiona urmatoarele:

- cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.

- raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment.

- in cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori. 7. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului?

Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:

1. suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale

2. suspendarea cererilor de executare silita, pornitade creditor in mod individual;

3. suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii putea sa-i valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata

4. nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii procedurii insolventei.

Cu toate acestea, legiuitorul instituie i exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata.

Totodata, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare accesoriile, respectiv dobanzile, penalitatile etc. nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati.

5. Este interzis administratorului sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile lor sociale sau de interes pe care le detine la debitorul care este supus procedurii insolventei.8. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita.

a) contractele de vanzare-cumparare in care pretul platit de debitor depaete in mod vadit valoarea bunului cumparat

b) contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comision etc. in care prestatia debitorului este vadit superioara d.p.d.v. fata de prestatia celeilalte parti etc.

9. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii.

1. acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii daca suma pe care creditorul ar putea s-o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer;

2. constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara (de exemplu, o ipoteca).

3. Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.

10. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conform Legii nr. 85/2006?

Conform Legii nr. 85/2006 art. 95, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor.

Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.

Planul de reorganizare va mentiona:

a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii;

b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;

c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;

d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.

11. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori.

Votarea planului se face potrivit urmatoarelor reguli:

Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot;

Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane: creditorii cu creante garantate; creditorii bugetari; creditorii chirografari stabiliti conform art. 98 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; ceilalti creditori chirografari.12. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa.

Conform Legii nr. 85/2006 art. 107, intrarea in faliment se produce in urmatoarele cazuri:

a) debitorul i-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b) debitorul nu i-a declarat intentia de reorganizare;

c) nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat i confirmat;

d) debitorul i-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat i confirmat i nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;

e) obligatiile de plata i celelalte sarcini asumate nu au fost indeplinite;

f) a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment.

13. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului?

Creantele cor fi platite in urmatoarea ordine:

Taxele, timbrele i orice alte cheltuieli ale procedurii;

Creantele izvorate din raportul de munca;

Creantele reprezentand creditele, cu dobanzile i cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii i creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului;

Crentele bugetare;

Creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

Creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului i a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;creantele reprezentand creditele bancare, cu cheltuielile i dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum i din chirii;

Alte creante chirografare;

Creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege.

14. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului?

Exista doua categorii de efecte:

a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin inchiderea procedurii judecatorul sindic, administratorul judiciar, lichidarea i toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii privitoare la procedura;

b) efecte fata de debitor. In pricipiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu se fi facut vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori trensferuri frauduloase. Debitorul va fi descarcat de obligatii daca au fost platite in cadrul procedurii. Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcare de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.15. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa.

Potrivit Legii nr. 85/2006 art. 143 alin. (2), constituie infractiune de bancruta frauduloasa i se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:

a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;

b) infatieaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarite in frauda creditorilor;

c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active.

16. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN, cu participare egala la capitalul social, fiecare detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat, incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului.

Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati?

Fata de imprejurarea da in speta nu s-a inregistrat in Reg. Com. mentiunea de cesiunea a partilor sociale, asociatul SL are calitatea de asociat in raporturile cu tertele persoane.

17. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului?Au obligatia solicitarii inmatriculata in Reg.Com. inainte de inceperea activitatii i .n timpul desfaurarii acesteia efectuarea de mentiuni urmatoarele categorii de persoane:

Comerciantii persoane fizice;

Comerciantii persoane juridice, respectiv societati comerciale;

Asociatiile familiale care desfaoara in mod obinuit activitate de comert;

Companiile nationale i societatile nationale;

Regiile autonome;

Grupurile de interes economice cu caracter comercial;

Organizatiile cooperatiste.

18. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului?

Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului sunt executorii de drept i sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de numai 15zile i curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti i de la data publicarii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

19. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului?

Potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, republicata, recursul se solutioneaza de curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, de curtea de apel in a carei raza se afla sediul sucursalei

20. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic.

Definitia acceptata in doctrina este urmatoarea:

fondul de comert reprezinta un ansamblu de bunuri mobile i imobile, corporale i incorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), pe care un comerciant le afecteaza desfaurarii activitatii sale. Temeiul legal este art. 1^1 lit. c) din Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001.

21. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursala.

Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale, fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca i agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare (art. 43 alin.(1) din Legea nr.31/1990)

Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: absenta personalitatii juridice i autonomia de gestiune. Sucursalele avand autonomie de gestiune se caracterizeaza prin dispun de o clientela proprie i au un fond de comert distinct de al intreprinderii; tribunalele se inmatriculeaza in Reg.Com.

Fondul de comert este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare, se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.22. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia.

Firma este numele, sau, dupa caz denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau i sub care semneaza.

Caracteristicile acesteia sunt:

- este un atribut de identificare a comerciantului

- noutatea firmei. Conform art. 38 din Legea nr. 26/1990, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente

- disponibilitatea firmei este verificata de Biroul Unic ce functioneaza in cadrul Camerelor de Comert i Industrie teritoriale. Firmele radiate din Reg. Com. nu sunt disponibile pentru o perioada de doi ani de la data radierii.

- liceitatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.

- firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert.

23. Comparatie intre clientela si vadul comercial.

Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv (locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor), de ordin subiectiv (publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat), cat i de factori externi (reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de afaceri)

Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant

24. Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia?

Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Titularul fondului de comert se obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa transmita dreptul de proprietate sau numai dreptul de folosinta asupra fondului de comert i, evident, sa-l predea societatii.

Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.

25. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamant, inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul.

Inscrierea garantiei reale mobiliare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitate garantiei, ceea ce inseamna ca inscrierea are doar rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita.

Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

26. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleai conditii ca i in cazul locatiunii: sa nu se fin intrezis prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru); cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de art. 1393 Cod Civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de tertele persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului (debitorul cedat) sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta.

27. Societatea comerciala Carol SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 incepand cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005.

De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia aleasa.

Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie 2005, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor.

28. Prin divizarea societatii A, societatile B si C, societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii A care isi inceteaza activitatea. Cu ocazia adunarii generale extraordinare a societatii B se aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii A (in cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii B, ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari. Este legala decizia AGA? Motivati.

Legea nr. 31/1990 art. 247: prin derogare de la art. 115, cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.

Decizia AGA nu este legala.

29. Tribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului, asociat la SRL aflata in lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv ca actualul lichidator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegala numirea lichidatorului, desi el intrunise cvorumul cerut de 3/4 din numarul asociatilor impus de actul constitutiv, sustinand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prevede ca numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat. Solutia de respingere a cererii este corecta? Motivati raspunsul.

Hotararea adunarii generale este corecta. Intr-adevar, Legea nr. 31/1990 mentioneaza la art. 262 alin. (2) ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane i la societatile cu raspundere limitata se face cu unanimitate de voturi, dar numai dacain contractul de societate nu se prevede altfel. Deoarece in actul constitutiv s-a prevazut ca numirea se poate face cu un cvorum de din numarul asociatilor i acest cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala.

30. In SNC Podgoria Nelu Stan, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la infiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au incercat sa modifice contractul de societate, fara acordul lui N.S., in sensul ca au majorat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecatorului delegat de la oficiul registrului comertului.

Ce poate cere asociatul N.S. in aceste conditii? Motivati solutia aleasa.

Asociatul NS are la dispozitie (art. 227 alin. (1) lit. e) Legea 31/1990) posibilitatea de a cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului pentru motive intemeiate, cum ar fi neintelegerile grave dintre soti, care impiedica functionarea societatii. Fiin dprin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asocia;ilor pentru aceasta forma de asociere, bazata pe criterii intuitu personae, rezida in increderea pe care asociatii i-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorab de incredere atat timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat i majorarea capitalului, fara acordului celui de-al treilea asociat, NS.

Conform Legii nr. 31/1990 art. 227 alin. (1) lit. a), societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociatii trebuie sa fie consultati de administratori, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalulo va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii.

Deci, dreptatea este de partea asociatilor AM si AT.

31. Societatea comerciala Mobilrom SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000lei, divizat in 50 actiuni la purtator a cate 1.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, se pune intrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmariti la plata? Motivati solutia aleasa Legea nr.31/1990 art. 92 alin. (2): actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Deoarece administratorul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatie de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris i vor putea fi urmariti la plata.

32. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat in 500 actiuni a cate 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emitere de noi actiuni. Prezentand situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite.

Ce va decide adunarea generala extraordinara? Motivati solutia aleasa.

Adunarea generala va respinge propunerea de marirea a capitalului social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (Legea nr. 31/1990 art. 92 alin. (3))

33. Adunarea generala extraordinara a unei societati comerciale pe actiuni este intrunita la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentand 3/4 din capitalul social si obtinandu-se votul a 25% dintre ei, in vederea conversiei actiunilor nominative in actiuni la purtator.

Hotararea AGA este temeinica? Motivati solutia aleasa.

Hotararea este legala. Conform art. 93 alin. (4) Legea nr. 31/1990, actiunilenominative pot fi convertite in actiuni la purtator in adunarea generala extraordinara, cu intrunirea conditiilor din art. 115.

34. Din cele 300 de actiuni nominative a cate 100 lei fiecare emise de o societate comerciala in urma distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca:

285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;

24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;

51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;

40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.

S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasa.

Repartizarea actiunilor preferentiale catre administratori si cenzori nu este legala intrucat nu s-au respectat prevederile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 care dispune ca administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

35. In actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fara drept de vot, stipulandu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarari valabile.

In lipsa acestor prevederi contractuale, hotararile adunarilor speciale sunt valabile?

Nu, deoarece, conform art. 96 din Legea nr. 31/1990, titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.

Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta i cvorum necesare uno hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din Legea nr. 31/1990.

36. In actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede expres ca actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobanditorii sa devina actionari comanditati cu atributii de administrare.

Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasa.

Nu este legala stipulatia din actul constitutiv. Pe de o parte se incalca dispozitiile art. 95 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar pe de alta parte, dispozitiile art. 111 alin. (2) lit. b) care stabilete ca intra in atributiile adunarii generale oridnare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere i a cenzorilor. O persoana nu poate dobandi deci calitatea de administator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

37. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007. Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente? Motivati solutia aleasa.

La nici una dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca, potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor i prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent i de cesionar sau de mandatarii lor. In cazul prezentat, transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in registrul actionarilor. IO nu devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor.

38. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O. la data de 24 februarie 2006. Ulterior I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. I.O. refuza plata argumentand ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004, obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este intemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Din enuntul problemei rezulta clar ca societatea i-a exercitat dreptul de optiune pentru urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, situatie in care invocarea prescriptiei obligatiei este nejustificata.

IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor, temeiul legal fiind art. 98 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

39. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20 ianuarie 2007 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de varsamant.

Cum ii poate invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie? Motivati solutia aleasa.

Conform art. 100 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute de legii in vigoare, societatea ii va invita sa-i indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, i intr-un ziar de larga raspandire.

40. Ce solutie va putea adopta CA, sau, dupa caz, directoratul in cazul in care, chiar in urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia aleasa.

In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide:

fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante,

fie anularea acestor actiuni nominative (art. 100 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).

41. In cazul in care o SA decide si publica decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au indeplinit varsamintele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasa.

Nu este obligatorie reducerea imediata a capitalului social cu valoarea actiunilor anulate, deoarece, potrivit art. 100 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, in locul actiunilor anulate por fi emise noi actiuni purtand acelai numar, care vor fi vandute.

42. In cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor ca sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, se pune problema ce suma se va restitui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 100 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, suma ce va fi restituita actionarilor ale caror actiuni au fost anulate reprezinta valoarea ramasa dupa deducerea din pretul obtinut din vanzare a urmatoarelor:

- cheltuielile de publicitate i vanzare

- dobanzi de intarziere la plata a varsamintelor

- valoarea varsamintelor neefectuate.

43. O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat urmatoarele cheltuieli: 200 lei pentru publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate, 600 lei pentru dobanzile de intarziere, iar din vanzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei.

De la cine se va recupera suma neacoperita? Motivatia solutia aleasa.

Conform art. 100 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, in astfel de situatii societatea poate sa se indrepte impotriva subscriitorilor i cesionarilor care, potrivt art. 98 alin. (3), raspund solidar timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

44. A.T., dobanditor a 10 actiuni la societatea Impex SA, titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in registrul actionarilor, respectiv 3 mai 2005, este urmarit in mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vanzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vanzarea noilor actiuni, neexistand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s-a inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit in mod solidar, motivand ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia aleasa.

Nu este corecta argumentatia deoarece obligatia se prescrie in 3 ani de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, in cazul de fata 3 mai 2005. Prin urmare, obligatia nu este prescrisa, AT putand fi urmarit la plata solidat cu IO pana la 3mai2008/

45. O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor de intarziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperand din vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000 lei. Neputand acoperi intreaga suma datorata societatii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.

Este legala decizia? Motivati solutia aleasa.

Decizia nu este legala deoarece suma cu care trebuie redus capitalul social este proportionala cu diferenta dintre acesta i capitalul existent, adica suma este de 10.000 lei .

46. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC Coral SA. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca stipulatia din actul constitutiv este nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit caruia orice actiune platita da dreptul la un vot in AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM nu este intemeiata.

Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, orice actiune platita integral da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul nostru prioritate au stipulatiile contractuale. Numai in lipsa unod dispozitii contrare se aplica dispozitiile legale.

47. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la SC Relon SA. Tinand cont ca este vorba de 17 actiuni nominative, cate va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, actiunile sunt indivizibile, deci fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Conform art. 102 alin. (2), cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Aadar, cei trei frati vor trebui sa desemneze un reprezentant, dupa care cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta dividendele i le va imparti in mod egal celor trei frati.

48. Doi frati achizitioneaza prin cesiune 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece in contractul de cesiune nu s-a prevazut de cate actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupa plata pretului? Motivati solutia aleasa.

Conform, art. 102 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Astfel, cei doi frati vor desemna un reprezentant comun care va detine cele 29 de actiuni la purtator in numele celor doi titulari, va incasa dividendele i le va imparti in mod egal fratilor.

49. Adunarea generala extraordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 5% din capitalul social subscris. Impotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, interzice expres dobandirea de actiuni proprii.

Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Comform art. 103^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaa in nume propriu, dar pe seama societatii, in afara de cazul in care AGA extraordinara hotarate altfel, cu repectarea dispozitiilor legii. Valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inlcusiv a celor aflate in portofoliul sau este da maxim 10% din capitalul social subscris.

Ambele prevederi fiin respectate, decizia AGA este corecta.

50. Adunarea generala extraordinara a unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de actiuni proprii, astfel incat, impreuna cu cele aflate in portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social subscris. In cadrul adunarii s-a aratat ca, la data adunarii, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.Decizia luata de AGA extraordinara este in afara legii deoarece nu respecta conditia de capital social subscris varsat integral, acesta fiinde de 90% din capitalul subscris, iar temeiul legal este art. 103^1 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990.

51. Adunarea general extraordinara, hotaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii, precizeaza ca termen-limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni. Depasirea acestui termen si realizarea efectiva dupa 20 de luni va atrage nulitatea absoluta a hotararii de dobandire de actiuni proprii? Motivati solutia aleasa.

Realizarea efectiva dupa 20 luni atrage nulitatea absoluta, dar pentru ca, potrivit art. 103 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, se specifica termenul maxim de 18luni, iar conform art. 104^` alin. (1), incalcarea dispozitiilor art. 103, deci implicit depairea termenului de 18luni, conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite, in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate va trebui sa fie anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator.

52. In cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie inregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 99^1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, pentru a putea fi opozabila societatii comerciale, garantia trebuie inregistrata in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie, respectiv directoratul i in Arhiva Electronica de Garantii Reala Mobiliare (art. 99^1 alin. (3)).

53. A.M.a dobandit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu l-a restituit.

Ce poate invoca I.O. in apararea sa? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 99^1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, garantia asupra actiunilor, chiar cand sunt la purtator, dar materializate, trebuie mentionata pe titlul i semnata de creditor i debitorul actionar sau mandatarii lor. Altfel, nu este opozabila dobanditorului ulterior, aa cum este IO. Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

54. Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se da in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate (art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990).55. Nu este legal, deoarece a doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare. (art. 118 alin. (2) din Legea nr. 31/1990).56. A.M., actionar la o SA, sustine ca AGA din data de 16 aprilie 2007 nu a fost legal intrunita, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat inca din data de 1 aprilie 2007 de catre toti actionarii inscrisi in aceasta, numele sau nu se regasea pe aceasta lista si, in consecinta, el nu a semnat. In replica, administratorul unic al societatii i-a amintit lui A.M. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada cat intarzie, dreptul sau de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 101 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. In consecinta, administratorul are dreptate.

57. Actionarul I.O. considera ca hotararea adunarii generale este ilegala si ca atare nu-i este opozabila, deoarece, desi el a votat contra, hotararea a fost considerata adoptata.

Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasa.

Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra, temeiul legal fiind art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.

58. Un actionar persoana juridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor (AGA) de organele sale de conducere, in speta de vicepreedintele consiliului de administratie. In procesul-verbal al adunarii s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considera nelegala participarea vicepreedintelui consiliului de administratie, atata timp cat nu-si prezinta procura speciala care sa-1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului - persoana juridica - la AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia.

Nu este temeinica. Conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, un actionar poate reprezenta un alt actionar doar daca s-a intocmit procura speciala in acest sens. Dar, in acest caz vicepreedintele consiliul de administratie reprezinta insai societatea a carui administrator este. Potrivit art. 72, obligatiile administratorului sunt reglementate de dispozitiile privitoare la mandat care contine imputernicirea de reprezentare in toate actele cu tertii. Prin urmare, vicepreedintele consiliului de administratie nu are nevoie de procura speciala pentru a participa la AGA.

59. Actionarul I.O. a atacat in justitie hotararea adunarii generale a societatii comerciale pe actiuni a carui actionar este, invocand absenta sa la AGA, fapt consemnat si in procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considera ca hotararea AGA nu ii este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va hotari instanta de judecata? Motivati solutia aleasa.

Potrivit art. 132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Aadar, hotararea AGA ii este opozabila lui IO, chiar daca a absentat la acea edinta a AGA. Numai hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15zile de la data publicarii in MO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra i au cerut sa se inregistreze aceasta in procesul-verbal al edintei (art. 132 alin. (2)). Nefiind dovedita ilegalitatea sau faptul ca hotararea AGA ar fi contrara actului constitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa de instanta ca neintemeiata.

60. Actionarul A.M., detinator al unui numar de actiuni reprezentand 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei judecatoresti, solicitandu-i sa autorizeze convocarea adunarii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivand ca, desi erau intrunite conditiile din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societatii comerciale a refuzat convocarea.

Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasa.

Instanta va admite cererea de convocare AGA i persoana care sa o prezideze, aplicand art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 conform careia administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, i daca cererea prevede dispozitii care intra in atributiile adunarii.

In speta este incident i art. 119 alin. (3) potrivit caruia, in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

61. In fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut ca, in mod gresit, prima instanta i-a respins actiunea ca tardiva (intentata prea tarziu), deoarece, pentru actiunea in anulare a unei hotarari a adunarii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotarare a AGA, dupa 16 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasa.

Sustinerea lui AM este neintemeiata i va fi respinsa de instanta deoarece, conform art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15zile de la data publicarii in MO, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra i au cerut sa se inregistreze aceasta in procesul-verbal al edintei. Termenul de 3ani, ca termen de prescriptie, se aplica dividendelor, adica in cazul valorificarii unor pretentii patrimoniale legate de un act juridic nul, ceea ce nu este cazul in speta prezentata.

62. La data de 17 martie 2007 actionarii neplatiti isi formuleaza cererea pentru plata dividendelor, hotarata in AGA din data de 20 decembrie 2004. Societatea emitenta si-a dobandit 9% din propriile actiuni in 2004. Societatea are dreptul sa solicite dividende intocmai ca i ceilalti actionari? Motivati solutia.

Cererea de restituire a dividendelor este formulata in termen, iar termenul de prescriptie nu s-a implinit. Insa, potrivit art. 105 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea care ii dobandete propriile actiuni nu are drept la dividende pentru ca, pe toata durata detinerii lor, propriile actiuni nu dau drept la dividende.63. I cadrul adunarii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost revocat din functie. Un actionar a atacat in instanta hotararea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judeca de catre tribunalul de la sediul societatii si, tinand cont ca cererea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea, se pune intrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta daca administratorul a fost revocat? Motivati solutia aleasa.

Societatea va fi reprezentata de persoana desemnata de preedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care ii va indeplini mandatul cu care a fost imputernicita pana ce adunarea generala convocata cu acest scop va alege alta persoana, confrom art. 132 alin. (6) din Legea nr. 31/1990..Deoarece AM poate fi exclus i este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita simpla nu mai poate continua. Este de esenta comanditei sa existe, pe de o parte, comanditati i, pe de alta parte, comanditari. Disparitia unei categorii este o cauza de dizolvare cand excluderea privete pe unicul comanditat.Conform art. 228 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, o societate pe actiuni se dizolva cand capitalul social se reduce sub minimul legal. Potrivit art. 10 alin. (1), minimul legal pentru SA este de 90.000lei. In cazul de fata, capitalul ajuns la 20.000lei este sub minimul legal.64. Cand o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a-si exercita dreptul de vot in AGA?

Conform art. 123 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, la adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Depunerea actiunilor la timp va fi constata intr-un proces verbal de catre secretariatul tehnic, iar actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.65. Cum se stabileste care sunt actionarii indreptatiti sa incaseze dividende?

Conform art. 123 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrii in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.66. Daca in actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii imputernicesc alti actionari sa voteze in locul lor, este de cinci zile inainte de data la care va avea loc AGA, iar in convocator se precizeaza un termen mai scurt, respectiv de doua zile, care este termenul valabil?

Conform art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare.

Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv. 67. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cand toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia aleasa.

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa (expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii) la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor (art. 117 alin (4) din Legea nr. 31/1990). Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar68. In cadrul AGA, reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze in procesul-verbal ca se opune conversiei obligatiunilor in actiuni si ca el contesta decizia AGA deoarece nu i s-a permis sa voteze. Este intemeiata pretentia sa? Motivati solutia aleasa.

Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el poate doar sa asiste la AGA, deci pretentia sa nu este intemeiata.

Conform art. 172 alin. (1) lit. a) din Lega nr. 31/1990, adunarea detinatorilor de obligatiuni poate sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni i unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate i in justitie, fixandu-le remuneratia. Acetia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sala generale, iar potrivit lit. d), adunarea detinatorilor poate sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce o atingere drepturilor detinatorilor de actiuni.

Reprezentantul poate face opozitie la decizia AGA, dar nu poate vota.69. Care registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau in sistem computerizat?

Registrul actionarilor i registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat (art. 179 din Legea nr. 31/1990).70. Ce documente trebuie sa ramana depuse la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile ce preced adunarea generala, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleasa

Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari (art. 184 alin. (1) din Legea nr. 31/1990).180. In baza art. 94 i urmatoarele din Legea nr. 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul careia a prevazut restructurarea corporativa a activitatii prin modificarea structuri capitalului social i concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau.

Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?

Conform art. 94 alin (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea i continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare

Prin urmare, cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile.181. SC MVSA se afla in procedura insolventei, potrivit Legii nr. 85/2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta i pedepsita conform art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Procedura insolventei, deschisa potrivit Legii nr. 85/2006, se suspenda conform art. 19 alin. (2) Cod procedura penala pana la solutionarea actiunii penale impotriva celor trei actionari?

In conformitate cu Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Art. 19 Cod procedura penala precizeaza Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune.

Judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale.

De asemenea, poate sa porneasca actiune in fata instantei civile persoana vatamata care s-a constituit parte civila sau pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila in procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda.

Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva.

Prin urmare, procedura insolventei se suspenda pana la solutionarea actiunii penale.182. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85.2006, pornita impotriva debitoarei SC BV SRL, a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor.

Desemnarea administratorului special se acorda de catre creditorii debitorii este in concordanta cu dispozitiile legale?

Conform Legii nr. 85/2006 art. 3 pct. 26 administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele i pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-i administreze activitatea i sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-i administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;

Conform aceleai legi, art. 18 alin. (1) i (2) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii i ale acestora i sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce i activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

Prin urmare, desemnarea administratorului special de catre creditorii SC BVSRL nu este in concordanta cu dispozitiile legale. Prin sentinta comerciala pronuntata in baza Legii nr. 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitat, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documente de impunere fiscala.

Impotriva hotararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru continuarea procesului, deoarece debitoarea figureaza la Directia Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatii.

Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei?

Art. 132 din Legea nr. 85/2006 prevede: (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2).

(2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite i cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand i radierea acestora.

Prin urmare, tribunalul nu poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei.

. Expertiza financiar-contabila determina intinderea obligatiei dar nu certitudinea, lichiditatea si exigibilitatea acesteia, astfel incat ea nu creaza titluri executorii.183. Asociatii unei societati in nume colectiv s-au intrunit, la sediul societatii, pentru a hotara aprobarea situatiei financiare pentru anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatie prezentate de administratorul societatii, care este si el asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de adunarea generalaa asociatilor nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitate de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegale, are suport legal?

Da deoarece, conform art. 86 din Legea nr. 31/1990, pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.184. In situatia in care intre actionarii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei operatiuni dn gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pentru a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces?

Nu.

Art. 136 din Legea nr. 31/1990 prevede:

(1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

(1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor.185. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti.

Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp.

Nu.

Art. 112 din Legea 31/1990 prevede: (1)Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.

(2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate.

Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

186. In actul constitutiv al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii.

Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de terti apartine presedintelui CA chiar daca societatea va avea si un director general.

Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii.

Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?

Prevederile din actul constitutiv al societatii nu sunt legale,

Conform art. 143^2 din Legea 31/1990, (1)Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.

(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

Art. 138^1 alin. (2) din Legea 31/1990 In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143.

Art. 143^2 alin. (4)din Legea 31/1990 Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese.

Art. 160^1 alin. (1) din Legea 31/1990 Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.187. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:

a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura

b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate

c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi

d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti

e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile

f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale

Afirmatii false sunt a), e), f).188. Cum inerpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 182 din Legea nr.31/1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale?

Nu se prevede un raspuns expres in lege.

Art. 182 din Legea nr. 31/1990 prevede: (1)Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.

(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.189. Actionarii IMPAX SA, reprezentand impreuna 5% din capitalul social, au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor.

Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate?

Art. 164^1 din Legea nr. 31/1990 prevede: (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.

(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

(3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala.190. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglemwntata de Legea 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?

Da, daca nu se prevede altfel in hotararea proiectului de fuziune.

ART. 251^2 Legea 31/1990

In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune.191. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate?

Nu exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administratorului din societate. El poate fi eventual revocat.192. Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent?

Nu este obligatoriu.

Art. 138^2 din Legea nr. 31/1990:

(1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

(2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:

a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani;

b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani;

c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;

d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;

e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;

f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta;

g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;

h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;

i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d).

193. O societate europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul comertului Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al UE. Creditorii acestei societati, ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie?

Art. 270^2 din Legea nr. 31/1990: (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.

(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

Art. 62: (1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.

(2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.194. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania?

Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale Legii nr. 31/1990, cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar, precum i cele ale HG 187/2007 i HG 188/2007 privind procedurile de informare, consultare i alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene.195. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica?

Art. 270^2 b) Legea 31/1990

(1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.

(2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotarirea Guvernului nr. 187/2007.

(3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.

Art. 270^2 c)

(1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru.

(2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului.

(3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.

Art. 270^2d)

(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.

(2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.

Art. 270^2e)

(1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.

(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale.

(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar.

(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

(5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.

(6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru.240.Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata, potrivit careia o soc. nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert, este posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii?

Art. 106 Legea 31/1990

(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.241.In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adun. gen., cu votul cerut de adunarile extraordinare.

Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii?

Nu, deoarece, potrivit art. 111 din Legea 31/1990, adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii245.Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului?

Nu, pentru ca exista un contract care sa fie temeiul creantei respective. Contractul de inchiriere a expirat chiriaul platete, dar nu are contract. Nu exista temei juridic.246.Ce se intelege prin capital autorizat si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta?

Reglementarea legala este Legea 31/1990, art. 220^1.

(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi