Zoltán Rostás

Sala luminoasåPrimii monografi¿ti ai ªcolii gustiene

© Editura Paideia, 2003701341 Bucure¿ti, România

Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2tel.: (00401) 211.58.04; 212.03.47

fax: (00401) 212.03.48e-mail: paideia@fx.ro

www.paideia.ro

Redactor: Eugenia PetreTehnoredactor: Rodica Ni¡å

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiROSTÁS, ZOLTÁN

Sala luminoasã : primii monografiºti ai ªcolii gustiene /Zoltán Rostás. - Bucureºti : Paideia, 2003

Index.ISBN 973-596-151-2

316

Zoltán RostásZoltán RostásZoltán RostásZoltán RostásZoltán Rostás

SALA LUMINOASSALA LUMINOASSALA LUMINOASSALA LUMINOASSALA LUMINOASÃÃÃÃÃ

Primii monografiºti ai ªcolii gustiene

Începutul

ªcoala Sociologicå de la Bucure¿ti a fost inventatå, dezvoltatå, în„Sala luminoaså“. Ar fi inutil s-o cåutåm prin Bucure¿ti: „Sala luminoaså“a fost ba într-o ¿coalå ruralå, ba în sala de mese a vreunui internat, baîntr-o crâ¿må mai încåpåtoare. „Sala luminoaså“ a fost sfatul, seminarulde searå al monografi¿tilor condu¿i de Dimitrie Gusti1 în campaniile devarå, începând din anii ’20. A fost spa¡iul ¿i timpul brain-storming-uluicelor strân¿i în jurul Profesorului în campaniile anuale de la Goicea Mare,Ru¿e¡u, Nerej, Fundul Moldovei, Drågu¿, Runcu ¿i Cornova2.

Cei ale cåror istorii de via¡å povestite în anii ’80 sunt cuprinse în acestvolum, unii dintre primii monografi¿ti ai ªcolii, au asistat la ¿edin¡ele din„Sala luminoaså“. Aceastå participare le-a marcat cariera, chiar via¡a.

În cele câteva rânduri de mai jos nu inten¡ionez så urmåresc destinulªcolii, destin care de altfel se contureazå din relatårile volumului, ci doarså schi¡ez contextul în care tinerii monografi¿ti au ie¿it pe teren, l-auurmat pe Gusti în construirea unei noi sociologii. Acest context este dintrecele mai interesante.

Deceniul care i-a urmat primului råzboi mondial a fost, probabil,întâia perioadå de tranzi¡ie pe care a experimentat-o România seco-lului XX. A fi tânår în aceastå epocå însemna un alt fel de start în via¡ådecât cel de care avusese parte genera¡ia pårin¡ilor. România anilor ’20a fost preocupatå de consolidarea rezultatelor råzboiului, a Unirii. Foarterepede, într-un mod chiar dramatic, s-a realizat cå particularitå¡ileregionale sunt mult mai importante decât se crezuse înainte de Unire ¿iîn timpul euforiei victoriei. Recunoa¿terea interna¡ionalå a frontierelornoi nu însemna automat ¿i realizarea solidaritå¡ii politice a cetå¡enilor.Statul condus din Bucure¿ti trebuia så se gândeascå la mijloacele eficientede a realiza „unitatea sufleteascå“ a na¡iunii ¿i o propagandå na¡ionalåpe måsurå. În acest sens se impunea schimbarea administra¡iei terito-riilor unite ¿i înfiin¡area învå¡åmântului de stat românesc, dezideratecare se împiedicau înså de lipsa acutå de cadre. Por¡ile universitå¡ilor

6

au fost deci larg deschise, dar fårå sprijin financiar ¿i logistic. De aici¿i tulburårile, mai ales în capitala supraaglomeratå de tineri.

Dincolo de haosul creat de graba pregåtirii noilor elite regionaleloiale centrului, råzboiul în sine a provocat o destabilizare de lungå duratåa comportamentului tineretului. În loc så se acomodeze – ca în epocadinaintea råzboiului – cu structurile ¿i carierele pregåtite de pårin¡i, ace¿titineri cåutau altceva, mul¡i dintre ei alunecând în mi¿cåri extremiste, dedreapta sau de stânga. Clasa politicå a vremii încerca så-i controleze,så-i canalizeze, sau så-i reprime, în func¡ie de interese de moment, fårå aavea o strategie de perspectivå.3

Într-o astfel de „învålmå¿ealå“ ¿i-a fåcut apari¡ia ideea deplasårilorla ¡arå pentru realizarea unor monografii sociologice. Este greu depresupus ca aceastå ini¡iativå a profesorului Gusti så se fi putut realizaîn atmosfera stabilå dinainte de råzboi. ªi de asemenea, este evidentcå Gusti nu putea så formeze o ¿coalå de sociologie ¡inându-¿i studen¡ii¿i colaboratorii în biblioteci. Nu cred cå este deplasatå ipoteza cå de fapttinerii au fost cei care l-au scos pe Gusti la ¡arå, ¿i nu invers.

Ideea ie¿irii la ¡arå a fost stimulatå ¿i de al¡i factori. În construireaedificiului culturii na¡ionale a României Mari, elita conducåtoare a recursla cultura ¡åråneascå, presupunând cå aceasta nu a fost poluatå de influ-en¡e stråine. Recurgerea la rådåcinile rurale, la satul ¿i la ¡åranul româna devenit o adevåratå modå, în ciuda faptului cå propaganda oficialå nuavea de fapt nevoie de cunoa¿terea satului real. De aceastå realitate însåse interesa „cohorta“ de tineri a Profesorului Gusti.

Dincolo de atmosfera de construc¡ie na¡ionalå a anilor postbelici,dincolo de via¡a agitatå a tineretului universitar, a fost nevoie de efortul,perseveren¡a savantului ¿i a marelui organizator care a fost DimitrieGusti pentru a oferi cadrul institu¡ional al cercetårii sociale în care tinerii –studen¡ii lui –, så se regåseascå, ¿i în loc så se lanseze în conflicte violente destradå, så se arunce în aventura cercetårilor sociologice monografiste.

Bazele fuseserå puse deja la Ia¿i. Profesorul Gusti a fåcut primulgest de organizare a vie¡ii ¿tiin¡ifice în anul 1913, când a publicat o scri-soare4 adresatå colaboratorilor viitoarei reviste „Arhiva pentru ªtiin¡eleSociale, Sociologie, Politicå ¿i Eticå“, care urma så aparå la 1 ianuarie1914. Scrisoarea a fost prima încercare de a aduna în jurul unui program¿tiin¡ific, ¿i totodatå etico-politic, a unor oameni care lucrau izola¡i.Revista î¿i fixase un obiectiv ambi¡ios: acela de a îmbrå¡i¿a toate domeniile

7

sociale ¿i toate ramurile ¿tiin¡elor sociale. Planul a fost zådårnicit deintrarea Românei în primul råzboi mondial, retragerea la Ia¿i a autori-tå¡ilor statului, criza partidelor politice ¿i, în consecin¡å, a organizåriistatale de pânå atunci. Dar Profesorul Gusti, aidoma altora, realizeazåcå ¡ara va intra într-o perioadå de tranzi¡ie, în care vor fi necesare o seriede reforme, ¿i va fi nevoie ¿i de revistå, ¿i de cercetare. În acela¿i timp,realizarea primilor pa¿i pe calea înfåptuirii planurilor sale a fost facilitatå– dupå cum observa G. Vlådescu-Råcoasa – ¿i de situa¡ia specialåexistentå în Ia¿iul aglomerat cu refugia¡i: „Ia¿ii devenind înså centrulcelor mai înfrigurate fråmântåri, prof. Gusti, care era în legåturå intimåcu o mare parte din frunta¿ii intelectualitå¡ii ¿i ai vie¡ii politice române¿tirefugia¡i la Ia¿i, la dispozi¡ia cårora pusese biblioteca ¿i chiar locuin¡asa, reu¿i så realizeze ideea låsatå în 1913 pentru crearea unei publica¡iiconsacrate ¿tiin¡elor sociale ¿i, în colaborare cu un grup de tineriintelectuali, puse totodatå bazele Asocia¡iei pentru studiul ¿i reformasocialå (1918)“.5

În aceastå perioadå de dezmembrare a vechiului regim, cândresursele financiare de prestigiu nu erau încå identificate ¿i cu atât maipu¡in alocate, elita cåuta så-¿i creeze institu¡ii noi. Con¿tient de impor-tan¡a proiectului såu definit în statutul Asocia¡iei pentru Studiul ¿iReforma Socialå, Gusti a configurat de la bun început o organiza¡ie detip umbrelå. Pe baza unei concep¡ii bine argumentate atât epistemologic,cât ¿i politic, Gusti sus¡inea cå Asocia¡ia lui trebuie så acopere toatesegmentele societå¡ii, studiul acestora, ¿i – pe aceastå bazå – reformalor. Fiindcå în România veche nu exista o re¡ea de ¿tiin¡e sociale capabilåså pregåteascå reforma, procesul legislativ, Gusti avea toate atuurile såconducå institu¡ionalizarea aportului ¿tiin¡ei în guvernarea ¡årii. Ne putemîntreba: de ce a întins Gusti umbrela peste toate disciplinele sociale?De ce nu a aprofundat un singur domeniu? Se pare cå e vorba de unreflex de tranzi¡ie când elitele vor så ocupe mai mult teren ¿i så excludåconcuren¡a.

Înfiin¡area Asocia¡iei pentru Studiul ¿i Reforma Socialå la 18 martie1918 a fost favorizatå, pe lângå amintita atmosferå ie¿eanå, ¿i de contextuleuropean, caracterizat prin crearea de cåtre savan¡ii din domeniul ¿tiin¡elorsociale a unor institu¡ii similare.

Dupå încheierea ostilitå¡ilor, cu toate cå este ales ¿i reales decan laIa¿i, Gusti mutå sediul Asocia¡iei la Bucure¿ti, ¿i cere så fie transferat

8

la Universitatea bucure¿teanå, con¿tient fiind cå noua organiza¡ie trebuieså devinå de importan¡å na¡ionalå. La Bucure¿ti, Gusti – dupå modeleeuropene – propune transformarea Asocia¡iei în Institutul Social Român.Din documentele institutului reiese clar cå nu fusese plånuitå pentru afunc¡iona ca o simplå asocia¡ie profesionalå. Din apelul lansat la Ia¿i,în 1918, pentru constituirea Asocia¡iei devenitå apoi Institut, Gustiprefigura „sec¡iunile“ care vor permite organizarea cercetårii cât maicomplete ¿i cât mai metodice „a vie¡ii sociale române¿ti, sub toate fe¡ele“:„1. sec¡iunea agrarå; 2. comercialå ¿i industrialå; 3. financiarå; 4. juridicå;5. politicå ¿i administrativå; 6. politicå ¿i igienå socialå ¿i 7. culturalå“.6

Institutul Social Român a avut un început modest. A fost gåzduit întrei camere la Academia Comercialå, la etajul 3 (¿i a råmas acolo pânå ladesfiin¡are). Prin dona¡ii s-au amenajat o bibliotecå ¿i o salå de lecturå.Chiar ¿i în acest cadru, Gusti a reu¿it så insufle o anumitå activitate.Fiecare sec¡ie î¿i avea ¿edin¡ele sale de comunicåri, ¿i, prin acestea, Gustireu¿ea så ia contact cu to¡i speciali¿tii din diferitele domenii legate derealitå¡ile române¿ti. Cele mai prestigioase au fost, înså, conferin¡elepublice duminicale de la Funda¡ia Culturalå, la care Gusti îi invita pe ceimai prestigio¿i oameni politici, de culturå ¿i savan¡i ai vremii.7

Lårgindu-¿i treptat re¡eaua socialå, prin Institutul Social Român,Gusti s-a impus ca o personalitate la fel de importantå ca acelea pe carele invitase. Se poate u¿or demonstra cå discu¡iile din cadrul ¿edin¡elorde sec¡ie au generat, în anul 1930, noi institu¡ii: cele de la sec¡ia dedemografie au fundamentat Recensåmântul, sec¡ia de asisten¡å socialåa ini¡iat ªcoala de Asisten¡å Socialå, sec¡ia de statisticå a pus bazele ªcoliide Statisticå, iar sub influen¡a discu¡iilor de la sec¡ia economicå a luatfiin¡å Institutul de Conjuncturå. Este interesant totodatå cå din multi-tudinea de sec¡ii ale Institutului Social Român a produs lucråri8 numaicea a monografiei sociologice, înfiin¡atå ulterior. Dupå un deceniu deconstruc¡ie institu¡ionalå na¡ionalå, în anii ’30 începe încle¿tarea stânga-dreapta, legionarism-carlism, în general, criza democra¡iei liberale¿i ascensiunea evidentå a fascismului.

Pe lângå înfiin¡area ¿i conducerea Institutului Social Român, Gustia întemeiat la Universitatea din Bucure¿ti ¿i Seminarul de sociologie.Profesorul a continuat la Bucure¿ti maniera didacticå experimentatå laIa¿i în vederea ancorårii studen¡ilor în realitate. Este semnificativ cå întimpul grevelor studen¡e¿ti din anul 1923, când Universitatea a fost

9

închiså, Gusti nu a fost påråsit de membrii Seminarului såu. Viitoriimonografi¿ti l-au urmat în biblioteca de la Casa Macca, unde au începutpregåtirea chestionarelor de cercetare a vie¡ii studen¡e¿ti. Despre aceaståperioadå tulbure relateazå – în calitate de participant direct – MirceaVulcånescu: „Unii desfrunzesc fi¿ierele bibliotecii spre a gåsi literaturaexplicativå a mi¿cårii studen¡e¿ti. Al¡ii cerceteazå situa¡ia comparativå.Aplica¡i asupra «Na¡ionalitå¡ii în artå» a dlui A.C. Cuza ei se cåznesc såîn¡eleagå adevåratul concept al na¡ionalismului. Între doctrina realistå,care confundå na¡iunea cu poporul, ¿i între doctrina pur autodeter-ministå, care a¿azå na¡iunea în arbitrar, î¿i face loc în mintea lor, adevårataidee a na¡iunii, întemeiatå pe voin¡a tråirii în comun, motivatå decomunitatea de soartå, impuså de identitatea cadrelor, ¿i de asemånareamanifestårilor, precum ¿i pe nådejdea viitorului comun, inspiratå decomunitatea idealurilor etice. Studen¡ii se pun pe lucru ¿i dupå câtevaluni, sub îndrumarea de fiecare clipå a Profesorului, «Programul studen-¡esc» e gata tipårit“.9

H.H. Stahl – care nu a fost student la Sociologie ¿i era mai în vârstå– î¿i aminte¿te de caracterul animator ¿i creator al acestei forme de acti-vitate universitarå: „...Seminarul lui Gusti era un loc de adunare a totce avea mai bun în vremea aceea tineretul. Nu numai elevii lui Gusti,dar tineri din toate facultå¡ile veneau ¿i era un permanent loc de discu¡ii¿i dezbateri de probleme“.10

Seminarul a fost forul informal de la care a pornit cristalizareametodei monografice în ceea ce prive¿te fundamentarea teoreticå ¿imetodologicå. Dupå modelul activitå¡ii consacrate Programului vie¡iistuden¡e¿ti, în anul 1924/25 Gusti i-a însårcinat pe membrii Seminaruluide sociologie så alcåtuiascå „planul de cercetåri monografice“. Timp deun an s-au purtat discu¡ii pe marginea lucrårilor, folosindu-se metodamonograficå ¿i confruntarea cu textele lui Gusti. A urmat apoi, în anul1925, dupå lungi dezbateri, dupå amânarea deplasårii cu un an, primaie¿ire pe teren, de zece zile, la Goicea Mare. Ulterior în fiecare an s-aucontinuat seminariile în timpul anului universitar, la fel ca ¿i cercetårilede câte o lunå din timpul verii.

Dupå aceastå primå deplasare, la Seminar au fost analizateînvå¡åmintele metodologice ale campaniei. „Rezultatul cel mai vådit alacestor stråduin¡e – considerå H.H. Stahl – este chestionarul de mono-grafie sociologicå cuprinzând 25 de coli ¿apirografiate, care constituie

10

cel dintâi document scris ¿i împår¡it doritorilor de a cunoa¿te lucrårilemonografiei sociologice. Pe baza acestui chestionar s-au fåcut încå douåcampanii de lucru, la Ru¿e¡ ¿i la Nerej, urmând ca abia la FundulMoldovei, peste 3 ani, el så fie reluat în discu¡ie, ¿i din nou pus în curentcu experien¡a cåpåtatå în råstimp“.11

În anul 1928, la Fundul Moldovei monografi¿tii au fåcut pa¿i uria¿iîn definitivarea metodei de cercetare, dar ¿i în consolidarea identitå¡iiprofesionale ¿i sociale. Sintetizând cele întâmplate în dezvoltarea teoriei¿i metodologiei, H.H. Stahl conchide: „Fundul Moldovei înseamnå decifolosirea pentru prima oarå a sistemului echipelor lucrând cu fi¿e ¿idosare comune. Echipele atunci folosite au fost urmåtoarele: cosmologicå,biologicå, istoricå, psihologicå, economicå, juridicå, de folclor literar¿i muzical, esteticå, filologie, pentru studiul stânei, familiei, gospodåriei,a problemei femeii, de industrie casnicå, de probleme culturale, politicåadministrativå, criminalisticå, pentru studiul råzboiului, al manifestårilorreligioase, ¿i al cârciumei. În anul urmåtor aceste echipe vor cåpåta oclasare mai bunå dupå cadre ¿i manifeståri. (...) Fundul Moldoveireprezintå deci în istoria monografiei un moment hotårâtor: acela alcreårii desåvâr¿ite a tehnicii monografiei sociologice“.12 Aceastå cam-panie a reprezentat ¿i un moment de institu¡ionalizare a monografiei,¿i o încercare de ridicare deasupra Seminarului. S-a hotårât „...creareaunei asocia¡ii a monografi¿tilor, care så permitå organizarea laolaltå astuden¡ilor Seminarului alåturi de ceilal¡i profesioni¿ti ai anchetelorsociale, fie cå erau sau nu membri ai sec¡iei sociologice a InstitutuluiSocial Român. Pre¿edintele acestei asocia¡ii a fost ales dl. Prof. D. Gusti,iar vicepre¿edin¡i dnii Mircea Vulcånescu, H.H. Stahl, N. Cornå¡eanu ¿iD. Prejbeanu“.13

Ecoul campaniei de la Fundul Moldovei l-a depå¿it pe cel al campa-niilor care au precedat-o. Din obiectele adunate, monografi¿tii, în fruntecu Mac Constantinescu, au amenajat în sålile Seminarului prima expozi¡iesociologicå. Încercarea a avut succes nu doar în rândurile intelighen¡ieibucure¿tene, dar ¿i în cadrul pavilionului românesc de la Expozi¡iaInterna¡ionalå din Barcelona. În afarå de aceastå manifestare adresatåpublicului larg, la Institutul Social Român s-a ¡inut o importantå sesiune¿tiin¡ificå, în care proaspåt înfiin¡ata Asocia¡ie a Monografi¿tilor se afirmacu pregnan¡å.14

11

Campania de la Drågu¿ (1929), cu cei nouåzeci de participan¡i aisåi, cu metodologia puså la punct, a fost cea mai renumitå ¿i cea mai„mediatizatå“ pânå în anii no¿tri. În lucrarea citatå, Stahl afirmå: „Dintoate satele cercetate, Drågu¿ul pare a fi fost cel mai bine ales, din toatepunctele de vedere. Foarte omogen ca structurå socialå totalå, prezentândtotu¿i probleme de amånunt cât se poate de interesante, Drågu¿ul are pedeasupra tot farmecul unui sat în care via¡a de caracter ¡årånesc s-apåstrat cu toatå frumuse¡ea ¿i cu tot pitorescul ei. Iatå pentru ce în Drågu¿ne-am sim¡it îndemna¡i så încercåm a face o monografie menitå så råmânåexcep¡ionalå, adicå o monografie absolut completå. Afirm cå încercareaDrågu¿ului va råmâne excep¡ionalå pentru cå este cât se poate de greuså se facå studii atât de amånun¡ite cât au fost acelea.“15

Campaniile din Runcu (1930) ¿i Cornova (1931), oricât de interesanteau fost prin particularitå¡ile lor, din punct de vedere teoretic ¿i metodo-logic, nu au adus noutå¡i. Au fost mai dificil de coordonat, pentru cåGusti, ocupat cu func¡ii publice, nu conducea nemijlocit, dar nici nuîmputernicea un loc¡iitor cu autoritate suficient de solidå. În ciudaacestei conjuncturi, pentru tinerii cu preocupåri individuale, ¿i acestecampanii au fost pline de învå¡åminte, oferind surse de inspira¡iepentru viitoare lucråri.

Cercetårile monografice anuale s-au constituit în mod evident încontinuåri ale seminariilor, chiar ¿i în condi¡iile când Gusti invita pe lângåstuden¡i ¿i o serie întreagå de speciali¿ti. În ciuda diversitå¡ii motiva¡iilor¿i participårii inegale, toatå lumea respecta programul ¿i încadrareaîn sec¡ii, stabilite de cåtre Gusti. În mod special era respectatå ¿edin¡a defiecare searå din „Sala luminoaså“, unde aveau loc discu¡ii pe margineacelor întâmplate în cursul zilei respective. Disciplina acestor „seminarii“aplicative de la ¡arå, conduse de Gusti însu¿i, a jucat un rol imens îndezvoltarea sociologiei monografice. Mai ales cå, pe måsura cre¿teriinumårului de participan¡i, fårå prestigiul Profesorului nu s-ar fi pututpåstra nici disciplina, nici seriozitatea campaniei de cercetare.

În primele trei-patru campanii se acumulase atâta experien¡å înmaterie de monografie sociologicå, încât Gusti a predat sarcinaseminariilor lui Mircea Vulcånescu, iar dupå plecarea acestuia la studii,lui Henri H. Stahl ¿i Traian Herseni. S-a realizat o divizare între muncaîn seminar ¿i activitatea monografistå. Dupå retragerea lui Gusti dinconducerea Seminarului, acesta a devenit mijlocul prin care H.H. Stahl

12

¿i Traian Herseni îi introduceau pe studen¡i în teoria ¿i tehnica mono-grafiei, pe care le-au elaborat în cursul campaniilor din anii ’20. Tot aiciîncepea ¿i selec¡ia viitorilor monografi¿ti.

Pe lângå bucuria cercetårii, tinerii monografi¿ti î¿i cåutau febril nudoar o identitate profesionalå, ci ¿i una politicå. Se poate observa cå înspatele neîn¡elegerilor dintre monografi¿ti se aflau nu doar orgolii, dar¿i diferen¡ieri de orientåri politice, devenite în decursul anilor din ce înce mai opuse.

Cele douå foruri, ini¡iate de Gusti – Institutul Social Român ¿iSeminarul de Sociologie de la Universitate – au fost mediul extra- ¿iintrauniversitar nemijlocit al tinerilor care au îmbrå¡i¿at cercetarea satuluiromânesc. Am grupat în volum partenerii de convorbiri care au începutpionieratul în sociologia satului în aceastå atmosferå, în acest contextinstitu¡ional. Nu cu teoria ¿i metodologia monografiste puse la punct,ci în faza de laborator ale acestora. Au participat sau au asistat laseminariile de la Universitate, la discu¡iile de la Institutul Social Român,¿i mai ales, în „Sala luminoaså“, la inventarea ªcolii monografiste.

Convorbirile cu Ernest Bernea, Harry Brauner ¿i Lena Constante,Ion Costin, Roman Cresin, Marcela Foc¿a, Paula Herseni, ªtefan Milcu,Mihai Pop ¿i Gheorghe Vlådescu-Råcoasa au fost realizate la mijloculanilor ’80, în cadrul aceluia¿i proiect ¿i în aceea¿i manierå ca ¿iconvorbirile cu H.H. Stahl, publicate în anul 2000 într-un volum separat.16

Ca în toate convorbirile din cadrul acestui proiect de istorie oralå a ªcoliiSociologice de la Bucure¿ti, partenerilor mei de discu¡ie nu le-am cerutdoar informa¡ii despre ¿coala gustianå, ci istoria lor de via¡å, împletitåcu cea a ªcolii. Astfel, aceste documente de istorie oralå pot constituipiese ale unei istorii sociale a monografismului gustian. Proiectul depunere în valoare a documentelor orale va putea fi considerat terminatcând vor deveni accesibile cititorului interesat ¿i mårturiile celor care auînvå¡at sociologie în anii ’30 de la Anton Golopen¡ia, Traian Herseni ¿iH.H. Stahl, ale celor care au participat la activitatea echipelor studen¡e¿tidin cadrul Funda¡iilor Culturale Regale „Principele Carol“, ale celor careau fost martori în anii ’40 la eforturile de salvare a sociologiei de ladistrugere, ¿i în sfâr¿it, ale celor care au participat, în anii ’50-’60,la reabilitarea ªcolii.

13

Note

1 Gusti, Dimitrie (1880-1955), sociolog, filosof ¿i om politic. Profesoruniversitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Deputat ¿i senator. Ministru al Instruc¡iuniiPublice, Cultelor ¿i Artelor (1932-1933). Întemeietorul învå¡åmântului so-ciologic modern ¿i al ªcolii sociologice de la Bucure¿ti. A ini¡iat metodamonograficå de cercetare ¿i a întreprins, din anul 1925, primele anchetesociologice. Ini¡iatorul Legii Serviciului Social. A înfiin¡at Institutul SocialRomân (1921), revistele „Arhiva pentru ¿tiin¡a ¿i reforma socialå“ ¿i„Sociologia româneascå“. În calitate de director general (1934-1939) amodernizat activitatea Funda¡iei Regale „Principele Carol“. A fost comisargeneral al pavilionului românesc la Expozi¡ia mondialå de la Paris (1937)¿i New York (1939). În 1937 Institutul Interna¡ional de Sociologie l-aînsårcinat ca pre¿edinte cu organizarea celui de-al XIV-lea CongresInterna¡ional de Sociologie, care urma så aibå loc la Bucure¿ti în 1939.Împreunå cu V.I. Popa ¿i H.H. Stahl a întemeiat Muzeul Satului din Bucure¿ti(1936). Sub conducerea sa a fost editatå Enciclopedia României, 4 vol.(1938-1943). Membru al unor societå¡i stråine de specialitate. În calitate depre¿edinte al Academiei Române (1944-1946) pune bazele ConsiliuluiNa¡ional al Cercetårii ªtiin¡ifice (1946).

2 Goicea Mare, jude¡ul Dolj, 20-24 aprilie 1925, 11 participan¡i; Ru¿e¡u, jude¡ulBråila, 12-26 iulie 1926, 17 participan¡i; Nerej, jude¡ul Putna, 16 iunie –16 august 1927, 41 participan¡i; Fundul Moldovei, jude¡ul Câmpulung-Bucovina, vara lui 1928, 60 participan¡i; Drågu¿, jude¡ul Fågåra¿, 13 iulie –16 august 1929, 89 participan¡i; Runcu, jude¡ul Gorj, 29 iunie – 18 august1930, 67 participan¡i; Cornova, jude¡ul Orhei, 25 iunie – 13 august 1931,55 participan¡i.

3 Cf. Livezeanu, Irina, Culturå ¿i na¡ionalism în România Mare 1918-1930,Editura Humanitas, Bucure¿ti, 1998.

4 Gusti, Dimitrie, Sociologia militans, Funda¡ia Regele Mihai I, Bucure¿ti, 1946,p. 28-30.

5 „Arhiva pentru ªtiin¡a ¿i Reforma Socialå“, vol. II, anul XIV, 1936, EdituraInstitutului Social Român, p. 1075.

6 Gusti, Dimitrie, op. cit., p. 29.7 Printre cei care au urcat pe tribuna Institutului îi amintim pe Nicolae Iorga,

Al. Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Vintilå Bråtianu, Al. Marghiloman,Gr. Iunian, Virgil Madgearu, I. G. Duca, V. Goldi¿, Octavian Goga, C. Argetoianu,Mihail Manoilescu, I. Grigorovici, Mircea Djuvara, C. Rådulescu-Motru,I. Råducanu, Simion Mehedin¡i, Al. Tzigara-Samurca¿, Emil Racovi¡å,I. Simionescu, G. Ionescu-Sise¿ti, Andrei Rådulescu, Gh. ºi¡eica, Gr. Antipa,G. Ta¿cå, C. Garoflid, Anibal Teodorescu, I. Nestor, M. Sanielevici,P.P. Negulescu, Istrate Micescu.

14

8 Teoria monografiei sociologice, Traian Herseni, 1934; Tehnica monografieisociologice, H.H. Stahl, 1934; Sociologia militans, Introducere la SociologiaPoliticå, D. Gusti, 1934; Realitatea socialå. Încercare de ontologie regionalå,Traian Herseni, 1935; Sociologia româneascå. Încercare istoricå, Traian Herseni,1940; Probleme de sociologie pastoralå, Traian Herseni, 1941; Cercetareamonograficå a familiei, Xenia Costa-Foru-Andreescu, 1945; Nerej, un villaged’une région archaïque. Monographie sociologique dirigée par, H.H. Stahl,1939; Drågu¿, un sat din ºara Oltului (Fågåra¿). Monografie sociologicå,1944-45; Clopotiva, un sat din Ha¡eg. Monografie sociologicå sub conducerealui Ion Conea, 1940; 60 sate române¿ti, cercetate de Echipele studen¡e¿ti învara 1938, 1941-1942; Portul ¿i industria casnicå textilå în Mun¡ii Apuseni,Lucia Apolzan, 1944; Cercetåri asupra magiei la românii din Mun¡ii Apuseni,Gh. Pavelescu, 1945; Sociologia ruralå, Traian Herseni, 1941; D. Gusti ¿i ªcoalaSociologicå de la Bucure¿ti, XXV ani de învå¡åmânt universitar (1910-1935),1937; Sociologia satului devålma¿ românesc, H.H. Stahl, 1946.

9 „Arhiva pentru ªtiin¡a ¿i Reforma Socialå“, vol. II, anul XIV, 1936, EdituraInstitutului Social Român, p. 1249-1250.

10 Rostás Zoltán, Monografia ca utopie. Interviuri cu H.H. Stahl, Editura Paideia,Bucure¿ti, 2000, p. 19.

11 „Arhiva pentru ªtiin¡a ¿i Reforma Socialå“, vol. II, anul XIV, 1936, EdituraInstitutului Social Român, p. 1139.

12 Idem, p. 1148.13 Idem, p. 1149.14 Despre aceastå din urmå manifestare H.H. Stahl noteazå: „... în afarå

bineîn¡eles de dl Prof. Gusti care are o conferin¡å despre «Regulile metodeimonografice ¿i constituirea unei ¿tiin¡e a na¡iunii», ia cuvântul cel dintâigrup compact de monografi¿ti atacând problema cercetårii la teren. Vorbescatuncea câ¡iva dintre colaboratorii no¿tri: dl prof. Fr. Rainer «Aspectulantropologic ¿i serologic în cercetarea monograficå», dl prof. N. Cornå¡eanu«Realitatea economicå în cercetarea monograficå», dl prof. Tudor Vianu«Realitatea artisticå în cercetarea monograficå», dl prof. C. Bråiloiu«Folclorul muzical în cercetarea monograficå». Din tabåra elevilor direc¡iai Profesorului Gusti vorbesc: dl H.H. Stahl «Aspectul istoric în cercetareamonograficå», dl M. Vulcånescu «Realitatea spiritualå în cercetareamonograficå» ¿i «Metoda statisticå în cercetarea monograficå» ¿i dl«Problema socialului ¿i a familiei în cercetarea monografic廓 („Arhivapentru ªtiin¡a ¿i Reforma Socialå“, vol. II, anul XIV, 1936, Editura InstitutuluiSocial Român, p. 1150-1151).

15 Idem, p. 1151.16 Rostás Zoltán, Monografia ca utopie. Interviuri cu H.H. Stahl, Editura Paideia,

Bucure¿ti, 2000.

Ernest Bernea*

„Eu eram mai pu¡in nåist decât al¡ii“

Când m-am decis så cercetez ªcoala lui Gusti, am încercatså aflu pe cine mai pot aborda dintre primii ei membri. Cei pe careîi cunoscusem înainte m-au ajutat într-un fel sau altul så iaulegåtura cu apropia¡ii lor, dar nici unul nu m-a îndrumat spreErnest Bernea. Am aflat de el din alte surse, ¿i fiindcå pe mine måinteresa ªcoala, ¿i nu un grup sau altul, m-am gråbit så-l caut.Cunoscându-i trecutul legionar eram cu atât mai mult interesatde „construc¡ia“ lui despre ªcoalå, despre propria sa via¡å. M-aprimit, în 1986, cu destulå circumspec¡ie, dar nevoia de a povestii-a învins suspiciunea de la început – pe care, cunoscându-ibiografia, o consideram fireascå. Poate ¿i modul rezervat de a-miformula întrebårile l-a încurajat så-¿i creioneze fårå prea marire¡ineri parcursul.

* Bernea, Ernest (1905-1990), filosof, etnopsiholog, sociolog ¿i antropogeograf.Participå începând din 1928 la cercetårile monografice de teren ¿i ia parte laactivitatea Institutului Social Român. Din 1935 se desprinde de ªcoala gustianå,¿i împreunå cu Ion Ionicå, D. Amzår ¿i I. Samarineanu constituie un grup disidentdin ce în ce mai polemic fa¡å de monografism, care în 1935 editeazå publica¡ia„Rânduiala“. Prin interpretåri ¿i teoretizåri ale dimensiunilor temporale ¿ispa¡iale în reprezentårile populare a contribuit la apropierea studiilor etnologice¿i etnopsihologice de cercetarea sociologicå. În calitate de colaborator alprofesorului Simion Mehedin¡i la catedra de antropogeografie, sus¡ine primulcurs de etnologie din România (1935-1940). Este director în MinisterulInforma¡iilor ¿i director de studii în Ministerul Afacerilor Externe. Dupårebeliunea legionarå este internat la Târgu-Jiu. Dupå råzboi este condamnat laînchisoare în mai multe rânduri. Înainte de pensionare a lucrat la Institutul deEtnografie ¿i Folclor din Bucure¿ti.

16

– V-a¡i ocupat de sociologie încå din liceu?– Da, ¿i de ce? Pentru cå eram bibliotecar neplåtit, voluntar la o

mare bibliotecå din Bråila. ªi chiar când eram eu acolo, a sosit un stoc de30.000 de volume. ªi sigur cå... mare lucru n-oi fi priceput eu, dar mi-ambågat nasul în toate.

– Erau cår¡i ¿i în limbi stråine?– ªi în limbi stråine, mai ales în francezå, fire¿te, cå asta era moda

epocii. ªi a¿a am fåcut eu cuno¿tin¡å cu sociologia, prin aceastå bibliotecåcomunalå a Bråilei, care se chema Petre Armencea. El a înfiin¡at-o,o bibliotecå micå, ¿i pe urmå s-a ajuns la o bibliotecå impresionantå.

– Când v-a¡i înscris la facultate?– Eu am pierdut doi ani din cauza råzboiului. În timpul råzboiului

eu am fost copil de trupå. A plåtit un frate al meu, såracul, care a fåcuto fracturå ¿i de acolo o septicemie, ¿i el s-a pråpådit la 19 ani, când aluat bacalaureatul. ªi era uluitor de dotat. Un matematician excep¡ionalîn primul rând. Eu am scåpat teafår. M-am reîntors când s-au retrasnem¡ii. ªi acei ani i-am pierdut. Atuncea la facultate am venit cu doi animai târziu decât colegii mei. N-am venit la 19 ani, ci am venit la 21.

– A fost în situa¡ia asta o genera¡ie întreagå.– Da, da, sigur. Nu eram doar eu, eu învå¡am bine, am stat bine cu

notele, cu calificativele. Dar, a fost o imposibilitate, pentru cå doi aniiaceia am cutreierat toatå Moldova. În noaptea asta eram în satul åsta,¿i peste o zi eram în alt sat. Am avut un ofi¡er, un sublocotenent, carem-a ajutat. Am fåcut ceva francezå cu el, vorbea fran¡uze¿te foarte bine,cred cå era neam de boier. ªi a¿a am luat contact cu sociologia, ¿i a¿a amluat contact cu facultatea. Au fost ni¿te evenimente care ne împiedecauså facem un program stabilit dinainte. ªi am fost în bibliotecå, acolo,când eu eram elev, când au sosit doi musafiri foarte importan¡i. Doivizitatori. Unul a fost Nicolae Iorga1, ¿i unul a fost Gusti. Nu-mi aducaminte exact în ce an era, fapt e cå eram elev, adicå eram adolescent,aveam vreo 17-18 ani. ªi asta, la facultate, m-a zvârlit în bra¡ele lui Gusti.Când i-am spus lui Gusti cå eu am fost bibliotecar la biblioteca aia PetreArmencea, biblioteca aia mare din Bråila, Gusti „vai, vai, vai“. Cå a¿afåcea el întotdeauna, se aprindea repede, ¿i m-a ¿i luat la el. Eram, fire¿te,într-o condi¡ie proastå materialå, am fost numai 8 copii la pårin¡i!/râde/ Nu se speriau atunci, acuma nu vor så facå unul.

– Deci, v-a¡i înscris la facultate.

17

– Da, m-am înscris. A fost o chestiune de voca¡ie, ¿i nu-mi pare råucå am fåcut-o. Cu toate cå mi-a adus ¿i mult råu. Adicå, la vârsta astae¿ti mai lacom la învå¡åturå, ¿tii? ªi crezi cå po¡i så pui mâna pe multelucruri deodatå. ªi m-am înscris la o licen¡å filosofie ¿i la o licen¡åfrancezå ¿i românå. Franceza ¿i româna nu mi-au folosit la nimic, decâtdoar cå am mai citit ni¿te lucruri, atât. Dar, pentru via¡a practicå filosofiaa fost de la început ¿i pân’ la sfâr¿it de folos, ¿i a fost cariera pe care amavut-o deschiså.

– La cursurile cui v-a¡i înscris?– Påi, cu to¡ii trebuia så facem, to¡i profesorii care erau la Filosofie,

erai obligat. Aici un lucru excep¡ional e cå am urmat istoria doi ani, fåråså fiu înscris la Istorie. Din cauzå cå era Iorga. Cine a tråit în vremeaaia, ¿i nu l-a ascultat pe Iorga, zic cå degeaba a tråit. Era un titan. Lumeanu ¿i-a dat seama, nici atunci, ¿i poate nici dupå ce a murit. În legåturåcu specialitatea... am lucrat mai mult în sociologie din cauza lui Gusti.Pentru cå Gusti era un mare acaparator de studen¡i buni. Mul¡i seîntrebau, cum dom’le, cum ai reu¿it dumneata? Cå eu eram un copilsårac, necåjit, eu aveam în liceu ni¿te båie¡i foarte boga¡i, ¿i foarte influen¡i¿i politic, ¿i i-am tåiat pe to¡i. Mijlocul prin care eu am parvenit în perioadaaia, a primei tinere¡i, a fost cå am lucrat în seminarii. Adicå, nu må duceamnumai la curs, så ascult, ci må duceam ¿i la seminarii. A¿a am ajuns laGusti. Cå am luat odatå cuvântul... ºinuse o lucrare o doamnå – ¡iuminte ¿i acuma, Nåsturel se chema, doamna Nåsturel – despre olegendå a familiei, ¿i m-am bågat în vorbå foarte înfipt. ªi Gusti: „Da deunde ¿tii mata atâta sociologie?“ /râde/ Eu am spus cå de la bibliotecaPetre Armencea din Bråila. Ei, ¿i atunci m-a chemat la cancelarie lael, ¿i în trei zile am fost numit – cå å¿tia erau foarte puternici – în treizile am fost numit bibliotecar.

– La Seminar.– Da.– Asta însemna aproape asistent.– Da, sigur. ªi fåceam rol de asistent. Eu dådeam informa¡iile în

legåturå cu lucrårile, cu...– În ce an v-a¡i înscris la facultate?– În ’26 m-am înscris.– Înseamnå cå deja începuserå campaniile, Goicea Mare a fost în ’25,

în ’26 Ru¿e¡u, în ’27 Nereju...

18

– În ’28 deja am fost în campanie.– La Fundul Moldovei?– Da. Nu terminasem, nu eram licen¡iat. Am început în ’28 cercetårile

de teren. ªi m-a impresionat, mi-a plåcut, ca så zic a¿a, mai banal.– Vå aduce¡i aminte cum s-a pregåtit cercetarea de la Fundul Moldovei,

avându-se în urmå experien¡a a trei campanii?– Da, dar fuseserå mai modeste celelalte, ¿i ca numår de persoane,

¿i ca pregåtire pentru experien¡a asta de teren, care nu e u¿oarå cândvrei s-o faci serios. Pe mine m-a captivat pentru cå am picat ¿i într-oregiune foarte frumoaså, ¿i am gåsit lucruri complet noi. Am våzuto nuntå care am zis cå, Co¿buc probabil cå a våzut-o când a scris NuntaZamfirei /râde/, extraordinarå. ªi am gåsit cåtune care nu plåteau impozite,¿i care se autoguvernau, în ’28. Fiecare cåtun avea 20-25 de case, eraubågate pe våi, tot urcai mereu pânå ajungeai la ele acolo, erau sus. Dar,urcai pe vale. ªi eu am fost la un ¡åran care conducea un astfel de cåtun,îl chema Anton ºânpåu. I-am pus fotografia lui, i-am dat-o doctoruluiBanu2, ¿i a pus-o pe o lucrare mare despre sånåtatea poporului, ¿i care aajuns prin America. A¿a cå l-am popularizat pe mo¿ ºânpåu. /râde/Simpatic, autoritar ¿i cu tovarå¿ii lui de via¡å ¿i de muncå. ªi astea m-auimpresionat... ªi pe urmå jucåu¿i extraordinari. ªi acuma, uite, au venitacuma la sårbåtorirea lui Gusti ¿i a Muzeului3, o echipå de la FundulMoldovei. Ρi închipui câte genera¡ii au trecut de atunci! Dar, parcå erauaceia¿i. În primul rând cå feciorii erau înal¡i atunci, ¿i înal¡i ¿i acuma.Bårba¡i înal¡i, ¿i jucau foarte bine. Au venit ¿i fetele, costumele eraucorecte, nu le schimbaserå, doar unele puseserå pantofi în loc deopincå. ªi au fost manifeståri frumoase, ¿tiu cå erau ¿i ni¿te vizitatoristråini care au asistat la manifestarea aceasta a Fundului Moldovei.

– La Fundul Moldovei studen¡ii erau împår¡i¡i pe echipe, pe cadre?– Da, dar nu prea erau studen¡i. Eu eram a¿a, pentru cå må numise

bibliotecar acolo, altfel nu intram. Erau cam oameni mai forma¡i. Dintreå¿tia care mai tråiesc numai...

– Mai sunt câ¡iva. Este Marcela Foc¿a4.– A fost la Fundul Moldovei ea? Eu ¿tiam cå a fost la Drågu¿.

N-o ¡in minte la Fundul Moldovei.– A fost ¿i Stahl5.– Da, Stahl a fost. Bråiloiu6 a fost. Dar ceilal¡i au cam murit.– Dintre cei care au fost chiar ¿i la Goicea Mare, ¿i la Fundul Moldovei

unul singur mai tråie¿te, Ion Costin7, Nel Costin.

19

– Dar tråie¿te Costin?! Habar n-am avut cå tråie¿te! Cum så nu-l¿tiu, îl ¿tiu bine. Costin era un båiat inteligent. Gusti ¡inea la el.

– A plecat pe urmå în America ¿i s-a rupt de grupare. Dumneavoastrådeja la Fundul Moldovei a¡i luat o problemå sau încå nu v-a¡i definitivat...

– Cam luasem ceva, adicå, ceva foarte nesigur, neprecis. Må ocupamde obiceiuri. E un subiect foarte larg, în chestia asta, dar, lui Gusti îiplåcea. ªi m-a pus... uite cå am ni¿te fotografii, care le-am dat acumapentru sårbåtorile astea, ¿i nu mi le aduce fata aia... fotografie chiar numaicu Gusti. ªi ei aveau lipså de documente pentru expozi¡ia istorieimonografiei, aici, la Muzeul Satului. Am ¿i Civiliza¡ia românå såteascå,exemplar din ’42, de atunci s-a epuizat. Acuma, dacå o så aparå, dacåe posibil, o så aparå dublu cel pu¡in. S-a mai adåugat o parte. Era Forme¿i func¡iuni, subtitlu, ¿i acuma 2. Forme ¿i valori.

– Deci, v-a¡i ocupat de obiceiuri acolo.– Da. A¿a am ajuns så våd câteva lucruri interesante, ca nunta aia,

de care am spus. M-a uimit, nu ¿tiu... în elementul de curiozitate ¿i delucru neobi¿nuit la o nuntå. Am våzut despår¡irea mirilor de pårin¡i,foarte impresionantå.

– Avea¡i atunci un model de cercetare?– Nu, atuncea fåceam descrieri pur ¿i simplu. Nu era nici un fel de

model de cercetare. Eu personal n-aveam.– O metodologie puså la punct?– Nu, nu era. Nici cei mai båtrâni, da’ eu care mai eram student

atunci. Descriam. Ce am våzut, puneam pe hârtie, ¿i descriam ce s-aîntâmplat în obiceiul cutare sau în obiceiul cutare. Astea din punct devedere agrar erau mai pu¡ine, mai rare, de la Nåsåud în jos îs mai boga¡iîn ceremonii agrare. Un singur lucru a fost. Uite, acum mi-am adusaminte. A fost a¿a-zisul joc al ursului. ªi cu ani mai târziu, dupå ce m-amdus la Paris, ¿i am mai citit eu ni¿te lucruri care mi-au deschis orizontul,acest joc al ursului era nordic. La aceea¿i datå, când se fåcea plugu¿orul,care era venit din Mediterana, cu bådica Traian, acolo era un joc al ursului,ursul care furå oile de la stânå. Dar, åsta unde l-am mai gåsit în lecturilepe care le-am fåcut mai târziu? La lituanieni! ªi e ¿i explicabil cå înafarå de Bucovina, mai jos nu s-a mai gåsit. A fost un contact acolo,probabil, care s-a stabilit. Åsta-i singurul lucru care era într-adevårneobi¿nuit. Ålelalte erau frumoase, erau interesante, palpitante, cum vrei,dar nu erau excep¡ionale. Adicå erau obi¿nuite obiceiurile. Or, åsta cuursul... Era interesant!

20

– Din aceastå cercetare a¡i redactat, a¡i definitivat ceva?– Da, dar acolo... Slåbiciunea, dragostea de prieten, så zic, m-a fåcut

så cedez un lucru care a ie¿it foarte bine din punct de vedere ¿tiin¡ific.N-a ie¿it din punct de vedere personal prea bine. Adicå eu am începutDealul Mohului...

– Dar asta a fost la Drågu¿.– Da, la Drågu¿.– Eu må refeream la Fundul Moldovei.– A, la Fundul Moldovei ¡i-am spus, tot ce vedeam, scriam sub formå

descriptivå. ªi descrieri cu caracter exterior, nu descrieri pe plan inte-rior, cu explica¡ii. Descriere exterioarå.

– Må refeream la lucrårile care se depuneau în biblioraftele seminarului.– Påi, eu conduceam aia. Aia era în seama mea. Toatå arhiva,

så zic, pe mul¡i ani de zile a fost în seama mea.– Se vorbe¿te mult în legåturå cu Fundul Moldovei, de ¿edin¡ele de acolo,

despre elaborarea teoriei ¿i activitatea teoreticå a lui Mircea Vulcånescu8.– Da, el domina, era cel mai viguros intelectual. Îl domina ¿i pe

Gusti. Era ¿i Rainer9 acolo. ªi... cum îl cheamå, dom’le, pe profesorulacela, care a fost asistent, ¿i acum... mai tråie¿te încå... Uite, ce lapsusam! Academician, care a fost cu transcenden¡ii å¿tia dat afarå10 ...

– Milcu11.– Da. Milcu era asistent atunci.– El s-a remarcat acolo, la Fundul Moldovei?– Påi, dar ei fåceau strict antropologie. Atât. Nu se bågau propriu-zis

în probleme de sociologie. Mai târziu, de la Drågu¿ a început så abordezeprobleme de sociologie în legåturå cu a¿a-zisul cadru biologic al lui Gusti.

– La Fundul Moldovei, la discu¡iile de searå cine se remarca mai mult?– Påi, to¡i. Puneau întrebåri, ¿i dådea Gusti explica¡ii, ¿i cu Mircea

Vulcånescu. În general erau oameni care puneau întrebåri.– Mul¡i spun cå Rainer era foarte captivant în luårile sale de cuvânt.– Rainer era om pregåtit, în meseria lui, dar nu se båga el în

sociologie. ªi pe urmå avea ¿i un mod de a vorbi foarte sacadat ¿i lent detot, nu putea captiva. Autentic savant, fire¿te, un om foarte serios. Dar,nu ¡in minte så se fi remarcat din punctul nostru de vedere, adicå alcercetårilor sociologice.

– La Fundul Moldovei cu cine v-a¡i împrietenit, cu cine a¡i reu¿it såcomunica¡i mai bine?

21

– Ei, sunt dispåru¡i cam to¡i, cu care am fost. Era un båiat foartede¿tept care zice-se cå ar fi fåcut un surmenaj, a fåcut un abuz în privin¡amuncii intelectuale, nici nu ¿tiu ce s-a întâmplat måcar cu el, cu åstaeram foarte apropiat, cu Romulus Cotaru. El avea ¿i un frate economist,Plutarh. Åsta venea, ¿i ne vizita câteodatå. Cu Romulus Cotaru, m-amavut bine cu el ¿i cu Xenia Costa-Foru12, a fost ¿i ea. Cu Stahl niciodatånu m-am avut, de la început. Era ceva a¿a, care nu se lipea /râde/.

– Cu Herseni13? Se putea discuta cu el?– Da, da, sigur cå da. În primul rând cå era un tip comunicativ, ¿i

era prietenos. A¿a era ¿i Cotaru ¿i Xenia. Eu cam cu å¿tia am avut legåturå.– A fost acolo ¿i Mihai Pop14.– La Fundul Moldovei n-a fost.– Prima datå acolo a fost.– Laså, dom’le, cå ai inventat-o! Mihai Pop n-a fost la Fundul

Moldovei! La Drågu¿. El, ªandru15, Frunzetti16, å¿tia au fost la Drågu¿,acolo au apårut prima oarå.... Se poate så-mi scape mie...

– Înseamnå cå nu l-a¡i re¡inut.– N-am avut contact cu el.– Herseni la Fundul Moldovei ståtea la aceea¿i gazdå, în aceea¿i camerå

cu Mihai Pop.– Mihai Pop a dispårut, dom’le, dupå Drågu¿ a dispårut... Eu

aveam în mânå multe lucruri, tocmai din cauzå cå, de¿i eram numaistudent, Gusti må pusese un fel de secretar. Mai târziu mi-a creat postulchiar de secretar la Institutul Social, în care m-a ¿i salariat. Asta m-afåcut, fire¿te, så am contact cu mul¡i, dar treptat-treptat, pe parcurs.

– La Fundul Moldovei a¡i avut primul contact cu terenul.– Da, lucram la nivelul folclori¿tilor dinainte de 1900. Eu, personal.

Fåceam descrieri. Am ¿i acuma manuscrise din ’28 aici...– Nu le pute¡i utiliza?– Se poate, ca informa¡ie se poate folosi, dar nu-i o lucrare care så-mi

dea mie posibilitatea s-o redactez ¿tiin¡ific. Dar, sunt date care auimportan¡å, au valoare. Am citat ¿i în lucrarea asta ultimå vreo 2-3informatori care erau feciori pe vremea aia.

– La Fundul Moldovei a¡i lucrat dupå un plan?– Gusti avea mania ¿edin¡elor – asta era planificarea. Adicå de a

ne aduna în ¿edin¡e, ¿i de a da dispozi¡ii. Mâine merge¡i în cutare loc,¿i face¡i cutare lucru.

22

– Practic în fiecare zi ståtea¡i de vorbå cu cineva?– Da, sigur. Anchete. Anchete erau foarte multe, convorbiri de astea

cu ¡åranii, astea se fåceau continuu. Lui Gusti îi ¿i plåceau. N-ai fostacuma la Muzeu, când am ¡inut eu conferin¡a, comunicarea, fiindcå aufost douå zile simpozion ¿tiin¡ific. La început au fost mårturisiri, luåride contact, nu ¿tiu ce. ªi atunci, la mårturisiri am povestit un fragment,Iertåciunea de nuntå. Pe mine m-a afectat profund, ¿i oamenii care auascultat aici, la Bucure¿ti, au fost foarte afecta¡i de calitatea lucrurilorcare le-am spus acolo. Åsta era un lucru fåcut. Dupå ce se-ntâmpla acolo.Nu stau så ¡i le spun, cå ar lua timp prea mult, asta, cu Iertåciunea denuntå. Pe care de¿tep¡ii å¿tia, când am tipårit eu... Eu våzând cå n-amputut tipåri, m-am apucat, ¿i am scos din materialul meu sociologic-etnografic toate poeziile, ¿i le-am fåcut un volum. Zic, hai så dau eu unvolum de poezii. Dar poeziile astea nu erau de naturå obi¿nuitå, ¿i a¿putea spune chiar, lumeascå. Erau poezii cu caracter ritual. Tot volumulåla care l-am dat eu, erau 360 de pagini, 200 de pagini mi-a dat afarå,¿i 160 au apårut. Între astea mi-a ciuntit, domnule, cea mai frumoasåpieså de acolo, care stå lângå Miori¡a, Iertåciunea asta de nuntå. Dar, mi-afåcut-o praf! Mi-a dat cå våtå¿elul ridicå paharul, ¿i ureazå nu ¿tiu ce, ¿inu då partea importantå. Cå acolo e ceva care poate så semneze Eminescusau Arghezi, extraordinare valori estetice. Înså avea o func¡iune ritualå.

– Dar nu atunci a¡i cules-o.– Ba atunci.– Deci, totu¿i n-a fost o simplå plimbare.– Nu, nu, dar nu erau lucruri puse la punct din punct de vedere

metodologic. Dar, înregistrårile le fåceam corect.– N-a¡i colaborat cu Bråiloiu care fåcea folclor muzical acolo?– Bråiloiu, dupå mine... el s-a luat dupå noi, nu noi dupå el. Pentru

prima oarå Bråiloiu face un studiu de sociologie în muzicå la Drågu¿.Bocetele. Dar, asta... el a consultat ni¿te dosare. ªi dosarele erau alecumnatului meu Amzår17 la Wiesbaden, ale lui Ionicå18 care a murit încondi¡ii tragice, ¿i ale mele. El de aici î¿i lua substan¡a. A folosit foartemult materialul... adicå, zona asta, a spiritualului. El era un foarte buntehnician. Foarte bun tehnician. Dar, fenomenul din punct de vedere¿tiin¡ific, dupå mine, nu-l în¡elesese. Abia la Drågu¿ l-a în¡eles. Pentrucå ¿i-a dat seama cå nu este vorba numai de o muzicå, ci e vorba de oserie întreagå de alte elemente care compuneau aceastå manifestaremuzicalå popularå.

23

– Recent a apårut volumul Lectura textului folcloric de NicolaeConstantinescu19. Autorul este zgârcit în laude la adresa folcloristicii române¿ti,¿i men¡ioneazå doar vreo 5 oameni, printre care ¿i pe dumneavoastrå, care meritåså fie citi¡i. Dumneavoastrå aborda¡i folclorul într-un sens mai larg, sociologic.Viziunea aceasta a¡i avut-o deja la Fundul Moldovei? V-a imprimat-o ªcoala?

– Dincolo de aspectele pe care le-am avut eu acolo, pot så spun cåîntr-adevår, am primit influen¡a asta. Adicå, de a nu trata problemelestrict literar.

– Cum fåcea Densu¿ianu20, de exemplu.– Da. Asta-i diferen¡a, ¿i aici a biruit Gusti. Densu¿ianu era un om

foarte serios, foarte bun cercetåtor. Dar, ¿i-a limitat cercetarea la nivelfolcloric literar. La Gusti a luat altå întorsåturå, ¿i lucrurile s-au dezvoltatpe alt plan, mult mai complex.

– Înseamnå cå Fundul Moldovei v-a marcat.– Påi, acolo m-am întemeiat, a¿ putea spune. Acolo, pentru cå la

Drågu¿ eram deja pus pe linie, eram format. Acolo, când m-am dus,fire¿te cå am fost la început pu¡in dezorientat. Am stat mult... nu ¿tiu câttimp am stat la Fundul Moldovei, ¿i am început så-mi dau seama devaloarea cercetårilor.

– Dumneavoastrå care era¡i de fapt orå¿ean, care n-a¡i tråit la ¡arå...– Må duceam la bunici, cum se întâmplå. Tata era ¡åran venit la

ora¿, venit în portul Bråilei. ªi mama mea e venitå, mama mea estesåceleancå. Din Ardeal. Dupå pacea de la Adrianopol a fost o invazie laBråila, din toate provinciile române¿ti. Din cauzå cå Bråila la ora aia camde¡inea aurul, în sensul cå te puteai îmbogå¡i u¿or. Era fantastic. Uneori,mi-aduc aminte de vapoarele, vreo 300-400 de metri unul lângå altulerau, ¿i dublate, ¿i triplate. Vapoare stråine! Care continuu încårcau ¿idescårcau.

– Nu era ¿i porto franco?– Nu ¿tiu dacå a fost.– Dupå Fundul Moldovei, dupå ce a¡i revenit de acolo ¿i a început noul an

universitar 1928/29, au fost discu¡ii în Seminar sau la Institutul Social Românsau altundeva pe marginea experien¡ei de la Fundul Moldovei?

– Au fost, la facultate, la Seminarul lui Gusti.– Prima expozi¡ie nu dupå Fundul Moldovei s-a fåcut?– A fost Drågu¿ul fåcut, Drågu¿ a fost expozi¡ie. Dar Gusti venea

deseori ¿i fåceam discu¡ii în legåturå cu ce se întâmplase la Fundul

24

Moldovei, ¿i ce urma så facem de aici încolo. ªi eu realmente îmi dau ¿iacuma seama cå – cu toate cå eram la început dezorientat – la Drågu¿eram deja pe picioare proprii, ¿i må bågase în ni¿te lucråri foarteinteresante. De aia a început så se spunå... /aratå fotografii/ Eu sunt de37 de ani... asta-i fåcutå de Ionicå... ªi a venit, m-a rugat insistent: renun¡åla Dealul Mohului... Aici suntem la Wiesbaden.... ªi då-mi-l mie, eu î¡idau ce vrei. ªi într-adevår, ¿i acuma le am, mi-a dat fi¿e în legåturå cureprezentårile colective, sistemul de credin¡e. ªi mi-a dat el un numårde fi¿e, ¿i eu i-am cedat materialul pe care-l culesesem deja pânå la oraaia în legåturå cu Dealul Mohului. ªi el ¿i-a dat seama, ¿i eu mi-am datseama cå Dealul Mohului e o temå interesantå, poate cea mai interesantåla Drågu¿. ªi el a scos o carte de nivel occidental, o carte splendidå,excep¡ionalå. Era un om serios ¿i un om dotat.

– Am mai multe fotografii cu echipa la Drågu¿, cu dumneavoastrå încentru, în spatele dumneavoastrå Ion Ionicå, de partea cealaltå Amzår ¿i maiîncolo Samarineanu21. ªi în fa¡å e un båiat mai mic cu ochelari rotunzi, care nu¿tiu cine e.

– Nu e Argintescu-Amza22?– Nu, nu. /se uitå la fotografii /– Aici am încålcat dispozi¡ia lui Gusti, care nu ne dådea voie så

påråsim satul. ªi eu cu Ionicå, cu ma¿inå, încå de atunci... era unom bogat.

– Bra¿ovean.– Da, era nepotul generalului Mo¿oiu, mamå-sa era sorå cu generalul

Mo¿oiu, fost ministru liberal ¿i cuceritorul Budapestei, ¿i nu ¿tiu ce.ªi... am luat-o, domnule, ¿i am scos aceastå lucrare, care a fost ¿i ea într-ooarecare måsurå masacratå... 22 de sate sunt aici. Plecam din Drågu¿,am pornit de la o nuntå din Drågu¿, foarte interesantå ¿i aia, a avut vreo370 de oameni prezen¡i /fotografii/.... M-a înjurat Stahl pentru asta, cån-am schi¡at cå astea-s fotografii de la Gusti... Dar eu conduceam ¿i echipafotograficå. Astea într-adevår apar¡in Institutului. ªi cå de ce n-am spus,mare ispravå! 22 de sate am studiat cu Ionicå, circula¡ii de motive ¿itipologii am fåcut. Lucrarea este foarte interesantå, Eliade23 a spus cåeste cea mai bunå lucrare de sociologie româneascå. Înså mi-a camciupit-o, pe ici, pe colo, unde s-a putut. Mi-a scos afarå fire¿te cununia¿i toate treburile astea, n-avea nici un rost, dacå a¿a în¡eleg ei...

– Unde a apårut?

25

– Asta a apårut într-o lucrare colectivå, ¿i n-au dat ei materialulåsta. ªi tipåritå ¿i prost. /aratå volumul/ Asta trebuia puså separat,metodologia... Statistici foarte multe...

– Înseamnå cå nu a¡i fåcut totul în aceea¿i campanie, trebuia så våreîntoarce¡i acolo.

– Sigur cå da. Dupå aceea, dupå ce am påråsit Drågu¿ul, am începutpropriu-zis activitatea pe ºara Oltului. ªi Ionicå urmårea Dealul Mohului,¿i eu urmåream nunta.

– Pe un teritoriu mult mai larg decât Drågu¿ul.– Da. De la Codlea ¿i pânå în Avrig. Am fost în satul Mohu, så vedem

ce-i cu Mohu, de ce-i zice åstuia Dealul Mohului. N-a putut så dea nimeninici o explica¡ie, nici chiar protopopul care era un om foarte iste¡, båtrânul.Era din familia asta care a dat ni¿te profesori universitari, Cândea, dacån-o fi ¿i Virgil Cândea24 descendent de acolo... Poate tot din neamul loreste. Åsta era un om cam cum sunt eu acum la vârsta asta, fåcea baie,domnule, în lacurile din Negoiu. Eu n-am putut så stau nici cu picioarele...Dar el bea rachie tare, ¿i pe chestia asta, sus¡inea! /râde/

– Dupå opinia multora Drågu¿ul a fost cea mai bine organizatå ¿i pusåla punct campanie.

– Da. ªi oamenii se experimentaserå deja. Drågu¿ul cred cå afost prima cercetare monograficå completå ¿i bine fåcutå. Volumele aleamari sunt conduse de Herseni. Nerejul a fost condus de Stahl.

– Dar au fost fåcute dupå revenirile din ’37-’38. Iar la Drågu¿ s-a mairevenit în campanie de completare în ’32. A¡i participat?

– Am fost ¿i în ’32, ¿i în ’34, ¿i am fost ultima oarå în ’38.– Cu Herseni?– Cu Ionicå. Nu cu Herseni. Dar, fire¿te cå påstram contactul, ¿i aici

la Bucure¿ti mai discutam uneori, unele probleme în legåturå cu Drågu¿ul.– Cå ¿i el a scris despre cetele de feciori în ºara Oltului.– Da, e bunå lucrarea, o lucrare serioaså. O am aici... Gusti însu¿i

nu ¿i-a dat seama ce amploare va lua cercetarea, când a pornit-o, ¿i ceconsecin¡e va avea în via¡a culturii ¿i în via¡a politicå a ¡årii. Deocamdatå...în sfâr¿it... mai existå Muzeul Satului, bine cå existå. Fiindcå muzeulåsta dacå va fi våzut peste 30 de ani, va uimi lumea, pur ¿i simplu. Pentrucå între timp pe teren dispar toate lucrurile alea care sunt acolo. ªi deaceea e foarte necesar så fie ¡inut, e o mostrå a unei lumi care s-a trecut.

– La Drågu¿ tot obiceiurile le-a¡i cercetat?

26

– Da. Datinile familiei, de via¡å, de la na¿tere pânå la moarte.De exemplu, uite, am un studiu despre botez, asta din Basarabia.

– De la Cornova? Sau n-a¡i fost la Cornova.– De la Cornova, am fost ¿i la Cornova. Am venit de la Paris special.– Da, da, a¡i avut un studiu despre calendare25...– Åla m-a lansat! L-a fåcut praf pe Vulcånescu. ªi dacå l-a fåcut praf

pe Vulcånescu, l-a fåcut praf pe Gusti /râde/. Cam a¿a a fost. Vulcånescu– am zis eu acuma, cu un prilej, la Muzeul Satului – fiind un om foartedotat, el avea douå studii publicate în Arhiva aia mare, care s-a publicatatunci. Prima Arhivå publicatå din material de studii de material. ªi nicin-a pomenit de ele. ªi a vorbit aproape tot timpul, 24-25 pagini, desprecalendar, al meu. A¿a de nou li s-a pårut lor modul cum am pus problema.ªi, în adevår era nou, cå l-a mi¿cat... nu pe Vulcånescu, cå nu-i de mirare,dar l-a mi¿cat pe Ralea26, care era om de stânga. El avea ¿i teza de doctorat,socialismul lui Bålcescu. A fost foarte afectat ¿i el, când a citit primaoarå. Cå am mai publicat eu în Funda¡iile Regale, pe urmå eseul åladespre timp27.

– De fapt aceste no¡iuni de bazå, care sunt la urma urmei filosofice, nusociologice clasice... când v-a venit ideea så le recupera¡i din cultura popularå?

– Dupå elogiul lui Mircea Vulcånescu la un banchet, când Gusti m-apremiat. M-a decorat. Mi-a dat o decora¡ie, pentru merite ¿tiin¡ifice.Se dådeau. ªi mie, lui Ionicå, lui Conea28 i-a dat atunci, ¿i nu ¿tiu mai cui.

– Când era ministru?– Da, era ministru Gusti atunci, la ora aia când a vorbit Vulcånescu

despre calendarul meu. Calendarul, în adevår, a fåcut vâlvå mare, pentrucå i-a deranjat ¿i pe politicieni. Foarte tare. Cå se crea stilismul, a fostfenomen de maså, mare. Preo¡ii sco¿i din biserici ¿i båtu¡i, fåceau slujbacu 13 zile mai devreme. Acolo am descoperit eu timpul revelat, fiindcånu-l ¿tiam pânå la data aia.

– Unde a fost publicat acest studiu despre calendar?– A fost publicat în Arhiva lui Gusti. ªi pentru aia m-a låudat

Vulcånescu. Dar, Vulcånescu fiind un om foarte dotat, nu-i era fricå cåi-o ia cineva înainte /râde/, ¿i era drept ¿i elogios când trebuia så fie elogios.

– M-a surprins tematica, ¿i din cauza asta v-am întrebat de provenien¡å.– Mi s-a pus vrând-nevrând, fiindcå punând problema calendarului,

¿i cu toatå drama care s-a creat atunci... Cå a fost o dramå, a fost o revo-lu¡ie aproape, de naturå spiritualå. ªi dupå aia, fire¿te, asta mi-a pusproblema timpului. Nu mai era vorba doar de calendar. Domnule,

27

calendarul nu e... nu cå nu se poate båga primul-ministru sau ministrulCultelor. Nu se poate båga nici patriarhul! Pentru cå calendarul este datde Dumnezeu. Era un lucru revelat. ªi câteva sunt treburile dumnezeie¿ti.Chiar dacå e¿ti prim-ministru sau dacå e¿ti patriarh sau mai ¿tiu eu ce.Chiar biserica nu a sesizat, dupå ce am tipårit eu eseul åla despre timp,a început så discute mai mult. ªi au dat aten¡ie ¿i înal¡ii ierarhi ai bisericii.

– Au fåcut referiri?– Sigur, au citit, ¿i au început så fie în acord cu ceea ce spun eu

acolo. ªi dupå aia, fire¿te, eu m-am lårgit. Am fåcut întâi timpul, ¿i peurmå am fåcut spa¡iul, ¿i pe urmå am fåcut cauzalitatea... N-a fost a¿a,cum e ordinea în lucrare.

– În lucrare a¡i resistematizat materialul.– Da, sigur.– Practic, pânå când vå considera¡i ca fåcând parte din ¿coala monograficå?

Pânå când a¡i participat la campaniile monografice conduse de Gusti sau deunul dintre elevii lui?

– Mai e unul pe aici, Caramelea care a spus cå e gustist. Ce gustist,domnule! Caramelea29 a fost în cercetåri, condus de Stahl, nu de Gusti.Asta-i istoria exactå! Eu nu l-am våzut pe Caramelea niciodatå în cercetåri.

– El în ’39-’40 a terminat facultatea, e mai tânår decât Dunåre30.– Nomina odiosa, domnule, nu-i mai pronun¡a numele, cå må apucå

råul. Ce a fåcut åsta, domnule... Ni¿te chestii, cå am început så må gândescla un proces. Så-l dau în judecatå. Am patru studii mari, date de el în1970 pe numele lui. ªi s-a publicat un studiu, cu care el n-avea nici olegåturå. ªi ¿tiu cum a procedat. Dar, eu am încå naivitate de copil båtrân,a¿a cum sunt /râde/. Tot mai cred în oameni. ªi a fåcut ni¿te prostii.La unul dintre studiile care le are... cå patru studii, 150 de pagini båtutela ma¿inå sunt acolo la el... S-a pus ¿i el autor. Ce te-ai pus, domnule,ce cau¡i acolo, cå nu ai scris nici un cuvânt? Las’ cå-i mai bine a¿a. Gata.Las’ cå-i mai bine a¿a. Era, în adevår, magie medicalå. Dar, asta-i nimicfa¡å de altele. El nu mai vrea så-mi dea studiile, asta este realitatea. ªi vatrebui så fac urât. Cå altfel nu le ob¡in. Le folose¿te. Am på¡it-o, cu doi,cu trei care au fåcut chestii de astea. Unul: nu ¿tiu, nu ¿tiu, nu ¿tiu, dragå!Påi, n-ai våzut, domnule, studiul meu cutare care zice-se cå Pop mi l-arespins. ªi Pop fåcea ni¿te lucruri care nu trebuia så le facå, dar... în sfâr¿it.Hai så-i trecem cu vederea. ªi la vreun an de zile, dau peste studiu.Råscolisem tot institutul ¿i to¡i oamenii îi întrebasem. Asta era conferin¡a

28

care am ¡inut-o aici, la Muzeu. No¡iunea de concret în sociologie ¿iconsecin¡ele ei metodologice. Fiindcå eu am început cercetårile...La început, când am fost la studii, la Paris, am lucrat ni¡el a¿a, pe metodaEliade. Mitologie comparatå, chestii din astea... Am spus, nu. Merg lasociologie experimentalå. ªi am fåcut foarte bine, pentru cå ¿i aståzi sus¡incå sociologia numai a¿a se poate face, altfel este o fantezie, compila¡ie...

– Dupå Drågu¿ v-a¡i dus la Paris? Sau a¡i fost ¿i la Runcu?– Am fost ¿i la Runcu.– Deci între Runcu ¿i Cornova a¡i fost la Paris?– Doi ani am fost.– Acolo a¡i audiat profesori...– Da. Era un ovrei, dar era bine pregåtit. Era un savant autentic,

Marcel Mauss31. L-am urmat pe Mauss. ªi la Hautes Études, unde era eldirector, la ¿tiin¡ele religioase, ¿i la Collège de France, unde ¡inea ni¿tecursuri de etnografie. Cartea aceea o am aicea, care a apårut, a venit ¿ipe la noi, de etnografie, este cursul pe care l-am ascultat noi la Collègede France. Era un om serios, era un cercetåtor autentic.

– A¡i avut contact personal cu el?– Da, sigur cå da, eu ¿i cu Ionicå. Cå am fost împreunå cu Ionicå la

Paris.– Fotografia aceasta, unde sunte¡i cu Ionicå, e de la Paris, nu?– Da, în Grådina Luxembourg, la Paris.– A¡i fost acolo cu burså?– Cu burså de stat. Cu recomandåri... ªi când aveai recomandåri

bune de la profesori grei, Ministerul Fran¡ei nici nu se mai uita, î¡i dådeape loc. Mie mi-a dat Gusti, mi-a dat Pogoneanu32...

– Tatål lui Picki Pogoneanu33?– Tatål lui Picki Pogoneanu, da. Preda pedagogie practicå, ¿i era

directorul seminarului Maiorescu34, unde se fåceau lec¡iile de practicå astuden¡ilor. Un om foarte serios. Modest, dar foarte serios. ªi nu ¿tiucine mi-a mai dat, cå patru recomandåri am avut la cererea mea de burså...Nae Ionescu nu dådea. Nu dådea nimic! Nimic! Nici recomandåri, nici...El, dacå te duceai, fåcea.. gata. Nici dedica¡ie. Carte cu dedica¡ie de-amea, a zis, n-o så gåseascå nimeni.

– Nici n-a prea publicat.– Påi, uite, ca aia care a scos-o Eliade, Roza vânturilor, n-a vrut så-i

dea, s-a dus la el, dar nu i-a dat. N-a vrut.

29

– De la el a¡i învå¡at ceva? ªtiu cå a fost un orator captivant, dardumneavoastrå ca cercetåtor v-a¡i ales cu ceva de la cursul lui de logicå?

– Påi, sigur cå m-am ales. Eu personal socotesc cå cursul lui NaeIonescu... eu eram mai pu¡in nåist decât al¡ii. Nåi¿tii pe vremea noastråse chemau Mircea Vulcånescu, Mircea Eliade, D.C. Amzår. Å¿tia eraucei trei mari nåi¿ti. Eu nu eram un nåist, aveam legåturi cu profesorul,må primea foarte bine, am avut unele discu¡ii cu el, dar nu întotdeaunaeram de acord cu toate ideile lui fundamentale. Å¿tialal¡ii sunt... Amzår¿i acuma umblå cu texte de Nae Ionescu35 /râde/ la Wiesbaden. Ei, eraun om de¿tept. Incontestabil. Foarte de¿tept. ªi trebuie så må mândresccå-i bråilean de-al meu. ªi el e bråilean! A, vroiam så-¡i spun un lucru,care-i foarte important pentru ce faci dumneata. Asupra mea a avutefect mai pu¡in Nae Ionescu ¿i mai mult cercetårile lui Gusti. Gusti eracu totul pe altå pozi¡ie totu¿i, dar cercetårile efectiv de teren m-au dus peo pistå ¿i la o metodå pe care am practicat-o toatå via¡a pe urmå. Astacu no¡iunea de concret în sociologie. ªi cu sociologia experimentalå.ªi a fost atât de importantå nu numai cå m-a format ca cercetåtor ¿tiin¡ific,dar spun cå a avut consecin¡e ¿i în domeniul filosofic. Adicå, ¿i când amscris o lucrare de filosofie, am lucrat tot în acest sens. Adicå, tot pe concret.Eu am a¿a, o oarecare aversiune pentru abstrac¡ionism, ¿i socotesc cålumea de aståzi este în mare måsurå încurcatå de acest abstrac¡ionism,în toate sectoarele. Nu numai în sectorul, så zicem, al artelor plastice.Ceea ce unii se supårå foc, dacå nu supor¡i artele plastice. Dar, eu nusunt... nu numai artele plastice, sunt mai multe sectoare, în care am våzutcât råu a adus abstrac¡ionismul omenirii ¿i culturii omene¿ti. În cercetareade teren a lui Gusti, fåcutå de Gusti, m-a fåcut så fiu om de ¿tiin¡å, atât câtsunt. Dar, a¿a am fost, pe linia asta. Adicå, experimentând. Îmi trebuiaun domeniu de fapte. Nu se face ¿tiin¡å fårå un domeniu de fapte.Am lucrat în acest sens. Am experimentat, ¿i am tras concluziile necesare.Nu sunt din acei care cred cå sociologia poate så dea solu¡ii universalvalabile, nu existå a¿a ceva. Pentru mine Marx e interesant de citit,¿i mai ales Auguste Comte, scrie foarte frumos, dar ei nu fac ¿tiin¡å.

– Fac ideologie.– Da, ei fac ideologie. Sau – dacå vrei – fac filosofie, filosofie socialå.

Dar nu ¿tiin¡å.– Câteodatå am impresia cå ¿i Herseni fåcea mai mult filosofie socialå.– Da, påi ¿i el, pentru cå el a fost influen¡at de fenomenologi.

El pleacå de la fenomenologi. Plecând a¿a a scris Realitatea aia socialå,

30

teza lui de doctorat... ªi în momentul când eu am trecut la Filosofie, amlucrat tot în acest sens. Adicå, pe fapte. ªi filosofia am fåcut-o tot pefapte. Nu am fåcut abstrac¡ionism. Cu toate cå Leibnitz a låudat cândva,sub o anumitå formå teoreticismul, dar, nu sunt pentru teoreticism, nusunt pentru abstrac¡ionism. Nici în filosofie chiar. Tot o filosofie concretåam lucrat. Pentru asta trebuie så-i fiu recunoscåtor lui Gusti, cå nu elpropriu-zis, cå poate într-un fel eram mai apropiat de Nae Ionescu, decâtde Gusti, ca idei. Dar, faptul cå ne-a pus în condi¡ia asta. Adicå, am våzutrealitatea, ¿i am cercetat-o direct, cu ochii no¿tri ¿i cu sufletul nostru¿i cu mintea noastrå. ªi am fåcut-o cum trebuie.

– Cu Gusti pânå când a¡i lucrat, a¿a, oficial?– Eu m-am retras... În ce an, domnule? Când s-a fåcut ªan¡ul.

Monografia ªan¡.– În ’35-’36?– Da, atunci m-am retras eu.– Pânå atunci în ce calitate a¡i lucrat la Gusti?– La Gusti? Eram secretarul Sec¡iei de monografii sociologice. Plåtit

chiar cu salariu pentru treaba asta.– ªi pe urmå a¡i trecut asistent la Mehedin¡i36. Mi-a¡i povestit data trecutå.– Am trecut la Mehedin¡i, da. Asta s-a întâmplat atunci.– Dar, postul acesta de bibliotecar i l-a¡i predat lui Golopen¡ia37 la un

moment dat, nu?– Da, ¿i am fåcut gre¿ealå. Pentru cå eu am pierdut ¿i la pensie pe

chestia asta. Dacå råmâneam pe post, aveam încå vreo 500 de lei pe lunåla pensie. Când am venit, am mai stat pu¡in la Gusti, abia am luat con-tact cu el, ¿i pe urmå am plecat la Mehedin¡i. Mehedin¡i m-a primit foartefrumos. ªi ceea ce m-a impresionat a fost cå...

– L-a¡i avut profesor înainte?– Nu, doar a¿a, l-am audiat. L-am audiat ¿i pe Pârvan38. Am fost la

lec¡ia de deschidere a lui Pârvan.– Nu ¿tiu dacå îl cunoa¿te¡i pe antropologul Gheorghi¡å Geanå39...– Nu ¿tiu.– Care e din Soveja, satul lui Mehedin¡i, ¿i a scos acum o culegere de

studii de Mehedin¡i pe tema civiliza¡iei, culturii.– Bine, dar lui Mehedin¡i nu i s-a dat nici o aten¡ie, nu s-a tipårit

nimic din el.– Acuma s-a tipårit.

31

– Când? Nu ¿tiu. Nu sunt la curent. E mare lucru! Eu cunosc onepoatå a lui, pe Simona Mehedin¡i... La Mehedin¡i am fost pânå în ’40,când am trecut la Ministerul de Externe.

– Cu ce vå ocupa¡i la catedra lui Simion Mehedin¡i?– Apoi, eu sus¡in un lucru. ªi-l sus¡in cu temei. Dar diver¿i domni

care învârtesc unele roti¡e aståzi, nu vor så semnaleze nicåieri. De¿i le-amspus ¿i lui Vlådu¡iu40, ¿i lui Vulcånescu41. Eu am ¡inut primul curs deetnologie la Universitatea din Bucure¿ti! „Sociologie comparatå a tribu-rilor primitive“ îi mai pot spune, dar era primul curs de etnologie.ªi Mehedin¡i a fost încântat. Mi se pare cå o singurå datå a venit pe lamine, la un curs. Fåceam ¿i seminar, fåceam ¿i curs.

– Dar asta poate fi dovedit.– Cum så nu! Påi, uite, Zoe Dumitrescu-Bu¿ulenga42 mi-a fost elevå.

Mi-a fost studentå. De¿i e diferen¡å micå de vârstå între noi, fiindcå amfost un foarte tânår conferen¡iar. Am ¡inut conferin¡e la 30 de ani laUniversitate. ªi Nicu Pop, geograful, dacå-l ¿tii. Nu ¿tiu pe unde e acuma,mi se pare cå e totu¿i aici la Bucure¿ti. Discipol de-al lui Mehedin¡i.ªi Nicu Pop ¿tie, ¿i ¿tia Conea cå eu am fost acolo ¿i am ¡inut cursul åsta.Dar Conea a murit. ªi le-a spus åstora ¿i Vlådu¡iu: påi, nu a ¡inut cursulprofesorul Mehedin¡i? Nu, cå de aia m-a luat pe mine acolo, pentru cåel fåcea antropogeografie. ªi m-a pus pe mine, pentru cå venisem cupregåtirea asta de la Paris, de la Mauss, ¿i am putut så fac fa¡å situa¡ieibine. Martori acuma... mi se pare cå Sabina Stroescu mai ¿tie cå eu amfåcut cursul åsta, Zoe Bu¿ulenga ¿i Nicu Pop. Å¿tia trei tråiesc aståzi,¿i ¿tiu cå am ¡inut cursul åsta de etnologie. De ce ? Romulus Vulcånescuvrea så aparå ca întemeietor al etnologiei române¿ti. ªi din cauza astas-a învârtit, s-a sucit, dar n-a spus nicåieri cå eu am ¡inut acest curs.Nu vor så spunå.

– Påcat cå nu a¡i editat cursul.– Ia stai pu¡in. Å¿tia-s cam nesim¡i¡i. Åsta este cursul meu, în note.

Astea sunt recenzii la curs ale studen¡ilor. Pe acest material eu pot såconstruiesc o lucrare. Nu ¿tiu dacå mai am timp. Am material enorm,studii, foarte multe. Asta formeazå un volum, e partea I ¿i partea a II-a.Aici sunt toate studiile mele de la început, alea care au apårut deta¿at.Uite, ai acolo cuprinsul. Asta va apårea.

– Aici e no¡iunea de concret, de care a¡i vorbit.– ªi pe care am gåsit-o la moartea unuia care copia din ea / râde /.

Niciodatå n-a vrut så spunå cå el a citit studiul acela. ªi l-am prins cu

32

mâ¡a în traistå. Åsta este deja verbal angajat, teoria sociologicå. Pretind...domnule, nu geniale, dar pretind cå nu sunt lucruri care s-au mai fåcut.

– Trilogia sociologicå.– Da. Astea toate sunt teoretice.– Vai de mine! În ’74 le-a¡i terminat deja? Au trecut 12 ani de atunci!– Da. A apårut asta, asta a apårut carte, Forme ¿i func¡iuni. Asta –

Forme ¿i valori – n-a apårut. ºine foarte mult la el, nu ¿tiu dacå-l cuno¿ti,åla chel, chel de tot, Råzvan Theodorescu43. Domnule, de ce nu tipåre¿tiasta. Zic, domnule Råzvan, cå ¿i el îmi zice domnule Ernest, nu zicedomul Bernea... cå e lucrare unicå în cultura româneascå. A apårut în’42. ªi numai jumåtate de aici. Domnule, få-mi rost de o editurå, få ¿ireferatul, ¿i hai så-l tipårim. E mult mai interesant decât ce-am tipåritatunci, era interesant ¿i ce-am scris atunci, dar nu e complet. Forme ¿ivalori asta vine ¿i completeazå ni¿te lucruri interesante... Asta o så aparåsigur, la anul. ªi astea nu ¿tiu. Nu ¿tiu unde så må duc, må duc pe laIa¿i... Am auzit cå la Cluj a venit un capsoman nemaipomenit director.Se våita lumea, ¿i må våitam ¿i eu de Cåprariu44, fiindcå åla era be¡ivan,dar tot mi-a tipårit-o frumos... ªi l-a înlocuit pe Cåprariu cu un activist dinåsta care doar ¡ine eviden¡a când intrå ¿i când ies angaja¡ii din editurå.Atât.

– Dar e simplu, fiindcå Ministerul de Finan¡e judecå în func¡ie de orelepetrecute la locul de muncå, åsta-i singurul criteriu!

– Da. ªi nu ce-ai fåcut. / râde / Acum a¿ putea merge la Cluj, mai alescå båiatul meu45 deschide acolo la 1 octombrie o expozi¡ie de artå plasticå,¿i o så facå drumul. Are ma¿inå, ¿i m-a¿ duce pânå acolo, dar m-au speriat.Buturå46 m-a speriat, zice, nu lua¡i contact cu åsta, cå åsta-i imposibil!Volumul Moarte ¿i înmormântare în Gorj stå de ani de zile la domnul ZiguOrnea47, care nu må-nghite... Ne-a omorât cu Dobrogeanu-Gherea48, care-iun caraghios, un vagabond interna¡ional neserios complet! ªi-l scoate laedi¡ie... Ni¿te båie¡i de acolo mi-au spus, domnule, nu le tipåri¡i, da¡i-leîncoace. ªi le-am dat cinci dosare, din astea care le-ai våzut... Asta a¿ fivrut så nu înregistrezi. Cå eu nu må ocup de personalitå¡i a¿a... Deci,astea cu Vlådu¡iu ¿i cu Vulcånescu. Cred cå n-ar trebui pus. Aia a¿accepta-o, chestia cum au lin¿at ei chestia asta cu cursul meu de etnologie.

– Nu ¿tiu, nu cunosc suficient de bine învå¡åmântul superior din perioadainterbelicå. Cum Mehedin¡i, care era profesor de geografie, putea så aibå unconferen¡iar de etnologie?

33

– Påi, de-aia m-a luat acolo. Fiindcå Mehedin¡i avea douå feluri decursuri. Unul de geografie fizicå... ªi la un moment dat le-a rupt de lacatedra lui ¿i le-a dat lui Bråtescu49, ¿i pe urmå lui Vintilå Mihåilescu50.Deci, de geografia fizicå a scåpat. El a råmas cu antropogeografia ¿ietnografia. Cursurile lui Mehedin¡i când am fost eu acolo erau deantropogeografie ¿i etnografie.

– ªi atunci etnografia era separat de folclor?– Da. ªi aici m-a încadrat el pe mine. ªtiu cå a fost o discu¡ie între el

¿i un alt profesor important mare despre mine, ¿i au fost amândoi depårere cå merit aten¡ie.

– N-a¡i avut concurent pentru acest post?– Nu era, nu exista nimeni, domnule. Singurii care ar fi putut

så facå treaba asta era Eliade sau Ionicå. Å¿tia mai pricepeau problemeleastea. Ionicå urmase cu mine la Paris, la Mauss...

– Dar Eliade avea alte preocupåri.– Da. Îmi pare foarte råu cå l-am scåpat pe Eliade. Eliade de câte ori

îl vedea pe feciorul meu la Paris... åsta a mai avut expozi¡ii acolo, areatelier la Paris, cå a luat premiul Fran¡ei, ¿tii, ¿i åia i-au dat atelierfeciorului meu... Totdeauna întreabå, ce face tatå-tåu, ce mai face tatå-tåu?ªi el într-o discu¡ie i-a spus despre Nunta în ºara Oltului cå e cel maiserios studiu de sociologie românesc. E tipårit prost! Neråsuflat, a¿a.Pop mi-a cerut studiul åsta pentru cå... Pe urmå am aflat de ce l-a cerutca så-l citeascå, cå avea nevoie.

– Pop nu a publicat foarte mult.– Dupå mine Pop este un om inteligent, indiscutabil. Fåcea mai bunå

carierå în Ministerul de Externe, unde noi am fost împreunå, ¿i mai pu¡inbunå la Universitate. Vorbe¿te lålåit ¿i prost, nu poate så prindå studentul.Eu îmi ¡ineam studen¡ii în mânå, ¿tii cum? ªi eram foarte tânår. Eu spun,dacå råmânea în diploma¡ie, cred cå era mai bine.

– Sau fåcea pu¿cårie.– Ei, bine, a¿a putea så facå ¿i cu asta... El are alte dedesubturi, are

alte învârteli. /râde/ Când am venit, m-a primit frumos. Am avut cu el oîn¡elegere, care m-a fåcut iarå¿i så mai fac o gre¿ealå în via¡a mea. I-amspus, måi, Mihai, eu viu la Institutul de Etnografie, de¿i postul meu decercetåtor principal ¿tiin¡ific este la istoria artelor. Dar, viu aici, te am petine director, må simt foarte bine. Eu î¡i fac o promisiune. Nu må voibåga în conducere ¿i în treburile tale de institut. Iar tu så må la¿i cam

34

liber. Så må la¿i în pace! /râde / Ei, eu am respectat, el n-a respectat. Adicå,s-a bågat ¿i se bagå. Are un mod de a se båga.... Formidabil! El cândte vede, ce mai faci iubitule! Dar pe la spate pune pe altul så te înha¡e./râde / Are tacticå!

– Dar faptul cå a evitat så se compromitå ¿i så fie compromis, e marelucru.

– Da, dar n-are lucråri. ªef de catedrå, dom’le, ¿i mata n-ai lucråri!Iordan51 l-a înjurat råu de tot. ªi un alt amic de-al meu care a murit,care a fost gustist, un om cu care am avut rela¡ii la Gusti, a fostAlexandru Dima52. Îl ¿tii, nu?

– A fost la Drågu¿, se ocupa de esteticå popularå, ¿i pe urmå a fåcutliteraturå comparatå.

– A¿a. Aflå cå lucrarea lui despre artå popularå este lucrarea ceamai bunå care a apårut vreodatå. Foarte bunå! Era un om ¿i cu cap ¿i era¿i pregåtit. Så nu-i vorbe¿ti de Pop, cå sare în sus! Foc se fåcea! A murit.

– Nu era în vârstå.– Nu, dar era mai mare decât mine, totu¿i, cu vreo doi ani, ca ¿i

Vulcånescu. Un an sau doi. Vulcånescu un an sau doi era mai mare decâtmine. Eu m-am încåpå¡ânat ¿i am mai tråit. / râde /

– Spune¡i-mi, cum v-a venit ideea cu revista „Rânduiala“? Cum s-a nåscut?Mul¡i mi-au spus, a fost o revistå bunå, påcat cå n-a mai apårut pe urmå.

– Da. S-a fåcut o gre¿ealå ¿i acolo. Adicå la noi, cå am acceptat unlucru pe care nu trebuia så-l acceptåm. O scoteam la trei luni. ªi apåreauni¿te studii masive, domnule! De am avut elogii extraordinare.

– Din ce an?– Din ’35. Foarte bine primitå a fost, ¿i cu oameni care aveau motive

så nu ne simpatizeze. ªi a apårut vreo trei ani. Ionicå a plecat, Amzår aplecat. Am råmas eu, ¿i pe urmå am dispårut ¿i eu. Eu am dispårut subo altå formå. Erau câteva idei fundamentale care le practicam acolo. Întrealtele era „livrescul“. /râde/ Doamne, to¡i eram porni¡i pe cercetårile fåcutedupå cår¡i. Mi-a venit acum în mine så-¡i dau exemplul åsta, dar eraumai multe lucruri. ªi chestia cu cercetarea vechiului sat. Eu personalsunt între oamenii care am crezut cå poporul român nu s-a nåscut dinBurebista, dar poporul român a tråit înainte de a se fonda statulmoldovean ¿i muntean pe ¡åri ¿i pe våi, ¿i era condus de ace¿ti cnezi careerau ni¿te boieri. Erau ni¿te frunta¿i ai satelor. ªi dupå mine asta a ¡inutpoporul român în istorie aproape o mie de ani. Vechiul sat! Pe urmå s-a

35

fondat, în sfâr¿it, cu Basarab cel Mare ¿i ce s-a mai întâmplat. Lucrufoarte interesant, eu iubesc foarte mult Curtea de Arge¿. Este poate maiimportantå, nu din punct de vedere estetic, dar din punct de vederepolitic ¿i spiritual, decât månåstirile din Neam¡ sau Bucovina. ªi aiciaeram cam de acord, ¿i Ionicå, ¿i Amzår, cu nucleul acesta care a fostvechiul sat, ¿i care a ¡inut poporul român, ¿i care s-a ¿i autoguvernat.Dacå noi am mai gåsit încå în 1930 cåtune ¿i chiar sate care se autogu-vernau, chiar când plåteau dårile, le plåteau, dar nu dådeau doi banipe stat. Cu vecinåtå¡ile, cu treburile astea, ce era...

– ªi care a fost aici problema?– ªi în privin¡a limbii noi am luat o altå atitudine. Nu am mai permis

limbajul åsta care era prolix ¿i neserios. De problema limbii era ata¿atmai mult Amzår. El a scris un studiu, Gând ¿i cuvânt, de care se intereseazåacum Wald53. Iar Ionicå a scris un studiu mare despre ºarå ¿i ¡åri. Foarteinteresant. Un studiu mare am scris eu, tot în revistå, Tradi¡ii ¿i revolu¡ie.ªi erau drepturile criticii, treburi din astea... Introdusese o rânduialå nouå,så zic, în sistemul de gândire a problemelor culturale. A fost foarte bineprimit de Mehedin¡i, i-a plåcut foarte mult. Crainic54 ne-a låudat la„Gândirea“, foarte serios, foarte mult. ªi, ¿i å¿tialal¡ii... Nu prea nesimpatiza Stahl, sau mai ¿tiu eu care... Dar Vulcånescu ¡inea foarte multla noi. ªi am ie¿it foarte masiv. Revista a fost a¿a de serioaså de la primulnumår, încât a impresionat foarte mult. Cred cå la ora aia era cea maiserioaså revistå în cultura româneascå.

– Dar cum a¡i apårut? De obicei o revistå este scoaså de o grupare.– Påi, e ¿i gruparea.– Care a fost gruparea? Dumneavoastrå trei?– Nu, noi eram redactorii. Eram trei redactori. De fapt sunt pu¿i

patru, dar unul este gratuit pus. Samarineanu. N-a fåcut nimic.– Figureazå D.C. Amzår, Bernea, Nicolae Brânzeu, Conea, Mac

Constantinescu55, Ion Creangå, Nicolae Cri¿an... Cine a fost Ion Creangå?– Profesor.– Pe lângå Ion Ionicå mai e ¿i Eugen Ionicå. E fratele lui?– Da.– Cel care a fost împu¿cat. Mai e Rådulescu-Pogoneanu. E Piki?– Piki... Påcat. Dacå dura zece ani måcar, era ceva. A apårut cam

doi ani ¿i jumåtate. Pânå în ’38.– Când s-a introdus dictatura regalå?

36

– Da, cam pânå atunci, cam pe vremea aia, da56.– Interzicerea era în legåturå cu treaba asta?– Nu, nu, nu. Ne risipisem ¿i noi. Adicå, Ionicå era plecat, Amzår

era plecat, ¿i eu aici aveam o situa¡ie destul de slabå la ora aia.– De ce? Era¡i conferen¡iar.– Ei, da, am fost, pânå în ’40. /râde/ N-a¿ vrea så ¿tiu ce-am fost

dupå ’44.– De ce a¡i låsat catedra pentru diploma¡ie?– Pentru cå nu mai era altå cale. Nu mai era altå cale, pentru cå am

plecat la Ministerul de Externe, eram mult mai sigur, ¿i într-o zi m-a datafarå ¿i de acolo.

– În ’45, probabil.– Da, în ’45.– Cine era atunci ministru?– Tåtåråscu57 era. Pe urmå a venit Ana Pauker58, pe urmå a azvârlit-o

¿i pe ea. Mi-e ¿i greu så spun... Ce meserie ai avut, domnule? Eu spun,profesor, domnule! Cå baza mea asta este. ªi am început prin a fi profesorla Lazår, am ¡inut locul la limba francezå lui Lefteriu, un profesor foartebun. Care s-a îmbolnåvit foarte grav, ¿i un an de zile a lipsit. ªi pe urmåam trecut prin alte filiere. Dar via¡a – pentru genera¡ia mea la to¡i,nu numai mie – a fost foarte nesigurå. Foarte nesigurå!

– Spune¡i-mi, în legåturå cu gruparea Criterion59...– Påi, am fost chema¡i ¿i acolo, dar nu ne-am dus. Aia o conducea

Petru Comarnescu. Petru Comarnescu avea o calitate bunå, adicå era debunå credin¡å. Nu era un om råu, ¿i era un om de bunå credin¡å, ¿i vreaså facå lucruri frumoase. Am avut ni¿te cår¡i cu dedica¡ie de la el. Le-amvândut. /râde / Cå am vândut mai bine de jumåtate din bibliotecå, dincauzå cå m-au scos cu o pensie foarte micå, ¿i n-aveam nici din ce tråi.ªi m-a luat fiicå-mea la rost. Då-le dracului de hâr¡oage, vinde-le!Ei, n-am vândut eu chiar tot, a¿a, dar am vândut ¿i lucruri foarte bune.ªi aveam ¿i de la Comarnescu.60 ªi Kalokagathonul îl aveam. Asta a fåcutRâpeanu61 bun. Dar numai la mor¡i! Fiindcå am våzut o serie întreagåde cår¡i apårute la Eminescu, foarte slabe. Înså astea cu George Bråtianu62,cu Antoniade63, cu Rådulescu-Motru64, Comarnescu, astea au fost lucruribune. Aici a avut merite. Pe mine må duce cu vorba de un timp, ¿i vreauså-i spun, dom’le, a¿tep¡i så mor? Cå atunci våd cå må tipåre¿ti. /râde/Zice cå sunt planificat pentru anul viitor. Cu o carte de filosofia culturii.

37

I-am spus cå e mai mult filosofia literaturii. Am ni¿te studii de literaturåasupra poeziei ¿i asupra prozei, ¿i pe urmå o sintezå despre Dante ¿io sintezå despre Mistral65.

– Nu ¿tiam cå a¡i avut ¿i asemenea preocupåri.– Mistral la Paris m-a îmbolnåvit.– Mai am multe lucruri så vå întreb. Ascult banda, fac noti¡e, ¿i revin cu

întrebårile.– Putem reveni, dacå dori¡i.– Fiindcå în perioada 1925-1940 a fost o perioadå de emula¡ie fårå prece-

dent ¿i, din påcate, fårå urmåri.– Påi, ¿tii câte cår¡i am tipårit în perioada aia? Treisprezece lucråri!

Epuizate toate! Mai am din vreo 2-3 câte un exemplar. ªtie lumea cå euam publicat patru volume de poezii? /râde/ Filosofie, ¿i sociologie, ¿i...Eram dintre tipii mai complec¿i, ca så zic a¿a, ¿i mai enciclopedici.

– Comarnescu în scrisoarea aceea adresatå lui Râpeanu ¿i care este publicatåîn Kalokagathon vorbe¿te foarte mult despre genera¡ia sa, cea care a ie¿it în anii’30 pe pia¡a culturalå. La fel ca dumneavoastrå.

– Cam a¿a, da.– Fiecare se gânde¿te probabil la o grupare, o grupare a lui.– Era totu¿i o legåturå. De exemplu, eu nu fåceam parte din gruparea

lui, de¿i m-a invitat. ªi pe mine, ¿i pe Amzår, ¿i pe Ionicå. Ne-a invitatComarnescu. Dar nu ne-am dus. Erau ni¿te lucruri care nu ne conveneauacolo, ¿i noi nu vream så...

– Ce anume?– Nu-mi aduc aminte, dar erau lucruri care au fost repudiate de

grupul nostru. ªi pe urmå cu Mircea Vulcånescu. Sau cu Mircea Eliade.Eram prieteni to¡i. Eram foarte apropia¡i.

– Ar fi interesant så facå cineva o inventariere a grupurilor unei genera¡ii.– Da. Constituite pe bazå de o mentalitate ¿i o concep¡ie. Da. A fost

interesant. Dacå mergeau lucrurile cum au mers pânå în 1944, eram foartedeparte. Foarte, foarte departe. Uite, ca så vezi cum se întâmplå... ªi å¿tia,comuni¿tii ¿tiu ni¿te lucruri. Nu te tipåre¿te! ªi nu-¡i face nimic! Dar,oamenii te uitå. Un om ca mine, care a dominat în genera¡ia ¿i în perioadaaia, o epocå întreagå, dispare. ªi am dispårut. Ca mul¡i al¡ii, foarte mul¡ial¡ii. Cum a apårut cartea asta, a fåcut senza¡ie. Uite aici sunt 4-5 cår¡icu dedica¡ie care mi-au venit, ¿i care altfel nu-mi veneau, dacå nu apåreacartea. /râde / Da! ªi cu dedica¡ii foarte elogioase, foarte frumoase. Andrei

38

Ple¿u66 spune cå m-a descoperit târziu, dar nu-i pare råu, pentru cå atuncicând m-a descoperit ¿i-a dat seama cå sunt unul din mae¿trii genera¡ieilor. ªi Anton Dumitriu67, ¿i un romancier, ¿i ªora68... ªora må ¿tie:„Lui Bernea cu veche ¿i afectuoaså admira¡ie“. Îl ¿tii pe ªora? A fostdirector la Minerva. Vezi, astea eu le-am primit numai din cauzå cåa apårut cartea aia.

– A, ¿i Nedelciu69... E foarte bun, e o mare speran¡å a genera¡iei sale.– A¿a spui ¿i dumneata? La fel ¿i feciorul meu. Feciorul meu spune

despre el, tatå, ai så vezi cå åsta...– ªi-l våd aici pe Anton Dumitriu, marele democrat ¿i logician... ªti¡i cå

a avut o revistå Democra¡ia...– El a fost tåtåråscian, domule. Asta e alura lui politicå. Tåtåråscian...

Uite, åsta e båiatul acela care spunea cå i s-au tåiat... Din ºara Oltuluia citat el ni¿te lucruri. Lucruri care nu se fåceau în sociologie, la noi nu sefåceau, ¿i i s-a dat afarå, ¿i a fost foarte supårat. ªtii ce muncå e aici?Imenså! Aici sunt 370 ¿i ceva de persoane. Uite, asta este datå afarå.Felul în care oamenii sunt a¿eza¡i la maså la nuntå.

– Påi asta e foarte important!– E foarte important, sigur cå da. Le-a dat afarå. Vasåzicå ai pårere

bunå despre Nedelciu?– Cum så nu!– ªi feciorul meu are pårere bunå. Când m-a våzut, mi-a dat o carte.

La un capitol e un moto din lucrarea mea. Aleteea asta e interesantå.Eu n-am citit-o, dar n-am îndråznit så-i spun colegului meu de claså – cååsta mi-e coleg de claså, singurul coleg de claså care s-a ridicat.

– Anton Dumitriu?– Alåturi de mine e singurul care s-a ridicat. Åilal¡ii s-au pierdut

to¡i. Nu ¿tiu dacå el ¿tie sau ba, ¿i n-am vrut så-i spun, så nu-l jignesc...Nu ¿tiu dacå el cunoa¿te studiul åsta al lui Heidegger. Sau a fåcut fåråså-l cunoascå.

– Domnule Bernea, cred cå pentru aståzi a fost destul.– Sigur, dacå mai ai altceva...– Påi, eu mai am!– Ne mai vedem. Sunt multe lucruri de spus. Sunt foarte multe

lucruri de spus.– Må intereseazå multe amånunte, ideea mea fiind så fac o sociologie a

sociologiei române¿ti, în spe¡å a celei din Bucure¿ti.

39

– Nu ¿tiu cine e acela care m-a întrebat la telefon, mi-a cerut ni¿tedate, ¿i a spus dacå m-a våzut nu ¿tiu cine, un nume pe care eu nu-lcunosc. ªi care se ocupå de istoria sociologiei române¿ti.

– În primul rând se ocupå ªtefan Costea70 de la Sociologie.– Cred cå de acolo e plecatå chestia. Cå la telefon mi-a pus ni¿te

întrebåri în legåturå cu istoria sociologiei ¿i activitatea mea sociologicå.Nenorocirea asta e... Cå dacå te-ar tipåri... Cå acum vine cu alte chestiicare nu-mi convin deloc. Eu am prins pu¡inå via¡å acum, cå carteaa avut foarte mare succes. ªi având foarte mare succes, i-a stimulat ¿i peeditori. Cå s-a auzit treaba asta. De când a apårut cartea, må salutå laCartea Româneascå acolo /râde/ de la distan¡å. Dar, ¿i la alte edituri.

– A¡i început så spune¡i cå sunt lucruri care nu vå convin acum.– Ce?– În legåturå cu publicarea.– Nu ¿tiu ce am vrut så spun... Eu ¿tiu ce lucråri am, ¿i ¿tiu cå sunt

foarte personale. ªi nu må repet deloc. ªi nu-l repet nici pe Gusti, nici peAndrei71, nici pe Bråileanu72, nici pe nimeni dintre sociologii români.Fac lucruri complet noi. Cine a scris la noi un studiu despre... ai våzut altreilea studiu din Trilogia sociologicå... Originile tehnicii ¿i procesuluiinteligen¡ei. Or, nu existå la noi a¿a ceva. ªi mai sunt... Multe din studiilemele sunt complet noi. Am ¿i ceva filosofie. Filosofia o mai las ni¡el,pentru cå påtrunde mai greu. Sociologia påtrunde mai u¿or. ªi acumo så vedem. O så fac una, verbal angajatå. Så vedem cu astalaltå, så stau devorbå cu Råzvan Theodorescu, cå i-a picat lui cu tronc Civiliza¡ia românåsåteascå. ªi ce am acum e mult mai bun decât ce a citit el. Aia a apårut la„Scrisul Românesc“ în ’42. ªi a spus, domnule, e lucrare unicå, trebuieså retipåre¿ti!

– La Ministerul de Externe a¡i avut timp så lucra¡i sociologie?– Da, sigur. Sigur cå da.– Nu a¡i fost în serviciu extern.– Nu. Nu m-au trimes. Urma, era în discu¡ie, dar a venit toatå chestia

asta, s-a råsturnat... Pentru cå dacå mergeam pe diploma¡ii vechi, åiam-ar fi trimis, åia må sus¡ineau. ªi sigur cå în primul rând erau ni¿tebani foarte grei care-¡i veneau. Se plåtea fantastic în corpul diplomatic,foarte greu. ªi n-am mai apucat. ªi în loc de ¿ef de misiune în stråinåtate/râde/ am ajuns pe stradå. M-au dat afarå.

– ªi din ce a¡i tråit în perioada aceea?

40

– Vai de mine, câte am fåcut! Mi-am dus ¿i familia la ¡arå... Necazurifoarte mari. ªi acum må pasc unele lucruri, dar nu direct pe mine.Necazurile parcå vin a¿a, parcå te încercuiesc. Am o sorå de 85 de ani.Care a fåcut o formå de senilitate, care a început så ia forme de demen¡å.O femeie care a fost foarte frumoaså ¿i foarte de¿teaptå. A fost directoareaªcolii Normale de Fete din Bråila. ªi a scos 3500 de învå¡åtoare în via¡aei. Asta e una. Acum am auzit cå merge prost. ªi-a tåiat hainele, domnule,cu foarfeca. Am înnebunit când am auzit treaba asta. Trebuie så må ducså o våd. O altå sorå, cea mai micå, fatå foarte de¿teaptå ¿i foarte plåcutå,¿i foarte frumoaså, a fåcut infarct. E internatå acum la spital.

– Aici la Bucure¿ti sau la Bråila?– Aici, e bucure¿teancå, e so¡ia unui fost tenor la Operå. Acela a

cam îmbolnåvit-o. Cam zåpåcit. ªi a treia chestie este fata mea. A douafatå a mea.

– Nu s-a rezolvat cu serviciul?– Nu, încå nu. Foarte, foarte greu. ªi e foarte capabilå. Dar ¿tii cum?

S-a pråbu¿it pur ¿i simplu. Dintr-o situa¡ie excep¡ional de bunå a ajunsîntr-o situa¡ie îngrozitoare. Uite, sunt încercuit de douå surori ¿i un copilal meu. ªi n-am ce face. Uite ce a fåcut bårbatul ei, a fost de o naivitatefantasticå. E vinovatå! Bårbatul såu acela e fugar! Membru de partidmarcant, a ¡inut cursuri pe la partid, ¿i a fugit! S-a întâlnit cu o amantåpe care o avea de aici, la Roma, ¿i de acolo s-a dus la Paris. ªi nu-i spunefiicei mele, dragå, noi trebuie så ne despår¡im... Cå ce a fåcut el, e ocrimå. ªtii ce salariu a avut aceastå fatå? 5800! Era ¿efå de sec¡ie laConsiliul Apelor. A fost ¿efa bårbatului ei. ªi caså splendidå, ma¿inå...Nimic, domnule! E pe drumuri completamente, n-are din ce tråi. S-a dusacolo, la el. Så facå întregire de familie. ªi acela când a våzut-o în Garede l’Est la Paris, i-a zis, de ce ai venit? Auzi? Auzi, cap de om! So¡ialegalå a lui! N-a putut dobitocul dracului dacå ¡inea la jigodia aia de fatå– cred cå ¿i pe aia o s-o nenoroceascå – så fi spus. ªi ea råmânea aici,¿i avea o situa¡ie excep¡ional de bunå aici. ªi acum å¿tia o freacå. E otragedie întreagå, så ¿tii. ªi ea n-a fåcut såraca decât atât. A fost proastå,nu ¿i-a dat seama cå acela e o jigodie. Ce a fåcut el, e o crimå. ªi eu suntfoarte... De-aia am fost a¿a de refractar la remarci... Sunt foarte supårat.Eu n-aveam nevoie la vârsta mea, dupå ce am tråit eu, så mai amasemenea lucruri pe cap. Acum a¿ mai vrea så apuc så-mi termin ni¿telucråri pe care le am începute... ªi nu mai sunt capabil din cauza tuturornecazurilor astea care au venit peste mine.

41

– Am så vå mai caut zilele astea. Dacå mai ave¡i fotografii, eu le-a¿ copia.S-ar putea?

– Po¡i så faci måriri?– Sigur cå da.– Påi uite, vezi dumneata, asta-s case din Moldova.– Må intereseazå cele din cercetare.– A, din cercetare. Da, uite, asta m-ar interesa måritå. Fiindcå stau

cam slab la sectorul „a¿ezåri“. În alte sectoare sunt foarte bogat.– De ce dimensiuni så fie?– Dacå e 13/18 e bine. A¿a merg, mici a¿a nu merg. Pentru cå asta

¿tii ce este? Så-¡i spun. Uite, aicia Dunåre a fåcut o porcårie a lui. Åstaeste un album, domnule, etnografic, cu 370 de fotografii ¿i cu studiuintroductiv. ªi mi l-a respins de douå ori. Domnul Modest Morariu73.Zicând, a, dar are caracter ¿tiin¡ific, de¿i avea o parte cu artå popularådestul de mare. ªi i-a supårat cå am bågat cam multe biserici maramure-¿ene. Laså, dom’le, dumneata ai tipårit album întreg de icoane pe sticlå,¿i îmi faci mie pentru 5-6 fotografii cu...

*– Metoda mea de lucru este urmåtoarea: dupå ce am trecut în revistå

cronologic via¡a celui cu care fac interviul, iau pe rând actorii acestui parcurs.Pe dumneavoastrå a¿ vrea så vå întreb pentru început despre cei din primaechipå: cum v-a¡i cunoscut, ce rela¡ii a¡i avut? Dar, deocamdatå så mergem a¿a,cronologic.

– Eu am så vå fac o scurtå completare la Drågu¿, care are tematicalui interesantå. Sunt vreo trei lucråri importante. Este o nuntå, pecare am redactat-o eu cu Andreia¿ sau cum Dumnezeu îl cheamå, la caream lucrat foarte mult, pentru cå a avut dupå înregistrarea mea vreo treisute ¿aptezeci de oameni prezen¡i la aceastå nuntå. ªi am reluat-o,dupå ce am înregistrat-o acolo cu de-amånuntul, am reluat-o cuprofesorul Ionicå împreunå, dupå ce i-am cedat eu Dealul Mohului. ªi elavând ma¿inå, eu am fåcut nunta în ºara Oltului, unde sunt vreo douåzeci¿i douå de sate, ¿i el ¿i-a completat materialul pe care eu i-l dådusemdeja în legåturå cu Dealul Mohului. Am fost chiar la Mohu ¿i la Avrig,acolo era un popå de vreo optzeci ¿i ceva de ani care se scålda, domnule,în lacurile mun¡ilor... Eu n-am putut så stau cu picioarele în apa aia, ¿i else scålda! ªi asta vream så spun, ce era foarte important pentru mine – ¿icred pentru toatå echipa – a fost aceastå nuntå, care a fost foarte mare,

42

a cuprins mai bine de jumåtate de sat. ªi fire¿te, fiind angajatå numericîn felul åsta s-a întâmplat fenomenul urmåtor, foarte util pentru cercetåtor:acela de a se face cât mai multe din datinile posibile. Din cauza astalucrarea mea i-a plåcut lui Eliade, cå a declarat cå e cea mai bunå lucrarede sociologie româneascå, pentru cå au apårut o serie întreagå de datini,de fenomene, mai larg vorbind, în legåturå cu datinile nun¡ii. Al doileafenomen a fost la Dealul Mohului. Dealul Mohului l-am fåcut eu în ’29singur, ¿i în ’30 am fost din nou acolo, ¿i i l-am dat lui Ionicå. I-am datmaterialul cules, ¿i Ionicå a început lucrarea el. El a lucrat destul demult timp, nu ¿tiu cât, cinci, ¿ase, ¿apte ani? A lucrat tot a¿a...

– A mai ie¿it el acolo, la Mohu ¿i singur, dupå aceea?– Nu. Nu, la Mohu cu mine a fost. Dar a fost cu mine, întrucât eu

fåceam culegerea materialului pentru nuntå, urmåream motivele carecirculau mai mult, ¿i unde erau mai puternice, unde erau mai slabe, acoloam avut o constatare extraordinarå. Meritå så ¡i-o spun, cå-i tot de laDrågu¿... Am constatat cå cei mai importan¡i vråjitori, magicieni ai ºåriiOltului, to¡i descindeau dintr-o båtrânå numitå Funeri¡a, din 1848. To¡ierau rude cu ea. Cå se gåsea într-un sat sau altul, n-avea importan¡å.Dacå dådeai peste unul de åsta care fåcea vråjitorie ¿i avea puteri, astaera interesant, cå a¿a era conceput, a¿a era gândit, era socotit cå trebuievåzut dacå nu are legåturi cu båtrâna Funeri¡a. Fosta, cândva, cå murisede mult. ªi, într-adevår...

– ªi memoria ei s-a påstrat în con¿tiin¡a colectivå?– Da, sigur! Eu am genealogia familiei, ¿i genealogia familiei ei este

cå tot neamul lor a fost un neam de vråjitori, deci o ereditate spiritualå.Interesant lucru. Asta am descoperit-o eu urmårind nunta, ¿i Ionicåurmårindu-¿i Dealul Mohului. Care într-adevår a fost o lucrare foarteinteresantå, ¿i n-am dat-o pe mânå proastå, /râde/ a ie¿it o lucrare denivel occidental. A låudat-o pânå ¿i Stahl... Minunea minunilor! Am våzutacum o scrisoare pe care a scris-o când s-a sårbåtorit Drågu¿ul ¿i ºaraOltului la Muzeul Satului, l-a citat pe Ionicå, pe mine nu m-a citat. /râde/N-am fost noi în prea bune rela¡ii. ªi asta în anul ’30, ¿i s-a reconstituitdin nou, pentru cå ce fåcusem eu în ’29 s-a repetat în ’30, ¿i a fost ultimaoarå când s-a mai fåcut...

– Nu, nu, nu, sta¡i pu¡in... Dupå Drågu¿ a venit Runcu, Cornova ¿i peurmå a fost iarå Drågu¿...

– Nu, nu, nu, nu! Am fost noi între timp!

43

– A, dumneavoastrå cu o echipå...– Sigur, Gusti mergea o lunå, ¿i noi am avut douå luni sau trei luni

la dispozi¡ie.– A, da, sigur.– Am fost ¿i s-a reconstituit din nou. Lucrul a fost foarte interesant

¿i, domnule, parcå a fost ceva fåcut! A ¿i dispårut dupå aia! S-a recon-stituit complet ¿i a ¿i dispårut... /aratå fotografii/ Eu am multe! Am 370 defotografii pentru un eventual album etnografic. ªi pentru cå nu mi s-autipårit, m-am supårat, ¿i nu cred cå mai fac. ªi aici am extras din ele unnumår de poze care au så meargå la lucrarea aia, la sfâr¿it, ca adaos.

– Dumneavoastrå a¡i fåcut fotografiile?– Jumåtate. Sunt de la Gusti, sunt de la Institutul de Etnografie,

de Etnologie ¿i...– Berman74 a fost acolo atunci, la Drågu¿?– A fost... /se uitå la poze/ Aici mergeau... cum mergeau la câmp,

în¡elegi? Feciorii satului mergeau ¿i fåceau seceri¿ul la lanurile preotului,mai întâi se fåcea la to¡i oamenii înståri¡i, la to¡i åia la care nevestele eraunumite „borese“, boierese, acuma le zice boneasa, dar asta este acumechivalent cu nevasta, e cu totul altceva.

– Åsta-i faimosul buzdugan...– Da, åsta a fost. L-am pus la „Rânduiala“.– Da, chiar pe copertå.– ªi am reu¿it så reconstituim foarte bine. Sigur, trebuia så ¿tii pu¡inå

mitologie comparatå, ca s-o faci ca lumea, ¿i Ionicå era orientat, de¿i nus-a bågat prea mult în problema asta, în mitologia comparatå. Dar a fåcutcu o precizie a¿a, a reconstituit tot fenomenul, din toate punctele devedere. ªi a ie¿it o lucrare foarte frumoaså, am avut-o, am dat-o, ¿i n-omai am /râde/. Domnule, a¿a på¡esc cu multe cår¡i, le-am dat ¿i nu s-aumai întors... Deci dupå nuntå, åsta a fost al doilea fenomen important.Încå un fenomen important a fost mergerea unei echipe, cu Traian Herseni¿ef, în Valea Cojocii, în mun¡ii Fågåra¿ului, unde am studiat stânele....

– Nu în ’37?– Nu, în ’29 am fåcut asta. În ’29, da. A mai fåcut parte din aceastå

echipå Livia Gavåt care era botanistå ¿i Manolache, care era ¿i el zoolog,sau nu ¿tiu ce era, în orice caz era naturalist, plus Herseni, plus eu.ªi fiecare, bineîn¡eles, aveam o anumitå atribu¡ie acolo.

– Practic vechea temå a lui Herseni cu påstoritul a fost studiatå acolo.Nu?

44

– Da, sigur.– Cå el încå de la Nerej a început...– Da. Eu am mers pânå sus, la sterpe, acolo sus, am studiat sterpele,

acolo m-am bågat cu picioarele în apå, dar n-am putut så må scald,ghea¡å era apa! Ρi imaginezi cå lacul Urlii, cå a¿a se chema lacul dinValea Cojocii unde am fost noi, ¿i la sterpe, astea erau cam la 1600,¿i sterpele erau la 2200.

– Ce înseamnå sterpele?– Care nu dau lapte. Alea le izoleazå, nu le ¡ine acolo. Astea, sterpele

sunt duse la înål¡imi mai mari ¿i-n alte condi¡ii, mai pu¡in grijulii, maicu pu¡inå aten¡ie. ªi acolo a venit ursul peste mine noaptea. M-am trezitcå oile brusc... am auzit a¿a un zgomot puternic, ¿i când m-am uitat – sevedea, cå era lunå – oile toate, domnule, erau una peste alta, a¿a, gråmadåfåcuserå. Bineîn¡eles cå am ie¿it cu bâtele, cå oierii n-aveau voie så aibåarme...

– Nu?– Nu. Am ie¿it cu bâtele, cu ce am ie¿it, ¿i cu câinii... Ursoaica avea

pui ¿i era foarte periculoaså din cauza asta. Mergea, împingea puii sprevârful muntelui, ¿i iar se repezea cåtre noi, iar îi împingea pu¡intel ¿i iarse repezea...

– Acolo de fapt ce a¡i studiat, adicå ce v-a interesat la stânele astea?– Påi în primul rând modul de organizare al stânelor, cum sunt

organizate, ce-i cu båcia, ce-i baciul, ce sunt ciobanii. Pe urmå erau oserie întreagå de datini, alea le-am fåcut eu. Datinile pe care le-am gåsitîn legåturå cu oieritul, cu stânele, ¿i pânå la sfâr¿it, s-a fåcut ¿i procesulde facere a brânzei, a ca¿ului...

– Tehnologiile populare, cum s-ar zice...– Da. S-a fåcut o cercetare destul de atentå, am stat... nu ¿tiu, trei

zile... Nu ¿tiu cât am stat la stâna de jos, la aia de sus am urcat ¿i am ¿icoborât, era foarte frig sus. Asta îmi amintea de un vers al lui Blaga,când nu putea suporta lini¿tea prea mare, a¿a de mare lini¿te era, pentrucå nu era pom så fâ¿âie. Nefiind pom, nu erau gâze så bâzâie...Domnule, nefiind pomi, nefiind gâze, nu erau izvoare, era foarte sus,era bocnå de piatrå. În felul åsta, domnule, era într-adevår o lini¿te careî¡i amintea de Blaga, cå el are un vers în sensul åsta, cå-l obose¿te lini¿tea...A¿ mai adåuga douå-trei cuvinte despre ceea ce-i plåcea lui Gusti. Aveael o slåbiciune pentru personalitå¡ile satului. Aici am gåsit trei

45

personalitå¡i importante dintre care una i-a plåcut foarte tare lui Gusti, ofemeie analfabetå, dar era måtu¿a profesorilor Hane¿75, care erauprofesori în Bucure¿ti. Erau oameni cultiva¡i, au publicat lucråri dinistoria literaturii, ¿i care må jumulea pe mine foarte tare cå nu m-amcåsåtorit. /râde/ Asta spunea lucruri foarte interesante numai în legåturåcu nunta. Orice ai fi întrebat-o, ea tot acolo ajungea. Fiecare om, cumsuntem ¿i noi, ai pasiunile tale, te ¡ii de ceva într-un sector anumit,¿i råmâi în el pe urmå. Altul era Tra¿u, asta-i o alintåturå, a¿a, el sechema Dumitru Sofonea, era cojocar. Åsta era cum sunt frizerii laBucure¿ti, adicå, când n-au ce face, se apucå de vorbå, ¿i toate pove¿tiledin lume le afli de la frizerie! Eu când må duc så må bårbieresc la frizerieaflu o mul¡ime de lucruri... /râde/ ªi åsta avea vreo douå ajutoare, eracojocar, la cojocårit, la lucråri, ¿i probabil venea lume, ¿i ståteau de vorbå.Domnule, omul åsta era o comoarå. Ce putea så spunå el în legåturå cuvia¡a localå, ¿i påmânteanå ¿i transcendentå ¿i mai ¿tiu eu cum – erafoarte vorbåre¡, ca så spun a¿a. ªi un al treilea, un caz unic din punctul åstade vedere, gåsit tot pe teren, era un... Atunci am descoperit ¿i problemavecinåtå¡ilor, ca lumea. Era unul Isac Stavimir, care era liber cugetåtor.Se ducea ¿i la bisericå, nu-l dåduse popa afarå, dar el era liber cugetåtor.

– El singur spunea cå e liber cugetåtor?– Da, da, da, påi dacå citise Schopenhauer... ºåran care citise

Schopenhauer! Åsta în fiecare duminicå aduna vecinåtatea la el,în cerdacul casei. ªi acolo puneau la cale toate lucrårile care erau pe osåptåmânå, ce se întâmplå såptåmâna viitoare, ce se întâmplå în domeniulmuncii, în domeniul datinilor, dacå e o nuntå – mai vorbe¿te sau laînmormântare, probleme din astea... Toate erau organizate foarte bine.Individul åsta avea o gândire foarte personalå, era un tip îndråzne¡.ªi acum så ne întoarcem la Runcu.

– Da. În 1930.– Eu zic cå numai în Vrancea am mai gåsit ce s-a gåsit în Runcu.

Adicå, Drågu¿ul era un sat românesc foarte curat, ca toatå ºara Oltului,¿i foarte interesant, a¿a, frumos. Oamenii, to¡i extraordinar de bine orienta¡i,de bine dispu¿i, nu am våzut aspecte tragice, dureroase, suferin¡e, a¿a.Ei aici am dat, ca ¿i la Nereju, am dat peste lucruri de astea.

– Un sat în disolu¡ie a fost oarecum?– Nu, nu. Este altceva. În timp ce la å¿tia, problema cum era în ºara

Oltului se dezvolta în suprafa¡å, în Nereju sau în Runcu problemele

46

se dezvoltau în adâncime, în a¿a de mare cå ai så te sperii dacå î¡i spunacuma. Cel mai important lucru la Runcu era prezen¡a activå a moroilor.

– A cui?– A moroilor, a strigoilor. ªi, din cauza asta, aproape toate problemele

importante pe care le aveau ei de organizare erau legate de moroi. ªi dincauza asta, înmormântarea era cel mai interesant fenomen din Runcu.

– Nu nunta, cum fusese la Drågu¿.– Nu, tocmai. Vezi cå e o deosebire, de asta ¿i erau bine dispu¿i, de

aceea e a¿a de frumoaså nunta la Drågu¿. Aicea nu! Aici e tråirea aproapeîn sinistru, de¿i avea ¿i un aspect de frumuse¡e, de pitoresc. Pentru cåfunc¡iona a¿a-zisul brad la înmormântare. Eu am apucat acolo – ¿i eramcu treaba asta – o înmormântare de fecior tânår, care nu cunoscuse femeie,avea vreo ¿ai¿pe sau ¿apte¿pe ani. Am publicat ¿i în volumul åsta carel-a batjocorit la editurå, am publicat o parte din bocetele de acolo, foarteinteresante. ªi se fåcea brad... ªi aici, numai alegerea bradului ¿i purtarealui la mormânt necesita o serie întreagå de acte rituale. La alegereabradului pleca toatå ceata de feciori în pådure la nu ¿tiu ce distan¡å, ¿itåiau nu ¿tiu câ¡i brazi pânå îl gåseau pe „ål jignit“, adicå åla care aråtacå mortul trebuia så moarå. Era prevåzut. Pe urmå este adus în sat decåtre ceata de feciori în cântece numai, ¿i pus în poartå. Brad, brad întreg,brad mare. Tot la aceastå înmormântare apar ¿i zorile, celebrele zori,care au fost cercetate de Bråiloiu destul e atent. Trei, cinci sau ¿apte femei,dar numai fårå so¡ – nu ¿tiu, nu mai ¡iu minte de ce erau fårå so¡ –ie¿eau... Pe la ei erau încå case de astea cum vezi ¿i la Muzeul Satului,care erau oarecum etan¿ate... Dedesubt avea partea de gospodårie ¿i deeconomie, ¿i deasupra avea casa propriu-ziså ¿i cerdacul acela unde eidormeau vara. Dormeau afarå. Ei, acolo pe cerdacul acela, în momentulcând mijea de ziuå, nu când ie¿ea soarele, n-avea voie, înainte de a ie¿isoarele, când se aråta propriu-zis ro¿ea¡a pe cer, atunci se cântau acestezori. Extraordinar de frumoase, o încântare så le auzi. ªi cântau binefemeile alea, erau specializate. Pe urmå, nu mai vorbesc, ar fi multe lucruride spus. Aici începe partea de sinistru, ¿tii? Duce bradul, pe o parte ¿i pealta sunt feciori ¿i fete, îmbråca¡i cu marame ¿i cu portul cel mai curatacolo. ªi înaintea bradului era taraful de låutari care cânta cântece demort, ¿i dupå brad erau bocitoarele, ¿i pe urmå venea mortul. La cimitirse întâmplau o serie de acte rituale ¿i acolo. Dar important este altceva.Satul fiind dominat de ideea asta a moroilor, care era prezent tot timpul.

47

Dacå era boalå, molimå – moroii, dacå era secetå – moroii, dacå eraploaie prea multå – moroii, dacå era o crimå – moroii, tot absolut, tot cese întâmpla råu acolo era fåcut de moroi. ªi atunci ei trebuia så afle, caredin mor¡ii recen¡i s-au transformat în moroi sau în strigoi. ªi se ducea totceata de feciori cu un armåsar negru ¿i unul, ¿eful lor, trecea pestemormintele proaspete ¿i acolo unde calul åsta – de obicei un cal negruse cerea – calul nu voia så treacå mormântul, åla era moroi.

– Dupå aceea ce fåceau cu mormântul respectiv? Cu mormântul nu fåceaunimica?

– Cum så nu? Îl dezgropau. Sigur cå da. ªi-l gåseau de obicei – a¿aera în¡elegerea acolo a fenomenului – pe å¿tia care ziceau cå-s moroi,nu-i mai gåsea cu fa¡a în sus, îi gåsea cu fa¡a în jos. Erau ni¿te lucruriîngrozitor de sinistre ce fåceau acolo. Îl luau de acolo ¿i-l duceau într-unpunct foarte departe, în ni¿te stânci, unde-l ungeau cu gaz pe mortulåsta transformat în moroi, ¿i-i dådeau foc. Între timp, acaså, înainte dea pleca, la to¡i mor¡ii li se fåceau ni¿te acte rituale interesante. Cå de aiaî¡i spun, Nereju – Nereju, poate ai våzut fotografia aia cu moa¿tele de laNereju?

– Da, sigur.– Aia-i formidabilå, ¿i aia, cu spiritele rele... Numai aici am mai

gåsit în toatå ¡ara... Cred cå Gorjul, toatå depresiunea Tismanei era foartebogatå în treburi din astea. A, da... Ce fåceau? Înainte de a-l båga încopâr¿eu, cum zic ei la co¿ciug...

– ªti¡i cå în ungure¿te la co¿ciug se spune „koporsó“...– Da? Copâr¿eu... are legåturå... Cå nu-i zic co¿ciug. ªi, în primul

rând îl înconjoarå cu cânepå împletitå. Pe påmânt, pe iarbå îl a¿azå pemort ¿i-l înconjoarå cu cânepå împletitå. ªi aceastå cânepå împletitå esteunså cu ceva, nu ¿tiu cu ce, ¿i i se då foc. Dupå aia îi face alt ritual. Îi bagåo sulå în inimå. Asta preventiv, ca så nu devinå moroi.

– Asta la Runcu?– La Runcu, da. Sunt ni¿te lucruri extraordinare. ªi ceea ce a fost

drågu¡, am luat contact cu ni¿te arheologi, ¿i mi-au spus cå aceste datinipar så fie din neolitic. Extraordinar de vechi toate datinile astea pe carele-am gåsit cu privire la înmormântare din Gorj.

– Singur a¡i lucrat, a¡i observat asta, sau împreunå cu mai mul¡i?– Eu am fost tot timpul. Adicå am avut o situa¡ie... Cå unii veneau

¿i plecau, veneau ¿i plecau, care må ajutau pe mine. Eu înså, când se

48

întâmpla un caz de åsta, eu nu påråseam locul trei zile ¿i trei nop¡i. Aiciera partea de sacrificiu. Câte pove¿ti sunt, domnule... Cu femeia carevisa mereu cå-i vine bårbatul mort... ªi a venit bårbatul mort! Lumeaspunea cå-i nebunå, ¿i pe urmå au spus cå nu-i nebunå, ¿i a scos frumu¿elcizmele lui bårbatu-såu cu care-l înmormântase. Uite, domnule, cizmelecu care l-am înmormântat sunt aici, în caså. De aia spun cå Runcu este...Numai la Nereju am mai întâlnit a¿a ceva, cazuri de a¿a sinistru. Alåturi,fire¿te, de pitorescul extraordinar, cu maramele, cu bradul, cu cântecelealea splendide, cu cântecul zorilor – foarte frumoase. Splendide!

– De altfel, aceastå campanie la Runcu a fost bine organizatå?– Da, ca toate, sigur cå da.– Dar Gusti n-a fost tot timpul acolo...– Nu, s-a dus pânå la Târgu Jiu, cå-l tot båtea la cap un senator

¡årånist, ¿i-l lua... /râde/ A strigat odatå unul din noi: „Så nu-l mai lua¡ipe profesor, domnule, de aici“, a zis cineva din grupul monografic.ªi ålalaltul: „Må, ce vå båga¡i voi, voi ¿ti¡i cine e åsta? Åsta-i un savantmare, måi!“ /râde/ Asta ne-a spus nouå senatorul åla ¡årånist. Era unavocat...

– Vå aduce¡i aminte, tot în perioada aceea, mi se pare la Runcu a fåcuto vizitå un grup de studen¡i germani?

– Da. Au fost. Nu-mi aduc aminte cine i-a condus76. Runcu a fostfoarte tare în aceste obiceiuri, ¿i sistemul de credin¡e foarte bogat, ¿i alåturide aceastå produc¡ie foarte mare a fost cântecul. Så vezi ce cântå acoloo olteancå – e impresionant. Ai discurile alea scoase de feciorul meu?Feciorul meu care este pictor s-a apucat ¿i a luat pe cineva cu el... Ani dezile i-a tot båtut la cap, vreo doi-trei ani de zile, pânå când i-a bågat, ¿i ascos ¿ase discuri. El a auzit o conferin¡å a mea la problema asta laUniunea Arti¿tilor Plastici. ªi l-a cucerit. A lucrat cu o fatå de la institutcare a fåcut partea de explica¡ii. Era acel Andronicescu celebru, ai auzitde el? Andronicescu la Fundul Moldovei... Vai, domnule, åsta se supårape vioarå, o spårgea, ¿i fåcea alta.

– Cum?– Se supåra pe vioarå cå n-a cântat bine în seara aia. Atunci se enerva

¿i o fåcea praf. ªi a doua zi fåcea alta.– El singur î¿i fåcea viorile?– El î¿i fåcea viorile. Domnule, dar era tipul... eu am spus, åsta era

un Enescu popular. Te întrebai, de unde scoate sunetele alea!? /aratå

49

discurile/ Se supårau speciali¿tii, ce cautå pictorul åsta, så facå el...Påi dacå ei sunt cåsca¡i ¿i nu fåceau nimic! ªi atunci el a fåcut, ¿i foartebine a fåcut.

– Înregistrårile lui Bråiloiu, cele pe cilindri de cearå, nu pot fi transpusepe bandå?

– Sunt transpuse, sigur cå da, le-au trecut pe bandå, dar nici bandanu se garanteazå cât va dura.

– Decenii... Douåzeci de ani categoric.– Da? Domnule, ce-i acolo e o nebunie! Eu am ¡inut douå conferin¡e.

ªi era o fatå istea¡å care am auzit pe urmå cå s-a sinucis... ªi le-am spus,nu pot så vå fac ce vre¡i voi. Trebuie un muzicolog, ¿i... Nu! Noi vremdumneavoastrå så face¡i expunerea! Ce så fac? Am luat un tehnician, ¿iam fåcut expuneri în legåturå cu diverse datini, ¿i exemplificam cu muzicarespectivå... Un sfert de orå aplauze, în picioare sala! /râde/ A fost ceva...un succes nemaipomenit. Eu må cam jenam ni¡el, ce caut eu în treabaasta, cå eu nu sunt muzicolog... Sigur cå am auzit multe lucruri, daruna e så facå un specialist, ¿i alta... Deci åsta este fenomenul cel maiimportant, dupå mine grav: moartea ¿i înmormântarea. Bradul, zorile¿i a¿a mai departe. Sunt atâtea...

– Ce explica¡ie a¡i gåsit pentru faptul cå oamenii din Runcu ståruie a¿a demult pe momentul dispari¡iei, asupra mor¡ii?

– Pentru cå acolo dupå mine nu prea s-au schimbat lucrurile. Eraufoarte vechi ¿i...

– Înseamnå cå în altå parte tot a¿a de puternice au fost, înså cu timpulau dispårut?

– Da, sigur... Multe pår¡i puteau så fi fost, înså acolo e o combina¡ieîntre sinistru ¿i pitoresc, de o rarå frumuse¡e, ¿i sinistre altele. În toatådepresiunea asta a Tismanei este a¿a, interesant, pânå la månåstire.

– A¡i mai fåcut investiga¡ii ¿i-n altå parte în zona respectivå?– Da, tocmai asta vreau så spun acuma. Eu sunt singurul care...

Cå aici s-a spus un lucru inexact, cå s-a spus cå a fost Bråiloiu. Påi, Bråiloiuhabar n-avea, el n-a ie¿it deloc din sat. Brauner77 îi aducea cântåre¡ii în¿coalå, ¿i acolo îi punea så cânte. Eu am fost înså în trei sate, ¿i am gåsitcu aceea¿i intensitate în toate trei fenomenul. Sunt mai multe locuricare trebuie povestite, dar ne ia prea mult. Eu am fost în Dobri¡a, Arcani¿i în Runcu. Din Runcu am fost în Dobri¡a ¿i-n Arcani, încå douå satedin apropiere de acolo.

50

– În Dobri¡a a fost un medic foarte interesant, Max Culcer78. Nu vå aduce¡iaminte de el?

– Nu-l ¿tiu. Era numit pe post acolo?– Da, acolo a lucrat decenii întregi.– Interesant. Caracterul general al zonei este åsta care ¡i-am spus

pânå acum, ¡i-am dat câteva exemple. Cum se întâlneau ei ¿i fåceau joculla un punct numit Gârciovi¡a, unde apa ie¿ea puternic de sub stâncå,masiv. ªi nu începea jocul de duminicå pânå nu venea un båtrân de vreooptzeci ¿i ceva de ani. Åla fåcea primul joc. Albescu se numea, îl ¡inminte ¿i acum, era un om foarte iste¡. Om cum sunt eu acuma, de vârståacum. ªi erau foarte lega¡i de semnifica¡ia diverselor puncte ale satului.ªcoala era ¿coalå, Gârciovi¡a era Gârciovi¡a, locul cimitirului era la cimitir,¿i toate aveau semnifica¡iile lor foarte bine påstrate. Ce a¿ putea så fac,ceva cu caracter general este foarte interesant, cum mi-a povestit mieunul pe unde am fost pe acolo. El spunea cå nenorocul lui a fost cå osta¿,s-a dus acolo, de la Târgu-Jiu. El era osta¿ la Târgu-Jiu ¿i s-a dus acolo,la Runcu. Domnule, dar ¿ti¡i ce am på¡it? M-am însurat, domnule! ªi amluat o muiere a dracului... ªi într-adevår, o caracteristicå a regiunii esteabunden¡a asta... Toate casele frumoase, toate interioarele frumoase, toatecostumele – mai ales pe femei – splendide... Mâncau prost. To¡i, domnule,a¿a erau satele astea. Nu se hråneau ca lumea, ¿i fåceau lux! Se ocupaude costume, aveau ni¿te costume splendide...

– Asta nu a fost ceva nou în mentalitatea sau în...– Nu, nu. Se pare cå aveau ni¿te costume vechi, costume båtrâne¿ti.– Foarte interesant cum diferå aceastå civiliza¡ie a alimenta¡iei de la o

regiune la alta...– Da, da. Fåceau sacrificii la alimenta¡ie ca så-¿i facå o maramå sau

mai ¿tiu eu ce. ªi casele, interioarele la fel. Toate erau foarte frumoase,numai în covoare împodobite interioarele.

– ªi în ce consta aceastå alimenta¡ie proastå? De fapt ce însemna?– Mâncau mai simplu decât în alte regiuni.– În Drågu¿ se mânca ca lumea?– Da, se mânca mai bine, sigur. ªi în toatå Muntenia se mânca iarå¿i

bine. Dar acolo e o regiune mai såracå, ¿i pentru ei conta, cå puteauface materiale în sens de îmbråcåminte ¿i pentru interioarele caselor.Foarte frumoase, când intrai într-o caså î¡i fåcea plåcere.

– În cercetarea aceasta a fost ¿i Ionicå?

51

– A fost.– ªi ceilal¡i prieteni ai dumneavoastrå?– Da, da. Uite aici /aratå fotografii /, e Amzår, Ionicå ¿i un fost

func¡ionar la Externe. Åsta-i albumul vie¡ii mele. Uite-l pe Hersenicu nevasta... Aici e Amzår, aici sunt cu Samarineanu. Uite Vulpescu...

– Vulpescu... Care Vulpescu?– Mihail Vulpescu79 cântåre¡ul. Uite, asta o cåutam. Ionicå, Amzår

¿i åsta-i Buznea, to¡i trei sunt fotografia¡i la Runcu.– Buznea?– Buznea, da. Era secretar de lega¡ie sau a¿a ceva, un båiat inteligent

¿i bun. În momentul åla eu am plecat la Paris, ¿i plecând la Paris, am fostpus în încurcåturå. Trebuia så lipsesc de la noua monografie, nouacercetare monograficå...

– De la Cornova.– De la Cornova. Care a fost foarte interesantå, care m-a lansat pe

mine ca om de ¿tiin¡å. Dacå eu nu mergeam la Cornova, nu ¿tiu... Fåceamceva, dar nu ¿tiu ce a¿ fi fåcut. Pe când acolo, când am våzut cå preo¡iisunt lua¡i de barbå, ¿i båtu¡i, ¿i sco¿i afarå din bisericå, fiindcå fac serviciuldivin cu 13 zile mai devreme, când am våzut ¡åran care a vårsat carulcu bålegar în fa¡a, în u¿a bisericii, am zis, domnule, aici nu-i de glumå!Aici se întâmplå ceva grav. Påi, plângeau, domnule, cu hohote oameniicå s-au schimbat 13 zile alea mai înainte. Timpul revelat. Ei nu concepeauun timp astronomic. Nu dådeau doi bani pe treaba asta, nici pe patriarh,nici pe primul-ministru, nici pe nimeni absolut. Timpul revelat, dat deDumnezeu! ªi n-ai tu treabå så te bagi în alea dumnezeie¿ti! ªi lor li sepårea cå-i sfâr¿itul lumii. Se schimbase calendarul.

– În ’24?– În ’24, da.– ªi dumneavoastrå a¡i fost acolo în ’31.– Era aproape, ¿i începuse så fiarbå toatå treaba aia. Åsta era un sat

de boierime ¡åråneascå, ¿i mai aveau un lucru cu totul deosebit. Era foarteputernicå prezen¡a lui ªtefan cel Mare. Nici nu mi-am imaginat a¿a ceva.Aici a stat ªtefan cel Mare ¿i a zis a¿a, aici a fost un loc unde a zis a¿a, aiciîn pådure a fost ªtefan cel Mare, în biserica asta a fost ªtefan cel Mare,peste tot era fost ªtefan cel Mare. ªi ¡åranii å¿tia care nu-l våzuserå,cå n-aveau timp så-l vadå acu’ patru-cinci sute de ani povesteau,domnule, despre el ni¿te lucruri foarte interesante, trecute din gurå în

52

gurå a¿a, întâmplåri din faptele mari ale lui ªtefan cel Mare. Foarteimpresionant.

– S-a folclorizat tradi¡ia asta.– Da, sigur, sigur cå da. Ei credeau înså în ele, credeau tot ce spuneau.– Am auzit cå ar fi suferit satul åsta ¿i o puternicå influen¡å ruseascå, mai

ales a ¡arului ¿i imaginea ¡arului ¿i...– Nu... Eu n-am auzit a¿a ceva. Eu am stat acolo, ¿i am fost ¿i prins

în treaba asta cu calendarul acolo. Este interesant cå ¿i acolo erau foarteinteresante datinile legate de ciclul vie¡ii. Nu datinile legate de magie deexemplu, ci legate de ciclul vie¡ii: na¿tere, botez, nuntå, înmormântare.Astea erau foarte, foarte interesante... Eu am publicat un studiu desprebotez, pentru cå mi s-a pårut extraordinar, nicåieri n-am gåsit o bogå¡iede fapte a¿a de mare ca acolo, ca la Cornova. Am publicat la ºara Bârsei,la Bra¿ov, dupå ce am fost acolo. Cå eu am stat cât am stat acolo, ¿i peurmå am fugit din nou la Paris. Am plecat din nou ¿i am stat doi ani laParis, ¿i pe urmå m-am dus la Freiburg. ªi oamenii au fost interesan¡i,foarte, foarte interesan¡i, nu erau golåna¿i de å¿tia, erau oameni întregi,cu convingeri foarte ferme în fa¡a existen¡ei ¿i în fa¡å de Dumnezeu...

– Popa Zamå avea o influen¡å puternicå asupra satului?– Sigur, sigur, sigur. Popa Zamå... Acuma în Ardeal chestia asta a

fost fecventå. La ei era mai rarå, pentru cå nu era deosebire de rit, ¿tii,aici erau to¡i ortodoc¿i, ¿i preotului îi venea mai u¿or, pe când în Ardealau intrat în conflict, pentru cå au venit uni¡ii, au venit catolicii, au venitortodoc¿ii, au venit cutare, ¿i preotul a jucat un rol foarte important...Ρi spun acum o poveste cu Drågu¿... La Drågu¿ se fåceau nun¡i de noapte.Nun¡ile de noapte erau fårå cununie. De ce? Întreba¡i, de ce face¡i nuntåfårå cununie, nuntå de noapte? – ¡inea o singurå noapte nunta. Nunta laei, când eram eu acolo, ¡inea cam trei zile. A fost când a ¡inut ¿i opt zileînainte – prin anchetå ¿tiam treaba asta, ¿i a fost pe urmå, dupå ce m-amdus mai târziu, când am repetat vizitele în direc¡ia aia a scåzut la o zi,pe urmå la o jumåtate de zi, ¿i o noapte. A variat timpul în condi¡ia detimp a muncii. ªi preotul din sat care a fost o mare personalitate, cu ålanu te puteai juca, intra în ei tare de tot, ¿i åla a zis a¿a: „Dacå mai face¡inuntå micå – nuntå de o noapte sau nuntå micå –, nu vå mai primesc înbisericå, vå dau afarå!“ Or asta pentru ¡årani era o chestie foarte gravå.Au început så facå nun¡ile cum trebuie. Ar fi de povestit cu nunta dinDrågu¿ foarte multe... Ρi închipui cå am 370 de fotografii, care sunt o parte

53

ale mele, ¿i o parte de la Institut. Påcat cå neghiobii å¿tia nu-¿i dau seamacå trebuia så facå aceastå lucrare. Nu avem, domnule, nu existå o lucrarela nivel etnografic ¿i ¿tiin¡ific în legåturå cu vechiul sat.. Are o introducerefoarte interesantå, unde facem o sintezå, ¿i pe urmå sunt alese câte opieså sau douå... Am pe cineva care ¡ine foarte tare la lucrarea asta, RåzvanTheodorescu. ºi-am mai povestit. Lucreazå la Institutul de Istorie a Artelor.

– Unde a fost Oprescu.– Acum e unul Teodor Enescu, un om foarte citit, foarte delicat

¿i cultivat acest Teodor Enescu.– Vroiam så întreb unde a scris Amzår lucrarea despre ¿ezåtoare?– A, la Drågu¿. Este lucrarea de la Drågu¿ fåcutå de el, ¿i e o lucrare

bunå. Una singurå a fåcut, dar bunå. El a plecat în stråinåtate, este înGermania din 1936, cam a¿a ceva, ’35-’36. Nu s-a mai întors pânå acuma,gânde¿te-te, e cetå¡ean german de nu ¿tiu cât timp.

– Dar el nu a plecat cu gândul så råmânå acolo...– Nu.– A intrat în diploma¡ie.– A intrat în diploma¡ie, consilier cultural mi se pare cå a fost, ¿i a

stat la Berlin un timp, ¿i dupå aia a venit råzbufnirea, ¿i a trebuit så fugå.A fugit ¿i s-a dus la München. ªi la München a fåcut o gre¿ealå el, pentrucare sora mea e foc supåratå, cå putea så fie profesor universitar. Pânå lasfâr¿it a ajuns profesor de liceu. Cå l-a invitat acolo Sextil Pu¿cariu80,cu care eu am vorbit la Bran, când era paralizat, ¿i mi-a spus, domnuleBernea, dacå Amzår ar fi råmas la profesorii care l-au chemat asistent,unul Rosch, sau nu ¿tiu cum Dumnezeu îl chema, fåcea o carieråextraordinarå. Era un savant autentic, un om important. El înså nu ¿tiuce Dumnezeu a fåcut, ¿i a plecat la Wiesbaden. La Wiesbaden a devenitprofesor de liceu, ¿i a¿a s-a ¿i pensionat.

– El ce a predat acolo ca profesor?– Filosofie ¿i istorie, cam a¿a a predat. Domnule, era un om...

nu cu un mare talent, dar un om serios ¿i foarte bine pregåtit. Era tipul –nu degeaba a el ajuns acolo – era tipul neam¡ului, metodic, serios,muncitor, avea toate calitå¡ile astea care plac nem¡ilor...

– Dar el este de origine din Arge¿...– Da, din Arge¿.– A¿a cå nici vorbå de nem¡i acolo.– Nu, Arge¿ul de sud. Nu... Caracterul, factura lui a fost a¿a. Este vecin

cu ginerele meu. Ginerele meu e mai jos ni¡el. Ginerele meu e dintr-un

54

sat, al Coste¿tilor. Foarte de treabå... Amzår este din Suseni-Bro¿teni,ceva mai cåtre Pite¿ti. Pårin¡ii au fost da¡i afarå, erau boga¡i, ¡åran foartebogat, la nivel de mo¿ier. ºåran cu câma¿å pe din afarå ¿i cu mâinilebåtåtorite. Avea douå sute de pogoane de påmânt, douå sute de hectarede pådure, avea patru iepe de zburau parcå erau påsåri, avea tractor,avea batozå, ¿i a murit la Pite¿ti cer¿etor, a¿a am auzit. Dar era ¡åran...

– ªtiu de asta, fiindcå într-o cercetare conduså de Golopen¡ia ¿i Mihai Popîn plasa Dâmbovnic Dunåre a studiat procesul de îmbogå¡ire la ¡årani.

– Cine?– Nicolae Dunåre.– Må rog, nici n-am auzit de el... O så fie bucluc mare. Ce... ce-i în

capul åstora, domnule, e nemaipomenit, se poate så-¡i însu¿eascå olucrare, s-o semneze, ¿i habar n-ai! Lucrarea e a mea ¿i semnåtura-i a lui!A luat ¿i bani. ªi încå patru studii pe care mi le ¡in mie ¿aisprezece ani...

– Din ’70?– Înainte de ’72. ªi le ¡ine de ce? Pentru cå sperå så mai speculeze

din ele, så scoatå material, så-¿i facå alte studii. El n-a fåcut în via¡a luietnografie sau sociologie. El s-a ocupat cu portul popular, atât, nimicmai mult... Acum am pus eu pe cineva så-l cheme, så stea de vorbå cuel, så-i spunå cå poate voi lua måsuri împotriva lui... Ei acum... au fostdouå personalitå¡i mari la Cornova, Ion Ro¿ca, a cårui moarå erarenumitå pe toatå regiunea, cå måcina cel mai bine, cel mai mårunt ¿i celmai mult. ªi oamenii spuneau cå e fåcåtor de vråji ¿i åsta. El spuneacå-s ni¿te pro¿ti. Åsta-i åla care a spus: ei, dacå fåceam eu carte, domnule,ajungeam ca åla Edilson.

– Edilson?– Da, ajungea „Edilson“... Era inventator, domnule, asta era. ªi a

mai fost unul, care era pådurar, Stråtan. Nemaipomenit! Åsta mi-a spusmulte în legåturå cu ªtefan cel Mare. ªi åsta mi-a spus lucruri interesantecu mersul vremii, cu problema timpului ¿i cu problema spa¡iului, foarte,foarte multe lucruri interesante. Aici Gusti avea dreptate: sunt perso-nalitå¡i, ¿i în sat gåse¿ti deodatå...

– Folclorul este la urma urmei de neconceput fårå personalitå¡i, fiindcå nuto¡i sunt foarte buni informatori. Nu to¡i... Nu-i suficient så fii ¡åran ca så ¿tii...

– Eu sunt convins cå folclorul, poezia de exemplu s-o luåm, estefåcutå de poe¡i autentici! Poe¡i ¡årani. Eu am ¿i våzut cazuri. Cå pe urmå

55

poezia se duce la altul ¿i la altul, ¿i se mai transformå, asta-i altå treabå.Dar, originara – individual! Ceea ce nu le place comuni¿tilor. Individualse creeazå! Ce creeazå colectivul, domnule în treaba asta? Sunt poe¡iveritabili. Påi dacå se ducea... cum îl cheamå... Mogo¿ cu sculptorul nostrumare, Brâncu¿i, dacå pleca cu Brâncu¿i la Paris, ajungea ¿i Mogo¿ caBrâncu¿i, cel pu¡in! Dacå ¿i cote¡ul de gåini, domnule, l-a împodobit,l-a sculptat, cå avea nevoie de frumuse¡e! ªi toate piesele, toate vaseledin caså, toate blidele, toate oalele, tot, tot, tot e fåcut de el! Nu maivorbesc de...

– Dar de unde era acest Mogo¿?– Ceauru se cheamå, Gorj, tot Gorj. A, în privin¡a asta sunt foarte

tari! ªi por¡ile cele mai mari ¿i frumoase, în afarå de Maramure¿ numaiîn Gorj mai gåse¿ti. Foarte interesant. ªi acum încerc så fac a¿a, un mictablou – nu vreau så supår pe nimeni...

– Mai bine så supåra¡i! Fiindcå se pare cå nu este o tacticå bunå så menaja¡ipe cine nu trebuie...

– ªtiu... sunt eu mai delicat, mai ales cu åia care n-au fost ei cu minedelica¡i. Începând cu profesorul. Dacå ar auzi, fire¿te, unii care au maniaasta a cultului personalitå¡ii... Eu spun a¿a. Gusti nu a fost un maresavant. Gusti a fost un mare animator ¿i un mare organizator. Eu nucred în mintea savantului Gusti. De altfel, ¿i sistemul de sociologie al luiGusti, dupå mine, 30 la sutå e al lui Vulcånescu, al lui Mircea. Deci,el pentru mine råmâne marele animator ¿i marele organizator! Omulåsta când sim¡ea la seminar un student capabil... Pe mine a¿a m-a luat.Am luat cuvântul de vreo douå-trei ori la seminar... Mi se pare cå ¡i-ammai spus asta...

– Da, da...– Mi-a spus, dumneata vino la mine la cancelarie, te rog. M-am dus

la cancelarie, m-a întrebat din ce tråiesc? Tråiam pe naiba, /râde/ råbdamde foame. Unde stau? Ståteam la un vår al meu, plutonier... Må duceamde patru ori pe zi la Universitate pe jos, el locuind la Leu, acest vår almeu! Patru drumuri pe zi fåceam, douå drumuri dus-întors. Ei, ¿i stândde vorbå cu el, m-a întrebat de unde ¿tiu atâta sociologie, i-am spus euchestia de care ¡i-am povestit, cu biblioteca. Ei, asta era într-adevårcalitatea lui. El când punea mâna pe unul – nu-l scåpa! Cå era el de laDrept, de la Medicinå sau din altå parte, el îl lua în seamå. Cei care erau

56

dota¡i ¿i cei care puteau så aibå o pasiune ¿tiin¡ificå... În privin¡a astaa fost un om...

– ªi nu prea gre¿ea...– Nu, nu. Chiar ¿i atunci când avea un caz, så zic a¿a, mai negativ –

¿i åia sunt buni. Adicå e negativ de la caracterul lui, dar nu-i negativ dinpunctul de vedere al cercetårii ¿tiin¡ifice... Aveam ¿i cazuri de astea.Împrejurul lui se aflau o seamå de oameni, care erau invita¡i. ProfesorulRainer era invitat în cercetarea monograficå. Profesorul Rainer a venitcu unul care a råmas pânå aståzi monografist, cu Milcu, el era asistentpe vremea aia – el e mai mare ca mine cu un an, doi, nu ¿tiu...

– Cu un an.– Cu unu... El era asistentul lui Rainer când a venit acolo, în Fundul

Moldovei. În afarå de Rainer au mai fost o seamå de invita¡i. A fostprofesorul Cornå¡eanu81, care era profesor la Academia Agronomicå.

– Da, profesor de economie.– Da? Domnule, iste¡ la minte, capabil. M-am dus cu el pe munte,

¿i îi nåscuse nevasta atunci, ¿i el aluneca mereu, ¿i-i era teamå cå moare,¿i råmâne copilul orfan! /râde/ Era foarte caraghios. Un tip simpatic. Dupåaia a urmat problema muzicologilor. Aici a fost o micå încurcåturå,pe care eu o bånuiesc, dar cred cå nu pot s-o spun.

– Cum så nu?– De ce a renun¡at la Georgescu Breazul82 ¿i l-a luat pe Bråiloiu?– Asta a¿ vrea så ¿tiu...– Nu spun! /râde/ Se fac foc unii dacå spun chestia asta. Eu pot så

vorbesc despre ei, dar nu de ce l-a preferat Gusti pe unul în fa¡a celuilalt.Georgescu Breazul era un om foarte cultivat, era un cårturar, mod depregåtire germanå, ceea ce i-a stricat foarte mult. Era filogerman. Bråiloiuera filofrancez, nu atât de cultivat, dar era foarte bun tehnician. Eu îlsocotesc pe Bråiloiu în special din punctul åsta de vedere. Avea otehnicitate deosebitå în culegerea folclorului, ¿i pe urmå, dupå ce a statcu noi mai mult timp – så må ierte domnul Stahl – a luat de la noi,domnule! El dacå nu cuno¿tea dosarele lui Amzår, ale lui Ionicå ¿i alemele, el nu apuca så facå Bocetele din Drågu¿. Acolo a fåcut ¿tiin¡å ¿i s-asociologizat, så zic. Pânå la data aia el fåcea strict tehnicå, tehnicå deînregistrare. Å¿tia deci, iacåtå încå doi, erau tot invita¡i.

– Bine, dar totu¿i a fost dotat Bråiloiu...– Cum så nu! Cum så nu! Nimeni nu spune, dar åsta era mai

cårturar, Breazul. Uite acum våd cå-i apare al cincilea, al ¿aselea volum

57

al lui, a lucrat foarte mult. I-am cunoscut bine, ¿i pe Breazul, ¿i pe Bråiloiu.Mai târziu a apårut încå cineva, dar nu era oarecum încadrat cerculuiGusti, al treilea muzician, care se cheamå Tiberiu Brediceanu83.

– Dar asta mai târziu.– Da, mai târziu, da. A venit ¿i el, cam pe la Drågu¿, dupå Drågu¿ a

apårut Brediceanu. ªi în special ne-a înso¡it pe noi, pe mine ¿i pe Ionicåîn cercetårile pe care le-am fåcut pe teren. Era un om plåcut, foarte corect¿i foarte bun patriot. ªi cu åsta am cam terminat cu invita¡ii.

– Foarte pu¡in a venit ¿i Alexandru Claudian84, dar nu ¿tiu dacå a fåcutel ceva cercetare pe-acolo.

– A fåcut ceva, dar nu ¿tiu dacå a råmas vreo lucrare de pe urmalui. A fost ¿i Alecu Claudian.

– A mai venit Vianu85, dar mai mult în vizitå...– Vianu la fel, dar Vianu a låsat un plan de cercetare.– Da? N-am ¿tiut cå a avut inten¡ii de cercetare. Credeam cå doar a¿a în

excursie a fost.– Nu, nu. A fåcut ceva. Vianu, în special, a låsat ni¿te planuri de

lucru, mai ales pentru manifestårile estetice, lucruri de-astea. Acumgrupul, inima acestei institu¡ii care se cheamå... Cum så-i spunem?Era sec¡ia de monografii sociologice din Institutul de Cercetåri Sociale.ªi acolo m-a numit Gusti pe mine secretar. N-am putut nici måcar såfolosesc... Cu Golopen¡ia am pierdut vreo trei-patru ani la pensie. Dacåeu nu-mi dådeam demisia, ¿i-l låsam så fie suplinitor, aveam acest câ¿tig.

– Dar atunci nu v-a¡i gândit la asta.– Nu... Nu-mi ardea mie de asta, când aveam douåzeci ¿i patru de ani

sau ¿tiu eu cât, la pensie... Pe urmå m-a luat la el la Institut. Ei, grupulGusti era alcåtuit din grupule¡e. Cum e ¿i normal. Întotdeauna însocietate, în orice societate, un grup dacå a depå¿it numårul de 3-4membri, gata, se formeazå alt grup. Oamenii nu rezistå så stea laolaltåmul¡i deodatå. ªi, au fost a¿a, dintre gusti¿ti mai vârstnici, ¿i care eraumai influen¡i la Gusti, era Mircea Vulcånescu, era H.H. Stahl, era TraianHerseni ¿i era...

– Mitu Georgescu86?– Mitu Georgescu, da. Nu må gândeam la altul...– Dar ¿i el a fost în nucleul åsta de båtrâni...– Da, sigur, este în vârstå Mitu Georgescu. Å¿tia patru au fost.– El a fost ¿i la Goicea Mare, în prima monografie...

58

– Da, m-a impresionat, a murit de cancer ¿i el. ªi å¿tia au lucratoarecum independent, lucrau direct cu profesorul. Pe urmå un nucleudespre care am o foarte bunå pårere, din care fåceam parte, /râde/ eragrupul profesor Ionicå, D.C. Amzår, Ernest Bernea ¿i Ion Samarineanu. Patru.Acesta era un grup de oameni care lucrau compact ¿i foarte lega¡i întreei. A¿ mai putea spune dintre cei care lucrau direct cu Profesorul ¿i aveauoarecari legåturi cu Stahl, cu Xenia Costa-Foru, pe ea n-am spus-o, careeste o femeie foarte interesantå. ªi dupå grupul åsta care... vezi, fiecare,domnule, s-a orientat într-un anumit fel. Grupul nostru s-a orientatîntr-un fel, mai mult cåtre båtålia politicå... Gusti a fost un om foartedibaci, lua din toate categoriile. ªi dupå grupul nostru, care a ¿i datexemplare – afarå de Samarineanu, care era un dezlânat, nu era un prost,era un om inteligent, dar era foarte dezordonat. Era psiholog, a publicatîn „Rânduiala“ un studiu de psihologie. Dupå aia a venit grupulPogoneanu.

– N-am ¿tiut cå avea ¿i el grup...– Grup, cum så nu. Grup, dar precis! Pichi Pogoneanu, Octavian

Neam¡u87, Brutus Coste88, Anton Golopen¡ia. Tot patru, ca ¿i noi. Å¿tiaerau altfel orienta¡i. Å¿tia erau filoenglezi to¡i. To¡i oameni dota¡i, foarteinforma¡i, capabili så facå cercetare ¿tiin¡ificå. Dispara¡i, eu a¿ fi pututså-l pun tot la cei care au lucrat direct cu Gusti, este profesorul Conea,un om foarte capabil. Un om de ¡inutå, un om foarte interesant. El adovedit cå båtålia de la Posada nu era acolo unde spunea Iorga ¿i Xenopol,ci era în altå parte, ¿i el a dovedit asta prin metoda geograficå. Cå båtåliaaia nu s-a putut da nici pe Valea Prahovei, nici la Rucår... Nu se puteaproduce o astfel de båtålie. ªi pe el îl putem pune în categoria oamenilorcare påstrau o independen¡å. Era tot un fel de discipol, dar era un omcare påstra legåtura direct cu profesorul. A mai fost Xenia Costa-Foru,¿i ea, tot a¿a, poate fi socotitå între oamenii care aveau legåturå directå¿i era o femeie cultivatå. A fåcut o singurå lucrare, dar foarte bunå. ªi pelângå ea au mai fost 3-4 fete, dar ele nu au format un grup, ci s-au risipitpe la diverse grupuri din grupurile åstelalte.

– Au fost la un moment dat foarte multe fete pe acolo...– Au fost, da... Påi a fost Mi¡i Dårmånescu89, care avea legåturi mai

apropiate cu Xenia Costa-Foru. A fost Marcela Foc¿a, care a lucrat îndomeniul artei mai mult – nu? –, ¿i era legatå ¿i de noi, de å¿tia de laordinea spiritualå, a fost Dochia Ioanovici90, care a fost ata¿atå chiardirect mie, s-a ocupat de partea de magie.

59

– Ca ¿i so¡ia lui Golopen¡ia91 mai târziu.– Ea a venit în combina¡ie cu ªandru.– A¡i început så spune¡i ceva de Stahl.– Da. E singurul lucru pe care îl regret eu personal, când – cum e ¿i

cazul lui Vlådu¡iu, care la fel, mi-a fåcut foarte mult råu ¿i mie ¿i la omul¡ime de al¡ii – pe mine må întristeazå... Oamenii råi må întristeazå.Nu suport starea asta a unui om, dacå este om.

– Dar Stahl n-a avut func¡ie, pozi¡ie dupå ’48.– Da... ªi ca så-¡i spun numai despre câ¡iva. Indiscutabil cå geniul

grupului a fost Mircea Vulcånescu. ªi în genera¡ie, în afarå privit, dincolode grupul Gusti, cred cå ¿i Eliade, cred cå ¿i Amzår ¿i al¡ii – eu sunt la fel– spuneam, eu cu å¿tia må iau la luptå. Eu cu Eliade må luam la luptå,puteam oricând så må iau la luptå, l-am ¿i båtut la tiraj, la cår¡i. Eu amvreo treisprezece cår¡i apårute, lumea nu ¿tie. Înså pe Mircea Vulcånescunu putea så-l batå nimenea. Era exclus. Într-adevår po¡i så spui cå era untip genial! Nu este exagerat dacå spui acest lucru. Când a apårut el învia¡a asta a monografiilor sociologice, indiscutabil cå din punct de vederemai ales teoretic... Stahl era mai dotat pentru fenomenul concret, practic,¿i ålalaltul era mult mai dotat din punct de vedere teoretic. Excep¡ionalce putea så spunå, expunerea o avea extraordinarå.

– Dar din påcate, n-a scris.– Da, asta e nenorocirea. Pe urmå å¿tia... Xenia Costa-Foru cum am

spus, era dintr-o familie de oameni de stânga, de modera¡i sociali¿ti, nu¿tiu de ce categorie... Eu am fost ¿i în casa ei. Era o femeie ¿i cultivatå, ¿ifoarte distinså. Ca ¿i Mircea Vulcånescu, cå pot så îi leg din punctul åstade vedere, ea påstra contact apropiat de prietenie cu to¡i cercetåtorii luiGusti, indiferent de grupurile alea de care ¡i-am pomenit. Stahl era extremde rezervat. Pe unii îi simpatiza, pe al¡ii nu putea så-i vadå. Herseni, a¿a¿i a¿a, jumåtate-jumåtate. Eu am fost în rela¡ii foarte bune cu el. XeniaCosta-Foru a fost pentru mine o doamnå. Era o femeie care merita så fierespectatå. În afarå de culturå ¿i ca ¡inutå era interesantå. M-a¿ mai oprila Ionicå, o mare personalitate, ¿i o mare pierdere pentru culturaromâneascå. Un om de vastå culturå, ¿i un om de o puritate îngereascå.Nu exagerez când spun acest lucru. Din grupul de patru el era figurasuperbå chiar. ªi de la el m-a¿ mai opri la Pogoneanu. Pogoneanu era undomn. Cum era o doamnå Xenia Costa-Foru, åsta era un domn. Era untip într-o dezinvolturå permanentå, un tip adorabil, înainte de a face

60

aceastå nenorocitå boalå pe care a avut-o de la patruzeci de ani, nu ¿tiudin ce cauzå – cå l-am våzut pe tatå-såu plângând când a povestit despreboala lui fecioru-su. Era profesor universitar, era om båtrân. Åsta iarå,am pentru el o mare considera¡ie tocmai pentru ¡inuta lui. Un om de ofoarte frumoaså ¡inutå, un om cu o atitudine så zic moralå. Å¿tia au ie¿itîn afarå pentru calitå¡ile lor excep¡ionale din grupurile alea pe care ¡ile-am amintit. Mi-a scåpat un om. Un om care a fost poate cel mai norocos.Georgicå Foc¿a92.... Omul åsta aproape cå nu conta la Gusti. Domnule,a venit momentul ’44, ¿i el s-a aranjat perfect. Imediat a intrat director laMuzeu, dupå aia a început så colinde lumea, dupå aia l-a fåcut confe-ren¡iar la Facultatea de Etnografie... Ρi închipui cå dacå Ionicå era lalocul lui, dacå Eliade era la locul lui, dacå Bernea era la locul lui, era altåtreabå, ¿tii... Era o concuren¡å... E un om de treabå... N-am nimic cu el.Dar de aia î¡i spun, de asta s-a întâmplat cå nu l-am citat pânå acuma.El a råmas deta¿at, a¿a... Despre Conea am o pårere iar foarte bunå, tota¿a, ¿i ca om de ¿tiin¡å, ¿i ca om de ¡inutå. Eu am lucrat cu Conea laMehedin¡i. Când am trecut de la Gusti la Mehedin¡i, ¿i acolo eramamândoi la catedrå. Fiecare fåceam, fire¿te o treabå diferitå, dar må aveamfoarte bine cu el. Eu pe Conea l-am pre¡uit mult. Mie-mi spunea, må,cum dracu’ faci tu, må, Bernea, må – cå era mai mare ca mine cu vreo 2-3ani – cum faci må, de scrii a¿a frumos. Era entuziasmat de modul cumscriu. /râde / Cum scriam un articol venea la mine ¿i må felicita pentru el.Era adorabil.

– El scria pu¡in a¿a, prea emfatic, a¿a... Cel pu¡in publicistica, e prea lirizatå.– Nu, are lucruri bune. Am câteva studii aici, foarte bune, cu

dedica¡ie.– Eu am Clopotiva.– Ai Clopotiva... Aia am vândut-o... /râde/ Aia am vândut-o. Toate

trei monografiile astea le-am vândut, ¿i Nereju, ¿i Drågu¿ul, ¿i Clopotiva,din cauzå cå mi s-a plåtit bine. Pe mine må prinsese într-un momentcând nu aveam efectiv ce mânca. Acum am primit ni¿te drepturi de autorcare m-au salvat în mare måsurå, de la cartea nouå apårutå. ªi så vedemce va face dom’ Râpeanu, cå trebuie så-mi scoatå o carte în curând,în cursul anului åsta.

– Mare echilibrist!– Domnule, vorbim române¿te: Mare mincinos! Nemaipomenit!

De ¿ase ani îmi spune... Domnule Râpeanu, dacå nu pute¡i – nu pute¡i!

61

Eu retrag manuscrisele. Dar nu se poate... ºi-am spus ce råu mi-a fåcut?Cå apare în planul de stat de tipårituri o lucrare de a mea, ¿i corespundecu o lucrare de-a mea la altcineva. ªi acela a trebuit så må respingå,så må amâne. Din cauza cå nu mai este voie, e ordin, så mai sco¡i deacela¿i autor douå lucråri într-un an. Iatå cât råu a putut så-mi facåminciunile lui. Ultimul studiu de aici este åsta de aici, pe care l-am ¡inutla Muzeu, „No¡iunea concretå în sociologie ¿i consecin¡ele ei metodo-logice“... Så vedem ce face Råzvan, am auzit cå e influent. Lucrarea astaultimå93 mi-a låudat-o peste tot foarte frumos...

Note

1 Iorga, Nicolae (1871-1940), istoric, scriitor, publicist ¿i om politic, profesoruniversitar la Bucure¿ti, academician. Cofondator al Institutului de StudiiSud-Est-Europene (1914); director la ªcoala Românå din Paris. A editat ¿icondus mai multe publica¡ii (Såmånåtorul, Neamul Românesc, FloareaDarurilor, Revista istoricå). Autor a numeroase volume de izvoare,documente, monografii, sinteze (aproximativ 16.000 titluri). A organizatprimul congres de bizantologie (1922). Deputat în Parlament (1907-1940),pre¿edinte al primului Parlament al României reîntregite (1918); prim-ministru(1931-1932). Asasinat de legionari.

2 Banu, Gheorghe (1889-1957), medic pediatru, fiziolog, sociolog, lucreazå încadrul serviciului sanitar al capitalei, ¿eful sec¡iei de igienå socialå aInstitutului de Igienå ¿i Sånåtate Publicå din Bucure¿ti. Membru în PartidulNa¡ional Agrar, apoi în Partidul Na¡ional Cre¿tin. Ministrul Sånåtå¡ii(1937-1938), director general al Serviciului Social din cadrul ministerului.Profesor de medicinå socialå la Facultatea de Medicinå din Bucure¿ti(1942-1948). În ªcoala monograficå a lui Gusti dezvoltå monografiile unoraspecte ca alimenta¡ia poporului român, bolile sociale, situa¡ia sanitarå¿i igienicå a popula¡iei rurale.

3 Este vorba de Muzeul Satului din Bucure¿ti, întemeiat de Dimitrie Gustiîn anul 1936. În 1986 s-au sårbåtorit 50 de ani de la înfiin¡are.

4 Vezi convorbirea incluså în prezentul volum.5 Stahl, Henri H. (1901-1991), sociolog, istoric, jurist, academician, cel mai

important colaborator al profesorului Dimitrie Gusti, profesor de sociologiela Universitatea din Bucure¿ti pânå la desfiin¡area disciplinei în 1948.Participant de marcå la reînfiin¡area predårii ¿i cercetårii sociologice dupå1965. A avut un rol determinant în elaborarea metodologiei cercetårilormonografice de teren. A participat la aproape toate campaniile monografice

62

ale ªcolii, fiind în 1939 autorul primei monografii complete, cea a Nerejului.Este întemeietorul sociologiei istorice române¿ti. De asemenea, este primulîn România care a utilizat statistica ¿i metoda arheologiei istorice încercetarea istoricå. A propus o nouå periodizare a istoriei românilor.

6 Bråiloiu, Constantin (1893-1958), etnomuzicolog, folclorist ¿i compozitor,profesor la Conservatorul din Bucure¿ti, întemeietor al Arhivei de Folclora Societå¡ii Compozitorilor Români din Bucure¿ti ¿i al Arhivelor Interna-¡ionale de Muzicå Popularå din Geneva. Consilier la Funda¡ia CulturalåRegalå „Principele Carol“. Membru corespondent al Academiei Române.

7 Vezi convorbirea incluså în prezentul volum.8 Vulcånescu, Mircea (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru

fondator al ªcolii sociologice de la Bucure¿ti, a adus contribu¡ii importantela definitivarea teoriei monografiilor sociologice. Asistent al profesoruluiDimitrie Gusti la Universitatea din Bucure¿ti, subsecretar de stat laMinisterul de Finan¡e în guvernul Antonescu. A fost membru al Sec¡iei demonografie a Institutului Social Român (1929), participând la cercetårilemonografice din Goicea Mare, Fundul Moldovei, Drågu¿, Runcu, Cornova.A participat la elaborarea Enciclopediei României. A realizat importantestudii sociologice ¿i economice privind gospodåria ¡åråneascå ¿i satul româ-nesc. A adus contribu¡ii originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei,filosofia religiei ¿i filosofia culturii române¿ti. A murit în închisoarea Aiud.

9 Rainer, Francisc Iosif (1874-1944), medic, anatomist ¿i antropolog, profesoruniversitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti, cercetåri de paleoantropologie ¿i antropologieistoricå. A identificat caracterele antropologice ale popula¡iei montane dinRomânia. A organizat Institutul de Antropologie ¿i Societatea de Anatomiedin Bucure¿ti. Membru de onoare al Academiei Române.

10 Este vorba de faimoasa represiune împotriva intelectualilor, când subpretextul participårii la „medita¡ia transcendentalå“ au fost desfiin¡atecatedre ¿i institute de psihologie ¿i s-au luat måsuri administrative drasticeîmpotriva participan¡ilor.

11 Vezi convorbirea incluså în prezentul volum.12 Costa-Foru, Xenia (1902-1983), sociolog, colaborator al profesorului

Dimitrie Gusti încå de la campania monograficå din 1927, specializatå însocial work în Germania ¿i SUA. A fost cofondatoare, profesoarå ¿idirectoare (din 1935) la ªcoala Superioarå de Asisten¡å Socialå din 1929pânå la desfiin¡are în 1950. În cadrul Sec¡iei de monografie a InstitutuluiSocial Român este conducåtoarea echipei de cercetåri monografice asuprafamiliei, participând la campaniile de la Nerej, Fundul Moldovei, Drågu¿,Runcu ¿i Cornova. Între 1929-1931, în cadrul ªcolii Superioare de Asisten¡åSocialå extinde investiga¡iile ¿i asupra mediului urban (cartierul Tei dinBucure¿ti). Lucrarea ei Cercetarea monograficå a familiei este consideratå cea

63

mai sistematicå lucrare consacratå cercetårilor asupra familiei în cadrulªcolii sociologice de la Bucure¿ti.

13 Herseni, Traian (1907-1980), sociolog, antropolog, colaborator apropiat allui Dimitrie Gusti, asistent, apoi conferen¡iar de sociologie ruralå laUniversitatea din Bucure¿ti ¿i la Universitatea din Cluj. În toamna lui 1940este secretar general la Ministerul Instruc¡iunii Publice din guvernullegionar, întemni¡at între 1951-1956, apoi cercetåtor la institutele Academiei.A fost cel mai prolific autor al ªcolii sociologice de la Bucure¿ti. A parti-cipat la monografii începând cu cea din Nerej. A condus echipa monograficåde la Drågu¿ ¿i a realizat monografierea sumarå a satelor din regiune.Este unul dintre ini¡iatorii monografiilor sociologice regionale în România.A elaborat o istorie a sociologiei române¿ti.

14 Vezi convorbirea incluså în volum.15 ªandru, Dumitru (1907-1972), filolog ¿i etnofolclorist, profesor la Univer-

sitatea din Craiova. A realizat cercetåri cu caracter monografic în zonaMårginimea Sibiului (1931-1934), în ºara Mo¡ilor, Bihor ¿i Nåsåud. Autorulunei monografii despre mocanii din Dobrogea (1946).

16 Frunzetti, Ion (1918-1985), poet, istoric ¿i critic de artå. Studii desprefenomenul plastic românesc. Monografii.

17 Amzår, Dumitru C. (1906-1999), scriitor ¿i publicist, licen¡iat în litere ¿ifilosofie la Bucure¿ti, discipol al lui Nae Ionescu. În 1940 a fost acreditat casecretar de preså ¿i ata¿at cultural la lega¡ia României de la Berlin. Dupå23 august 1944 a refuzat så revinå în ¡arå ¿i s-a stabilit mai întâi la München,apoi la Wiesbaden, unde a lucrat ca profesor.

18 Ionicå, Ion (1907-1944), etnosociolog, participant la monografiile condusede Gusti din 1928. În 1935, împreunå cu al¡i monografi¿ti, formeazågruparea ¿i revista de dreapta „Rânduiala. Arhiva de gând ¿i faptå româ-neascå“, påråsind ªcoala gustianå. Cea mai importantå contribu¡ie a sa oreprezintå monografia Dealul Mohului. Ceremonia agrarå a cununii în ºaraOltului (1943 ).

19 Constantinescu, Nicolae (n.1941), etnolog, folclorist, specialist în folclorliterar, profesor la Universitatea din Bucure¿ti.

20 Densu¿ianu, Ovid (1873-1938), filolog, lingvist, folclorist, istoric literar ¿ipoet, profesor universitar la Bucure¿ti, academician. A întemeiat ¿i condusrevistele „Via¡a nouå“ ¿i „Grai ¿i suflet“. Creatorul ¿colii lingvistice de laBucure¿ti, autorul celei dintâi istorii a limbii române; unul dintre întemeietoriiistoriei literare române moderne; personalitate marcantå a folcloristiciiromâne¿ti.

21 Samarineanu, Ion, poet, ziarist, a participat la campaniile monograficeîncepând din 1928, a fåcut parte din grupul disident de la „Rânduiala“.

22 Argintescu-Amza, Nicolae (1904-1973), critic de artå, autor, împreunåcu P. Sterian, al filmului sociologic Drågu¿.

64

23 Eliade, Mircea (1907-1986), istoric al religiilor, filosof ¿i scriitor român,stabilit în Fran¡a (1945-1956), apoi în SUA (din 1956), profesor la Universi-tatea din Chicago, academician.

24 Cândea, Virgil (n. 1927), istoric al culturii, profesor universitar la Bucure¿ti,¿i profesor invitat la Geneva, Beirut, Strasbourg, Roma. Cercetåri asupraculturilor sud-est europene, asupra conceptului de umanism în culturaromâneascå medievalå, academician.

25 Problema calendarului în satul Cornova-Orheiu, în „Arhiva pentru ªtiin¡a ¿iReforma Socialå“, an I, 1932.

26 Ralea, Mihai (1896-1964), sociolog, psiholog, eseist ¿i om politic, profesoruniversitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Director al revistei „Via¡a româneascå“(din 1933). A sus¡inut concep¡ia unei democra¡ii „sociale“ ca sintezå a liber-tå¡ilor individuale ¿i solidaritå¡ii sociale. Studii de antropologie filosoficå,psihologie, eseuri ¿i articole de criticå literarå. Membru în conducereaPartidului Na¡ional ºårånesc, apoi apropiat de comuni¿ti. De mai multeori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician.

27 Timpul la ¡åranul român. Contribu¡ii la problema timpului în religie ¿i magie,Bucure¿ti, 1942

28 Conea, Ion (1902-1974), profesor de geografie la Universitatea din Bucure¿ti,cu preocupåri de antropogeografie ¿i geografie istoricå, a coordonat încadrul ªcolii sociologice de la Bucure¿ti monografia în 2 volume Clopotiva,un sat din Ha¡eg. A participat, de asemenea, la campaniile monografice dinRuncu ¿i ªan¡.

29 Caramelea, Vasile V.I. (1915-1994), sociolog, antropolog social ¿i cultural,publicist, membru al ªcolii sociologice de la Bucure¿ti ¿i al InstitutuluiSocial Român, participå la campania sociologicå regionalå, conduså deTraian Herseni, în ºara Oltului. Din 1964 este ¿eful Sec¡iei de antropologiesocialå ¿i culturalå a Centrului de Cercetåri Antropologice al AcademieiRomâne ¿i, din 1972, titularul cursului de antropologie socialå ¿i culturalå dela Facultatea de Filosofie a Universitå¡ii din Bucure¿ti.

30 Dunåre, Nicolae (1916-1987), sociolog, etnolog format în ¿coala monografieisociologice, a participat la cercetarea din plasa Dâmbovnic din 1939,cercetåtor la institutele de specialitate din Cluj ¿i Bucure¿ti.

31 Mauss, Marcel (1872-1950), sociolog ¿i antropolog francez, membru marcantal ªcolii lui Durkheim. Pe baza cercetårilor efectuate în Polinezia, Melanezia¿i la triburile de indieni nord-americani a studiat conexiunile dintreschimburile considerate în sens economic ¿i structura societå¡ii.

32 Rådulescu-Pogoneanu, Ion (1870-1945), profesor de sociologie ¿i pedagogiela Universitatea din Bucure¿ti.

33 Rådulescu-Pogoneanu, Victor (Pichi) (1910-1953), licen¡iat în drept, diplo-mat de carierå, participant începând din 1929 la campaniile monografice.A fost întemni¡at la Sighet.

65

34 Maiorescu, Titu (1840-1917), critic, teoretician literar ¿i om politic. Profesoruniversitar de istorie, filosofie ¿i logicå la Ia¿i ¿i la Bucure¿ti. În mai multerânduri ministru în cabinete conservatoare ¿i prim-ministru (1912-1914).Mentor al Societå¡ii Junimea. Membru fondator al Societå¡ii AcademiceRomâne.

35 Ionescu, Nae (1890-1940), logician, filosof ¿i publicist, profesor universitarîn Bucure¿ti, exponent al tråirismului.

36 Mehedin¡i, Simion (1869-1962), geograf, teoretician al culturii ¿i pedagog,profesor universitar la Bucure¿ti, academician. Fondatorul unei ¿coli degeografie în România începutului de secol XX.

37 Golopen¡ia, Anton (1909-1951), sociolog, statistician, colaborator apropiatal profesorului Dimitrie Gusti, fiind ¿eful såu de cabinet în perioada încare acesta a fost ministru, asistent onorific, redactor al revistei „SociologieRomâneascå“, inspector la Funda¡ia Regalå „Principele Carol“. A fost di-rector al Oficiului de Studii, apoi general delegat la Institutul Central deStatisticå. A participat la cercetårile monografice de la Runcu ¿i Cornova,a condus, împreunå cu dr. Dumitru C. Georgescu ancheta sociologicå a celor60 de sate. În anii 1942-43 a condus anchetele etnosociologice în a¿ezårileromâne¿ti de dincolo de Bug. A murit în închisoarea Jilava.

38 Pârvan, Vasile (1882-1927), istoric ¿i arheolog, profesor universitar la Cluj¿i Bucure¿ti. Unul dintre primii speciali¿ti în istoria comunei primitive ¿ia civiliza¡iei greco-romane. Întemeietorul ªcolii române din Roma pentruperfec¡ionarea tinerilor arheologi ¿i istorici. A contribuit la crearea noii ¿coliromâne¿ti de arheologie. Academician.

39 Geanå, Gheorghi¡å (n. 1942), antropolog, doctor în filosofie (1977) al Univer-sitå¡ii din Bucure¿ti, specialitatea antropologie socialå ¿i culturalå.

40 Vlådu¡iu, Ion (1929-?) etnograf ¿i folclorist, autor al lucrårii Etnografiaromâneascå, Bucure¿ti, Editura ªtiin¡ificå, 1973.

41 Vulcånescu, Romulus (1912-1999); etnograf ¿i scriitor român. A editat ¿icondus mai multe periodice, printre care „Cercetåri folclorice“ (1946). Studiide mitologie ¿i etnologie româneascå, studii ¿i articole de esteticå, de criticåliterarå ¿i teatralå. Membru de onoare al Academiei Române.

42 Dumitrescu-Bu¿ulenga, Zoe (n. 1920), istoric literar, profesor universitarla Bucure¿ti. Autoare de monografii, studii comparatiste ¿i sinteze. Acade-mician.

43 Theodorescu, Råzvan (n. 1939), critic ¿i istoric de artå, profesor universitarla Bucure¿ti. Contribu¡ii la studierea artei vechi române¿ti ¿i a artei medievalesud-est europene. Membru corespondent al Academiei.

44 Cåprariu, Alexandru (1929-1988), poet ¿i critic literar, autor de eseuri,director la Editura Dacia.

45 Bernea, Horia (1938-2000), reprezentant de seamå al artelor plasticeromâne¿ti, a întemeiat ¿i a condus Muzeul ºåranului Român din Bucure¿ti,

66

în cadrul cåruia lucreazå un colectiv cu structurå multidisciplinarå, formatdin etnografi, folclori¿ti, antropologi, istorici.

46 Buturå, Valeriu (1910-1989), etnolog, geograf. Etnobotanist la GrådinaBotanicå din Cluj (1937-1939), cercetåtor la ICS din Bucure¿ti, conferen¡iarde geografie economicå la Universitatea din Cluj (1946-1952), director laMuzeul Etnografic al Transilvaniei (1968-1970). A participat la cercetareamonograficå de la Nerej (1938).

47 Ornea, Zigu (1930-2001), critic ¿i istoric literar, preocupat de studiulcurentelor ¿i mi¿cårilor de idei literare. Autorul unor volume dedicatesåmånåtorismului, junimismului, extremei drepte române¿ti.

48 Dobrogeanu-Gherea, Constantin (1855-1920), sociolog ¿i critic literar. Unuldintre organizatorii ¿i teoreticienii mi¿cårii socialiste din România, propa-gator al ideilor marxiste. În gândirea criticå româneascå a ilustrat direc¡iasociologicå ¿i a opus esteticii maioresciene o concep¡ie deterministå ¿i teziståasupra operei de artå. Membru de onoare al Academiei Române.

49 Bråtescu, Constantin (1882-1945), geograf, profesor universitar la Cernåu¡i ¿iBucure¿ti, a sus¡inut concep¡ia geografiei regionale complexe. Membru co-respondent al Academiei Române.

50 Mihåilescu, Vintilå (1890-1978), geograf, sociogeograf, profesor univer-sitar la Bucure¿ti. A pus bazele geografiei a¿ezårilor urbane ¿i rurale, a ini-¡iat studiile de regionare geograficå ¿i a participat la organizarea cercetårilorde geografie aplicatå în România. Academician.

51 Iordan, Iorgu (1888-1986), lingvist ¿i filolog, profesor universitar la Ia¿i¿i Bucure¿ti. Fondator ¿i director al Institutului de Filologie Românå„Alexandru Philippide“ ¿i al „Buletinului“ acestui institut; director alInstitutului de Lingvisticå din Bucure¿ti. Membru fondator (1961) ¿i pre¿e-dinte al Societå¡ii Române de Lingvisticå Romanicå. Membru al unoracademii ¿i societå¡i ¿tiin¡ifice stråine. Academician.

52 Dima, Alexandru (1905-1979), istoric ¿i critic literar, estetician, etnolog,profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. A condus Centrul de Lingvisticå,Istorie Literarå ¿i Folclor din Ia¿i ¿i Institutul de Teorie ¿i Istorie Literarå„G. Cålinescu“ din Bucure¿ti. Lucråri de esteticå ¿i filosofia culturii.A participat la cercetårile monografice din satul Drågu¿, studiind manifes-tårile spirituale. Membru corespondent al Academiei Române.

53 Wald, Henri (1920-2002), filosof român. Contribu¡ii de epistemologie, logicå¿i semanticå.

54 Crainic, Nichifor (pseudonim al lui Ion Dobre; 1889-1972), poet ¿i eseist,studii de specialitate în filosofie ¿i teologie la Viena. Director al revistei„Gândirea“ (1928-1944). Principalul teoretician al ortodoxismului autohton.A fost închis din motive politice, între 1947 ¿i 1962, la Aiud. Academician.

55 Constantinescu, Mac (Mihail Filip Constantinescu; 1900-1979), sculptor,grafician, decorator ¿i scenograf, profesor universitar la Bucure¿ti.

67

56 Dictatura regalå a fost decretatå la 10 februarie 1938.57 Tåtåråscu, Gheorghe (1886-1957), om politic, unul dintre conducåtorii

Partidului Na¡ional Liberal ¿i lider al grupårii „tinerilor liberali“. De maimulte ori ministru ¿i prim-ministru (1934-1937, 1939-1940). Vicepre¿edinte¿i ministru de Externe (1945-1947) în guvernul lui Petru Groza. Membrude onoare al Academiei.

58 Pauker, Ana (1893-1960), om politic, membrå în Partidul Comunist din1921. Din septembrie 1944 a devenit una dintre personalitå¡ile marcanteale Partidului Comunist, ministru de Externe între 1947-1952. Eliminatådin via¡a politicå, sub acuza¡ia de devia¡ionism, în lupta pentru putere cuGh. Gheorghiu-Dej (1952).

59 Asocia¡ie culturalå de dezbateri, ini¡iatå de Petru Comarnescu. A scos în1934-1935 revista cu acela¿i nume, având subtitlul Revistå de arte, litere¿i filosofie.

60 Comarnescu, Petru (1905-1970), eseist ¿i critic de artå, ini¡iator al grupåriiCriterion.

61 Râpeanu, Valeriu (n. 1931), critic ¿i istoric literar, editor, fost director alEditurii Eminescu.

62 Bråtianu, Gheorghe I. (1898-1953), istoric ¿i om politic, fiu al lui I.C. Bråtianu.Profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Cercetåri asupra istoriei na¡ionaleromâne, studii în domeniul istoriei economice ¿i sociale a Bizan¡ului.În 1930 a creat o disiden¡å a PNL. Închis (1948) la Sighet. Membru al unorsocietå¡i ¿i academii stråine. Academician.

63 Antoniade, Constantin (1880-1954), filosof, critic al teoriei kantiene ¿ipostkantiene a cunoa¿terii.

64 Rådulescu-Motru, Constantin (1868-1957), profesor universitar, membrual Academiei Române. Licen¡iat în drept, doctor în filosofie, abilitat docentîn psihologie, esteticå ¿i istoria filosofiei. Deputat ¿i senator na¡ional-¡årånist. Pre¿edinte al Academiei Române (1938-1940).

65 Mistral, Frédéric (1830-1914), scriitor de limbå provensalå, autorul unorpoeme de substan¡å misticå ¿i folcloricå. Premiul Nobel pentru literaturåîn 1904, împreunå cu economistul ¿i scriitorul spaniol J. Echegaray.

66 Ple¿u, Andrei Gabriel (n.1950), istoric al artei, filosof, profesor univer-sitar, publicist, fondator al revistei „Dilema“, fondator ¿i rector al ColegiuluiNoua Europå.

67 Dumitriu, Anton (1905-1992), filosof ¿i logician, profesor universitar laBucure¿ti. Valorificå tradi¡iile filosofice greco-latine, îndeosebi ontologiaaristotelicå. Preocupåri pentru fundamentarea filosoficå a epistemologiei,pentru paradoxele logico-matematice ¿i logicile polivalente.

68 ªora, Mihai (n.1910) scriitor, filosof, eseist.69 Nedelciu, Mircea (1950-1999), romancier optzecist.

68

70 Costea, ªtefan (n. 1930), sociolog, profesor de istoria sociologiei la Univer-sitatea Spiru Haret din Bucure¿ti, ¿eful Departamentului de IstoriaSociologiei la Institutul de Sociologie al Academiei Române.

71 Andrei, Petre (1891-1940) sociolog, filosof ¿i om politic, profesor universitarla Ia¿i. Ministru în câteva rânduri, reprezentant al aripii de stânga a PartiduluiNa¡ional ºårånesc. Contribu¡ii în axiologie, eticå ¿i sociologia cunoa¿terii.Membru post-mortem al Academiei Române.

72 Bråileanu, Traian (1882-1947), filosof, etician, sociolog ¿i publicist, profesoruniversitar la Cernåu¡i. Ministru al Educa¡iei Na¡ionale, Cultelor ¿i Artelor(septembrie 1940-ianuarie 1941). Moare în închisoarea de la Aiud.

73 Morariu, Modest (1929-1988), istoric literar, editor, director de editurå.74 Berman, Iosif (1892-1941), fotograf cunoscut în ¡arå ¿i în stråinåtate, unul

dintre cei mai buni fotografi ai ªcolii sociologice de la Bucure¿ti. A låsat oimportantå bancå de imagini care ilustreazå via¡a ¿tiin¡ificå a epocii, printrealtele cercetårile ¿i ac¡iunile întreprinse de ªcoala sociologicå de la Bucure¿ti.

75 Hane¿, Petre V. (1879-1966), istoric literar. Sinteze critice ¿i studii, autorde edi¡ii.

76 Helmuth Klocke, elevul lui Günter Ipsen.77 Vezi convorbirea incluså în volum.78 Culcer, Max (1882-1969), medic la Dobri¡a.79 Vulpescu, Mihail (1888-1954), cântåre¡ de operå ¿i folclorist, profesor

la Conservatorul din Bucure¿ti. A înregistrat cântece populare încå din anul1928 pentru Arhiva Fonogramicå.

80 Pu¿cariu, Sextil (1872-1948), lingvist, istoric literar, profesor de limba ¿iliteratura românå la Universitatea din Cluj, director al Muzeului LimbiiRomâne ¿i al revistei „Dacoromania“.

81 Cornå¡eanu, Nicolae D. (1889-1977), inginer agronom, sociolog, profesorde contabilitate agricolå la Academia de Înalte Studii Agronomice dinBucure¿ti, membru activ al Institutului Social Român. Participå lacampaniile monografice ini¡iate de ªcoalå (1927-1932), în cadrul sec¡iuniiManifeståri economice, la Nerej, Fundul Moldovei, Drågu¿, Runcu,Cornova. Ministru al Agriculturii ¿i Domeniilor (1939).

82 Breazul, George (Gheorghe N. Georgescu; 1887-1961), muzicolog ¿ifolclorist, profesor universitar la Bucure¿ti, a pus bazele Arhivei Fonogramicedin Bucure¿ti.

83 Brediceanu, Tiberiu (1877-1968), compozitor ¿i folclorist. A înfiin¡at TeatrulNa¡ional, Conservatorul ¿i Opera Românå din Cluj. A cules muzicå popu-larå bånå¡eanå ¿i maramure¿eanå. Studii de istoria muzicii române¿ti.Membru corespondent al Academei Române.

69

84 Claudian, Alexandru (1898-1962), filosof, sociolog ¿i poet, profesoruniversitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti, studii de sociologie a literaturii franceze,asupra sistemelor filosofice ¿i de istoria filosofiei.

85 Vianu, Tudor (1897-1964), estetician, critic literar, filosof ¿i scriitor, profesoruniversitar la Bucure¿ti, academician. A fost preocupat de activitateaechipelor studen¡e¿ti conduse de Gusti, în vara lui 1929, a fost alåturi deechipa din Drågu¿. A participat la activitatea Institutului Social Român.Director al Teatrului Na¡ional (1945), ambasador la Belgrad (1946), direc-tor general al Bibliotecii Academiei Române, director general al Comisieina¡ionale pentru UNESCO. Studii de stilisticå literarå ¿i generalå.

86 Georgescu, Dumitru C. (Mitu) (1904-1974), medic, sociolog, demograf ¿istatistician, membru fondator al ªcolii sociologice de la Bucure¿ti. Directorla Institutul Central de Statisticå. A participat la campaniile monograficede la Goicea-Mare, Nerej, Fundul Moldovei, Drågu¿, Runcu, Cornova, ªan¡.A cercetat cadrul biologic, abordând probleme de demografie, alimenta¡ie,locuin¡å ¿i igienå socialå. Contribu¡ii la elaborarea lucrårii 60 de sate române¿ti¿i a Enciclopediei României.

87 Neam¡u, Octavian (1910-1976), sociolog, colaborator apropiat al profeso-rului Gusti, urma¿ al acestuia în fruntea Funda¡iei Culturale Regale. A par-ticipat la campaniile de cercetåri monografice de la Cornova ¿i Drågu¿,a condus echipele studen¡e¿ti de cercetare ¿i ac¡iune socialå (1934-1939).Alåturi de H.H. Stahl ia parte la înfiin¡area ¿i conducerea publica¡ieiperiodice „Curierul echipelor studen¡e¿ti“. Participå la pregåtirea ¿i organi-zarea apari¡iei revistei „Sociologie Româneascå“ ¿i a campaniei de cercetare¿i ac¡iune socialå 60 de sate cercetate de echipele studen¡e¿ti.

88 Coste, Brutus (1910-1984) licen¡iat în Drept, diplomat, a participat la cam-pania de la Fågåra¿. Dupå råzboi, figurå proeminentå a emigra¡iei politiceromâne¿ti. Între 1967-1976 a fost profesor de ¿tiin¡e politice ¿i istoriecontemporanå la Universitatea Fairleigh Dickinson din New Jersey.

89 Dårmånescu, Maria a participat la mai multe cercetåri monografice,ulterior a lucrat ca profesoarå de limba românå la Bråila.

90 Ioanovici, Dochia licen¡iatå în lLitere, participantå la campaniilemonografice începând din 1927.

91 Cristescu-Golopen¡ia, ªtefania (1908-1979), sociolog, etnolog. A participatla cercetårile monografice începând din 1929, cercetând în special ritualurile¿i ceremoniile populare. So¡ia lui Anton Golopen¡ia.

92 Foc¿a, Gheorghe (1903-1995), etnograf participant la campaniile mono-grafice începând din 1929. Inspector la Funda¡ia Culturalå Regalå, direc-tor al Muzeului Satului de la Bucure¿ti între 1948-1978.

93 Ultima carte publicatå, în momentul realizårii interviului: Cadre ale gândiriipopulare române¿ti. Contribu¡ii la reprezentarea spa¡iului, timpului ¿i cauzalitå¡ii,Bucure¿ti, 1985.

Harry Brauner ¿i Lena Constante*

„Toate lucrurile se leagå sålbatic“

Cu toate cå nu au fost sociologi, Harry Brauner ¿i LenaConstante nu pot lipsi din nici o încercare de a schi¡a istoria ªcoliisociologice de la Bucure¿ti.

Regulile istoriei orale interzic interviul cu asisten¡å. În cazullor înså nu putea fi vorba de impunerea nici unei reguli: oricum,nu ar fi respectat-o. Prima mea vizitå în locuin¡a aflatå într-unbloc din Drumul Taberei a fost una de purå curtoazie, la care nuam folosit magnetofonul. Doamna Constante a povestit despreînchisoarea de la Miercurea-Ciuc, în timp ce Harry Brauner seplimba prin camerå, studiindu-må aproape ostentativ. Cea de-a douavizitå s-a derulat cu totul altfel. M-am a¿ezat lângå patul lui HarryBrauner, ¿i am conversat lini¿tit. Doamna Constante a apårut lachemarea so¡ului ei, ¿i n-a mai fost nevoie så pun întrebåri...

* Brauner, Harry (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, partici-pant la campaniile monografice începând din 1929, alåturi de ConstantinBråiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor a Societå¡ii Compo-zitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participatca anchetator de teren la campaniile monografice de la Drågu¿, Runcu, ªan¡,¿i Nuc¿oara. Dupå råzboi a contribuit la întemeierea Institutului de Folclor.Condamnat politic în procesul Påtrå¿canu, a fost întemni¡at timp de 12 ani.Înainte de pensionare a lucrat la Institutul de Etnografie ¿i Folclor din Bucure¿ti.

Constante, Elena (n. 1908), artist plastic, participantå la monografiile sociologicecu începere din 1929. Contribu¡ii la cunoa¿terea artei icoanelor pe sticlå. So¡ialui Harry Brauner, a fost condamnatå politic în procesul Påtrå¿canu.

72

– Când a¡i fåcut cuno¿tin¡å cu Bråiloiu? Fiindcå prin el a¡i fåcut cuno¿tin¡åcu ªcoala Gusti, nu?

– Nu ¡in minte data, cu Bråiloiu am fåcut cuno¿tin¡å... din totdeauna.Ar fi peste måsurå de curios pentru mine så spun când l-am cunoscut.Dar, de fapt nu-i chiar a¿a de curios, dacå stau så må gândesc bine, potså spun... Mi-ai spus cå prin Bråiloiu l-am cunoscut pe Gusti. Nu ¿tiudacå este just asta. Pentru cå pe Gusti l-am cunoscut cu totul pe altå cale,decât prin Bråiloiu. Sunt multe legåturi, multe fapte care s-au petrecut,care m-au apropiat de drumul åsta, înså nu prin Bråiloiu. Pe Bråiloiul-am cunoscut, pare-se, în anul, så spunem... Greu de spus.

– Dupå ce s-a întors de la Paris?– Care era anul dupå ce s-a întors... probabil, dupå ce s-a întors de

la Paris, pentru cå dacå nu-l våzusem la Paris, dacå nu fusesem la Paris...L-am cunoscut prin... parcå fixasem eu data cândva, am spus eu 1928,parcå. Asta era data.

– Deci, practic cu un an înainte de Drågu¿.– Da.– ªi pe Gusti, când l-a¡i cunoscut?– Pe Gusti... Fac o mare pauzå. Nu ¿tii cå microfonul dumitale,

cu care ai venit, e numit în multe pår¡i „mågåoaie“. În Ardeal am auzit¿i în multe alte locuri: omul, când este în fa¡a mågåoaiei, reac¡ioneazå cutotul altfel, decât normal... La Gusti am ajuns prin familie. Prin familialui Sanielevici1, ¿i în felul åsta l-am cunoscut pe Gusti... Opre¿te mågåoaia!

– Dumneavoastrå a¡i terminat Conservatorul, nu?– Da.– ªi deci a¡i ie¿it profesor. Din ce tråia¡i prin anii ’20?– Întâi vreau så-¡i spun cå ie¿ind profesor am fost pe vremea aceea

cel mai tânår profesor din învå¡åmânt. Îmi câ¿tigam existen¡a cu catedra,alergam foarte mult, nespus de mult, ¿i am cunoscut multå omenire,care m-a ajutat. Deci, am fost profesor, ca profesor eram plåtit la catedrå,¿i în felul åsta reu¿eam så câ¿tig o foarte modestå existen¡å, cu care fåceamfa¡å. Deci, pe Bråiloiu l-am cunoscut în acela¿i timp. Bråiloiu mi-a fost ¿iprofesor la Conservator. Era boier. Mare boier.

– Despre båtrânul Fogoro¿, pe care l-a¡i „activat“ la Drågu¿ a povestit¿i Henri Stahl ¿i Mihai Pop. Dar, în afarå de acesta, Dumneavoastrå care a¡iparticipat prima oarå la o monografie, a¡i intrat într-o societate atât de pestri¡å,a¡i intrat într-o...

73

– O lume.– O lume foarte pestri¡å a monografi¿tilor, pe care la Bucure¿ti nu a¡i fi

putut s-o întâlni¡i.– Cred cå nu e gre¿it dacå spun un lucru pe care nu l-a¿ mai gândi

aståzi, dar cum am reac¡ionat atunci. Îi priveam cu un aer de nejustificatåsuperioritate pe unii dintre ei. Nejustificatå, datoritå faptului cå fiindîmpreunå cu Bråiloiu care era un om de o sclipitoare inteligen¡å, aveamasupra celorlal¡i aceastå vedere ierarhicå. ªi, chiar dacå pe unii îi consi-deram mult inferiori, timpul a cernut lucrurile într-un fel sau altul,¿i dintre ei foarte mul¡i... în fine, asta n-are nici o importan¡å... au ie¿itla suprafa¡å.

– Adicå, v-a¡i considerat un fel de aristocra¡ie spiritualå, împreunåcu Bråiloiu, fa¡å de ceilal¡i?

– Da. E bine spus a¿a, da.– Dar, au fost ¿i printre sociologi unii, ca Vulcånescu...– Bineîn¡eles cå da, nu despre å¿tia era vorba, ci de ceilal¡i. Mi-aduc

aminte cå printre ceilal¡i era un oarecare Constantinescu2, Constantinescu-Buget îi spuneam, pentru cå... Nici nu-mi aduc aminte de el.

– Fåcea bugete de familie?– Probabil cå da. Probabil cå da. Îl consideram mult depårtat.

Eu eram pe atuncea legat, foarte legat de råposatul Matei Socor3. Caretot fåcea parte dintr-o aristocra¡ie, într-un fel familialå, având tot felulde avantaje prin pårin¡ii lui, familia lui, care erau cu totul neobi¿nuitecelorlal¡i. Mi-aduc aminte pe vremea aceea... poate pe vremea aceea MateiSocor era un båtåu¿. Putea så-¿i permitå.

– Båtåu¿?– Da.– Cu ce se båtea?– Cu ce se båtea? Se båtea cu o bâtå, care-i fusese fåcutå cadou tot

de familie, din partea Sanielevicilor, o bâtå mare de tot, cu noduri. Parcåavea ¿i o fundå la capåt. Vorba aia, care era capåtul? Ål de jos, sau ål desus? Ei, ¿i erau tot felul de oameni cu care fåcea båtåi. La liceul Lazår,unde am învå¡at ca elev particular, ¿i unde Matei Socor venea în chip debåtåu¿. ªi erau ni¿te båie¡i la Lazår pe vremea aceea care s-au fåcut ofi¡eride meserie, ¿i cu care dådea Matei Socor grave lupte. Mi-aduc aminte deun prieten de-al nostru de atunci, din vremea aceea, a cårui mamå eramuncitoare la regie, la C.A.M. ªtii ce-i aia C.A.M.? Casa Autonomåa Monopolurilor.

74

– Unde la un moment dat Gusti a fost pre¿edinte.– Da. Toate lucrurile se leagå sålbatic. ªi aceastå mamå avea un

båiat cu un nume de care era ea foarte mândrå, ¿i care pe mine må fåceaså râd. Nerone. Nerone Grigorescu. E frumos, nu? ªi cu Nerone Grigorescuåsta a avut multå vreme legåturå Matei Socor. ªi eu am avut legåturå cuNeronele nostru, care a tras foarte multe, fiindcå Matei Socor îl ivea într-ale comunismului. A fost de multe ori arestat din pricina prietenului lui,Socor. Pentru cå pe Nerone putea så-l aresteze, dar în nici un caz pebåiatul lui Socor nu îndråzneau. Era ¿i aici o serioaså ierarhie, bineîn¡eles.Må mir cå matale nu ¿tii lucrurile astea, nu ¡i-au ajuns la ureche.

– Despre Socor ¿tiu doar cå a compus imnul cel vechi ¿i cå a fost la unmoment dat director la Radio. Cred cå atunci Dumneavoastrå a¡i fost la închisoare.

– Eu am fost în închisoare? /râde/ Stai så-mi aduc aminte. Da, amfost în închisoare atuncea, da. Imnul acela cu muncitori ¿i ¡årani /fredo-neazå/. Eu atuncea eram la închisoare, da, e adevårat. Eram „în påstraresocialistå“ /râde /. Må mir cå n-ai auzit pânå acuma, nu-i a¿a cå-iextraordinar? Formula cea mai cumplitå.

– Sunte¡i bucure¿tean, nu?– Nu.– Dar, în orice caz, urban.– Da.– Care a fost imboldul spre a face folclor??– Vrei så spun care a fost imboldul meu spre a face folclor? E foarte

complicat så spun eu, dar în aceea¿i vreme e foarte simplu. E mai multdecât foarte simplu. Nu ¿tiu dacå ¡i-am aråtat vreodatå caietele mameimele? Trebuie neapårat så le vezi. A fost foarte legatå de muzicå. Daråsta nu-i un råspuns la întrebare. Eu am avut o doicå. Am fost frategemene, cu Norbert. Norbert a luat alt drum, a luat drumul ve¿niciei,devreme de tot. Am ¿i glumit cu asta, cå am fost bågat la un proces,¿i acolo l-am plagiat pe Mark Twain. Le-am explicat anchetatorilor caremå pregåteau pentru proces cå eu am un argument extraordinar, princare ei nu vor putea så må condamne. Pentru cå de fapt eu am o aluni¡åpe gât, ¿i aluni¡a asta n-o avea Harry, o avea Norbert. ªi eu la proces o sådovedesc cå nu pot fi condamnat, pentru cå eu nu sunt eu, sunt frate-meugemene. Am fost amenin¡at cå voi fi pus la punct pentru aceste argumenteale mele, cu argumente contondente. Prin urmare, eu am avut o doicå.Pentru cå mama nu avea lapte pentru noi. ªi doica mea era ¡igancå. ªi se

75

pare cå, e o veche constatare cå laptele care l-ai supt nu se face apå.ªi atunci îmi explic eu, nåscut la Piatra Neam¡, îmi explic în felul åstafaptul cå am avut o aplecare specialå pentru folclor.

– La facultate a fost cineva care vå îndrepta spre folclor sau prefiguranecesitatea cercetårii lui?

– L-am avut în primul rând ca maestru pe un profesor pe care l-ampre¡uit foarte foarte mult ¿i care m-a influen¡at puternic, Dumitru Kiriac4.Care îmi spunea mie „englezul“, din cauza numelui meu. ªi el a låsatasupra mea o puternicå amprentå.

– L-a¡i înso¡it vreodatå la ¡arå?– Nu. Nu l-am înso¡it niciodatå, dar am fost pe acelea¿i drumuri, ca

så spun a¿a. Am fost pe drumurile lui, ¿i l-am vizitat foarte deseori acaså.– Cred cå el a introdus în România metoda înregistrårilor cu Edison.– Mi-e foarte greu så spun acuma cå el a introdus asta. Cred cå e

gre¿it spus. A introdus-o ¿i Georgescu-Breazul.– Georgescu-Breazul a fost ¿i la Fundul Moldovei, înainte de Bråiloiu.

Adicå, în aceea¿i campanie a fost ¿i Breazul, ¿i Bråiloiu.– Da. Dar, trebuie så-¡i spun cå Bråiloiu, care era un boier boier, era

obiectul de ironie al lui Breazul.– ªi invers.– ªi invers, bineîn¡eles. ªi invers, ca pânå la sfâr¿it lucrurile...

în fine, asta n-are importan¡å cum au evoluat de-a lungul timpului.Breazul, de pildå, m-a apreciat pe mine foarte mult. Åsta este un lucru¿tiut ¿i verificat. Dacå o så må întrebi, de cine verificat, mi-e greu såspun, dar... ªi Breazul spunea despre Bråiloiu cå Bråiloiu se duce lavânåtoare ¿i vâneazå folclor. Adicå, Breazul îl considera pe Bråiloiu dreptun parvenit care n-are ce cåuta în lumea folclorului /râde/. ªi pe Breazull-am avut profesor când a introdus cursul de enciclopedie muzicalå. Cumîi spunea Bråiloiu „cioclopedie“. Care dupå aia s-a våzut cå a dat ni¿temari rezultate. Sigur cå to¡i profesorii m-au influen¡at puternic. Despreastea am cam scris eu destul de multe lucruri, ¿i am fåcut comunicåri.Sigur cå mi-au låsat o puternicå amprentå. Dacå eu am fost pe locurilepe unde a fåcut Kiriac teren? Nu, nu am fost pe teren cu el. Dar, în ceamai mare måsurå terenul lui era casa lui. Caså, pe care prin Bråiloiu amcunoscut-o foarte bine, caså, prin care må gândesc cå toatå atmosferacare era acolo, cine venea pe acolo, oamenii care se adunau...

– Sociologii spun cå erau con¿tien¡i cå fac ceva nou ¿i pe plan mondial. În cemåsurå Dumneavoastrå, folclori¿tii, era¡i con¿tien¡i de originalitatea metodei?

76

– Eram con¿tien¡i pentru cå de multe ori am intrat în contact custråinii care au venit la monografiile acestea sociologice, printre carefoarte mul¡i erau tributari sociologiei lui Gusti. ªi atuncea a intrat înobi¿nuin¡å pentru noi så apreciem aceastå monografie a lui Gusti.

– Dar era¡i con¿tien¡i de originalitatea cercetårilor Dumneavoastrå defolclor?

– Am fost con¿tien¡i, da. Dupå cum ¡i-am spus cå am avut legåturiprin Sanielevici. Eu personal eram foarte con¿tient cå ceea ce facem noinu s-a mai fåcut.

– ªtiu cå Bråiloiu s-a interesat efectiv ¿i de sociologie. Dumneavoastrå,Socor, Pop, tinerii care-l înconjurau pe Bråiloiu vå ocupa¡i exclusiv de folclor?

– Practic ne-am ocupat de multe lucruri, dar m-ai întrebat dacå ampus mâna pe sociologie. E un lucru la care mi-e foarte greu så-¡iråspund. Printre profesorii pe care i-am avut, de pildå, cred cå e suficientså spun cå am urmat ca auditor cursurile lui Tudor Vianu. L-am avut peP.P. Negulescu5. ªi de la å¿tia am tras destul de mult, fårå îndoialå.Prezen¡a mea acolo era legatå ¿i de faptul cå-l cuno¿team pe Gusti.

– A¡i avut legåturi de rudenie cu familia Sanielevici?– Nu, s-a spus asta, dar n-a avut nici o bazå realå. Una dintre prie-

tenele mele, care este nåscutå Sanielevici, se numea Gabriela Deleanu.Care a plecat dupå aceea în stråinåtate. Alexandru Sanielevici6 a fost foarteimportant la Institutul de Fizicå Nuclearå, cu sediul la Viena. El a fostprieten cu noi, ¿i am avut întâmplåri în legåturå cu el. El a fost ¿i profesorla liceul teoretic evreiesc, unde am fost ¿i eu profesor. ªi a¿a se leagålucrurile, se leagå între ele...

– Cum vå aduce¡i aminte Dumneavoastrå de na¿terea acestei noi metodede a vedea folclorul, a noii optici asupra folclorului ?

– Adevårul e în oamenii cu care am avut de-a face, fårå îndoialå.ªi oamenii å¿tia, ¡i-am mai pomenit a¿a, cumva, ¡i-am mai vorbit despreexisten¡a lor... În orice caz, cred cå ce trebuie spus neapårat ¿i ce am avuteu ca un lucru absolut sigur, incontestabil este faptul cå pentru noi nu acontat niciodatå criteriul estetic, decât pe al doilea plan. ªi asta cred cåeste cel mai de seamå ¿i cel mai important lucru. În felul åsta pe minem-a surprins extraordinar o misivå de-a lui Gusti, cåruia mårturisindu-iprintr-un procedeu cu totul special cum am ajuns la diferite, så spuna¿a, descoperiri folclorice, ¿i la diferite sisteme pe care le-am utilizat eu,¿i i-am spus lui Gusti cå am descoperit doina – era vorba despre Drågu¿ –

77

care exista. ªi la Drågu¿, Gusti, foarte minunat, m-a întrebat dacå „e fru-moaså”? Ce e frumoaså? ªi am råmas foarte impresionat cå el a putut så måîntrebe pe mine dacå e frumos sau nu un lucru care avea cu totul altå valoare.Dar, ai citit despre sistemele pe care le-am utilizat pentru a-i face pe oameniså-mi cânte, a-i face pe oameni så-mi spuie anumite lucruri, care le aveau eiîn memorie, dar despre care nici ei nu ¿tiau? La Drågu¿ s-a întâmplat asta.Må întâlneam cu ei, ¿i melodia pe care vroiam så våd dacå mai existå, le-ofluieram. Le-o fluieram, ¿i le spuneam, ia uita¡i-vå ce mi-a cântat mie un ombåtrân de aicea. Voi cunoa¿te¡i melodia asta? Eu nu ¿tiu cine-i åla, care acântat-o. O, batå-te så te batå, domnule, påi asta a cântat-o cutare. ªi în felulåsta îi în¿elam, ¿i ob¡ineam rezultatul pe care îl cåutam, ¿i care era un rezul-tat sociologic.

– Pentru asta Dumneavoastrå trebuia så cunoa¿te¡i mii de melodii.– Nu era vorba de mii de melodii, era vorba de câteva melodii tip

sau arhetipuri, cum ai vrea så le nume¿ti, care circulau, care existau. Dinpunctul åsta de vedere Drågu¿ul era tocmai foarte bun, pentru cå toateaceste – dacå vrei så le nume¿ti – arhetipuri erau repetabile, nu era vorbadespre multe melodii, era vorba despre un anumit numår de melodii.ªi am utilizat diferite mijloace din astea, ¿tiu ¿i eu... necinstite? /râde/Nu cred cå erau neapårat necinstite, sigur cå nu. Melodiile nu se creeazå.

– Textele se creeazå, probabil.– Textele, fårå îndoialå. Fårå îndoialå aceste texte, care sunt foarte

jucåu¿e, ¿i care corespund anumitor necesitå¡i politice. ªi asta-i foarteimportant. E foarte important, cum ¿i aståzi vezi când se adunå oamenidin toate pår¡ile ¿i ace¿ti oameni cântå, ca så zic a¿a, condeierii,a¿a-numi¡ii condeieri, schimbå textele, nu schimbå muzica.

– ªi asta se cheamå „folclor nou“.– Da. A¿a-numitul folclor nou.– Dacå nu a¡i fi fost închis, în anii ’50, poate ar fi trebuit så face¡i folclor nou.– E destul de amuzant så-mi aduc aminte, eu eram du¿man al

poporului în momentul când eram unde eram, ¿i apåreau o mul¡ime depublica¡ii în care bineîn¡eles cå numele meu nu putea så aparå, eu fiind„în påstrare socialistå“, dupå cum î¡i spuneam. ªi apåreau textele mele,texte tale quale, a¿a cum erau, fårå så puie numele. Ceva de... de nebunie,a¿a consider eu. Era o carte la care am colaborat, de... acuma îmi scapånumele... Pentru pace, a¿a-zis. ªi în cartea aia aveam o mul¡ime de lucruri,de pildå acolo au apårut prima datå lucrurile care dupå aceea au fost

78

prezentate de al¡ii, cum spuneai matale înainte. Tot vreau så vin laªorban7, dar n-are a face, nu are legåturå cu treaba asta. În cartea asta...Pentru pace se numea, aveam eu ni¿te lucruri pe care le-am cules, ¿i pecare pentru prima datå le-am publicat eu, ¿i pentru asta am fost supårat,am fost cu adevårat supårat, cå nu se pomenea despre mine. „Hitler,Hitler mare câine“, sau „Hitler n-aibå parte / de lumânare la moarte“,ni¿te texte foarte...

– Din timpul råzboiului?– Da, ¿i era un act de mare curaj, cred eu. Oamenii erau probabil

mai mult incon¿tien¡i, decât de curaj, cå aveam aceste texte, ¿i le-amcules, erau ale solda¡ilor. ªi le-am cules ¿i de la muncitori, de la fabricaGabel, ¿i pe urmå am våzut cå s-au låfåit în ele, ca så zic a¿a. Foarte bine.Gåsesc cå este foarte justå expresia. Foarte mul¡i care erau ståpânii, darnu era frumos asta, zic eu. Chiar ¿i atuncea, m-a supårat.

– Dupå ce a¡i ie¿it din închisoare, v-a¡i reîncadrat acolo, la Folclor?– Dupå ce am ie¿it, m-am reîncadrat la Folclor, în chip de ¿ef al

laboratorului de etnomuzicologie.– Director fiind Mihai Pop atunci, nu?– Nu, la Folclor nu era, Mihai Pop era mult mai mult atuncea. Mihai

Pop a fost pe linia interna¡ionalå foarte mult. Pe linie interna¡ionalåa fost directorul Institutului Interna¡ional de Antropologie ¿i Etnografie¿i toate astea.

– Avea noroc cå a fåcut la Praga un doctorat de slavisticå.– Da, da, mare noroc a avut. A avut mare noroc. ªi are ¿i o mare

abilitate. Se potrive¿te jocul de cuvinte: o mare abilitate, maleabilitate!/râde/ ªi a fost foarte multå vreme asta.

– Dar, spre deosebire de mul¡i al¡ii, n-a fåcut råu nimånui.– Nu. Nu ¿tiu de asta. Mi-e greu så spun a¿a ceva.– La Drågu¿ ¿i în celelalte campanii, unde a¡i fost împreunå în jurul lui

Bråiloiu vå împår¡ea¡i sarcinile?– Påi, era normal ca el så fi fåcut numai literaturå, pentru cå nu

avea nici o contingen¡å cu muzica în momentul acela. S-a ocupat cufolclorul literar. Dupå aceea ¿i-a lårgit, ca så zic a¿a, domeniul, pentru cåa¿a au mers lucrurile.

– Vå aduce¡i aminte de ªtefania Cristescu, pe urmå Golopen¡ia?– Îmi aduc foarte bine aminte, bineîn¡eles. Ea se ocupa de descântece.

Nu ¿tiu dacå ¡i-a povestit Lena de capitolul åsta. Cum s-a fåcut cå m-a

79

captat, ca så zic a¿a. Foarte interesant. A cunoscut ea o vråjitoare ¿i carevråjitoare i-a fåcut, i-a cerut un obiect de-al meu ¿i a fåcut magie, caremagie a rezistat tuturor timpurilor. Chiar atuncea când n-a mai vrut såråmâie magia, magia a råmas. ªi ea era absolut convinså de treaba asta.

– Asta unde a fost, la Runcu?– Parcå la Runcu.– La Drågu¿ nu putea så fie.– Se putea, se putea.– A fost la Drågu¿ Lena Constante?– Da. La Drågu¿ a fost Lena.– ªi când v-a¡i cåsåtorit?– Påi, ne-am cåsåtorit mai încolo /râde/. Ne-am cåsåtorit mult mai

târziu, când eram eu în domiciliu obligatoriu. Atuncea am avut ni¿teîntâmplåri foarte... Am fost în domiciliu obligatoriu dupå ce am ie¿it dinînchisoare, bineîn¡eles, ¿i am fost trimis într-un sat care se numea Vii¿oaraatuncea. Care aståzi nu mai figureazå pe hartå, dar care atunci era orealitate. Nu mai este pe hartå, pentru cå nu mai existå. Nu mai existå.Satul åsta nu existå domnule, auzi, må întrebi cum nu mai existå!Nu mai existå, pentru cå s-au întins IAS-urile. Era în Ialomi¡a.

– A¡i fost chiar atât de periculos Dumneavoastrå, cå dupå ce a¡i ie¿it dinînchisoare v-au mai dat ¿i domiciliu obligatoriu?

– Da, se pare cå am fost foarte periculos. Mult mai periculos, decâtîmi închipuiam. Dar, în acela¿i timp am fost un bun exemplu pentru to¡iceilal¡i, nu crezi?

– În ce sens?– A, n-ai în¡eles ce vreau så spun. Am fost un bun exemplu pentru

intelectuali, pentru arti¿ti, pentru to¡i cei care puteau så vadå un exemplude ce poate så i se întâmple unui om care n-a fåcut nimic.

– Putea så se întâmple chiar ¿i ceva mai råu.– Putea så se întâmple, da, putea så se întâmple de multe ori. Eram

în închisoare, ¿i aveam un om, nu ¿tiu ce era, un om care avea acces såintre la de¡inu¡i. Eu eram destul de naiv, ¿i åla intra la mine, ¿i a¿a-zis måbårbierea. Îmi punea în cap un ¿tergar, ¿i ståtea cu briciul la beregatamea, ¿i-mi spunea: deci eu acuma pot så-¡i tai beregata. Nu pot så-¡ispun ce sentimente må cople¿eau de bestia asta care intra, ¿i de câte oritrebuia så må bårbiereascå, ceea ce ar fi însemnat o plåcere, era mai multdecât un co¿mar. Mie mi se pårea cå ¡inea o eternitate, o ve¿nicie, dar era

80

de o bestialitate extraordinarå, ¿i era utilizat de administra¡ie. ªi eu înnaivitatea mea credeam cå s-a terminat tot... Deci, el era omul admi-nistra¡iei, utilizat de administra¡ie, ¿i în sensul åsta î¿i fåcea meseria foartebine. Eu am fost într-un regim, la Zarcå, cum se numea. Acolo, undel-am cunoscut ¿i pe Nichifor Crainic.

Intrå Lena Constante.– H.B. – Scumpå doamnå, Dumneavoastrå crede¡i – må-ntreba

dumnealui – Dumneavoastrå crede¡i în descântece ¿i în magie?– L.C. – Da.– H.B. – Ce vå face så crede¡i?– L.C. – I-ai povestit?– H.B. – I-am povestit, dar tu så-i poveste¿ti asta. M-a întrebat dacå

am cunoscut-o pe ªtefania Cristescu-Golopen¡ia.– L.C. – Am stat la Paris cu ea la cåmin. A avut o burså, ¿i am avut

¿i eu o burså datå de Gusti. ªi am locuit amândouå în acela¿i cåmin.Erau burse foarte mici, dar eu aveam o måtu¿å care må mai ajuta. ªi easåraca, serveam masa împreunå, ståtea acolo la maså, ca så poatå så-¿iacopere diferen¡a de cåmin.

– H.B. – Dumneavoastrå când a¡i utilizat...– L.C. – Vrei så må prinzi /râde/!– H.B. – Când a¡i utilizat aceste mijloace nepermise de a må face

fericit?– L.C. – Cu vråjitoarea?– H.B. – Da.– L.C. – Nu mai ¿tiu în ce an era.– În ’30.– L.C. – În ’30? Cå eu le încurc. Ne cunoscusem în 1929, când el era

la Drågu¿. Eu eram elevå la Belle Arte, ¿i gra¡ie unei oarecari protec¡ii,am stat vara la cåminul de la Sâmbåta, cåminul Casei ªcoalelor. ªi dincând în când ne duceam în excursie, fåceam trei kilometri la Drågu¿,mai cu seamå dumineca, când ei fåceau ¿ezåtori. ªi ne invitau ¿i la maså.ªi eu îi cuno¿team pe to¡i monografi¿tii, cå sora mea Zizi Constante8,Elisabeta, fusese eleva lui Gusti. ªi într-o zi la prânz, întâmplarea a fåcutcå m-am a¿ezat lângå Harry, era cel mai tânår în monografie. ªi eu amfost pe urmå cea mai tânårå, mai micå decât el, în anul al doilea. ªi s-a¡inut de tot felul de... eu eram foarte bå¡oaså, ¿i el cåuta så facå så se râdå

81

de mine, lucruri destul de stupide /râde/. Lua câte o bucå¡icå de pâine,¿i m-atingea de bra¡, ¿i pe urmå o mânca cu deliciu. Pe mine må enerva!Nu ¿tiam cum så lupt, så i-o tai... Tot felul de prostii din astea. ªi în aldoilea an ocupându-se Mac Constantinescu de sec¡ia plasticå, ¿i noi necuno¿team foarte bine, eram la Belle Arte, ne cuno¿team... cu Criterionul,cu duminicile petrecute la ei, cå avea cu Floria Capsali9 o caså, ¿i ¿ti¡i cåacolo se întâlneau criterioni¿tii ¿i al¡ii. Veneau fetele Bertola ¿i GabrielNegri, un grup mare. ªi atunci el m-a cooptat în sec¡ia lui, så fac cópii,fi¿e. ªi deci, plecând seara din Gara de Nord într-un vagon de clasaa III-a pus la dispozi¡ia noastrå, cå nu eram prea elegan¡i, ¿i încetul cuîncetul toatå lumea doarme, în afarå de Harry ¿i de mine. Noi eram copiide macedoneni, crescu¡i foarte strâns, n-am avut voie, n-am avut prieteni,pentru mine era mare aventurå monografia, atâ¡ia båie¡i, atâtea fete,libertate. ªi ne-am apucat så ne jucåm leap¿a. Må pocnea... cu toatåputerea. / râde/ ºi-aduci aminte, Harry? Parcå era ¿i Bråiloiu, dar eladormise într-un col¡. ªi ajungem la monografie, ¿i våd eu în prima zi,a doua, a treia, cå Harry are un succes la fete, fantastic. Dupå masa desearå toatå lumea ståtea jos, cerc în jurul lui, începea så cânte cântece dintoate regiunile, avea o memorie extraordinarå, glume. Mie nu mi-a plåcut.ªi dupå câteva zile... dar noi totu¿i eram cei mai tineri, ¿i eram din douåechipe artistice. Eu eram cu arta plasticå ¿i ne mai potriveam, seara neîntâlneam cu Mac cu Bråiloiu, eram mai apropia¡i. ªi eu locuiam la ofemeie foarte cumsecade. ªi într-o zi aflu eu cå mama ei e vråjitoareasatului. ªi i-am spus, când vine mama ta, så må chemi. ªi a venit obåtrânicå, ¿i i-am spus, uite, mie-mi place foarte mult un båiat din å¿tia,colegii mei studen¡i. Cum så fac eu ca så se lege ¿i el de mine? Cå el eînconjurat de toate fetele astea. Erau frumu¿ele, drågu¡e, în fine. ªi eazice, furå-i ceva, adu ceva de la el, ¿i-¡i fac eu farmece, de gata, se lipe¿tepe via¡å. ªi îi cer o cravatå. Aveam o bluzå bleu ¿i zic, dacå vrei så-miîmprumu¡i o cravatå... se purta atuncea, fåceam pe båie¡oaiele. ªi-mi dåcravata, ¿i vine femeia, se a¿azå acolo, în odaie, pe jos, aduce o carafå desticlå, cu apå, sfin¡itå sau nu, asta nu ¿tiu, punea ni¿te foi de busuioc,fire de busuioc, leagå cravata împrejur, ¿i timp de un ceas må ¡ine acoloîn fa¡a ei ¿i boscorode¿te. Eu nu în¡elegeam ce spune, mormåia ¿imormåia, iarå¿i Harry, iarå¿i Lena... Pentru mine era o glumå. Dar uitecå n-a fost glumå. A¿a cå cred în descântec! Sunt atâ¡ia ani de atunci, nu?Cinzeci ¿i cinci! /râde/ Numai la asta nu m-a¿ fi gândit. A¿a a fost. Dar,

82

¿ti¡i, el a avut foarte multe flirturi de toate felurile, dar eu eram prietenalui de suflet. Îi fåceam toate comisioanele...

– Pentru Dumneavoastrå Runcu este o monografie foarte importantå.Pentru istoria sociologiei n-a fost chiar atât de importantå.

– L.C. – Drågu¿ a fost foarte important pentru mine din punct devedere lucru. Dar, eu nu sunt o båtåioaså. Mi s-au întâmplat lucruri foarteneplåcute, dar am absolut tot materialul. Mac a fåcut un studiu foartebun despre tehnica icoanelor pe sticlå. A gåsit-o pe ultima iconåreasådin Fågåra¿, Ana Dej, ¿i a gåsit la ea toate izvoadele, ea i-a explicat tehnicade lucru. N-a studiat icoanele din Drågu¿ ca atare, decât superficial. Anulal doilea el a plecat la Paris, ¿i n-a venit în vacan¡å. ªi atuncea Gusti m-aîntrebat dacå-mi asum eu råspunderea. ªi noi lucram cu Marcela Foc¿a,care de fapt era socioloagå, dar îi convenea så lucreze, ¿tia foarte bine såcopieze ¡esåturi, lucra frumos, linii, culori. Nu ceva mai greu, dar deastea, simple. ªi se ata¿ase aici. ªi dacå eu vreau så preiau cu Marcelaca asistentå. ªi am fost foarte mândrå. ªi am sosit la Drågu¿.

– Al doilea Drågu¿, în ’32.– Da. ªi la Runcu mai învå¡asem eu câte ceva, eu n-am fåcut

sociologie, n-am fåcut facultate, n-am fåcut filosofie, am fåcut Belle Arte.Înså ascultând în fiecare searå rapoartele lor, mi-a intrat ¿i mie în capceva de statisticå, de sociologie. ªi am hotårât så fac o lucrare la Drågu¿,så fac catalogarea tuturor icoanelor din cele aproape 300 de case câteerau acolo, så fac pe fiecare caså o fi¿å, pentru fiecare icoanå o fi¿å,¿i care mi se påreau mai interesante, så le copiez. Înainte de plecare amavut marea plåcere cå m-am dus cu Ricu Stahl10 la Cartea Româneascå,care era marea librårie, ¿i mi-a spus: po¡i så cumperi ce vrei, material.Vå-nchipui¡i: blocuri, hârtie Pelican, acuarele, gua¿e, ¿i mai cu seamåmi-a oferit acolo un aparat fran¡uzesc, chambre claire, o pârghie cu o lunetå.ªi a¿ezai ce voiai så copiezi în fa¡å, hârtia pe maså, ¿i fixai în a¿a felaceastå chambre claire, încât proiecta icoana pe hârtia ta. ªi tu n-aveaidecât så urmåre¿ti conturul cu linia, ¿i culoarea o puneai. Deci, ie¿ea cumaximå precizie. Ajunsesem a¿a de maniacå, cå pânå ¿i cråpåturile dinicoane le marcam ¿i stricåciunile ¿i tot. ªi am copiat vreo 80 de icoane.Ricu m-a învå¡at cum så fac statistic, cum så desenez statistic, cu cercuri¿i cu triunghiuri, cu câte la sutå din a¿a, câte la sutå din aia, ce erauicoane pe hârtie, erau icoane pe lemn, ¿i erau icoane pe sticlå – asta eraspecialitatea Transilvaniei de altminteri. ªi atunci erau foarte multe în

83

Drågu¿, am gåsit câte 15-16 într-o caså. Pe urmå au cumpårat, au cum-pårat, au luat, s-a auzit cå s-a fåcut o expozi¡ie, ¿i toatå lumea a cumpårat.Bråiloiu le-a luat pe cele mai frumoase. ªi s-au spart toate. ªi din asteade sticlå am gåsit 626. ªi am descoperit câteva filiere. Adicå, care semånauîntre ele, care erau de acela¿i me¿ter. Fi¿ele astea cum le fåceam? Intramîntr-o caså. Statisticienii fåcuserå planul Drågu¿ului cu casele numerotate,¿i le luam pe rând. În fiecare zi câte puteam, 2-3 case diminea¡a,dupå-masa. Notam icoanele, întrebam pe femeie cum se cheamå, de undele-a cumpårat. Una zicea, acum 10 ani au venit de la Fågåra¿ negustorisau am mo¿tenit-o de la mama. Câ¡i ani avea mama... ¿i în felul åstafåceam ¿i vechimea lor. Foarte rar erau datate. ªi când am ajuns la bisericå,icoanele împåråte¿ti erau tot de sticlå, superbe, ¿i am recunoscut tehnicala câteva dintre icoanele care le-am gåsit în case. Dar fericirea era cåaceastå icoanå împåråteascå, din dreapta mi se pare, avea un text chirilic,care spunea cå a fost fåcutå de Savu Moga11 din Arpa¿ul de Sus... Fericireamea a fost enormå. Am pus nume pe un pictor de icoane.

– H.B. – ªi astea erau pentru noi ni¿te fericiri incomensurabile.– L.C. – ªi seara, la ¿edin¡å, în culmea fericirii spun tot ce am

descoperit, cå am pus nume. Afarå de Ana Dej care mai tråia, era primulnume de pictor de icoane care apårea în jude¡ul Fågåra¿. Pe urmå ammai gåsit Petru Tama¿, Iosif Florea... A doua zi, fårå så-mi spunå nimeninimic, Bråiloiu cu Ricu Stahl s-au urcat într-o cåru¡å, ¿i au pornit la Arpa¿.Eu eram o studentå fårå mul¡i bani, nici nu mi-ar fi trecut prin cap cå potså cer o cåru¡å, ¿i så må duc a doua zi. Eu vroiam så-mi termin lucrul.ªi am aflat dupå câteva zile, cå s-au dus acolo ¿i au fåcut un fel de inventaral icoanelor din Arpa¿.

– H.B. – Ρi dai seama ce a însemnat...– L.C. – Pentru mine a fost o cumplitå durere, era descoperirea

mea. L-am rugat pe Gusti så må lase så mai ståm douå såptåmâni cuHarry ¿i cu sora mea, ca så ajung ¿i eu, ca så må duc ¿i eu la Arpa¿.ªi ne-am dus dupå ce s-a terminat, am stat acolo vreo cinci zile, ¿i le-amgåsit pe fetele båtrâne, care mai tråiau încå, ale lui Savu Moga. Am toatehârtiile, toate interogatoriile, unele scrise de Harry în chirilic, un dosarmare, întreg. Lucruri foarte frumoase mi-au povestit. E poveste lungå,pânå în zilele noastre ¡ine. Sosesc la Bucure¿ti. Eu iubeam foarte mult peEmanoil Bucu¡a12, ¿i el îmi dådea din când în când câte o carte de ilustratla Editura Casei ªcoalelor. Era un mare scriitor. Era ¿i el un na¡ionalist,

84

pu¡in prea fierbinte, dar fårå så fie legionar. Nu era de dreapta-dreapta,dar era foarte de dreapta. Cum era ¿i Victor Ion Popa13. Dar nu ajungeaula urå.

– Carli¿ti din cale afarå. Victor Ion Popa?– Situa¡ia lui era legatå de aceasta, ca så poatå så lucreze. Eu am

lucrat mult cu Victor Ion Popa, ¿i l-am iubit foarte mult. La expozi¡ia dela Paris din 1937 eu am fåcut marea picturå a Funda¡iei Regale pentrusat, eu eram legatå de sat. ªi atunci a venit Carol så deschidå expozi¡ia.Dar Maria Mohor14 ¿i cu mine la 12 noaptea, fiindcå la Paris era grevå,noi a trebuit så spålåm geamuri, så spålåm pe jos, a¿a cå la deschidereacu Carol noi dormeam în hotel, nu mai ¿tiam nimica... În tot cazul,povestea asta cu icoanele må intereseazå s-o spui cuiva. ªi må duc laBucu¡a, ¿i îi povestesc, uita¡i ce am descoperit. ªi mi-a spus, ascultå, Lena,scrie-mi imediat un articol, eu ¡i-l public imediat în „Boabe de grâu“15.Pentru cå altfel tu e¿ti tânårå, ¿i n-o så-¡i meargå. ªi fac un articol,cu fotografia acelei icoane, cu fotografia fetelor, ¿i cu datele pe scurt.ªi mi-l publicå în ’31. Sau chiar în ’30. Îl am aici. ªi eram mul¡umitå.Trec anii. Nu se publicå monografia Drågu¿. În principiu a vrut Gustiså-mi publice mie studiul cu copiile ¿i m-am dus la Luceafårul, ¿i amvorbit cu directorul, nu mai ¿tiu cum îl chema, un om foarte drågu¡...

– H.B. – Ventura.– L.C. – Dar costa foarte mult, trebuia fåcutå în culori, pânå la urmå

nu s-a reu¿it. A venit råzboiul. A trecut råzboiul. În timpul råzboiului euam luat de la Institutul Social copiile mele, ¿i erau la mine acaså. Am ziscå le påzesc mai bine. Dar, am fost arestatå. ªi în noaptea când m-auarestat, a intrat o familie, care mai e ¿i aståzi în casa mea. ªi s-a dus totce-am avut în caså. Nu mai am. ªi au trecut anii. ªi acum câ¡iva ani dezile apare un articol scris de Vasile Drågu¡16 despre iconarul Savu Moga,descoperit de Bråiloiu ¿i Ricu Stahl. Lui Ricu Stahl i-am telefonat, zice,dragå, n-am nici o vinå. Când prin ’34 Bråiloiu a fåcut o expozi¡ie deicoane pe sticlå la ministerul Propagandei, ¿i în acest catalog a scris foarte¿mechere¿te Bråiloiu, care caracter nu prea avea: cercetårile altora m-audus pe drumul lui Savu Moga ¿i nu ¿tiu ce. Dar nu spune ale cui. A¿a,o frazå sibilinå. Drågu¡ pesemne cå a luat de acolo, din catalog. Dar acumcâ¡iva ani, în 1975 apare o carte superbå17, despre icoanele pe sticlå, scrisåde Dana ¿i Dumitru Dancu, un volum de artå, care pe douå pagini seciorovåiesc cu mine. Må acuzå cå am furat descoperirea, nu pomene¿te

85

de articolul din „Boabe de grâu“, ¿i cu asta basta. Am încercat så iaulegåtura cu ei, n-am putut, am vorbit cu Ricu, ¿i Ricu mi-a dat o scrisoare,pe care o am, dar n-am publicat-o. În care pune la punct lucrurile: n-amnici un amestec eu, nici Bråiloiu, tu le-ai gåsit. ªi a¿a a råmas. Cartea...m-am interesat: se poate scoate de pe pia¡å? Cum o så se scoatå de pepia¡å pentru mine o carte, un volum a¿a mare ¿i frumos. ªi a¿a a råmas.Eu am tot materialul... Am avut în via¡å 3-4 pove¿ti din astea, parcå m-aurmårit soarta.

Note

1 Sanielevici, Henric (1875-1951), critic literar, estetician, sociolog ¿i biolog.A explicat valorile estetice ale literaturii prin factorii biologici, etici ¿isociologici.

2 Constantinescu-Mirce¿ti, C. D., licen¡iat în litere, participant la campa-niile monografice.

3 Socor, Matei (1908-1980), compozitor ¿i dirijor, ¿ef al Orchestrei Radio-difuziunii Române. Membru corespondent al Academiei Române. Tatållui, Socor, Emanoil (Emil) (1881-1951), ziarist, a fåcut parte din conducereaziarelor „Adevårul“ ¿i „Diminea¡a“.

4 Kiriac, Dimitrie G. (pe numele adevårat Dumitru Georgescu; 1866-1928),muzician, fondatorul societå¡ii corale Carmen. Contribu¡ii la constituirea¿colii na¡ionale de compozi¡ie ¿i a unui stil specific, rezultat din interferareamo¿tenirii bizantine cu elemente ale folclorului muzical. Culegåtor de folclormuzical.

5 Negulescu, Petre P. (1872-1951), filosof ¿i om politic, profesor universitarla Ia¿i ¿i la Bucure¿ti. A abordat probleme ale filosofiei din perspectivaachizi¡iilor ¿tiin¡ei contemporane. A fost adept al ideii de progres, a adop-tat o pozi¡ie psihologistå în explicarea fenomenelor culturale. Ministru(1921-1922), Membru al Academiei Române.

6 Sanielevici, Alexandru (1899-1970), fizician, profesor universitar laBucure¿ti. Membru de onoare al Academiei Române. Contribu¡ii îndomeniul radioactivitå¡ii ¿i al fizicii nucleare.

7 ªorban, Raoul (n. 1912), profesor de istoria artelor, publicist.8 Constante, Elisabeta (Zizi) (1906-1979), licen¡iatå în litere, participantå

începând din 1927 la campaniile monografice, ulterior a lucrat la ªcoalaSuperioarå de Asisten¡å Socialå pe tot parcursul func¡ionårii acesteia.

9 Capsali-Dumitrescu, Floria (1900-1982), dansatoare ¿i coregrafå, a jucatun rol important în evolu¡ia baletului românesc prin cultivarea dansuluide caracter ¿i de inspira¡ie folcloricå.

86

10 Henri H. Stahl.11 Moga, Savu (1822-1899).12 Bucu¡a, Emanoil (1887-1946), scriitor ¿i bibliograf, autor de studii etno-

grafice, publicist, traducåtor, director în cadrul Funda¡iei Culturale Regale„Principele Carol“, director al revistei „Boabe de grâu“, membru corespon-dent al Academiei Române.

13 Popa, Victor Ion (1895-1946), scriitor ¿i om de teatru, profesor universitarla Conservatorul de Artå Dramaticå din Bucure¿ti, regizor, pictor scenograf,animator al teatrului popular.

14 Mohor, Maria, actri¡å, so¡ia lui Victor Ion Popa.15 „Boabe de grâu. Revistå lunarå ilustratå, de culturå“. Apare la Bucure¿ti

(martie 1930 – decembrie 1935). Redactor: Emanoil Bucu¡a. Publica¡ie cucaracter enciclopedic, editatå de Direc¡ia Educa¡iei Poporului.

16 Drågu¡, Vasile (1928-1987), istoric al artei, specialist “în istoria arteiromâne¿ti ¿i universale, profesor universitar la Bucure¿ti, rector al Institu-tului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“.

17 Dancu Juliana, Dancu Dumitru, Pictura ¡åråneascå pe sticlå, Bucure¿ti, EdituraMeridiane, 1975.

Ion Costin*

„Ne sim¡eam foarte bine“

În anii în care am început convorbirile cu membrii ªcoliimai tråiau doar doi dintre participan¡ii primei campanii, de laGoicea Mare: Ion Costin ¿i G. Vlådescu-Råcoasa. Despre cel dinurmå auzisem încå din anii ’70, despre primul înså nu ¿tiamnimic. Ion Costin a fåcut parte din categoria acelora – foartenumero¿i – care dupå câteva campanii ¿i-au dat seama cå au altåvoca¡ie decât sociologia. Ideea convorbirii despre campaniile dinanii ’20 l-a surprins foarte mult pe cel care cu peste jumåtate deveac în urmå optase pentru ziaristica de agen¡ie, ¿i cåruia – devreme ce nu a låsat urme publicate – nimeni nu i-a mai solicitatså povesteascå istoria contactului såu cu campaniile monografice.Am inclus aceastå convorbire în volum pentru cå aduce informa¡iiprivind atmosfera campaniilor ¿i a mediului universitar bucure¿tean.

– Cum a¡i ajuns la aceastå facultate? V-a¡i înscris la Filosofie, nu?– Litere ¿i Filosofie, eu am fåcut douå universitå¡i deodatå. Am plecat

cu ideea fixå de a face sociologie, de a-mi lua licen¡a pe filosofie, lasociologie, ¿i de a face literele, ¿i a-mi lua licen¡a fie în italianå, fie îngermanå. Mai probabil în germanå, cå eu sunt, prin tatål meu, pe jumåtategerman. Tatål meu avea mama germanå ¿i tatål român.

– Era o colonie germanå foarte puternicå aici, la începutul secolului,am stat de vorbå cu câ¡iva membri ai acesteia. Am aflat cå aveau asocia¡iiculturale, sportive.

* Costin, Ion (1903-1991), ziarist, traducåtor, licen¡iat în filosofie, participant lamonografiile sociologice de la prima campanie în 1925 pânå în 1929. Dupå studiiîn SUA ca bursier Rockefeller devine în Bucure¿ti jurnalist la Agen¡ia Rador.

88

– Bunicå-mea aceasta, Grey, cåsåtoritå cu tata-mare, era alsacianå,o chema Julianne Grey. Era foarte bisericoaså, vorbea foarte prostromâne¿te, n-a învå¡at niciodatå, dar era o femeie foarte interesantå.Era cât p-aci så må prindå, må impresionase pu¡in cam tare cu religia.Eu n-am avut... era numai impresia, fiindcå aderen¡a mea la religie ezero. N-am ureche, ¿i n-am... Tata ne-a låsat – am un frate ¿i o sorå – ¿icu ¿coala, ¿i cu totul la libertatea noastrå. Eu am venit foarte devreme încontact cu sociali¿tii, de pe la 13-14 ani m-a preocupat. M-am interesat,¿i treptat am ajuns så cunosc. A¿a cå sociologia a venit oarecum de laîntrebarea: „Cum pot så cunosc realitatea aceasta?“ Mi se pårea cåpsihologia nu este suficientå, geografia nu este suficientå. Treptat m-amdumirit, ¿i am început så citesc destul de multå sociologie, chiar în armatå.

– Ce autori?– Pot så dau o listå întreagå – foarte mul¡i. A¿ putea så prezint

câ¡iva dintre ei. Eram mai degrabå pe linie germanå a sociologiei,Durkheim1 ¿i ceilal¡i au venit mai... marginali. În plus, aveam din tinere¡eo dispozi¡ie pentru poezie. Mi-a plåcut totdeauna poezia. Tatål meu eraun mare cititor, îmi aducea cår¡i, de mic am avut o gråmadå. La cinci anijumate ¿tiam så citesc bine. Aveam o aten¡ie ¿i vedeam jocuri din asteade poezie. ªi am nimerit foarte repede la Heine2. ªi prin Heine pot såspun cå mi s-a deschis universul poeziei. Pe urmå au venit ¿i mul¡i al¡ii– a venit cu pasiune literatura francezå. Cår¡ile care se gåseau erau mainoi, a¿a cå m-am înscris cu ideea de a face ¿i literele, ¿i sociologia. Una,så zicem pentru suflet – poezia aceasta. M-a interesat poezia stråinå,e o curiozitate, în afarå de Eminescu, pe care îl ¿tiam aproape... mult.Ricu Stahl pe care l-am cunoscut... E mai mare ca mine cu doi ani.Eu l-am adus la noi. El nu avea legåturå cu sociologia. Avea ¿i atunci unorizont foarte larg, se vedea din folosirea vocabularului. ªtia ce såvorbeascå, ¿i l-a captat ¿i pe Gusti, care era un om destul de dificil...Eu am fost în cinci monografii. Pe urmå am plecat. În ’29 am plecatîn America3.

– La facultate ce profesori mai deosebi¡i a¡i avut?– La Filosofie de departe Gusti mai interesant, Negulescu. Pe mine

m-a interesat foarte mult germana, ¿i italiana. La germanå aveam unprofesor bun, la italianå era un om extraordinar, Miron Costin. Cålinescu4

– ¡inea foarte mult så devin asistent. Dar, eu nu pe linia asta ¡ineam såfiu, a¿a cå n-am råmas. Cu toate cå am fåcut câteva lucruri interesante.

– De Gusti a¡i aflat la facultate?

89

– L-am cunoscut foarte repede. Må lua în considerare la seminarii.Foarte repede m-a invitat la el acaså. A discutat cu mine, nu legat desociologie, ci a discutat cu mine. Am våzut pe urmå cå avea ceva cumine. Mi-am dat seama. Am discutat enorm despre sistemul lui, desprerela¡ii, ¿i chestii de-astea... Oarecum, pe urmå mi-am dat seama cå må„pipåia“ pu¡in. Nu fåcea cursurile admirabil, nu pot spune cå era foartebun... eram receptiv la el, încât am citit enorm de mult ce scria el, ¿i deacolo am gåsit pe al¡ii.

– Am auzit cå totdeauna dådea foarte multå bibliografie.– Båga prea multe, ¿i nu de acela¿i nivel. Era un extraordinar profesor

de a te face curios. ªi sistemul acesta avea un avantaj, cerin¡ele acestea,încå nu umplute cu material. Gândul lui era så le integreze în sistemullui, când va avea timp. Pe ici, pe colo, începuse. Dar nu se legau bine,¿i nu fåcuse unitate în fiecare dintre ele. Grupele acestea, cele 8 marigrupe pe care le fåcuse el, unitå¡ile acestea, de aici a început, cred,cre¿terea. Fåcea ni¿te seminarii foarte bune, în care te låsa så ¿i gre¿e¿ti.Din când în când punea pe al¡ii så te combatå. Avea o dibåcie de a nute influen¡a direct, de a-¡i trimite prin cei egali, de vârsta ta. Nu fåceape profesorul. Asta-i impresia mea. M-am împåcat foarte bine. Avea pePrejbeanu5 asistent. Care era mai mult profesor. Pe urmå am aflat... euam fost membru al Partidului Socialist... cu legionarii, am ¿i mâncatbåtaie... i-au spart geamul tatålui meu... O datå am venit acaså, mi-aupus sacu-n cap, ¿i m-au båtut foarte råu. O datå s-au a¿ezat pe douårânduri, ¿i må båteau, fiecare.

– În urma acestor tulburåri a fåcut Gusti Oficiul Universitar6, nu?– Ce oficiu?– Prin anii ’20.– Eu am venit în ’23 la facultate. Nu ¿tiu. Au fost tulburåri. Unii

îmbrânceau... dar a gåsit unul un mijloc de a demobiliza o gråmadå.Aveau tocuri cu cernealå, ¿i stropeau oamenii, când treceau pe lângå ei.Au fost o gråmadå care n-au mai venit, fiindcå erau såraci.

– Am citit cå Gusti a organizat o cercetare pe probleme studen¡e¿ti.– Da.– Care s-a publicat în ’37, rezultatele cercetårii din anii ’20. S-a discutat

¿i în seminarii cum så se facå aceastå cercetare. Probabil n-a¡i fost în acea serie.– Probabil cå a fost dupå ’29. Eu dupå anul III, nu prea mai aveam

legåturå cu cursurile. Eram oarecum pe cont propriu în legåturå cuUniversitatea. Urma så dau examene, când într-o parte, când în alta.

90

– Cum s-a pregåtit cercetarea de la Goicea Mare?– Printre elevii lui Gusti erau ¿i din regiunea aceea, nu le mai ¿tiu

numele... Popescu-Goicea. ªi Gusti venise de la francezi cu ideea aceastaa monografiei: cå trebuie så se ia de la unitatea cea mai simplå. Lipseaînså un sistem – cum så lucråm. Dar el era pasionat de cercetåri. ªi atuncis-a lucrat ¿i în seminar. Constantinescu a aprins fåclia, a început så facåcercetåri pe psihologie ¿i pe artå popularå. Pe urmå s-a specializat maimult pe economice. A scris ¿i cu Stahl un volum. Treaba o fåcuseConstantinescu-Mirce¿ti, ¿i Stahl a fåcut sinteza. Dar, contribu¡ia lui deorganizare, în mai toate locurile, era foarte bunå. Strânge la un locmaterialul, ¿i-l densificå ¿i ob¡ine rezultate. Am fost rude, a fost cåsåtoritcu sora mea. Prin mine s-au cunoscut. Eu m-am împrietenit cu el oarecumpe linie socialistå. Am avut ¿i rela¡ii oarecum literare ¿i cu sora lui,Henriette Yvonne Stahl7, ¿i într-o vreme l-am cunoscut ¿i pe ªerbanVoinea8. Aveam legåturi mai multe. Familia mea s-a împrietenit foartebine cu båtrânul Stahl9.

– Cum s-a pregåtit aceastå ie¿ire?– Se fåceau seminarii. ªi la un moment dat, din seminarul cel mare,

în care se discutau probleme ¿i lucråri, Gusti a våzut cå este nevoie ¿i såfacem o cercetare. Dar sociologii singuri nu pot face sociologie, pânå nus-au stabilit elementele pe care så facå sociologie: ¿i agriculturå, ¿i bio-logie, toate celelalte ¿tiin¡e. Pe de o parte fåceam seminarul, luând tot pemetoda lui: ce întrebåri ar trebui puse – se fåceau chestionare, ¿i fiecareera distribuit. Eu de exemplu am avut foarte mult în legåturå cu cultura.Am fåcut ciorne, se fåceau, ¿i se discutau, ¿i veneau cu limpeziri, pe carede cele mai multe ori le fåcea Mircea Vulcånescu – el sistematiza.

– A¡i fost colegi de an?– Am fost cu un an înaintea lui. Dar, am fost prieteni foarte buni.

Dintre to¡i studen¡ii de el m-am sim¡it cel mai legat, pe el l-am admiratcel mai mult. Era un om incomparabil, o minte luminoaså, serviabil,slujitor. Mi-aduc aminte, cå fåceam excursii. ªi cu monografia, pe mun¡i.Era o frumuse¡e de om. Pe urmå s-a îngrå¿at. Când fåceam excursii,el ducea rucsacurile fetelor...

– Din påcate se vorbe¿te prea pu¡in ¿i despre el.– Eu sunt unul care m-am necåjit foarte mult cå s-a spus foarte pu¡in

în legåturå cu el, chiar ¿i de prietenii no¿tri cei mai buni. Dupå mine,n-au fost valorifica¡i. Se face o nedreptate enormå.

91

– Au început så fie reeditate ni¿te articole. Un numår din Caiete Critice10

a apårut...– Dar cu monografia, dupå mine ¿i Herseni – care nu e men¡ionat –

a fåcut mai mult decât al¡ii. Fårå Vulcånescu ¿i fårå Herseni nu s-ar fiales nimic... Constantinescu a fåcut, cu Monografia de la Ru¿e¡u. ªi celde la Goicea Mare, ¿i Gicå Dumitrescu11, cu care am mâncat împreunåbåtaie. O så gåse¿ti foarte pu¡in de la el, ca ¿i de la mine, fiindcå el eracu ideile. Am avut un rol, pu¡in de Påcalå. Må distra... ¿i e foarte pu¡inscris despre mine... S-a fåcut acest grup, au venit ¿i ni¿te fete, a venit¿i Foc¿a.

– Marcela Foc¿a a fost la al doilea, al treilea. Pe mine må intereseazå GoiceaMare. Despre asta dumneavoastrå pute¡i så-mi vorbi¡i. În „Arhiva“ din 1936este un articol mare, în care se relateazå fiecare etapå. Dar pe mine m-ar interesa,cum a fost pregåtitå aceastå primå etapå, ¿i cum a decurs.

– La început au fost trei-patru, care så facå un chestionar pentrutoate cele opt grupe. Ce întrebåri så punå, ce trebuie så ¿tim, cine artrebui så facå, ce instrumente ne trebuie. Fiecare venea. Erau aproapezece, se fåcuse un ciorchine, din care putea face.

– Våd cå în aceastå primå etapå a venit ¿i un medic, Mitu Georgescu.– Un bun prieten, împreunå cu Tråi¿teanu (?). El a primit biologicul

cu medicina. Fiecare avea o pregåtire excep¡ionalå, în domeniul såu.S-a hotårât, la geografie så avem un geograf, la biologie un medic,så constate starea de sånåtate.

– Chiar ¿i la Goicea Mare profesorii au stabilit sarcinile, ce anume studiazåfiecare?

– Când se fåceau cercetårile, dacå gåseai ceva, fåceai fi¿e separate.ªi împår¡eai o coalå în patru, ¿i scriai: Mitu Georgescu, vezi cu divor¡ulcutare, cå se pare cå a fost scandal mare. ªi cu fiecare... De fapt nuscormoneai tu, decât ca så vezi ce så-i indici celuilalt. Pe urmå pasai maideparte. Sau ei – aveau ceva psihologic, de care o vreme m-am ocupateu, ¿i cred cå ¿i Vulcånescu. Nu ¿tiam, cå eu în trei rânduri am fost ¿i laSocietatea Na¡iunilor, eu am abuzat.

– Toatå problema din Goicea Mare a fost pregåtitå în Seminar.– S-a despår¡it. Seminariile acelea de maså, cu to¡i, se fåceau mai

departe, ¿i noi ne duceam ¿i la acelea. Dar era unul, care treptat s-a for-mat, ¿i mai mult împin¿i de Gusti: „Ce-a¡i mai fåcut?“, el voia repedeså-i facem chestionarii, pentru toate domeniile acelea care l-au preocupat.

92

ªi mai intervenea ¿i el. Eu într-o vreme må necåjeam, dar pe urmå mi-amdat seama cå el folosea din chinul nostru de a pune întrebåri. Probabil îldumirea pe el cum se îmbinå... ¿i nu voia så ne ofere, tocmai ca så scoatåmai mult de la noi. Ne manevra numai. Destul de abil.

– Unde a¡i fost cazat?– La o caså de ¡årani.– La studentul Popescu-Goicea?– Am impresia cå tatål lui era preot. Toatå lumea a fost foarte

încântatå. Era o regiune cu vinuri bune. Am fost foarte bine primi¡i,plimba¡i. Seara, nu mai terminam. Era o metodå, seara, dupå maså,pe la ¿ase, discutam fiecare ce am adus, cu ce am venit, ce ar mai trebui,¿i fiecare se programa a doua sau a treia zi. A fost foarte bunå. Unul dinlucrurile cele mai interesante pe care le-am fåcut, discu¡iile cu ce amcules, fiecare cu ce a adus, ce urmåre¿te, unde e dificultatea. Sårea unul:„Påi nu se poate, cutare... Asta m-ar interesa pe mine. De ce nu maiscrii?“ Era o provocare, care din momentul în care am sosit acolo mergeafoarte mult. Era o jubila¡ie a¿a... ¿i o sårbåtoare, ne sim¡eam foarte bine.

– A¡i fost un båiat de la ora¿, sutå la sutå urban. O deplasare la ¡aråimplicå ¿i un anumit limbaj. A¡i avut dificultå¡i de în¡elegere?

– În cazul meu n-am avut, fiindcå noi am fost o via¡å întreagå du¿ila ¡arå. Aveam legåtura. ªi mai ales Prejbeanu, era båiat de mo¿ier.Vulcånescu cred cå se adapta la orice. La Goicea era odatå înconjurat decinci-¿ase båbu¡e, ¿i toate såreau, ¿i îl întrebau ceva. Avea un talent de ase mula, nu ¿tiu cum fåcea. La Goicea eram în jur de zece. Afarå de Gustiera Råcoasa12 , dar el nu cerceta. Avea o func¡ie, intervenea. S-a fåcut ogråmadå ca så se ¿tie ce lucråm data viitoare. O vreme n-au råmas decâtfi¿e din astea. Fiecare depunea undeva ceea ce a fåcut în ziua aceea, ¿i cemai are de fåcut.

– ªi Constantinescu-Mirce¿ti, ¿i Råcoasa tråiesc.– El nu a fost monografist. A fost în vizitå, så vadå ce facem. El se

ocupa de Bucure¿ti. Era secretarul lui Gusti, cåruia îi fåcea o gråmadå deservicii. Dar avea o culturå marxistå destul de solidå, fårå så fi fostcomunist. Pe noi Iagnov13 ne-a crescut în socialism. El ne-a dat materialul,ne-a lansat. ªi ªerban Voinea ¿tia marxism, era mo¿tenitorul luiDobrogeanu-Gherea. A preluat ideologie. Eu am fost redactor la externela Rador. Am lucrat, când m-am întors din America, din ’35 pânå în ’46am lucrat la Rador, agen¡ia de ¿tiri.

93

– La Goicea Mare...– S-a våzut mai mult despre ce e vorba. S-a propus, dar n-a vrut

Gusti. Acuma ¿tim ce trebuie så facem, så lucråm pe ce am adunat, såvedem cum så facem ancheta data viitoare.

– Dupå Goicea Mare?– Am mai lucrat, tot anul. S-au mai fåcut chestionare.– La primele cercetåri au fost pregåtite instrumentele pentru cercetare?– Så întrebe, ¿i såtenii så råspundå.– Ce så întrebe?– Cum se face un lucru, când se face, de ce se face. Ce zestre se då la

nuntå, cum se sårbåtore¿te. Se puneau întrebåri, dar urmårind planulacela. Eram destul de diletan¡i.

– Cred cå ¿tia¡i mai mult teorie.– Dar pe urmå ne-am pus serios pe lucru. Cu întrebårile era foarte

greu, ¿i oamenii, într-o vreme – în Vrancea, la Nereju, Ru¿e¡u, FundulMoldovei, Drågu¿.

– La Ru¿e¡u era¡i mai bine pu¿i la punct?– La Ru¿e¡u ni s-a pus ¿coala la dispozi¡ie. Acolo ne întâlneam în

fiecare searå, se fåceau discu¡iile, se notau. De acolo s-a fixat ce aveamde cercetat – se fåcea distribu¡ia rolurilor pentru ziua urmåtoare. Treabaaceasta se fåcea cel mai bine la discu¡iile de searå despre a doua zi. ªi peurmå plecam la drum, ¿i mergând pe drum, câte unul råmânea la câte ocaså. Discutam...

Note

1 Durkheim, Émile (1858-1917), sociolog francez, fondatorul ¿colii francezede sociologie, constituitå în jurul revistei „L’année sociologique“ (apårutåîn 1896). A stabilit obiectul ¿i metodele sociologiei, a descris specificulfenomenelor sociale ¿i al reprezentårilor colective.

2 Heine, Heinrich (1797-1856), poet german, ultimul romantic de prestigiual liricii germane. Autor de eseuri care au contribuit la råspândirea culturiigermane în Fran¡a (unde poetul s-a stabilit din 1831).

3 La o burså Rockefeller.4 Cålinescu, George (1899-1965), critic, istoric literar, scriitor ¿i publicist,

profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. A condus revistele „Jurnalul literar“¿i „Lumea“, ¿i ziarele „Tribuna poporului“ ¿i „Na¡iunea“. Director al

94

Institutului de Istorie Literarå ¿i Folclor al Academiei (1949-1965). Autor alunei monumentale istorii a literaturii române. Studii ¿i eseuri de literaturåuniversalå. Romane de tip balzacian, teatru, note de cålåtorie, publicisticå.

5 Prejbeanu, Dumitru, licen¡iat în filosofie, asistent al profesorului DimitrieGusti în perioada interbelicå, participant la primele campanii monografice.

6 Oficiul Universitar a fost înfiin¡at la Universitatea din Bucure¿ti deprofesorul D. Gusti în urma studierii grevelor studen¡e¿ti din 1923.

7 Stahl, Henriette-Yvonne (1900-1984), scriitoare, sora lui H.H. Stahl. Romaneplasate în mediul rural ¿i în cel citadin, întreprinde o subtilå analizå asufletului feminin.

8 Voinea, ªerban (Gaston Boeuve, 1893-1972), frate dupå mamå al luiH.H. Stahl. Militant socialist, discipol al lui C. Dobrogeanu-Gherea.

9 Stahl, Henri (1877-1942), elev ¿i colaborator al lui Iorga, profesor specializatîn probleme de istorie, de¡ine catedra de expertizå graficå la ªcoalaSuperioarå de Arhivisticå ¿i Paleografie de pe lângå Arhivele Statului. Tatållui H.H. Stahl.

10 „Caiete Critice“ (1970-1989), editate de „Via¡a Româneascå“.11 Dumitrescu, Gheorghe (Gicå), licen¡iat în litere, participant la campaniile

monografice.12 Vezi convorbirea incluså în volum.13 Iagnov, Simion (1892-1957), medic, profesor universitar la Bucure¿ti.

Membru corespondent al Academiei Române.

Roman Cresin*

„Cel mai plåcut concediu pe care l-am avuteu în via¡å...“

Statisticianul cel mai apreciat al ªcolii, Roman Cresin nu avrut så dau drumul la magnetofon. Nu a refuzat discu¡ia, a fostde acord så-mi råspundå la întrebåri, dar fårå înregistrare. Pânåla urmå a admis cå existå lucruri interesante în trecut care nu au,totu¿i, conota¡ii periculoase, dar a trebuit så-i promit, cå la semnullui opresc înregistrarea. Convorbirea începutå oarecum apatic s-amai înviorat pe parcurs, dar întreruperile au fost numeroase ¿iîndelungate. De aceea, din interviu au råmas pu¡ine pagini, chiardacå nu am reu¿it de cele mai multe ori, så în¡eleg, motivul„cenzurårii“.

– Numele îl scrie¡i cu K?– Nu eu, al¡ii îl scriu a¿a.– Så nu vå deranjeze magnetofonul, e o simplå discu¡ie. Când vre¡i, îl

oprim... Nu mi-a¡i spus la ce facultate a¡i învå¡at.– Eu am terminat facultatea de matematici. ªi la 21 de ani am fost

licen¡iat, la 22 de ani am fost cu armata fåcutå, ¿i am intrat la Statisticå,n-am vrut så må fac profesor. Nu-mi plåcea meseria asta. ªi am intrat laStatisticå la Ionescu-Sise¿ti1.

* Cresin, Roman, statistician. Licen¡iat în matematicå, lucreazå la MinisterulAgriculturii ca statistician. Participant la cercetårile monografice cu începeredin 1929, colaborator al Institutului de Conjuncturå Economicå al lui VirgilMadgearu, ¿eful sectorului de statisticå agrarå de la Institutul Central deStatisticå. Dupå råzboi este ata¿at economic la Ambasada Românå din Londra,lucreazå un scurt timp la Comitetul de Stat al Planificårii, dupå care, pânå lapensionare ca statistician la Institutul de Geriatrie.

96

– Deci, înainte ca Manuilå2 så preia institutul.– Sigur cå da. Am lucrat la statistica agricolå, în Ministerul Agriculturii.

ªi când profesorul Gusti în 1929 a fost ministru, el a lansat apel la toateministerele ca så trimitå doi speciali¿ti, så lucreze la monografie. ªi directorulmeu mi-a spus, måi, uite a¿a ¿i a¿a. El ¿tia cå eu sunt cu dorin¡a de a mai face¿i altceva, decât simplu lucru de birou. În locul celor doi agronomi la Gustis-a prezentat un statistician. Mi-aduc aminte, când m-am dus eu la el, m-amprezentat, doresc så lucrez cu dumneavoastrå, el zice: dar ce specialitate ai?Sunt statistician. A, tocmai asta îmi trebuie mie, poftim bani, du-te la Drågu¿,¿i så faci acolo cercetare statisticå. Zic, cum? Unde? De când? Uite, poftim,Mitu Georgescu î¡i då fi¿e, te duci cu Nae Popescu3 , cu Faust ªtefånescu4 ¿inu ¿tiu cu cine, ¿i face¡i acolo cercetare. ªi când venim noi, så fie totul gata!

– Deci, înainte de a se apuca de monografie, satul trebuia prelucrat statistic.– Trebuia prezentatå situa¡ia statisticå a satului. ªi în felul acesta

am devenit eu monografist. ªi, în sfâr¿it, am fåcut recensåmânt, amprelucrat, când a venit profesorul cu întregul grup, am prezentat mate-rialul, am spus care e situa¡ia, popula¡ia, împår¡ire, familii, situa¡ieeconomicå, ce am observat eu acolo, lucruri care ar fi interesante. Amspus chestiile astea, ¿i în felul acesta misiunea mea a fost terminatå. Totu¿i,eu am råmas acolo în continuare, pentru diferite lucråri care trebuiau såfie finite, prelucrate. Lucram în continuare cu grupul meu de statisticieni.

– Practic în ce consta sarcina dumneavoastrå?– Recensåmântul.– ªi cât de amånun¡it trebuia så fie fåcut? De ce anume avea nevoie practic

Gusti din ceea ce fåcea¡i dumneavoastrå?– A fost o fi¿å complexå, demograficå ¿i economicå. Descrierea

locuin¡ei, descrierea gospodåriei, câte locuri are, ce cultivå, ¿i, sigur, starecivilå, cu so¡ie, copiii ¿i a¿a mai departe. Nu pot så-mi aduc aminte detoate amånuntele, dar ¿tiu cå era fi¿a destul de mare. Era o foaie mare,folio, o fi¿å de carton pe care am completat-o noi to¡i. ªi dupå ce s-aterminat monografia eu îmi aduc aminte cå am prelucrat întregul mate-rial, ¿i am fåcut ceva ce dumneavoastrå probabil a¡i citit.

– Nu, eu am citit ce a¡i scris despre studen¡i.– Bine, aia era altå chestiune....– La care monografie a¡i participat?– În prima monografie, cu Nae Popescu ¿i Measnicov5.– La Drågu¿?

97

– La Drågu¿, da. Measnicov lucra în grupa mea, completam formu-larele împreunå.

– Nae Popescu ce forma¡ie a avut, de a intrat în grupa dumneavoastrå?– El a fost studentul lui Gusti. A fåcut întâi facultatea de matematici

– nu ¿tiu dacå a terminat-o, ¿i pe urmå a fåcut sociologie... Eu am lucratprin urmare la Drågu¿, pe urmå am plecat la ªan¡, tot în acelea¿i condi¡ii.

– Asta dupå aproape zece ani.– Nu, ªan¡ a fost al doilea... Ave¡i dreptate, a fost în Gorj.– La Runcu.– La Runcu. ªi la Runcu a fost tot a¿a, foarte frumos, ne-am dus

pânå fåceam problemele. A¿a cå am pregåtit un material frumos acolo.Era un sat foarte frumos aranjat. Era sub munte, ¿i era un râu care ie¿eadirect din munte. ªi deasupra acestui izvor era cârciuma, ¿i acolo cântau¡iganii, ¿i folclorul nostru lucra acolo. Sigur cå erau ¿i sticle de bere puseîn apå, pentru cå dupå lucråri trebuia... Pe urmå ce-am på¡it la Runcu...Când intram în fiecare caså la ¡årani, trebuia så te prezin¡i, ce vrei, cumvrei. ªi omul imediat venea cu un ¡oi de ¡uicå. Ei, primul ¡oi mergea,mergea ¿i al doilea. Dar când ajungeam la al cincilea ¿i spuneam nu,zicea cum?! Eu n-am våzut cå dumneata ai båut la cutare, ¿i la mine nuvrei? /râde/

– Ave¡i probabil o imagine despre ce s-a fåcut la Drågu¿, cum a lucratechipa, ¿i ce a fost la Runcu. Care a fost diferen¡a între cele douå cercetåri,ca atmosferå ¿i ca activitate?

– Nu pot så fac aprecieri. Eu nu aveam activitate propriu-zismonograficå, så ¿tiu ce au organizat ¿i ce material au strâns, ¿i cât de...

– La Drågu¿ unde a fost ¿i Gusti permanent, seara se ¡ineau acele discu¡ii...– ªedin¡e plenare, da.– La Runcu, în lipsa lui, se mai continuau?– N-a¿ putea så spun... ªtiu cå Stahl ¿i Vulcånescu se ocupau de

chestia aceasta, dar cât de frecvente erau ¿edin¡ele, n-a¿ putea så spun.Prezen¡a personalå a mea la ¿edin¡e nu era obligatorie. Eu nu aveamlucråri pe cadre ¿i manifeståri. Eu am prezentat lucrarea, am fåcutraportul, ¿i pe urmå eram un fel de musafir.

– De fapt vå petrecea¡i concediul acolo, nu?– Da, da. Concediul de la minister. Era cel mai plåcut concediu pe

care l-am avut eu în via¡å. Fiindcå era o societate foarte plåcutå. To¡iintelectuali. Eu dacå am putut så intru în societatea intelectualå din

98

Bucure¿ti, numai datoritå monografiilor. Eu am venit aici din Basarabiasingur, n-aveam o caså în care så intru. ªi, pe urmå, dintr-o datå mi s-audeschis perspective. A¿a cå ce a fåcut Gusti pentru mine e de nedescris.

– ªi ca societate, ¿i probabil, ¿i ca orizont. Fiindcå dumneavoastrå camatematician în timpul facultå¡ii, probabil, n-a¡i avut contact cu acestepreocupåri de ordin social.

– Nu, nu-i adevårat. Eu la Ministerul Agriculturii fåceam statisticåagricolå. ªi intrând în sate eu am våzut la fa¡a locului elementele careconstituie aceastå statisticå. ªi metode de întocmire a datelor. A¿a cåpentru mine a servit profesional foarte mult.

– Runcu a fost în ’30, în ’31...– A fost Cornova. Am fost ¿i acolo, tot a¿a, cu aceste chestii, dar

acolo m-am îmbolnåvit, ¿i n-am terminat lucrarea, ¿i a trebuit så plec.Am avut un acces de astmå, de nu puteam nici så stau, nici nimic, a¿a cåm-am suit repede în tren, ¿i am plecat acaså. Pe urmå am fost ¿i la Bistri¡a.

– Dar asta mai târziu, pe vremea Funda¡iei.– Eu am fost la Fågåra¿, ¿i am scris ¿i acolo despre rezultatele

prelucrårii statistice. ªi am publicat în „Sociologie Româneascå“.– A¡i fåcut ¿i statisticå istoricå, a¡i comparat statisticile, urmårind evolu¡ia

situa¡iei?– La Fågåra¿ am fåcut chestia aceasta, fiindcå am fåcut date statistice

asupra comunei de foarte mul¡i ani. ªi dacå-mi aduc bine aminte, parcåam fåcut asta ¿i în Bistri¡a. Dar nu sunt sigur. Dar ¿tiu cå la Fågåra¿ amgåsit o mul¡ime de cifre, ¿i puteam så dau o situa¡ie demograficå pe operioadå foarte îndelungatå.

– Fiindcå imperiul avea un sistem statistic foarte bine pus la punct... Decila Cornova n-a¡i stat de ajuns de mult ca så observa¡i acele diferen¡ieri socialefoarte puternice...

– Cornova era un sat foarte interesant, de råze¿i, pur românesc,înså Popa Zamå, care a fåcut teologie la Kiev, a fost amorezat de numeruse¿ti, ¿i tuturor copiilor din sat le-a dat nume de Kolea, Vera. /râde/Or Cornova era pregåtit pentru Liga Na¡iunilor, ca så dovedeascå cåBasarabia este româneascå. A¿a... ªi pe urmå gåseam acolo curios cå lumeaînvå¡a pe copii limba ruså. De¿i era ¿coalå româneascå. De ce îi învå¡a¡iruse¿te? E limba ¡arului! /râde /

– Mi-a povestit ¿i Harry Brauner despre aceastå adora¡ie pentru ¡ar.– Da.

99

– Dupå Cornova cum a¡i påstrat legåturile, cå ªan¡ul a venit mai târziu...– Eu am fost plecat în Statele Unite.– Când? Asta a fost mai târziu.– În ’38. Da, asta a fost dupå... Ei, ¡ineam legåtura, mergeam din

când în când la Seminar, ascultam ce vorbesc ei, pentru cå m-am împrie-tenit cu lumea, ¿i pentru mine era o plåcere.

– A¡i ascultat ¿i prelegerile de la Institutul Social Român?– Da, sigur, ¿i acolo am fost la ¿edin¡e cu Gusti. El a tot vrut så con-

struiascå clådirea, ¿i såracul n-a reu¿it.– Cu cine a¡i fost în rela¡ii mai apropiate dintre monografi¿ti?– Vulcånescu, Sterian6, Golopen¡ia... ªi pe urmå doctorul Manuilå

m-a luat la Institutul de Statisticå în ’37. Eu lucrasem cu el, în ’30 am lucratla recensåmântul din 1930, ¿i pe urmå am ¡inut legåtura. ªi, în sfâr¿it, în’37 el m-a poftit så lucrez la noul lui institut ¿i mi-a dat mie sec¡ia agricolåîn primire. Pe urmå am lucrat la Gusti ancheta studen¡eascå.

– Tocmai vroiam så vå întreb. ªtiu ceva doar despre serviciul social fåcutîncå în anii ’20.

– Aceste anchete au fost redactate de un grup, în care era ¿i MituGeorgescu.

– În cercetarea despre care a¡i scris dumneavoastrå pomeni¡i ¿i de o altåcercetare, în urma cåreia s-a înfiin¡at oficiul studen¡esc, în anii ’20, când a fostdecan Gusti. Pe urmå dumneavoastrå a¡i fåcut o cercetare în anii ’30.

– Carnetele acestea au fost completate cred cå prin ’26, ’27, a¿a ceva.ªi ståteau acolo neprelucrate. ªi, în sfâr¿it, Gusti m-a chemat pe mine,¿i zice, uite, poftim bani, adunå-¡i oameni, ¿i få !

– Am citit în Arhiva pentru ¿tiin¡å ¿i reformå socialå. Deci nu dumnea-voastrå a¡i fåcut cercetarea.

– Nu, am gåsit-o gata fåcutå. Am fåcut numai analiza datelor. Amlucrat cu un grup. ªtiu cå era Nae Popescu, era Vanea Measnicov, care amurit ¿i el, ¿i încå câ¡iva... Vede¡i, eu am o situa¡ie specialå. Spre deosebirede mul¡i al¡ii, eu am lucrat ce mi-a plåcut în via¡å. În tot cursul vie¡ii.Toate lucrårile pe care le-am fåcut eu, începând cu Ministerul Agriculturii,toate le-am fåcut cu plåcere. Chiar ¿i la Ministerul Agriculturii, eu mi-amamplificat lucrarea ¿i i-am adåugat multe chestii. Am început så comentezcifrele. Cum se pot comenta cifrele? Cum se pot citi cifrele? ªi eu le-amcitit, ¿i am gåsit lucruri foarte interesante. ªi m-am certat cu mo¿ierii!/râde / Cå eu am publicat într-un articol cå exportul cerealelor în 1931

100

trebuie så fie oprit, pentru cå era o recoltå foarte proastå. ªi mo¿ierii pemine: ce vrea Cresin åsta care nu-mi permite exportul cerealelor! Mi-aplåcut mie totdeauna analiza statisticå. ªi eu toatå via¡a mea, ¿i dupåce am ie¿it la pensie, tot m-am ocupat, când gåseam posibilitatea – deexemplu cu Neam¡u când am lucrat – eu så prelucrez. El venea la mineca eu så-i prelucrez, ¿i pentru mine era o plåcere så lucrez. Så scot dincifre ceva.

– Cine v-a ini¡iat în aceastå meserie? Sau a¡i fost autodidact în privin¡astatisticii?

– Cam a¿a ceva. Lucråri de statisticå se gåsesc, ¿i dacå te ui¡i ladiferite lucråri, ai modele.

– La Agriculturå a mai fost statisticå înainte de dumneavoastrå?– De la înfiin¡area ministerului se adunau datele cu privire la

suprafe¡ele însåmân¡ate ¿i produc¡ia agricolå. Dar una este så vezi cifre,cifre, cifre, ¿i alta så vezi prezentarea lor.

– Corela¡ia dintre ele ¿i semnifica¡ia lor... În ’32 s-a fåcut o campanie decompletare pentru Drågu¿.

– Despre care am scris eu. Am scris eu despre Drågu¿. Acolo amscris, la Fågåra¿.

– ªi s-a publicat peste patru ani.– Ei, dacå ceilal¡i nu erau gata...– ªti¡i, pe mine må intereseazå în legåturå cu ªcoala Gusti ¿i cotidianul,

nu doar ¿tiin¡a. Felul cum s-a tråit...– S-a tråit într-o societate foarte plåcutå. De exemplu, mi se pare era

la Runcu. So¡ia lui Golopen¡ia care se ocupa cu descântece i-a cântatprofesorului un descântec de monografie. Spunea: „profesorului cel mare,îi descânt o cercetare“. Pe urmå se cânta: „Copåcelul când asudå,nu ne-aduce veste bunå, ci cå ne-adunå la ¿edin¡ele plenare, care suntca chinina de amare“. /râde /

– ªedin¡ele poate nu erau la fel de interesante pentru toatå lumea...– Nu. Noi eram împår¡i¡i pe echipe. ªi era ¿eful echipei care prezenta

materialul. ªi ceilal¡i... cåscau.– Dumneavoastrå începând cu Drågu¿ a¡i fost la majoritatea campaniilor.

Cine a vorbit cel mai bine la aceste ¿edin¡e?– Stahl ¿i Vulcånescu, ei erau stâlpii. ªi Herseni. Ace¿tia, trei stâlpi.

Erau ¿i asisten¡ii profesorului. ªi pe urmå ceilal¡i, Bråiloiu, Amzår...– La Runcu a fost deja ¿i Golopen¡ia.

101

– Nu mai ¿tiu unde a fost fiecare, dar el mai târziu a venit.– În ’34 Gusti devine ¿i pre¿edintele Funda¡iei, ¿i accentul se pune pe

lângå cercetare ¿i pe ac¡iune. Cunoa¿tere ¿i ac¡iune pentru na¡iune.– Despre asta o så vå povesteascå domnul Nae Popescu, care a

fost acolo un fel de secretar. El ¿i cu Neam¡u erau la conducere. Eu cuFunda¡ia nu... Eu am lucrat la Statisticå, unde am fost ocupat sutå lasutå. Am fåcut acolo ¿i un recensåmânt agricol, am fost pe urmå plecatdin ¡arå un an de zile, a¿a cå nu... ªi pe urmå erau oamenii încadra¡iacolo. Salaria¡i la Funda¡ie. Eu n-aveam nevoie de treaba asta.

– ªi la ªan¡ a¡i fost în prealabil, nu?– Da, în toate cele patru monografii la care am participat eu am

plecat cu trei såptåmâni înainte. Când am venit la Cornova, întâi ¿i întâine-am a¿ezat acolo, ¿i pe urmå må cheamå tovarå¿ul plutonier. Ce cåuta¡idumneavoastrå aici? /râde / De ce a¡i venit aici, cu cine... Imediat telefonlui Gusti. Gusti ne-a scåpat de arest. A¿a era în Basarabia pe vremuri...

– În ’37 la Manuilå a¡i fåcut tot statisticå agricolå.– Îmbunåtå¡it cu noile idei ¿i cu noile posibilitå¡i.– În SUA a¡i ajuns cu burså Rockefeller?– Da. Eu am avut mare noroc cu bursa Rockefeller. Pentru cå în

Bucure¿ti Rockefeller7 a avut 3 reprezentan¡i. Era Gusti, Manuilå ¿iMadgearu8. Or eu am lucrat cu to¡i trei. /râde/

– A¡i lucrat ¿i la Conjuncturå? Cum adicå?– Fiindcå, v-am spus cå am fåcut cuno¿tin¡å cu oameni de suprafa¡å.

Era Paul Sterian, Vulcånescu, care au lucrat la Conjuncturå. ªi care eraspecialist în statistica agricolå? În toatå România era unul singur.Eu aveam lucråri scrise. Nu exista altcineva. Nici directorul, nici subdirec-torul, nimeni niciodatå nu s-a ocupat de aceste probleme. Eu aveampåsårele...

– Acest institut lucra cu salaria¡i, ca un institut de cercetare, sau cum?– Avea douå faze acest institut. L-a înfiin¡at Malaxa9. El a vrut så

aibå anumite date care så-i înlesneascå vânzarea tractoarelor înagriculturå, må rog, ¿i în industrie, ¿i a¿a mai departe. Era un om cucapul deschis, grecul. ªi atunci el a pus la dispozi¡ie bani ¿i a chemat ungrup de oameni. ªi m-au luat ¿i pe mine. Ceilal¡i erau plåti¡i cu 5000,eu eram plåtit cu 3000, dar pentru mine era suficient. Cå eu nu eram desuprafa¡å! ªi, în sfâr¿it, am lucrat câ¡iva ani de zile, ¿i am pus toatestatisticile la punct. Statisticile din toate ministerele care permiteau

102

o vedere de ansamblu a întregii economii române¿ti. Pe urmå a våzutMalaxa cå nu iese nimic pentru el interesant, ¿i a închis. Atunci a preluatMadgearu. A gåsit el fonduri, ¿i omul lui era Cotaru. ªi cu el aceea¿iechipå s-a rearanjat. To¡i erau din specialitatea respectivå. De exemplu,era unul Iordan, are lucra la Banca Na¡ionalå, ¿eful studiilor. Deci aduceatoate datele de acolo. Eu veneam cu datele de la Agriculturå, al¡ii cudatele de la Externe ¿i a¿a mai departe.

– ªi nu erau ¿i salaria¡i care så lucreze permanent acolo?– Au fost câ¡iva. De exemplu unul din salaria¡ii con¡opi¿ti era

domnul Gogu Rådulescu10. /râde/

*– Så vå spun ce må intereseazå...– Fårå explica¡ii, pune¡i întrebarea.– A¡i fost un an întreg în America. M-ar fi interesat impresiile dumnea-

voastrå, ¿i ce anume a¡i învå¡at acolo, care a fost câ¿tigul dumneavoastrå spiri-tual de pe urma cålåtoriei...

– Eu am plecat acolo ca så må pregåtesc pentru efectuarea recenså-mântului agricol, ¿i am lucrat acolo, am fåcut un semestru la UniversitateaCornell, cu statisticå. Pe urmå am lucrat la Washington, chiar la ministerulcare face recensåmânturi, ¿i printre altele am întrebat: a¡i fåcut acum5 ani de zile, ce face¡i acum? ªi mi-au spus: cåutåm gre¿elile! /râde/ ªi peurmå am lucrat la un institut în California, unde erau comentate datelerespective. Apoi a intervenit Hitler, a luat Polonia, ¿i Rockefeller m-aexpediat repede acaså.

– În septembrie 1939.– Da, atunci.– ªi recensåmântul agricol când s-a fåcut?– În ’41.– Separat de recensåmântul general?– În ’41 s-a fåcut ¿i recensåmântul general, ¿i industrial, ¿i agricol.

Dar fiindcå Transilvania era ciuntitå, ¿i nu ¿tiu de ce Manuilå a hotårâtså nu presteze nimic, decât agricol. ªi am lucrat eu cu câteva sute deevrei11. I-am exploatat råu de tot. Pentru cå la sfâr¿itul lucrårii au venitla mine, ¿i au spus: domnule inspector, hai så mai facem încå o datå,de ce så ne da¡i drumul! /râde/

– De unde a avut putere Manuilå så-i angajeze pe evrei în condi¡iile acelea?

103

– Erau evreii intelectuali care trebuia så presteze munci intelectuale.ªi printre evreii intelectuali s-au strecurat ¿i al¡ii. Dar, în orice caz, erauoameni la locul lor, ¿i au fåcut lucrare în bune condi¡iuni. Lucrarea a fostînceputå în ’41, pe teren, ¿i pe urmå pânå a venit materialul, pânå a fostprelucrat, pânå a fost verificat, s-a fåcut pe urmå codificare ¿i întreagaprelucrare... Ceea ce caracterizeazå aceastå lucrare este faptul cå esteprivitå agricultura din punct de vedere social, anume sunt gospodåriileagricole grupate în raport cu for¡a de muncå. Adicå în gospodårielucreazå cu muncitori, sau lucreazå la ståpân, sau este gospodårie desine ståtåtoare. Pe urmå gospodåriile mo¿iere¿ti ¿i a¿a mai departe.Circula¡ia påmântului, påmânt dat în arendå, luat în arendå, în dijmå¿i a¿a mai departe. Aici am acordat cea mai mare aten¡ie. Lucrarea aceastaa prins foarte bine cu ocazia reformei agrare.

– În ce sens?– A fost baza reformei agrare. Mi-a plåcut mult o chestie interesantå.

Dupå vreo 4-5 ani de zile a venit la mine de la Academia Românå: domnu’Cresin, nu cumva ave¡i dumneavoastrå câteva exemplare din recenså-mântul agricol? Eu zic, da. Nu pute¡i så ne da¡i nouå? Dar de ce? Aleacare le-am avut noi s-au jerpelit råu de tot! /râde/

– La recensåmântul acesta a lucrat practic toatå ¿coala Gusti. A venit ¿iStahl, ¿i Golopen¡ia...

– Da, la Institutul de Statisticå. Dar nu la chestia asta. Manuilå aluat toatå smântâna. Era Mitu Georgescu acolo subdirector general,¿i cam el îi spunea doctorului Manuilå pe cine så ia, pe cine så nu ia.Ei... må rog... eu am avut un grup de agronomi cu care am discutat toateproblemele astea.

– Sociologi din ¿coala Gusti n-a¡i avut?– Din påcate, nu. Puteam så iau ¿i al¡ii, ¿i puteam så fac mai bine

chestiile acestea, dar a¿a... eram ¿i eu pu¡in încrezut! /râde/ Aveam 40 deani în ’45, om tânår... Prima lucrare mare, ¿i Manuilå mi-a dat încredereabsolutå, nu se amesteca cu nimic.

– Acesta este un mod de a conduce, aducând oameni capabili. ªi deci în ceipatru ani, între ’41 ¿i ’45 a fost prelucrarea.

– Da, am prelucrat, ¿i pe urmå când am våzut cå s-a anulat chestiaaceasta, eu m-am transferat, ¿i am plecat la Londra, în calitate de consiliereconomic. În ’46-’47. Când a fost conferin¡a de pace.

– ªi de ce a¡i plecat? V-a¡i supårat pe Institutul de Statisticå?

104

– Påi, dacå ei n-au vrut så publice. Eu am fåcut lucrarea, am investitatâta muncå, ¿i... Lucrarea s-a anulat. M-au chemat acolo, la Comer¡ulExterior, cå nimeni nu ¿tia ruse¿te. Trebuia så facå legåtura cu UniuneaSovieticå. Eu eram membru de partid. Cå då-i, cå då-i, cå trebuie så facemnoi to¡i o nouå echipå.

– Din ’45 a¡i fost membru de partid? Sau mai devreme?– Din ’45. N-am fost mai devreme. Eu am avut legåturå cu

organiza¡ia de partid din Izmail cu mult înainte. ªi secretarul de acolomi-a spus: nu te båga în partid, cå sunt prea mul¡i trådåtori! A¿a mi-aspus. ªi de altfel noi to¡i, basarabenii, am fost vâna¡i. A¿a cå n-am vrutså-mi depun oasele acolo. În septembrie am dat cerere, în ’44. ªi în ’45mi-a venit aprobare. ªi pe urmå hai... era Bucur ªchiopu12, nu ¿tiu cine,hai cå trebuie så facem, trebuie, vino încoace, treburi urgente. ªi pe urmåm-au trimis la Londra, cå ¿tiam engleze¿te, ¿i eram ¿i membru de partid.ªi am stat acolo, ¿i n-am fåcut nimic. Nici o rela¡ie nu era. Cåci se plåteaarmisti¡iul. ªi pe mine må întreba numai pre¡ul. Pentru cå la armisti¡ius-a convenit ca toate pre¡urile så fie mondiale. ªi atunci primeamtelegrame: pre¡ul interna¡ional la cutare... Al paiului! Pre¡ul interna¡ionalal paiului. / râde / O sticlå de whisky, cautå pe englezi care se ocupåde produse agricole, ¿i cam ce se pune? Ei, hai så fie atâta.

– ªi când a¡i revenit de acolo?– Am stat doi ani de zile. Când a venit Ana Pauker, i-a chemat pe

to¡i acaså.– Neavând încredere în ace¿tia?– Nu, absolut pe to¡i.– ªi la revenire v-a¡i încadrat la statisticå?– Nu, la CSP am lucrat.– Cu planificarea?– Nu. Tot probleme agricole.– Nu era Consiliul de Stat al Planificårii?– Da, dar erau ¿i probleme agrare acolo. ªi pe urmå am fåcut o

gre¿ealå. Miron Constantinescu13 a avut un stat major, ¿i m-a chemat pemine, så vin ¿i eu. ªi a venit el, ¿i mi-a dat mie problema pre¡urilor. Bine,dar eu nu sunt cu pre¡urile. El, uite, sarcinå så faci pre¡urile. Bine. ªi m-atrimis la Institutul de Statisticå – Direc¡ia Centralå de Statisticå, cum senumea atunci – ca så prelucrez situa¡ia nivelului de trai. Nivelul de trai

105

a fost bågat în chestionare pe care le completau gospodinele. Ce a cumpårat,cât a plåtit. ªi se calculau pe aceastå bazå pre¡urile, ¿i deci nivelul detrai. ªi dupå ce un an de zile am stat eu acolo ¿i am lucrat pe baza acestorcarnete, în sfâr¿it am dat situa¡ia. ªi era ¿edin¡å mare, cu consilierulsovietic, era Miron Constantinescu, ¿i eu prezint urmåtoarea situa¡ie:tovarå¿e pre¿edinte, venitul popula¡iei în anul acesta a crescut cu 3%,datoritå intrårii în produc¡ie a so¡iilor ¿i a copiilor din familiile respec-tive – cå salariile nu s-au mårit. Înså din acest 3%, 1% s-a pierdut dincauza cre¿terii pre¡urilor. Când am spus eu chestia aceasta, au sårit pemine: unde e¿ti, dar ce crezi... Påi, tovarå¿e pre¿edinte... Atunci zarzava-turile se cumpårau la Aprozare, ¿i la Aprozar se vindea numai gunoi.A¿a cå dacå cumperi la Aprozar la pre¡ul fix, ¿i arunci ceea ce este prost,î¡i revine mai scump decât ceea ce cumperi de la ¡åran. Gospodinelecumpårau de la ¡årani, la pre¡uri mai mari. Dar ce se întâmplå? Când s-afåcut stabilizarea, eu ca mare specialist eram la Londra, au fåcut al¡ii...Deci, eu nu sunt vinovat. S-a stabilit raportul dintre pre¡ul grâului ¿ipre¡ul fierului. ªi acest raport s-a luat cum a fost pe vremuri. Or pre¡ulgrâului pe vremuri a fost apåsat de taxe de export, iar pre¡ul fierului afost ridicat de taxe de import. ªi atunci pre¡ul grâului, ¿i deci toatepre¡urile agricole, au fost diminuate. ºåranii când predau cotele de grâu,nici nu luau banii. Erau sume derizorii. ªi ei din ce puteau så tråiascå?Din legume care le cultivau pe terenurile lor, ¿i le vindeau în pia¡å. Sigurcå ei cåutau så scoatå ceva mai mult, ca så aibå din ce tråi. Lui MironConstantinescu nu i-a plåcut, cå el a fåcut stabilizare, ¿i eu, Cresin, vinså dårâm. ªi m-a dat afarå. ªi m-a dat afarå ¿i din partid. În 1950.

– ªi dupå aceea unde a¡i lucrat?– Am lucrat la Ana Aslan14.– La Geriatrie?– Da.– Dar Institutul de Geriatrie s-a înfiin¡at abia în ’52.– Påi, vreo doi ani de zile eu am avut catedrå de statisticå la facultate.– ªi de la catedrå nu v-au dat afarå.– Nu, în schimb au plecat institutele. Cå eu am lucrat la Mine, care

a plecat la Petro¿ani, ¿i la Petrol, care a plecat la Ploie¿ti. ªi s-a desfiin¡atfacultatea de ingineri economi¿ti. Cå a dat prea bune rezultate, ¿i nu i-aconvenit lui Manea Månescu15 care era ¿ef ISE cå erau ingineri care ¿tiau

106

så se uite ¿i la date statistice, ¿i la contabilitate, nu numai la cazan.ªi ace¿ti ingineri se pregåteau pentru directori de întreprinderi. ªi nu i-aconvenit, ¿i atunci s-a închis. ªi am pierdut ¿i eu locul, prin ’52-’53,a¿a ceva.

– ªi cum a¡i ajuns la Institutul de Geriatrie?– Påi, la „Bra¡e de Muncå“ spuneau cå nu au loc decât la conta-

bilitate. Eu am spus cå sunt statistician de meserie. ªi am gåsit acolo unloc de statistician medical. Adicå era de liceu, liceul era suficient. M-auîncadrat cu 690 de lei, ¿i pe urmå, la 60 de ani am fost avansat la cercetåtor¿tiin¡ific principal!

– ªi când a¡i ie¿it la pensie?– La 64-65 de ani. Sunt 10 ani de când am ie¿it la pensie.– Munca de la geriatrie din punctul de vedere al statisticii a fost serioaså

sau nu v-a dat satisfac¡ii profesionale?– Ba, mie mi-a dat. Pentru cå erau analize statistico-demografice.

Pentru mine era o plåcere. Må ocupam cu plåcere, de¿i neplåtit. DoamnaAslan a fåcut acest Gerovital pe care-l folosesc ¿i eu. ªi pentru cå era înrela¡ii proaste cu conducerea, ¿i în special cu Milcu, acest Gerovital nu afost admis ca medicament, se fåcea numai în interior, acolo. ªi numaicând a venit comandå din Egipt pentru Gerovital, atunci s-a pus proble-ma: ce facem cu Gerovitalul? Cum putem så-l exportåm, dacå el nu esteadmis în ¡arå? Repede s-a fåcut ¿edin¡å la minister, ¿i s-a dat patalamauapentru Gerovital. Pe urmå ea s-a dus în America, ¿i a vrut så-l plasezeacolo. Dar în America zice, da, dar trebuie prelucrare statisticå, în cemåsurå probabilitatea este de påstrare a sånåtå¡ii. Ei... Am pus formulede statisticå matematicå, am pus cutare... ¿i a mers ¿i în Statele Unite.A¿a cå ¿i eu am o lucrare semnatå împreunå cu doamna Aslan! /râde/Mie mi-au plåcut chestiile acestea. Pentru mine era o plåcere så må ocupcu analize statistice. Eu am fåcut statisticå matematicå la facultate,cu Onicescu16. A¿a cå am avut cu cine învå¡a. În ’27 când am fåcut eufacultatea el tocmai a venit proaspåt din Italia.

– Prin ’48 s-a dat afarå formalismul din statistica româneascå, dupåmodelul sovietic.

– Da, to¡i directorii au fost da¡i afarå.– Må refer la teorie.– Am fost la Londra atunci. Da, a fost o jale.– Cu ceilal¡i statisticieni a¡i påstrat legåtura? La agriculturå bunåoarå

a ajuns din ªcoala Gusti, Coriolan Ghe¡ie17. Nu l-a¡i cunoscut?

107

– Ba da, cum så nu.– Retegan18?– Retegan înaintea mea a plecat. A plecat la închisoare. Bine, cicå el

¿i cu Golopen¡ia au furnizat date secrete19.– Cui?– Cui? Capitali¿tilor! De fapt care a fost situa¡ia. Institutul de Statis-

ticå avea conven¡ia de a furniza date la institute interna¡ionale. Ei, acestedate „înaintea erei noastre“ au fost nesecrete. În „era noastrå“ au devenitsecrete.

Note

1 Ionescu-Sise¿ti, Gheorghe (1885-1967), agronom, profesor universitar laIa¿i ¿i Bucure¿ti, academician. A pus bazele cercetårilor ¿tiin¡ifice în agri-culturå prin întemeierea Institutului de Cercetåri Agronomice.

2 Manuilå, Sabin (1894-1964), medic, statistician, studii de statisticå, demo-grafie ¿i medicinå socialå în SUA. Din 1930, directorul general al InstitutuluiCentral de Statisticå. Ini¡iatorul recensåmintelor moderne din anii ’30-’40.Membru corespondent al Academiei Române din 1938. În 1947 a påråsitclandestin România ¿i s-a refugiat în SUA, stabilindu-se la New York.

3 Popescu, Niculae N. (Nae), inspector la Funda¡ia Culturalå Regalå„Principele Carol“, participant la campaniile monografice din Runcu,Cornova, Drågu¿, conducåtorul echipei din ªan¡.

4 ªtefånescu, Faust, licen¡iat în litere, participant la campanii monografice.5 Measnicov, Ivan (Vanea), statistician, participant la campanii monografice.6 Sterian, Paul (1904-1984), publicist, economist ¿i romancier. Director al

Oficiului Universitar din Bucure¿ti creat de Gusti, unul dintre întemeietoriiInstitutului de Conjuncturå, apoi consilier în Ministerul Afacerilor Externe,în timpul råzboiului secretar general al Ministerului Economiei Na¡ionale¿i al Ministerului de Finan¡e. Participå la campania monograficå din Drågu¿,realizeazå primul film sociologic românesc, colaboreazå la EnciclopediaRomâniei ¿i la „Sociologie Româneascå“. Dupå råzboi este închis, apoi estevânzåtor, ulterior lucreazå la Institutul de Geriatrie.

7 Rockefeller, John Davison (1839-1937), industria¿ ¿i filantrop american,creator al Funda¡iei Rockefeller, al Universitå¡ii Rockefeller, al InstitutuluiRockefeller pentru cercetåri medicale.

8 Madgearu, Virgil (1887-1940), economist, sociolog ¿i om politic. Doctor în¿tiin¡e economice, financiare, profesor de economie na¡ionalå la AcademiaComercialå din Bucure¿ti. Deputat din 1919, secretar general al partidelor

108

ºårånesc ¿i Na¡ional-ºårånesc, ministru al Industriei ¿i Comer¡ului(1928-1929, 1930, 1932), de Finan¡e (1929-1930, 1932-1933), la Agriculturå¿i Domenii (1930-1931). Asasinat de legionari.

9 Malaxa, Nicolae (1884-1965) inginer chimist, magnat al industriei siderur-gice române¿ti, pozi¡ie influentå în cadrul camarilei din Palatul Regal.A murit în exil.

10 Rådulescu, (Gogu) Gheorghe (1914-1991), economist, a lucrat la Institutulde Conjuncturå, ulterior demnitar comunist, membru CPEx (1965-1989).De mai multe ori ministru al Comer¡ului, vicepre¿edinte al Consiliului deStat.

11 În urma legisla¡iei rasiale foarte mul¡i intelectuali evrei au fost concedia¡i,råmânând fårå mijloace de supravie¡uire. S. Manuilå a convins autoritå¡ilestatului cå pentru prelucrarea imensului material al recensåmintelor så-ipermitå angajarea semilegalå – cu salarii mici – a unui numår mare deintelectuali evrei.

12 ªchiopu, Bucur (1911-1991), economist, a lucrat la Institutul de Conjunc-turå. Ulterior demnitar comunist, membru al Comisiei Centrale de Revizie,de mai multe ori ministru, între 1970-1975 ambasador în Canada.

13 Constantinescu, Miron (1917-1974), sociolog, om politic, îndeplinind dupå1947 diverse func¡ii de conducere în aparatul de partid ¿i de stat. Elev allui Dimitrie Gusti, a contribuit la relansarea sociologiei dupå 1965.

14 Aslan, Ana (1897-1988), medic, profesor universitar la Timi¿oara, unuldintre pionierii gerontologiei mondiale. A descoperit ac¡iunea regeneratoarea procainei. A elaborat medicamentele Gerovital H3 ¿i Aslavital. Acade-mician.

15 Månescu, Manea (n. 1916), economist. Demnitar comunist, prim-ministrual României (1974-1979). Profesor universitar la Bucure¿ti. Lucråri despecialitate. Academician.

16 Onicescu, Octav (1892-1983), matematician, profesor universitar la Bucure¿ti.Creatorul ¿colii române¿ti de teorie a probabilitå¡ilor. Academician.

17 Ghe¡ie, Coriolan (1916-1990), licen¡iat în sociologie, format în concep¡iaªcolii sociologice de la Bucure¿ti, a lucrat la Institutul Central de Statisticå.

18 Retegan, Gheorghe (1916-1998), sociolog ¿i statistician, format în concep¡iaªcolii gustiene. În perioada 1941-1950 lucreazå la Institutul Central deStatisticå (Direc¡ia Centralå de Statisticå). Arestat în 1950, închis la Jilava,judecat în 1954 ¿i achitat. Activeazå în cercetarea economicå ¿i sociologicå,din 1973 devine universitar, pânå la pensionare (1976).

19 Amândoi au fost aresta¡i ¿i întemni¡a¡i în „lotul Påtrå¿canu“. AntonGolopen¡ia a murit în închisoare, Gheorghe Retegan a fost eliberat dupå5 ani.

Marcela Foc¿a*

„Pe vremea mea fiecare era alt fel“

În practica istoriei orale au existat încercåri de reluare aconvorbirilor dupå câ¡iva ani, pentru a vedea muta¡iile, transfor-mårile în modul, tematica în aprecierile formulate în cursulpovestirii vie¡ii. În cazul Marcelei Foc¿a am avut posibilitateareluårii dialogului dupå 15 ani. La întâlnirile din anii ’80 amavut impresia cå dintre to¡i interlocutorii mei gusti¿i, ea este ceacare tråie¿te cel mai intens amintirile campaniilor. Prin povestireaei am påtruns cel mai adânc în cotidianul grupului monografist.Când am revåzut-o în 2001, credeam cå noul dialog va aducedistorsiuni importante din cauza trecerii anilor, a vârstei înaintate,¿i nu în ultimul rând fiindcå dupå schimbarea din decembrie 1989nu pu¡ini intelectuali ¿i-au „reconsiderat“ trecutul. Cititorul vaconstata cå în cazul Marcelei Foc¿a aceste muta¡ii nu s-au produs.

*

– Cum a¡i ajuns la sociologie ¿i când?– Eu am ajuns la filosofie, unde trebuia så studiez toate disciplinele

care intrau aici în cadrul facultå¡ii. Printre ele era ¿i sociologia, la care

* Foc¿a, Marcela (1907-2002), etnograf, muzeograf, participantå la campaniilemonografice cu începere din 1928. Dupå o scurtå perioadå la Institutul deCercetåri Sociale al României ¿i în Ministerul Educa¡iei Na¡ionale, se transferåla Institutul Central de Statisticå. Dupå råzboi a lucrat la Muzeul de ArtåPopularå. A publicat 7 volume în calitate de coautoare ¿i zeci de studii în „RevistaMuzeelor“ despre portul ¿i ornamentele populare, despre metodologiaorganizårii de expozi¡ii.

110

apar¡inea estetica. Pe mine må interesa în special estetica, înså a trebuitså urmez cursul de sociologie. ªi acolo, nu ¿tiu cum s-a întâmplat,cå atunci când eram în anul doi, am intrat în grupul cu care trebuiaså plece Gusti pe teren. Era Stahl, care era stenograf la facultate,el stenografia cursurile... S-a constituit a¿a un grup, în care era ¿i Paula,Zizi Constante ¿i Lena cu belle-artele... era Stahl. Era Nel Costin, IonCostin, Mitu Georgescu, era Prejbeanu, asistentul lui Gusti, o seriede al¡i båie¡i, ¿i Gusti a constituit un grup cu care a plecat pe teren.

– Care a fost prima cercetare la care a¡i ie¿it?– Prima cercetare a fost la Fundul Moldovei, dar înainte mai fusesem

la încå douå, cred cå prin ni¿te prieteni, Marioara Negreanu1 care a fostdin Vrancea ¿i cu care eram foarte prietene, ¿i cred cå prin ea am fostatraså în aceastå afacere. ªi pe urmå în mod regulat må duceam...Am participat ¿i la cercetårile din urmåtorii ani.

– Cum a fost pregåtitå cercetarea de la Fundul Moldovei?– Nu-mi amintesc. Se ¡ineau ni¿te ¿edin¡e la care Gusti î¿i prezenta

sistemul lui cu cadre, cu manifeståri. Am impresia cå la Fundul Moldoveiîncå nu ajunsese så organizeze echipe pe probleme. Spre deosebire deDrågu¿, unde s-a constituit de pildå echipa care s-a ocupat de problemeleartistice, la care am participat. Dar la Fundul Moldovei nu am avut ni¿teteme proprii, pe echipe. Ne-am dus... ce så vedem? Nu ¿tiu dacå era unlucru prea clar, era pentru prima oarå când luam parte la a¿a ceva.În orice caz, ca så facem cercetåri în colectiv asupra unui sat. Dar nuaveam încå o viziune, adicå aveam o viziune teoretic generalå, care erateoria, concep¡ia lui Gusti, dar nu o viziune concret generalå, dacå sepoate spune a¿a. Ne-a folosit så vedem diferite sate cu båie¡ii å¿tia maimari, cu Stahl, care erau cu 2-3 ani mai mari decât noi, ¿i mai de¿tep¡idecât fetele, ¿i mai orienta¡i. Se stabilea un plan de lucru, ¿i pe urmå seîmpår¡ea la membrii colectivului, ¿i se mergea în diferite sate. A¿a cå amfåcut ¿i statisticå, ne-a dat formulare cu care am mers pe ni¿te coclauri,am fåcut ¿i statistica popula¡iei, ¿i pe urmå formulare în legåturå cu familia,cu obiceiurile legate de cåsåtorie, întemeierea familiei ¿i a¿a mai departe.Dar nu am avut o problemå personalå sau pe echipe pe chestiile astea.

– La Fundul Moldovei se mai fåceau întâlnirile de searå....– Vai, erau. Era ¿i Floria Capsali, era ¿i Mac Constantinescu ¿i ¿tiu

cå la un moment dat Mac Constantinescu venise proaspåt de la Paris,fåcuse acolo École du Louvre, nu ¿tiu ce mai fåcuse, ¿i l-am înso¡it. Studia

111

ni¿te biserici, nu numai la Fundul Moldovei, ¿i pe la Câmpulung,nu ¿tiu pe unde, ¿i l-am înso¡it... Erau ¿edin¡ele de searå ¿i de dupå-maså...Erau pasionante! Dar nu mai erau sociologice. Nu. Erau pasionante,pentru cå a fost a¿a o experien¡å umanå, întâlniri ¿i cunoa¿teri de oameni,de rela¡ii între oameni, de tovårå¿ie, de camaraderie, extraordinare.Sociologia era în timpul zilei. Dar seara era liber. Fiecare se manifesta cu ceera mai înzestrat. Mac Constantinescu avea tot felul de preocupåriamuzante. Floria Capsali dansa. Mai era acolo o fatå de la gimnasticå,¿i aceea dansa ¿i dådeau reprezenta¡ii. Al¡ii spuneau versuri... Costinåsta avea patefon ¿i venea cu patefonul dupå el ¿i cu plåci, dar cu plåcide muzicå serioaså, Beethoven. Erau seri foarte culturale, nu sociolo-gice, dar foarte culturale, în¡elegi?

– Dar ¿edin¡ele cu Gusti?– În timpul zilei fiecare om î¿i fåcea treaba lui, ¿i seara la ¿coalå...

Gusti în timpul zilei nu prea avea ce face... El, avea pe Prejbeanu ¿i peVlådescu-Råcoasa2 ... El se plimba prin sat, ståtea de vorbå cu autoritå¡ile.Veneau to¡i la el, cå el era o mare personalitate. La prânz mâncam toatålumea împreunå, dupå maså mai o ¿tergeam la un râu, la ceva. Dupåmasa de searå la ¿coalå era ¿edin¡å cu toatå lumea. Atunci se discutauprobleme foarte interesante, problemele satului, constatårile fåcute înlegåturå cu satul. Så ¿tii cå erau ni¿te lucruri foarte inteligente, de marecuprindere, de o anumitå cuprindere teoreticå, nu erau ni¿te chestii deamånunt. Nu-mi amintesc la Fundul Moldovei de aceste ¿edin¡e. Probabilcå au fost, dar nu seara. Erau ziua. Era echipa de medici care fåceaucercetåri antropometrice, ei erau pentru cadrul biologic. Erau totu¿ipe specialitå¡i. Erau geografi... Erau a¿a de mul¡i – cred cå erau studen¡i –,¿i n-au råmas. Au fost oameni care nu au mai råmas.

– Din anul dumneavoastrå nu au venit mul¡i la Fundul Moldovei.– Nu, din anul meu cred cå la Fundul Moldovei n-am fost decât eu.

Uite, nu-mi amintesc.– Dacå ne-am uita la fotografii, s-ar mai putea identifica...– Poate. Nu ¿tiu dacå Ion Zamfirescu3 a fost la Fundul Moldovei.

ªi Foc¿a. Cred cå Foc¿a a fost. Uite, nu-mi amintesc.– Au fost la Drågu¿. Mai ave¡i amintiri de la Fundul Moldovei?– Nu mai am amintiri speciale. Am fåcut statistici pe problema

familiei. ªi îl înso¡eam pe Mac Constantinescu în cercetårile lui de picturabisericilor, dar asta n-a durat mult. Atunci încå nu se constituise a¿ao echipå artisticå, adicå o echipå care så se ocupe de arta popularå a locului.

112

Erau ¿edin¡e, dar cred cå erau limitate la anumite aspecte. ªi problemaasta propriu-zis etnograficå, aspecte mai strict etnografice nu au fost a¿ade mult în aten¡ie atunci. Erau mai mult alte probleme, economice, juridice,obiceiuri, era problema medicilor, a sånåtå¡ii popula¡iei.

– Gavrilå Frâncu4, primarul de acolo ce impresie v-a fåcut?– Era un tip foarte de¿tept, era interesant. Dar nu am avut un interes

special pentru el, n-am avut ocazia de a avea de-a face cu el în moddeosebit.

– Atunci Fundul Moldovei în afarå de o excursie interesantå însemna¿i altceva pentru dumneavoastrå?

– Så spun drept, eu abia la Drågu¿ am descoperit satul. Pânå atuncia fost mai mult un fel de excursie, care deloc nu m-a dezamågit, dar nuam avut atunci – eram prea tânårå, prea nefrecatå, nerulatå, nu venisemîn contact cu probleme de felul acesta, ¿i Fundul Moldovei nu era tocmaiun sat care de la prima vedere så te punå pe un fåga¿. Adicå, în ceea cemå privea pe mine. În probleme economice, de påstorit, dracu’ ¿tie, poateera altceva, dar în problemele acestea de arte, de... nu putea så facåimpresia, pe care a fåcut-o Drågu¿. Care a fost o revela¡ie pentru toatålumea, nu numai pentru mine. În¡elegi? Atunci ¡i-ai dat seama ceînseamnå culturå popularå, ce înseamnå un sat, ¿i ce înseamnå culturåpopularå ¡åråneascå. Lucru care în alte sate n-a mai fost atât de preg-nant, cum a fost la Drågu¿. Nici la Runcu, nici la Cornova.

– ªi ªan¡?– ªan¡u da, mai mult. Dar nu ca Drågu¿. Drågu¿ul era mult mai

conservat, mult mai unitar, omogen, mult mai un întreg. La ªan¡u eraumai multe diferen¡ieri.

– Fa¡å de Fundul Moldovei la Drågu¿ organizarea s-a schimbat.– La Drågu¿ a fost o echipå artisticå în care era Mac, era Margareta

Sterian5, era Paul Sterian, era Argintescu-Amza care se ocupa de concep¡iaartisticå a ¡åranilor, era Lena Constante, eram eu.

– Lena Constante a fost în a doua campanie de la Drågu¿...– Nu în a doua. Påi n-a lucrat icoane? Nu în a doua. A fåcut icoane

pe sticlå. Eu må ocupam de ¡esåturi, copiam modele de ¡esåturi ¿i eaa copiat icoanele pe sticlå ¿i a fåcut o cercetare. A gåsit pe Savu Moga,¿i a fåcut o cercetare despre icoane. Mergeam împreunå. Cu materialelenoastre Gusti a fost, cred cå în toamnå, în Germania, la Berlin, la nu ¿tiuce chestie a fost acolo, ¿i s-a fåcut expozi¡ie cu desenele noastre. ªi laFundul Moldovei s-a fåcut o expozi¡ie foarte reu¿itå. ªi ele au fost expuse

113

la Seminar întâi, pe urmå le-a dus în Germania. A venit Gusti foarteîncântat, ¿i ne-a spus: så ¿ti¡i cå am pus numele dumneavoastrå acolo,¿i to¡i må-ntrebau ce sunt astea!

– Atât de multe ¿tiu despre Gusti, încât parcå îl våd, ¿i nu-l våd...– Da. Avea ¿i pår¡i dezagreabile ¿i era foarte boieros, avea atitudini

¿i un fel de a privi lucrurile foarte de sus, a¿a, ca un boier, înså avea ocapacitate de a se interesa totu¿i de oameni, de studen¡i, a ajutat, a trimesprin..., a plasat, a dat burse. Când a fost el ministrul Învå¡åmântului6,era plin de studen¡i acolo ¿i de colaboratori, ¿i fåcea tot ce putea. Fåcea.Dar asta nu-l împiedica så zicå „idiotule“, så-l dea pe u¿å afarå. Foarteimpulsiv, un temperament cu foarte mare capacitate de ac¡iune. ªi credcå firea asta a lui, a¿a impulsivå ¿i colericå l-a ajutat så ducå la bun sfâr¿it,så organizeze ac¡iuni a¿a de mari ¿i complexe, ca Serviciul Social ¿iInstitutul de ªtiin¡e Sociale ¿i cercetårile astea. El vedea în mare.

– La Drågu¿ fa¡å de Fundul Moldovei avea¡i preocupåri mai specifice?– Eu a¿a am impresia cå a fost mai organizat, pe echipe. ªedin¡ele

de searå erau cu mai multå substan¡å. Båie¡ii å¿tia, de¿tep¡ii no¿tri,descopereau tot felul de lucruri. Vulcånescu descoperise problemagunoiului, circuitul gunoiului. Deci, gunoiul venea de la animale, nu?Se îngrå¿a påmântul cu el. Pe påmânt cre¿te ¿i iarbå, deci vitele på¿teauiarba îngrå¿atå cu propriul lor gunoi, ¿i urma alt gunoi... /râde/

– ªi descoperirea asta unde a fåcut-o?– Ei, unde? Seara la ¿edin¡å /râde /.– ªtiu cå acolo a avut o experien¡å care a dus la o lucrare importantå7.

οi cåuta port na¡ional, ¿i nu gåsea pe måsura lui. De asta vå aduce¡i aminte?– Da, îmi aduc aminte, dar pânå la urmå a gåsit.– Da, dar nu avea pre¡.– Påi asta a fost o altå constatare-surprizå: acolo la Drågu¿ banii

n-aveau valoare, pentru cå ei î¿i fåceau totul singuri. Adicå, dacå voiaiså cumperi ceva, ei nu ¿tiau. Puteai så le dai 1 leu, puteai så le dai 100 delei, pentru ei era totuna. Nu cå n-aveau valoare. N-aveau valoare în bani.Pentru cå fiind economie închiså, ei nu cumpårau decât foarte pu¡inelucruri, fåceau aproape totul singuri.

– Produsele lor aveau valoare de utilitate, nu de marfå.– Nu de marfå. Ei mai a¿a... schimbau cu olari, tot cu me¿teri

populari, cu produse de me¿teri populari. Asta a fost una dintre revela¡iilecontactului cu satul acesta.

114

– Cu Herseni în ce rela¡ii a¡i fost?– Cu Herseni am avut rela¡ii foarte bune, cu Paula8 eram foarte

prietenå, ¿i cu el am fost în rela¡ii foarte bune. A preluat cursul lui Gusti¿i a avut o activitate pe multe planuri.

– Ei, Gusti a avut destul de multe!– Gusti a avut, asta era... Nici un profesor de la filosofie din vremea

aceea nu avea farmecul ¿i darul åsta de a atrage, de a interesa studen¡iiîn jurul lui, ca Gusti. Nici nu erau discipline... afarå de Nae Ionescu, careavea ¿i el. Era un profesor interesant pentru studen¡i. Dar încolo...Cel care a atras cel mai mult în jurul lui, a fost Gusti. ªi Vianu erafoarte admirat ¿i foarte apreciat, dar nu avea „suitå“. P. P. Negulescunu ¿tiu dacå atunci ¡inea regulat cursuri... Nu erai obligat så urmezi fiecarecurs, dacå î¡i alegeai trei obiecte de licen¡å, la care trebuia så urmezi treiani, celelalte nu erai obligat. Nu mai ¡iu minte prea bine, ¿tiu cå erade¿tept, avea un curs de filosofie pe baze ¿tiin¡ifice. οi întemeia anumiteconcluzii filosofice asupra lumii pe baza cercetårilor ¿tiin¡elor exacte.Era interesant, aspectul acesta filosofic al concluziilor cercetårilor¿tiin¡ifice. Felul cum preda era cam plicticos. Rådulescu-Motru... nu preaera apreciat de studen¡i. El l-a avut pe Nestor9 ca asistent. Poate cå nicidisciplina lui nu era atât de atractivå. Vianu atrågea, avea studen¡i foartebuni. Alexandru Dima, Edgar Papu10 ... a fost studentul lui Vianu.

– A cam deviat de la el...– Ei bine /râde/ avea tot dreptul! La ce te referi?– La protocronism.– E un teritoriu în care po¡i så-¡i permi¡i unele...– E adevårat... De la Drågu¿ unde se mai fåceau excursii?– Deci, la Drågu¿ era ¿edin¡a de searå cu Gusti, se termina la 10 ¿i

pe urmå începeau ¿edin¡ele noastre. Era castelul de la Sâmbåta ¿i acolomai era Eugen Ionescu11 , erau diver¿i scriitori care fåceau crea¡ie vara lacastel. ªi noi, dupå ¿edin¡ele cu Gusti, dacå nu ne duceam la Sâmbåta,trågeam la careva din noi ¿i începeam ¿edin¡ele noastre. Cu cafea,cu reprezenta¡ii date de Mac Constantinescu... era ¿i doamna Bråiloiu,cu chestii nostime, cu patefonul... Costin nu ¿tiu dacå a fost la Drågu¿...Ei, ¿i Gusti a aflat la un moment dat. Noi ne distram...nu pot så spun, câtde bine ne distram. ªi Gusti a aflat de aceste întruniri nocturne ¿i a vrutså participe ¿i el. Era foarte intrigat. Så vezi, ce-am fåcut o datå. A venitdoctorul Manuilå care avea ma¿inå, ¿i Prejbeanu, care era asistentul lui

115

Gusti, avea ¿i el ma¿inå. ªi Manuilå a zis: haide¡i la Bra¿ov. ªi ne-amîncårcat în douå ma¿ini, eu cred cå vreo 20 de oameni, a¿a ceva, la culme.Poate 20 nu, dar în orice caz 14-15 ne-am încårcat. Am ajuns diminea¡ala Bra¿ov, la Coroana acolo, era un chelner afarå... pe la 7 diminea¡a...care când a våzut cå am început så ie¿im ¿i nu mai se termina... Ne-amdus, am båut o cafea cu lapte ¿i nu ¿tiu care a zis: hai så-i trimetem luiGusti o carte po¿talå. Zis ¿i fåcut. Noi pânå la prânz am fost înapoi, darnu ¿tiu cum, cartea po¿talå a ajuns foarte repede. Când Gusti oprime¿te, eram la maså cu to¡ii. A råmas încremenit. Nu putea så în¡e-leagå, de unde am scris-o ¿i când s-a scris ¿i când s-a trimes. ªi cred cå dupåaceea a zis cå vrea ¿i el så participe la aceste ¿edin¡e. Ei, dacå a venit el, numai avea nici un farmec, pentru cå toatå lumea era mai re¡inutå, mairezervatå în prezen¡a lui. A¿a cå el a fost decep¡ionat de noi ¿i n-a maiîncercat altå datå.

– El n-a venit niciodatå cu nevastå-sa acolo?– Nu, nu era cåsåtorit. Uite, doamna Bråiloiu era foarte drågu¡å ¿i

s-a adaptat la via¡a aceea.– ªi Veturia Manuilå12 de asemenea, probabil, nu?– Ei, dar Manuilå ce-a fost, douå sau trei zile numai. ªi a venit singur,

sau poate cu cineva de la institut.– Când doamna Veturia Manuilå a pornit ¿coala de asisten¡å socialå a

luat acolo mai mul¡i monografi¿ti ca profesori, pe Xenia Costa-Foru, pe HenriStahl, pe Vulcånescu.

– Da, ¿i Zizi Constante a fost acolo. ªi Xenia era mare, adicå avea ogreutate. Ce drågu¡å femeie ¿i ce om deosebit!

– ªi tatål ei a fost deosebit. Foarte interesant om. Francmason...– Dar cine nu era francmason pe vremea aceea!– Era chiar a¿a de råspânditå francmasoneria?– Foarte.– Gusti n-a fost probabil...– Gusti nu, dar uite, de exemplu tatål meu cred cå a fost. De¿i el era

militar, ¿i nu ¿tiu dacå avea voie. Dar a povestit el ceva de francmasonerie.Era destul de råspânditå.

– Deci la prima campanie Drågu¿ v-a¡i orientat în sensul preocupårilorspre manifestårile artistice.

– Adicå am intrat mai mult în etnografie atunci, ¿i pe urmå amråmas cu asta. Nu se vorbea în felul acesta, adicå nu era folosit acest

116

cuvânt. Totul era via¡å socialå ¿i cu manifeståri economice, spirituale ¿ia¿a mai departe, nu se folosea cuvântul de etnografie sau de fenomenetnografic. În cadrul ¿colii. Înså totu¿i, ¡inând cont de existen¡a etnografiei¿i a defini¡iei faptului etnografic, categoria asta de obiecte artistice intraîn etnografie. Bineîn¡eles cå eu urmåream ¿i sub aspect sociologic, pentrucå erau diferen¡ieri. La Drågu¿ mai pu¡in evidente, pentru cå era un satfoarte omogen, dar în alte sate erau diferen¡ieri mai mari. Dar ¿i acoloerau, în func¡ie de vârstå, de stare civilå, de stare economicå ¿i a¿amai departe.

– A¡i urmat vreun curs de etnografie, bunåoarå la Densu¿ianu saualtcineva?

– Nu. La Bucure¿ti n-a fost nimic. Mie Chelcea13 mi-a mai dat uneleorientåri, dar mai târziu. La Bucure¿ti nu era nimic etnografie.Densu¿ianu fåcea folclor. Mehedin¡i fåcea geografie, avea ¿i el elementeetnografice, dar nu se punea problema, pentru cå asta era sociologie.De ªcoala lui Gusti asta era consideratå via¡å socialå. Nu se puneaproblema. Abia târziu, dupå ce am ajuns la muzeu.

– Licen¡a din esteticå v-a¡i dat-o cu Vianu?– Nu, Vianu era conferen¡iar la catedra lui Gusti, licen¡a se dådea

cu Gusti. Dar puteai så-¡i alegi un subiect de esteticå. Sus¡inereaexamenului era cu Gusti, dar tema era de esteticå. Eu am fåcut cevadespre func¡ia socialå a artei, ceva care era ¿i oarecum sociologie. A¿a cåam împåcat ¿i capra, ¿i varza. De ce am fåcut filosofie? Eu a¿ fi vrut såfac medicinå ¿i nu m-au låsat pårin¡ii, pentru cå au zis cå-i prea greu ¿icå sunt prea slabå. ªi mai bine cå nu m-au låsat. Pe urmå am vrut så facConservator, cântam la pian ¿i îmi plåcea foarte mult muzica, ¿i acumîmi place. ªi n-am reu¿it, pentru cå nu se putea reu¿i a¿a, så vii de laGala¡i, ¿i så te prezin¡i la examen. Trebuia întâi så te pregåteascå cinevadin Conservator. ªi asta a fost foarte bine, cå eu ¿i a¿a n-a¿ fi putut såajung prea departe. Atunci m-am înscris la filosofie, pentru cå eramfoarte.... så nu râzi de mine.... eram obsedatå de problema cunoa¿teriilumii. Sim¡eam nevoia så må låmuresc, ce-i cu universul ¿i cu lumea.De la 15 ani eu n-am mai crezut în Dumnezeu. Poate cå din cauza asta.Dacå voiam så fac medicina, este tot în ideea cå ziceam cå e un învå¡åmântcare te duce la låmurirea unor fenomene de început, de bazå. ªi, oricum,filosofia då o vedere generalå. Adicå dorin¡a asta a mea era mai mare,decât capacitatea respectivå. Po¡i så-¡i dore¿ti ceva, chiar dacå nu e¿ti în

117

stare. Cum a fost ¿i cu pianul, cum a fost ¿i cu filosofia. Mai bine a¿ fireu¿it, dacå fåceam limba francezå. Dar mi s-a pårut cå-i prea u¿or.Eu am învå¡at la Gala¡i la liceul ortodox, ¿i aveam o profesoaråextraordinarå. ªi ¿tiam atât de multe lucruri, încât la facultate n-am maiavut nici o surprizå, nici un aport în plus. Ziceam, dacå n-am nimic deînvå¡at de aici... Cu filosofia am dat examenul de capacitate, ¿i am intratîn învå¡åmânt. ªi bineîn¡eles nu-mi plåcea cå nu eram la Bucure¿ti. Eramtot pe la Râmnicu-Sårat, pe la Pite¿ti, ¿i fåceam naveta din Bucure¿ti.Cât timp am fost la facultate, ne-am mutat la Bucure¿ti. ªi atunci s-a înfiin¡atInstitutul de Cercetåri Sociale.

– Dar asta a fost abia în 1939.– Facultatea am terminat-o în ’30 cred, dar pânå am intrat în

învå¡åmânt a mai durat, pentru cå nu s-a dat examenul de capacitatedecât peste vreo doi ani, ¿i abia în ’35 am reu¿it så iau catedrå. Så ne dea.S-au înfiin¡at catedre de filosofie. Nu existau. În perioada asta, ca så facåceva cu bie¡ii absolven¡i ai Facultå¡ii de Filosofie, s-au înfiin¡at catedrelede filosofie la licee. ªi atunci ne-a plasat. ªi am fost suplinitoare laGala¡i, ¿i pe urmå doi ani jumate la Râmnicu-Sårat, ¿i în timpul åsta s-aînfiin¡at Institutul de Cercetåri Sociale, ¿i ne-a luat pe to¡i acei carefåcuseråm monografie. Dar n-a durat fericirea decât vreo 6 luni, pentrucå în toamna aceluia¿i an s-a desfiin¡at. Ne-a deta¿at pe unde s-a putut.Pe mine m-a deta¿at la Ministerul Învå¡åmântului.

– A¡i fost la minister ¿i sub legionari?– Da, am fost. Când era Herseni. ªi pe urmå Manuilå având nevoie

de multå func¡ionårime, fiindcå începea statistica popula¡iei,recensåmântul popula¡iei ¿i nu ¿tiu ce probleme de statisticå, a luat to¡iprofesorii deta¿a¡i în Bucure¿ti. ªi la Statisticå am lucrat pânå în ’45.ªi am cåpåtat ¿i un certificat de statistician.

– Acolo la ce serviciu a¡i fost?– Am fost la recensåmântul func¡ionarilor publici. Era inginerul

Measnicov, care a fost ¿i el monografist, ¿i el lucra problema asta arecensåmântului func¡ionarilor publici, ¿i ¿i-a fåcut un mic grup, cu carea dus lucrarea pânå la sfâr¿it. A fost interesant într-un fel. ªi dupå ’45am venit la Muzeul de Artå Popularå, care atunci a avut un nou director,pe Mircea Nådejde. Nu ¿tiu dacå ai auzit de el, a fost asistentul profesoruluiOprescu14. În ’45 Tzigara-Samurca¿15 s-a pensionat. Adicå el era pensionat,era båtrân, dar atunci s-a retras. ªi a fost numit Mircea Nådejde, care må

118

cuno¿tea, ¿tia cå am lucrat cu Gusti ¿i m-a deta¿at acolo. ªi acolo amråmas pânå la pensionare. La vremea aceea muzeul era la ªosea, înclådirea ro¿ie, unde acum e muzeul partidului. Dar nu era terminatåclådirea, ¿i nu func¡iona decât o salå. Muzeul na¡ional care a fost întemeiatde Tzigara-Samurca¿ cuprindea ¿i arheologie ¿i etnografie ¿i o pinacotecå.Dar era Muzeul Na¡ional de Artå ¿i Arheologie. ªi pe urmå s-a desfåcut,¿i arta a mers de o parte, arheologia de o parte, ¿i s-a înfiin¡at Muzeul deArtå Popularå. Care a fost deschis ¿i a stat un timp tot în clådirea aceea,pânå în ’50 ori ’51 ¿i pe urmå s-a mutat pe calea Victoriei. ªtii unde?La pålå¡elul acela ªtirbei. Pe urmå s-a înfiin¡at Muzeul de Artå, mare,¿i arta popularå a fost la ªtirbei. Acum este muzeu de sticlårie.

– Poate fi surprinså în studiile dumneavoastrå publicate obâr¿ia desociolog? Sau v-a¡i deta¿at complet de sociologie? În textura studiului, în inter-pretarea fenomenului etnografic.

– Nu, nu m-am deta¿at complet. ªtii, te intereseazå foarte multproblema circula¡iei. ªi asta este o problemå de sociologie. ªi toatebunurile astea etnografice au un fundament social. A¿a cå nu po¡i såfaci abstrac¡ie. ªi sunt foarte multe aspecte de sociologie în tratarea ¿i însurprinderea, în urmårirea fenomenului a¿a-zis etnografic. O faci ¿i cu unochi de sociolog. De fapt termenul de folclor se referå la muzicå ¿i laliteraturå. ªi la dans. Dansul nu putea fi surprins, nu putea fi înregistrat.Acum da, cu filmul. Floria Capsali învå¡a dansul. Ea a încercat valorifi-carea în crea¡ii culte a dansului, så-l transmute în crea¡ii a¿a zise culte.

– Cum era la Floria Capsali ¿i Mac Constantinescu acaså?– Ei s-au despår¡it la un moment dat. Era foarte boem, foarte plåcut

la ei.– Vå întrunea¡i ¿i între campanii?– Da, ne întruneam, noi am råmas un grup foarte legat. Era Stahl,

era Mitu Georgescu, Gicå Dumitrescu, Ion Zamfirescu, MirceaManolescu16 , Mircea Vulcånescu, Harry Brauner, Xenia, Lena, Paula, erauna Mi¡i Dårmånescu, Marioara Negreanu – ele erau la istorice –,Domnica Påun17, Nel Costin, cam å¿tia. ªi Herseni, dar el era totu¿i maiîn afarå. Pânå s-a cåsåtorit cu Paula, nu fåcea parte din grupul åsta. EraPichi Pogoneanu, båiatul lui Pogoneanu. Ne vedeam ¿i în Bucure¿ti,ne organizam serate, la fiecare, pe rând. ªi Xenia Costa-Foru avea o casåpe dealul Mitropoliei, o caså din alea, boiere¿ti. Era ceva teribil. Ne vedeam,mergeam împreunå.

119

– Pe baronul de Fay18 l-a¡i cunoscut, care era în rela¡ii foarte bune cu fra¡iiGoga ¿i cu Vulcånescu ¿i nevasta sa de-a doua19?

– Nu, nu-mi amintesc. Se poate.– Mai era grupul lui Ion Ionicå, Bernea, Amzår, Samarineanu...– Å¿tia nu erau cu noi. Erau colegi de an cu mine. Ei au fost dupå

aceea legionari. ªtiu cå Amzår s-a însurat cu sora lui Bernea. Nu ¿tiudacå erau prieteni, ei fåceau parte din aceea¿i mi¿care. Dar Ionicå era unom, totu¿i, de alt gen. Era bra¿ovean, era un båiat oarecum bogat. Aveama¿inå, ceea ce la vremea aceea era ceva... Nu era cu nasul pe sus, erafoarte sub¡ire, cu limba francezå. Era de altå categorie socialå, decâtBernea ¿i cu Amzår. Samarineanu a fost mai ¿ters. Ionicå a fost ¿i direc-tor în minister. Ei au fåcut parte din mi¿care, ¿i fiecare s-a ales cu altceva.Amzår s-a ales cu o ambasadå parcå în Germania, ¿i a råmas acolo, Ionicåa dispårut, ¿i Bernea s-a ales cu închisoarea. A¿a cå fiecare a avut altåsoartå.

– Acum stå ¿i el în Drumul Taberei.– E în ¡arå?– Cum så nu. Fiul lui este un pictor foarte talentat.– Foarte talentat! ªi are o fatå în America.– ªi alta în Fran¡a... Så revenim la cele douå Drågu¿uri.– A, am uitat cå au fost douå. Da, în Drågu¿ 2 am avut noi o echipå

artisticå importantå. Uitasem cå au fost douå Drågu¿uri. Dar cred cå laDrågu¿ oamenii erau deja mai specializa¡i, pe probleme personaleoarecum. Dar la Drågu¿ul 2 a fost ¿i Lena ¿i a mai venit Margareta Sterian,¿i oarecum s-a constituit un fel de echipå.

– Dupå primul Drågu¿, din 1929, au fost organizate prelegeri, seminariispeciale?

– Eu prea multe lucruri nu mai ¡in minte, înså întotdeauna se ¡ineau,în timpul anului ne chema, doar eram acolo, la facultate, eram acolo tottimpul, ¿i la seminarul lui. Sigur cå se ¡ineau, înainte de plecare,era toatå lumea gråmadå acolo, în jurul lui Gusti. ªi la seminarul lui...påi, acolo ne fåceam veacul!

– Ce îi strângea pe tineri în jurul lui Gusti?– Gusti era un tip de animator. Un om care trebuia så aibå în jurul

lui lume. Nu pot så spun ce atrac¡ie exercita aceastå treabå, monografiaasta sociologicå asupra a foarte multe categorii de intelectuali, careveneau vara... ¿i regizori, ¿i pictori, ¿i medici, ¿i veneau vara acolo,

120

så vadå, cam ce se întâmplå. ªi studen¡i, bineîn¡eles. Cei care efectivlucrau au fost foarte pu¡ini în raport cu mul¡imea de oameni. Nu vorbescde cei care erau deja într-o meserie oarecare ¿i veneau dintr-o curiozitateîn¡eleaså. Dar în raport cu mul¡imea de studen¡i care s-au perindat prinaceste monografii ¿i care erau båie¡i de¿tep¡i, foarte pu¡ini au råmas înacest cadru. ªi din ei, tot Stahl ¿i cu Herseni au fost... Neam¡u cu parteaorganizatoricå, dar din punct de vedere ¿tiin¡ific...

– În ’30 a fost Runcu. Vå aduce¡i aminte, cum a fost pregåtit Runcu?– Întotdeauna plecau 2-3 colaboratori ai lui Gusti, mai apropia¡i,

de încredere, cred cå Mitu Prejbeanu, asistentul lui era totdeauna ¿i el,¿i plecau så gåseascå un sat. ªi se duceau... dacå s-a hotårât cå se mergeîn Oltenia, atunci fåceau o deplasare de câteva zile ¿i cåutau un sat. Înaintede plecare eram convoca¡i, se prelucrau... Gusti ne anun¡a cum se pleacå,cine pleacå, ¿i se prelucrau anumite probleme, anumite îndrumåri. Însåså ¿tii cå totu¿i asta a fost o chestie care s-a fåcut pe parcurs. Eu cred cånimeni n-a ¿tiut, nici Gusti n-a ¿tiut ce e satul. El, cu sociologia lui foartemare ¿i cuprinzåtoare, dar el nu cred cå a ¿tiut chiar ce este satul. Pentrutoatå lumea a fost o revela¡ie. Sociologia generalå a lui Gusti nu era ceamai potrivitå, totu¿i, pentru realitå¡ile såte¿ti. Dupå pårerea mea, aicitrebuia o colaborare cu etnografia. Pentru comunitå¡ile acestea tradi¡io-nale, pentru cum erau atunci satele noastre era mult mai propriu studiuletnografic, decât cel sociologic, nu crezi?

– Nu cred cå se exclud.– Nu se exclud, tocmai, este vorba de o colaborare. A¿a cå oamenii

au luat cuno¿tin¡å de realitå¡ile astea din mers. ªi instrumentele ¿tiin¡ificecu care trebuiau abordate s-au nåscut din mers. Avuseserå loc cele2-3 cercetåri dinainte, dar pentru foarte mul¡i era prima datå cânddescindeau într-un sat cu probleme de genul acesta.

– Cercetarea de la Runcu ce particularitå¡i a avut fa¡å de Fågåra¿?– Fågåra¿ era un sat model din punct de vedere etnografic. În primul

rând cu o originalitate culturalå extraordinarå. Totul era påstrat a¿ade bine, costumul, interiorul, textura, obiceiurile, via¡a satului era atâtde bine påstratå ¿i vie, încât situa¡ia de la Drågu¿ nu s-a mai repetat laalte sate. Runcu era un sat mai spart, oamenii nu prea se mai îmbråcaua¿a cum se îmbråcau drågu¿enii ¿i nici în caså... Oltenii fa¡å de ardeleniicare au ni¿te interioare a¿a bogate ¿i frumos concepute au interioare multmai sårace, mai amestecate, mai orå¿enizate deja cumva. Pentru cå ¿i

121

oltenii au altå via¡å, ei erau cu cobili¡a în spate ¿i trebuia så plece så-¿icâ¿tige existen¡a în alte pår¡i ¿i deja nu mai era, cum era Drågu¿ul. Darså ¿tii, cå material se aduna ¿i erau „bibliofaptele“ alea, fi¿ele le dådeaila biblioraft. Så-¡i mai spun un lucru. Eu dupå aceste ¿ase monografiisau câte au fost, când am ajuns la muzeu ¿i am avut în mâinile melecolec¡iile Muzeului de Artå Popularå, am råmas atât de impresionatå,încât nici o monografie din toate astea nu se putea compara ca impresiecu impresia pe care mi-au fåcut-o colec¡iile astea. ªi asta m-a luminat.Am våzut dintr-odatå altfel ¿i lucrurile alea din satele respective. Le-amvåzut într-un context mult mai cuprinzåtor, un context pe toatå ¡ara.

– Pe urmå a¡i fost la Cornova...– Da, la Cornova ¿i la ªan¡. A fost deci Runcu, dupå aia Cornova,

dupå aceea Drågu¿ 2, dupå aceea ªan¡. Pe urmå s-au mai fåcut reveniriîn Fågåra¿.

– În ’38.– Da, de douå ori. În ’34 a fost în ora¿ul Fågåra¿. Dar a fost ceva în

’38 sau ’39, în ajunul råzboiului. Ne-a luat într-o noapte pe sus ¿i amvenit în Bucure¿ti. Atunci, în ’39 se fåcea zona Fågåra¿, începusem, ¿i erafoarte frumos. Atunci fåceam costumul, ¿i fåceam a¿a, mai etnografic./râde/ Era foarte interesant cå cu cât te îndepårtai de Fågåra¿, cu atâtelementele tradi¡ionale apåreau. Se mai pierduserå în jurul ora¿ului.Ei, dar dacå s-a întrerupt!

– Chiar a¿a, în timpul nop¡ii v-au ridicat?– Nu ne-au ridicat, dar a fost foarte repede. Foarte repede a trebuit

så ne pregåtim de plecare. Gusti ne-a rechemat. ªi a mai fost odatå, într-ovarå la Nuc¿oara, în Arge¿.

– Când Harry Brauner a avut neplåceri cu legionarii?– Ei... Am fost acolo la Nuc¿oara, era foarte frumos, dar în alt sat

învecinat mi se pare cå era o echipå de serviciu social. ªi mi se pare cåStahl era acolo, cu echipa aceea. La Nuc¿oara eram cu Lena, cu Harry, cuNeam¡u, cu douå fete de la Asisten¡a Socialå. ªi Harry era evreu. Lenape jumåtate evreicå. Fetele nu, eu nu, dar semånam a evreicå, Neam¡usemåna a evreu. ªi s-a stârnit a¿a, cå suntem evrei. ªi atunci lui Harrycare avea mul¡i prieteni printre ¡årani, i-au spus, båga¡i de seamå cålegionarii vor så vå batå, se agitå cå sunte¡i evrei, ¿i ce cautå evreii aici,¿i vor så vå goneascå din sat. Asta n-ar fi fost nimica. Dar într-o searå...noi aveam, Lena ¿i cu mine o cåsu¡å foarte nostimå, cu o curte mare,

122

plinå cu iarbå, ¿i era departe pânå în stradå. Jos, de la caså era o vale, unrâu, unde diminea¡a ne spålam. Era grozav! Într-o searå eram noi acoloto¡i patru, ¿i auzim o hårmålaie, cu strigåte, cu împu¿cåturi venind dintr-odirec¡ie înspre noi. Ne-am cam speriat ¿i am zis, nu-i nimic, laså, dacå seîntâmplå ceva, noi o luåm în jos, spre râu. La un moment dat apare babanoastrå ¿i ne spune: ei, a fost nuntå nu ¿tiu unde, ¿i acuma se duc acaså.Dar pe urmå am plecat, cå nu se mai putea sta, ¿tii... era a¿a situa¡ia.Legionarii fåceau pe nebunii, ¿i nu se mai putea sta. ªi am plecat.

– Care era de fapt evantaiul motiva¡iilor în cazul op¡iunii legionare?– Erau mai multe categorii de legionari. Nenorocirea a fost cå ei au

avut a¿a o ideologie care putea så atragå într-un fel. Cå „binele ¡årii“,„na¡ionalism“, „religie“, „misticism“, nu ¿tiu mai ce, lupta împotrivapoliticienilor corup¡i ¿i a¿a mai departe. Care puteau så atragå. Dar totu¿i,antisemitismul acela feroce! ªi mai ales, ¿tii ce? Convingerea cå scopulscuzå mijloacele. Asta cu Bernea ¿tiu cå må mai certam. Cå ei au dreptulså omoare fårå judecatå, dacå asta e în favoarea mi¿cårii ¿i a ¡årii.

– Bernea sus¡inea a¿a ceva?– Da. Cå no¡iunea de bine ¿i de råu la noi s-a schimbat. Deci, asta

ducea la o anarhie totalå. ªi a ¿i ajuns. Dar fiind a¿a o mi¿care cu tra-la-la,cu cai, cu costume, cu nun¡i fåcute ca pe vremuri, ¿i chestii din astea cucåma¿å verde ¿i pistoale ¿i nu ¿tiu mai ce, astea atrågeau tot felul degolani. Dar unii erau de bunå credin¡å. Ionicå, de exemplu, era de bunåcredin¡å. El nu sus¡inea ca Bernea cå la ei normele morale s-au schimbat¿i binele lor e alt fel decât binele vechi. ªi în timpul cât am fost eu la minis-ter, a fost cutremurul acela teribil, ¿i s-a dårâmat Carltonul, ¿i atunciau råmas ni¿te oameni prin¿i în subsol, care ar fi putut fi scåpa¡i.Dar legionarii n-au vrut så-i lase pe nem¡i så cure¡e terenul cu tehnicåavansatå. Muncå voluntarå! ªi cu munca asta voluntarå au ¿i cules totfelul de bijuterii ¿i de lucruri de pre¡, cå acolo erau numai oameni boga¡i.ªi le-au strâns, le-au pus în låzi, må rog, dar dupå aia n-au mai vrut så ledea statului, le-au påstrat pentru ei. ªi Ionicå era a¿a de nenorocit.ªi doctorul Fåcåoaru20, director la învå¡åmântul superior, care era un omde treabå. Erau a¿a de nenoroci¡i! Cå åsta era un act de anarhie teribilå.

– Dupå rebeliune Herseni ¿i Bernea ¿i Ionicå ¿i ceilal¡i care au fost legionaricum ¿i-au continuat cariera?

– Ionicå nu, el a plecat. Se presupune cå a plecat în Germania ¿i cåa murit într-un bombardament.

123

– Eu ¿tiu altå versiune: cå în ’45 ar fi fost împu¿cat de ni¿te contraban-di¿ti. Iar Bernea a intrat în diploma¡ie.

– Bernea a intrat în diploma¡ie? N-a fost la închisoare? Nu ¿tiu.– A fost la închisoare sub comuni¿ti... În legåturå cu legionarii e greu så

¿tii, ce po¡i så ier¡i ¿i ce nu...– Eu cred cå nu po¡i så ier¡i nimic. Nu unui om individual, dar nu

po¡i så ier¡i mi¿cårii ¿i felului cum a evoluat. Mul¡i oameni, individual, aufost victime, cå au fost de bunå credin¡å ¿i i-au luat în serios.

– Herseni din carierism a intrat?– Herseni a avut o mare decep¡ie cu o catedrå de sociologie din Cluj

care mi se pare cå a fost scoaså la concurs, ¿i a luat-o Bråtescu21 sau cumîl chema. ªi a avut o mare decep¡ie, ¿i cred cå pe el asta l-a... pentru cå el,ca mentalitate nu era deloc nici un pic legionarizant, nu avea mentalitateaasta antisemitå, na¡ionalistå, misticå ¿i a¿a mai departe. Cred cå la el afost o chestie absolut numai de carierå. El dorea ¿i merita så aibå o catedråuniversitarå. Nenorocul lui, nu ¿i-a dat seama cå aceastå legiune nu-i unlucru care så reziste timpului.

– Så ne întoarcem la Runcu. Mul¡i spun cå de acolo nu au amintiri la felde puternice, ca din alte pår¡i.

– Nu, nu. De¿i era frumos. Bineîn¡eles cå Harry culegea tot felul decântece mai mult sau mai pu¡in picante, cum era acela de la Gorj cu fatacare pa¿te vaca... Dar nu a fost a¿a de interesant. Poate cå la o cercetaremai serioaså are un interes, dar privit a¿a, mai superficial nu a fost a¿ade interesant cu excep¡ia Hohodolului, o apå, unde fåceam baie. Acoloera frumos!!! /râde/ Era distrac¡ie...

– Am impresia cå aceste cercetåri pentru o parte dintre echipieri a fost maimult distrac¡ie.

– Påi, dacå n-ar fi fost distrac¡ie... Trebuia så fie!– La aceastå cercetare Gusti n-a mai stat tot timpul, ca în celelalte campanii.– Nu. Så-¡i spun un lucru. Noi care eram burghezi ¿i care aveam

vilegiaturi tip: te duceai la Techirghiol sau mai ¿tiu pe unde, era a¿a cevaplicticos ¿i monoton. Iar aici era a¿a o eliberare de toate prejudecå¡ile ¿iconven¡iile astea socio-mondene, în¡elegi? Deja genera¡ia mea fa¡å degenera¡ia mamei fåcuse un salt nemaipomenit. Dar eu la Râmnicu-Såratam stat la o profesoarå care era macedoneancå, ¿i era celibatarå convinså.Dar nu antibårba¡i, adicå îi plåcea så aibå bårba¡i prieteni, dar atât.Dar ea må întreba pe mine: cum, ¿i mama ta te laså så stai singurå într-o

124

camerå cu un båiat? Eram profesoarå. I se pårea foarte curios cå feteleaveau voie så stea singure într-o camerå cu un båiat, nu putea så în¡eleagå.Vasåzicå, cercetårile astea au fost a¿a o experien¡å nouå ¿i pasionantåpentru to¡i.

– ªi n-au fost bârfe pe seama monografi¿tilor?– Nu. Nu. Adicå n-a venit nimeni la Gusti så-i spunå, domnule,

vezi cå a¿a ¿i pe dincolo. Toatå lumea era împreunå, cå asta era plåcereacea mare, så fii împreunå cu to¡ii.

– Dupå Runcu a urmat Cornova.– A fost foarte nostimå Cornova, era un sat de vii. Toamna nu se bea

decât vin, apå deloc. ªi era un sat cu categorii sociale. ºi-a spus Stahl?– Da, da.– Erau boierii, mijlociii ¿i såracii. ªi denumirile ruse¿ti, dar eu le-am

uitat. ªi så ¿tii cå era foarte interesant, cå eu fåceam tot a¿a, cu chestiileastea artistice ¿i må interesa pu¡in ¿i cum se punea problema în legåturåcu aceste categorii sociale. De pildå, o fatå de boieri nu juca la horå cu unbåiat de rang inferior. Înså ea lua modele de covoare, de astea de la ofatå de rang inferior. Era interesant, nu? Adicå în particular ea lua modele,dar în public nu putea så se arate cu un flåcåu de rang inferior.

– Deosebirile erau mai flagrante, decât la Drågu¿?– Sigur. Cred cå la Drågu¿ era mai mult chestie de denumire ¿i

de origine veche, dar în via¡a ¿i în rela¡iile lor de toate zilele cred cå astanu mai conta, n-am observat cå ar fi contat. Dar la Cornova era evident,era un lucru ¿tiut, cunoscut.

– Se observa ¿i dupå cum se a¿ezau în bisericå?– N-am studiat. Dar de obicei acolo bårba¡ii se a¿ezau în fa¡å ¿i

femeile în spate.– Acolo a fost figura aceea pitoreascå, popa Zamå... Despre care pårerile

sunt împår¡ite.– A, popa Zamå! /râde/ Eu cred cå era un popå care ¿tia så-¿i facå

foarte bine afacerile. Adicå din punct de vedere bånesc. A¿a cred. A, daracolo într-o searå, într-o noapte am fåcut o comedie cu Harry. L-amîmbråcat în femeie. L-a fardat Lena, ¿i i-am pus o basma pe cap, hainero¿ii ¿i noaptea... ¿tii ce luminå era... ¿i i-am spus domni¿oara Ilenu¡a,hai så vå prezentåm båie¡ii. Mergeam la to¡i, ¿i o prezentam, ¿i ei îisårutau mâna, ¿i-i fåceau curte, ¿i nu ¿i-au dat seama cå este Harry.A fost o mare distrac¡ie. /râde/

125

– Rusificarea cornovenilor, de care mi-a vorbit Harry Brauner a¡i observat-o¿i dumneavoastrå?

– ªtiau limba ruså, dar nu, n-am observat. Foloseau foarte multefotografii în casele lor, fotografii cu care î¿i aranjau, ornamentau pere¡ii.Era ¿i ¡arul printre ele. Atunci, în anul acela se fåcuse o experien¡å cuorarul. Dar nu ¿tiu cum se mutase orarul, invers, decât la noi. Cå ziuaîncepea de la 3 noaptea. Adicå îl dåduse cu o orå în urmå. ªi diminea¡a...aveau ni¿te pui buni, nu ¿tiu cu ce-i hråneau, dar erau extraordinari.ªi care era distrac¡ia cea mare. Seara, noaptea så te duci pe un deal deacela, cu vie ¿i så faci focul ¿i så frigi puii. Asta era cea mai mare distrac¡iela Cornova. ªi dacå ståteai o leacå mai mult, te apucau zorile.

– A¡i fost tot în august ¿i acolo?– Cred cå da. Trebuia så ne ducem ¿i într-o iarnå, dar nu mai ¡in

minte, dacå am fost, cred cå s-a renun¡at.– În ’31 a fost Cornova, în ’32 Drågu¿ 2, în ’33 Fågåra¿, campania de

redactare, apoi un an nimic, pe urmå ªan¡ 1 ¿i 2, pe urmå Nerejul încå o datå ¿iDrågu¿ încå o datå.

– În ’39 a fost Fågåra¿, zona întreagå.– ªi Dâmbovnic, unde a fost Pop cu Golopen¡ia. N-a¡i fost acolo.– Nu, n-am fost.– Stahl insistå foarte mult asupra diziden¡elor, nedumeririlor, ce-o så se

aleagå de aceastå mi¿care, în jurul ministeriatului lui Gusti, când lumea a începuts-o ia razna, mai ales dupå Drågu¿, care a fost o culme.

– Din punct de vedere låuntric. Sigur cå de la primele monografii afost o cre¿tere a interesului pânå la Drågu¿, dar cred cå aceastå cre¿terede interes a mers ¿i la Drågu¿ 2. Monografi¿tii erau a¿a de mul¡i ¿i a¿a dediferi¡i, nu puteai så ¡ii socoteala de to¡i. Nu puteai så-i cuno¿ti pe to¡i,så ai legåturi cu to¡i. Adicå, legåturi din astea, de teren. Cå erau, mi separe, în nu ¿tiu ce an, erau 90. Påi, po¡i så-i cuprinzi pe to¡i? Stahl aveaaltå pozi¡ie. Sigur cå au mai abandonat. Sigur cå la ªan¡ n-au mai fosta¿a de mul¡i. Nici la Cornova, dar Cornova încå a fost o monografiefoarte animatå.

– Faptul cå din ’34 totul este sub auspiciile Funda¡iei schimbå pu¡inlucrurile.

– Eu n-a¿ putea så spun prea multe, pentru cå atunci eu deja eramla învå¡åmânt, ¿i la ªan¡ am venit mai pu¡ine zile, vreo 10 zile, a¿a cå numai eram în Bucure¿ti atât de mult, din ’35 eu lipseam foarte mult din

126

Bucure¿ti. Dar totu¿i, la ªan¡ am fost. Dar foarte pu¡in. Nu-mi dau seama,dar era mai pu¡inå lume, era mai pu¡in animat, decât a fost Drågu¿ulsau Cornova. Ei, ¿i pe urmå la Drågu¿ am impresia cå venea foarte multålume, mai mult din zonå mai veneau, mai participau, se interesau.Cå era totu¿i o chestie care a interesat foarte mult. La ªan¡ a fost mai restrâns.Satul era frumos, dar am impresia cå participarea a fost mai micå. A fost¿i Jacques Lassaigne22, un båiat frumos, înalt, de¿tept, poet, critic plastic.El se împrietenise foarte mult cu Harry ¿i cu Lena, o cuno¿teau penevastå-sa, care era româncå. Mi se pare cå era evreicå din România,o fatå foarte frumoaså, am cunoscut-o la Zizi, a venit cu ea. Erau foarteprieteni cu Lena ¿i cu Harry, ¿i eram tot timpul împreunå. În a doua nu¿tiu dacå am mai fost la ªan¡, în afarå de vara aceea.

– Pe Xenia Costa-Foru la Fundul Moldovei a¡i cunoscut-o?– Cred cå am cunoscut-o înainte, adicå înainte de a merge pe teren,

în perioada de pregåtire oarecum. Ea a fost ¿i la Nerej? Era în a douacampanie. Dar så-¡i spun ceva. Nu-mi amintesc de ea deloc la FundulMoldovei. E curios, dar astea sunt goluri. Îmi amintesc de Stahl, de Costin,de Georgescu, de mul¡i, de Zizi Constante, de Milcu, de Mac Constantinescu,de Floria Capsali, Nicu Argintescu... Cu Xenia n-am lucrat în echipå,ea a lucrat cu Stahl la problema familiei. Dacå Stahl a suportat-o ani dezile... El era... nu sucit, dar nu ¿tiu dacå era în stare så suporte pe cinevaani de zile, ani de zile, fårå etape de indiferen¡å, de lipså de interespentru persoana respectivå. Dar cu Xenia a colaborat foarte bine, ani dezile au lucrat împreunå. Asta înseamnå cå era serioaså. Pentru noi celpu¡in pårea seriozitatea întruchipatå. Nu se farda, avea o ¡inutå de femeierafinatå ¿i stilatå. Adicå era o boieroaicå, dar în partea bunå a boieriei.Avea un fel de a se purta foarte elegant ¿i prietenos.

– Dar nu a fost atât de productivå într-ale scrisului...– Nu a fost, dar nu ¿tiu dacå au fost mul¡i a¿a de productivi. ªi så-¡i

spun ceva. Era ¿i greu. Era greu så ajungi tu så ai ceva de spus. Ceva maideosebit. Era greu, pentru cå erai în contact cu o realitate foarte nouåîntr-un fel ¿i complexå, complicatå. ªi pânå gåseai un fir... Mult timp nicieu nu l-am gåsit. Pânå n-am ajuns la muzeu ¿i nu m-am frecat deetnografie. Seria cu familia ¿i cu Stahl mai avea o viziune mai clarå ¿icuprinzåtoare ¿i sistematicå, era o temå mai sociologicå ¿i mai precisåîntr-un fel. N-a fost productivå. ªi via¡a pe care o ducea la ea acaså, cânds-a måritat... S-a måritat înainte de råzboi, bårbatu-såu era mare, mi se

127

pare în industria petrolierå. Era inginer ¿i avea o func¡ie foarte importantåla o societate pe ac¡iuni. Cred cå dupå aceea a fost scos din func¡ie, ¿i nu¿tiu dacå s-a pensionat... Dar ea a lucrat, la Asisten¡a Socialå a lucratpânå la sfâr¿it. Eu n-am avut contact cu Asisten¡a Socialå, fiindcå în ’35am intrat în învå¡åmânt ¿i pânå în ’39 tot am fåcut naveta. Nu mai aveamchiar a¿a rela¡ii. Aveam rela¡ii cu monografi¿tii. Dar m-am dus la ªan¡ întimpul åla.

– La ªan¡ a fost singura campanie la care au participat ¿i ni¿te maghiaridin România, vå aduce¡i aminte de ei?

– Nu. Nu-mi aduc aminte.– ªi au fost vizitatori din Ungaria.– Nu ¿tiu, cå eu la ªan¡ n-am stat tot timpul. Nu mai ¿tiu dacå în ’35

sau în ’36 am fost, dar ¿tiu cå am plecat mai devreme, cå trebuia så måduc la ¿coalå. Eu am fost în anul în care a fost Jacques Lassaigne, e singurulstråin de care-mi aduc aminte.

– Vå aduce¡i aminte de Elvira Georgescu?– Erau trei fete de la istorie, Elvira Georgescu, Marioara Negreanu ¿i

Maria Dårmånescu. Era o nebunå, o fatå cam curioaså Elvira Georgescu,din câte îmi aduc aminte. Dar mare lucru nu pot så spun despre ea. Nicimai târziu nu s-a remarcat. Era profesoarå. ªi nu ¿tiu dacå era în Bucure¿ti.Maria Dårmånescu, Mi¡i era o fatå foarte de¿teaptå, ¿i a fost o profesoaråde istorie foarte bunå. Dar nici ea nu a scos ceva din monografie. Ele auvenit... fetele acestea fåceau muncå de acumulare de material, de docu-mentare. Nu trebuia ele så fie neapårat genii, geniile erau al¡ii. Nu ¿tiuele cum au venit, cine le-a adus, cå eu le-am gåsit acolo. Cu MarioaraNegreanu eram prietenå de la Gala¡i. Tatål ei era comandor de marinå,a fost coleg cu tatål meu, ¿i mama ei m-a botezat pe mine. A¿a cå noieram prietene din copilårie. Dar nu mai ¡in minte, cum au venit, cinele-a adus. Maria Negreanu era o fatå foarte serioaså. Ea a fost la Londra,¿i ¿i-a fåcut un doctorat la Bucure¿ti pe baza cercetårilor de la Londra.Dar a råmas o profesoarå de istorie, ¿i a murit foarte tânårå, mi se pareîn timpul råzboiului.

– Urmeazå Olga Feiniuc.– Ea era oleacå nem¡oaicå sau ruteancå. Nu mai ¿tiu de ce a venit.

Erau atâ¡ia, care au venit, ¿i pe urmå n-au råmas. Dacå n-avea nici farmecpersonal... Så nu crezi cå asta n-a contat. Adicå, så nu interpretezi cine¿tie cum, adicå så fie o persoanå simpaticå. Nu neapårat un geniu. Ea nuera nici geniu, nici simpaticå.

128

– Zizi Constante.– Ce vrei så-¡i spun? Zizi a lucrat cu Xenia Costa-Foru. Ea venea de

la Francezå. Ea, Paula ¿i cu mine am intrat împreunå în monografie.Nu mai ¿tiu cine ne-a „sedus“. Bine, Gusti acolo spunea... dar ¿i ei triau.El, cu asisten¡ii lui. Zizi Constante nici nu ¿tiu cu ce se ocupa. Poate cåtot la familie lucra cu Xenia ¿i cu Stahl. Nici de Paula nu ¡in minte la celucra. Ea n-a fost la Fundul Moldovei, ea a fost la Drågu¿. Zizi la FundulMoldovei a fåcut ce fåceam ¿i eu. Ne-a pus så facem statistici, fåceamstatisticå, ne-a pus så facem fi¿e de familii, fåceam fi¿e. La FundulMoldovei asta fåceam. Ce ne spuneau så facem, fåceam. M-a dat în primirelui Mac Constantinescu, m-am dus cu el la Câmpulung, nu ¿tiu pe unde,a studiat el o bisericå. Atunci nu erau echipe, erau probleme, nu erauechipe specializate. Afarå de medici, de geografi, care erau extra-sociologie. Zizi era profesoarå de francezå, ea a fost foarte mult timp laPloie¿ti profesoarå de francezå, ¿i fåcea naveta. Pe urmå mi se pare cås-a transferat la Asisten¡a Socialå. S-a cåsåtorit cu un domn Popescu ¿inu ¿tiu mai cum care era mi se pare militar, specialist în måsuråtori,de hår¡i. Cea mai micå sorå a fetelor Constante, Viorica a fost nevasta luiMoisil23. Lena era foarte talentatå ¿i foarte de¿teaptå, pe chestii de artå ¿ipe chestii de artå popularå. ªi ambi¡ioaså. Dar nu s-a profilat pe asta.Ea dacå ar fi fåcut istoria artei... ea a fåcut ¿coala aceea de Belle-Arte, dardacå ar fi fåcut mai multå ¿tiin¡å de artå, de istoria artei, ar fi putut såscrie lucruri foarte interesante. Cå avea un ochi din åsta de cercetåtorcare descoperå ¿i vede ¿i delimiteazå un fenomen ¿i î¿i då seama deimportan¡a lui.

– Carmen Anghelide.– Era doctorand, la medicinå. Lucra cu Rainer. Era studentå, locuia

la cåminul Spiru Haret. Era o fatå foarte bine, un medic foarte bun. Fåceau¿i antropologie ¿i medicinå socialå. Fåceau måsuråtori, dar ¿i medicinåsocialå, cå urmåreau sifilisul, alcoolismul bolile astea sociale. A fåcutcarierå, era ginecolog.

– Domnica Påun.– Domnica Påun era o figurå. /râde/ Era ¿i ea studentå, o fatå foarte

vioaie, foarte de¿teaptå, care lucra, dar nu s-a remarcat în mod deosebit.Era nostimå, foarte bunå cålårea¡å. Tatål ei era colonelul Påun, unul dinmarii cavaleri¿ti. Când mergeam la Techirghiol vara, venea ¿i domnulPåun cu Domnica ¿i cålåreau.

129

– Acum doamnele. Floria Capsali.– Nu era frumoaså, dar avea un corp a¿a sub¡ire ¿i drept, ca un

bibelou, bine propor¡ionat, dar mic.– Cum nota dansurile?– Ea le învå¡a. Mergea ¿i dansa cu ei, învå¡a de la ei, ¿i dansa ea.

Era mai sånåtos, decât notatul. Nu ¿tiu dacå ea a transcris dansurile ¿ile-a fixat cumva grafic. A lucrat foarte mult pe dansul popular. Nu ¿tiudacå a publicat24, dar era dintre monografi¿tii care au valorificat cel maimult ¿i cel mai bine. A compus dansuri cu material din åsta, româ-nesc. Ea compunea ¿i scria, era în legåturå cu compozitorii no¿tri,cu Jora25, cu nu ¿tiu mai care, scriau pentru ea. Ea compunea coregrafia.Ea n-a dansat atât, pe cât a compus coregrafii ¿i a învå¡at pe al¡ii,ca profesoarå. A avut o ¿coalå de dans, a ei. Nu mai ¿tiu, cred cå totu¿ide la un timp nu ¿tiu dacå nu cumva au încadrat-o pe lângå un ansambludin åsta, al operei... Nu ¿tiu, dupå ce s-a despår¡it de Mac nu prea ammai avut legåturi. Cred cå dupå råzboi s-au despår¡it. Floria e opersonalitate cunoscutå, nu e nevoie så vorbesc eu de ea.

– Zoe Claudian.– Era nevasta profesorului Claudian, era foarte drågu¡å, profesoarå de

francezå. Fatå foarte de¿teaptå. Acolo era ca nevasta lui. Erau multeneveste. Era o companie foarte agreabilå.

– Pe Henri Stahl l-a¡i cunoscut la Fundul Moldovei?– Cred cå l-am cunoscut înainte. El stenografia cursurile lui Gusti.

ªi de la al¡i profesori, cred cå stenografia cursurile de la filosofie. ªi l-amcunoscut înainte. Cred cå el mi-a propus... ªi el avea cumnatul lui,Nel Costin, care era student la filosofie, dar era mai mare cu doi anidecât mine. Era mai tânår decât Ricu.

– Stahl se afirmase deja la Fundul Moldovei?– Stahl la Fundul Moldovei... nu cred cå se afirmase.– Dar polariza aten¡ia?– Da. El era totu¿i unul din „frunta¿i“, ca så zic a¿a. /râde/ Era unul

din båie¡ii care-l ajutau pe Gusti în toate problemele monografiei,organizare, planuri, activitate de recrutare de studen¡i. Era unul dinbåie¡ii pe care Gusti se bizuia. Cum era ¿i Prejbeanu, care era asistentullui Gusti. Dar nu se prevedea, cel pu¡in eu nu... Era unul din oamenii pecare noi îi respectam cel mai mult. Noi acolo ne-am despår¡it în douåtabere: Fundul de sus ¿i Fundul de jos. Nu ¡i-a povestit? Scoteau o revistå,

130

¿i åia de la Fundul de jos au scos ¿i ei o revistå. Fundul de sus erauto¡i å¿tia care îl înconjurau pe Gusti ¿i cu care Gusti avea rela¡iile celemai amicale ¿i mai profesionale: Stahl, Nel Costin, Mitu Georgescu,Vulcånescu. Fundul de jos erau å¿tia mai tineri, mai neomogeni, maisåråcu¡i cu duhul, mai oropsi¡i de soartå, fårå farmec personal... /râde/Påi, crezi cå nu conteazå afinitå¡i din astea? Conteazå foarte mult. Era ¿iun arhitect, nu-l ai pe listå? Era un arhitect acolo.

– Nu ¿tiu, dar så mai råmânem un pic la Henri Stahl. Cum a evoluat el înaceastå perioadå. Prestigiul lui cre¿tea?

– Da, prestigiul lui... El s-a ata¿at foarte mult de chestia asta, eraunul dintre cei care au fost cei mai ata¿a¡i. El avea problemele lui. Avea...nu prestigiu, cå noi eram a¿a prieteni ¿i altfel simte un stråin, ¿i altfel unprieten. Era un stâlp. Era o permanen¡å, un om de bazå. Adicå prestigiunu în sensul så-i zici „sårut mâna“, ci cå îi sim¡eai importan¡a, eraicon¿tient de importan¡a lui acolo. Chit cå fåcea ¿i el o mul¡ime de nebunii,ca toatå lumea.

– Pozi¡iile ideologice diferite se distingeau?– Nu, nu ¿tiu, acolo nu. Adicå politicul, cum în¡elegem noi acum

politicul cå unu-i marxist... Stahl era socialist, cred cå era, dar nu ¡ineadiscursuri. Pe el îl interesau ¡åranii, via¡a ¡årånimii, devålmå¿ia aceea,în¡elegi. El nu ¡inea discursuri. Eventual mai spunea câte ceva, a¿a, într-oconversa¡ie particularå. Nimeni nu ¡inea discursuri politice. Problemaera dincolo de discursuri. Adicå, singura atitudine pe care puteai s-o aiera totu¿i aceea de criticå la adresa burgheziei ¿i a statului burghez, pentrucå ¡åranii erau în afarå de Stat. Ei aveau via¡a lor ¿i cå åia veneau acolo ¿icå fåceau propagandå, veneau diferitele partide într-un an electoral,veneau reprezentan¡ii de la zeci de partide ¿i partidu¡e, care to¡i spuneauacela¿i lucru. Oamenii ascultau, dar nu-i luau în serios.

– Vå aduce¡i aminte de scena când Harry Brauner a luat o pâlnie...– A, påi nu eram în ma¿inå cu el? ªi zicea, aici Partidul Monografist

care are cel mai mare material aperceptiv... Dupå o ¿edin¡å, probabil,unde s-a discutat ceva cu material aperceptiv... Harry Brauner era foartenostim.

– Cu Funda¡ia Regalå a¡i avut legåturå?– Cu Funda¡ia n-am avut a¿a legåturå. Am fost într-o varå... Nu

¡i-am povestit aventurile acelea cu legionarii? Ei, atunci cred cå era Stahl¿i era în cadrul Funda¡iei. În rest n-am avut nici o tangen¡å. N-am

131

reac¡ionat în nici un fel, eram mai departe atunci, eram mai în afaraacestor lucruri.

– Dar cu Stahl a¡i men¡inut legåtura.– Cu Stahl da, am men¡inut legåtura tot timpul. ªi când am fost la

muzeu aveam legåturå cu el. Numai cå a îmbåtrânit, am îmbåtrânit, via¡aasta te desparte, cå nu mai ajungi så te vezi. Suntem ¿i rude prin alian¡å,avem veri¿oare, prin care suntem în legåturå. ªtiu despre el, ¿tiu ce seîntâmplå.

– Când a fost în culmea carierei sale ¿tiin¡ifice?– Cred cå atunci când a fåcut ¿i a publicat Satul devålma¿. Cred cå

atunci a fost. Dupå råzboi. Cå în ’39 a fost Institutul de Cercetåri Sociale,pe care l-au desfiin¡at, dar Stahl cred cå a råmas la catedrå. La Institutulde Statisticå a trecut dupå aceea. Din punct de vedere ¿tiin¡ific a fostcând ¿i-a scos volumele acelea despre devålmå¿ie. În anii cincizeci eramla muzeu, ¿i nu prea aveam posibilitatea, ocazia så-l urmåresc.

– Cum era Ion Costin?– A fost cumnatul lui. Pårea un båiat cu mari perspective. A fost cu

Comarnescu în America trimes cu burså un an de zile... pe urmå n-a maidat nimic. Tatål lui era un mare negustor, cred cå se ocupa cu comer¡ul.Aveau o caså foarte frumoaså, cum se fåceau în vremea aceea, în apropierede Biserica Sf. Vineri. Ne invita acolo, era o caså frumoaså. Am cunoscut-ope Marioara Costin. Nel Costin era tare nostim, avea patefon, venea cupatefonul dupå el. ªi båie¡ii râdeau de el, cå avea costum de baie la FundulMoldovei. Båie¡ii râdeau de el, în revista aceea spuneau, farmecul luiNel Costin se compune dintr-un patefon ¿i ni¿te chilo¡i de baie! /râde/Da. Asta cu Nel Costin. Patefonul era cu manivelå. Dar avea plåci foartebune. Noi ascultam, mai ales muzicå clasicå. Avea ¿i muzicå de dans,dar avea muzicå clasicå. Era foarte interesant... patefonul lui.

– Participa la discu¡ii?– Da, sigur, el era un båiat de¿tept ¿i vioi. Participa, sigur cå da.

Înså n-a fost creator.– ªi cu ce s-a ocupat dupå venirea din America?– Nu ¿tiu, dar învå¡ase bine limba englezå, ¿i fåcea ceva pe bazå

de englezå, cred.– Dumitru Prejbeanu...– Mitu Prejbeanu era craiovan. Era asistentul lui Gusti... Au fåcut

la gazeta noastrå de la Fundul de sus, a scris careva... Dimitrie, Mitu

132

¿i Dumitru... Dumitru era omul de serviciu. /râde/ Vai, ce s-a supåratGusti! O, doamne, s-a înfuriat. Cå l-au pus pe Dumitru lângå el. MituPrejbeanu adormea tot timpul. Era a¿a de absent ¿i de neînsemnat. Erafoarte drågu¡, dar dormea tot timpul.

– La propriu sau la figurat?– La propriu.– Dar îl interesa sociologia?– Nu se vedea.– M-am uitat la fotografia lui. Privirea sa pare inexpresivå.– Adormit, a¿a. Dar era foarte drågu¡. Bine crescut. Cred cå ceva

boierna¿ din åsta din Oltenia. Avea ma¿inå.– ªi ce s-a întâmplat cu el?– Nu ¿tiu, cred cå s-a dus la Craiova. Avea mo¿ie dacå nu må-n¿el.– Alexandru Claudian?– Era bårbatul lui Zoe, era profesor la Ia¿i.– ªi ce fåcea la Fundul Moldovei? Cå a fost singura campanie la care

a participat.– Nu ¿tiu ce fåcea.– La ¿edin¡e lua cuvântul?– Da, lua. El era sociolog, dar nu s-a remarcat prea mult. Dar el a

murit... El era din Fundul de Sus, cu noi, cu to¡ii, dar nu... Nu-mi amintescså se fi afirmat printr-o pozi¡ie personalå, printr-un punct de vederedeosebit. Nu-mi amintesc.

– ªi D.C. Georgescu? Mitu Georgescu?– A, Mitu Georgescu... Mitu Georgescu era doctor, adicå era stu-

dent la medicinå pe vremea aceea. Era un båiat foarte deosebit MituGeorgescu! Foarte de¿tept ¿i foarte cultivat. Dar el nu s-a ocupat demedicinå. A terminat facultatea de medicinå, dar dupå aceea a intrat laStatisticå, ¿i fåcut acolo statisticå, probabil în sectorul demografic. Darsociologie propriu-ziså nu a fructificat. Era un båiat foarte de¿tept ¿i foartecultivat.

– Ernest Bernea.– Ei, îl ¿tii. Bernea era de la Fundul de Jos.– De ce?– Nu ¿tiu. Afinitå¡i... /râde/ Lipså de afinitate. Erau mul¡i la Fundul

Moldovei... Câ¡i au fost?– Vreo 60.

133

– ªi puteau så fie to¡i 60 o apå ¿i un påmânt, o comunitate sufle-teascå ¿i... Nu se putea! Acum cå-¡i spun îmi amintesc... am impresia cåla Fundul de Sus erau burghezii, adicå cei care proveneau, care apar¡ineauclasei burgheze. Dar nu „burghezo-mo¿iereascå“, dar burghezia astaurban-intelectualå. ªi cei care nu ¡ineau de aceastå påturå, nu prea selipeau. Nici ei de noi, nici noi de ei. Bernea nu fåcea parte.

– ªi nu era frustrat din cauza asta?– To¡i cei de la Fundul de Jos erau frustra¡i. Erau mai mul¡i.

Stratificarea asta s-a fåcut a¿a... spontan. În orice caz Bernea n-a fost printreå¿tia, de care ai vorbit. Claudian, Mitu, å¿tia eram to¡i împreunå.

– Deci ei erau oarecum marginali?– Da... Nu marginali, cå noi nu ne consideram un centru. Aveau ei

grupårile lor.– Dar Bernea a fost în rela¡ii foarte bune cu Ion Ionicå, cu Amzår,

cu Samarineanu.– Ei au fost colegi, nu? Colegi de an, de facultate. Eu am fost colegå

cu ei, chiar de an. Dar Ionicå era altceva.– Bernea pårea de ultra-dreapta de atunci?– Nu ¿tiu, dar cred cå atunci încå nu. Mi-a împårtå¿it ¿i mie din

pårerile lor despre noua moralå, dar asta mult mai târziu. Bernea era unom foarte serios, în¡elegi? Este un om foarte serios care ia lucrurile foarteîn serios. Cå de ce s-a fåcut legionar? S-a fåcut legionar, pentru cå eraîmpotriva burgheziei ¿i a sistemului burghez ¿i a statului burghez. Acestaa fost un motiv serios. A fost un om foarte serios. El dacå a luat-o pecalea asta, n-a luat-o dintr-un spirit de aventurå sau din parvenitism.El era însurat cu o fatå care a învå¡at la Gala¡i, mai micå decât mine cuvreo 2 ani. O cuno¿team, tot Marcela o chema, o fatå foarte frumoaså.Care-l iubea foarte mult. Fata aceea era o fatå cuminte, a¿ezatå, ¿i dacås-a legat de un bårbat a¿a cum îl iubea ea, înseamnå cå bårbatul acelaavea ni¿te calitå¡i de seriozitate ¿i de cåldurå umanå. Ei, el dacå a apucat-ope calea asta, a apucat-o din anumite motive, de con¿tiin¡å. Din asta nupo¡i så-i faci o vinå. Numai cå el n-a våzut limpede. Cå a început så facåelogiul violen¡ei. Cå åsta era spiritul lor.

– Dar nu pot så în¡eleg cum putea fi compatibil cu preocupårile lui¿tiin¡ifice? Dupå ce a studiat cu Mauss? Adicå, un om de ¿tiin¡å cum poate såîmbrå¡i¿eze o ideologie falimentarå...

– Care n-are nici o perspectivå... Pentru cå... cum så spun... Berneanu este sutå în sutå un intelectual. Un intelectual nu în sensul de cår¡i

134

citite, dar de discernåmânt în judecarea lucrurilor. El pe undeva este oleacå semidoct, o leacå vulgar...

– El era cotat între intelectualii legionari ai vremii?– Eu n-am auzit... Sus era doar Cåpitanul. Cred cå Bernea ¿i Ionicå

¿i Amzår au fost... Ionicå era director în Ministerul Învå¡åmântului întimpul legionarilor. Bernea a fost în Ministerul de Externe? Nu Amzår?Amzår a fost la Berlin. A, Bernea a fost, dar dupå ’40. Poate nu s-a expuschiar a¿a, n-a fost cåpetenie. O fi fost pe la Bra¿ov? Nu ¿tiu.

– Despre revista trimestrialå a legionarilor, „Rânduiala“, vå aduce¡iaminte? M-a surprins cå din comitetul de redac¡ie a fåcut parte ¿i PichiPogoneanu.

– Ei, dar Pichi numai legionar nu era. El era americano-anglofil,liberal, diplomat. /râde/ Dar el fåcea bine în comitetul de redac¡ie, era unnume. Dar ce, revista asta avea chiar a¿a un caracter pronun¡at de ultra-dreapta?

– Nu. Numai redactorii, Bernea, Amzår, Ionicå ¿i Samarineanu.– A, ei erau patru redactori?– Mai pu¡in Samarineanu, care se pare cå nu prea fåcea mare lucru.– Samarineanu era a¿a ¿ters... Dar Bernea apoi a venit aici la Insti-

tutul de Dialectologie ¿i Etnografie, ¿i a lucrat. A lucrat!– I-a apårut recent o carte, care a avut un ecou favorabil.– Da? Despre filosofia popularå?– Da, despre timpul, spa¡iul ¿i cauzalitatea.– E o problemå pe care o urmåre¿te el de mult. ªi de unde ¿ti cå a avut

un råsunet bun?– Am våzut recenzii favorabile în preså. ªi tema e neobi¿nuitå.– E neobi¿nuitå, sigur.– Så mergem mai departe. Ion Zamfirescu.– A, påi nu-l ¿tii? Teatrolog. Era profesor de filosofie. S-a însurat cu

Mariana Rarincescu. A fost cåsåtorit cu o profesoarå, pe urmå s-a despår¡itde ea ¿i a luat-o pe Mariana ... care avea 15 ani mai mult decât el, dar eradin familie de profesori universitari cu apartament... må rog... când sunaila u¿å, te-ntreba de sus. Lui i-a plåcut teatrul. Era profesor de românå,¿i i-a plåcut teatrul, ¿i uite cå a fåcut teatru. Dar sociologie nu. La FundulMoldovei era ¿i foarte tânår, printre studen¡i.

– Cine a fost Alfred Ionescu?– Alfred Ionescu, parcå ¿tiu ¿i nu ¿tiu. N-o fi fost vreun fotograf,

ceva?

135

– Nu, cå fotograful a fost Berman. Nicolae Con¡?– A fost geograf.– ªerbu?– Fundul de jos. /râde/ Probabil.– Marin Popescu-Spineni?– Era secretarul facultå¡ii, era un om important. Avea ¿i o nevastå,

mi se pare cå era ¿i nevasta cu el. Nu-mi amintesc så se fi remarcat.– Iorgu Stoian?– Iorgu Stoian26? Ei, uite, domnule, ce bine l-am cunoscut pe Iorgu

Stoian mai târziu, ¿i cum nu mi-l aduc aminte deloc de acolo! L-amcunoscut foarte bine dupå ’45, cå era profesor, ¿i am fåcut parte din aceea¿iorganiza¡ie de partid. A fost la Ministerul Artelor, nu ¿tiu ce era pe acolo,director sau secretar. Dar nu mi-l amintesc deloc. Un om de treabå. Amamintiri foarte plåcute cu el, era vesel, era comunicativ. Era un om serios.

– Dupå ’48 a preluat Funda¡ia de la Neam¡u, ¿i pe mâna lui institu¡ian-a mai supravie¡uit.

– Cine ¿tie, poate cå a avut ni¿te directive. Cå nu pårea a¿a un tip...Atunci, la Fundul Moldovei nu s-a remarcat. ªi nu ¿tiu dacå a maivenit. A mai fost? N-a mai fost.

– Ovid Sachelarie?– Era jurist. Un båiat frumu¿el.– Nicolae Argintescu.– Mai era ¿i Argintescu Ion, fratele lui. Au murit amândoi. El atunci,

la Fundul Moldovei nu a avut a¿a un câmp de probleme, el era critic deartå, acolo încå nu se pusese problema asta. Afarå de Mac, care mai studiabisericile. Dar pe urmå el s-a ocupat de gustul popular, la Drågu¿. A maiscris, dar el n-a fost un tip productiv. Era genul acela de om care...îi plåcea foarte mult så facå cronicå plasticå, criticå plasticå, prezentåride expozi¡ii, traduceri din lirica germanå, francezå. Un tip instabil,nedisciplinat care în via¡a lui n-a fost func¡ionar, în via¡a lui n-a primitleafå. El de la pårin¡ii lui, de la tatål lui a avut, ce-a avut, dar pe urmå,dupå ce tatål lui a murit, el n-a mai avut nimic. Scria la reviste, umbla pela redac¡ii, fåcea traduceri, dar el n-a fost func¡ionar. O singurå datåa încercat, dar dupå douå zile a plecat. Era imposibil! A mai tras mâ¡ade coadå. Era el destul de afemeiat, dar nu cred cå lua bani de la femei.Ion a avut o existen¡å mai normalå. Era profesor de limba românå laGala¡i, ¿i pe urmå ¿i la Bucure¿ti. ªi el era un om foarte cultivat ¿i foarte

136

iubitor de literaturå. Dar iubirea asta de literaturå nu era dublatå ¿i deo capacitate scriitoriceascå. Cred cå numai la Fundul Moldovei a fost,dar nu-mi amintesc de el acolo.

– Mihai Pop?– Ei, Mihai Pop. Nu-l cuno¿ti? Nu-mi amintesc de el la Fundul

Moldovei. El era cu folclorul, cu înregistrårile. Cu Bråiloiu. Ei, ¿i pe urmåa mai fost la monografie, a fost la toate, la Cornova, la Drågu¿.

– El apar¡inea de Fundul de sus sau de jos? Sau nicåieri?– La mijloc. Dar dacå era cu Bråiloiu, înseamnå cå era la cel de sus.

Sigur cå era simpatizat, era una din figurile proeminente, din personajeleimportante. Acuma este foarte simpatizat.

– Nu s-a compromis în trecut.– A avut un tact. Ani de zile nu era niciodatå trimes în stråinåtate,

pentru cå fusese diplomat la Bratislava în timpul råzboiului, ¿i nu eratrimes niciodatå la nici un congres, la nici o manifestare din asta,interna¡ionalå. Dar zicea, nu-i nimica, laså, vin ei la mine. Adicå veneauspeciali¿tii la el. ªi dupå aceea, când a ie¿it de la naftalinå, nu mai putearåsufla. Nu era congres, nu era întâlnire fårå Mihai Pop, nu se putea fåråel. S-a cåsåtorit cu Sturza27 ¿i nici asta nu le plåcea la cei cu dosare. Dupåaceea n-a mai contat nici asta, cå el se întorcea întotdeauna, ¿i se întorceacu lauri.

– Mantaro¿ie?– Îmi aduc aminte de nume, era basarabean.– Nicolae Cornå¡eanu.– Era geograf, economist, agronom, ceva. Am impresia cå era un

specialist de luat în seamå. Dar nu-mi amintesc.– ªi apare Traian Herseni care la Fundul Moldovei locuia în aceea¿i camerå

cu Mihai Pop.– Nu-mi amintesc de Herseni la Fundul Moldovei. Dar era la Fundul

de jos, probabil. Nu-mi amintesc.– Vi-l aminti¡i mai târziu. Imaginea lui Stahl despre Herseni este de un

om ciudat, singur, nesociabil.– Cred cå gre¿e¿te într-un fel. Nu era... era un om normal. Cred cå

pe el totu¿i îl preocupa foarte mult... Izolarea asta nu era întâmplåtoare,el avea nevoie så fie singur, så gândeascå, så se concentreze. Mai multdecât om de echipå era cercetåtor singuratic. Când s-a înfiin¡at Institutulde ªtiin¡e Sociale a fost ceva, director, nu? Dar pu¡in.

137

– Am impresia cå el sårea u¿or de la empiric la generalizare.– Eu n-am avut impresia asta. Dimpotrivå, mie mi s-a pårut cå

cercetarea sa despre via¡a pastoralå a fost o cercetare foarte la obiect,cuprinzåtoare ¿i adâncitå. Dupå aceea to¡i cei care se ocupau cu påsto-ritul, numai din asta se hråneau. Avea el capacitate de generalizare, sigur,dar totu¿i, ¿i capacitatea asta de a surprinde faptele.

– A¡i men¡inut legåturile ¿i mai departe?– Le-am men¡inut. Dacå el s-a cåsåtorit cu Paula Gusty, le-am

men¡inut. Pânå la un punct cå... Ai mai fost pe la Paula?– Såptåmâna viitoare ne întâlnim...N-am în¡eles la Herseni aceastå dorin¡å

fantasticå de a publica. Orice revistå interbelicå deschizi, gåse¿ti un articol de-allui Herseni.

– Herseni era un ambi¡ios. Un mare ambi¡ios. Dacå n-ar fi fost el unom de¿tept ¿i muncitor ¿i capabil, s-ar putea spune despre el cå este uncarierist. Dar el dacå vroia så ajungå, vroia så ajungå pe baza unor merite,nu a¿a... Chestia cu legiunea cred cå tot din carierism a fåcut-o. Îl nåpå-deau ideile, trebuia så le dea drumul în lume.

– Vå aduce¡i aminte când cei din Cluj i-au torpilat numirea?– Nu-mi aduc aminte de amånunte, decât cå l-au torpilat. Ei au

vrut un clujean. A fost foarte supårat.– Unii considerå cå ar fi fost motivul pentru care a intrat în legiune.– S-ar putea. Dar era a¿a de pu¡in legionar în felul lui de a gândi,

de a vorbi cu oamenii... Nu era antisemit, nu înjura burghezii... Paulaa avut ni¿te ani foarte grei, când tatål28 ei a fost bolnav, foarte bolnavvreo 2-3 ani, ¿i ea îl îngrijea. Am fost o datå la Paula, când mama ei tråia,nu ¿tiu ce era cu Herseni atunci, nu era acolo... nu-mi amintesc prea binecând am fost... Dar ne vedeam la muzeu. Am participat cu el la Muzeuldin Sibiu, unde se fåcea o cercetare a Mårginimii Sibiului. A apårut o carte.

– La sfâr¿itul anilor ’50, începutul anilor ’60?– Da, cam a¿a ceva. Lucram la Sinaia, la Pele¿, ¿i de acolo m-am dus.– În orice caz, e de cercetat ¿i fenomenul Herseni, fiindcå a fost un fenomen,

nu?– Da. Pårerea mea este cå Herseni a fost un om de o mare capacitate

intelectualå. El ducea o via¡å de sihastru.– I-am våzut biroul, de o deosebitå austeritate.– Noi eram foarte furioase pe el, pentru cå pe Paula o ¡inea subt

obroc. Paula era secretara lui, dactilografa lui, toatå ziua lucra pentru el.

138

Noi duminica diminea¡a ne duceam la Ateneu la concert. Paula era unadin cele trei-patru fete care mergeam. Dupå ce s-a måritat cu Herseni,s-a terminat cu Ateneul. Duminica ståtea ¿i båtea la ma¿inå. ªi noi dacå-ispuneam ceva lui Herseni, el... A muncit-o pe biata Paula, dar ¿i pe el semuncea. A tras-o în sistemul lui de via¡å auster ¿i încordat. Nu oricinee în stare de a¿a ceva. Paula era o femeie extraordinarå. Ea s-a devotatpentru tatål ei ¿i pentru Herseni a¿a...

– În fotografiile de la Drågu¿, când încå nu erau cåsåtori¡i, o våd mereu înjurul lui Herseni.

– El era în jurul ei, nu ea. Era bunå, era caldå, era devotatå. Erafemininå, maternå. Probabil cå un tip ca Herseni, care era autoritar,¿i a¿a, cu via¡a asta a lui, încrâncenatå ¿i încordatå, sim¡ea nevoia uneitovårå¿ii cum era Paula, blândå.

– Copilul s-a nåscut târziu...– Cred cå a fost o întâmplare. Are 34-35 de ani. ªi uite cå Herseni

a murit. Nu ¿tiu dacå a lucrat cu el, dar cred cå mai mult Paula îl ajuta.– ªi de ce nu se în¡elegeau Stahl ¿i Herseni? Asta se observa deja la

campanii?– Nu, nu se observa. Herseni la campanii nu era prima vioarå.

Nu era din cei zgomoto¿i. Era Vulcånescu mult mai activ la ¿edin¡e, Stahl,cred cå ¿i Mitu Georgescu. Herseni nu-mi amintesc så fi fost din cei maizgomoto¿i, mai prezen¡i, în sensul så se manifeste mai sus¡inut. Darprobabil cå, totu¿i, la el se sim¡ea dorin¡a asta a lui de a merge înainte.Probabil cå asta îl deranja pe Stahl.

– Eu am citit o scrisoare din Germania a lui Herseni cåtre Stahl, în careîi spune cu sinceritate cå nu-l iube¿te.

– Stahl nu putea fi iubit de un om ca Herseni. Mai ales cå ei doi eraucei doi proeminen¡i, eventuali aspiran¡i la succesiunea lui Gusti. Numaiei. Ceilal¡i nu contau. Vulcånescu era, ca ¿i Argintescu un om foartede¿tept, sclipitor, dar care nu... pe urmå el a intrat în administra¡ie,în finan¡e. Nu se fixa, a¿a cum s-au fixat Henri ¿i Traian Herseni. Cu alttemperament. Cred cå el îi repro¿a lui Traian ¿i felul în care i-a impus ovia¡å atât de severå lui Paula. Adicå asta îl punea pe Herseni într-oanumitå luminå.

– El ca un tip urban, un domn...– Un domn, chit cå ¿i-a låsat nevasta... Îl însuraserå pårin¡ii. Pentru

cå era foarte tânår ¿i aiurit, ¿i atunci pårin¡ii lui au zis, hai så-l însuråm

139

cu o fatå bunå. E adevårat cå era o fatå serioaså ¿i gospodinå... Avea unapartament foarte frumos pe lângå Foi¿orul de Foc, acolo s-a însurat, înapartamentul acela, dar nu din cauza însuråtorii... Acolo ¿i-a gåsit el.Ei, foarte frumos... în orice caz nu era o mansardå, era spa¡ios.

– În aceastå neîn¡elegere cred cå nici Herseni nu a fost drept cu Stahl, niciStahl cu Herseni.

– Nu, nu au fost drep¡i unul cu altul. Adicå, eu cred cå î¿i recuno¿-teau fiecare celuilalt meritele, adicå capacitatea ¿tiin¡ificå, så zic a¿a, darmai mult caracterul ¿i firea nu se puteau suporta. În afarå de situa¡ia deaspiran¡i. Poate fårå situa¡ia asta nu ar fi avut antipatia asta unul pentrualtul, dacå ar fi fost în pozi¡ii neutre. Dar fiind acolo...

– Am în¡eles cå atunci când a fost numit asistent Herseni, Stahl a cedat...Cå Herseni voia så se cåsåtoreascå, ¿i Gusty, tatål Paulei nu ar fi acceptat så fieîn vânt.

– Nu ¿tiu. Da? Adicå a fost un gest de bunåvoin¡å? S-ar putea.– Så ne mai uitåm la fotografii. Este unul Cioran. S-ar putea så fi fost

Emil Cioran29 ?– Eu ¿tiu? S-ar putea, cå el a fåcut filosofia, era cu un an, doi în urma

mea, ¿i ¿tiu cå am dat examenul de capacitate împreunå. El a fåcut filosofia¿i era cu mine, sau cu un an, doi în urmå, nu mai ¿tiu. Dar ¿tiu cå laexamenul de capacitate... cå la examenul de capacitate înainte fåceai olec¡ie cu elevii, cu profesori. ªi era ¿i Cioran. Dar nu ¿tiu, era ¿i el candidat¿i trebuia så facå lec¡ie dupå mine, sau în ce calitate era acolo. Dar eraacolo. A asistat, ¿i a fåcut aprecieri. Cred cå era candidat, eram amândoichema¡i så predåm la clasa aceea. Cioran åsta e cel care a ajuns în Fran¡a.S-ar putea întâmpla så fie, pentru cå chestia asta cu monografia lui Gustitenta, ¿tii? Era totu¿i o...

– Chiar ¿i din extravagan¡å.– Da, da. Era a¿a ceva neobi¿nuit, oricum, era o ac¡iune care pe un

om de excep¡ie putea så tenteze, pentru cå punea anumite probleme,deschidea anumite orizonturi. Pe al¡ii din curiozitate, pe al¡ii din spiritde aventurå.

– Este unul Låncrånjan.– Låncrånjan. Nu ¿tiu dacå Låncrånjan nu era ¿i el ceva geograf.

Dar erau la jos.– Gabrea.– Gabrea? O fi fost asistentul de la Pedagogie.

140

– Goråscu.– Nu.– T. Bucur. Acesta a fost ¿i învå¡åtor. ªi aici este Constantinescu-Mirce¿ti,

care a fåcut o monografie...– A unui sat din Dobrogea.– Bråiloiu. L-a¡i cunoscut bine?– Ei, acolo, în cursul campaniilor, nu mai mult de atât. Era inte-

resant Bråiloiu.– Dincolo de faptul cå era bun specialist în muzicå, avea orizont în care så

plaseze cercetarea sa?– Avea. Nu ¿tiu de la monografii, dar am ascultat la radio, au trans-

mis ni¿te prelegeri ale lui despre folclor comparat. În Fran¡a, la Paris aînfiin¡at o arhivå.

– Pe listå dupå Bråiloiu urmeazå Oreste Anastasiu.– Nu-mi aduc aminte.– George Breazul.– El este cunoscut.– Dar dumneavoastrå ce impresie v-a¡i fåcut acolo?– Am impresia cå el n-a stat mult. Nu am avut nici o impresie.

Nu l-am våzut decât foarte pu¡in.– Bråiloiu a avut cuvinte nu prea mågulitoare la adresa lui.– Da, nu prea.– Dar Stahl este foarte lapidar în relatarea acestui fapt, nu ¿tiu care-i era

cauza. Stilul de a concepe folclorul muzical? Sau din ce motiv nu se agreau?– Eu am impresia cå Bråiloiu îl considera mai pu¡in ¿tiin¡ific. Eu a¿a

bånuiesc, acuma. Så-¡i spun ceva. Eu mul¡i ani, dar nu ¿tiu de ce, amavut despre Breazul o pårere destul de aproximativå, probabil ¿i dincauza, sub influen¡a pårerilor celor din jurul meu. ªi foarte curând, adicåîn ultima vreme – pentru cå ¿i la radio s-au fåcut tot felul de prezentåri,de comentarii, de restituiri, de nu ¿tiu mai ce – am avut impresia totu¿icå a fost un om foarte important, sau destul de important, de un anumitnivel profesional. El a fost profesor la Conservator. Ca ¿i Bråiloiu. I s-aufåcut ni¿te prezentåri. În orice caz prezentarea era foarte...

– Elogioaså?– Da. Fire¿te, dacå vorbe¿ti de un om, nu-l vorbe¿ti de råu, mai bine

nu zici nimic. Prezin¡i importan¡a lui în cultura muzicalå ¿i în dezvoltareacercetårii folclorului ¿i a¿a mai departe... Cred cå el a fost mai folclorist

141

¿i mai didactic. ªi Bråiloiu era totu¿i un savant, era un gânditor, uncercetåtor.

– Profesorul Francisc Rainer, antropologul.– Rainer? Eu så vorbesc despre el? Dar e cunoscut.– Dar eu vreau så ¿tiu cum l-a¡i cunoscut dumneavoastrå, ce impresie v-a

fåcut.– El se ocupa de problemele astea, de antropologie, fåcea måsuråtori

¿i erau mul¡i medici în jurul lui. ªi medicinå socialå. Urmåreau ¿i sifilisul,tuberculoza ¿i alcoolismul. Dar eu l-am audiat pe urmå, mai târziu ela ¡inut o serie de conferin¡e la Universitate, foarte interesante. La Litere.A ¡inut ni¿te conferin¡e libere. Tot probleme de antropologie, dar så nuîncerci så må faci så-mi aduc aminte. Dar au fost foarte interesante.

– ªi nu erau la un nivel inaccesibil?– Nu.– Fiindcå un student de-al lui mi s-a plâns cå era foarte greu de urmårit

¿i cå vorbea la un nivel atât de elevat, încât...– Poate studentul o fi fost mai coborât. Nu mi s-a pårut deloc, tocmai

cå erau conferin¡e... nu de popularizare propriu-ziså, dar în orice caz,pentru un public mai de nespeciali¿ti. Ei, era un om superior. Avea oculturå foarte interesantå, o culturå germanå. Iubea pe Goethe, pe mariiscriitori germani. El tråia printre cår¡i, printre personalitå¡ile astea,culturale. Era un om foarte interesant din punctul åsta de vedere. Aveao via¡å personalå, sufleteascå, intelectualå puternicå. Nu era un omcantonat într-o specialitate. O minte foarte deschiså ¿i bine mobilatå.

– Înså a fost destul de improductiv în ce prive¿te scrisul.– Da.– Cred cå chiar mai improductiv decât Gusti, care mai scria câte o prefa¡å,

nu ¿tiu ce.– Dar el a înfiin¡at Institutul de Antropologie. Bånuiesc cå oamenii

ace¿tia care au ¿i o capacitate organizatoricå mai puternicå ¿i preocu-påri mai variate, literare, muzicale, cuprind toatå cultura omenirii,nu mai sunt a¿a de tenta¡i de...

– N-a¡i avut rela¡ii mai personale cu el?– Eu nu am avut, dar Maria Negreanu, fata asta, ea era prietenå cu

ei, ¿i se ducea adesea la ei, ¿i eu de la ea ¿tiu cât era de interesant ¿i decultivat.

– Mai tråie¿te Maria Negreanu?

142

– Nu, a murit foarte tânårå, în timpul råzboiului. Ea a murit pu¡intimp dupå Rainer. Erau prieteni cu familia, ¿i cu doamna Rainer.

– Tot în echipa lui Rainer la Fundul Moldovei a fost ¿i Horia Dumitrescu30.El s-a remarcat acolo sau era doar în umbra lui Rainer?

– Nu, nu era în umbra lui, dar nu se compara cu Rainer. Cred cå eraun om bun ¿i banal...

– Medic.– Genul acela de om, impersonal, dacå vrei, dar capabil, activ, ståpân

pe meseria lui. Dar nu mi s-a pårut cå s-ar fi putut remarca prin ceva maideosebit.

– ªi tot în echipa lui a fost ¿i Milcu.– Milcu... era ¿i el acolo. Fåcea, fåcea, dar nu... era mai... Erau între

ei, aveau problemele lor ¿i la ¿edin¡e fåceau prezentåri despre sånåtatea¿i educa¡ia sanitarå a popula¡iei ¿i ne spuneau... ne preveneau, dacå erasat cu mult sifilis, ne spuneau ce så facem ¿i ce så nu facem, ca så nu necontaminåm, ¿i a¿a mai departe. ªi dådeau rapoarte cu rezultatelemåsuråtorilor, dar asta era. Noi n-aveam a¿a rela¡ii de prietenie sau debåi la Hohodol sau alte de nebunii din astea. Erau serio¿i, ¿i erau ungrup. Erau mul¡i.

– Doctorul Ciorapciu.– Åsta era unul negricios. Da, Ciorapciu, ¿i el era acolo. De ce?– Este pe listå. ªi fotograful Berman?– Berman. Foarte talentat ¿i foarte prezent, ¿tii? El avea cli¿eul a. ¿i

cli¿eul b. El fotografia bineîn¡eles ce-i spunea Gusti så fotografieze,ce trebuia. ªtia ce trebuie så fotografieze. Dar, foarte mul¡i veneau ¿i-icereau så-i fotografieze, din oamenii din sat, sau învå¡åtori, sau mai ¿tiueu cine, oameni care n-aveau nici un interes pentru monografie. ªi atuncispunea, dom’ profesor, låsa¡i-mi un cli¿eu b. Asta înseamnå cå îi fotografiafårå cli¿eu, ¿tii. Adicå îi fotografia ca så le facå plåcere, ¿i så nu-i nemul¡u-meascå, dar fårå cli¿eu!

– Berman era la dispozi¡ia lui Gusti.– A lui Gusti, dar el urmårea problemele de monografie, a¿a cå ¿i

Stahl ¿i al¡ii îi dådeau indica¡ii de ce trebuie så fotografieze. În raportcu necesitå¡ile problemei respective.

– Îl interesau problemele?– Da, da. Fåcea fotografii foarte frumoase. Nu se putea, un om care

nu era atras de lucrurile astea. Era un om foarte simpatic.

143

– Nu existå decât o singurå fotografie despre el, fåcutå de Stahl. Pårea micde staturå.

– Era pu¡in încovoiat ¿i foarte mobil. Trebuia så fie prezent cel pu¡inla nun¡i, la mor¡i, la evenimente ¿i ceremonii din astea. Era de¿tept, foartede¿tept.

– Am ajuns la campania de la Drågu¿. Aici apar statisticieni. RomanCresin31 , vå aduce¡i aminte de el?

– Sigur.– Faust ªtefånescu.– Nu-mi amintesc.– Nicolae Popescu.– Nicolae Popescu este prietenul lui Neam¡u. Nae. Roman Cresin

era un om de valoare în specialitate, un foarte bun specialist, un statis-tician format ¿i de bazå. ªtefånescu ¿i Nicolae Popescu au fåcut totstatisticå, dar nu erau de meserie. El era de meserie. Era foarte drågu¡ ¿iprietenos. Avea umor, era nostim, era vesel.

– Probabil moartea fiicei l-a afectat foarte mult.– Sigur cå asta l-a impresionat.– Este la cadrul cosmologic unul Constantin Buzilå, la Drågu¿.– Ei, câ¡i erau la Drågu¿...– Constantin Manolache?– Nu mai ¡in minte.– Aici a venit pentru prima datå doctorul Sabin Manuilå.– Ei, nu ¡i-am povestit aventura de la... Doctorul Manuilå era o

personalitate. Era pu¡in în genul lui Gusti, adicå un tip a¿a, sociabil, activ,organizator. Eu am lucrat ¿i la Statisticå, el era director general. Am lucratla etajul unde avea el biroul. Simpatic, prietenos, nu era distant. Dar astat pu¡in de tot. Un cap de statistician, altfel nu putea fi conducåtorulinstitutului. Dar în douå-trei zile... Uite, a fost o datå Vianu. Îl ¿tii pe Tu¡i?

– Cum så nu.– Au tåbårât to¡i pe Vianu, to¡i studen¡ii, cå erau studen¡i de la

sociologie ¿i îl aveam profesor, nu? Nu ¿tiu unde l-au dus så se plimbeseara, la Drågu¿... Am râs... Nu ¿tiu unde am poposit, el s-a a¿ezat pe opiatrå, nu ¿tiu pe ce, ¿i studen¡ii au tåbårât asupra lui, credeau cå o så¡inå un discurs sau o lec¡ie, nu ¿tiu mai ce. ªi el a zis ceva foarte nostim.Mai bine am poftå så månânc o ceapå, decât så ¡in o prelegere!

– A fost popular printre studen¡i, studen¡ii îl respectau?

144

– Pe Vianu? Dar aveau pentru el o admira¡ie... Fårå margini. Så ¿tiicå era un om foarte bine ¿i din alt punct de vedere... nu numai cå ¿tiamultå carte, dar era un om care gândea asupra acestor lucruri. Avea o¡inutå moralå ¿i o concep¡ie eticå. Promova anumite valori etice, ¿i vorbeadespre ele, adicå le insufla... Nu numai categoria de frumos, ci valorilefundamentale ale vie¡ii omului. Iubirea, cåsåtoria. Era foarte pentrucåsåtorie. Nu era însurat atuncea. Dar le spunea frumos. Adicå de la elnu numai cå învå¡ai esteticå, dar î¡i deschidea anumite drumuri, ceea cea plåcut enorm. La al¡i profesori nu se întâmpla lucrul acesta.

– Am auzit cå nici la Gusti.– Dar el mai mult nu ¡inea cursuri, îi ¡ineau al¡ii. Era Nicolae

Petrescu32, era Vlådescu-Råcoasa, care a fost închis înainte de ’44.De unde a avut multe avantaje. Petrescu åla era a¿a de antipatic.Råcoasa... N-avea asisten¡i importan¡i. Pânå la Stahl. ªi nici al¡ii, niciMotru, nici Nae Ionescu, nici unul. De Florian s-a lipit unu’ Popescu.ªi de Motru s-a lipit Nestor. ªi atât. Aveau studen¡i buni, dar nu asisten¡i.

– Ciocârlan?– Ciocârlan. Nu cumva e un doctor åsta? Nu cumva doctor Ciocârlan

era vreun doctor din regiune? De la Fågåra¿ sau de undeva de acolo.ªtiu cå este ¿i într-o fotografie.

– Domnul doctor ªtefan Tånåsescu. Teodoru. Pascu. Ra¡iu.– Nu mai ¿tiu.– Biologie socialå. Despre Mitu Georgescu am vorbit data trecutå.– Mitu Georgescu era un tip foarte deosebit. El ar fi putut så facå

ceva mai interesant la de¿teptåciunea lui ¿i la cultura lui. Uite, ¿i åsta-iun om care s-a pierdut în statisticå!

– A fåcut lucruri bune, dar l-au scos de acolo.– A fost director adjunct, dar, da, l-au scos. ªi ajunsese la Filantropia,

la oncologie, dar tot se ocupa de un serviciu de statisticå.– Påi, a ajuns la gerontologie...

*

– Dar ¿tii, azi diminea¡å m-am chinuit: Osvald, Torvald, Zorvald.ªi nu nimeream Zoltan, ¿i a trebuit så må uit în carte, ca så vezi!

– ªti¡i Zoltan de unde vine?– Nu.

145

– Din Sultan. E un nume pågân, dinainte de Islam, a¿a cå...– E un nume vechi. E interesant, ¿i e frecvent?– La unguri foarte frecvent, ¿i la iranieni.– Da? ªi tot Zoltan? Trebuie så fie vreo zeitate ceva.– Nu, înseamnå de fapt „cåpetenie“. Deci, un fel de...– ªef. ªef de trib. Ei, interesant. Deci, tu de la catedrå ai zis cå vrei så

faci din nou monografii.– Nu! Vreau så continui ce am început în anii ’80, când am fåcut o serie de

interviuri cu Stahl, cu ªcoala Gusti, cu memoria oralå.– Dar, mai ai ce întreba?– Tot timpul am ce întreba. A¡i spus despre Elena Constante, cå totdeauna

gåsea ceva de fåcut...– Da, vroiam så-¡i povestesc. Nu ¿tiu dacå ai auzit tu de Jacques

Lassaigne.– Da, da, da.– L-ai cunoscut? Era fran¡uzul åla. ªi eram la Bistri¡a Nåsåud, la satul

åla, nu mai ¡in minte cum îi zicea.– ªan¡.– La ªan¡. ªi eram acolo cu Harry, era ¿i Harry, era ¿i Lena. Eu locu-

iam cu Lena. ªi a venit ¿i Jacques, ¿i ne-am împrietenit to¡i patru. ªi to¡imergeam împreunå. ªi într-o zi, dupå-masa, eram la noi, la Lena ¿i lamine, aveam o caså mai mare. Lena întotdeauna ba fåcea ¿ni¡ele, ba fåceacafea cu lapte... Întotdeauna î¿i gåsea ceva de fåcut drågu¡. ªi într-o zi ceface? Se fardeazå tare-tare, pune douå scaune la o distan¡å oarecare cuspetezele una peste alta, ¿i se întinde cu capul pe o speteazå ¿i cu picioa-rele pe cealaltå, a¿a, în¡epenitå. În¡elegi? M-ai în¡eles? ªi ståtea dreaptå,dreaptå, dreaptå, ¿i nu cådea. ªi Jacques se pråpådea de râs. Era ca la circ.

– Înseamnå cå avea mai multe talente...– Avea mai multe talente decât de picturå. Så ¿tii cå cu pictura nu...

Nici n-a interesat-o chiar a¿a de mult. Ea avea mai mult talent pentruarta decorativå. În monografii, ea, de fapt, conducea sec¡ia aceea de artå.ªi era o organizatoare ¿i o ¿efå! Dacå te duceai cu ea undeva, într-oexpedi¡ie, în sfâr¿it, pe teren, cum ne duceam noi pentru cumpåråturi¿i nu mai ¿tiu ce, ea conducea, ea organiza, ea stabilea cu ce trenuri,cu ce autobuze, unde ne dåm jos, când plecåm. ªi totul ie¿ea perfect.Era excep¡ionalå pe chestia asta.

– Dar ea e mai tânårå decât dumneavoastrå.

146

– Ea e mai tânårå decât mine cu un an ¿i câteva luni. Are 92 de ani.ªi så vezi, ea la radio a scris o pieså pentru copii. Foarte drågu¡å. ªi åiade la radio a¿a s-au entuziasmat de piesa asta, ¿i trebuia så o emitå laprogramul respectiv. ªi au zis: „vai, Lena Constante, zicea domni¿oaracare prezenta, la 92 de ani e în stare så facå a¿a ceva frumos!“ Era VasileManta entuziasmat. Îi då telefon, ¿i îi zice: „doamna Lena Constante,vå rog så confirma¡i pentru ascultåtorii no¿tri cå ave¡i 92 de ani“ /râde/.Auzi, så întrebi, så spui unei femei a¿a ceva! ªi ei nu i-a convenit, dar peurmå a zis: „da, e adevårat“.

– Nici bunica mea la peste 90 de ani nu a vrut så spunå câ¡i ani are.– Da’ så ¿tii cå nici mie nu-mi place! ªi mie nu-mi place cå de foarte

multe ori pe stradå e câte una a¿a, ¿tii. Sau câte unul... Îmi aduc amintecå la pâine un domn, a... ¿i era acum 2 ani, un an, ¿i eram mai tânårå,zice: „doamnå, dar câ¡i ani ave¡i?“ ªi eu i-am zis 105 ani. /râde/ ªi atunceael a în¡eles cå mi-am båtut joc de el. A râs, zice: „ei, nici chiar a¿a. Dar 80,zice, tot ave¡i“. Dar eu aveam peste 90 /râde /.

– Apropo de ¿efi ¿i de capacitatea de a organiza, de a conduce, în jurul luiGusti cine a mai avut talent de organizator?

– În jurul lui Gusti? Påi, cred cå... dar, pe Herseni l-ai cunoscut?– Numai din cår¡i. Din påcate nu. Pe nevastå-sa da.– Pe Paula.– Da, da.– Påi, cred cå era Herseni, Mitu Georgescu ¿i Stahl. Å¿tia.– Cu Golopen¡ia nu a¡i lucrat împreunå?– Cu Golopen¡ia da, am lucrat, a¿a. Golopen¡ia era mai tânår.– Dintre ace¿tia cine a fost mai bun organizator?– A, dintre å¿tia? Ei, nu a¿ putea så-¡i spun. Dar, Mitu Georgescu a

ajuns secretar general la Institutul de Statisticå. Înseamnå cå avea o marecapacitate. Cred, totu¿i cå cel mai mult Stahl s-a ocupat de organizare.Stahl! Ei, ei au fost o echipå de båie¡i foarte de¿tep¡i. ªi a¿a må uit, Torvald,må uit la tineretul åsta, ce seamånå unii cu al¡ii. Nu ¿tiu dacå ai impresiaasta. Tot cu blue jeans, tot cu a¿a, tun¿i a¿a nu ¿tiu cum, înal¡i, cu picioarelungi. ªi nu e nici o deosebire între ei, cum så spun eu, mai evidentå. Darpe vremea mea, to¡i, fiecare era alt fel. Fiecare avea personalitate. Fiecareavea altå înfå¡i¿are, alt fel de a se îmbråca, alt fel de a se comporta.Era cu totul deosebit. Unul era mic, Argintescu-Amza. Am våzut parcå...Era foarte caraghios: era mic ¿i foarte brrr. Mitu Georgescu era foarte...

147

iubitul fetelor. Toate se îndrågosteau de el. Fiecare avea altå personalitate.Dar acum sunt a¿a de nediferen¡ia¡i! ªi fetele de båie¡i...

– Xenia a fost bunå organizatoare sau nu?– Eu cred cå a fost, dar ea a lucrat pe urmå la Asisten¡a Socialå, ¿i acolo

cred cå a fost bunå organizatoare. În cadrul lui Gusti n-a avut a¿aprobleme de organizare. Ea era în echipå cu Stahl, ¿i ce era de fåcut,fåceau împreunå. Dar la Asisten¡a Socialå ea a fost ¿efå. ªi cred cå acoloa organizat bine. Xenia era o fatå foarte sub¡ire.

– A mai råmas cineva din familia ei...– Eu cred cå a mai råmas Irina. A, Irina a avut douå fete. Irina asta,

era foarte... gen american a¿a. Foarte întreprinzåtoare ¿i încrezåtoare în ea.– Irina era fata lui...– Lui Xenia. Cu Mircea Andreescu. ªi a mai avut o altå fatå, care era

foarte graså. Eu o singurå datå am våzut-o. Era foarte graså. Dar, Irinalucra la Oprescu, de la Institutul de Istorie a Artei, unde eram ¿i eu. A¿acå o ¿tiam. ªi ea s-a fixat pe frescå, ¿tii? Pe studiul frescei, ¿i pe asta amers. ªi a fost în Italia, ¿i a studiat acolo diferite fresce bizantine caresunt la Ravenna, nu ¿tiu pe unde. S-a dus în America cu problemelefrescelor. A påtruns în lumea asta a artei ¿i a istoriei artei. Iar pe urmå numai ¿tiu ce s-a întâmplat cu ea. Xenia era måritatå bine. Se în¡elegea binecu bårbatul ei. Ei, pe urmå, dupå 23 august nu ¿tiu ce s-a mai întâmplat.Mi se pare cå s-a întors la casa lor, a lui Costa-Foru. Casa aceea, o ¿tii?Nu ¿tiu acuma ce s-a... Era o caså foarte interesantå. Era o caså depatrimoniu, cum se zice acum. Cå de multe case din Bucure¿ti, case pri-vate, nu oficiale, ¿tii? Pentru oameni ca så locuiascå în ele, se zice cå suntde patrimoniu pentru cå sunt fåcute în secolul al XIX-lea. ªi era totu¿i oanumitå arhitecturå. ªi casa asta era casa unui om bogat, a unui mo¿ier.Må rog, un om cultivat, un om extraordinar.

– A¡i fost acolo?– Påi, cum? Da’ dådea ni¿te recep¡ii!– Xenia sau båtrânul?– Xenia. Cred cå båtrânul murise. Dar erau o mul¡ime de copii: era

Xenia, era o sorå a ei mai micå. Trei fete. Una mai micå, care a murit lacutremur, ¿i doi fra¡i. Un frate, cel mai mic era complet degenerat. Eraidiot. Dar ele, îl aduceau la maså, la recep¡ie, la ce fåceau. Ståtea ¿i el,mânca. Nu fåceau nici o deosebire. Era foarte frumos. Olga, cea mai micåa murit la cutremur. Iar Sa¿a, nu ¿tiu ce s-a întâmplat cu el. ªi dådeaurecep¡ii. Aveau un salon enorm, ¿i cu mobilå, î¡i închipui, de epocå.

148

– Pute¡i så rememora¡i câteva recep¡ii? Cine a fost acolo?– Påi, monografi¿tii.– De exemplu?– Påi, de exemplu: Zizi Constante, Lena nu ¿tiu dacå a ajuns så fie.

Domnica Påun, o ¿tii?– Da, cum så nu! Spune¡i mai departe.– Henri Stahl, Mitu Georgescu, to¡i. Nu-i mai ¡in minte chiar pe to¡i.– Arginescu-Amza?– Arginescu /râde/, o fi fost ¿i el.– Dar Gusti a fost?– Gusti nu.– Era mai deasupra? Sau trebuia så fie aceea¿i genera¡ie?– Cam de aceea¿i genera¡ie. Cam aceea¿i genera¡ie. Erau oamenii

din monografie. Aveam un grup în monografia asta, cå erau mul¡i.ªi oamenii s-au organizat, s-au împrietenit a¿a pe grupe. Pe grupe destare socialå, pe grupe de culturå, de dracu’ ¿tie ce. ªi noi, care chipurileeram elita, eram un grup cu Stahl, cu Mitu Georgescu, cu Nel Costin,cu Arginescu, cu Xenia, cu fetele Constante, cu Domnica Påun. Å¿tia eramun grup. Plus ce mai avea ea, Xenia: nevasta fratelui ei, mai avea ni¿terude care locuiau acolo. ªi nu veneau mul¡i. Veneau surorile ei: Sa¿a,Olga, bårbatul lui Sa¿a. Adicå familia lui Xenia, ¿i monografi¿tii. Darasta era plåcerea.

– ªi se ¿i dansa acolo sau numai se discuta?– Nu se chiar dansa. Dar se vorbea, avea tot felul de guståri, de båuturi.

Erau foarte primitori, ¿i aveau bani, dragå. ªi fåceau recep¡ii foartefrumoase.

– La dumneavoastrå au fost recep¡ii?– La mine... recep¡ii? La mine veneau, îi invitam. A, Vulcånescu.

La mine îi invitam, cå asta era nu obliga¡ia, era plåcerea fiecåruia dingrup. ªi Zizi invita, ¿i eu invitam, ¿i fiecare invita la rândul lui.

– Haide¡i så vedem, la cine a¡i fost dumneavoastrå invitatå în anii ’30?– În anii ’30? Påi, în anii ’30 eram studentå sau terminam facultatea.– Må rog, când a¡i terminat la ce familie a¡i fost...– Aveam familii din familie, cum så spun? Aveam prieteni ai

prietenilor casei, ai pårin¡ilor mei. ªi aveam prietenele din facultate.Prietenele din facultate erau: Paula, erau fetele Constante, era DoraSoreanu ¿i Domnica Påun. Astea erau prietenele de facultate la care må

149

duceam a¿a..., nu la recep¡ii. Zizi ståtea foarte aproape ¿i må duceamfoarte repede. ªi ea venea la mine. Cå telefon nu prea era pe vremeaaceea. ªi Domnica venea, încå intra pe fereastrå /râde/, cå ståteam la parter.ªi cum erau partere din astea joase, ¿tii? ªi intra pe fereastrå /râde /.Nu mai avea råbdare så intre pe u¿å. Domnica! Paula venea mai rar, ei!ªi din familie aveam. Tata a fost marinar, ¿tii?

– Amiral.– Contraamiral. Så-¡i aråt fotografiile. ªi era o familie de marinari

care avea copii, cu care noi eram în rela¡ii. ªi veneau, mai veneau. Maimult la Gala¡i, când am stat la Gala¡i, la Bucure¿ti mai pu¡in.

– În orice caz, am întrebat-o pe Margareta Stahl unde l-a cunoscut peHenri? La dumneavoastrå.

– La noi. Påi, Margareta Stahl este nepoata mea. Mama ei este varåcu mine. ªi s-a îndrågostit de el a¿a... Henri era îndrågostit de Xenia.A fost a¿a o pasiune extraordinarå. Îmi aduc aminte când mergem cutrenul, în sfâr¿it, a¿a, cu vagoanele, cu nu ¿tiu ce. El, perna pe care dormiseXenia, o îmbrå¡i¿a, o mângâia. O pasiune extraordinarå. ªi Xenia nu avrut så se cåsåtoreascå cu el, pentru cå el avea doi copii cu prima luinevastå. Ei, ¿i pe urmå Margareta Stahl s-a îndrågostit de el nebune¿te,¿i el... Henri avea apartamentul lui. ªi s-a cåsåtorit. Margareta era dintr-ofamilie foarte serioaså. Tatål ei, la Buzåu era ¿eful ¡åråni¿tilor, era pre-fect, era mare avocat. Era cineva, ¿tii, ¿i nu se putea... ªi Henri a fostacolo. Ne duceam a¿a, diminea¡a ¿i plecam seara. ªi nu se putea chiara¿a så råmâie povestea. ªi s-au cåsåtorit, ¿i au dus-o foarte bine. Foartebine. Margareta a¿a a avut grijå de el, ¿i el de ea... Au cålåtorit... Foartebine au dus-o. Henri era un båiat foarte drågu¡, dar avea ceva. Un fel decontradic¡ie în firea lui. Câteodatå, parcå nici nu te cuno¿tea. Aveamomente când nu te cuno¿tea. De obicei era foarte prieten. ªi parcå nute cuno¿tea. Foarte ciudat. ªi toatå lumea observa asta. Dar nu era ceva,cum så spun, premeditat sau voit. Era un fel de-al lui de a reac¡ionatemperamental.

– Eu am avut impresia cå de fapt, cu toatå dragostea lui pentru ªcoalå,pentru prieteni, era un om singuratic ¿i închis câteodatå.

– Era, era. Påi, asta e. Da, era într-adevår, era un om mai... mai indi-vidual a¿a, mai individualizat, dar era interesant. Ei, nu era cum eraMitu Georgescu. Mitu Georgescu era mai deschis, era absolut deschis.

– Mitu Georgescu nu are urma¿i, pe cineva?

150

– Mitu Georgescu? A avut o so¡ie33, dar eu ¿tiu ce o mai fi?– Dar copii n-a avut?– Nu34 .– Fiindcå nu cunosc datele când s-a nåscut, când a murit.– La Institutul Social, la Institutul de Statisticå. ªi el a lucrat ¿i la

Spitalul Filantropia, e pentru cancer. La Spitalul pentru cancer, a lucrat¿i acolo. A avut un prieten mai în vârstå: Gicå Dumitrescu. GicåDumitrescu care era foarte prieten cu Mitu, dupå ce Mitu s-a cåsåtoritcu Olgu¡a35 asta, care era o fatå foarte... Olgu¡a ¿i nu mai ¿tiu cum.

– Era tot monografistå?– Nu. Douå surori erau. ªi era o fatå foarte serioaså, care ¿i ea s-a

îndrågostit de Mitu /râde/. ªi s-au cåsåtorit. ªi avea o sorå mai micå,foarte frumoaså, Floricica. ªi Gicå, cum så stea el departe de Mitu? S-a cåsåtorit cu Floricica asta, care era mult mai tânårå decât el. ªi mise pare cå el are un copil. El are un båiat. Dar ce o fi, unde o fi? Dar peDomnica Påun ai gåsit-o, ai cåutat-o?

– Nu, nu. Are copii?– Ea are un båiat. ªi stå pe aici pe undeva. Dar ea s-a remåritat,

¿ti¡i? Ea s-a måritat Ghi¡escu, ¿i pe urmå a murit Ghi¡escu. ªi s-arecåsåtorit cu altcineva, dar eu nu ¿tiu... Uite, eu am avut numårul ei detelefon, ¿i l-am cåutat ¿i l-am cåutat, ¿i l-am cåutat, ¿i nu l-am mai gåsit.Nu ¿tiu ce s-a întâmplat. ªi pe urmå ea s-a mutat pe la Berceni pe undeva.

– Da. Apropo de recep¡ii, dar nu a¡i pomenit de Floria Capsali ¿i MacConstantinescu...

– Ei, la Floria Capsali ¿i la Mac am fost ¿i la ei. Ei locuiau la NervaTraian, strada Traian. ªi aveau... Era casa lui Mac, o caså båtrâneascå,într-o curte mare. ªi casa era de modå veche, ¿tii, dar ei erau foarte drågu¡i¿i foarte primitori, ¿i fåceau ¿i ei, din când în când recep¡ii. ªi ea dansa,bineîn¡eles.

– Da?– Ei, ne fåcea a¿a, figuri de dans. ªi Mac Constantinescu spunea tot

felul de lucruri amuzante din Fran¡a, de la Paris, ¿i era foarte simpatic.Dar ea, atuncea, mi se pare cå începuse så... avea o ¿coalå de balet ea,¿i o interesa dansul popular. ªi ea a fåcut ni¿te dansuri. A prelucratdansul popular, ¿i a fåcut ni¿te balete pe teme de dans popular, care,mi se pare cå au fost prezentate la Operå, nu ¿tiu. Au avut o foartemare importan¡å la vremea aceea. Nu mai ¡in prea bine minte.

151

– La recep¡ii era de exemplu orchestrå?– Nu erau recep¡ii a¿a. Erau întâlniri prietene¿ti. Era Gabriel Negri,

Negreanu, îl ¿tii? Dansatorul acela, care mi se pare cå a fost elevul luiFloria. Gabriel Negreanu ¿i fratele lui, Andrei. ªi Floria avea o sorå, maimicå, Silvia, care era în amor cu fratele lui Gabriel. Dragå, amorul erafoarte important pe vremea aceea /râde/. Så-i vezi cum se îndrågosteauacolo la monografii, pe rând se îndrågosteau unii de al¡ii /râde/. Era a¿ade nostim!

– ªi, de ce s-au despår¡it? ªi când s-au despår¡it?– S-au despår¡it destul de repede. Pentru cå Floria lucra foarte mult

la ¿coala ei de dans, ¿i avea idei. ªi îl avea pe Dumitrescu åsta, un asistentcare era un foarte bun balerin ¿i un foarte bun coregraf, ¿i ei lucrauîmpreunå, ¿i concepeau împreunå, ¿tii? ªi, când lucrezi a¿a, zi de zi...Era mai tânår, Mac era mai, Mac era a¿a, mai lini¿tit, mai molâu, nu ¿tiucum... Ei, nu i-a mai plåcut. Nu a mai interesat-o. O interesa omul acelacu care lucra. Asta nu se întâmplå?

– Da, sigur cå da.– Ea avea ceva bårbåtesc, Floria. Da. Påi, Mac era mai feminin,

¿i nenorocirea a fost cå de la un timp nu a mai putut merge.– Floria?– Floria. ªi conducea din scaun.– ªi când a murit ea?– Nu mai ¿tiu.– Dar dupå råzboi?– A, cred cå da.– Unde a lucrat ultima oarå? Spunea¡i cå a condus din scaun.– Påi, avea ¿coala ei. ªi cu Opera cred cå colabora, dar avea ¿coala ei.– ªi Mac?– ªi Mac s-a recåsåtorit. Mac era la Uniunea Arti¿tilor Plastici. El avea

lucråri. Era un sculptor foarte interesant, ¿i mi se pare cå Fântâna Miori¡a...La Fântâna Miori¡a a lucrat ¿i el, cu toate cå acuma, am auzit de maimulte ori la radio... – ¿tii Fântâna Miori¡a? – spunându-se cå acolo n-arfi lucrat decât Mili¡a Påtra¿cu36. Dar eu ¿tiu sigur cå a lucrat ¿i Mac.ªi avea lucråri, care erau plåtite, bineîn¡eles. El era un foarte bun artist,un foarte bun sculptor. ªi s-a recåsåtorit cu o nevastå pe care nu o iubea,¿i care era foarte nesåratå /râde/. Nu putea så o uite pe Floria.

– La Gusti a¡i fost vreodatå acaså?

152

– La Gusti am fost când ¿i-a fåcut casa nouå.– Asta cam când a fost?– A fost înainte de råzboi.– De acolo a fost ridicat, dat afarå.– Da, ¿i-a fåcut la lacuri o caså, pe lângå, mi se pare, pe lângå

Zambaccian. ªi era o vilå foarte frumoaså. ªi el avea sute de cår¡i, sutede cår¡i. ªi ne-a invitat så aranjåm biblioteca. ªi ¿tiu cå Mitu era ¿eful.ªi i-am aranjat. Avea cår¡i despre Marx. Tot ce a scris Marx, ¿i tot ces-a scris despre Marx. Tot marxismul era acolo la el în bibliotecå. ªi multecår¡i, ce så spun. ªi era foarte frumos.

– Dar recep¡ii nu fåcea?– Nu, a¿a...– Dar întâlniri.– Nu, nu fåcea. El era încurcat cu domni¿oara aceea Miletineanu. ªtii?– Da, da. ªi s-au cåsåtorit pânå la urmå.– Vara doamnei Lupescu. ªi s-a cåsåtorit târziu cu ea. Ei, ¿i, probabil

cå în situa¡ia asta... Ei, nu era el chiar a¿a, genul åsta, ¿tii? Era un tip...nu era un om prea simpatic. Sau poate pe mine må intimida. Era a¿a,foarte activ, foarte viu, foarte agitat, foarte... ªi pe mine må intimida.

– Totu¿i, a atras tinerii.– A, bine, atrågea tinerii, atrågea, pentru cå era ¿i activitatea foarte

atrågåtoare. ªi el se purta foarte frumos cu... Hai så-¡i mai povestescceva. Noi seara, în timpul zilei lucram fiecare la ograda lui, vorba aceea.Seara veneam la maså la cantinå, ¿i pe urmå, el se ducea cu domnulprimar, cu domnul învå¡åtor, mai fåcea o plimbare ¿i se culca. La noi,abia de atunci începea ziua. ªi ne duceam, ne instalam la unul, de obiceiacolo unde locuiam eu cu Paula. ªi, începea petrecerea: cu cafea,cu... Nel Costin avea patefon... cu dans. Eu eram cu Nicu Argintescucuplu. Noi dansam, fåceam exhibi¡ii. ªi Mac spunea, tot a¿a, chestii de-alelui, nostime. Era Bråiloiu care tot î¿i cåuta puricii care tot nåvåleaupe el. Nu ¿tiu de ce, puricii aveau a¿a o predilec¡ie pentru Bråiloiu.ªi, într-o zi a venit Manuilå. Îl ¿tii?

– Da, da, da.– Cu ma¿ina. ªi Gusti avea ¿i un asistent de la Craiova, Prejbeanu,

care avea ma¿inå. ªi atunci, nici mai mult, nici mai pu¡in, ne-am urcat cuto¡ii å¿tia în douå ma¿ini. Nu ¿tiu câ¡i oameni, 15 oameni, nu ¿tiu câ¡ieram. ªi ne-am dus la Bra¿ov. Am ajuns la Bra¿ov pe la 7 diminea¡a,

153

când se deschisese ARO, sau cum se chema marele hotel? (n. red. –întâmplare relatatå ¿i la pag. 115).

– Da, ARO, da.– ªi era portarul în fa¡a hotelului. ªi când am început så ne dåm jos

din ma¿inå, ¿i nu se mai termina, åla a fåcut a¿a ni¿te ochi, înspåimântatde câ¡i au putut încåpea în ma¿inå. Må rog, am intrat în hotel, am båut ocafea cu lapte, am mâncat ceva. Ne-am urcat din nou în ma¿inå, ¿i laprânz eram teferi, la cantinå. La ora 12 eram la cantinå. A! ¿i de acoloManuilå i-a scris o carte po¿talå lui Gusti: „Salutåri din Bra¿ov!“, semnatåde mai mul¡i. ªi la 12, la 1, eram la maså. Cum se zice? Nici usturoi n-ammâncat, nici gura nu-mi miroase a usturoi. Este o vorbå a¿a. ªi, hop!ªi po¿ta cu cartea po¿talå. ªi când cite¿te Gusti cartea aceea po¿talå, sareîn sus ¿i zice: „când a¡i fost acolo?“ A fost a¿a de mirat ¿i de... A zis cåvrea ¿i el de acuma noaptea så meargå cu noi, la petrecerile noastre.A încercat o datå, de douå ori, dar n-a mers. Cu el nu se putea oricum.

– De altfel, eu cred cå un conducåtor de colectiv nici nu poate så fiela nivelul studen¡ilor, nu? Adicå, î¿i pierde prestigiul.

– Nu. Depinde. Så ¿tii cå un ¿ef de colectiv care are o anumitå calitatepersonalå, dacå este foarte bine pregåtit în meseria lui, ¿i este un omonest ¿i în rela¡iile lui cu... nu pierde nimic. Nu pierde nimic. Dimpotrivå,pierde dacå stå cu nasul pe sus ¿i la distan¡å.

– Dintre ace¿tia a¡i avut foarte mul¡i ¿efi de-a lungul anilor. Care au fostde acest gen, de care l-a¡i pomenit acum?

– Ei uite, Oprescu.– Oprescu, m-am gândit ¿i eu /râde/.– Oprescu era foarte afectuos. El, cum så spun, el nu aråta cât era de

afectuos, ¿i cât de mult î¿i iubea colaboratorii. Mi-aduc aminte, de TeodoraVoinescu ai auzit?

– Da, da.– Teodora Voinescu a fost arestatå doi ani de zile, dintr-o prostie.

Pentru cå ni¿te colegi de-ai ei au denun¡at-o la Securitate cå vorbe¿te,cå nu ¿tiu ce, cå nu ¿tiu cum. ªi a fost arestatå doi ani de zile, cu toatecå cumnatul ei era ministrul Justi¡iei, Voinescu. Dar, în sfâr¿it. Dupå doiani, nu s-a întâmplat nimica, a revenit la Institut. ªi Oprescu, când aîntâlnit-o prima datå, a luat-o în bra¡e, ¿i a sårutat-o ca pe un copil al lui.ªi a zis: „vai, ce bine îmi pare cå te-ai întors!“ Era foarte afectuos, darnu aråta.

154

– De când a¡i intrat la Institutul de...– Påi, am intrat dupå ce... Dragå, eu am fost întâi profesoarå la

Râmnicu-Sårat. Pe urmå, s-a înfiin¡at în ’39 Institutul Social, ¿i am fostdeta¿atå la Institutul Social. De bine ce s-a înfiin¡at în primåvarå, întoamnå s-a desfiin¡at din cauza legionarilor. Ne-au deta¿at la MinisterulÎnvå¡åmântului pentru cå catedrele noastre erau ocupate de suplinitori.Am stat la Ministerul Învå¡åmântului doi ani. Eu nu ¿tiam cum så fac såråmân în Bucure¿ti. ªi dupå aceea ne-a luat Institutul de Statisticå carefåcea recensåmântul general al ¡årii ¿i a luat o sutå ¿i ceva de profesori.A luat... care umblau dupå deta¿åri. ªi am lucrat acolo 4 ani. Dupå 4 ani,eu l-am cunoscut foarte bine pe Mircea Nådejde. Era asistentul luiOprescu la facultate. Era mare comunist, era un foarte bun muzeograf,¿i a fost numit director la Muzeul de Artå Popularå, åla de la ªosea. Îl ¿tiicare? ªi el må cuno¿tea, ¿i ¿tia cå am lucrat la Gusti cu artå popularå,¿i m-a luat acolo. M-a deta¿at acolo.

– Când?– În ’45.– Deci, dupå råzboi.– Dupå råzboi, dupå 23 august. ªi am råmas acolo. Am fost deta¿atå

2 ani, ¿i pe urmå s-au fåcut locuri, ¿i am fost încadratå, ¿i am råmasacolo. Dar Mircea Nådejde a murit, dupå un an a murit. A fåcut ¿i elceva cerebral, dar i-a fost fatal. ªi în locul lui a venit Oprescu un timp.Dar Oprescu pe urmå s-a mutat la Muzeul de Artå care se înfiin¡ase. ªi aråmas Teodora Voinescu un timp. ªi am deschis Muzeul åla de la ªosea.A fost o splendoare.

– Când a fost?– Prin ’51-’52. Ceva, Torvald, de neînchipuit de frumos. Douå etaje

cu obiectele adunate de Tzigara-Samurca¿. Cå Tzigara-Samurca¿ înfiin-¡ase Muzeul ¿i colec¡ionase într-o epocå în care se gåseau lucruri, a¿a,de cea mai mare calitate. ªi noi am fåcut muzeul åsta cå veneau stråinii¿i spuneau cå e cel mai mare, cel mai frumos muzeu din Europa. Ziceauei, stråinii. ªi pe urmå a venit Bånå¡eanu37. Teodora Voinescu a fost che-matå la Muzeul de Artå, ¿i a venit Bånå¡eanu. Îl ¿tii?

– Da. Tancred.– Tancred Bånå¡eanu. A venit el. ªi a råmas el, cât timp am mai

lucrat eu acolo pânå m-am pensionat, a fost el director.– Când v-a¡i pensionat?

155

– Eu m-am pensionat prin ’69, ’70, cam a¿a. Eu a trebuit så måpensionez.

– Când a devenit Muzeul Partidului?– A, atunci, în ’51-’52, imediat dupå ce am deschis noi splendida

asta expozi¡ie, nu mult dupå aceea doamna Constan¡a Cråciun38 n-a gåsitun alt local pentru expozi¡ia partidului, decât localul acela. ªtii?

– ªi v-a dat afarå.– ªi ne-a dat afarå. ªi ne-a mutat la ªtirbei, la Palatul ªtirbei, pe Calea

Victoriei. Acolo era o nimica toatå. Un spa¡iu mic de tot. ªi ei au trebuitså facå tot felul de amenajåri, tot felul de repara¡ii ¿i nu ¿tiu mai ce. ªi cubanii aceia puteau så construiascå un muzeu documentar splendid.ªi pe urmå, dupå ce m-am pensionat, a intrat pe fir doamna Ceau¿escu,care a vrut neapårat acolo ¿i ea, så facå pe marea muzeografå, ¿i såorganizeze un Muzeu de Sticlårie. ªi atuncea i-au unit cu Muzeul Satului.ªi, oamenii s-au dus la Muzeul Satului, dar lucrurile s-au împrå¿tiat:ba aici, ba acolo, ba la Teatrul Na¡ional, ba era o clådire – 123 sau 124, nu¿tiu cât – ba acolo, ba la Muzeul Satului. ªi asta a fost pânå în ’90, cânds-a înfiin¡at Muzeul ºåranului Român cu mare pompå, dar, de fapt,Muzeul ºåranului Român este Muzeul de Artå Popularå. În¡elegi cumvine vorba?

– În¡eleg. ªi a ajuns director fiul lui Bernea. A murit såracul.– A murit. Da. Foarte bun pictor. Da’, el ce så caute totu¿i la un

muzeu de artå ¿i etnografie? N-avea ce så caute, într-un fel. E adevåratcå nu prea ar fi fost cine, da’ el era un båiat activ, a¿a, bun organizator.Dar, el fiind ¿i legionar ¿i fiind ¿i, cum så spun, chestia asta cu comunismul– frica asta de-a trece drept comunist sau eu ¿tiu ce? – n-a vrut så ¿tienimic de toatå perioada de la ªtirbei Vodå, Muzeului de la ªtirbei Vodå.Ca ¿i cum Muzeul s-ar fi terminat o datå cu Tzigara-Samurca¿. În¡elegi?Tzigara-Samurca¿ a fåcut ce-a fåcut ¿i pe urmå, ei! Eh, n-a fost frumos...N-a fost frumos.

– Bineîn¡eles cå n-a fost frumos. Dar toatå lumea a¿a face. Existåmaniheism, ori alb, ori negru...

– Nu existå gri! Påi, da’ nu se poate. Comuni¿tii au fost ce-au fost,dar au fåcut foarte multe lucruri. Au fåcut foarte multe lucruri, ¿i pentruMuzeu au fåcut foarte multe. În toate ora¿ele... astea de jude¡, capitalede jude¡, au fåcut câte un muzeu, au fåcut o filarmonicå ¿i au fåcut unteatru. Deci, cei trei piloni ai culturii. Chit cå la muzeele de istorie se

156

expuneau capetele alea, ¿tii, capetele acelea..., de..., arheologice, carearåtau evolu¡ia omului... Omu’ de Neanderthal, omu’ de nu-¿tiu-ce,omu’ de nu-¿tiu-cum, må rog, ¿i astea erau de ¿tiut. Dar erau materialelejude¡ului. ªi pe urmå, puteai så faci altceva. ªi au fost ni¿te muzee foartebune, la Giurgiu, de pildå. La Ploie¿ti era unul care a fåcut un muzeual... – am uitat cum îl cheamå, unul înalt a¿a – un Muzeu al Ceasului,splendid. ªi Muzeul de Istorie era cunoscut în toatå ¡ara. ªi la Ia¿i s-afåcut un muzeu mare ¿i o sec¡ie de etnografie. Peste tot! ªi la Cluj nu maivorbesc, ¿i Dumbrava Sibiului, ¿i Muzeul Bruckenthal. Cine l-a fåcut?L-a fåcut pe vremea comuni¿tilor! A¿a cå nu po¡i så spui cå nu s-a fåcutnimic. Adevårat cå lupta de claså a fost teribilå. Asta a fost. Adicå înlåtu-rarea ¿i distrugerea fo¿tilor politicieni. ªi e adevårat cå s-au pierdut ni¿teoameni de mare valoare. Cum a fost... o loviturå pentru cultura româ-neascå. Dar, pe de altå parte, au ¿i fåcut! A¿a cå este greu så spui cå estenumai negru sau numai alb.

– Plus cå nu po¡i så spui cå în aceastå perioadå, 50 de ani, nu existå nimic!– Vai, dar numai câte såpåturi arheologice, câ¡i bani au dat pentru

såpåturi arheologice, cå pe ei îi interesau dacii. Ei urmåreau dacii, pedaci, adicå popula¡iile cele mai vechi, cei mai vechi stråmo¿i ai românilorsau cei mai apropia¡i ai poporului român. ªi câte lucruri nu s-audescoperit: la Cucuteni, la Vådata, la Dinogete, a¿a cå nu se poate spune...ªi domnul Ceau¿escu, de la un moment dat, a fost mare na¡ionalist. El aspus cå „culturå nu poate så existe fårå na¡iune“. Påi asta ce e?

– Apropo de anii ’40-’50. Rela¡iile cu vechii monografi¿ti...– Eu n-am mai avut rela¡ii. În ’40 eu eram la... ah! la Institutul de

Statisticå eram, ¿i nu erau acolo...– Påi da’ era acolo Golopen¡ia, era Stahl acolo...– Nu. Era Mitu Georgescu. Dar Mitu Georgescu era... unde era?

Secretar general...! Ah! Measnicov era. Eu cu Measnicov am lucrat. Amfost în echipa lui. El a luat patru fete ¿i a fåcut o echipå cu care a fåcutrecensåmântul popular.

– Unde a¡i lucrat, numai în Bucure¿ti, sau a¡i fåcut ¿i teren?– Nu, numai în Bucure¿ti, numai în Bucure¿ti, ¿i am învå¡at meseria

de statistician: cu codificare, cu decodificare, cu tot. ªi eram foarte bunå/râde /. Eram foarte rapidå.

– ªi când a¡i ajuns cu Nådejde la Artå Popularå a mai fost acolo cinevadin monografie?

157

– Nu. A fost... nu ¿tiu, George Pavelescu39 a fost el în monografie?– Pu¡in.– Ei, la un moment dat pe George Pavelescu l-au trimis directorul

sec¡iei de... nu mai ¿tiu. Acolo la Muzeu, când m-am dus eu la muzeul luiTzigara-Samurca¿, ca så zicem a¿a. Erau mai multe sec¡ii. Era o pinacotecå,o sec¡ie de arheologie, ¿i era sec¡ia de artå popularå ¿i artå religioaså, ¿tii?ªi, pe Pavelescu l-au chemat dupå ce a murit Nådejde, l-au chemat cadirector la sec¡ia de artå popularå. Da’ /râde/ n-a durat mult. Hai så-¡ispun douå lucruri amuzante. El a locuit în vilå. Tzigara-Samurca¿ s-apensionat în ’45, bineîn¡eles. El fusese numit director pe via¡å, dar, totu¿i,era båtrân. Nu mai putea så facå fa¡å. S-a pensionat. S-a urcat la etajul I,¿i a låsat jos lui Pavelescu. A låsat acolo apartamentul. Acolo era vop-sitå sufrageria sau nu ¿tiu ce era, într-un ro¿u, un ro¿u a¿a frumos, unro¿u-vi¿iniu. Când a venit Pavelescu l-a fåcut alb. ªi atunci, domnulSamurca¿ avea obiceiul så vinå jos, cå eram numai eu cu Eugenia Zaharia,o fatå foarte drågu¡å ¿i foarte...

– Cum o chema?– Eugenia Zaharia. Cå Oprescu era la Sinaia, doamna Voinescu era

la Sinaia. Ei lucrau la... ¿tii?, la luarea în primire a colec¡iilor de la Sinaia.ªi råmåsesem doar noi douå. ªi eram lini¿tite. ªi venea ¿i: „da’ oare de cePavelescu o fi vopsit camera în alb? Cå doar nu este chiar a¿a de taur!“ªi Pavelescu, såracu’, era un om a¿a de slab ¿i pirpiriu ¿i... /râde/. Da!Åsta era teribil... pe doamna Voinescu o fåcea „opåråsceanå“. AdicåOprescu, era al... Pe Anghelu¡å, pictorul, îl fåcea „lichelu¡å“. El avea ogurå foarte rea. Iar domnu’ Pavelescu nu punea mâna pe nici un obiect.El n-ar fi luat o cârpå så ¿teargå... Dacå – am fåcut ni¿te expozi¡ii acolo,a¿a, sumare, ¿tii? – dacå trebuiau ¿terse lucrurile alea, må rog, scuturate,el nu punea mâna pe nimic. ªi Oprescu zicea: „vai de mine, da’ ce felde muzeograf este åsta dacå nu pune mâna pe nici un obiect?“ ªi Oprescuavea grijå de obiecte, ¿i fåcea vitrine, ¿i le aranja frumos. ªi el mi-a datprimele lec¡ii. Era foarte... Avea foarte mult interes pentru partea astade muzeografie, ¿tii? Adicå, nu numai teorie înaltå. ªi când a plecat,a råmas Dorica pânå a venit Bånå¡eanu director. El a fost etnograf.La Cluj. A fost mai întâi la Muzeul de Etnografie din Cluj. ªi de acoloa fost adus aici, ¿i...

– Da. ªi în acest timp, cât a¡i lucrat, între timp de la Universitate au fostda¡i afarå sociologii care... În particular, cu cine a¡i mai ¡inut legåtura?

158

– Afarå de Paula, de fetele Constante... Dar nu prea am mai ¡inut...Pe Xenia o mai vedeam, dar foarte rar. Nu prea am mai avut legåturi.Efectiv, acolo la Muzeu, totu¿i era o activitate foarte acaparatoare.Cå trebuia så pleci foarte mult pe teren. Pe urmå am lucrat ¿i eu foartemult la Sinaia, la Castelul Pele¿, pentru cå acolo, întâi ¿i întâi a fost oechipå conduså de... Când a plecat regele, ¿i s-au na¡ionalizat bunurileregale, Complexul Pele¿ a fost luat de pre¿edin¡ia Consiliului de Mini¿tri.Era un domn, Paraschivescu, parcå, foarte serios, ¿i el... Inten¡ia a fost,chiar de la Ministerul Artelor, ca lucrurile astea de valoare, care erauacolo închise, ¿i våzute numai de suverani, så ajungå la, asta era liniaideologicå a partidului, så ajungå la marele public. ªi atunci, au stabilitînfiin¡area Muzeului Mare de Artå din Palatul Regal. La Palatul Regal.ªi atunci trebuia fåcut o selec¡ie. Cå ce era acolo, vai de mine! Ce delucruri erau acolo! Era ceva teribil! ªi a fost Oprescu, cu o echipåde speciali¿ti: doamna Voinescu, era Tuduc, nu ¿tiu dacå ai auzit de el.Era în covoare ¿i ¡esåturi. În covoare turce¿ti. În covoare orientale.ªi erau mul¡i, în sfâr¿it. Echipa asta a fi¿at, a pus pe fi¿å toate obiectelecu valoare artisticå din Complexul Pele¿, nu numai din Palatul Pele¿.ªi din Peli¿or, ¿i din Foi¿or, ¿i de la toate casele alea care erau acolo. ªi pebaza acestor fi¿e – eu nu am fost atunci, am råmas la muzeu cu Jenicaasta, Zaharia –, pe baza acestor fi¿e, pe urmå a venit o altå echipå demuzeografi propriu-zi¿i, conduså de doamna Voinescu, în care a fost ¿iCodi¡å de la Muzeul Aman, dacå ai auzit de el. Lori Costescu. Ai auzitde Lori Costescu? De Vasile Varga ai auzit? În sfâr¿it. Erau mul¡i muzeo-grafi, ¿tii? ªi ace¿ti muzeografi au adunat lucrurile cu doamna Voinescu,cu fi¿e, cu liste ¿i le ambalau. Era unul Tasgian, vai ce drågu¡ era!Un armean... Tasgian. Restaurator de ceramicå. ªi noi îi ziceam regele.Era odatå în Camera... în Camera de Consiliu, nu ¿tiu ce era acolo, eraun tron, ¿i el s-a a¿ezat pe tron, ¿i a stat a¿a, ca un rege. ªi aceste lucruri,ambalate, pregåtite, cu liste erau predate lui Huluri. Pe Huluri îl ¿tii?

– Nu.– Sculptorul Huluri, care lucra la Direc¡ia Muzeelor din Ministerul

Artelor. ªi venea cu trei camioane mari, cu gardå militarå. Da, ia notå!ªi încårca lucrurile acestea, ¿i le aducea la Palat, ¿i le preda unei doamneGher¡ovici sau Gramovici, nu ¿tiu. Care le încuia, ¿i nu avea voie nimeniså intre în sålile alea. ªi eu am lucrat atunci tot timpul acolo cât timp atrebuit så... ªi pe urmå Dorica a trebuit så vie la Bucure¿ti, ¿i am råmas

159

eu ¿efa expedi¡iilor, pânå s-a terminat. Dupå fi¿e. Eu nu aveam nici oproblemå personalå. Trebuia dupå fi¿e. Dar pe urmå, mai råmåseseråo mul¡ime de obiecte de valoare artisticå, care nu au fost trimise, cå nuera cazul. Dar pe care, Ministerul Artelor vroia så le ia în ståpânire.ªi deci, trebuiau predate Ministerului Artelor. ªi eu am fost delegatå dinpartea Ministerului Artelor så må duc så le iau în primire pe bazå deinventare fåcute dinainte. Adicå inventarul camerei respective. ªi eraudoi gestionari: Anghelescu ¿i unul Max. Anghelescu era foarte serios.Fusese institutor, a¿a ceva. ªi el mi le preda mie. Adicå verificam toateobiectele existente în vitrine, în biblioteci, în tot ce era acolo. ªi la sfâr¿itam semnat de primire ¿i de predare. ªi inventarele le-am predat la Minis-ter. Pe baza acestor inventare, pe urmå, s-a trimis un gestionar. Era gestio-narul Muzeului de Artå care a semnat în calitate de gestionar. ªi a numitacolo gestionarii de teren, cum ar fi. ªi atuncea am terminat ¿i eu activitateala Sinaia. Dar a fost un timp. ªi a fost o mare råspundere. Dar vrei så-¡ispun ceva? N-am avut nici o gre¿ealå. Dupå mul¡i ani, dupå câ¡iva ani,am fost invitatå la Securitate. Atunci m-am speriat foarte tare. La ca-mera 47. Camera 47 era pentru securitatea obiectelor de artå. Erainteresant. ªi un locotenent de Securitate foarte... în civil, foarte tinerel ¿ia¿a ¿i a¿a, ¿i vroia så ¿tie de El Greco. La Palatul din Sinaia, la Pele¿,fuseserå mai multe picturi de El Greco cumpårate de Carol I, ¿tii. În timpulcât a tråit el. ªi pe care Carol II le-a trimis, sau a plecat el la o expozi¡ie înFran¡a parcå, ¿i de unde nu s-au mai întors. ªi probabil cå le-a vândut.ªi å¿tia erau pe urmele lui El Greco, cå la Muzeul de Artå råmåsese unsingur El Greco. ªi eu am spus cå nu ¿tiu nimic. Nu ¿tiam chestia cuplecatul la expozi¡ie. ªi pe el asta îl interesa. Dar, altfel, toate dosarelesemnate de mine, de luare în primire, erau acolo. Fårå nici un comentariu,cum så spun, fårå nici o observa¡ie. ªi el presupunea cå... Dar må rog, peurmå am aflat cå într-adevår... ¿i i-am spus så vorbeascå cu Dorica.ªi, într-adevår, ¿i pe urmå ¿i acuma de curând am auzit cå au fost trimisela o expozi¡ie ¿i Carol II a zis cå este colec¡ia Carol II, ¿i era colec¡iaCarol I. Rivalitå¡i din astea de familie.

– Sigur cå da, foarte interesant.– ªi pe urmå Ministerul Artelor a råmas ståpân pe aceste obiecte

trecute în inventar.– Între timp dumneavoastrå a¡i venit la Muzeul Artei Populare. Au mai

venit, probabil ¿i oameni mai tineri. Cine a mai venit?

160

– A, da. Påi, bine... Påi încå de când eram la Muzeul Ro¿u, MuzeulRo¿u. Adicå åla de la ªosea. A venit Edviga Formagiu care era polonezå.A venit Milcana Pauncev, care era bulgåroaicå. A venit Silvia Derciu careera pe jumåtate unguroaicå. Au venit astea trei, muzeografe serioase.A mai venit unul Nicolae Pascu, care era sculptor el de origine, dar a fostsfåtuit så renun¡e la sculpturå, ¿i så facå ªcoala de Muzeografie. ªi a fostnumit aici. ªi a fost Nora. De Nora ai auzit? Nora Lupu. Este o armeancåcare s-a måritat... A fåcut la Moscova ceva limbi orientale sau nu ¿tiu ce.S-a måritat cu un român, un inginer român, Lupu, ¿i a venit în ¡arå.A plecat, a renun¡at la URSS, ¿i a venit dupå bårbatul ei. Bårbatul eilucra aici. ªi ea... ei acolo, ¿tii cå erau învå¡a¡i cå ru¿ii sunt primii pelume ¿i speciali¿tii lor sunt primii pe lume. ªi a venit a¿a, întâi, cu ni¿teaere, a¿a, de ¿efå, ¿i de mare ¿tiutoare pe toate lucrurile. Pe oameni îicam enerva. Dar ea era o fatå foarte cumsecade, în fond, care ¿i-a datseama repede de cât poate ¿i de ce nu poate. ªi era foarte muncitoare,¿i era de¿teaptå, ¿i ¿tia multe lucruri. ªi eu m-am în¡eles foarte binecu ea, dupå un timp, ¿tii. ªi ea era exoticå, era piesa exoticå din colec¡ie.ªi pe urmå, cine? Au mai fost ni¿te oameni foarte tineri. De Sfârleaai auzit?

– Da.– Mircea Sfârlea.– Dar Paul Stahl40 nu a fost la dumneavoastrå?– Nu. Paul Stahl, nu.– Fiul lui Stahl. N-a¡i fost împreunå niciodatå?– N-a fost la Muzeu. Paul Stahl... el venea a¿a, dar n-a fost. Nici

Paul Petrescu41, nici Paul Stahl.– Dar ei unde au fost?– Ei erau la un Institut, mi se pare. A, Paul Petrescu era la Muzeul

Satului. ªi Paul Stahl, cred cå era la un Institut de Studii Sud-Est Euro-pene, a¿a ceva.

– Dar înainte de Studii Sud-Est Europene, în anii ’50, dupå ce a terminatfacultatea?

– Nu ¿tiu. Dar el a plecat repede. S-a cåsåtorit cu o fatå cu care aplecat în Fran¡a ca så-¿i facå doctoratul, pentru cå avea rude acolo.S-a instalat acolo. A avut o catedrå de sociologie undeva... cred cå laParis, la Universitate din Paris. Nu ¿tiu exact ce caracter avea cate-dra aceea. ªi a stat pânå... asta. ªi acuma este la Institutul, director laInstitutul... Era un båiat de¿tept, Paul. N-a fost la noi, dar venea des.

161

Venea. Dar, nouå ne era ciudå pe ei, cu Meridiane. ªtii Meridiane, EdituraMeridiane?

– Ba da.– Ei, Editura Meridiane era iar o inven¡ie de-a Partidului Comunist.

Era o editurå foarte bunå pentru publica¡iile de artå. ªi avea publica¡iide artå popularå. ªi ei, Paul Petrescu ¿i cu Paul Stahl ce fåceau? Se duceauacolo, fåceau un contract pentru covoare române¿ti, så zicem, scoar¡eromâne¿ti, ori ceramicå româneascå, ori nu ¿tiu ce, ¿i pe urmå veneau laMuzeu. ªi noi le dådeam piesele pe care le fotografia Meridiane. ªi eiapåreau cu numele lor pe munca noastrå. Cu un text a¿a... ªi atunci noine-am supårat, mai ales cå eu pregåteam o lucrare despre scoar¡e. ªi auintrat ¿i ei pe fir cu scoar¡e. ªi eu m-am supårat, ¿i am zis: „asta nu sepoate. Noi am fi¿at aceste scoar¡e, le-am studiat, le-am identificat,¿i acuma ei vor så foloseascå munca noastrå. Nu se poate!“ ªi fata,redactoarea, a fost foarte în¡eleaptå ¿i a spus: „Nu! Este cartea, lucrareaediturii, ¿i ei n-au decât textul“. Ei, a¿a e foarte bine. Nu? Ei sunt autoriila text. Este albumul Editurii Meridiane cu un text... Editura Meridianevå då foarte bine... så vii la Muzeu, så spui: „vrem så facem un album descoar¡e. Da¡i-ne scoar¡e!“ Noi le dåm scoar¡e alese, selec¡ionate, grupate.Ei le fotografiau, le fåceau ce le fåceau, ¿i de texte, doi al¡i speciali¿ti.

– Spune¡i-mi, lucrarea asta a¡i scos-o undeva? A apårut undeva lucrareade care a¡i pomenit?

– Da, a apårut. O, dar e de mult. „Scoar¡e ¡åråne¿ti, sau române¿ti,în colec¡iile Muzeului de Artå Popularå“. Da. ªi domnul Paulicå m-a felicitat.I-a plåcut foarte mult.

– Paul Stahl?– Paul Petrescu.– El este în America.– Da, dar mai vine ¿i el.– Spune¡i-mi ¿i al¡ii, de exemplu Florea Florescu42, ce-i cu el?– A, Florea? A murit. Dragå, Florea Florescu, ¿tii, când îl apucå pe

om amorul la båtrâne¡e... Florea Florescu la un moment dat, când s-adeschis Muzeul de Istorie, s-a cerut o copie a Columnei lui Traian. ªi el afost trimis acolo ca specialist. Era normal. El era arheolog ¿i era normal.ªi el acolo a cunoscut o doamnå, care, nu ¿tiu în ce måsurå era ¿i eacombinatå în ac¡iunea asta a Coloanei lui Traian, dar, în orice caz, ei s-auîmprietenit foarte mult. A fost un mare amor din partea lui Florescu.

162

ªi el s-a hotårât så se ducå la ea. Ea era din Belgia, din Luxemburg, deundeva de pe acolo. ªi a venit acaså. A depus, må rog, actele ¿i tot cetrebuia, raport de activitate, må rog, tot ce fåcuse el acolo. ªi avea ni¿teprieteni la Viena, care îl invitau mereu så ¡ie conferin¡e. ªi dupå un timp,a fost invitat acolo. ªi s-a dus så ¡ie conferin¡e, ¿i n-a mai venit. ªi nevastalui, sigur, cå o lunå, douå, nu s-a speriat. Dar pe urmå s-a speriat, ¿i aînceput så-l caute. S-a gândit cå poate a avut un accident. ªi – ei aveauprietenii å¿tia, era tot un profesor universitar – i-au spus cå Florescua¿tepta o scrisoare de undeva. Dar n-a mai avut råbdare så vie scrisoarea,¿i a plecat. Scrisoarea a venit dupå el, ¿i era de la doamna asta dinLuxemburg. ªi el a plecat, ¿i bun plecat. Acuma, Florescu avea foartemul¡i bani, pentru cå conferin¡ele erau bine plåtite, în mårci, ¿i a pututtråi foarte bine. Un timp. Probabil cå dupå ce s-au terminat banii,s-a terminat ¿i amorul cu cucoana. Probabil cå l-a påråsit, pentru cå aråmas singur. ªi atuncea – ¿i a råmas ¿i fårå bani dar, n-a vrut så seîntoarcå în ¡arå, n-a vrut cu nici un pre¡. A avut totu¿i a¿a un fel de...,de demnitate, ¿tii? El n-a vrut så facå pe cer¿etorul în ¡arå, cu toate cånevasta lui l-ar fi primit – vai, såraca, cât s-a chinuit. ªi-atunci el s-aangajat la un muzeu, da’ nu ¿tiu dacå din Germania sau din Elve¡ia,într-un muzeu de limbå germanå. ªi de acolo l-au dat afarå pe motivulcå nu ¿tie nem¡e¿te. Da’ el era doctor din Germania, doctor în etnografiedin Germania. Nu se putea så nu ¿tie! ªi l-au internat la o caså din asta,de båtrâni, mai ales cå era cam bolnav, ¿i a murit. ªi n-a vrut så se întoarcåîn ¡arå, cu nici un...

– Cine ar putea så-mi spunå când a murit ¿i când... Nevasta sa nu maitråie¿te?

– Nevasta lui... nu cred cå mai tråie¿te. Asta, n-a¿ putea så spunceva...

– El a publicat ¿i în „Sociologie româneascå“ ceva, în perioada råzboiului,sau înainte...

– El publica. El a avut lucrarea aceea despre opincå, care este totu¿io lucrare foarte interesantå, de etnografie purå, cum så spun. ªi a avutlucrarea despre monumentul de la Adamclisi, care este iarå¿i o lucrareimportantå. ªi el cu lucrarea asta avea în Germania a¿a mult succes. Elavea succes ca specialist. Uite c-a¿a... dacå råmânea aici cu nevasta lui...

– Nu ¿tiu Paul Stahl în ce rela¡ii era cu Florea Florescu?– Cred cå nu prea aveau ei nici un fel de rela¡ii prea apropiate.

N-aveau, n-aveau când så aibå. Cå totu¿i, Paul Stahl se mi¿ca în alt...

163

El, Florea Florescu a stat la Muzeu pânå s-a întâmplat povestea asta.Ah, ¿i a lucrat la Institutul de Istoria Artei. Da’, Paul Stahl nu era laInstitutul de Istoria Artei. El era ¿ef de sec¡ie acolo, Florea. La ArtaPopularå, ¿i de acolo a plecat, ¿tii?

– ªi cu al¡i monografi¿ti, cu Mihai Pop, de exemplu, n-a¡i avut nicio legåturå?

– Cu Mihai Pop n-am avut nici un fel de... Am mai avut rela¡ii cuuna din surorile43 lui Harry Brauner, care mai venea la Muzeu ¿i må¡inea la curent. Când a fost în Bårågan, a fost trimis în Bårågan...

– Am impresia cå în anii ’50 nici n-a¡i avut curajul så vå interesa¡i uniide al¡ii?

– Pe Paula Herseni, cu Paula eram mai mult, mai din când în când,a¿a...

– Ea unde lucra?– Ea era profesoarå. Ea era profesoarå de francezå.– La un liceu?– Ea era la un moment, era..., cred cå în Bucure¿ti, la un moment

dat am impresia cå era la Ploie¿ti. Da’, în Bucure¿ti. Eh, s-a pensionat lavreme. Când ea avea... Ei au avut o fatå, Oana, care e mare acuma, lucrala un institut de psihologie sau nu ¿tiu de ce...

– ...igienå socialå...– N-o cuno¿ti? Ioana Herseni! La Institutul Social?– De Igienå socialå. ªi cu doamna Golopen¡ia, ªtefania Cristescu?– Ah, ªtefania. Am întâlnit-o... da’, ¿tii cå Golopen¡ia din cauza lui

Påtrå¿canu44...?– ªtiu, ¿tiu.– Am întâlnit-o pânå curând înainte de a muri.– Dar în timpul anilor ’50?– Nu eram în vizite, cum se zice, pentru cå era ¿i greu, era ¿i greu.

Da’ må întâlneam cu ea pe stradå, ¿i eram în rela¡ii foarte prietene¿ti.ªi ea mi-a spus de fata ei, de båiatul ei. Erau pleca¡i.

– Cu cine a¡i fost în rela¡ii de „vizite“ în anii ’50? Dintre monografi¿ti.– Cu cine eram în „vizite“? Dintre monografi¿ti cu nimeni. Da’ nu

mai puteai så fii în vizite, nu ¿tiu cum. Eu plecam, de la 9:00 eram laMuzeu, ¿i ståteam pânå la 5:00-6:00, ¿i ajungeam seara acaså. Când såmai fiu în vizite? ªi monografi¿ti, nici vorbå! Mai vorbeam la telefon.ªi la Xenia o datå am fost, pentru cå... Ea, Irina, avea nevoie de... acuma

164

era boala icoanelor pe sticlå, ¿tii? Nebunia icoanelor pe sticlå. To¡i ceicare..., vai ce aveam ¿i la Muzeu, to¡i cei care plecau în stråinåtate vroiauså dea cadouri acolo icoane pe sticlå. ªi atunci ce fåcea onor ministeru’ –mi-aduc aminte cå era Mircea Deac, care era un båiat frumos ¿i foartebine crescut, era Mircea Deac, am så-¡i povestesc – ¿i ce fåcea: el netrimitea diver¿i vânzåtori de icoane pe sticlå, ca noi så spunem în procesulverbal la comisii, cå icoana Sfântu’ Niculai, a domnului nu ¿tiu cutare,n-are valoare muzealå, ¿i n-o putem cumpåra. ªi ei, o cumpårau ei,¿i o fåceau cadou. Da’ noi nu puteam så facem asta, cå dacå venea un omcu icoane de valoare, noi puteam så spunem cå n-are valoare muzealå?Spune ¿i tu? Asta este eticå, deontologie profesionalå? ªi noi spuneam –venea cu ea: „are valoare muzealå“. ªi så se spele pe cap. El dådea cadouicoane cu valoare muzealå. ªi domnu’ Deac s-a supårat pe mine ¿i peaceastå Formagiu, care era foarte... Ah, toate erau... ªi ne-au scos dincomisie, comisia pentru evaluarea obiectelor care vin la comisia deachizi¡ii. Ne-au scos ¿i au pus-o pe Silvia Derciu. Da’ Silvia era ¿i maiferoce decât noi. ªi n-a avut succes nici a¿a /râde/. Da’ domnu’ Deac erafoarte drågu¡. El, când fåceam o expozi¡ie, el venea så o vadå, a¿a eraregula, ¿tii? ªi mai lua el, mai avea el un asistent, un båiat mai tânår,¿i venea, se uita, se uita, nu spunea nimic, întreba din când în când:„covorul este... åsta este semnificativ?“ ªi nu fåcea nici o observa¡ie: så scot,så mut, så... Da’ nici nu spunea cå e frumos. Da’ î¡i dådeai seama cådacå nu-¡i face nici o observa¡ie înseamnå cå era de acord. În schimb, ålaera a¿a de entuziast, zicea: „vai, da’ ce frumos, da’ ce frumos, da’ cefrumos!!!“ /râde /. Da’ acuma Deac este maestru. Era foarte simpaticDeac. Femeile ziceau „le beau Deac“, ¿i bårba¡ii ziceau „bou Deac!“.Ziceau cå-i prost, da’ nu era prost.

– Spune¡i-mi, în anii ’60, deci înainte de pensionare...– În anul ’69 m-am pensionat...– Da, deci în ’65, când sociologia a început så fie reabilitatå, ¿i a început så

se vorbeascå despre Gusti...– N-am mai avut legåturi...– N-a¡i avut? Nici cu Neam¡u?– Neam¡u murise cred.– Nu, nu.– Când a murit?– În ’76...

165

– Bine, cu Neam¡u mai aveam a¿a foarte rar, dar nu a¿a în problemedin astea a¿a ¿tiin¡ifice. Când a murit Neam¡u?

– ’76, înainte de cutremur.– Da? Eu am fost la înmormântare.– Dar, prin anii ’60, deci, înainte de pensionare, nu vå întâlnea¡i, fo¿tii

monografi¿ti? Nimic, nimic?– Nu, nu. A venit Domnica Påun o datå, pentru cå vroia... o dåduse

afarå, såraca de ea. Ea lucra la o editurå, ¿i era foarte bunå ¿i era tehno-redactor, sau a¿a ceva. ªi o dåduse afarå. ªi ea a venit la muzeu, så vadådacå n-ar putea la noi. La noi n-avea cum, dar eu cuno¿team pe altcinevade la o altå editurå ¿i i-am fåcut legåtura, så vadå dacå nu se poate...aceea så-i facå ceva. ªi pânå la sfâr¿it n-a putut. ªi Domnica a intrat latramvaie, ¿i a fost taxatoare la tramvaie.

– Vai de mine!– Da, un timp. ªi pe urmå s-a pensionat. ªi avea pe båiatul åsta care

lucra, cred cå lucra. Era inginer. Ei, ¿i pe urmå s-a recåsåtorit.

*

– Costicå Marinescu45, a¿a ceva. Ai auzit de el?– Cum så nu? Sigur cå da.– Da? Se zice cå Gusti a stat la el în pod trei ani de zile.– Ei, nu în pod. Într-o camerå. Era...– Într-o mansardå probabil.– Era chiria¿ul lui.– Da? Bine, atunci asta a fost. A fost scos din caså ¿i el s-a dus acolo.– Dar dumneavoastrå, când s-a întâmplat treaba asta, nu a¡i ¿tiut?– Nu a spus.– Nu, nu. Dumneavoastrå a¡i fost în Bucure¿ti în ’48, ’49?– Da, da.– ªi nu a¡i ¿tiut ce s-a întâmplat cu Gusti?– În ’48- ’49 eram la muzeu. Ei, poate cå am ¿tiut. El a venit la muzeu

cât am fost eu. A, da, Gusti a fost dupå ’50, când s-a deschis muzeul.A venit ¿i l-a våzut.

– Da?– Deci, atuncea era...– Nu era re¡inut, cum se spune. Putea så circule dacå voia.

166

– A, cu domiciliu obligatoriu. Nu, dar dacå el era acolo, locuia laåsta, în sfâr¿it. Dar el a venit. Era foarte elegant, foarte normal, a¿a. ªi altreilea lucru. Ai auzit de un centru de antropologie de la Timi¿oara?Care este încadrat într-o organiza¡ie europeanå a¿a mai mare, ¿i careface cercetåri pe bazå de istorie oralå?

– Sigur cå da. Îi cunosc pe to¡i de acolo.– Îi cuno¿ti pe åia?– Sigur cå da.– Cu pove¿tile vie¡ilor?– Da, da, da. Påi, Smaranda Vultur46.– Da, parcå a¿a ceva. Interesant! Ei, acuma, mai spune-mi cum se

cheamå catedra ta.– Este catedra de Antropologie Culturalå ¿i Comunicare.– Bine. Acuma, toatå lumea e cu comunicarea.– Da, da, da. /râde/– ªi pe doamna Gusti am întâlnit-o mult mai târziu, la Muzeul

Satului. Era o expozi¡ie. Murise Gusti. Era o expozi¡ie de macedoneni,de artå macedoneanå, a¿a ceva, cå venise ¿i Caramitru ¿i to¡i macedoneniiå¿tia, ¿i åla... actorul acela nostim. ªi doamna Gusti avea trei nurci, a¿a,elegantå /râde/.

– Dupå ce a fost desfiin¡atå sociologia, în ’48, nu l-a¡i mai våzut pe Gustidecât a¿a...

– Nu l-am mai våzut. Eu, så-¡i spun ceva. Eu dupå ce am intrat înînvå¡åmânt... Eu am intrat în învå¡åmânt în ’35. Pânå în ’39, la RâmniculSårat. Pe urmå s-a organizat Institutul de Cercetåri Sociale, în ’39, nu?

– Da, da, da.– ªi m-au deta¿at acolo. Asta a durat câteva luni, pentru cå în toamnå,

gata! Bye-bye! Au intervenit legionarii pe fir, ¿i mi se pare cå regele Carola cerut så se desfiin¡eze. ªi pe urmå, pe noi, care eram... eram mul¡iprofesori deta¿a¡i în Bucure¿ti, pentru diferite chestii. ªi în locul nostru,¿tii cum era în învå¡åmânt: tu aveai catedra, era capitalul tåu, bunul tåu,dacå plecai sau erai deta¿at sau nu mai ¿tiu ce, puneau un suplinitor.Deci ei, la to¡i å¿tia deta¿a¡i aveau suplinitori, pe care nu le convenea så-iscoatå, nu? ªi atunci, ne deta¿au în altå parte. Pe mine m-au deta¿at laMinister, era târziu, era prin octombrie-noiembrie, nu mai ¿tiu, la Minis-terul Învå¡åmântului, unde acolo l-am cunoscut... A venit ¿i TraianHerseni, secretar general. Cå între timp, legionarii ajunseserå la Guvern,

167

¿i vai, ce så-¡i spun! ªi Traian Herseni era secretar general. ªi eu,bineîn¡eles cå eram acolo ca la mine acaså. Puteam så intru când vreaula el, så ies când vreau de la el. ªi ce-am gåsit odatå acolo? Ni¿te cutii,din astea, în care se pun fi¿e, în care erau toate fi¿ele profesorilor univer-sitari cu un referat. Cum se cheamå? Inadaptabil, unii erau inadaptabili,al¡ii erau prieteni, în sfâr¿it, nu ¿tiu cum le ziceau. Al¡ii, posibili deadaptare, de readaptare. ªi eu, acolo eram la un birou pentru studen¡i,condus de doctorul Ionescu-Sise¿ti47, nu ¿tiu dacå îl ¿tii?

– Agronomul?– Nu, fratele, medicul. ªi era un tip splendid, înalt, frumos, nu prea

tânår. ªi eu l-am cåutat pe el, cå må interesa. ªi el era printre cei care ar fiputut fi adapta¡i, era printre cei adaptabili. Adicå nu trebuia înlåturat.

– Oare Gusti trebuia înlåturat sau nu?– ªi Gusti dådea telefon ¿i spunea: „domni¿oara Foc¿a, vå rog,

spune¡i-i lui Herseni cå vreau så vorbesc cu el“. Herseni nu vroia såvorbeascå cu el. Gusti îl cåuta în disperare, ¿i Herseni nu vroia såvorbeascå cu el. ªi pe urmå am stat acolo doi ani. ªi pe urmå s-a...Institutul de Statisticå...

– Bun, dar Herseni dupå douå-trei luni a fost scos de acolo.– Da, a plecat de acolo, a plecat repede, dar nu...– ªi s-a terminat ¿i cu legionarii. Cine a venit acolo în locul lui?– Ei, nu mai ¡in minte, dar era Vladimir Dumitrescu, era la Culturå,

la Culte, nu ¿tiu la ce, ¿i åla n-a på¡it nimic. Dar pe Herseni, pe urmå l-au¿i arestat.

– Ei, dupå råzboi.– Ei, dupå...– Dar în familie, fiindcå dumneavoastrå a¡i fost în rela¡ii foarte bune

cu Paula.– Ei, da, eram foarte prietene.– V-a¡i mai vizitat?– Ei, ne-am mai våzut pânå destul de târziu, dar pe urmå... ea nu

a mai prea auzit, ¿i eu eram la muzeu a¿a de hår¡uitå, ¿i... nu mai puteamface a¿a... Mai vorbeam la telefon. Ea, la un moment dat, a fost foartechinuitå pentru cå domnul Gusty, Paul Gusty era foarte bolnav ¿i nuvroia så-l îngrijeascå decât ea. ªi ea avea ¿i catedrå. ªi trebuia så alergede colo-colo, ¿i så stea cu el. Era chinuitå, ¿i avea feti¡a aceea micå...

– Ioana.

168

– Ioana. ªi pe urmå... A, påi, cu Herseni, îmi aduc aminte cå lucramla Sinaia, la Pele¿, atuncea, ¿i mi-a dat un telefon el cå: „în ziua de cutare,cu trenul cutare, mergem la Fågåra¿, sau nu ¿tiu unde, ¿i cå så fiu în garå¿i så må urc în tren, cå el are bilet“. ªi e adevårat. M-am dus, m-am urcat,am mers, ¿i ne-am dus la Sibiu. Ei, /râde/ ¿i Herseni s-a amorezat acolode o tânårå... ei, amorezat! I-a plåcut o fatå drågu¡å de acolo.

– Asta a fost în anii ’50-’60?– Toatå lumea avea ochii pe el /râde /. Ziceau: „Uite-l pe Goethe!“

ªtii cå Goethe a avut iubite tinere. „Uite-l pe Goethe!“ /râde/– Spune¡i-mi, când Gusti a început så fie bolnav, ¿i când a murit, a¡i avut

vreo legåturå...– Dar el de ce-a murit?– Probleme de prostatå.– Da? De asta nu mori. O fi fåcut cancer. A¿a, ¿i am vrut så-¡i spun

cå, cartea ta, acolo unde scrii perioada Ia¿i, m-a låmurit asupra lui Gusti.Eu, tot timpul må gândeam: ce fel de om este Gusti, în afarå de faptul cåera... avea a¿a ni¿te råmå¿i¡e burghezo-mo¿iere¿ti, ca så zic a¿a, /râde/,¿i-i înjura fårå nici o rezervå pe åia mai de jos... avea un åla, cum secheamå? Un åla, cum se cheamå, un servitor în serviciu, pe care îl chematot Dumitru, ¿i pe care din idiot nu-l scotea. Ei, nu se face! Dar, în afaråde asta, eu nu puteam så-mi dau seama ce fel de rela¡ii, a¿a, suflete¿ti-intelectuale, sunt între Gusti ¿i toatå mul¡imea aceea de studen¡i, demonografi¿ti. ªi m-am låmurit, cred, foarte bine. Gusti era un om careavea nevoie de instrumente de lucru. ªi oamenii, fiind oameni totu¿i,pentru el erau instrumente de lucru, pentru cå el era obsedat de chestiaaia cu ¿tiin¡a ¿i reforma socialå. Asta, a fost totu¿i o problemå care l-afråmântat pe el, l-a posedat, nu?

– Sigur, sigur.– ªi to¡i oamenii din jurul lui, cu mici diferen¡e, cå pe unii îi iubea

mai mult sau îi pre¡uia mai mult, cå putea så aibå mai multe /râde/beneficii de pe urma lor, erau rela¡ii de felul acesta: de ¿ef ¿i instrumente.Altfel era politicos, se poate spune.

– A¡i fost la înmormântarea lui? În ’55. Nu a¡i fost? Fiindcå... dupå aceeanu a¡i mai avut legåturå cu ceilal¡i.

– Eu n-am mai... ºi-am spus, cå pe urmå, eu dacå am intrat la muzeunu am mai avut a¿a rela¡ii decât cu Paula, cu Zizi Constante, cu feteleConstante. Dar a¿a cu... venea... A¿a, la înmormântarea lui Neam¡u amfost. La înmormântarea lui Neam¡u am fost.

169

– Asta a fost în ’76.– La Neam¡u am fost o datå, dupå ce s-a cåsåtorit el cu proprietå-

reasa lui, care avea cu 10 ani mai mult decât el... /râde/– Dar era frumoaså!– Era frumoaså. Ei, ei se în¡elegeau foarte bine. Ce conteazå?

Ce conteazå, Torvald? Noi avem aicea o familie de semi¡igani. ªi unul dinbåie¡i, cum så spun, de 20 de ani, acuma se însoarå cu o fatå de 28 de ani.

– Påi, sigur! (râd)– ªi e un båiat foarte frumu¿el, ¿i e foarte sportiv, e foarte bine fåcut,

e frumos fåcut, ¿i se însoarå cu o fatå de 28 de ani.– Stahl spunea despre familia Measnicov...– A, Measnicov? De ce?– Erau mai mul¡i fra¡i acolo.– A, erau mai mul¡i fra¡i. Era acela ¿chiop, îl ¿tii?– A, da, da. Vanea Measnicov. Stahl a fost în rela¡ii foarte bune cu ei, ¿i îi

aprecia foarte mult.– A, dar el era un båiat foarte sub¡ire, Measnicov. Foarte drågu¡ ¿i

foarte civilizat. ªi bun statistician, foarte bun.– De familia lui, de faptul cå au fugit din Rusia sovieticå, v-a povestit?– Nu.– Niciodatå?– N-am ¿tiut. Ei, era periculos.– În perioada respectivå?– În perioada respectivå nu era încå periculos. Dar el era, în orice caz,

mai simpatic decât Cresin. Cresin avea a¿a, un /râde/, o mutrå nostimå.Eh! ªi asta e.

– Cresin a fost rus sau român basarabean?– Se poate så fi fost român basarabean, cå Cresin a¿a, nu e a¿a un

nume rusesc. N-are a¿a o rezonan¡å ruseascå, nu? ªi pe urmå, dacå în’45 eu am venit la muzeu, n-a mai fost posibil så între¡in rela¡ii cu fo¿tiimonografi¿ti. Pe Mitu Georgescu... De Mitu Georgescu am avut o datånevoie. Dar el era la Spitalul Filantropia, la Sec¡ia de Oncologie. Totstatisticå fåcea. Am avut o datå nevoie, pentru cå îmi trebuiau ni¿te acte,de serviciu, ¿i el era secretar general. Dar el uitase, ¿i m-a trimis laMeasnicov /râde/. ªi în colo, ei...

– Acuma, vreau så spun cå am fåcut un calcul ¿i am zis: sunt exact 70 deani de la campania din Cornova. 70 de ani au trecut.

170

– Da? Dar ce campanie nemaipomenitå a fost la Cornova! Acolo,toamna, cum se apropia culesul viilor, toatå lumea umbla beatå. ªi nubeau decât vin oamenii aceea de acolo. ªi la Cornova erau ni¿te dealurifoarte plåcute! ªi seara ne duceam... Zizi, Harry, era Golopen¡ia, nu ¿tiumai cine, ¿i frigeam pui /râde/, în aer liber. Era foarte plåcut! Era oatmosferå a¿a, degajatå ¿i prietenoaså ¿i veselå.

– Golopen¡ia, atunci a venit prima datå la campanie.– Atuncea la Cornova?– Da. Nu-i a¿a?– Da, a¿a este. Prima datå. El l-a Drågu¿ n-a fost ¿i nici la Runcu.

ªi Cornova a fost dupå Runcu. Golopen¡ia era un båiat foarte de¿tept.Påcat cå s-a încurcat cu Påtrå¿canu. Påtrå¿canu l-a luat, mi se pare,la Paris. Era o conferin¡å de pace, pentru ni¿te tratate, nu?

– Da, da, da.– Ei, ¿i pe motivul åsta a fost pe urmå arestat, dupå ce a cåzut toatå

mi¿carea. Dar, în definitiv, Påtrå¿canu de ce a cåzut? De gelozie. De gelo-zie, nu? El era profesor universitar, era un om cultivat. Era dintr-o alt felde familie. Dar ¿i Maurer48, slavå Domnului!

– Dar el nu era a¿a de important la momentul respectiv.– ªi cred cå nu era nici a¿a de „catolic“ pe chestii de ideologie.

ªi cu nevasta lui am fost foarte prietenå.– Cu nevasta cui?– Cu nevasta lui Påtrå¿canu, Elena. Elena Påtrå¿canu a înfiin¡at,

când a venit la putere, Teatrul ºåndåricå. ªi, la o expozi¡ie pe care amfåcut-o noi, aveam nevoie de ni¿te capete, pe care så punem pieptånåturi¿i nu ¿tiu mai ce. ªi, am rugat-o, am solicitat-o, am invitat-o pe ea, pentrucå era cunoscutå capacitatea ei. Era scenografå, nu ¿tiu ce. ªi era o femeiefoarte drågu¡å. Vai, a¿a o femeie sub¡ire, ce så-¡i spun! ªi mi-a fåcutni¿te lucruri foarte frumoase. Pe urmå s-a måritat cu un regizor, dupåce a murit Påtrå¿canu, s-a måritat, s-a recåsåtorit cu un regizor carelucra în Bucure¿ti. ªi, pentru cå el a avut curajul cum så-¡i spun, så o ia,de¿i Påtrå¿canu fusese dat peste bord, fusese dat la Pite¿ti. În chip derepresalii.

– Veachis!– Cum?– Veachis! A¿a îl chema pe regizor. Avea nume grecesc.– A, da, da! Veachis. ªi pe ea tot a¿a a chemat-o.

171

– Da. Påtrå¿canu-Veachis, a påstrat ¿i numele primului so¡, am cunoscut-o.– Dar så ¿ti cå ea, când venea la Minister, cå a avut o datå ni¿te

probleme de bani cu noi. Cå trebuia så-i plåtim ni¿te lucruri, ¿i conta-bilul nostru se schimba, ¿i åia de la Minister nu vroiau så recunoascå cåare dreptul la banii aceea. ªi ea s-a îmbråcat frumos, ¿i ¿i-a pus un... aveani¿te bijuterii nemaipomenite! ªi s-a dus acolo, ¿i într-un sfert de ceasa rezolvat. Îl cuno¿tea pe contabilul-¿ef de la Minister, da... /râd/

– De cine vå mai aduce¡i aminte? Cu cine a¡i mai fost în rela¡ii bune laCornova.

– La Cornova? Cu Lena Constante, mi se pare cå locuiam într-ocaså: Paula, Lena ¿i cu mine. Ei, eram cu Henri Stahl, cu Golopen¡ia, cuHarry, cu... nu ¿tiu dacå Mihai Pop era, mi se pare cå Mihai Pop n-a fost.

– Nu ¿tiu, dar cred cå a fost. Dar, ¿i atunci, s-a våzut la prima campaniecå Golopen¡ia este foarte dotat? Fiindcå acolo l-a¡i cunoscut, probabil.

– Da, cum så-¡i spun? Golopen¡ia era un etnograf înnåscut. El, pentrucå era... nu numai pentru cå era de la... de la ¡arå, cumva nu ¿tiu cum.Dar el avea ochiul fåcut pentru etnografie. Percepea ¿i în¡elegea imediatdespre ce este vorba, în¡elegi? De pildå, eu ¿i Lena, într-un fel, eramobi¿nuite cu genul Fågåra¿: cu interioarele alea frumoase, cu icoane,cu... ¿tii!

– Da, da, da.– Cu ¡esåturi, cu nu ¿tiu ce, cu nu ¿tiu cum. Aicea, la Cornova erau

interioare foarte orå¿enizate. Cu cear¿afuri albe de pânzå, cu fe¡e de pernåalbe cu dantele, cu fotografii pe pere¡i. A¿a... ªi singurul lucru maietnografic, ca så zic a¿a, erau scoar¡ele alea moldovene¿ti, care erau foartefrumoase. Dar acolo era ceva foarte orå¿enesc. Cu pahare, farfurii,tacâmuri, de ora¿! Dar el, el a våzut cå lucrul acesta are o... Noi n-am datnici o importan¡å, în¡elegi? Trebuie så fac... /râde/ trebuie så recunosc cån-am avut intui¡ie etnograficå. Dar el a våzut imediat valoarea acestuigen de interior, în raport cu istoria, cu situa¡ia socialå, cu... må rog,cu etc., etc. ªi el chiar a venit la mine, ¿i m-a întrebat, ¿i mi-a spus: de cenu må ocup de asta. Pe urmå, iar a¿a, a venit så-mi spuie, de ce nu måocup de costumul popular, în legåturå cu costumul bizantin, cu costu-mul boieresc, ¿i domnesc. Înseamnå cå el avea o viziune foarte ¿tiin¡ificå¿i foarte... cum så-i zic? Da, ¿tiin¡ificå, asupra realitå¡ii etnografice.Percepea imediat sensul ¿i valoarea realitå¡ilor acelora etnografice. ªi astam-a impresionat. A¿a, el nu vorbea, nu ¡inea discursuri, nu fåcea teorii.

172

– Nu?– Nu.– Adicå în „sala luminoaså“ nu el a fost?– Era un om lini¿tit. Era un om lini¿tit. Ei, nu fåcea, nu ¡inea nimeni

discursuri.– Dar cine vorbea acolo la Cornova cel mai mult? Cine era, hai så zic a¿a...– Påi, era Stahl.– Da. El a fost mai mult ¿eful acolo?– Da, el a fost, pe cât îmi aduc eu aminte. Nu mai erau chiar a¿a

mul¡i din vechii monografi¿ti.– Herseni a venit atunci?– Herseni? N-a venit. Nu ¡in minte så fi venit. Pe urmå cu Harry ¿i

cu Lena am fost noi trei singuri, într-o iarnå, de Cråciun acolo.– Tot acolo? Mai târziu.– Cå lui Harry a¿a de mult îi plåcuse! ªi ne-am dus a¿a, în plimbare.

ªi pe Harry îl îmbråcam în femeie /râde/. Ah, ce ne distram! Se farda, seîmbråca în femeie, ¿i pe urmå se ducea ¿i /râde /se gudura pe lângå båie¡iiåia din sat. ªi åia îl luau drept femeie, ¿i noi ne pråpådeam de râs. /râd/Dar el juca a¿a o comedie!

– Fa¡å de celelalte campanii, a¡i observat vreo diferen¡å între moldoveni ¿iardeleni?

– Nu.– N-a fost.– În afarå de chestia cu båutul... Dar parcå erau mai veseli å¿tia.– Era u¿or så intri în vorbå cu ei?– A, da, sigur. Nu, dar în general, noi n-am avut probleme. Mai

ales, când mergeam a¿a, în grup mare, n-aveam probleme. Ei erau foarterespectuo¿i, ¿i speria¡i ni¡el, într-un fel. Profesorul Gusti era cineva.

– El a fost acolo?– Dar la Cornova el n-a fost.– Cel mult o vizitå.– Nu-i a¿a cå n-a fost?– Cel mult o vizitå, dacå a fost. Nu ¿tiu.– Nu, n-a fost. Acolo Stahl a condus.– ªi Bernea, Amzår, ei au fost acolo?– Nu. Bernea? Eu nu l-am våzut. Dar eu nici nu ¿tiu în ce mono-

grafii au fost.– Au fost, au fost.

173

– Påi, unde au fost?– ªi la Fundul Moldovei, a fost ¿i la Drågu¿, da.– La Fundul Moldovei a fost Bernea? ªi Amzår?– Sigur cå da.– De Ionicå îmi aduc aminte cå a fost la Fågåra¿. Ionicå. Pe Ionicå îl ¿ti?– Da, da, sigur cå da. Da, cum så nu? Dar nevasta lui Ionicå a mai tråit...– Liliana.– Da, da. A mai tråit aicea, nu?– A stat aici, da. Dar nu ¿tiu, n-am avut cu ea a¿a rela¡ii. Era mai

prietenå cu Paul. Era foarte drågu¡å, foarte drågu¡å.– Dar, vå aduce¡i aminte de ªtefania?– A, påi cum? Dar eram prietenå cu ªtefania. ªtefania a fost o fatå

foarte de¿teaptå... Era foarte de¿teaptå, ¿i ¿tia så lucreze la teren. Astaa fost una din calitå¡ile ei. A fåcut ni¿te culegeri de poezie popularå,cred cå foarte interesante! Pe care acum fata ei le fructificå.

– Foarte bine!– Foarte bine! Am mai întâlnit-o... Dar ea a murit! Destul de demult,

nu-i a¿a?– Da, da. Dupå Neam¡u cam la vreo 3 ani.– Dupå Neam¡u a murit. Dar tu, pe Brutus Coste îl ¿tii? L-ai ¿tiut?– Dupå nume.– Dar pe Pichi Pogoneanu îl ¿tii?– Dupå nume.– Pe Pa¿canu, pe Filip Pa¿canu49?– Tot a¿a.– Dupå nume. Pichi Pogoneanu a fost la Drågu¿, a fost la Runcu.

ªi au mai fost ni¿te... Pichi Pogoneanu cred cå a murit în închisoare.– Da, dar nu ¿tiu când, asta este. Sunt o mul¡ime de date pe care nu ¿tiu de

unde så le aflu...– Påi, te duci la SRI.– Da, da. /râde/– Cred cå sora lui, Anina50, cred cå mai tråie¿te, dar e la Paris, dacå

o mai fi tråind. Cå ea trebuie så aibå aproape 100 de ani.– Ea a fost prima nevastå a lui Vulcånescu.– Vulcånescu, da. Era de vârsta lui. Dar, are fata, pe fata ei, care era

la Paris, la UNESCO mi se pare.

174

– A! da, da, da. Cred cå pe Måriuca51 Vulcånescu, fiica, o cunoa¿te¡i?– Måriuca, fata. Am cunoscut-o când era micå. A! ªi mai este o fatå

a lui Vulcånescu, acolo în Fran¡a. Aia mai mare. Aia micå, mi se pare cåeste aicea, Måriuca.

– Acuma este în Fran¡a, în vizitå, la sora sa.– Ei, poate cå de la ei ai putea afla. Dar ce, ai nevoie så ¿tii to¡i când

au murit, când au...– Tot, tot, tot. Vreau så ¿tiu tot! /râd/– Dar de Vulcånescu ¿tii când a murit?– A, ¿tiu.– Vulcånescu era a¿a un om... foarte interesant om! Dar a¿a, parcå

î¡i era ni¡el teamå de el, cå era prea de¿tept. Nu ¿tiu cum så spun!ªi prea cultivat, ¿i avea a¿a o ardere interioarå! Sim¡eai în el o concentra¡ie!Dar el era atât de delicat ¿i de atent ¿i de prietenos! Dar mie îmi era fricåde el. Dar, lui pu¡in îi påsa de lume! ªi a venit la Drågu¿, sau nu ¿tiuunde, la ce monografii din astea, îmbråcat în cerceta¿. Cu pantalon...så vezi matahala aia mare, cu pantalon scurt, cu pålåria aia cu bor, cu nu¿tiu ce în picioare. Era a¿a de o nostimadå nemaipomenitå! ªi nu ¿tiucum Dumnezeu a dat peste el o furunculozå. ªi ve¿nic îi ie¿ea câte unfuruncul. Dar lui nu-i påsa!

– Dar ¡åranii ce ziceau când apårea cineva în pantaloni scur¡i? Cå nucred cå...

– / râde / Ei, uite cå nu reac¡ionau. Era monografia, era Gusti, eramo institu¡ie. Ce, crezi cå a¿a mergea acolo? Erau ... Dar ¡i-am povestit defran¡uzoaica?

– Care fran¡uzoaicå?– Fran¡uzoaica mea. A venit o fran¡uzoaicå care lucra la Paris, la Muzeul

acela de Tradition Populaire, sau cum se cheamå! Muzeul de etnografieal lor. Care trebuia så cumpere un råzboi de ¡esut ¿i toate instrumentele,toate uneltele legate de ¡esut, trebuia så le cumpere dintr-o ¡arå înapoiatå.Adicå, dintr-o ¡arå în care existau încå procedeele astea tradi¡ionale.

– Când a fost asta?– A fost asta...– Adicå dupå råzboi, la Muzeu...– Nu, a fost...– Când cu campaniile?– Pu¡in dupå campanii.

175

– În anii ’30, nu?– Da, cam a¿a. ªi a venit såraca! Era o femeie necåjitå, prost

îmbråcatå. Avea salarul mic, era divor¡atå, avea un båiat. Era o femeienecåjitå. Må rog. Am luat-o în primire. Ne-am dus la Drågu¿, am zis cåe ¿i un sat frumos. Ne-am instalat într-o caså foarte frumoaså, curatå,în alb, cu interior nemaipomenit. ªi spre searå, hai! Avea ¿i ea nevoie såse ducå la closet. Hai, o rog, pe gazdå, så ne arå¡i unde e closetul, cå erao grådinå enormå acolo. Casa aceea avea grådinå enormå în spate.Domnul, tânårul domn, foarte emo¡ionat cå e o fran¡uzoaicå, nu o oare-care... A luat un felinar din åsta a¿a, ¿i ne-a condus prin grådinå. ªi ne-amdus, ¿i ne-am tot dus, ¿i ne-am tot dus, ¿i nu mai apårea closetul. ªi euam întrebat: „dar unde este?“ ªi el a zis: „Aici“, adicå pe påmânt. /râd/ªi eu zic: „bine, då-mi felinarul, ¿i laså-ne singure“. Må rog, s-a terminatpovestea. Ei, cucoana asta nu mai termina spunând despre ¡årani cå tråiescca ni¿te animale: „ils vivent comme des animaux!“ Tot timpul zicea:„tråiesc ca ni¿te animale“. Pe ea n-o impresionaserå toate lucrurile aleafrumoase care erau în caså. O impresionase cå nu era watercloset.

– Cum o chema? Nu mai ¿ti¡i?– Ei, da! Nu mai ¿tiu cum o chema.– Dar chiar în anii ’30 a fost asta?– Nu, dupå ’30.– Påi, cam unde lucra¡i atunci când a venit?– Nu må întreba!– Înainte de råzboi sau dupå?– A, înainte de råzboi. Påi, nu, dupå råzboi nu.– Påi, nu prea veneau dupå råzboi fran¡uzoaicele.– /râd/ Ei, dar ¿i-a cumpårat ghergheful, ¿i-a cumpårat tot. Tot ce a

avut nevoie a cumpårat. Din punctul åsta de vedere a fost satisfåcutå.– Ar fi interesant så aflåm ¿i numele ei.– Cum?– Ar fi interesant så aflåm ¿i numele ei, fiindcå despre treaba asta nici

n-am auzit.– Despre fran¡uzoaica mea? Cu „ils vivent comme des animaux!“

N-ai auzit? /râde/ De la cine så auzi? Ea nu mi-a spus decât mie! O fispus acolo la Paris.

– N-am ¿tiut de la al¡ii, nici de la Stahl de aceastå vizitå.– Ei, dar ei ¿tiau de aceastå vizitå, pentru cå ei mi-au dat-o pe cap.

Dar ei n-au vrut så-¿i puie mintea cu ea, n-au vrut så umble cu ea. ªi mai

176

ales, nu vorbesc de Stahl care ¿tie fran¡uze¿te, cum ¿tie, dar erau mul¡icare nu ¿tiau limba francezå, ¿i mul¡i care nu cuno¿teau tehnica textilå.Eu cuno¿team ¿i tehnica textilå, cuno¿team ¿i limba francezå. ªi fusesem¿i în regiunea aia. A¿a încât, mi-au dat-o mie. Mie nu mi-a pårut råu,så-¡i spun drept. Mie nu mi-a pårut råu, dar m-a cam deranjat, cå spuneaa¿a /râde/.

– Bun, dar dumneavoastrå acolo, când a¡i fost prima datå la Drågu¿,au fost closete acolo.

– Erau closete, da. Erau ¿i nu erau. Erau closete din alea, afarå, ¿tii,din lemn. Erau, mai erau. Dar så-¡i spun drept, era mai plåcut så folose¿tigrådina decât så... /râde/. Dar în general, ei cuno¿teau aceastå institu¡iea closetului în aer liber. Adicå, din lemn a¿a. ªi la multe case, dar nu credcå la Drågu¿, da, nu ¿tiu unde, erau la capåtul... cum så spun? Casa dacåavea a¿a, de jur împrejur o... cum se cheamå?

– Clådiri de gospodårie, acareturi.– Aveau la capåtul... Dar asta era ¿i un îngrå¿åmânt. Eu cred cå ei

s-au gândit ¿i la asta, cå era un îngrå¿åmânt. Ei, Vulcånescu, acolo laDrågu¿ a descoperit Teoria ciclului bålegarului sau a¿a ceva.

– Da, da, da.– Zice: animalele pasc iarba, ¿i în urma påscutului fac bålegarul.

Bålegarul îngra¿å påmântul. Påmântul face iarbå. Iarba o månâncåanimalele. Animalele fac bålegar /râde/. E un ciclu. ªi a fåcut teoria asta.

– Da, da. Asta a¡i povestit ¿i data trecutå.– Påi, da’ ce crezi tu, Zoltan? ªtii, toamna, în zonele astea pastorale,

turmele, chiar când nu sunt mari, merg, circulå programat pe tot terenul,ca så-l îngra¿e. Adicå, så nu fie un singur om beneficiar de aceste îngrå¿å-minte naturale. Foarte interesant! Foarte interesant! Este a¿a o inteligen¡å...o inteligen¡å a fenomenelor naturale!

– Adicå oamenii se adapteazå, ¿i folosesc totul.– Da, dar ei le în¡eleg! Percep cauzalitatea, ¿i o folosesc. Foarte

interesant!– Întorcându-ne la Cornova, acolo dumneavoastrå cu ce v-a¡i ocupat?

Care a fost sarcina dumneavoastrå?– Eu eram cu Lena în colectivul de arte frumoase, ca så zicem a¿a.

Înså, la Cornova noi n-am avut decât scoar¡e, ca obiectiv de lucru. Pentrucå nu erau costume, nu erau ¡esåturi în caså, nu erau icoane ¡åråne¿ti.Erau fotografii ¿i cear¿afuri, ¿i chestii din astea. ªi a¿a cå noi ne ocupamde scoar¡e. ªi când gåseam câte o scoar¡å frumoaså, o desenam, o pictam,

177

¿i fåceam ni¿te albume. Dar, ¡i-am spus despre expozi¡iile de la Berlin?La Drågu¿, Lena a pictat nu ¿tiu câte icoane, a copiat nu ¿tiu câte icoane.ªi eu am copiat nu ¿tiu câte ¡esåturi. În culori, ¿tii? ªi Gusti a fost invitatla Berlin, la Universitatea... La o universitate, ca så prezinte activitateade cercetare monograficå. ªi a fåcut o expozi¡ie cu icoanele ei ¿i cu¡esåturile mele, cu nume. A pus numele nostru. ªi era a¿a de încântat!Zice: „am avut un succes nemaipomenit“ /râde /.

– Foarte interesant! Chiar imediat dupå campanie s-a întâmplat sau în ’30?– Ei, n-a fost chiar imediat.– Deci ’30, ’31?– Ei, da, cam a¿a, în orice caz ...– Fiindcå asta este ¿i din alt punct de vedere interesant! Un om care vrea

så ilustreze o conferin¡å! Or asta nu era la modå atunci. ªi el folosea aceaståmetodå. Foarte interesant!

– Care metodå? A, da. Sigur! ªi a fost pentru ei o demonstra¡ie,pentru nem¡i. Da, Gusti avea imagina¡ie din punctul åsta de vedere.Dar de Marioara Negreanu ¿i de Mi¡i Dårmånescu ai auzit?

– Påi, cum så nu! Nici datele lor nu le am.– A, Mi¡i Dårmånescu are doi båie¡i. Negrea îi cheamå. Ea s-a måritat

cu un profesor Negrea, ¿i a avut doi båie¡i. Un båiat e la Ploie¿ti, mi separe cå e profesor. Celålalt båiat e în Bucure¿ti. Nu ¿tiu ce este. Are a¿a omeserie mai... ªi eu am fost la ei, acaså la båiatul åsta. ªi... Negrea,îi cheamå Negrea. ªtii unde locuie¿te? Pe la Biserica Elefterie, pe acolo,dacå nu må în¿el. ªi Mi¡i, cred cå nu mai tråie¿te. Foarte drågu¡å...ªi Marioara Negreanu a murit de mult! A murit foarte tânårå.

– Ea s-a specializat în istorie, mi se pare.– Ea, da, ea era o fatå foarte ambi¡ioaså, ¿i a vrut neapårat så facå

doctorat. A studiat la Londra. ªi a fåcut economie. Ce-a fåcut, cum afåcut, cå ¿i-a strâns o sumå de lire, cå nu erau dolarii chiar a¿a, ¿i a fost laLondra, ¿i a stat un timp, ¿i a urmårit cålåtorii români, sau cålåtori stråiniîn România sau cålåtori români în stråinåtate. Nu ¿tiu cum erau problemede cålåtori. ªi a venit, ¿i a fåcut teza de doctorat, ¿i a dat doctoratul.Am fost ¿i eu la doctoratul ei.

– Cu cine?– Mi se pare cå cu Iorga.– Deci, înainte de råzboi.– A, înainte. ªi ea pe urmå... A fåcut un stop cardiac. Ea n-a avut a¿a

178

o via¡å! Cå noi am fost internate ca studente la cåminul Spiru Haret, nu¿tiu dacå îl ¿tii tu? Cåminul de domni¿oare Spiru Haret. ªi era odirectoare, Adela Dimitriu, fioroaså. Adicå era o femeie foarte frumoaså,înaltå, sub¡ire, cu pårul alb, a¿a. Dar era fioroaså, nu ¿tiu cum så-¡i spun.Dacå punea ochii pe o studentå cå nu-i cum i-ar plåcea ei så fie, era înstare så puie tot cåminul så mintå, ¿i så spunå despre ea tot genul deblestemå¡ii. ªtii, genul åsta. Ea a luat-o pe Marioara, Marioara care era...nu ¿tiu cum så-¡i spun... Nu era docilå, dar avea, a¿a, un fel de seriozitate.ªi a luat-o ca un fel de ajutor moral ¿i disciplinar, ¿tii? Ca så urmåreascåstudentele. ªi locuia acolo. Locuia la cåmin. Ρi închipui, ce via¡å po¡i såduci într-o cåmåru¡å, la un cåmin, cu atâtea fete, ¿i så stai tot timpul cuochii dupå ele. Cå doamna Dimitriu îi cerea rapoarte: dacå aia fumeazå,dacå aia se plimbå cu båie¡i, dacå aia nu ¿tiu ce face. ªi pe mine o datåm-a chemat, ¿i mi-a cerut så declar cå am våzut-o pe nu ¿tiu care, ElenaConstantinescu, sau nu ¿tiu cum Dumnezeu o fi chemat-o, cå fumeazå.Zic: „doamnå, eu nu pot så fac asta, cå ea må cunoa¿te, ¿i ¿tie cå n-amvåzut-o niciodatå fumând“. Dar Marioara a spus! Ei, ¿i a fåcut un stopcardiac... Ea era foarte prietenå cu familia Rainer, a doctorului Rainer.ªi cred când a murit Rainer ¿i nevasta lui, ¿i a fost foarte impresionatå.

– Deci, ea a murit dupå moartea lui Rainer.– Da, parcå a¿a îmi aduc aminte.– ªtiam ceva despre aceastå prietenie...– Da, de la monografii. Din prima monografie. Adicå, de pe la

Vrancea de undeva. Acolo, de la prima monografie s-au împrietenit,pentru cå Marioara era un tip foarte cultural, a¿a. Genul åla pu¡in de¿oarece de bibliotecå. Dar la ea era sincer interesul pentru culturå ¿ipentru ¿tiin¡å ¿i pentru istorie. ªi Rainer era ¿i el un om de o mare culturå.ªi atunci, sigur cå s-au împrietenit. Vorbeau despre Goethe, despreSchiller, ¿i probleme de genul acesta despre care nu gåse¿ti în totdeaunape cineva cu care så vorbe¿ti. ªi doamna Rainer era ¿i ea o femeie foarteamabilå. A¿a cå ea era acolo ca un fel de copil al lor.

– Ei n-au avut copii?– N-a avut Rainer.– Atunci se explicå!– Da’ ele nu ¿tiu ce fåceau în monografie, astea cu istoria! Dragå,

cei care au fåcut cel mai mult au fost cei cu etnografia, så-¡i spun drept!

179

Cå Gusti... erau cercetåri de sociologie, dar noi ce fåceam, era etnografie.Noi cei care urmåream muzica popularå, cum era Bråiloiu, sau costumele,sau ¡esåturile, sau icoanele, sau... Asta era etnografie, nu era sociologie.ªi astea erau lucrurile cele mai concrete. Dar Gusti, vezi, în sistemullui de sociologie n-a fåcut aceastå precizare. La el ¿tii cum erau: 4 cadre¿i 4 manifeståri. Totul era acolo sociologie. Ei, nu e totul sociologie. Cândte gânde¿ti, sociologia e mai pu¡in decât etnografia, nu?

– E alt fel de a privi lucrurile.– E alt fel de a privi lucrurile. Adicå obiectele de etnografie intrå în

ni¿te rela¡ii sociale, dar sunt totu¿i altceva!– Sunt ni¿te expresii, am zice.– Da. Nu deranja pe nimeni chestia asta /râde/. Cå fiecare era la

postul lui, la sec¡ia lui, ¿i fåcea ce trebuia.– Bun, eu acuma må opresc.

*

– ªtii, erau echipele alea, ¿i ne-am dus la Nuc¿oara într-o varå... ªtiiunde-i Nuc¿oara? Lângå Pite¿ti, undeva mai... ªi cu Harry Brauner,cu Lena, cu Neam¡u, care era ¿i el ceva ¿ef pe-acolo ¿i cu douå tinereasistente sociale...

– Vå mai aminti¡i de numele lor?– Dar nu mai ¿tiu. ªi ne-am dus la Nuc¿oara. La Nuc¿oara ajungeai

prin alt sat, o comunå mai mare, pânå unde mergea autobuzul. ªi peurmå trebuia så mergi pe jos sau cu cåru¡a. În sfâr¿it... Ne-au cazat.Pe noi ne-au cazat, pe Lena ¿i pe mine, la o båtrânå, la o caså departede ¿osea, ¿i avea ¿i o vale în jos. Abia ne a¿ezasem, cå mai era ¿i Neam¡u,¿i Harry cu noi, când vine un om din sat, ¿i zice: „Så ¿ti¡i cå trebuieså pleca¡i cå ni¿te studen¡i de aici au spus cå sunte¡i evrei, ¿i cå vå gonesc.Vå gonesc, ¿i vå iau ¿i la båtaie.“ Care evrei, era numai Harry evreu /râde /, Neam¡u avea ¿i el un aer a¿a, nu ¿tiu cum, Lena ¿i cu mine, la nevoie,puteam trece drept evreice... Ei, ce så facem? Ce så facem? Am råmas.A råmas så plecåm a doua zi. Am råmas ¿i noaptea, seara a¿a, se audeun vuiet, un zgomot de pe ¿osea, ¿i ni¿te lumini a¿a, zic, hai, så ¿ti¡i cåvin å¿tia så ne ia la båtaie. Dar seara era o nuntå... Må rog, a trecut.A doua zi am plecat. Ne-am dus acolo în satul åla, era un ¿ef legionar,cu bastonul cu care fåcea ordine. Nouå ne-a fost fricå så råmânem,

180

¿i ne-am dus afarå din sat, ¿i am a¿teptat. Pânå a doua zi trebuia såa¿teptåm autobuzul. ªi am stat toatå ziua afarå din sat, noaptea am dormitla un han plin de påduchi, ¿i am plecat. Dar ce så-¡i spun? A fost cevaîngrozitor. ªi Henri Stahl, ce era så facå, nu putea så facå nimic. (n. red. –întâmplare relatatå ¿i la p. 123)

– Pe chestia asta, am impresia cå Lena Constante avea ni¿te repro¿urila adresa lui Stahl. Nu?

– Avea. To¡i aveam un fel de repro¿uri, dar ce putea ¿i el? Så sepunå cu legionarii? Så se punå cu studen¡ii åia? El i-a spus lui Gusti,¿i pe urmå... Pe urmå i-a desfiin¡at, s-a desfiin¡at mi¿carea, regele Carola desfiin¡at-o, nu?

– Sigur cå da.– Nu s-a mai întâmplat a doua oarå.– Da. În volumul acela de îndrumåri pentru monografii sociologice, scos

de Herseni cu Gusti în ’40, ave¡i ¿i dumneavoastrå un articol, despre ¡esåturi.– A, da.– Da. Nici måcar n-a¡i pomenit de asta. Dar acolo este vorba ¿i de Eliza

Retezeanu.– A, Eliza Retezeanu... Eliza Retezeanu era ¿i ea o studentå.– Dar era de vârsta dumneavoastrå sau mai tânårå?– Era mai tânårå, ni¡el mai tânårå. De ea nu mai ¿tiu. Era studentå

¿i pe urmå s-a måritat.– Cu cine?– S-a måritat cu un profesor, Grigorescu.– De ce specialitate?– Dar nu mai ¿tiu. El era profesor, dar nu ¿tiu de ce era.– ªi Eliza ce a lucrat pe urmå?– Pe urmå? Eu nu ¿tiu ce a lucrat. Îmi aduc aminte... Mi se pare cå

bibliotecarå era. Îmi aduc aminte la un moment dat, cå la Institutul deIstorie a Artei a fost nevoie de un bibliotecar sau a¿a ceva. ªi mi se parecå au chemat-o pe ea. Nu ¿tiu de unde au gåsit-o, ¿i au adus-o. Dar n-astat mult, a stat foarte pu¡in.

– ªi ea a luat numele de Grigorescu?– Da... Era un bårbat frumos, cå toatå lumea... adicå femeile alea,

/râde/ cicå de unde a gåsit ea un bårbat a¿a frumos. Dar ¿i ea era frumoaså.– ªi a¡i fost ¿i în campanie, undeva la ¡arå cu ea?– Da, am fost, dupå cum îmi aduc aminte. Dar n-a fost a¿a, cum a

fost Paula Herseni sau cum a fost Zizi Constante sau Lena, a¿a mai...

181

mai de lungå duratå. Nu. Nu le plåcea, veneau studen¡i, dar nu le plåceala to¡i chiar prea mult.

– ªi aceastå Eliza...– Dar de unde insi¿ti tot pe Eliza?– Påi ea apare în carte, ca autor.– A scris ea ceva?– Da, exact ca ¿i dumneavoastrå. Ea a scris despre rela¡ii sociale.– Da, se poate.– Iar dumneavoastrå cu ¡esåturile.– Da, eu eram cu ¡esåturile ¿i cu portul. Dar, de ea nu mai ¿tiu.– Dar despre acest profesor Grigorescu de unde ¿tia¡i cå era un om frumos?

Unde l-a¡i våzut?– A, la nuntå, la o bisericå din Bucure¿ti. Nu mai ¿tiu care... ªi erau

frumo¿i amândoi.– Asta se întâmpla înainte de råzboi, nu?– Da.– Mai semneazå în acest volum, Petrescu-Burloiu... Nu ¿ti¡i?– Nu, nu ¿tiu. Nu-mi aduc aminte. De Zamfirescu ¿ti¡i?– ªtiu, ¿tiu. A murit, în decembrie.– Da, ¿tiu.– Dar de unul Raul Cålinescu vå aduce¡i aminte?– A, Raul Cålinescu... Raul Cålinescu era un om... Era geograf, mi se

pare. Dar el... Nu ¿tiu, el avea altfel de rela¡ii. El era profesor.– Aici scrie despre probleme de zoologie.– Zoologie?– Da. Da. Butura se ocupa de etnobotanicå, iar acest Raul Cålinescu de

etnozoologie...– Etnozoologie.– Da, da. Nu ¿ti¡i de el, ce a fåcut?– Raul Cålinescu... Raul Cålinescu... Dar el era un om destul de

cunoscut. Dar mi se pare cå a murit. Dacå nu må în¿el, el a fost însurat...må rog, e o întreagå poveste a¿a, cu o doamnå profesoarå – mi-e teamåcå fac o confuzie –, care tråie¿te încå. Mi se pare cå a murit, fiind cåsåtoritcu ea, a fost... Adicå îmi aduc aminte foarte bine de femeia asta care erabånå¡eancå sau nu ¿tiu cum, ¿i el a fost trimis – dacå-i Raul Cålinescu –,a fost trimis ca pre¿edinte al comisiei de bacalaureat. ªi ea dådeabacalaureatul, mi se pare. El a locuit la ei, ¿i s-a îndrågostit de ea, ¿i i-a

182

spus foarte direct, cå o ¡ine la facultate, o aduce la facultate, o ajutå lafacultate, dacå tråie¿te cu el, ¿tii. Ea a acceptat, dar a stat la cåmin, ¿i peurmå s-a cåsåtorit cu el, ¿i au tråit cât au tråit, ¿i a murit de... a fåcuto congestie cerebralå sau nu ¿tiu ce, cå a murit repede, fiind înså cåsåtoritcu ea.

– Era ea mult mai tânårå...– A, era mult mai tânårå. ªi doamna asta era foarte nostimå a¿a,

frumoaså, ¿i foarte bunå profesoarå, mi se pare cå a ajuns ¿i directoareunde era. Era foarte apreciatå. ªi... de aia, ¿i ea era o femeie din asteacare umbla dupå bårba¡i, ¿i se încurca repede.

– A luat numele lui Raul Cålinescu.– Da, da. A luat numele lui. Dar pe urmå s-a remåritat cu altul,

¿i a luat numele åluia. Nu mai avea nici numele ei de fatå.– Devine de negåsit.– ªi ea s-a încurcat ¿i cu un fin de al meu. Locuiau nu chiar în acela¿i

bloc. Erau scåri paralele ¿i balcoane... ªi el o tot vedea, el o tot vedea,¿i îi plåcea de ea, ¿i pânå la sfâr¿it s-au încurcat.

– Da, se întâmplå.– A¿a, în genul åsta. Raul Cålinescu åsta nu era pu¡in ghebos?– Nu ¿tiu.– Acuma eu... Îmi pare råu cå båiatul åsta, finul åsta al meu, acuma,

deocamdatå e plecat din Bucure¿ti un timp. S-a dus la el, la Oradea,de unde e, cå l-a¿ fi întrebat. Dar el mi se pare a plecat sau pleacå azi, a¿acå nu mai am cum så-l întreb. L-a¿ fi întrebat, cå el ¿tia toatå povesteafemeii åsteia, Tu¡i.

– Mai este un polonez care a lucrat... Dumneavoastrå l-a¡i cunoscut peVitold Trujkovski, care se ocupa de alimenta¡ie, de etnografie culinarå?

– Nu.– Pe Silvia Dumitrescu?– Silvia Dumitrescu... Silvia... Cu ce se ocupa?– A scris despre frunta¿ii din sat. Practic, un fel de chestionar despre cum

se abordeazå aceastå temå. Vå aduce¡i aminte de Silvia Dumitrescu?– Asta nu e o cântårea¡å? /râde/ Nu, nu-mi aduc aminte.– Dar de Petre Stånculescu?– Nu ¿tiu.– Nu? Era economist... Traian Heroiu?– Nu.

183

– Nu. Octavian Iosif? Cu via¡a religioaså.– Nu.– ªandru?– A, ªandru, de lingvisticå... Da, l-am cunoscut pe ªandru. Dumitru

ªandru. Era bun lingvist.– Ei, încå un nume de care nu ¿tiu nimic: Ion C. Cazan52, care se ocupa de

literaturå popularå.– A, Cazan! Da, îmi aduc aminte. N-au fost doi fra¡i? Mi se pare cå

Cazan åsta a plecat la Viena, nu ¿tiu pe unde... Dar, a plecat de mult,cred cå înainte de råzboi. Nu ¿tiu. Dar la un moment dat a dispårut,¿i parcå a¿a auzisem cå a plecat la Viena. ªi parcå mai avea un frate carea råmas aici... Cazan... Nu Cazacu, Cazan... Da, îmi aduc aminte denumele lui, de el, cå era cu literaturå popularå, dar a¿a, nu-mi aduc amintede persoanå. ªi parcå a dispårut la un moment dat, ¿i parcå ¿tiam cå eplecat din ¡arå. ªi cå mai avea un frate, dar cå fratele åla tot de literaturåpopularå se ocupa.

– Aici este ¿i Florea Florescu, despre care am mai vorbit.– Da, Florea Florescu...– El unde lucra dupå terminarea facultå¡ii?– Florea Florescu a lucrat la muzeu, la noi, la arta popularå. Nu ¿tiu

unde lucra dupå ce a terminat facultatea, dar ¿tiu cå a apårut la un mo-ment dat, ¿i a fost numit la Muzeul de Artå Popularå, unde lucram ¿i eu.Pânå s-a înfiin¡at Institutul de Istorie a Artei cu o sec¡ie de artå popularå,¿i atunci l-au luat ¿eful sec¡iei de artå popularå. Era unul din ¿efii desec¡ie.

– Adicå acolo? Director era Oprescu.– Oprescu. Director era Oprescu, ¿i aveau sec¡ia de artå, sec¡ia de

piatrå, sec¡ia de muzicå, erau mai multe sec¡ii, ¿i era ¿i o sec¡ie de artåpopularå, ¿i Florescu, care era doctor în etnografie de la Berlin, a fost...

– Da? Nu ¿tiam.– Da, a fost un etnograf foarte serios. El nu era un om strålucit, ¿tii,

a¿a, în genul lui Gusti sau în genul lui Vulcånescu. Ca Vulcånescu... Greuajungi ca Vulcånescu... Dar era un foarte bun etnograf, ¿i când el î¡i spuneacå asta e bine, puteai så fi sigur cå e bine. Când î¡i spunea cå e råu, puteaiså fi sigur cå e råu. ªi el... ¡i-am povestit, nu? Cu plecarea lui... ªi peurmå el a fost trimis la Roma, ¿i era mereu invitat – avea ni¿te prieteni laViena –, ca så ¡inå conferin¡e. Era foarte apreciat, pentru cå se ocupase

184

de monumentul de la Adamclisi. ªi nem¡ii erau interesa¡i de chestii dinastea, ¿i ¡inea conferin¡e foarte des. ªi a fost trimis la Columna lui Traian.Cå s-a comandat o copie a Columnei lui Traian pentru Muzeul Na¡ionalde Istorie. ªi el a fost acolo, må rog, a lucrat foarte bine, a venit de acolo...ºi-am spus cå s-a împrietenit cu o belgianå, o luxemburghezå, în sfâr¿it,care cred cå era ¿i ea tot a¿a ceva, istoric, ¿i n-a mai vrut så råmânå în¡arå. A venit ¿i a predat ce avea de predat, ¿i pe urmå iar a fost chematpentru o conferin¡å, s-a dus la conferin¡a aceea, ¿i nu s-a mai întors.S-a dus la ea, în Luxemburg.

– Nu pute¡i så-mi spune¡i, cam când? Dacå a råmas vreo legåturå? Ca så¿tim måcar dacå tråie¿te, a murit?

– A murit... ªtim de la nevasta lui. El avea o nevastå, dar nu ¿tiudacå mai tråie¿te. Copii n-are. Dar de ce vrei så ¿tii?

– Ca så ¿tiu exact când s-a nåscut ¿i când a murit, asta-i tot.– Cred cå a murit înainte de ’70. Eu m-am pensionat în ’69-’70, ¿i el

cred cå era plecat, în orice caz atunci, pânå-n ’69 era plecat. Nu ¿tiu în cean a fost plecat la Roma, dar în ’69 în sec¡ia noastrå el nu mai era. Cândm-am pensionat eu, el nu mai era. Nu ¿tiu dacå a murit... ªi nu cred cåmurise, cå eu må mai întâlneam cu Emilia asta Florescu. Cred cå camdupå ’70 a murit.

– La aceastå doamnå pot så gåsesc un fir ca så ajung la ea?– Eu am så caut, så våd, dacå nu am ni¿te numere de telefon ale ei.

Ei locuiau, aveau un apartament... ªtii unde este casa lui Oprescu? Undea fost casa lui Oprescu? Nu ¿tii? Cum så-¡i spun eu... E pe aici, pe undevamai în sus. Col¡ cu doctor Pasteur, cu asta. Dar Ghia¡å, pictorul ¿tii undelocuia? Era ¿i Ghia¡å acolo, vecin... ªi el când a plecat avea apartamentul,era al lor. ªi ea mai venea pe aici, ¿i o întâlneam. ªi mi se plângea. Mi s-aplâns de el cå nu mai vine, cå nu ¿tiu ce... Ea la un moment dat se mutasede acolo, vânduse casa sau nu ¿tiu ce fåcuse, ¿i se mutase însprebulevardul ªulea. Avea o sorå acolo ¿i s-a mutat, probabil, lângå sora ei,sau a fåcut un schimb de apartamente, în sfâr¿it, nu ¿tiu ce. ªi pe urmån-a mai stat nici acolo, nu ¿tiu unde s-a dus. Eu am avut impresia cå s-aremåritat, dar era destul de în vârstå, cum se spune. ªi a¿a cå... Am såmå uit la mine...

– Da. De Mircea Tiriung53? I-am våzut numele într-un volum al luiGolopen¡ia. De el ce ¿ti¡i?

– De el nu ¿tiu prea multe... Era un båiat foarte frumos. Dar mi se

185

pare el a murit repede. Era student, probabil de-al lui Stahl sau al luiHerseni. Dar el n-a fost în monografie.

– Nu, nu, nu, era mai tânår decât genera¡ia...– Da, era mult mai tânår. Probabil cå a fost cu ei.– De Gheorghe Retegan?– A, Retegan...– Era tot din echipa lui Golopen¡ia.– De Retegan îmi aduc aminte a¿a, ca nume, dar probabil cå tot a¿a

ceva...– Dar pe Measnicov l-a¡i cunoscut.– A, Measnicov, da. Measnicov era statistician. Era rus, un båiat

foarte simpatic ¿i foarte serios. ªi eu l-am avut ¿ef, pentru cå am lucrat laInstitutul de Statisticå, am lucrat deta¿atå din învå¡åmânt, ¿i Measnicova fåcut un mic grup de trei-patru fete, ¿i am fåcut statistica func¡ionarilorpublici, de la început pânå la sfâr¿it. ªi am învå¡at statisticå.

– Deci, asta înseamnå între ’40 ¿i ’45.– Între ’41 ¿i ’45. ªi am învå¡at statisticå, ¿i ne-a dat ¿i ni¿te certifi-

cate de statisticieni. Era foarte interesant...– Acolo, la Institutul de Statisticå...– La Manuilå?– Da, sub directoratul lui Manuilå. Acolo au fost o mul¡ime de oameni din

¿coala lui Gusti, sociologi, nu?– Era Mitu Georgescu, adjunct sau a¿a ceva... Nu, nu erau al¡ii.– Stahl?– În afarå de Measnicov nu-mi aduc aminte.– Påi Stahl n-a fost?– Nu. La Statisticå? Stahl nu era la facultate atunci?– Era ¿i aici, ¿i acolo.– Da? Dar nu l-am våzut niciodatå.– Nu? Pe cine a¡i våzut? Pe Golopen¡ia l-a¡i våzut acolo?– Nu, deloc. Numai pe Mitu. Nu-l vedeam, cå lucra în altå parte,

dar era acolo.– Dar dintre fete nimeni n-a ajuns la Statisticå? Dintre cele cu care a¡i

lucrat în...– În monografie, nu. Adicå fetele Constante, Paula... ªtefania

Golopen¡ia54 n-a fost... Domnica Påun n-a fost. Domnica Påun era laRadio. Au fost alte fete. ªi mai legionare, ¿i mai... /râde/

186

– Dintre tinerii din monografie, cine a ajuns legionar, în afarå de Bernea ¿ide Amzår?

– Afarå de Herseni...Bernea, Bernea da, dar Bernea nu prea era, nuprea mi-l amintesc ca monografist... N-aveau cum så ajungå legionari,nici Stahl, nici Herseni... Herseni a ajuns legionar de ambi¡ie, pentru cåel a vrut så ocupe catedra de sociologie de la Cluj, era vacantå, ¿i a luatconcursul... l-a luat altul, unul de acolo. ªi atunci s-a înscris la legionari.Era o mi¿care ca så se afirme. Pentru cå el era un om foarte ambi¡ios,¿i pe drept cuvânt, pentru cå era un om de¿tept, ¿i cuno¿tea realitå¡ileetnografice de la el, de acaså, ¿i putea så facå lucruri interesante. Dar n-ascris... Gusti n-a scris manualul acela de sociologie? Adicå el l-a scris ¿iGusti l-a... Adicå el a fost un foarte bun etnograf, Herseni, nu?

– Sigur cå da. Nimeni nu contestå profesionalismul lui.– A, nimeni nu-l contestå. Caracterul... må rog.– În orice caz, a scris ¿i ni¿te bro¿uri cu caracter legionar.– A scris, cå trebuia så scrie. Trebuia så scrie, trebuia så-¿i sus¡inå...

Dar uite, cå la Ministerul Educa¡iei cât a fost – a fost foarte decent, cumså spun... N-a fåcut... Erau al¡ii care umblau cu cåma¿å verde ¿i... Dar ela fost foarte decent întotdeauna. Dar pe un doctor Fåcåoaru îl ¿tii?

– Dar cum så nu... Ce ¿ti¡i despre el?– El era directorul învå¡åmântului superior. Ionicå... Pe Ionicå îl ¿tii,

unul mic? Era directorul învå¡åmântului profesional sau a¿a ceva. ªi maiera unul la învå¡åmântul secundar, legionar.

– Da, dar dumneavoastrå a¡i spus cå la un moment dat Gusti a tot dattelefon la minister ¿i...

– A, da, da... ªi Herseni nu vroia så vorbeascå cu el.– Oare de ce? N-am în¡eles.– Nu vroia så vorbeascå cu el, pentru cå Gusti, ¿tii cå era însurat cu

vara doamnei Lupescu. ªtii, Elena Lupescu, iubita lui Carol al II-lea.ªi Gusti era însurat cu ea, ¿i colaborase cu regele Carol al II-lea, cu carelegionarii erau în mare...

– Conflict.– Conflict... ªi de asta nu vroia, cå se compromitea. Dar pe urmå tot

vorbea pânå la sfâr¿it. ªi Gusti probabil îi cerea cine ¿tie ce... Protec¡ie.Vorbea, dar cu greu. Cu greu, de¿i Gusti l-a ajutat pe el întotdeauna.În sfâr¿it, å¿tia sunt oamenii... Era simpatic Herseni. ªi cât a umblat eldupå Paula... Era extraordinar, avea a¿a un instinct de conservare. Dintre

187

toate fetele câte eram acolo, Paula era cea mai... nu docilå, propriu-zis,cea mai femininå. Adicå genul acela de femeie care e în stare så serveascå,så ajute, så-¿i slujeascå, cum zic preo¡ii, bårbatul ei pânå la moarte. ªi ela dibuit-o, pe ea i-au cåzut ochii, ¿i pânå nu s-a cåsåtorit cu ea, nu s-alåsat. A avut a¿a o perseveren¡å, ¿i venea ¿i la mine, ¿i må ruga så vorbesccu Paula, ¿i s-o întreb, de ce nu-l vrea, ¿i nu ¿tiu ce... ªi nu-i plåcea luiPaula, nu-i plåcea, ce så facå dacå nu-i plåcea... Ei, ¿i pânå la sfâr¿it s-aîndrågostit de el, ¿i s-au cåsåtorit. Da, a¿a... ¿i dupå ce s-au cåsåtorit,ce crezi? Paula a devenit un fel de secretarå, îi båtea la ma¿inå toatetextele, îi fåcea toatå treaba asta, bucåtåria asta a lucrårilor lui. El afolosit-o total pentru lucrårile lui. Dar ea fåcea, ¿i cu plåcere.

– Ea unde a lucrat?– Ea era profesoarå. Mi se pare cå era la Ploie¿ti pe undeva, ¿i mai

fåcea ¿i navetå, dar pe urmå a venit în Bucure¿ti. Ei, dar a fost chinuitå,pentru cå tatål ei a fost foarte bolnav, Paul Gusty, ¿i nu voia så fie îngrijitdecât de ea. ªi atunci ea trebuia så se împartå între tatå ¿i catedrå... ªimi se pare Herseni atunci era arestat, avea un copil, a fost chinuitå într-un fel.

– ªi a lucrat tot timpul în învå¡åmânt? Sau în altå parte?– Nu, nu, în învå¡åmânt. N-a lucrat la vreun Institut, nu-mi amintesc.

Aveau un apartament... ªi-au luat un apartament de la Operå în sus,pe o stradå pe-acolo... Era drågu¡.

– Am fost acolo.– Ai fost.– Da, da.– Acum mai recent...– Nu, în anii ’80.– Nu ¿tiu Paula dacå mai tråie¿te? Dar e fata ei, Ioana. Fata, ¿i mi se

pare cumnatul, Gal, Francisc Gal de la Fågåra¿ cumnatul ei. Sau cumnatullui Herseni, nu ¿tiu. Cu Margareta Stahl ai mai vorbit?

– Am mai vorbit, dar era destul de necåjitå ¿i nu era bine dispuså.– Da? L-am auzit odatå la radio pe Paul, båiatul... Paul Stahl, care

acum e directorul Institutului de Cercetåri Sud-Est Europene...– Dar acum ¿i la Muzeul Satului.– Stahl? Ce este? Director? Al Muzeului Satului? Dar era o femeie.

Sau aceea era ad-interim. Da? Ei, ¿i Paul Stahl a vorbit despre tatål luifoarte interesant. Foarte interesant, ¿i mi-a plåcut cå a vorbit simplu.

188

Nu tot felul de alambicåri ¿i sofisticåri ¿i frazeologii din astea, cum auobiceiul acuma la radio, cå må scot din sårite. A vorbit simplu, cå Stahlera urmårit ¿i din punct de vedere istoric, ¿i din punct de vedere socio-logic, nu ¿tiu cum, a¿a, realitå¡ile aveau ¿i o perspectivå istoricå, ¿i operspectivå ¿tiin¡ificå, sistematicå, a¿a cå foarte mult mi-a plåcut. Ei, ¿iacum l-au fåcut directorul Muzeului Satului? Unde a fost anun¡at?

– A apårut ¿i în preså.– Da? Ei, dar îmi pare bine. Dar el nu mai e tânår... Dar l-ai våzut?– Da, cum så nu. E foarte bun, foarte bun. Dar lucreazå foarte mult.– În fine, dar n-are decât muzeul åsta ... A, ¿i poate cå la Institutul

acesta...– Plus cå este profesor ¿i la Sorbona, la Paris.– Ei, bine, la Sorbona... ªi la Sorbona a ¿i fost înainte. Stå acolo?– Da, sigur cå da. Face naveta.– La vârsta asta a lui /râde /... Trebuie så aibå cam... aproape optzeci

de ani.– ªaptezeci ¿i ¿ase, cam a¿a ceva.– ªaptezeci ¿i ¿ase, tot e o vârstå... Îmi pare bine. În orice caz, nu

¡i-ai fi zis din felul care vorbea, din vocea pe care o avea, nu s-ar fi zis cåe un om mai în vârstå.

– Da, da. Så mai revenim la fete. Despre Domnica Påun am mai vorbit.A publicat ceva ea?

– Domnica Påun nu ¿tiu dacå a publicat, pentru cå ea a lucrat laRadio, era acolo secretarå de programe. Nu ¿tiu dacå a publicat. A stat laRadio pânå la comuni¿ti.

– Dupå aceea n-a mai lucrat acolo?– Nu. Au dat-o afarå. A, ¿i pe urmå a lucrat la o editurå, ¿i era foarte

bunå. Foarte bunå profesionistå în chestii de tipografie. Ajunsese foartebunå profesionistå, dar ei n-au vrut så ¡inå socotealå de asta, pentru cåvorbea. Vorbea ¿i bârfea, ¿tii. ªi au dat-o afarå ¿i de acolo. ªi pe urmåa umblat såraca...

– Dar ea ¿i-a påstrat numele de fatå?– Ea, nu. Domnica Påun s-a måritat cu Ghi¡escu, cu faimosul

Ghi¡escu.– ªi acest Floru din monografie ce a mai fåcut, a mai publicat?– Cred cå a fost o stea trecåtoare, /râde/ o cometå. N-a strålucit prin

ceva. Ei, acolo era Herseni, era Vulcånescu, era Stahl, era Mitu, erau dinå¿tia a¿a, strålucitori. Era Harry Brauner, care era nostim, Bråiloiu care

189

era cum era, tot a¿a, interesant. Cine a mai fost, dar foarte pu¡in, Burdea.ªtii de familia Burdea?

– Nu.– Nu... Maria Burdea...– Tot în monografie a fost?– A fost pu¡in.– ªi ce s-a ales de ea?– S-a måritat / râde/. Era ¿i o actri¡å, a fost actri¡å una din fete.

De Mircea Manolescu ai auzit?– Da. Dar nu ¿tiu prea multe. Nu ¿tiu ce a scris.– Dar el a murit... El era un mare avocat, nu cred cå a scris pentru

Gusti...– Dar a fost, a avut legåturå cu ¿coala Gusti.– A fost, cå a fost chiar la Cornova, nu ¿tiu unde a fost. Dar nu mult

timp. El era... A fost un mare avocat, unul din avoca¡ii lui Malaxa. Eraspecialist în procese din astea de industrie, de mari societå¡i din astea¿i... A, pe el l-a interesat la un moment dat ce fåcea ¿i Moisil, logicåmatematicå sau... Asta l-a interesat, ¿i ¿tiu cå am fost la el... El nu maivedea. Adicå ståtea în întuneric, nu mai suporta lumina. ªi avea o cameråmare cu... ªi nu ¿tiu, era un tip foarte vanitos. Påcat de el, cå era a¿a unom inteligent ¿i a¿a de vanitos. ªi avea nu ¿tiu câte mese, ¿i pe fiecaremaså câte un studiu, un curs de logicå matematicå, asta îl pasiona.ªi avea un fel de secretarå, care avea probabil grijå de el, de mâncarealui, era foarte drågu¡å. Tot din monografie, Låzårescu. Un fel de secretarå,prietenå... Erau prieteni. Mi se pare cå ståtea ¿i ea în blocul åla, în casaaia în care ståtea el. Era foarte drågu¡å, avea grijå de el. ªi pe urmå,nu mult timp dupå aceea a murit.

– Cam la ce vârstå?– El era cu un an sau doi mai mare decât mine.– ªi cam când a murit Manolescu?– Nu ¿tiu... Eram în Labirint când m-am trezit cu cineva, cu o

scrisoare de la el, în care spunea: „Vai ce bine îmi pare cå te-am gåsit!“ ¿imå invita, må ruga så trec så-l våd. ªi atunci m-am dus acolo, dar locuiamla Labirint...

– În anii ¿aptezeci.– Era înainte de ¿aptezeci ¿i ¿apte.– Dar nu mai lucra¡i? Sau încå mai era¡i la muzeu?

190

– Nu! Nu mai lucram în ¿aptezeci ¿i ¿apte. În ¿aizeci ¿i nouå m-ampensionat.

– Deci Manolescu n-a fost în învå¡åmântul superior?– Da, a fost, era ¿i profesor... Era profesor ¿i el când au început

comuni¿tii, ¿i cu mar¿uri, ¿i cu nu ¿tiu mai ce, a râs de ei, ¿tii, ¿i l-auscos...

– Da?– Da.– Deci în ’48 a fost scos?– A fost scos din învå¡åmânt.– ªi atunci a råmas avocat, nu?– Avocat. Dar era un mare avocat. Så te duci acolo unde a locuit,

dar nu mai ¿tiu exact cum så-¡i spun, tot pe lângå Ci¿migiu pe undeva...Cautå acul în carul cu fân... /râde/

– Da, da, da. Ce så fac...– E greu så gåse¿ti oameni uneori.– Eventual la Baroul de avoca¡i.– A, la Baroul de avoca¡i, da. Trebuie så aibå o eviden¡å, nu se poate.

Da, da, acolo e cel mai bine.– Deci în orice caz, în anii ¿aptezeci a murit, nu?– A fost înainte de ¿aptezeci ¿i ¿apte, dacå locuiam în Labirint,

înseamnå cå era dincolo, nu aici. ªi pe urmå tot am vrut så må mai duc,så mai... Era un om dintr-un anumit punct de vedere, din cauza vanitå¡iiåsteia a lui era foarte greu de suportat. Så te fereascå Dumnezeu så-i facio criticå. Adicå så faci o glumå sau a¿a ceva, cå ¡i-l fåceai du¿man.Îmi aduc aminte cå, gra¡ie lui, m-am înscris la facultate repede. Cå aveamo prietenå foarte bunå, din Bråila, iar el e bråilean.

– De atunci l-a¡i cunoscut?– Da. ªi-l cuno¿tea bine pe Mircea Manolescu. ªi când ne-am dus

noi så ne înscriem la facultate... Vai, erau la studen¡i, o zåpåcealå,o aiurealå, erai cu numere, ¿i noi aveam nu ¿tiu ce... al câtelea numår.ªi Mircea Manolescu a gåsit un numår pe jos, l-a ridicat, era numårultrei, pe care-l aruncase studentul cu numårul trei, ¿i ne-am înscris imediat./râde/ Era genul åsta de om foarte imaginativ, ¿i se descurca repede.Dar så te fereascå Dumnezeu så spui ceva de el! Så-i spui lui sau altuiade el. Îmi aduc aminte, cå Emil Botta55... Nu, Dan – Emil Botta a fostactor –, Dan Botta56, ce om drågu¡ era... L-ai cunoscut? Ai auzit de el?

– Da, cum så nu.

191

– Dar nu ¿tiu ce a spus de Manolescu, nu ¿tiu ce a zis de Mircea,cå nu-l putea suferi. ªi eram la Techirghiol, la mare. ªi era ¿i Dan Bottacu nevasta lui. Era ¿i Mircea Manolescu cu un prieten de al lui, ¿i cu... însfâr¿it. ªi întinsese o maså mare... Plin de musafiri, de oameni, de prieteni.ªi Dan Botta cu nevasta lui erau ¿i ei undeva, mai departe. ªi ei mi-auspus så trec ¿i pe la ei. ªi Mircea mi-a spus: „Du-te, dar så nu cumva såvii cu ei!“ Cum så fac så nu vin cu ei? Eu când m-am sculat de la masa lorså må întorc la masa aia mare, s-au sculat ¿i ei, ¿i au venit ¿i ei... Puteamså le spun så nu vinå? În momentul în care a våzut, Mircea Manolescus-a sculat în picioare, a plåtit la toatå lumea în afarå de mine, ¿i a plecat.ªi m-a låsat acolo cu ei. Genul åsta de om. ªi noroc cå avea un prieten,Mircea Ionescu sau nu ¿tiu cum îl cheamå, care ne-a dus acaså pe mine¿i pe sora mea. Åsta era genul lui Mircea Manolescu, fiind un omstrålucitor de de¿tept.

– El a participat pu¡in la monografii?– A participat, dar pu¡in.– La urma urmei, pe el nu-l prea interesa.– Nu, nu-l interesa. Nu-l interesa prea mult.– ªi în învå¡åmântul superior când a intrat?– Înainte de råzboi.– La ce profesor a fost el? Nu ¿ti¡i?– Nu mai ¡in minte... Dacå vrei så afli... El e bråilean, dar nu ¿tiu

så-¡i spun rude ale lui.– ªti¡i, în perioada în care am fåcut înregistrårile cu dumneavoastrå,

am luat legåtura ¿i cu Nel Costin.– ªi ai fost la el? Ståtea aici aproape. Nel Costin era nostim. ªtii cå

a fost cumnatul lui Stahl?– Da, sigur. N-a prea publicat.– Nu, Nel Costin nici nu ¿tiu cu ce se ocupa. La un moment dat ei

au fost trimi¿i, împreunå cu Comarnescu, în America, så facå ni¿te studiiacolo. S-au întors, ¿i Comarnescu a lucrat, a publicat... Dar Nel Costinnu s-a manifestat a¿a, ca un tânår întors din America. Dupå ce a venit deacolo, cu studii speciale, så lucreze pe terenul åsta... Asta este. El nu erao fire prea dinamicå.

– Cred cå a lucrat la o agen¡ie de preså.– Da, cam a¿a ceva. Dar el a fost monografist vechi, adicå a fost la

Fundul Moldovei, ¿i la Goicea Mare, probabil ¿i la Nereju. În Drågu¿ numi-l amintesc. Am fost la ei, la Costinii å¿tia, ei locuiau pe lângå Lipscani,

192

aveau o caså pe strada Stelea. Când am fost acolo, a venit ¿i YvonneStahl. Henri mai era cåsåtorit atunci cu sora lui Nel.

– Yvonne Stahl n-a participat deloc la via¡a asta monografistå.– Nu. Era scriitoare. Era ¿i mai mare. Era frumoaså, adicå avea o

frumuse¡e a¿a... era mårea¡å. Lui Henri Stahl îi ziceau „bouche casquée“/râde/, „gurå cascå“. De naivitate, probabil. Credea cå tot ce zboarå semånâncå. Nu ¿tiu, a¿a-i ziceau. ªi de asta l-au însurat foarte repede,ca så aibå o greutate /râde/.

/privesc fotografii ¿i desene/– Gicå ce facultate a terminat?– Gicå era prieten cu Mitu, dar era mult mai în vârstå... Uite o pozå

nostimå, desenatå de Stahl.– Cine a fåcut desenele?– ªi Nicu Argintescu a desenat multe, ¿i Stahl a desenat, ¿i Mitu

a desenat. To¡i au desenat...

Note

1 Negreanu, Maria, licen¡iatå în istorie, doctorat la Londra, participantå lacampaniile monografice, colaboratoare a profesorului Rainer, secretaraCåminului „Spiru Haret“, profesoarå de istorie.

2 Vezi convorbirea incluså în volum.3 Zamfirescu, Ion (1907-2002), istoric literar, sociolog, profesor universitar

la Bucure¿ti. Studii de istoria culturii, de dramaturgie ¿i istoria teatruluiuniversal.

4 Frâncu, Gavrilå, primar din Fundul Moldovei, colaborator al echipelormonografice, participant benevol ¿i la campania de la Drågu¿.

5 Sterian, Margareta (1897-1991), pictori¡å ¿i scriitoare, membrå fondatoarea sec¡iunii plastice a Asocia¡iei Culturale Criterion.

6 În 1932-1933.7 Teoria ¿i sociologia vie¡ii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice

a unui sat, 1932.8 Paula Gusty Herseni, vezi convorbirea incluså în volum.9 Nestor, Iacob Marius (1901-1989), psiholog ¿i psihopedagog. Asistent,

apoi conferen¡iar de psihologie experimentalå la catedra profesoruluiC. Rådulescu-Motru, la Universitatea din Bucure¿ti.

10 Papu, Edgar (1908-1993), eseist, critic ¿i istoric literar. Studii de teorie literarå,de literaturå universalå ¿i comparatå. Ini¡iatorul protocronismului.

193

11 Ionescu, Eugen (1909-1993), scriitor francez de origine românå, autor deversuri ¿i eseuri critice în limba românå. În dramaturgie considerat maestrual comicului verbal, al grotescului semnalizând absurdul, alienarea, tragiculexisten¡ial. A fost primit în Academia Francezå.

12 Manuilå, Veturia, nåscutå Leucu¡ia (1896-1986), so¡ia lui Sabin Manuilå,medic ¿i sociolog. În 1926-1927 s-a specializat la Universitatea John Hopkinsdin Baltimore în domeniul asisten¡ei sociale. Începând din 1929 a organizat¿i condus ªcoala Superioarå de Asisten¡å Socialå, iar în 1934 a inauguratprimul serviciu de asisten¡å a minorilor delincven¡i din România. În 1947a påråsit clandestin România, împreunå cu so¡ul ei.

13 Chelcea, Ion (1902-1991), doctor în etnografie ¿i sociologie (Cluj, 1939),conferen¡iar de etnografie (Ia¿i), director al Muzeului Etnografic al Moldovei,Ia¿i (1951-1957), muzeograf principal la Muzeul Satului din Bucure¿ti(1957-1969). A participat la campania de cercetåri monografice conduså deTraian Herseni în ºara Oltului. Între 1942-1943, sub conducerea lui AntonGolopen¡ia, a studiat românii de dincolo de Bug.

14 Oprescu, George (1881-1969), istoric, critic ¿i colec¡ionar de artå, profesoruniversitar la Bucure¿ti. Autor de monografii ¿i sinteze, posesorul celeimai importante colec¡ii particulare din România. Academician.

15 Tzigara-Samurca¿, Alexandru (1872-1952), profesor universitar de istoriaartelor, cu studii la Paris, Berlin ¿i München (doctorat în filosofie). Profesorla ªcoala de Belle-Arte din Bucure¿ti (1900-1937), directorul Funda¡ieiUniversitare „Regele Carol I“ din 1900, al Muzeului de Artå Na¡ionalådin 1906.

16 Manolescu, Mircea (?-1983), licen¡iat în drept, participant la mai multecampanii, dupå care s-a dedicat avocaturii, devenind unul dintre frunta¿iiBaroului Ilfov. Ulterior ¿i-a dat doctoratul în sociologie ¿i a ocupat catedrade sociologie juridicå de la Facultatea de Drept din Bucure¿ti.

17 Påun, Domnica, licen¡iatå în litere, a participat la cercetårile monograficede la Fundul Moldovei, Drågu¿, Runcu, Cornova. Ulterior a lucrat cafunc¡ionarå la Ministerul Învå¡åmântului.

18 De Fay, ªtefan (n. 1919), scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia ¿i al Academiei Româno-Americane. A publicat mai multe volu-me de mårturii despre Mircea Vulcånescu (Sokrateion, Douå texte pentruMircea Vulcånescu).

19 Vulcånescu, Margarita Ioana nåscutå Nicolaescu (1897-1987).20 Fåcåoaru, Ion (1897-1984), antropolog, asistent universitar la Cluj. A par-

ticipat la campania monograficå din ªan¡. În perioada guvernårii legionaredirectorul învå¡åmântului superior în Ministerul Instruc¡iunii. Între1941-1948 a fost director la ICS. Dupå 1948 a fost condamnat politic. În 1978s-a stabilit în Germania.

194

21 Catedra a primit-o Constantin Sude¡eanu. Vezi convorbirea cu PaulaHerseni.

22 Lassaigne, Jacques (n.1910), critic de artå francez, autorul unui volumdespre Luchian. A fost prezent la cercetarea monograficå de la ªan¡. A tradusîmpreunå cu Ilarie Voronca în francezå bocetele române¿ti culese de Bråiloiu.

23 Moisil, Grigore C. (1906-1973), matematician, profesor universitar la Ia¿i¿i Bucure¿ti. Fondator al ¿colii de logicå matematicå ¿i teoria algebricå amecanismelor automate. Activitate de pionierat în domeniul lingvisticiimatematice. Academician.

24 A publicat în „Arhiva“...25 Jora, Mihail (1891-1971), compozitor ¿i dirijor, profesor universitar la Bucure¿ti.

Membru fondator ¿i pre¿edinte al Societå¡ii Compozitorilor Români,creatorul liedului ¿i baletului românesc.

26 Stoian, Iorgu, profesor de filologie greacå ¿i latinå, participant la campaniade la Drågu¿, urma¿ul lui O. Neam¡u la conducerea Funda¡iei Culturaledupå 1948.

27 Sturza Pop, Irina (1916-2000), absolventå a Institutului Agronomic dinBucure¿ti, a luat parte la cercetarea de monografie sumarå din plasaDâmbovnic (1939), so¡ia profesorului Mihai Pop.

28 Gusty, Paul (1859-1944), regizor, unul dintre pionierii regiei de teatruromâne¿ti. Director de scenå vreme de aproape 60 de ani la Teatrul Na¡ionaldin Bucure¿ti.

29 Cioran, Emil (1911-1995), gânditor ¿i scriitor francez de origine românå.Stabilit în Fran¡a (1937). Cultivå stilul aforistic ¿i paradoxul, respingând„sistemele“.

30 Dumitrescu, Horia (1883-1988), anatomist ¿i antropolog, profesor univer-sitar la Bucure¿ti. Autor al unor studii de neuromorfologie comparatå ¿i alunor monografii antropologice (în ºara Ha¡egului, la Clopotiva). A colaboratla Atlasul antropologic al Olteniei.

31 Vezi convorbirea incluså în volum.32 Petrescu, Nicolae (1886-1954), filosof ¿i sociolog, profesor universitar la

Bucure¿ti. A scris – sub influen¡a ideilor hegeliene ¿i a ¿colii antropologiceamericane – studii de antropologie ¿i de istoria civiliza¡iilor, ca ¿i de sociolo-gie comparatå. Membru corespondent al Academiei Române.

33 Zoe Olimpia Darie.34 Are un fiu, Matei Georgescu.35 Olimpia.36 Påtra¿cu, Mili¡a (1892-1976), sculptori¡å.37 Bånå¡eanu, Tancred (1922-1985), etnograf ¿i istoric de artå popularå. Studii

privind portul ¿i ceramica româneascå.

195

38 Cråciun, Constan¡a (n. 1914), membrå în C.C. al P.C.R., între 1953-1957ministru al Culturii.

39 Pavelescu, Gheorghe (n. 1915) etnograf, adept al ¿colii gustiene, cercetåtorla Bucure¿ti, apoi la Sibiu. Studii închinate riturilor funerare ¿i magieipopulare.

40 Stahl, Paul H. (n. 1925), etnolog, sociolog, cercetåtor la Institutul de IstoriaArtei ¿i la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Stabilit în 1969 în Fran¡a,predå etnologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales ¿i la Univ.René Descartes-Sorbonne ¿i la Laboratoire d’Anthropologie Sociale de laCollège de France. Din 1993 membru de onoare al Academiei Române.

41 Petrescu, Paul (n. 1921), etnolog român stabilit în SUA din 1990. Contribu¡iiimportante în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative. Membrude onoare al Academiei Române.

42 Florescu, Florea (Bobu), etnograf, arheolog. Între 1934-1938 a fåcut partedin echipele monografice studen¡e¿ti. A participat la cercetarea celor 60 desate ¿i a colaborat la realizarea monografiei satului Nerej. În 1960 s-a stabilitîn Germania.

43 Ronca Micznik a lucrat la Institutul de Folclor.44 Påtrå¿canu, Lucre¡iu (1900-1954), sociolog, jurist ¿i om politic, profesor

universitar la Bucure¿ti. Ministru comunist al Justi¡iei (1944-1948). A fostarestat în 1948, condamnat la moarte ¿i executat. Reabilitat postum (1968).

45 Marinescu, Constantin (1914-2002), licen¡iat în teologie ¿i litere, comandantde echipå la Funda¡ia Culturalå Regalå, inspector la aceea¿i Funda¡ie.

46 Vultur, Smaranda, antropolog, conferen¡iar la Universitatea de Vest,Timi¿oara, Departamentul de antropologie ¿i literaturå comparatå. Coor-doneazå Grupul de istorie oralå ¿i antropologie culturalå la Funda¡ia a TreiaEuropa în cadrul cåreia a conceput ¿i realizat mai multe proiecte de istorieoralå.

47 Ionescu-Sise¿ti, Nicolae (1888-1954), neurolog, profesor universitar laBucure¿ti, membru corespondent al Academiei Române.

48 Maurer, Ion Gheorghe (1902-2000), jurist ¿i demnitar comunist român,ministru de Externe (1957-1958), pre¿edinte al Marii Adunåri Na¡ionale(1958-1961) ¿i al Consiliului de Mini¿tri (1961-1974). Academician.

49 Pa¿canu, Filip, jurist, a murit foarte tânår în atentatul de la Odessa din1941.

50 Rådulescu-Pogoneanu, Anina (1904-1994), psiholog, prima so¡ie a luiMircea Vulcånescu.

51 Vulcånescu, Ioana-Maria-Mårgårita, nåscutå în 1933.52 Cazan, Ion C. (1915), folclorist format la ªcoala sociologicå a lui D. Gusti, se

ocupå de literatura popularå, în mod special de pove¿ti. Din 1946 a fostata¿at de culturå ¿i preså la Consulatul Român din Viena.

196

53 A fost elevul lui A. Golopen¡ia, a murit în råzboi.54 ªtefania Cristescu a lucrat o vreme la Statisticå.55 Botta, Emil (1911-1977), poet ¿i actor, frate cu Dan Botta. Liricå romanticå

în care reînvie mitologia autohtonå. Roluri de tragedie ¿i de dramå pe scenaTeatrului Na¡ional din Bucure¿ti.

56 Botta, Dan (1907-1958), scriitor. Liricå ermeticå, muzicalitate a versurilor;eseuri ¿i teoretizåri ale poeziei.

Paula Herseni*

„Erau oamenii mai apropia¡i unii de al¡ii“

Cei care au aflat de inten¡ia mea de a o aborda pe doamnaHerseni pentru a o întreba despre amintirile legate de ªcoala, carea jucat un rol atât de important în via¡a ei, m-au avertizat cå nuam ¿anse de succes, fiindcå s-a retras demult în umbra lui TraianHerseni, iar dupå moartea acestuia, în 1981 a devenit ¿i mairetraså. Nu am renun¡at, totu¿i. Doamna Herseni a refuzat laînceput ideea interviului din modestie, dar ulterior, cu ajutorulfiicei sale am reu¿it s-o convingem cå ceea ce î¿i aminte¿te, ceea ce¿tie, nu este lipsit de importan¡å.

Paula Herseni nu a scris lucråri în cadrul ªcolii, în schimbl-a ajutat pe so¡ul ei, iar Traian Herseni fårå acest sprijin n-ar fiputut ajunge cel mai prolific autor al ªcolii gustiene.

– Când a¡i auzit prima datå de sociologie?– La ¿coalå... Atunci nu era încå ¿coala de la Bucure¿ti... În ’26 am

intrat la facultate.– La Litere ¿i Filosofie?– La Litere ¿i Filosofie. Am fåcut de fapt Literele, le-am terminat,

mi-am luat licen¡a în Litere. ªi la Filosofie am dat examen, dar n-am maidat licen¡a. ªi nu chiar în ’26, nu în primul an fåceam sociologie, sociologia

* Herseni, Paula (nåscutå Gusty, 1907), licen¡iatå în litere. A participat lacampaniile monografice din Drågu¿, Runcu, Cornova. Între 1936-1938 a cercetat,alåturi de so¡ul ei, Traian Herseni, cetele de feciori din ºara Oltului. A publicatsinteze bibliografice ale ªcolii Sociologice de la Bucure¿ti.

198

se fåcea doi ani atunci, în ’27 ¿i în ’28. ªi atunci l-am cunoscut pe profesorulGusti ¿i pe Ricu Stahl, pe Mircea Vulcånescu, erau în jurul lui Gusti,evident, Vlådescu-Råcoasa care fåcea seminar ¿i...

– Ce v-a atras, în ce împrejurare a¡i ajuns la sociologie?– Era obligatoriu så faci pentru licen¡å ¿i sociologia ¿i, intrând acolo,

felul în care vorbea profesorul Gusti... ªi era o atmosferå, alta decât laceilal¡i profesori ¿i...

– Ce înseamnå alta? Foarte multå lume spune „alta“...– Alta... ªtiu eu cum så vå spun? Erau oamenii mai apropia¡i unii

de al¡ii, interesul era mai mare pentru ceea ce se întâmpla, dar erauoamenii foarte simpatici. ªi atunci, fårå så vrei, de la om ajungeai... oride la om ajungeai la ¿tiin¡å, ori de la ¿tiin¡å la oameni. Era a¿a un du-te,vino continuu.

– Cum erau ceilal¡i profesori de la Filosofie, bunåoarå P.P. Negulescu?– Era rece, nu ¿tiu cum. Profesorul Gusti avea felul lui de a vorbi,

vedeai cå tråia ceea ce spunea, ¿i îl interesa ceea ce spunea. Ceilal¡i aveauaerul cå expun. Era ora, cursul care trebuia... materia care trebuia expuså,¿i o expuneau – afarå de Nae Ionescu. La Nae Ionescu era cam acela¿ilucru, de-aia avea tot a¿a de mul¡i aderen¡i. Explica... cum så spun, cumai mult foc decât profesorul Gusti, înså ¿i la Gusti era acela¿i lucru.Avea un fel de a prezenta lucrurile care era viu, nu scris, scris ¿i citit.

– ªi Motru era tot a¿a de distant fa¡å de studen¡i?– Nu. Nu era a¿a de distant, dar nu ¿tiu de ce, nu ne-a atras.– Se spune ¿i de Vianu cå atrågea...– Da, ¿i Vianu era foarte... Vorbea frumos ¿i asta atrågea... Pe urmå

estetica era un obiect foarte interesant, mai apropiat de preocupårilefiecåruia, ¿i atrågea ¿i el.

– Faptul cå el trata estetica nu în sine, ci integrat în culturå, adicå avea oviziune oarecum mai largå asupra disciplinei decât puri¿tii esteticii...

– Da, cå erau pe o singurå linie. De altfel ¿i Vianu a încercat så fiemonografist, ¿i n-a prins.

– De ce?– Nu i-a plåcut. A venit la Drågu¿, dacå nu må în¿el, a venit ¿i el, ¿i

a stat... Nu ¿tiu dacå a stat o såptåmânå, ¿i pe urmå a plecat. L-am luatcu noi prin sat, så vorbeascå cu oamenii. Nu se putea apropia a¿a demult de ¡årani.

199

– Dar Gusti putea?– Da...– Dacå era primar ¡åranul...– Da. /râde/ Bine, dar el îi împingea pe ceilal¡i, ¿i atunci, între studen¡i

¿i ¡årani era o adevåratå prietenie. Am råmas cu mul¡i prieteni, veneauîn Bucure¿ti, trågeau la noi, aveau necazuri – veneau la profesorul Gustica la tatål lor, ¿i le rezolva tot felul de încurcåturi... Am cununat acolo...Nu v-a spus nimeni cå monografia în totalitatea ei – eram optzeci – acununat douå perechi, dintre care una, nu ¿tiu, n-a prea mers a¿a bine,dar altå pereche a råmas…

– Adicå toatå monografia a fost na¿ sau Gusti?– Bine... Nu, nu Gusti... De fapt, cine a fost, Doamne... Mi se pare

Rom Cotaru1 a fost na¿, ¿i nu ¿tiu cine a fost na¿å... Domnica Påun?Nu-mi aduc aminte. Erau na¿ii...

– Am så aduc fotografia, cå am fotografia asta, dar nu ¿tiu cine-s acolo...– Da. Cred cå o am ¿i eu pe undeva.– La Drågu¿.– La Drågu¿, da. Înså noi în glumå spuneam cå i-a cununat toatå

echipa, ¿i ei ne spuneau na¿i la toatå lumea, în frunte cu, sigur, na¿ul celmare... Era profesorul Gusti, dar to¡i ceilal¡i eram na¿i ¿i na¿e!

– Prima cercetare a fost deci Drågu¿ul. Nu a¡i fost la Fundul Moldovei?– Prima cercetare a fost la Ru¿e¡u sau la Goicea Mare...– ªi la care a¡i fost dumneavoastrå?– Eu la Drågu¿. Bårbatul meu a fost la Fundul Moldovei.– Cu Mihai Pop în camerå.– Da. Iar eu am fost la Drågu¿ cu Marcela Foc¿a într-o camerå.– Am våzut fotografiile de acolo. Se pare cå ¿coala avea aceastå „manie“

de a se fotografia.– De la Gusti citire... De la Gusti citire, ¿i s-a întins boala imediat la

toatå lumea. Am aici fotografiile din ’29, cu echipa. /se privesc pozele/Acesta este Matei Socor... Åsta-i Traian Herseni, åsta-i Amzår, dacå vådbine, Mitu Georgescu, Ricu Stahl, aici trebuie så fie profesorul...

– Rainer... Pe ace¿tia îi recunosc, Gusti, Rainer, chelia asta e a lui Bråiloiu.– Da. Åsta e Nicu Argintescu... Nu ¿tiu, mai tråie¿te Nicu Argintescu?

Nu... Åsta, dacå nu må în¿el e Gicå Dumitrescu, Mitu Georgescu, RicuStahl, Rom Cotaru, Marcela Foc¿a, Ion Zamfirescu, subsemnata e numaiacolo... Zizi Constante, Elena nu e aici. Asta nu-mi mai aduc aminte cine,

200

åsta ¿tiu cå e Matei Socor, ah åsta... cum îl chema, Doamne... era... uncooperatist era...

– Ce înseamnå cooperatist?– Erau cursuri de cooperative ¿i înfiin¡au cooperative prin diverse

sate ¿i...– Cooperative de care... de lapte?– Nu, cooperative de vânzare de mårfuri, ¿ti¡i... Ca så nu trebuiascå

¡åranii så se ducå la ora¿, care era oarecum departe, ¿i nu gåseau ce letrebuia. ªi atunci fåceau o cooperativå în sat, ¿i li se aduceau mårfurilede care aveau to¡i nevoie. Era, evident, ¿i mai ieftin, ¿i nu trebuia så sedeplaseze.

– Nu ¿tiam cå aveau ¿coli de coopera¡ie...– A fost, a fost o ¿coalå... Aici, tot la Drågu¿, profesorul Gusti cu

fetele din echipå. Asta e Marioara Negreanu, asta e... nu ¿tiu, era ocosmoloagå... era geografå, asta e Dochia Ioanovici, ªtefania Cristescu...

– Golopen¡ia...– Golopen¡ia, prea frumoasa Mona Rådulescu... Care afarå de faptul

cå era – bârfå – afarå de faptul cå era frumoaså, încolo nu mai aveanimic. Asta e echipa de gospodårie la lucru.

– A¡i fost în echipa de gospodårie?– La echipa de gospodårie, avea fiecare echipå... Din celelalte echipe

se dådea câte un membru, când se fåcea cercetarea unei gospodårii.ªi fiecare... unul cerceta partea economicå, eu eram cu industria casnicå,altul cu rela¡iile familiale, altul cu istoricul familiei, fiecare...

– Spi¡å de neam...– Spi¡å de neam... Asta era specialitatea lui Ricu, cu spi¡ele, ca så

exemplifice, cum în¡elegea el înfiin¡area satelor ¿i umblatul satelor pebåtrâni. Jumåtate din monografi¿ti au o familie. ªi atunci aici sunt båtrâniiîntemeietori, ¿i aici sunt urma¿ii...

– ªi de ce stå aici singur?– Fiindcå era adoptat. Era båtrân adoptat.– El zice cå nu. Era sterp...– Mitu Georgescu, Xenia Costa-Foru, Ricu Stahl, Mircea Vulcånescu,

å¿tia erau båtrânii întemeietori, ¿i fiecare avea ¿i un...– Cine era Seana?– Xenia... Mircea Vulcånescu a botezat-o Seana, ca så fie în ton cu

Drågu¿ul, unde erau foarte multe Seane. Lui Mircea Vulcånescu, tot din

Socor, Matei

201

pricina Drågu¿ului, i se spunea Drulea... Drulea în Drågu¿ era diavolul.Fiindcå avea o privire sclipitoare, nu ¿tiu cum så-¡i spun, a¿a...

– ªi dumneavoastrå unde sunte¡i?– Eu sunt fiica lui Drulea. ªi aici este... Trebuie så fi auzit ¿i dumneata

de Tra¿u cojocaru’. N-ai auzit de el? Era unul din arti¿tii Drågu¿ului,¿i nu numai al Drågu¿ului. Cojoacele lui au ajuns ¿i la expozi¡ia dinParis. ªi a avut atelier. La un moment dat, când s-a înfiin¡at MuzeulSatului, el a adus pentru un timp aici cu... avea nu ¿tiu, o fatå sau douå,care lucrau cu el ¿i fåcea ni¿te cojoace splendide. ªi cojocele, ¿i cojoacemari, ¿i...

– Nu ¿tiam. N-am ¿tiut.– Se poate? A¡i auzit de Drågu¿, ¿i de Tra¿u, de nenea Tra¿u nu v-a

vorbit nimeni? Toatå lumea alerga la el... ªtia ¿i foarte multe lucruri ¿i eravorbåre¡. Stând mereu ¿i... Era infirm, nu ¿tiu, din na¿tere...

– Eu ¿tiu despre cel care ¿tia balade, despre care poveste¿te Harry Braunerîn cartea2 lui. Nu ¿tiu dacå a¡i våzut-o?

– N-am våzut-o. Când a apårut?– În urmå cu vreo patru-cinci ani, nu ¿tiu.– Poate a¿a, fiindcå dupå ce s-a pråpådit bårbatul meu... Fiindcå

altfel am fi ¿tiut...– Da. E interesantå cartea ¿i îl caracterizeazå exact.– Ce så vå mai aråt? În 1938 s-a întors o echipå conduså de Herseni la

Drågu¿, ca så... era vorba så... A început el så publice, s-au ¿i publicat...– Pentru congres... Pentru congres a vrut så definitiveze ni¿te lucråri...– A¿a... ªi aici este echipa ultimå care a fost acolo. Juju, Costel

Stånescu, care, såracul, a murit în råzboi, Tarcea, care a murit în råzboi.ªi aici la ªan¡, profesorul Gusti cu Jacques Lassaigne.

– ªi despre Jacques Lassaigne scrie foarte mult Brauner.– Da. Titlul cår¡ii lui Brauner?– Ceva a¿a, braunerian... Så auzi iarba cum cre¿te...– Så-i telefonez Lenei... nu-i mai ¿tiu numårul, så-l caut în cartea de

telefon.– Vi-l dau eu... ªi poza asta cu fetele îmbråcate aici...– Asta e la Runcu... Asta e ¿edin¡a pentru probleme de familie,

Xenia Costa-Foru, Ricu Stahl, Domnica Påun, Zizi Constante, MonaRådulescu, Herseni. ªi asta una din vestitele ¿edin¡e... ªti¡i cum am fåcut?Ne-am reconstituit afarå, de aia se vede cå... Au dus, vede¡i, ¿i tablourile,

202

tabla ¿i scaunele ¿i tot. Profesorul voia så fie o fotografie a ¿edin¡elor.ªedin¡ele erau dupå masa de searå, de la opt, ¿i ¡ineau pânå la zece,la unsprezece, ¿i noi eram obosi¡i.

– Dar dupå terminarea ¿edin¡ei?– Am plecat la plimbare. Masa se servea între ¿apte ¿i opt la ¿coalå,

în sala de mese pe care a¡i våzut-o. Era dejunul de diminea¡a. Veneacine voia, cine nu voia, nu venea. ªi de acolo plecai în sat. ªi mergeaiîn sat pânå pe la unu, ¿i între unu ¿i douå sau unu ¿i trei, nu-mi aducaminte, era masa. ªi dupå maså porneai iarå¿i în sat, cå de abia veneauoamenii, se întorceau... Laså cå umblam pe câmp dupå ei, ¿i se uitau...Unii erau drågu¡i ¿i în¡elegeau, al¡ii se uitau urât, dar totu¿i, råspundeaufoarte frumos. ªi asta era pânå spre searå. Seara era masa, ¿i dupåmaså – hai la ¿edin¡å. ªi dupå ¿edin¡å, într-adevår, trebuia så faci måcaro orå-douå plimbare, ca så ai curaj pentru a doua zi.

– Ce v-a fåcut så merge¡i la Drågu¿? Cå obligatoriu nu a fost...– Nu. Uita¡i, colegele mele, care îmi erau ¿i prietene, Zizi Constante ¿i

Marcela Foc¿a – care erau mai aventuroase decât mine – s-au dus înaintede a da licen¡a, s-au dus la Fundul Moldovei. ªi mi-au povestit atât demult ¿i atât de interesant de ce au fåcut ¿i de toatå atmosfera, încât amizbutit pe urmå, în ’29 så ob¡in ¿i eu aprobarea pårin¡ilor, ¿i så må duc înmonografie. A¿a am ajuns. Era ceva interesant, era ceva... altceva decâtbuchea cår¡ii, fåceai cuno¿tin¡å cu via¡a, cu realitatea... La vârsta asta teatrågea.

– Acuma, dumneavoastrå a¡i fost sutå la sutå urbanå...– Sutå la mie sau mie la sutå!– ªi ajunså la ¡arå, totu¿i este altceva decât så te duci la pia¡å, ¿i vezi acolo

câ¡iva ¡årani care-¿i vând produsele.– Sigur, de aia a interesat foarte mult.– N-a¡i primit în prealabil sfaturi despre felul cum trebuie så stai de vorbå

cu såtenii, ce obiceiuri sunt, ce anume trebuie respectat ca så nu faci vreoboacånå...

– Nu-mi aduc aminte. Cred cå nu era nevoie, pentru cå din instinct¿tiam cum så ne purtåm cu oamenii. Mi-aduc aminte, în sfâr¿it, de cineva– vorba lui Caragiale, „Nu spun cine, persoanå însemnatå...“ –, o mono-grafistå, care fiind mo¿iereaså, lua ¡åranii a¿a, mai de sus, ¿i-i tutuia. ªi arepezit-o o lele „Seana“ de asta, de toatå frumuse¡ea. Pur ¿i simplu aluat-o ¿i ea cu „tu“ ¿i cu numele... Înså fata care era inteligentå, a în¡eles,

203

¿i pe urmå a ¿tiut cum så se poarte. Dar noi, care nu eram mo¿ierese,am ¿tiut din instinct cum så ne purtåm cu oamenii.

– Ar fi interesant de våzut structura socialå a monografi¿tilor. Cam din ceclase ¿i medii veneau.

– Din toate.– Din toate... Dar cred cå predominau copiii de origine ruralå.– Nu cred. Zizi, Marcela, eu, Mircea, Ricu, Mitu, Gicå – orå¿eni

get-beget.– Da, interesant. Cred cå ulterior au fost mai mul¡i de la ¡arå.– Se poate.– Cel pu¡in cei cu care am stat eu de vorbå au fost foarte mul¡i originari de

la ¡arå, chiar dacå nu neapårat copii de ¡årani.– Bine, a¿a poate...– Bernea nu era...– Nu era. Amzår – da. Ionicå nu era.– Nu, burghez...– Cine a mai fost? Samarineanu nu ¿tiu. ªi încolo, Mircea Vulcånescu

era boier.– Boier? N-a fost tatål lui inspector de finan¡e?– Nu ¿tiu. Se poate. Nu, nu-mi aduc aminte. ªtiu cå Mircea a fost

în Ministerul de Finan¡e mare ¿i tare nu ¿tiu ce... Pe urmå, pe chestia astaa ¿i...

– În sfâr¿it. E foarte interesant, vede¡i, eu am crezut cå existå, cum se ziceîn antropologie, un ¿oc cultural. Adicå te duci de la Bucure¿ti cu o anumitåmentalitate, cu un anumit mod de comunicare, ¿i ajungi la ¡arå ¿i imediat po¡iså comunici...

– Te adaptezi, nu? Dacå ai dragoste ¿i interes pentru ceea ce faci,e normal så faci tot posibilul ca så te adaptezi. Asta vine, în fine, natural.Cine nu s-a putut adapta, n-a mai venit.

– ªi au fost din ace¿tia...– Au fost. Au fost. De pildå Sandu Dima, profesorul care a fost la

Drågu¿, ¿i pe urmå n-a mai fost. E drept cå a fost ¿i bolnav, dar nu, nu l-aatras.

– Nici pe Vianu pânå la urmå...– Nici pe Vianu.– Sau Alexandru Claudian a fost la Fundul Moldovei ¿i n-a mai venit.– N-a mai venit.

204

– I-a ajuns.– I-a ajuns, da. Vlådescu-Råcoasa...– El a început så se plimbe prin Europa. Se pare cå nu are, practic, amintiri

despre cele douå campanii la care a fost.– Da, probabil cå nu le-a tråit suflete¿te.– Probabil cå fåcea acela¿i lucru pe care-l fåcea Gusti, a¿tepta ¿edin¡a

de searå.– Da...– Într-una dintre fotografii, care a ¿i apårut în preså, îl vezi pe Gusti

cu o ¡årancå, el luând noti¡e.– Ei, se întâmplase asta.– Da?– Da. Se plimba prin sat, ¿i vedea un lucru care îl interesa, î¿i nota,

¿i pe urmå ne lua de scurt, dar cutare lucru l-a¡i våzut? Dar cum se poatecå nu ¿ti¡i lucrul åsta? Era un fel de control, a¿a.

– Care a fost motiva¡ia muncii, practic?– Nu pot så vå spun pentru ceilal¡i care a fost... Pentru mine ¿i pentru

fetele din jurul meu era... Ne interesa lucrul pe care l-am fåcut, ¿i ne-amangajat så-l facem, ¿i pur ¿i simplu, ne plåcea. ªtiu cå Marcela ståtea zileîntregi cu nasul în cusåturi ¿i fåcea... trecea florile pe...

– Pe hârtie milimetricå.– Pe hârtie milimetricå sau le desena ¿i le picta pe hârtie de desen.

Eu eram toatå vremea unde-i un råzboi în func¡ie, så må duc så våd ceface, unde se scarmånå lâna, unde se spalå cânepa, unde se piaptånåcânepa, eram... Dar må interesa lucrul åsta! Dar ¿ti¡i care era culmea?Lucrarea pe care am fåcut-o, a dispårut, nu-mi gåsesc manuscrisulnicåieri.

– A råmas în manuscris?– Da. Nu s-a apucat så... Practic tot materialul care s-a adunat, ¿ti¡i,

a fost ars. Decanul facultå¡ii de filosofie...– Cine a fost?– Nu-mi aduc aminte cine, nu-mi aduc aminte. Vede¡i, nu-mi aduc

aminte, ¿i atunci eram foarte încurca¡i. Tata era bolnav, cåzuse o bombåpe casa unde locuiau ei, a trebuit så plecåm din Bucure¿ti, ¿i am auzit cådin ordinul... nu ¿tiu, al decanului Facultå¡ii de Filosofie sau a rectorului,s-au luat toate materialele de la – nu ¿tiu, dacå ¿i din altå parte, dar de laSeminarul de Sociologie, unde era un adevårat tezaur, ¿i de la GeorgescuTistu3 – nu ¿tiu, dacå a¡i auzit de el...

205

– Da.– Tistu fåcea bibliografia satului, ¿i avea enorm de mult material...

Ei, materialul åla ¿i cu materialul åsta a fost ars, sub cuvânt cå nu maiintereseazå. ªi acum s-ar da nu ¿tiu cât, ca så po¡i så-l ai, ¿i så-l po¡ivalorifica. S-au publicat o mul¡ime de cår¡i cu material de folcloristicå ¿ide... de acum în urmå. ªti¡i, numai atât: Nunta la români, Basmeleromânilor...

– Mårginenii Sibiului – asta e ultima.– Ultima, da. ªi acum, speråm, în ’87 så aparå materialele culese de

bårbatul meu în ¿aizeci ¿i opt sau ¿aptezeci ¿i douå de sate, din ¡araOltului, Cetele de feciori din ºara Oltului, materialul brut, ca så spun a¿a.Colindele ¿i obiceiurile, dupå care a fost fåcutå acea... Urme stråvechi deculturå româneascå.

– La Drågu¿ vå preocupa, deci, industria textilå sau industria casnicå –practic etnografie, cum se zicea.

– Înså nu numai partea tehnicå ¿i, de pildå, cine executa lucrårile,participau ¿i bårba¡ii, participau ¿i copiii, fiecare ce muncå avea. Pe urmåobiceiurile legate de... Eu am våzut a¿a, cam ca o unitate. Asta ni se camrepro¿a, dar, în sfâr¿it...

– Pentru asta trebuia så vå laude, nu så vå repro¿eze.– Bine, nu-mi repro¿au cei de sus, ci cei de prin låturi. Obiceiurile,

supersti¡iile legate de... nu numai munca brutå, ¿ti¡i.– De supersti¡ii se ocupa ¿i ªtefania Cristescu.– Da, de alea. Dar ea a fåcut mai multe în alte domenii. Era în legåturå

cu nunta, cu gospodåria... Pe mine må interesa strict ce era în legåturåcu industria casnicå. Fiindcå erau tot felul de practici, când puneauråzboiul, când scoteau vålul de pe råzboi... Trebuia, de pildå, vålul depe råzboi scos repede, ca så nu aibå timp nu ¿tiu cine, så nu se bagevreun spirit råu sau ceva de genul åsta. Sigur cå femeile de cele maimulte ori râdeau de chestia asta, înså îmi spuneau care erau obiceiurilevechi.

– ªi cred cå ¿i fåceau, cå nu stricå dacå faci...– Nu ¿tiu, cå în fa¡a mea n-au fåcut nici una.– Campania a durat cam o lunå...– Da, cam atâta era.– Dupå aceea s-au ¡inut ni¿te ¿edin¡e de prelucrare, de prezentare a mate-

rialului?

206

– Da, da. ªi a fost o expozi¡ie dupå Drågu¿, sala Seminarului deSociologie era transformatå în expozi¡ie, cu costume, cu un råzboi montatacolo, cu o camerå ¡åråneascå acolo, ceea ce a dat probabil ideea pentruMuzeul Satului de mai târziu.

– Vå aduce¡i aminte de deschiderea expozi¡iei? Ce primire a avut înUniversitate aceastå expozi¡ie? Nu vå aduce¡i aminte?

– Nu-mi aduc aminte. Ca de obicei, probabil unii spuneau cåe interesantå, al¡ii spuneau cå n-are legåturå cu ¿tiin¡a... Ca de obicei.

– Cum au fost privite de cåtre studen¡i aceste campanii de cercetare ale luiGusti? Aveau monografi¿tii prestigiu printre studen¡i, adicå cine era monografistputea fi mândru de treaba asta?

– Putea. Avea o oarecare importan¡å a¿a. În general monografi¿tii¡ineau unii la al¡ii, sigur, cå erau – ca peste tot, ca printre oameni, nu? –¿i gelozii, mici lucråturi, înså în mare era o legåturå între monografi¿ti.Când spuneai monografist, gata, i se lua apårarea instinctiv.

– Da. Înså în acela¿i timp, unde sunt optzeci de oameni, imposibil så nufie „bisericu¡e“.

– Au råmas pu¡ini. Au fost optzeci în echipa la Drågu¿, înså peurmå la Runcu au fost mult mai pu¡ini, ¿i la ªan¡... Pe urmå iarå¿i s-auînmul¡it când s-a înfiin¡at Institutul... cum îi spunea?

– Serviciul Social.– Serviciul Social. Atunci, sigur, iarå¿i s-au înmul¡it...– Au fost mul¡i bani acolo...– Au fost foarte mul¡i, fiindcå erau studen¡ii care erau obliga¡i så

facå serviciul când terminau sau în timpul facultå¡ii cercetåri de teren.Înså erau cincizeci care ¡ineau unii la al¡ii ¿i...

– Aceste monografii au determinat ¿i legåturile de mai târziu, de prie-tenie, de...

– Da. Sigur cå da. Era Ionicå, Amzår, Bernea, Samarineanu ¿i numai ¿tiu cine, care pe urmå au scos o revistå. Uite, nu-mi aduc amintecum îi spunea...

– Rânduiala.– A¿a, Rânduiala. ªi era Ricu, Vulcånescu, Mitu Georgescu, pe urmå

mai târziu – Traian a fost mai tânår decât ei – ¿i cu Nicu Argintescu,Xenia Costa-Foru, Marcela Foc¿a... Mircea Manolescu era avocat ¿i fåcea...era în echipa de drept juridic ¿i administrativ, ceva cam a¿a, dar nu l-aatras prea mult. Înså s-au påstrat legåturile de prietenie.

207

– Bernea e destul de dezamågit...– Ei bine, a avut ¿i el o via¡å grea, ¿i când a izbutit ¿i el...– Înså e foarte interesant cå Ion Ionicå a fost un om foarte stimat, ¿i din

dreapta, ¿i din stânga, cum s-ar zice.– Da, da. Era om foarte fin, inteligent, respecta omul nu numai prin

educa¡ie, dar ¿i din instinct.– Se spune cå în 1945 a fost împu¿cat de contrabandi¿ti.– Da. El plecase în Germania, ¿i în ’44 sau în ’45 a vrut så se întoarcå

în ¡arå, ¿i a mai trecut încå cu nu ¿tiu cine în Italia. Pe atunci se puteaveni în ¡arå pe acolo, ¿i contrabandi¿tii au crezut cå sunt cine ¿tie cebogåta¿i ¿i au fost omorâ¡i. Biata Liliana nici nu ¿tie unde au fost arunca¡i,într-o pråpastie – a¿a se spune. Apoi cât a tras ¿i biata femeia aia...

– Ave¡i cumva numårul ei de telefon?– Am s-o întreb... Nu ¿tiu în ce måsurå ar...– Poate så-mi spunå ¿i direct, eu nu må supår. În¡eleg perfect pe oricine

dacå nu dore¿te så vorbeascå. Nevastå-mea spune a¿a: „Nu må mir cå tu puiîntrebåri. Må mir cå oamenii î¡i råspund.“ Dar n-am vorbit încå despre Runcu,care a fost urmåtoarea sta¡ie. A doua pentru dumneavoastrå.

– A doua pentru mine, da. Pentru mine, vede¡i, Drågu¿ul a fostceva cu totul nou, a fost primul meu contact cu satul ¿i...

– Sunte¡i cea mai urbanå din toatå echipa.– A, am 127 de ani de Bucure¿ti! Tata s-a nåscut în 1859... ªi de aia

mi-a råmas mai cald, mai amånun¡it în minte Drågu¿ul. La Runcu, ce såvå spun? Era... sigur, ¡årånimea era cu totul alta decât cei cu care måobi¿nuisem la Drågu¿, înså ne-am în¡eles foarte u¿or. Unde era obiceiulså locuim la ¡årani, ne-am împrietenit imediat, am stat la o ¡årancåvåduvå, ¿i ne-am în¡eles foarte bine, avea o nepo¡icå ¿i...

– Acolo tot cu industria casnicå...– Da, eu cu industria casnicå. ªi interesant, diferen¡e, înså destul

de mici. Normal, tehnica era aceea¿i, mici diferen¡e la ¡esåturi, la flori,la astea ¿i tot a¿a, via¡a echipei era aceea¿i. Adicå diminea¡a sculare...

– Dar nu a mai fost Gusti acolo tot timpul...– Vai de mine... Vai de mine... Se poate!– A fost tot timpul?– Da, sigur!– La Runcu?– Da.

208

– A, la Cornu a venit a¿a, în vizitå...– De Cornu åla îmi aduc foarte pu¡in aminte, dar la Runcu a stat

cu noi. Se putea? ªi era tot acela¿i regim, adicå diminea¡a între ¿apte ¿iopt era... Cine voia så se ducå så-¿i månânce masa de diminea¡a, pe urmåto¡i plecam pe teren, alergam dupå ¡årani pe unde se gåseau, cei maimul¡i la câmp, ¿i noi cu carnetul ¿i creionul dupå ei. ªi, în sfâr¿it, pentrumine mai pu¡in, aveam de-a face cu råzboiul ¿i cu ¡esåturile, aveam maimulte ¿anse så stau acaså. Dar nu prea le gåseam pe ¡årånci la råzboi,toate îmi spuneau cå asta e activitate de iarnå, nu-i activitate de varå.Pe urmå, la masa obi¿nuitå, între unu ¿i douå, cred, unu ¿i trei – ei,câteodatå ne înhå¡a Profesorul la o ¿edin¡å-fulger, ca så vadå ce anumes-a fåcut –, pe urmå plecam iarå¿i pe teren , seara era – cred cå la opt –era masa ¿i, dupå maså, venea ¿edin¡a cea mare, care ¡inea uneori pânåla zece-unsprezece, în care fiecare ¿ef de echipå trebuia så expunåce s-a fåcut în ziua respectivå. Eram întreba¡i ¿i noi, ce greutå¡i amavut, ce propuneri mai facem...

– Satele astea aveau foarte mul¡i oameni pleca¡i la ora¿, erau olteni cucobili¡e în Bucure¿ti...

– Nu, nu-mi aduc aminte.– Adicå, mai pierduserå din arhaismele lor, nu?– Nu-mi aduc aminte.– La aceastå cercetare deja a fost ¿i Elena Constante cu...– Da, da. Zizi Constante a fost încå de la Fundul Moldovei, dar

Lena a participat într-un fel ¿i ea la Drågu¿, fiindcå era Casa Arti¿tilor laSâmbåta de Sus, ea era acolo, ¿i a venit în vizitå la noi, ¿i a atras-o muncaasta...

– ªi mai ales Harry Brauner, nu?– A, nu, åsta a venit mult mai târziu. Da... Nu, nu.– Mi-au povestit cum a vorbit Lena cu o vråjitoare de acolo, så-l vråjeascå

pe Harry...– Dar nu ¿tiu, eu nu cunosc. Ea ¿tie mai bine decât mine. Pentru

mine...– Må intereseazå ¿i aceste rela¡ii extra¿tiin¡ifice, cum s-ar zice. Mai exista

¿i timp liber, mai erau ¿i tineri oamenii, nu?– Timp liber era cam pu¡in pentru cei care erau serio¿i. Întotdeauna

au fost ¿i oameni con¿tiincio¿i, ¿i mai pu¡in con¿tiincio¿i. ªtiu cå pentrunoi... Alergam toatå ziua cu disperare, så gåsim pe cineva care så nespunå ce ne intereseazå. Seara pe urmå cu ¿edin¡ele profesorului ¿i...

209

– E interesant cå nu exista, totu¿i, o finalitate a acestor cercetåri, adicå nua¡i cercetat cu gândul la o carte, la o...

– Nu, ne interesa realitatea, så aflåm, care e realitatea. Pe urmå,cartea venea, normal, dupå. Dar interesantå era realitatea.

– Dar nici Gusti nu schi¡ase un deziderat în care så se integreze acestecercetåri... Nici dumneavoastrå n-a¡i ajuns så publica¡i o mul¡ime de lucruri.

– Da, bine, materialul meu nici nu mai ¿tiu unde e, l-am pierdut peundeva. A ¿i fost ars materialul, v-am spus. Aia a fost o adevåratå crimå,dupå pårerea mea. ªi materialul åsta, ¿i Georgescu-Tistu fåcea biblio-grafia satului, ¿i a avut enorm de mult material.

– Tistu a ie¿it mai târziu din monografie?– Nu, Tistu n-a fost în monografie, el – prin faptul cå l-a interesat

bibliografia satului – normal, a avut ¿i legåturi cu Gusti, ¿i cu mono-grafia. ªi am lucrat... ¿i eu am lucrat la el pentru bibliografia satului.El ståtea la... avea biblioteca sus, la etajul patru la facultate. ªi era plin cumateriale adunate.

– Pentru Runcu?– Nu, pentru satul în general. Aduna tot ce s-a scris despre sat.– Dar asta e imens!– Despre sat, plus ¿i materialul... folclorul adunat, datele etnogra-

fice, era o lucrare imenså.– Credeam cå vå referi¡i la Runcu.– Nu. Nu, nu. Mi se pare cå acolo a cåzut o bombå, ¿i a fost un

incendiu la etajul patru, nu mai îmi aduc bine aminte. În orice caz, påcatde tot materialul.

– Sigur cå da.– De la Runcu ce så vå mai spun? Ne-am trezit la un moment dat,

probabil cå vi s-a spus, cu o echipå de nem¡i¿ori. Un sociolog neam¡,uite... A¿tia au fost båie¡i care au venit ¿i au fåcut cercetåri cu noi. A fostun profesor de sociologie, un „von“ nu ¿tiu cum...

– Von Wiese4 ?– Nu, nu von Wiese... alt „von“, care era rela¡ionist, ¿i care, la un

moment dat – nu ¿tiu dacå influen¡at de România sau ce s-a întâmplat –a fåcut ¿i el o cercetare într-un sat în Germania. Din punctul lui... teoriilelui erau rela¡ioniste. Pe urmå, nu ¿tiu cum au venit în legåturå, însåprofesorul a invitat o echipå de studen¡i ai profesorului... cum Dumnezeuîl chema5?

210

– Traian Herseni a avut legåturå când a fost la studii în Germania cu acestprofesor?

– Nu, nu. Nu.– Adicå el n-a ademenit pe nimeni...– Nu, nu, nu. Cred cå a fost mai repede invers. Cå rela¡ionismul era

ni¡el cam... ªi a venit o echipå de studen¡i, ¿i au stat un timp – evidentcå, necunoscând limba ¿i dintre echipieri au fost foarte pu¡ini carecuno¿teau limba germanå...

– Cuno¿teau mai degrabå francezå.– Da.– La un moment dat a venit Maunier6 ¿i a fost mi se pare undeva în Banat...– Da. Iar la ªan¡ a venit Jacques Lassaigne.– Dar asta mai târziu, prin ’36... ’35?– Da.– Cred cå la Drågu¿ a¡i avut mai mult vizitatori din ¡arå, a¿a, universitari.

La Drågu¿ au venit destul de mul¡i. ªi Vianu, ¿i...– Da. Vianu nu s-a împåcat deloc cu via¡a ruralå ¿i... Nu mai îmi

aduc aminte cine a fost...– Dima.– Da, bine, Dima pe vremea aia era student. Era cu un an sau doi

înaintea noastrå, ¿i nici el nu s-a împåcat, nici cu sociologia, nici cu satul.– Dar pânå la urmå în seria asta de Fågåra¿ ¿i Drågu¿ a scos ¿i el o carte.– Da, ceva cu estetica... Atât a fost. Pe urmå n-a mai venit. S-a îndrep-

tat spre istorie literarå, literaturå comparatå.– Din punctul de vedere al amintirilor, Runcu pentru dumneavoastrå cred

cå pur ¿i simplu a fost umbrit de Drågu¿...– Drågu¿, da. Pentru mine o revela¡ie, ceva cu totul...– Toatå lumea a spus cå a fost culmea din toate punctele de vedere.– Pentru cå era un sat foarte bine påstrat din punctul nostru de

vedere. Pentru ei, sigur cå era mai greu, dar ¿i ca muncå agricolå, ¿i caobiceiuri påstrate, ¿i limba påstratå, ¿i costumele, cel pu¡in erau o frumu-se¡e ¡esåturile, lucrau femeile... Camerele din Drågu¿ erau adevåratemuzee.

– Ulterior – ¿i destul de pripit – ¿coala Gusti a fost apostrofatå cå ar fiavut o tendin¡å de etnografism, adicå de a prinde anumite zone foarte colorate¿i pitore¿ti, nu?

– Nu... Cåutau acolo unde via¡a s-a påstrat mai autentic ¡åråneascå,¿i pe urmå s-a mers din sat în sat... În orice caz, faptul cå atunci când s-a

211

gândit la monografia de regiune s-a întors la Fågåra¿, aratå cå se cåutaunde s-a påstrat mai bine tradi¡ia ¿i via¡a...

– În aceste cercetåri dumneavoastrå când fåcea¡i aceste însemnåri despreindustria casnicå urmårea¡i ¿i mi¿carea de schimbare ¿i influen¡a urbanului?

– Evident cå da. De la practicile vråjitore¿ti, ca så zicem a¿a, de lasupersti¡ii, ¿i pânå la împrumuturile din tehnica nouå, din ¡esåturile careapåreau...

– ªi cu ce ecou a råmas Runcu atunci? Nu vå aduce¡i aminte...– Nu... Drågu¿ul a fost atunci, a impresionat atât de mult, încât am

adunat materiale ¿i vechi ¿i mai noi, ¿i s-a fåcut – probabil cå ¿ti¡i –expozi¡ia în cele douå camere.

– Da, da, da. Am ¿i discutat data trecutå despre asta. În anul urmåtor, în’31 a fost Cornova, când deja Gusti era ministru.

– Da.– ªi deci a¡i fost acolo fårå ¿eful tribului...– Fårå ¿eful cel mare, fårå magistru... Era Ricu, era Vulcånescu,

începuse ¿i Herseni så fie conducåtor...– Era altceva pentru echipieri så treacå Prutul în Basarabia...– Era cu totul altceva. Satul era sat, pentru cå nu era pavat, n-avea

canalizare, erau casele mai mici, dar pentru mine în special a fost odezolare. Eu n-am avut... nu prea am avut ce face acolo, erau îmbråcateabsolut ca la ora¿, cu fuste ¿i cu bluze sau rochi¡e întregi din pânzeturicumpårate ¿i croite acolo...

– N-aveau deloc industrie casnicå?– Covoare, asta fåceau, vestitele covoare basarabene, ¿ti¡i cum erau,

acelea, au fondul, în special fondul negru. Au fondul negru ¿i cu florimari sau mai mici, de obicei mari, ro¿ii, cu ro¿u, cu verde, altfel frumoslucrate, dar cam…

– Nici duminicå sau de sårbåtori nu se îmbråcau în vreun port specific?– Nu, nu. Nici nu exista.– Cei mai mul¡i cred cå au fost surprin¿i de ce amprente puternice a

låsat ocupa¡ia ¡aristå de o sutå de ani.– Despre asta n-a¿ putea spune, nu ¡in minte.– ªi atunci ce a¡i fåcut practic, dacå n-a¡i avut ce face?– Am umblat prin sat, ca så våd tehnica asta a ¡esutului covoarelor,

¿i ce se mai putea dezgropa din cele vechi, obiceiuri în legåturå cu¡esåtoria, cu ¡esutul. Cam asta. ªi încolo, evident, când prindeam pe alte

212

probleme, nici unul dintre noi nu se rezuma numai la un singur lucru,n-aveam ochelari de cal. Când î¡i pica o informa¡ie interesantå pentrualtå problemå ori pentru o altå echipå, o notai, inclusiv – evident –informatorul ¿i o transmiteai echipei respective.

– Aceastå tehnicå, de fapt propovåduitå ¿i de la catedrå, func¡ionaîntr-adevår în cercetåri?

– Da, sigur cå da. Cred cå la Cornova mai mult asta am fåcut decâtindustrie casnicå.

– Presupun cå depindea ¿i de firea omului, dacå vrea så transmitå cevasau nu.

– Ei, nu cred cå în general erau studen¡ii a¿a de egoi¿ti, ca så spun,så nu afle celålalt. În momentul în care eu nu må puteam folosi de oinforma¡ie, de ce så nu o notez, ¿i så nu o dau.

– L-a¡i cunoscut ¿i dumneavoastrå pe popa Zamå? Se pare cå a fost un tippitoresc.

– Da, dar eu aveam de-a face mai mult cu femeile, în toate mono-grafiile.

– Aici poveste¿te Lena un caz când l-a îmbråcat pe Harry în femeie¿i a fost un mic circ într-o noapte acolo. Nu vå aduce¡i aminte de asta?

– Nu-mi aduc aminte.– Dar Cornova v-a låsat ¿i mai pu¡ine impresii decât Runcu.– Da. ªi dupå Cornova, în ’32 ne-am cåsåtorit, ¿i mi se pare, nu mai

mi-aduc aminte, ne-am întors la Drågu¿?... Nu mai mi-aduc aminte...– Da, în ’32 v-a¡i întors la Drågu¿ pentru cercetarea de completare...– De completare, da.– Iar în ’33 a¡i fost la Fågåra¿ pentru campanie de redactare, asta a fost.– Redactare... A fost pe urmå... s-a hotårât cercetarea regiunii,

au fost enorm de mul¡i, atunci profesorul se servea de faptul cå aveammul¡i studen¡i de la Serviciul Social.

– Asta deja în ’39.– Da. ªi puteau în felul åsta så cerceteze mai multe sate.– Totu¿i så ne oprim pu¡in la aceste cercetåri de completare, plus campania

de redactare de la Fågåra¿. Exista un plan cu privire la ce anume lipsea dinprima cercetare, ce anume trebuie completat, ce anume trebuie repetat?

– Nu. Fiecare dintre noi a trebuit så redacteze materialul pe care l-aadunat în timpul campaniei. ªi atunci comparai cu planul, aveamplanurile fåcute ¿i comparai dacå... ce ¡i-a scåpat, ce ar mai fi încå de

213

adåugat ¿i, pentru mul¡i erau lucruri care se puteau gåsi din detalii carelipseau, ¿i care puteau fi interesante.

– Adicå depårtarea în timp...– Da, puteai privi altfel munca fåcutå.– ªi au mai fost între timp douå cercetåri care au îmbogå¡it oarecum

experien¡a echipierilor.– Da, bineîn¡eles. Bine, din cei optzeci de echipieri de la Drågu¿ au

råmas tot mai pu¡ini, ¿i a råmas o familie întreagå care s-a påstrat de-alungul anilor. ªi se adåugau studen¡ii noi, licen¡ia¡ii noi, speciali¿tii dinalte domenii, când se sim¡ea nevoia într-un anumit domeniu de un spe-cialist, care pe urmå, în anul urmåtor dispårea ¿i venea altcineva. A¿a afost un nucleu, ca så spun a¿a, care s-a påstrat.

– Spune Stahl în memorii cå se sim¡ea lipsa lui Gusti la aceastå campaniede completare de la Drågu¿, cå nu a fost a¿a de bine coordonatå munca.

– Bine, Ricu, normal, are o viziune aparte a activitå¡ii lui ¿i a impor-tan¡ei lui. La campaniile la care am fost eu, a fost Gusti, ¿i atunci oricineavea o nelåmurire sau o neîn¡elegere, se ducea la el, cå de aia era magistru.Mircea Vulcånescu l-a numit a¿a.

– Nu ¿tiu, Mircea Vulcånescu efectiv ce fåcea când ie¿ea la ¡arå?– Organiza pe ceilal¡i. Mircea asta a avut, mai pu¡in ceea ce nem¡ii

spun „sitzfleisch“. Nu putea sta la maså så scrie. Scria... n-avea timp,nu se hotåra ce anume, n-a¿ putea så vå spun. În orice caz, pentruorganizare era foarte bun, ¿i cu prestan¡a pe care o avea. Vå spun,avea o inteligen¡å ¿i cuno¿tin¡e în toate domeniile, uluitoare. ªi atunci îiputea organiza pe ceilal¡i.

– Cred cå a fost un geniu oral, cum se zice.– Da. Probabil cå dacå ar fi existat unealta asta, magnetofonul, ar fi

scos Mircea o bibliotecå întreagå. Påcat, cå vorbea la ¿edin¡e, vorbea a¿ade frumos, cå ståteam to¡i uimi¡i. Dar când era vorba så scrie...

– Dar când se transcrie un text vorbit foarte frumos, începe så piardå dinvaloare, se pierde ceea ce se transmite metacomunica¡ional. Iar în cazul unui tipfoarte sugestiv, dupå cum am auzit cå a fost el, cu ochii lui de „drac“...

– Da, i se spunea Drulea. La Drågu¿ dracului i se spunea drulea,¿i lui Mircea i se spunea Drulea. ªi timbrul vocii...

– La fel ca în cazul lui Nae Ionescu.– Da. Påi nu degeaba au lucrat împreunå, ¿i au fost prieteni.– Da, da. Dar o stenografie – trådeazå imediat con¡inutul...

214

– Bine, din pricina asta, unealta asta este totu¿i mult mai bunå decâtstenografia.

– Revenind la campania de redactare... De fapt ce înseamnå „campanie deredactare“? V-a¡i dus acolo, ¿i v-a¡i pus pe scris?

– Nu-mi aduc aminte deloc. De scris noi am... Nu ¿tiu ceilal¡i...Bårbatul meu a scris acaså, eu am scris acaså... De altfel în ’33 eramcåsåtori¡i, ne-am cåsåtorit în ’32.

– Prin ’36 sau când v-a¡i mutat în acest apartament?– Aici, în ’36. Întâi am stat la Clådirea Româneascå, pe cheiul gârlei,

pe urmå pe Brezoianu ¿i pe urmå ne-am mutat – se împlinesc cincizecide ani.

– Da, sunt mai multe aniversåri sociologice aici în anul åsta... „SociologieRomâneascå“, nu? A apårut cu cincizeci de ani în urmå. ªi v-a¡i mutat aici totcu cincizeci de ani în urmå...

– Påcat cå nu e ¿i Traian aici, ca så... Putea... Dacå n-a fost så fie...Mai avea trei cår¡i interesante, mi se pare cå v-am spus. La una lucra, însensul cå aduna materiale. Era despre cum se oglindesc problemele marifilosofice în literaturå. În ultima vreme îl interesau foarte mult legåturiledintre societate ¿i literaturå. A ¿i scris...

– Da, am våzut, i-am cumpårat toate cår¡ile apårute din ’65 încoace,inclusiv cele de psihologie industrialå.

– ªi a doua ar fi fost foarte interesantå, îmi pare foarte råu, poateera mai bine decât Tratatul de sociologie. Peste tratate se trece... Voia såfacå o carte despre cultura poporanå româneascå ¿i, printre altele,îmi aduc aminte...

– Ce în¡elegea prin „poporanå“?– Se zice de obicei „popular“, dar el spunea cå „popular“ înseamnå

orice încercare de a da ceva pe în¡elesul tuturor, pe când „poporan“însemnå al poporului. De aia totdeauna folosea „poporan“ în loc de„popular“. ªi, printre altele, îl frapase faptul cå ¿i în etnografie, dar maiales în folclor tatål lipsea. Foarte rar apare tatål, totdeauna e mama.ªi începând cu Miori¡a, ¿i înainte de Miori¡a, ¿i în atâtea altele, ¿i prinasta se întorcea în trecut, în istoria religiilor, unde mama e prima. ªi prinasta voia så arate, cât de veche este cultura româneascå, prin faptul cåmama joacå rolul important în toatå literatura. ªi a treia carte, care iarå¿icred cå ar fi fost interesantå era o sociologie literarå a României. Voia såscoatem din dic¡ionare ¿i din istorii, de peste tot pe cei care s-au ocupat

215

de literaturå, inclusiv criticii, istoricii, ¿i chiar cei care au scris literaturåpoliticå, ¿i så vadå, din ce regiuni sunt, fiindcå ajunsese la o pårere, cåanumite regiuni din ¡arå dau mai mul¡i poe¡i, ¿i altele dau mai mul¡ioameni politici, în special ¡ara Româneascå a avut mai mul¡i oamenipolitici decât... ¿i istorici. Nu, mai mult politicå, istoricå a fost Iorga...ªi, dacå nu cumva, s-ar grupa oarecum pe regiuni. Cred cå ar fi fostfoarte interesant, o sociologie literarå a României.

– Probabil era... Dar el a scris o sociologie a literaturii, a apårut pe laînceputul anilor ¿aptezeci, la Editura Univers.

– Eu am în... de la un moment dat, de fiecare datå când îmi dictaceva nou la ma¿inå, fie carte, articol sau ce, notam într-un caiet data încare a fost scriså lucrarea respectivå, ¿i pe urmå adåugam când apårea ¿idata apari¡iei. ªi la cele care n-au apårut, sigur cå a råmas. ªi am vreopatru caiete.

– Formidabil, de când a¡i început?– Cam târziu, cam prin ’60...– Eu credeam cå din anii ’30...– Nu.– Dar când a¡i început så bate¡i la ma¿inå pentru el?– Când am început? Påi la câteva luni dupå ce ne-am cåsåtorit!

Primul lucru a fost så cumpåråm o ma¿inå de scris, ¿i atunci båteamarticolele.

– Pe urmå lucra mult pe textul båtut la ma¿inå sau nu?– Nu. De obicei scria, revedea manuscrisul ¿i mai modifica în

momentul în care îmi dicta. Pe urmå, foarte rar s-a întâmplat. Numaidacå îi cerea redac¡ia modificåri. Aia era cu totul altceva. Da. ªi scriafoarte curent, a¿a, fårå multe ¿tersåturi, fårå... Gândea întâi bine ceavea de fåcut, de multe ori plimbându-se prin Grådina Botanicå, ¿i sea¿eza la maså, mergea... Dicta dupå manuscris, fåcând modificåri...

– Avea un scris foarte lizibil. Am våzut ni¿te scrisori.– Da, dar ultimele manuscrise erau mai pu¡in lizibile.– Am våzut ni¿te scrisori trimise lui Stahl.– Bine, alea au fost primele... în primii ani.– În anii treizeci, trimise din Germania... Cu campania de redactare de la

Fågåra¿ se cam terminå o perioadå din istoria cercetårilor de teren.– Da, dupå asta, pe campania asta au apårut cele câteva, pentru cå

au venit evenimentele astea, ¿i n-a mai fost... n-a mai vrut så mai a¿tepte

216

ca så publice Drågu¿ul într-un volum, un volum sau douå volume, cuma apårut Clopotiva ¿i cum a apårut Nerejul, de aceea s-au publicat separat,cu gândul ca în momentul în care vor fi toate problemele redactate ¿ipublicate så treacå la adunarea lor în volum. Dar n-a fost så fie.

– Vå aduce¡i aminte, cum ¿i mai ales de ce s-a deplasat aten¡ia lui Gusti dela cercetare, pe care nu a finalizat-o pânå la urmå, spre ac¡iune? Cum s-aîntâmplat aceastå metamorfozå? Ce a vrut el de fapt cu asta?

– Bine, eu presupun a¿a cå mergând la sat a våzut toate... cât de înurmå råmåsese satul în toate domeniile, ¿i atunci, având toatå studen-¡imea, a încercat så îndrepte lucrurile astea, så aducå ceva nou în sate,så înve¡e oamenii cum så tråiascå ¿i mai igienic, ¿i intelectual mai pu¡indupå vechile tradi¡ii.

– Înså a reluat totu¿i pânå la urmå ¿i monografiile, cå dupå un an, în ’35a fost primul ªan¡, în ’36 al doilea. A¡i fost la ambele?

– Nu. Am fost parcå numai la unu, ¿i la al doilea nu mai ¿tiu de ce...nu mai îmi aduc aminte de ce n-am fost. La primul am fost, ¿i probabilau våzut cå trebuie så cuno¿ti ce e situa¡ia zilei ¿i în ce måsurå e deter-minatå de trecut, ca så ¿tii ce så faci ca så îndrep¡i...

– ªan¡ul ce specific a avut fa¡å de celelalte sate, mai ales cercetarea prin ceanume se deosebea? A¡i fåcut acelea¿i lucruri ¿i acolo?

– Nu, eu n-am mai fost în echipå la ªan¡.– A¡i fost numai în vizitå?– Am fost ca dactilografa lui bårbatu-meu.– Lucra¡i ¿i acolo?– Da. Da. Mai trebuia câte o...– Am achizi¡ionat recent câteva cår¡i vechi ale lui Herseni, Sociologia

påstoritului, toate astea.– Da. Sociologia a fost în „Realitatea Socialå“...– Am ¿i schi¡a aceea, apårutå în 1940 de Istorie a sociologiei române¿ti.

Am douå exemplare, a¿a cå dacå nu o ave¡i, pot så v-o dau.– Cred cå avem un exemplar. În orice caz, dacå nu, bine cå sunt la

dumneavoastrå... Aceea a apårut, cå a scris douå volume omagialePetrovici7. ªi lui i s-a cerut, sau el a propus, nu-mi aduc aminte, Istoriasociologiei române¿ti.

– Când a devenit Herseni asistentul lui Gusti? În ’32?– În ’32, da. A fost întâi cu jumåtate de normå. A fost cu jumåtate de

normå asistent, ¿i l-a numit la Institutul Social Român referent. Lucra în

217

amândouå pår¡ile. Pe urmå, nu ¿tiu dupå cât timp i s-a fåcut normåcompletå de asistent, ¿i parcå în ’39 i s-a fåcut conferin¡a de sociologieruralå.

– Când a fost chestia aceea de la Cluj? În ’39?– Nu, înainte.– În ’38.– Studen¡ii na¡ionali¿ti îl înjurau cå ¡ine cu evreii, ¿i ceilal¡i îl înjurau

cå e na¡ionalist. ªi pânå la urmå toatå asta a fost aranjatå ca så iasåSude¡eanu8, så ia catedra Sude¡eanu. Era o chestie serioaså. ªi cred cådupå asta i s-a fåcut conferin¡a de sociologie ruralå. Uite, nu-mi aducaminte exact...

– Nu a¡i fost atunci acolo?– La Cluj? Nu. Nu, eu am fost acaså. Sude¡eanu era om båtrân. Iar

bårbatul meu nu ¿tiu câ¡i ani avea, douåzeci ¿i ¿ase de ani, douåzeci ¿iopt... Avea mai multe cår¡i publicate ¿i mai multe articole publicatedecât... mult mai multe decât Sude¡eanu. Dar venea de la Bucure¿ti, chiardacå era ardelean, ¿i prin urmare nu puteau så-i repro¿eze cå nu e dinArdeal, dar... Au fost tot felul de combina¡ii. Lucråturi, ce så mai vorbim...Era un profesor de istorie a filosofiei, care, de altfel, nu era ardelean.Era de aici. ªi care l-a sus¡inut pe Sude¡eanu. L-a fåcut în toate felurilepe bårbatul meu. ªi era rectorul, cum îl chema?

– ªtefånescu-Goangå9.– ªtefånescu-Goangå.– Cred cå el a fost cam dezorientat. Nu ¿tiu dacå nu a fost ¿i o atmosferå

anti-gustistå...– Se poate. Sigur cå nu se în¡elegeau, fiindcå Gusti avea o viziune

mult mai largå a sociologiei, ¿i implicit, cam înghi¡ea el ¿i etnografia ¿ifolclorul în sociologie, ¿i atunci asta nu convenea etnografilor puri.

– Dacå nu au participat la cercetåri, adicå nu a acceptat nici el, niciVulcånescu ¿i mul¡i al¡ii ce se fåcea la Funda¡ie...

– Nu cå n-au acceptat, dar nu era în... cum så spun, în felul lor de alucra, felul de a gândi... Nu de a gândi, felul de a lucra. Erau oameni maimult pentru partea teoreticå decât pentru partea de ac¡iune. Mircea erafoarte ocupat, era ministru, era...

– Ministru a ajuns mai târziu. Dar lucra la Ministerul Finan¡elor într-unpost important.

– Da, directorul nu ¿tiu care...

218

– A fost acolo subsecretar de stat sub Antonescu. Dar pânå la urmå cânda fost Serviciul Social, atunci ¿i Traian Herseni a intrat ca director acolo.

– Da. Dar, nu ¿tiu, avea partea, tot a¿a, partea de cercetåri, pentrucå nu la Serviciul Social, dar Institutul Social Român a fost transformatîn Institutul de Cercetåri Sociologice ale României. ªi atunci, în cadrulacestui Institut a avut Direc¡ia Cercetårilor.

– ªi în acest cadru a fåcut cercetarea regionalå – Fågåra¿?– Atunci s-a început cercetarea care s-a terminat tragic, cu declara¡ia

de råzboi, ¿i au plecat – aproape to¡i båie¡ii, inclusiv Herseni – au plecatla armatå, au fost concentra¡i. Îmi aduc aminte, e caraghios, dar dupå ceau plecat to¡i – noi råmåsesem încå, fiindcå fiind din Fågåra¿, aveamalte legåturi acolo ¿i centrul fusese la ªcoala Pedagogicå sau... acolo selucra. ªi dupå ce a plecat toatå lumea, am auzit o cucuvea cântând ziuaîn amiaza mare.

– Da, semn råu.– Semn råu, am spus, dar îmi aduc foarte bine aminte cå am råmas

încremenitå când am auzit-o. Unde era... forfota... toate sålile forfoteau¿i curtea de båie¡i ¿i de fete, råmåsese absolut pustiu, pustiu, numai cucucuveaua cântând.

– Practic din aceastå cercetare Fågåra¿ s-a reu¿it så se strângå ceva sau...– Pentru regiune? Probabil cå da, ¿i materialul a fost depus la

Seminarul de Sociologie. Eram obliga¡i så depunem to¡i toate fi¿ele,redactårile, eram obliga¡i så le depunem acolo.

– Da. Stahl vorbe¿te în memoriile sale de disiden¡e.– Da, disiden¡ii au fost Amzår, Bernea ¿i Ionicå.– Despre Ionicå vorbe¿te foarte frumos tot timpul...– Toatå lumea. A fost un om deosebit. Bernea... Nu ¿tiu, mai tråie¿te

Bernea?– Da, cum så nu, de ce så nu tråiascå?– Trebuie så aibå ¿i el peste optzeci... Era mai båtrân ca noi.– Vå spun exact, o så vå mira¡i, peste douå zile are ziua de na¿tere,

împline¿te optzeci ¿i unu de ani.– Mul¡i înainte. E în Bucure¿ti? El ståtea de obicei la Poiana Mårului.– Acum cred cå este în Bucure¿ti. ªtiu cå la un moment dat au fost ni¿te

atacuri împotriva lui Gusti, la care a råspuns ¿i Stahl, ¿i Herseni, ¿i i-auluat apårarea.

219

– Cei trei au scos revista „Rânduiala“ ¿i probabil cå acolo... de acoloa pornit atacul. Dar så nu må întreba¡i în ce consta disiden¡a, cå nu-miaduc aminte.

– Ace¿tia au fost împreunå ¿i în campanie, adicå formau un grup ¿i laDrågu¿ ¿i la Runcu?

– Cred cå s-au împrietenit acolo. Mircea Vulcånescu cum spunea...ªti¡i cå Amzår e Dumitru C. Amzår...

– Dumitru Cristian Amzår...– Spunea „De ce (D.C.). Amzår ¿i nu Bernea, când începea o discu-

¡ie... Samarineanu nu prea... nici n-a prea scris, nici nu s-a afirmat, nu-miaduc aminte deloc de el. Amzår era mai... E cåsåtorit cu sora lui Bernea,cu Maria. Nici nu ¿tiu pe unde o mai fi...

– Prin Germania, e profesor, dacå nu s-o fi pensionat. Se pare cå acesteatacuri ar fi fost comandate oarecum împotriva lui Gusti. Practic Bernea sauAmzår n-aveau motive personale så-l atace pe profesor. Înså Gusti era adeptullui Carol, iar ceilal¡i, dimpotrivå.

– Da. N-a¿ putea så vå spun nimic nou. Nici nu-mi aduc aminte såfi discutat cu Herseni ceva în acest sens.

– Dar nu ¿tiu dacå în epocå au avut ecou, erau importante aceste lucrurisau nu?

– Cred cå „Rânduiala“ pe vremea aceea nu avea mare importan¡å,nici n-a impresionat lumea prea mult.

– Nu, dar må refer la atacul împotriva lui Gusti.– Sigur cå pe Profesor l-a supårat, fiindcå oricum erau dintre „copiii

lui“, cå acolo s-au format pentru sociologie, pentru cercetåri, ¿i pe urmå...– Nu î¿i lua Gusti oarecum un rol de patriarh intangibil? Nu era cam

suspicios?– Da, era. Supåråri mici avea, dar mari niciodatå. ªtiu cå o datå s-a

supårat foc cå la o ¿edin¡å de asta mai restrânså... uite, nu ¿tiu, RicuStahl cu cine discuta... S-a luat la discu¡ii cu Mitu Georgescu, care deobicei era cu Ricu. Cred cå cu Mitu Georgescu ¿i cu nu mai ¿tiu, nu maiîmi aduc aminte cu cine... ¿i cu Xenia Costa-Foru care încerca så-i împace,¿i nu izbutea, ¿i l-a enervat pe profesor foarte mult, s-a sculat în picioare¿i a strigat: „Så vå ia dracu ’pe to¡i!“ ¿i a ie¿it din camerå trântind u¿a.E singura datå când l-am våzut pe profesor furios a¿a ¿i... Supårat cå„copiii lui“ nu se în¡eleg.

– El ¡inea la acest titlu de pårinte al „copiilor lui“?

220

– Nu ¿tiu dacå chiar ¡inea la titlu, dar în orice caz ¡inea la copii.De câte ori a putut så ajute pe unul dintre ei, ¿i din åi mai buni, ¿i din åimai slabi, totdeauna a sårit ¿i a ajutat. Alegea, nu? Dacå l-a avut asistent...Singurul asistent a fost primul, a fost Vlådescu-Råcoasa. ªi pe urmå afost Mircea Vulcånescu, a fost Ricu Stahl, a fost Herseni, pe urmåGolopen¡ia, genera¡iile mai noi. Întotdeauna a ales pe cei care au fostmai buni.

– De la Vlådescu-Råcoasa n-am reu¿it så aflu prea multe lucruri. Nu l-ainteresat, pur ¿i simplu.

– Da, a fost asistent într-o vreme în care asta era un pas ca så trecimai departe, ¿i pe urmå a intrat în... ce a fost el, a fost...

– Reprezentantul României la Organiza¡ia Mondialå a Muncii.– A¿a. ªi n-a scris aproape nimic, eu nu-mi aduc aminte så fi scris

ceva, nici de seminariile lui... Eu nu l-am apucat, n-am auzit... Gusti avorbit totdeauna la manifestårile economice... A fost unul dintre primiicare a expus marxismul în plin.

– Probabil ¿i asta i s-a repro¿at...

Note

1 Cotaru, Romulus, participant la cercetårile monografice, ¿i-a fåcut licen¡ala profesorul Gusti.

2 Så auzi iarba cum cre¿te, Bucure¿ti, Editura Enciclopedicå, 1979.3 Georgescu-Tistu, Nicolae (1894-1972), bibliolog, profesor universitar la

Bucure¿ti, îndelungatå experien¡å de bibliotecar la universitå¡ile din Cluj¿i Bucure¿ti, contribu¡ii în biblioteconomie ¿i bibliologie.

4 Wiese, Leopold von (1876-1969), sociolog german, reprezentant al socio-logiei formale. Unul dintre întemeietorii „sociologiei rela¡iilor“.

5 Günter Ipsen.6 Maunier, René (1887-1951), profesor la Sorbona, autor al mai multor manuale

de sociologie colonialå. A construit în anii ’30 un program de folclor juridic.(Introduction à la sociologie, 1929, Etudes de sociologie et d’ethnologie juridique,1931, Introduction au folklore juridique, 1938).

7 Petrovici, Emil (1899-1968), lingvist, profesor universitar la Cluj ¿i Bucure¿ti.Studii ¿i cercetåri în domeniul foneticii, fonologiei, dialectologiei ¿i geo-grafiei lingvistice. Academician.

8 Sude¡eanu, Constantin (1885-1960?), sociolog, profesor de liceu la Bucure¿ti,apoi profesor la Universitatea din Cluj, unde sus¡ine cursuri de introducere

221

în sociologie ¿i de istoria sociologiei. Colaboreazå la publica¡ii cu profil defilosofie, sociologie, pedagogie sau de culturå generalå, cu studii ¿i articolede facturå sociologicå. A studiat problematica opiniei publice.

9 ªtefånescu-Goangå, Florian (1881-1958), psiholog, profesor universitarla Cluj. Fondatorul Institutului de Psihologie Experimentalå din Cluj.Academician.

ªtefan Milcu*

„Eu am fost ales membru direct titularal Academiei!“

De¿i concep¡ia sociologicå a lui Gusti a fost de largå cuprin-dere, ¿i ca atare în ea sånåtatea comunitå¡ii constituia o importantåtemå de cercetat, medicii din echipele monografice au format oentitate separatå. Probabil ¿i datoritå prestigiului profesoruluiFr. Rainer. Din aceste grupuri de medici care efectuau cercetåride antropologie fizicå, de medicinå socialå, ¿i care totodatå acordau¿i asisten¡å medicalå a fåcut parte ¿i ªtefan Milcu, ajuns profesor¿i academician de mare influen¡å. M-a primit cu rutina unui omobi¿nuit cu presa. Povestea fårå så stea pe gânduri, precis ¿i ro-tund. Din convorbirile realizate publicåm aici doar fragmentelecare au legåturå cu problematica ¿tiin¡elor sociale, amintirile legatede cercetårile monografice.

*

– Despre ce a¡i vorbit la simpozionul de la Muzeul Satului1?– Am fåcut o comunicare despre importan¡a antropologiei în

etnografie, necesitatea ca etnografii så nu consemneze numai obiectelede artå, obiceiurile, casele, dar e necesar så fie consemnat într-un fel ¿i

* Milcu, ªtefan Marius (1903-1997), medic, profesor universitar la Facultateade Medicinå din Bucure¿ti, unul dintre întemeietorii endocrinologiei moderne înRomânia. Cercetåri teoretice, experimentale ¿i clinice în domenii cum suntbiologia epifizei, timusului, tiroidei, gu¿ii endemice. A introdus în antropologiemetoda de investigare medico-socialå. Membru al unor academii stråine. Aca-demician. A participat la campania monograficå din 1928.

224

omul. Le-am spus, dumneavoastrå fotografia¡i omul. Dar asta nu estesuficient, så ai fotografia lui. Trebuie spus ceva mai mult despre el.ªi asta numai antropologia a gåsit. Asta a fost ideea centralå.

– S-a înregistrat asta acolo?– S-a înregistrat. Cå înregistrarea antropologicå este necesarå pentru

a completa pe cea etnograficå, ¿i cå de fapt, la începutul antropologieieste etnografia. A¿a a fost. ªi am citat atunci primele cursuri care au fostantropologie ¿i etnografie. Pe urmå s-au separat în a¿a måsurå, cå numai ¿tie omul unde începe unul, unde celålalt.

– Da, existå riscul ultraspecializårii, a pierderii viziunii de ansamblu dinpartea cercetåtorului. Dacå nu este un generalist în spatele lui, care så-i atragåaten¡ia de treaba asta.

– Da. Asta a fost esen¡a comunicårii, interesantå ca idee. Poate vorbi¡icu directorul – e o doamnå – directorul Muzeului Satului, dacå våtrebuie...

– Sigur, eu vreau så ob¡in cumva benzile, så-mi copiez, så am ¿i eu ce s-adiscutat acolo.

– Este ¿i evocarea acolo, ne-am întâlnit cei care au participat laanchetele Gusti, ¿i au fåcut fiecare evocårile respective.

– Cine a mai fost prezent acolo?– Cine a fost prezent... Bernea, care a vorbit, pe urmå a fost Foc¿a,

dintre cei mai båtrâni care erau, ¿i încå vreo doi a¿a...– Cei båtrâni? Dar erau mai tineri decât dumneavoastrå. Dar sunt foarte...– Da, sunt pråpådi¡i.– Da... Pop aratå foarte bine, el...– Pop? Mihai Pop a fost de asemenea acolo. A fost o întâlnire foarte

interesantå, am fost a¿a, împrejurul unei mese, foarte intim, ¿i fiecarea spus ceva din amintiri. ªi dupå aceea, a doua zi a fost ¿edin¡a ¿tiin¡ificåîn care am fåcut eu comunicarea asta, despre necesitatea antropolo-giei, a cercetårii antropologice în etnografie, am subliniat legåtura astadintre ele.

– Ceea ce nu v-am întrebat data trecutå, legat de capitolul cercetårilor deteren din anii douåzeci-treizeci – dacå vå gândea¡i serios så aprofunda¡i liniaantropologicå sau vå orienta¡i deja spre o direc¡ie mai biologicå, spre endocrinologie?

– Da, se spune, ¿i cercetarea asta antropologicå a fost de fapt totde biologie umanå, pentru cå accentul era pus pe partea biologicå, ¿i nu

225

culturalå ¿i socialå. Acolo noi am fåcut numai... ¿i noi am practicat oantropologie frac¡ionatå. Pentru cå antropologia se compune din treidiscipline, de fapt. Unele dintre discipline sunt legate sau uneori sesuprapun cu etnografia, nu-i a¿a. Antropologia fizicå pe care am fåcut-ocu Rainer... Noi am fåcut de fapt antropologie fizicå, omul fizic, atâta.Este apoi antropologia socialå care se ocupå de om, ca membru al uneisocietå¡i. ªi dupå aceea este antropologia culturalå, care considerå culturalui. Aceste trei componente intrå în antropologie, a¿a a fost fixatå defondatorii ei acum douå sute de ani. Dar ulterior, prin specializare, s-audiferen¡iat ¿i prin accente diferite. De exemplu, antropologia americanåmerge ¿i aståzi foarte mult pe domeniul social ¿i cultural, pe cândantropologia germanå a mers pe antropologia fizicå, ceea ce nu a fostcorect, pentru cå au naufragiat în rasism în ultima instan¡å, încât...

– Înså naufragiul åsta este de fapt al temelor de cercetare sau al inter-pretårii?

– Nu, al politicului. A intervenit politicul care a preluat...– Deci al interpretårilor...– A fost cineva care a fost antropolog ¿i nazist în acela¿i timp, ¿i a

elaborat teoria inegalitå¡ii oamenilor pe bazå rasialå, mergând pe supe-rioritatea rasei albe asupra celei negre, o datå, ¿i dupå aceea pesuperioritatea indo-europenilor asupra celorlalte rase, asupra medite-ranienilor, de unde ideea gre¿itå cå rasa nordicå, deci aceea care a datvikingii, normanzii, scandinavii, norvegienii, germanii de nord – å¿tiasunt superiori celor din sud, grecii, italienii, care sunt rase inferioare,de¿i sunt albi. Ni¿te absurditå¡i... Absurditå¡i. Grecia anticå „inferioarå“a dat lumii civiliza¡ia greacå, nu?

– Dar mai erau ¿i ni¿te chestii de mai micå anvergurå, de exemplu, cândcu ni¿te analize de sânge au vrut så dovedeascå apartenen¡a unei popula¡iila o etnie sau la alta...

– Da, da... Bine... Acuma depinde, ¿i noi am fåcut cu Rainer grupelesanguine, care sunt distribuite în mod inegal în ¡ara noastrå. Popula¡iaeste diferitå ¿i la noi, sunt amestecuri în decursul secolelor, mileniilor.Nu existå o raså purå... Aici este una din enormele gre¿eli ale nazismului.Mai ales popula¡ia europeanå toatå este foarte amestecatå, unii cu ceilal¡i,încât asta... Acuma se reia problema pe linie geneticå. Antropologiageneticå studiazå popula¡ii, dar care este mult mai eficientå, mult maipreciså, dar care nu pune în eviden¡å omogenitatea unei popula¡ii,

226

eventual evolu¡ia ei geograficå, parcursul pe care l-a fåcut. Cå foartemulte popula¡ii au venit din diverse pår¡i ale lumii, unde stau azi. ChiarGrecia, nu? Aheii, popula¡ia este venitå din nord, din Tracia. Da... La noiaicea, se vorbe¿te mereu de daci ¿i de traci. Dar e o problemå: de undeau venit å¿tia? Ce sunt? Au ie¿it din påmânt de aici? Nimeni nu ¿tie.Pentru cå înaintea lor apare popula¡ia preistoricå, popula¡ia neoliticåde-acum cinci mii de ani. Dacå de daci vorbim de-acum o mie sau omie cinci sute de ani, ce faci cu åia care au tråit înaintea lor, care lasåpåturi sunt gåsi¡i, nu-i a¿a... Å¿tia au cinci mii, ¿ase mii, zece mii deani... Å¿tia de unde sunt? Adicå, specia asta umanå a fost caracterizatåprintr-o formidabilå capacitate migratorie. Este specia care de la Ecuatorpânå la Cercul Polar o gåse¿ti: omul. Pe când celelalte animale au avutun areal geografic mai limitat. Fiindcå omul din cauza creierului a avuto capacitate formidabilå de adaptare, la toate mediile posibile. Ceea ceexplicå ¿i dispersiunea ¿i capacitatea asta de migra¡ie, de colonizare apåmântului. ªi nu vede¡i acuma nebunia: vrem så colonizåm ¿i alteplanete! /râde/ Nu? Ceea ce este... Or mai e loc încå pe påmânt... multde fåcut. Dar acum am intrat într-un alt domeniu. Spune-mi...

– V-am pus întrebarea, ¿i mi-a¡i råspuns foarte clar: cå de fapt a¡i fåcutantropologie fizicå. Deci, trecerea la endocrinologie în ’34 nu era altceva decât oaprofundare a cercetårilor biologice fundamentale.

– Nu, dar eu am început cercetårile antropologice... Bine, eu pot såvå mai spun un lucru foarte... Dar ar trebui så înregistra¡i...

– Merge, merge tot timpul...– A, n-am ¿tiut. Bine, dumneavoastrå dacå vre¡i så prezenta¡i în

studiu, aspecte poate mai complete referitoare la personalitatea mea,vreau så vå comunic cå aståzi unele comentarii sau unele fapte,evenimente, pe care nu vi le-am spus data trecutå, sau nu le-am comentat,de¿i uneori le-am spus în trecere, cå eu am avut în evolu¡ia meaintelectualå o continuitate, care a izvorât dintr-un interes pentrudomeniul pe care l-am frecventat. Eu am numit aceastå particularitate asubsemnatului „evolu¡ie con¿tientå“. ªi am început studiul medicinei,evident, ca orice tânår care vrea så se facå medic. Dar în acela¿i timp,m-a interesat foarte mult biologia omului, omul ca fiin¡å, universul acesta,ce este? Am venit cu aceste idei încå din adolescen¡å. Ca dovadå cå eumi-am trecut teza de bacalaureat – pe vremea mea se prezenta o diserta¡iede bacalaureat – care a avut ca temå, gândi¡i-vå, ce curaj – nu? – pentru

227

un absolvent de liceu ¿i de optsprezece ani a fost: „Originea omului dupåDarwin“. Asta a fost tema lucrårii.

– În ce an a¡i dat bacalaureatul?– În 1922.– Era o chestie de curaj Darwin?– Nu! Nu! Pentru mine era, pentru cå problema este extraordinar

de dificilå ¿i dezbåtutå ¿i aståzi, cum ¿ti¡i...– Da, redezbåtutå...– Redezbåtutå... Dupå cum ¿ti¡i, în Statele Unite existå încå aståzi

douå opinii categorice: pentru evolu¡ionismul darwinist ¿i împotrivå,evolu¡ioni¿tii ¿i crea¡ioni¿tii care se luptå ca så scoatå din ¿coalå învå¡areaevolu¡ionismului, apari¡ia omului pe påmânt dintr-o evolu¡ie, a¿a cuma sus¡inut-o Darwin. Deci, încå o datå: eu am intrat în facultate nu numaiså fac o profesie, dar în acela¿i timp så-mi capåt argumentele necesarepentru o mai bunå cunoa¿tere a omului în legåturå cu problematica caremå interesa pe mine. Deci, ceea ce m-a interesat în primul rând a fostbiologia umanå, care, dupå aceea, s-a legat strâns de antropologie,întrucât Rainer fåcea antropologie, ¿i la anatomie era biologia omului,morfologia lui, cum e construit omul. Era foarte clar cå råspundeanevoilor mele. ªi faptul cå eu am fost recrutat printre studen¡i ca så intruîn laboratorul de anatomie al profesorului Rainer a fost o ¿anså pentrumine, pentru cå am intrat într-un domeniu de preocupåri intelectuale,altele decât ale studentului obi¿nuit, la o vârstå în care creierul areplasticitatea cea mai mare ¿i interesul formidabil respectiv. În biologiaomului una din problemele care sunt permanente ¿i vor fi totdeaunapermanente nu este numai aspectul antropologic, care cuprindeantropogeneza, deci teoria lui Darwin, „de unde vine omul“, cå esteevolu¡ia din primate superioare, nu-i a¿a, dintr-un trup comun cuprimatele actuale... Acestea sunt probleme de antropogenezå. Dar tota¿a de importante – ¿i cu consecin¡e ¿i cu legåturi insuficient folosite înmedicinå – sunt aspectele constitu¡ionale. Dacå se analizeazå masele deoameni, chiar din punct de vedere biologic – dacå examinåm ¿i biochimic¿i psihologic – constatåm cå fiecare dintre ei este un unicat din punct devedere biologic, ¿i are o anumitå structurå, o anumitå conforma¡ie.Aceastå anumitå conforma¡ie se cheamå constitu¡ie biologicå. ªi atunci,cei care au studiat constitu¡ia biologicå au fost psihologii, care audiferen¡iat tipuri constitu¡ionale psihologice – nu? – schizotimi, ciclotimi,

228

paranoizi, ¿i a¿a mai departe, acestea fiind tipuri curente, ¿i dupå aceeaaltå linie, a morfologilor, care s-au ocupat de înfå¡i¿area fizicå a omului,¿i au diferen¡iat atunci tipuri constitu¡ionale. De exemplu, tipul longilin,omul înalt, lung, slab, tip antero-posterior, cu anumite calitå¡i, mobilitate¿i a¿a mai departe, ¿i tipul scurt – ca så iau extremele – care sunt brevilini,chiar termenul spune ce este, care este scurt, lat, gros, cu membreleinferioare scurte, spre deosebire de celålalt, ¿i a¿a mai departe. Ei, acuma,natural, ¡inând cont de cele douå tipuri extreme constitu¡ionale, existåtipuri medio-liniare, mediu, care are caractere greu de definit, de situat,¿i care este numit medio-liniar sau mixt, cum vre¡i så-i spune¡i. Aceastaeste una din problemele cu care eu am venit în contact imediat, acolo,¿i m-a interesat foarte mult, pentru cå aceastå concep¡ie constitu¡ionalåa omului, a structurii constitu¡ionale pe de o parte avea o punte, o fereas-trå spre biologia omului, iar pe de altå parte spre medicinå. Pentru cå înmedicinå se ¿tie încå de la Hipocrat – ¿i Hipocrat a diferen¡iat acestegrupuri constitu¡ionale, cu altå nomenclaturå, dar în fond acela¿i lucru– cå anumite boli le fac oamenii care au o anumitå structurå. Deci, existåpredispozi¡ia la o anumitå boalå, e legatå de constitu¡ia noastrå, încâtavea, deci, ¿i o deschidere spre... Interesul meu, deci, este explicabil,eu m-am dirijat, atunci când lucram la Rainer, spre problematicaconstitu¡ionalå în biologia omului. ªi Rainer m-a încurajat în aceaståchestiune, pentru cå situa¡ia era... El avea un program foarte amuzant.La laboratorul lui se începea programul la douå ¿i se termina la ¿ase.La ¿ase puteai så pleci. Dar eu niciodatå nu plecam la ¿ase. Ståteam pânåla ¿apte, ¿apte ¿i jumåtate, opt, råmâneam în laborator, lucram la treburilemele, citeam etc. El venea din cabinetul lui, venea atunci în laborator, ¿ista de vorbå cu cine gåsea... Må gåsea pe mine. Atunci se a¿eza lângåmine, ¿i sta de vorbå cu mine. ªi atunci unul din beneficiile formidabilepe care le-am avut cu acest mare profesor au fost discu¡iile cu el, în careera mai ales ¿i un monolog. Ei, discu¡ii... El vorbea, el spunea. Eu måuitam la microscop, ei ce vezi aici, ¿i atunci începea så comenteze el, ¿i elîmi aråta, cum trebuie så våd ce våd. Era foarte instructiv...

– Am impresia cå el comenta.– Comenta... Comenta anumite evenimente ale zilei sau spunea:

„Ce e cartea asta care o ai aici de o cite¿ti, de ce î¡i pierzi vremea cuasemenea carte? Aici trebuie så cite¿ti altceva“, îmi sesiza... „Cuno¿tiLeonardo da Vinci? Leonardo da Vinci este un artizan, nu-i numai un

229

artist, a fost un mare anatomist, un om care a cunoscut biologia umanå“¿i a¿a mai departe. Iatå, de exemplu, orizonturi deschise pentru un tânår.ªi-mi aduc ¿i acum aminte cå nu spunea „Leonardo“, ci spunea„Lionardo“... Da, ¡inea la el, avea douå genii ale umanitå¡ii, pe care el lecuno¿tea ¿i admira, Goethe ¿i Leonardo da Vinci. Din motive diferite.Dar mai erau ¿i al¡ii pe care el îi cita. Revenind, atunci constitu¡ia naturalcå se leagå de antropologie, dar a¿a cum v-am spus anterior, antropologiae mult mai complexå ¿i chiar... ªi Rainer era con¿tient cå el face dinantropologie numai biologie umanå, el face din antropologia fizicåbiologie umanå, adicå partea de carne ¿i de func¡iune, dar asta nu eomul. Unde e cultura lui, unde e psihicul, unde e socialul? De aceea els-a apropiat de Gusti, ¿i la invita¡ia lui Gusti de a merge cu el în testårileetnografice, a mers fårå discu¡ie, s-a pregåtit în acest test. ªi acuma...

– El ¡inea conferin¡e ¿i la Institutul Social Român, la I.S.R., cum i se zicea?– Cine?– Rainer...– Nu. Nu, nu. Nu. Acuma vreau så-¡i spun în legåturå cu evolu¡ia

mea fireascå. Unul din avantajele mele a fost ¿i aceastå evolu¡ie con¿tientå,fireascå. Deci, la un moment dat am ajuns în faza în care am început såståpânesc mijloacele de depistare ale unei constitu¡ii. Dar acestea numi-au dat cheia de a în¡elege: de ce este a¿a cum constat eu. De ce unindivid este longilin, turtit, ¿i slab, iar celålalt este scurt, gras ¿i a¿a maideparte? Cine intervine aici? Natural cå primul factor este cel genetic,deci ce s-a numit atunci genotipul. Cu alte cuvinte existå un determinismgenetic. Aceasta este foarte adevårat, pentru cå dacå ai pårin¡i de unanumit tip, mai ai ¿ansa så-i mo¿tene¿ti pe ace¿tia, dacå nu, bunicii saustråbunicii. Deci, în orice caz se mo¿tene¿te tipul în familie. A se vedeafamiliile celebre care au un curriculum din acesta de familie – Habsburgii2 ,de exemplu, –, al cårui tip din genera¡ie în genera¡ie se vede cum anumiteconforma¡ii au persistat, s-au transmis din genera¡ie în genera¡ie.ªi atunci, natural, cå în discu¡iile cu Rainer a reie¿it cå dacå vrei så ¿iîn¡elegi ce consta¡i, pentru asta trebuie så mergi în primul rând la siste-mul endocrin, pentru cå în aceastå conforma¡ie, în aceastå tipologiea omului – a¿a numitele biotipuri – intervine sistemul endocrin careparticipå la fenomenul de cre¿tere ¿i de dezvoltare. Ceea ce este adevårat,nu-i a¿a. Hormonii, printre alte func¡iuni au vreo trei responsabilitå¡i înorganismul nostru. Una din responsabilitå¡ile hormonale este cre¿terea

230

noastrå, dezvoltarea noastrå. Deci, în realizarea unui biotip nu pot såfac abstrac¡ie de sistemul endocrin. De altfel, în perioada aceea – ’26,’27, ’28 – endocrinologia intrase furtunos în medicina ¿i biologiacontemporanå, iar Parhon3 , încå de la începuturile secolului, lansaseideea cå glanda endocrinå intervine în formarea personalitå¡ii noastre.În 1900 ¿i ceva. Iar ulterior el a dat unui numår dintre elevii lui caproblemå de studiat în teze de doctorat: rela¡ia dintre sistemul endocrin¿i constitu¡ia individului, ce constitu¡ie endocrinå are, ¿i ce constitu¡iesomaticå ¿i psihicå are. A¿adar la Rainer, încå o datå ¿i... ªi atunci, îmispune, cel mai bun lucru ce-¡i pot oferi eu în laborator e så studiezimorfologic glanda endocrinå. ªi atunci eu am început så culeg glandeleendocrine în primul rând de la fe¡i, de la copiii noi nåscu¡i care mureauîn maternitå¡i. Le culegeam dupå aceea ¿i de la adul¡i. În orice caz, deci,am început de a face preparate de glande endocrine, care erau montatepentru studii. ªi îmi amintesc ¿i acuma de formidabila mea surprizå,când am constatat cå la un fåt din luna a ¿aptea sau a opta, glandasuprarenalå era tot a¿a de mare ca rinichiul. Ceea ce îmi aråta cå în fondnu întâmplåtor aceastå glandå era cel pu¡in de patru-cinci ori mai maredecât aceea a adultului, la om, cå ea trebuie så aibå un rol în dezvoltareafetalå în timpul vie¡ii unui om, în conformarea lui. În orice caz, deci,chiar prin aceastå frecventare, ca så spun eu a¿a, macroscopicå, la supra-fa¡å a endocrinilor, ea sugera o mul¡ime de idei în legåturå cu axaprincipalå a preocupårilor mele: rolul glandelor endocrine în apari¡ia,în conforma¡ia constitu¡ionalå. Încât eram... încetul cu încetul erampregåtit ca så-l în¡eleg pe Parhon. Mai mult încå, teza mea de doctorat laRainer a fost o tezå de endocrinologie. ªi anume, mi-a dat så studiezo glandå care, necunoscutå, se numea glomusul carotidian sau corpusulcarotidian. Acesta este situat la bifurca¡ia carotidei, aici la gât, ¿i rolul luifunc¡ional era foarte discutat în acea perioadå. Nu se ¿tia ce e cu el. Aståzise ¿tie ce este. Este un organ presor, care înregistreazå presiunea arterialå,este un regulator al presiunii sângelui care merge la creier. Atunci însåse sus¡inea cå este un organ endocrin, ¿i eu a trebuit... el mi-a dat tema,vezi dacå este un organ endocrin. Asta a fost tema... M-am chinuit enorm,am lucrat un an de zile la aceastå tezå, fiind presat în stânga ¿i în dreaptadin diverse motive, fåcând în acela¿i timp – foarte instructiv – cercetåriexperimentale pentru o cercetare morfologicå – cercetare completå –,¿i am ajuns la o concluzie, cå nu e o glandå endocrinå, ceea ce este...

231

De obicei rezultatul unei cercetåri ¿tiin¡ifice se terminå pozitiv, nu prinnegativ. Eu am avut aceastå particularitate, de a face o tezå în care aråtamcå nu este ce s-a sus¡inut, ¿i este ceva care încå nu cunoa¿tem. Ulteriors-a... Eu nu am avut tehnica necesarå în perioada ’27 când am fåcut teza,în 1927-1928 så demonstrez acest aspect.

– Ulterior ce s-a întâmplat?– Ulterior s-a demonstrat cå este un organ receptor, deci este legat

de sistemul nervos, ¿i este un baro-receptor, adicå înregistreazå gradulde tensiune arterialå în sângele carotidian, ¿i nu întâmplåtor. Deci areun control de siguran¡å, pentru cå acest sânge merge la creier, ¿i decipresiunea cu care ajunge la creier intereseazå, trebuia controlatå de cåtreorganul cel mai subtil, cel mai fin pe care-l avem în noi. Încât dupå aceea,natural, am intrat – am început så citesc lucrårile lui Parhon –, fatal amfost introdus treptat, deci, în endocrinologie. Trebuie så spun cå am fåcutatunci, cu ocazia tezei mele de doctorat un studiu citologic al celulei,¿i pentru prima datå am fåcut în ¡ara noastrå måsuråtori de celule, ¿ipentru prima datå am aplicat metoda statisticå în citologie. Am o priori-tate din acest punct de vedere... ªi aceasta mi-a permis så fac o comunicarela Societatea de Biologie din Paris.

– Asta în ’30?– În ’30 s-a publicat. A¿a.(...)– M-ar interesa foarte mult, cårui fapt se datoreazå aceastå dezvoltare

aproape exponen¡ialå dupå ’46 a cercetårilor endocrinologice?– Faptului cå am reu¿it så înfiin¡åm Institutul de Endocrinologie,

care a fost un vis al nostru.– Având la bazå platforma politicå a lui Parhon...– Fårå aceastå platformå politicå nu ar fi fost posibil...– Cine vå sprijinea atunci?– La minister l-am avut atunci... ministrul sånåtå¡ii la înfiin¡are a

fost atunci Bagdasar4.– Pe linie de partid cine îl sprijinea?– ªi pe linie de partid l-a sprijinit echipa care era atunci la... în

perioada aceea, în ’45-’46... n-a¿ putea så spun exact, dacå era o persoanåanume... Eu ¿tiam cå l-a sus¡inut Comitetul Central, dar o persoanåanumitå nu a¿ putea så vå zic...

– Fiindcå pe urmå Parhon a ajuns ¿i în Prezidiul...

232

– În Prezidiu... Pe urmå când s-a fåcut Marea Adunare Na¡ionalå ela devenit în Prezidiul Marii Adunåri Na¡ionale... el a fost...

– Un fel de copre¿edinte a fost, împreunå cu al¡i trei...– Da, da, sigur. În orice caz, platforma politicå a lui Parhon ne-a

ajutat foarte mult ca så facem Institutul. Altfel, azi... Tot platforma politicåne-a permis så cåpåtåm actualul local al Institutului, care e fostul sanatoriuSaint Vincent de Paul. Sanatoriul francez Saint Vincent de Paul se numea,cu maici, cålugåri¡e, a¿a, un sanatoriu cu caracter religios, care a fostexpropriat ¿i na¡ionalizat.

– În ’48 sau mai târziu?– În ’48. În ’48-’49. ªi a fost o luptå foarte serioaså så-l cåpåtåm,

pentru cå au fost ¿i al¡i candida¡i så foloseascå aceastå bazå foarte serioaså,situatå în zona aceea reziden¡ialå, condi¡ii... Cunoa¿te¡i unde e Institutul...

– Cum så nu.– ªi ca posibilitå¡i, pentru cå eu am fost acela care m-am luptat enorm

– de¿i a¿ putea spune cå m-a costat ani de via¡å –, ca så transform unsanatoriu într-un institut de ¿tiin¡å. Så facem laboratoare, så faceminstala¡ii, så compartimentåm...

– La urma urmei, edificiul l-a¡i primit acolo...– Edificiul, atâta. Înåuntru ¿ti¡i ce am gåsit? Paturi, o maså, douå

scaune ¿i crucifix. ªi ce am mo¿tenit deosebit, destul de valoros a fostsala de opera¡ii, cu instrumentarul respectiv. Pentru cå acest sanatoriumergea mai ales... accentul era pe interven¡iile chirurgicale care se fåceauacolo. Operau to¡i chirurgii mari ai ¡årii, veneau ¿i operau acolo, iarbolnavii opera¡i beneficiau de o îngrijire excep¡ionalå a surorilor. Eracunoscut din toate punctele de vedere... ªi Parhon s-a operat acolo.La un moment dat a avut nevoie de o opera¡ie înainte de... când erasanatoriu-sanatoriu.

– Tot în aceastå perioadå, în ’48-’49 este reorganizarea Academiei...– Da. Tot atunci s-a reorganizat, s-a constituit Academia Republicii

Populare România, prin contopirea vechii Academii Române cu Acade-mia de Medicinå ¿i cu Academia de ªtiin¡e. Erau atunci trei academii.Academia mare era vechea academie, Academia Românå, ¿i Academiade Medicinå, care era conduså de Danielopol5 , care era mai accesoriu,¿i Academia de ªtiin¡e, care era în legåturå cu grupurile de la Universitate,fizicieni mai ales. ªi atunci le-a adunat pe toate cele trei ¿i a fåcut AcademiaRepublicii Populare Române, atunci.

233

– Dumneavoastrå a¡i participat la selectarea celor care intrå ¿i care nu? – Nu. Nu, nu, nu, nu. Eu n-am fost în grupul de constituire. Atunci

a fost grupul åsta de constituire, ei au decis, nu ¿tiu.– Cine mai tråie¿te din grupul de constituire?– Poate Kreindler6 så tråiascå, ca membru al Academiei, poate...

Cred cå Maurer...– Maurer a fost în grupul de constituire?– Cred cå a fost în grupul de constituire, a¿a ca intelectual... Mai

departe... probabil a mai fost cineva din Comitetul Central, Roller7 trebuieså fi fost acolo... Roller... probabil...

– M-ar interesa de ce nu l-au preluat pe Gusti, fiindcå el n-avea nici ohibå, afarå de sociologie, care...

– Nu, erau legåturile lui cu Lupeasca8 ¿i cu regele9 ... ªi eu m-ammirat... Fost pre¿edinte al Academiei... Au fost atunci mul¡i oameninedreptå¡i¡i, dupå mine, care puteau så intre în Academie. Eu am fostales membru direct, titular, al Academiei, imediat dupå înfiin¡are, în 1948.Dupå acest grup de constituire... Dupå aceea au recunoscut dintre vechiimembri ai Academiei – i-au recunoscut ca så råmâie – ¿i au ales membrinoi. Printre membrii noi ale¿i în sec¡ia de medicinå am fost ¿i eu în 1948.Aståzi sunt unul din cei mai vechi membri ai Academiei Republicii.Aveam atunci patruzeci ¿i cinci de ani. Eram atunci unul din cei maitineri...

– Da, dar se intra destul de tânår ¿i în Academia veche, dacå aveaiperforman¡e... Întreb toate acestea, fiindcå må intereseazå în primul rând ¿ipentru sociologie, dar am impresia cå uneori se vorbe¿te destul de iresponsabildespre anii cincizeci. Mi se pare cå, totu¿i, aceastå Academie Românå...a Republicii Populare Române cum se numea, a lucrat serios, adicå...

– Vai de mine...– Eu am un respect pentru ¿tiin¡a fåcutå atunci mai mare, decât....– Dar nici nu se comparå... Aceastå Academie ¿i-a propus atunci...

A luat modelul Academiei de ªtiin¡e Sovietice de la Moscova ¿i ideeacentralå – eu am participat la activitatea ei –, a luat principiul general:Academia nu este un organ reprezentativ sau de conferire de titluri, ciun organ activ care participå la via¡a ¿tiin¡ificå a ¡årii. ªi atunci s-aucreat institute de cercetare sub egida Academiei în toate domeniile. S-auconstituit zeci de institute atunci... A¿ putea så... nu vreau så dau o cifrå,cå mi-e teamå cå n-o dau exact, dar a fost o maså extraordinarå în toatedomeniile.

234

– Practic fiecare academician cu mai mare prestigiu ¿i mai mare råspundereavea un institut...

– Avea un institut în care î¿i putea dezvolta cercetårile...– Hulubei 10 avea, Rosetti11 avea, Iorgu Iordan avea, Parhon avea, nu?– Sigur. ªtefan Nicolau12 avea oncologia, Ionescu-Mihåie¿ti13 ¿i cu

Ciucå14 aveau Cantacuzino ¿i a¿a mai departe, încât atunci s-au constituitaceste institute de ¿tiin¡e, pe care Academia le-a sus¡inut cu buget. Zecide milioane s-au dat atunci pentru constituirea localurilor, laboratoare,aparaturå, personal – s-a cheltuit enorm. Eu am fost martor la acestproces, care a contribuit în acel moment la constituirea unei mase, ca såspunem a¿a, a unei baze de cercetåri ¿tiin¡ifice unice în ¡ara noastrå,cum nu a existat niciodatå. S-au creat o serie întreagå de publica¡ii îndomeniile respective, s-au recrutat cadre de tineri cercetåtori care s-auformat în aceste institute alåturi de mae¿trii în vârstå, nu? Noi în Institutulde Endocrinologie am bågat ca, cercetåtori cel pu¡in cincizeci de tineri,care s-au format atunci lângå Parhon ¿i alåturi de Milcu, nu? ªi aståzisunt acolo o bunå parte dintre ei, ¿i a¿a mai departe în toate... Cajal15

a fost recrutat de ªtefan Nicolau – aståzi este unul din virusologii mari,care conduce Institutul, ¿i a¿a mai departe în toate sectoarele este aceastå...Deci marile merite de a fi fåcut o re¡ea puternicå de institute de ¿tiin¡å încele mai diferite domenii – sunt rare care så nu fi avut –, de a fi dotataceste institute cu aparatura necesarå, cu spa¡ii necesare ¿i cu cadrenecesare, cu publica¡ii, cu buget ¿i så sus¡inå circula¡ia lor interna¡ionalå.Pentru cå s-a fåcut o operå constructivå, în care trebuie så recunoa¿temcå modelul sovietic urmat în acest sens a fost foarte pozitiv pentru noi.Pentru cå sovieticii au ¿i aståzi acelea¿i structuri. Ei n-au modificat, cumam fåcut noi, structura ¿i obiectivele Academiei de ªtiin¡e. Academia deªtiin¡e a Uniunii Sovietice råmâne cu puterile ei...

– Da. ªi acum Academia nici nu ¿tiu dacå mai are institute, în afarå decel de lingvisticå eventual....

– Academia nu are institute, nu are institute deloc. Pe toate le-a dat.Cel de medicinå l-a luat Academia de Medicinå, cele agricole le-a luatAcademia Agricolå, celelalte, de ¿tiin¡e umaniste le-au luat catedrele,au trecut la învå¡åmânt, unde sunt... Ministerul Învå¡åmântului pe dreptcuvânt spune, domnule, obiectivul lui principal ¿i responsabilitå¡ile melesunt învå¡åmântul, iar å¿tia sunt pe linia a doua, din toate punctele devedere, încât au o pozi¡ie minorå, ca så zic a¿a.

235

– La un moment dat dumneavoastrå a¡i fost ¿i secretar general al Academiei,din anii cincizeci încå, nu?

– Nu. Din anul ’55. Din ’55 pânå în ’63, timp de opt ani, douå legis-laturi, am fost reales secretar general al Academiei. Sau nu, se numeaprim-secretar... nu? Prim-secretar sau secretar general? Prim-secretar.Dupå aceea, din ’63 ¿i dupå aceea, pânå în ’68 am fost vicepre¿edinte,în douå ture sau douå legislaturi. În general am lucrat în conducereaAcademiei ¿aisprezece ani.

– Dupå opinia mea ¿i conducerea activitå¡ii ¿tiin¡ifice este o muncå decrea¡ie ¿tiin¡ificå, nu numai cercetarea directå. Ce considera¡i dumneavoastråca rezultat al activitå¡ii dumneavoastrå de organizator al ¿tiin¡ei, al vie¡iiacademice?

– Da. Cât e ceasul acum?– Fårå 15 minute...– Zece?– Da. Nu, nu... unsprezece... Trebuie så pleca¡i?– Nu, la unsprezece vine o altå grupå. Ne oprim ¿i continuåm. Pentru

cå a¡i atins o problemå... Este vorba de o activitate foarte complexå...Pentru cå am fost un mare muncitor, un entuziast, un optimist ¿i ammuncit organizat. E o deosebire foarte mare. Cu un anumit stil, de oanumitå... adicå principiul acesta, metoda este valabilå nu numai în¿tiin¡å, ci ¿i în propria noastrå via¡å. Adicå nu putem tråi oricum. Trebuieså tråim conform cu structura noastrå umanå. Rolul cel mai fecundîn Academie în ce prive¿te ca rol organizator, ¿i în ¿tiin¡å, în Academieeu l-am avut ca secretar prim al Academiei, ¿ti¡i. În perioada cavicepre¿edinte rolul meu a fost mai redus, eram al doilea – eram doivicepre¿edin¡i, ¿i am participat la lucrårile... Pozi¡ia ca vicepre¿edinteera mai formalå, ca så spunem a¿a. Aceea de secretar prim al Academieiera cu totul... era un rol principal. În general, în conducerea Academieidouå posturi sunt esen¡iale: acela de pre¿edinte ¿i acela de secretar prim.Pre¿edintele are în primul rând rolul reprezentativ al institu¡iei, ¿i acelade a face legåturile cu institu¡iile superioare de conducere, de a transmiteîn Academie dispozi¡iile Consiliului de Mini¿tri – noi ¡ineam atunci deConsiliul de Mini¿tri, acum Academia ¡ine de C.N.S.T. Atunci noi aveamlegåturi direct cu pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri –, ¿i de la partid,de asemenea. Transmisiunea aceasta, reprezentan¡a, ¿i rezolvareadiverselor probleme din punctul de vedere al conducerii lucrårilor

236

în Academie, de exemplu, sesiunile, ¿edin¡ele festive ¿i a¿a mai departe,unde pre¿edintele are rolul lui efectiv. Secretarul prim este acela caree situat pe ceea ce am numit platforma rulantå a Academiei. Pentru cå lasecretariat – a¿a am conceput eu – la secretariatul prim vin toateinforma¡iile, toate dispozi¡iile, toatå problematica din re¡eaua Academiei.În spe¡å atunci erau institutele Academiei, erau peste treizeci-patruzecide institute, nu le-am fåcut acum socoteala. Era o re¡ea enormå ¿i de ovarietate fantasticå, a cåror problematicå ajungea în primul rând lasecretariat. Altele, de alt ordin, personal mai ales, bineîn¡eles, se duceaudirect la pre¿edinte, nu-i a¿a, dar în general, cele care aveau un aspectoperativ, imediat, veneau toate la secretariatul prim. Rolul secretaruluiprim era så studieze aceastå problematicå, s-o pregåteascå pentruprezidiul Academiei ¿i pentru pre¿edinte. Lucram eu tot acest material,îl studiam în prealabil, ¿i acolo unde eram depå¿it, apelam la colegiispeciali¿ti, ¿i ceream informa¡ii. Mi s-a cerut, spre exemplu, a¿a, så vådau un exemplu, ce såmân¡å de sfeclå se potrive¿te så fie puså laBod, la Bra¿ov. Fiind secretar prim medic, cu forma¡iune de biologieumanå, cum så pot råspunde la o problemå strict de agriculturå – nu?Dar am chemat, m-am interesat, cine ar putea så råspundå? Eu l-amconvocat imediat ¿i ne-am sfåtuit, ¿i am våzut, ¿i am dat un råspuns.Adicå, întotdeauna când am råspuns, am procedat în acest fel: am studiatproblema, am cerut sfatul speciali¿tilor, ¿i mi-am formulat un punct devedere pentru care m-am båtut dupå aceea. Acest punct de vedere eraprezentat în primul rând pre¿edintelui care era de acord cu mine sau nu¿i, ulterior, era prezentat în Biroul Prezidiului, care se aduna în fiecaresåptåmânå, ¿i care ¡inea câteodatå o diminea¡å întreagå – se ¿i mâncaatunci, se aducea de la COª, ¿i se sta ¿i o zi întreagå, se lucra foarteserios. Såvulescu16 era pre¿edinte atunci. Acest om a constituit, a conso-lidat ¿i a construit Academia Republicii Populare Române printr-o muncådevotatå extraordinarå, vå spun...

– El de la înfiin¡are a fost...– De la înfiin¡are a fost pre¿edinte.– Pânå când?– Pânå când s-a îmbolnåvit, ¿i a ie¿it din circula¡ie. El a avut ¿i o...– Nu re¡ine¡i, pânå în ce an?– Cred cå în ’63 sau a¿a ceva. N-a¿ putea så vå spun data exactå, dar

s-a îmbolnåvit, a avut un fenomen cerebral... un accident cerebral a fåcut,

237

såracul, dar tot dintr-un efort nemåsurat, ¿ti¡i. Spre deosebire de minecare îmi calculam efortul, ¿i ¿tiam pânå unde trebuie så merg, el a mers¿i dincolo, adicå, dacå e¿ti... Eu eram foarte con¿tient cå sunt într-o muncåde performan¡å. Dacå e¿ti într-o muncå de performan¡å, trebuie så ¿tiiimediat, dacå e¿ti pregåtit så faci, ¿i pânå unde po¡i så mergi. Nu po¡i såalergi o sutå de metri, pânå cazi jos. N-ai fåcut nimic, n-ai câ¿tigat nimic.Asta ca så dau un exemplu oarecare.

– Sigur...– Da. ªi, încå o datå, cred cå în acest sens, cu acest procedeu am

reu¿it så contribui la o mai bunå gospodårire a institutelor de cercetåri¿tiin¡ifice. Am fost în echipa care a elaborat primele planuri de cercetare¿tiin¡ificå. Nu ¿tiam exact cum se face un plan ¿tiin¡ific. Am avut un rol ¿iîn aceastå privin¡å, cum se structureazå un plan ¿tiin¡ific. Este o adevåratåtehnicå pentru rezolvarea acestei probleme. Noi nu ¿tiam...

– Da, fiindcå inven¡ia nu poate fi planificatå, nu?– Da.– Dar totu¿i, ceva trebuie planificat...– Da, tocmai, activitatea unui institu¡ii trebuie så fie planificatå. Pânå

unde o planifici, ce anume planifici, care e solicitarea, cum controlezi... oîntreagå problematicå organizatoricå care trebuia desfå¿uratå, ¿i caretrebuia abordatå, ¿i nu putea fi rezolvatå decât de un om de ¿tiin¡å, careare experien¡å în problemå. ªi aici pozi¡ia func¡ionåreascå, adicå unsecretar prim cu mentalitate func¡ionåreascå n-ar fi putut så rezolve.Înså eu ca om de ¿tiin¡å am putut så rezolv, pentru cå eram în materie,¿tiam de ce este vorba. ªi aici a avut dreptate Såvulescu, când m-a chematîntr-o bunå zi – când eram la Academie –, ¿i-mi spune: „Tovarå¿e Milcu,vei fi secretar prim, s-a hotårât.“ Eram rectorul IMF-ului din Bucure¿tiatunci, în ’55, în mai. „Da, tovarå¿e pre¿edinte, dar ¿ti¡i care e situa¡iamea, cât sunt de încårcat. ªi, dupå aceea, acesta e un post complex, eusunt medic ca forma¡ie, ¿i am o forma¡ie limitatå.“ „Las’ cå ai så te descurci¿i avem nevoie de un om de ¿tiin¡å så stea în fa¡a... – eu eram academician– avem nevoie de un om de ¿tiin¡å care så stea în fa¡a oamenilor de¿tiin¡å.“ ªi aici a avut dreptate, ¿ti¡i. Pentru cå eu când discutamproblematica cu ei, era altå atmosferå, aveam prestigiu în fa¡a lor, nueram un func¡ionar care så le dea dispozi¡ii. ªi în aceastå calitate amcontribuit foarte mult la... – cred – la... Ca dovadå cå am fost realist,¿i n-am avut probleme. Rezolvam foarte operativ toatå problematica care

238

se punea în fa¡a mea. Procedând în acest fel, nu am avut nici o problemå,n-am luat nici o observa¡ie, n-am luat nici un fel de sanc¡iune, nimic. Da.

– Domnule profesor, putem så continuåm într-o altå zi...– Da. Ne oprim aici.

*– V-am întâlnit în toamna trecutå la o sesiune a Comisiei pentru Filosofia

¿i Istoria ªtiin¡ei, ¿i am våzut cå sunte¡i în plinå muncå creatoare. La ce lucra¡iacum, ¿i cum a¡i ajuns la domeniul respectiv?

– Da. Nu este u¿or de råspuns la întrebarea dumneavoastrå, pentrucå lucrez pe un front larg de probleme, cu un accent diferit. Am considerattotdeauna în activitatea mea ceea ce este principal, ceea ce este secundar,ceea ce este imediat, ceea ce este depårtat. Totul într-o legåturå organicå,ce a caracterizat întotdeauna gândirea ¿i realizårile mele în ¿tiin¡å. Nimicn-a fost întâmplåtor în activitatea mea. Dumneavoastrå m-a¡i audiat,ascultat într-o comunicare la Academie în legåturå cu probleme de istoriea ¿tiin¡ei. ªi atunci eu m-am referit la problematica aceasta care måintereseazå foarte mult, începuturile endocrinologiei, considerând cåunul din aspectele cele mai interesante în istoria ¿tiin¡elor o constituieperioada de început a unei ¿tiin¡e. Cum apare o ¿tiin¡å? În ce condi¡iuni,de ce într-un anumit moment ¿i nu în altul? Cine sunt autorii? Sunt eiexclusivi? O problemå extrem de interesantå care se încadreazå în felulmeu de a vedea, pentru cå deseori se considerå unilateral, mutilat aceaståproblemå, punând accentul pe câteva personalitå¡i, ¿i ignorându-seconjunctura istoricå ¿i conjunctura socialå a momentului ¿i a momen-tului care precede. Ei, acest fel de a vedea problematica sigur cå surprindepe foarte mul¡i, care må considerå un medic. Dar prin forma¡ia mea amdepå¿it de mult orizontul de gândire a unui medic care vede fenomenelepatologice în primul rând, se ¿tie ce este medicina. Pe mine m-a interesatînså, încå de la începutul forma¡iei mele biologia omului. ªi m-am întrebatfoarte de tânår, spre ¿ansa mea, ce este omul?

– Asta e o întrebare de antropologie...– M-am întrebat, de unde vine, încotro merge omul? Asta, desigur,

e purå antropologie... De fapt, biologia serve¿te antropologia. În modgre¿it se echivaleazå biologia omului cu antropologia ¿i, spre surprizamea, am våzut chiar organiza¡ii interna¡ionale care fac aceastå echiva-len¡å. Biologia omului se referå la omul biologic, dar antropologia îl

239

considerå ¿i om biologic, fårå de care nu se poate, dar îl considerå ¿iomul istoric, ¿i omul social, ¿i omul cultural. A¿a se explicå cå în structuraantropologiei ca ¿tiin¡å existå o antropologie fizicå distinctå, care se ocupåde biologia omului, ¿i o antropologie socio-culturalå, care consideråcelelalte aspecte. ªi în perioada când eu am condus Centrul deAntropologie al Academiei Republicii, între 1950-1964, deci aproapepaisprezece ani. Am preluat conducerea acestui centru în ni¿te condi¡iunidramatice. În acea perioadå se restructura ¿tiin¡a, Academia, toatå lumease întreba sub influen¡a nefastå a rasismului... era acea confuzie întreantropologie ¿i rasism. În orice caz situa¡ia a fost a¿a cå am intervenitîntr-un moment critic, ¿i am salvat aceastå mo¿tenire Rainer, pentru cåRainer ne-a låsat un institut de antropologie.

– Da. Practic, între moartea lui în ’44 pânå în ’50 ce a fost acest institut?– Acesta a continuat, a fost un institut. A continuat acest institut

într-o activitate foarte restrânså, în condi¡iuni critice, tolerat oarecum,fårå så se în¡eleagå clar la ce serve¿te, la ce avem nevoie de antropologie,¿i mai ales a fåcut un enorm råu faptul cå din antropologie s-a luatcomponenta raselor, adicå biologia raselor, ¿i a fost denaturatå în nazism¿i în rasism. ªi cred cå una din ac¡iunile mele foarte importante atunci,la un nivel foarte superior, am contribuit ¿i în Academie, ¿i în afaraAcademiei, så aråt cå nu se poate confunda antropologia în totalitatea eicu rasismul. Întâi cå rasele se studiazå, sunt ni¿te varietå¡i umane, ca såspunem a¿a, geografice. Pentru cå gåsim aceste popula¡ii cu anumitecaractere în anumite zone geografice, ¿i atâta. Nu existå o superioritatepe acest criteriu, a¿a cum a pervertit ¿i deformat rasismul, tezele rasiste.ªi atunci aceasta, spre ¿ansa ¿i cinstea celor care au în¡eles lucrurile, amputut separa ¿i rasismul, l-am pus deoparte, ¿i a råmas antropologia ca o¿tiin¡å generalå despre om, de care o culturå nu se poate dispensa, oricarear fi ea. Cu accente diferite, natural. Bineîn¡eles cå eu am reu¿it atunci såduc mai departe antropologia Rainer. Rainer a fåcut în special antropo-logie fizicå, antropologie biologicå, a¿a cum era epoca. Foarte bunå, foartecorectå, valabilå, dar nu a avut condi¡iile så meargå mai departe înantropologia istoricå, culturalå, demograficå, adicå så vadå popula¡iileumane în complexitatea lor.

– Pe vremea primelor dumneavoastrå contacte cu Rainer, undecircumscriau sarcinile antropologiei ¿i ale cercetårii antropologice? Asta våîntreb, ca så vedem de unde a¡i lårgit dumneavoastrå mai departe.

240

– Vede¡i, ar trebui så vå dau o låmurire, o informare ca så situåmmai clar... så pot situa mai clar råspunsul meu. Eu am fost un asistent deanatomie timp de zece ani. Am lucrat ca preparator ¿i ca asistent deanatomie în perioada 1924-1934. ªi eu am fost în primul rând elevul luiRainer, ¿i am început ca anatomist. ªi în anatomie m-a interesat, bine-în¡eles, anatomia, dar mai ales din punct de vedere didactic, ¿i m-ainteresat componenta antropologicå. De aceea, Rainer m-a utilizatimediat, în prima campanie antropologicå fåcutå cu Gusti în 1928, august,în Fundul Moldovei. ªi în acest fel eu m-am considerat din acest punctde vedere ca un elev al lui Rainer, cum am fost, ¿i cu o responsabilitatemoralå de a duce mai departe ¿i a apåra de distrugere eventualå, de neîn¡e-legere aceastå operå antropologicå, pe care acest om a låsat-o poporuluinostru, culturii na¡ionale. A låsat o colec¡ie extraordinarå antropologicå,nu? Peste cinci mii de cranii... În sfâr¿it, nu e cazul så discutåm despreaceste aspecte... ªi atunci, fiind sensibilizat, deci, ¿i format ca viziuneantropologicå de Rainer, în momentul când s-a pus problema antropologiei,ce facem cu antropologia... Între 1948 ¿i 1950 s-a restructurat întreaga¿tiin¡å româneascå, s-a transformat vechea Academie Românå înAcademia Republicii, s-au înfiin¡at zeci de institute de cercetåri... a fosto problemå foarte serioaså a epocii – care face o cinste regimului socialist– ¿i natural cå a venit ¿i rândul antropologiei, în care ne gåseam în fa¡aunui institut care vegeta. Ãsta este termenul. ªi au fost unii colegi, chiardin Academie, care au pus problema desfiin¡årii acestui institut, întrucâtel nu-¿i mai justifica existen¡a. Vegeta, în condi¡ii foarte complexe,numeroase. Iarå¿i nu este cazul så discutåm aceastå problemå, estealtceva. Bine, ca membru al Academiei – eu sunt membru al Academiei,membru titular încå din 1948, o datå cu înfiin¡area ei – înså s-a adus însec¡ia de ¿tiin¡e medicale în discu¡ie problema Institutului deAntropologie. ªi eu am informat atunci pe profesorul Parhon, care aveapozi¡ia de pre¿edinte de onoare al Academiei, despre situa¡ia ¿i despregre¿eala profundå care am face-o, dacå am desfiin¡a Institutul de Antro-pologie. Noi putem så-l transformåm, så-i dåm o altå structurå, poatemai modestå ca acela de institut – ¿i, într-adevår nu mai corespundea –¿i am reu¿it atunci cu sprijinul profesorului Parhon ¿i prin în¡elegerealui – el a fost coleg cu Rainer în profesorat, la Ia¿i...

– Înainte de venirea lui în Bucure¿ti? Cå Rainer pânå la urmå în Bucure¿tia fost, nu?

241

– Da. ªi în felul åsta, atunci s-a pus problema, bine, dar cine så iaacolo conducerea acestei unitå¡i? ªi, natural cå eu m-am oferit imediat,adicå cu o responsabilitate moralå, ¿i prin faptul cå ¿tiam despre ce eravorba. Eu am lucrat în antropologie cu Rainer. ªi în felul åsta eu ampreluat responsabilitatea antropologiei în perioada respectivå, ¿i am merspe o formulå mai modestå. Am gåsit formula cea mai reprezentativå,aceea de Centru de Antropologie al Academiei, pe care l-am condus eupânå în ’64, când a trecut altcineva în conducerea Centrului acesta deAntropologie. Evident cå în momentul când am luat eu conducerea acestuiCentru de Antropologie s-a pus problema orientårii cercetåriiantropologice în noile condi¡ii ale societå¡ii socialiste, ¿i apårea cu totulinsuficientå limitarea antropologiei numai la antropologia fizicå, adicåpractic la biologia omului. Era necesarå o viziune, o integrare a omuluibiologic în aspectele lui istorice ¿i culturale, ¿i eu am fåcut acest lucru înantropologia româneascå în acea perioadå. În acest fel ¿i AcademiaRepublicii, ¿i regimul nostru, conducerea, sec¡ia de culturå au acceptatcå sub aceastå formulå, deci, o antropologie în complexitatea social-istoricå a omului biologic, poate interesa ¿i aduce... Acum, aceasta n-afost u¿or de realizat, ¿i må pute¡i întreba, cum s-a ajuns la acest punct devedere...

– Înainte de situarea omului în context socio-cultural, vreau så vå întreb unlucru. ªi anume, prin ce se deosebea, ce a¡i fåcut dumneavoastrå, ce a¡i condusmai departe, fa¡å de mo¿tenirea Rainer? Adicå ce era de preluat, ce era de adåugat?

– Da. Rainer nu a ignorat componenta socialå, culturalå a omului.Asta este foarte clar, ar fi eronat så sus¡ii a¿a ceva. În primul rând, acestmare învå¡at a avut un orizont cultural excep¡ional, o culturå clasicå, eraun om care folosea limba greacå în mod curent, era – s-ar putea spune –era un om din Rena¿tere råtåcit în epoca noastrå, încât el nu putea såreducå omul la biologic. Chiar are o formulare foarte interesantå în uneleînsemnåri ale lui, în care spune, orice problemå care trateazå omul nupoate ignora biologia lui, dar nici o reducere a omului numai la biologialui nu este posibilå.

– Înså am citit cå la un moment dat Gusti i-a spus cå face cu a¿a ometiculozitate aceste însemnåri ¿i måsuråtori de se sperie toatå lumea. Adicåera de o punctualitate ¿i de o corectitudine ¿tiin¡ificå tulburåtoare. Dar unde sepoate lega ceea ce måsura el de social, adicå nu cred cå la vremea aceea se puteagåsi o interrela¡ie vizibilå între dimensiunea culturalå ¿i dimensiunea biologicå.

242

– Uita¡i, aici a¡i intrat într-o problematicå extraordinar de complexå,care nu este rezolvatå nici aståzi în fond. Înså ea s-a pus totdeauna, pentruto¡i oamenii care au studiat, to¡i savan¡ii care au studiat omul, ori pelinia social-culturalå, cum a fost Gusti, sau pe linia biologicå, cum a fostRainer. ªi este interesant så vå comunic un fapt. Rainer a fost preocupatde aspectele antropologice încå de la începutul activitå¡ii lui de prosectorla Spitalul Col¡ea, deci de la începutul forma¡iei lui. ªi a adunat unmaterial care så-i poatå servi la conceptul, la studierea, la o reprezentarea omului ca atare, ¿ti¡i, din punct de vedere biologic, la care era accesibil.Dar el nu avea o accesibilitate la componenta social-culturalå. ªi esteexplicabil. Gusti la rândul lui a început prin a face acele anchete desociologie concretå, cum îi zicem noi aståzi, începând så studieze sateleromâne¿ti, popula¡ia ruralå din punctul de vedere social-cultural, istoric¿i a¿a mai departe, cum ¿tim. El dupå – n-a¿ putea så spun aici exact lace... în ce moment al cercetårilor lui a sim¡it nevoia unei investiga¡ii ¿i apopula¡iei. Probabil cå el s-a întrebat la un moment dat, bun, dacå studiemfenomenele culturale, dar cine le creeazå, cine este omul care creeazåaceste valori? Probabil cå el ¿i-a pus aceastå întrebare, ¿i a sim¡it nevoiaså facå ¿i cercetåri antropologice. A încercat într-o primå perioadå cu doiasisten¡i care erau medici, dar ace¿tia n-aveau forma¡ie antropologicå, ¿in-au putut så-i dea ni¿te rezultate mul¡umitoare. Mi se pare cå într-ocercetare fåcutå în Oltenia, la Gerghicioaia – sub rezervå dau aceaståinforma¡ie care trebuie controlatå –, atunci...

– Cred cå Mitu Georgescu a fost atunci primul medic care la Goicea Marea fost...

– Sau la Goicea Mare, da, Mitu Georgescu a fost, înså el n-a avut oforma¡ie antropologicå totu¿i...

– Nu, nu, nu.– ªi atunci el n-a putut så-i dea un material care så-l mul¡umeascå

pe Gusti. Atunci Gusti s-a gândit så apeleze la Rainer, care era cunoscutpentru preocupårile lui în acest sens. ªi a¿a s-a fåcut cå Rainer a fostantrenat în prima lui cercetare antropologicå popula¡ionalå – deci nu pematerial anatomic, e o distinc¡ie –, Rainer a început så facå cercetåriantropologice, de fapt cercetåri anatomice cu obiectiv antropologic, izolat,pe piese de laborator ¿i a¿a mai departe. Dar popula¡ional Gusti l-aantrenat în aceastå ac¡iune. ªi l-a invitat atunci så participe la o investigarede teren. Rainer a acceptat, a sesizat importan¡a ocaziei care i se oferå,

243

¿i atunci s-a pregåtit în vara anului 1928 o echipå în laboratorul deanatomie, la catedra de anatomie pe care o conducea, o echipå complexå,care så-l ajute la executarea cercetårilor, a¿a cum le vedea el. Adicåcercetåri nu numai antropometrice a fåcut Rainer acolo. El a fåcutpersonal antropometria. ªi ¿i-a luat tot echipamentul tehnic necesar, ellucra foarte serios, foarte precis, era de o exigen¡å extraordinarå. ªi euam fost luat în aceastå echipå, eram asistentul lui, ie¿isem doctor în iunie,aveam douåzeci ¿i cinci de ani... Vå închipui¡i cu ce entuziasm am primitaceastå invita¡ie, ¿i a¿a m-am deplasat în echipa complexå a lui Rainer.

– Era ceva nou, cå nu era la modå så ie¿i, så faci måsuråtori complexe peteren....

– Nu... De unde... mai ales måsuråtori popula¡ionale... Pentru primadatå se fåceau pe persoane, nu? ªi în Fundul Moldovei, deci în echipå...Nu ¿tiu dacå vå intereseazå?

– Dar cum så nu!– A¿a. Deci în august ne-am deplasat într-o echipå cu Horia

Dumitrescu, care era ¿eful de lucråri la anatomie, cu doamna MariaDumitrescu, care a fåcut hematologia, cu doctorul Georgescu care afåcut partea clinicå. Pentru cå Rainer a avut aceastå idee ingenioaså:cum så atragem noi oamenii, så fie examina¡i ca atare, fårå o motivare?ªi atunci a organizat o consulta¡ie medicalå, luând ¿i medicamente de laMinisterul Sånåtå¡ii, pe care ei le fåceau, Georgescu ¿i Ciorapciu, ei eraudoi, amândoi erau asisten¡ii lui, dar fåceau medicinå internå, dau con-sulta¡ii popula¡iei, ¿i le dau ¿i medicamente, pe måsura în care era posibil.Cu ocazia venirii lor la consulta¡ie medicalå, ei erau examina¡i ¿iantropologic.

– Vede¡i, asta n-am ¿tiut.– Da. Era foarte ingenios. În acela¿i timp, aceastå legåturå între

consulta¡ia medicalå ca atare ¿i obiectivul antropologic este caracteristictacticii Rainer de lucru popula¡ional, ¿i a fost folosit ¿i ulterior în cerce-tårile pe care le-am fåcut eu mai târziu. ªi, în acela¿i timp, a sugerato legåturå între componenta antropologiei ¿i componenta medicalå.Cel care vå vorbe¿te, cum am aspirat întotdeauna spre o gândire integra-tivå, a interrela¡iilor dintre fenomene, m-am întrebat, bine, omul pe carel-am examinat antropologic ¿i omul care a venit pentru consulta¡ie, decicu o motivare patologicå, nu este o legåturå între cele douå fenomene?ªi, aceasta este o altå idee interesantå, care s-a materializat într-o ramurå

244

a antropologiei, care se cheamå antropologie medicalå. ªi pe care eu amvrut s-o dezvolt, dar n-am putut, n-am avut condi¡iile medicale, daramericanii au o sec¡ie de antropologie medicalå, cu un buletin ¿i a¿a maideparte, care trateazå aceste aspecte interesante.

– Eu am crezut cå antropologia medicalå sau biologicå este cam acela¿ilucru, dar våd cå nu este...

– Nu. Nu este acela¿i lucru. ªi în aceastå echipå complexå de laFundul Moldovei, care a durat o lunå de zile, eu am fåcut parteafotograficå, ¿i am ajutat pe Rainer la måsuråtori. Deci am lucrat imediatîn vecinåtatea lui, a¿a cum ne vedem amândoi, asistam la felul cummåsura el oamenii, cum îi examina... A avut ¿i un desenator care schi¡afigura, îl interesa ¿i fizionomia omului, considera cå fotografia nu dåsuficient, fotografia pe care am practicat-o noi acolo era o fotografiespecializatå, ¿tiin¡ificå, fotografie tipic antropologicå, luatå în treipozi¡iuni: din fa¡å, din spate ¿i din profil, încât putea så dea conforma¡iacapului, care este foarte semnificativå din punct de vedere antropologic.Încât a¿ putea spune cå la incita¡ia lui Rainer, eu sunt cel care am fåcutprimele fotografii antropologice în ¡ara noastrå, ¿i sunt publicate ca atareîn monografia despre cele trei sate de munte, pe care le-a sintetizat Rainerîn lucrarea din 1937. Acuma, tot ce povestesc nu este suficient în ceea cemå prive¿te. Deci în timp ce la Bucure¿ti, la catedra de anatomie aveamun contact relativ mai limitat pe materialul antropologic ¿i pe orizontulantropologic, deodatå acolo am venit în contact cu adevårata viziuneantropologicå, care este popula¡ionalå. Una din marile gre¿eli alerasismului a fost cå a limitat antropologia la individ, ¿i a dus la un e¿ec¿i la un paradox, pentru cå au pornit så vadå elemente rasiale ale raseinordice pure... În sfâr¿it, o fantezie, o specula¡ie, o pervertire a ¿tiin¡ei, ¿ila care n-au rezistat chiar ¿efii nazismului. /râde/ Fiindcå s-a constatatcå ei n-aveau caractere, a¿a cå le-au påråsit ¿i ei, au mers pe alte liniidistructive. Încât pentru mine a fost o practicå antropologicå popula¡io-nalå, ¿i mi-a dat orizontul omului dincolo de individ. Vede¡i ce revolu¡iede gândire, ce schimbare profundå de gândire! Este altceva så vezi omulca atare, cum vede medicul. Medicul vede pacientul lui ori la consulta¡ie,ori îl vede ca pe un individ, izolat... Sau în clinicå, în salon, tot izolat. Darel nu gânde¿te, ¿i nu e învå¡at så gândeascå – ceea ce este o gre¿ealå,acuma se încearcå så se corecteze prin sociologia medicinii – la faptul cåacel individ bolnav vine dintr-o popula¡ie, vine de undeva, ¿i cå drama

245

lui morbidå se petrece acolo, ¿i nu-l cunoa¿tem suficient. Asta a avut oinfluen¡å profundå dupå aceea în felul cum eu am organizat la Institutulde Endocrinologie cercetårile într-o sec¡ie, pe care am numit-oendocrinologia colectivitå¡ilor.

– Când a¡i început asta?– Asta am început-o din 1949.– Paralel cu antropologia?– Cu antropologia, da. În acela¿i timp eram directorul adjunct al

Institutului de Endocrinologie, Parhon era ¿eful, directorul, eu adjunctullui. Am fost enorm de încårcat în acea perioadå, ¿i numai dintr-undevotament am fåcut tot sacrificiul de timp, ca så apår de pierderemo¿tenirea ¿tiin¡ificå a lui Rainer, pentru care aveam o obliga¡ie moralåextraordinarå.

– A¡i fi avut de lucru suficient cu endocrinologia...– O, da, sigur. Dar eu a¿ merge mai departe în povestirea acestei

anchete antropologice din Fundul Moldovei, care a råmas o întâlnireunicå ¿i cu profunde influen¡e asupra gândirii ¿i forma¡iei mele.

– Probabil ¿i ¿edin¡ele de searå unde to¡i se adunau...– Tocmai. La acestea må refer. Adicå în fiecare searå, într-o claså de

¿coalå primarå de acolo, toatå echipa Gusti, care culegea informa¡ii despecialitate – costume, obiceiurile, cântecele... Acolo l-am våzut peBråiloiu înregistrând ¿i a¿a mai departe – ¿i eu asistam regulat la aceste¿edin¡e de searå. Au fost extraordinar de interesante pentru mine, pentrucå îmi permiteau så fac cuno¿tin¡å nu numai cu modelul, cu felul delucru al echipei Gusti, dar cu gândirea materialå. Pentru cå era o discu¡ie,elevii lui, asisten¡ii lui prezentau observa¡iile, care erau discutate,comentate, integrate în rest, în celelalte observa¡ii, ¿i în acest fel puteamface ¿i o legåturå – într-un fel foarte vag atunci, nu eram suficient depregåtit. Înså avantajul formidabil este cå mi-a dat gândirea sociologicåa popula¡iei ¿i a felului în care noi o studiam. Deci cu Rainer pe linieantropologicå am avut viziunea popula¡ionalå a fenomenelor biologice,¿i dincoace am avut completarea cu viziunea sociologicå. Vå închipui¡icå pentru un tânår care era în plinå forma¡ie, cum eram eu atunci, ceinfluen¡å profundå a avut – eu mi-am însu¿it atunci punctul de vederesociologic în considerarea tuturor fenomenelor omului...

– Pu¡ini au avut ¿ansa asta...– O ¿anså extraordinarå. Dar, ¿ti¡i cum este... Nu ¿tiu. Situa¡ia a¿a a

fost pentru mine. ªi influen¡a acestei gândiri sociologice a fenomenelor

246

umane ¿i popula¡ionale s-a reflectat dupå aceea în activitatea mea încele mai diferite domenii, în gândirea mea în cele mai diferite domenii,în felul cum am organizat unele cercetåri antropologice, nu? Când amcondus Centrul de Antropologie am organizat o serie întreagå de cercetåride teren în anumite zone. În perioada când ªcoala lui Gusti ¿i cercetårilelui Gusti erau oarecum trecute sub tåcere...

– Nici nu se puteau pomeni...– Erau trecute sub tåcere... În sfâr¿it, cu interpretåri gre¿ite în fond.

Atunci s-a întâmplat acest fenomen foarte ciudat – nu ¿tiu dacå cei dinªcoala Gusti recunosc – Milcu a fost acela care în acea perioadå – pelinie antropologicå – a continuat într-un fel spiritul ªcolii sociologice alui Gusti.

– Nu e cunoscutå perioada, a¿a cå spune¡i ni¿te lucruri noi pentru sociologi.Pentru dumneavoastrå sunt...

– Da, sunt interesante...– Vå rog, spune¡i-mi totu¿i mai detaliat aceste lucruri.– Vreau så spun, tocmai, mai departe. Deci o restructurare a felului

de a încadra biologia omului, care råmâne cu valoarea ei, a o încadrapopula¡ional când studiezi un om, ¿i a-l încadra ¿i sociologic, pentrufaptul cå tråie¿te într-un context social, care are legile lui de func¡ionare,¿i într-un context istorico-geografic, adicå a vedea o popula¡ie umanå,a vedea individul uman dintr-o popula¡ie umanå, ¿i popula¡ia umanåîncadratå într-un mare complex integrativ. Pentru aceasta trebuie så ai oîn¡elegere nu frac¡ionatå, deci deformantå în judecå¡i. Când am condusCentrul de Antropologie, de problemele de care ne ocupam, deobiectivele de lucru, în acela¿i timp trebuia så ¿i demonstrezi necesitatea¿i valorificarea cercetårilor de antropologie, de ce e necesarå antropologiaîn fond? Am cåutat atunci så restabilesc o legåturå cu arheologii ¿i cuistoricii, care n-a fost suficient de dezvoltatå, pentru cå arheologii – totîn acea perioadå s-au inaugurat nenumårate sta¡ii de investigarearheologicå, såpåturi arheologice – prin care se scotea un material... deculturå materialå, så spunem, inventare så le spunem... De exemplu,se dezgropau morminte, se inventariazå obiectele, dar resturile umaneerau date la o parte, erau ignorate, pentru cå arheologul n-avea pregåtireså facå asta. ªi atunci am venit de la antropologie, atrågând aten¡ia cå ¿iacest material ar merita så fie studiat pentru cunoa¿terea acestor popula¡iipreistorice! ªi a¿a s-a nåscut la Centrul de Antropologie o direc¡ie de

247

cercetare, un grup de antropologi care au studiat antropologia preistoricå,ceea ce noi am numit paleo-antropologia. Rainer se limitase la popula¡iacontemporanå, nu? ªi...

– Cred cå nici n-ar fi avut bani så facå cercetåri...– Nu... ªi nu se fåceau atunci såpåturi, nu era o legåturå... Era altå

epocå, nu? El a studiat ca material... a avut ceva materiale osteologice pecare le-a studiat Rainer, el era sensibil la acest aspect, dar n-aveacondi¡iuni. Cum ¿ti¡i, în evolu¡ia ¿i a ¿tiin¡ei, ca ¿i a cercetårilor socialeexistå momente favorabile ¿i nefavorabile, care sunt dincolo de voin¡anoastrå. ªi de ceea ce vrem noi. Bun. Aceasta, deci, a fost odatå o direc¡iede cercetare introduså de mine, care a lårgit orizontul de la omulcontemporan la omul preistoric, ¿i a dus la cercetarea în sta¡iunea neoliticåSårata-Monteoru, care a fost fåcutå de o echipå de asisten¡i, de colabora-tori ai mei din Centrul de Antropologie conduså atunci de doctorulMaximilian17, care aståzi se ocupå de geneticå ¿i care a fost materializatåîn prima monografie antropologicå publicatå de Centru, ¿i care se cheamåStudiu antropologic. Sårata-Monteoru. Dar este, încå o datå, sta¡iunearheologicå neoliticå. Dar eu am vrut så continui mai departe cercetårilede popula¡ie contemporanå, deci så continui cercetårile lui Rainer, darde pe altå pozi¡ie. ªi aceasta integrativ, care a fost comentat ¿i n-o mairepet. ªi atunci s-a pus imediat problema: unde, unde så se facå, pe cecriteriu? Nu e u¿or så råspunzi la acest punct de vedere. ªi dacå n-a¿ fiavut acest orizont sociologic complex, la care m-am referit, poate nu m-a¿fi orientat a¿a de bine. ªi am spus atunci, så începem cercetårileantropologice în baza dacicå. Deci, så mergem în regiunea Hunedoara,în ºara Ha¡egului, ¿i a¿a a ie¿it prima cercetare Clopotiva.

– A¡i citit înainte, probabil, ce a scris Conea despre regiunea respectivå, nu?– Da. ªi Conea, ¿i încå un etnolog, etnograf, care a studiat chiar

satul Clopotiva. În orice caz, vede¡i, n-am mers la întâmplare, am alespe criteriu istoric, ¿i cu un obiectiv foarte interesant. Existå ceva în aceaståpopula¡ie contemporanå care ar putea da o imagine de popula¡ia dacicåprin transmisiuni etc.? Mai ales cå popula¡ia acestei zone am cåutat-ocât mai izolatå. Am început cu Clopotiva, pentru cå ea fusese studiatåetnografic. Deci aveam deja studiatå componenta culturalå. Pe urmå însåa mers pe o zonå mai izolatå, în care nu am avut componenta astaculturalå, ¿i a trebuit s-o facem noi. ªi atunci am atras ca sociolog peCaramelea, de exemplu...

248

– Herseni n-a fost mai înainte de Caramelea?– Herseni a fost ¿i el în centru, dar nu pe teren. Caramelea a fost pe

teren ¿i, ca ¿i la Clopotiva, noi am ales acolo satul båtrân, în ¡inutulpådurenilor, un sat izolat, arhaic, extraordinar de interesant din toatepunctele de vedere. ªi conceptul popula¡ional l-am aplicat acolo înlegåturå cu un punct de vedere nou chiar în antropologia mondialå. ªianume, nu cercetåm indivizi izola¡i, o mie, cinci mii dintr-o popula¡ie,atra¿i la noi pe consulta¡ie, cum am fåcut cu echipa cealaltå, ci mergândpe familie. ªi atunci am linii întregi genealogice, de acolo de unde amputut så luåm, bunici, pårin¡i, copii studia¡i antropologic... E un materialcare n-a fost exploatat, el este în lucru ca atare, ¿i a¿teaptå probabil înviitor pe cineva care så vinå så-l studieze, pentru cå eu n-am putut, n-amavut cu cine så studiez acest material, n-am avut nici pregåtirea suficientågeneticå a materialului. Pe urmå Maximilian a fost dirijat pe geneticå.A påråsit antropologia, ¿i a mers pe geneticå, ¿i aståzi componentageneticå a antropologiei este hotårâtoare, avem antropologie geneticå.ªti¡i cå se pune în discu¡ie vechea antropologie antropometricå, ce valo-reazå, cum valoreazå... În sfâr¿it... Iatå, este un alt aspect al direc¡iilor decercetare ale antropologiei contemporane. ªi a¿a am mers, deci, în aceea¿izonå, am fåcut Pådurenii, dupå aceea am mers în Câmpul lui Neag.Cercetând popula¡ia, Câmpul lui Neag este interesant, pentru cå este opopula¡ie de origine olteneascå care migrase pe Valea Jiului acolo,¿i prezenta interes pentru noi. Mai ales cå dupå aceea am studiat ¿ipopula¡ia din Oltenia. Deci am fåcut comparativ Câmpul lui Neag careavea deci o popula¡ie emigratå acolo cu...

– Câmpul lui Neag?– Câmpul lui Neag, care este pe Valea Jiului, la izvoarele Jiului, sub

poalele masivului Retezat. De la Câmpul lui Neag, este ultimul sat deunde porne¿ti în masiv. ªi am fåcut comparativ cu satul Nuc¿oara, caree un sat stabil acolo de secole, ¿i chiar am scos o monografie comparativåîntre cele douå popula¡ii, våzând caracterul adaptativ. Ce s-a întâmplatcu aceastå popula¡ie venind din altå zonå? Vede¡i, încå o datå, influen¡asau conceptul istoric. Dar popula¡ia a fost studiatå din punct de vederefamilial, demografic, din punct de vedere cultural. Am så vå aråt o mono-grafie, så vede¡i cum se prezintå aici. ªi, mai departe, am fåcut ultimalucrare în Oltenia. ªi atunci am luat o întreagå – vede¡i, cum am merscrescând – am luat o regiune. Am considerat cå o regiune istoricå (atunci

249

era încå cu regiunile), dar eu am considerat-o istoricå, cum ar fi regiuneadin bucla Carpa¡ilor, Dunåre ¿i Olt. ªi am plecat de la ipoteza antropologicåa popula¡iei oltene¿ti, care este gradul ei de omogenitate – altå poveste–, întrucât ea a suferit influen¡ele de la sud ¿i de la nord. Asta a fostipoteza. Întrucât popula¡ia româneascå, a¿a cum se ¿tie istoric, a pendulatîn jurul Carpa¡ilor. Carpa¡ii n-au constituit o limitå, o frontierå din punctde vedere na¡ional, ca ¿i Dunårea, a se vedea românii de peste Dunåre...În partea cealaltå sârbii veni¡i încoace, ¿i a¿a mai departe. Frontierele defapt atunci erau foarte laxe, ca så spunem a¿a... ªi atunci am studiat cu oechipå – toate cercetårile antropologice sunt în echipå – am studiat treisate în Oltenia, pe orizontala subcarpaticå, pe orizontala dunåreanå ¿ipe mijlocie. ªi asta se gåse¿te – sper cå am aici un exemplar så vå aråt –se gåse¿te tipåritå în ceea ce se cheamå Atlas antropologic al Olteniei,o lucrare care este tipic în concep¡ie socio-antropologicå. Pute¡i vedeaacolo, cu elemente preistorice, istoria, a¿ezårile, portul, construc¡iile, însfâr¿it, popula¡ia våzutå în ansamblul ei, omul ca atare, înså se vedeacolo ¿i cultura lui materialå ¿i spiritualå. Este dupå mine un documentde un mare interes pentru viitor, el consemneazå aceastå popula¡ie. ªi apus în eviden¡å un alt fenomen foarte interesant, ¿i anume, influen¡aardeleneascå puternicå în nordul Olteniei, ¿i o influen¡å puternicå...

– Dåbulenii...– Da. Mediteraneanå în sudul Dunårii, influen¡a mediteraneanå fiind

complexå, a¿ spune, pentru cå trecerea de la Dunåre înspre noi este foarteveche, nu este de aståzi, chiar înaintea, chiar în perioada iliricå, tracicå.În Oltenia a fost cea mai puternicå invazie romanå. Deci, popula¡ia dinOltenia prezenta din punct de vedere antropologic un interes deosebit ¿iistoric, ca så spunem a¿a, afarå de cel cultural. Så vede¡i ce interesantesunt diferen¡ele culturale, chiar cum poartå o greutate ¿i cum se îmbracåfemeia din nord ¿i femeia din sud în aceea¿i regiune. Cred cå exemplelepe care vi le-am dat aratå foarte clar influen¡a pe care a exercitat-ocontactul cu ¿coala Gusti asupra gândirii mele personale ¿i ca medic...

– Pe care a¡i reu¿it så-l impune¡i...– ªi în antropologie întâmplarea a fåcut ca eu så conduc linia

antropologicå, ¿i så aplic aceastå viziune, ca så spunem a¿a. Acum estefoarte interesant så ne întoarcem în perioada ’28-’30-’31 ¿i så ne întrebåm,cum au reu¿it cei doi oameni, Gusti ¿i cu Rainer så facå o legåturå întrematerialul biologic ¿i materialul cultural, socio-cultural, istoric pe care

250

l-au adunat. N-au reu¿it så facå aceastå integrare care s-ar putea... ªi nicinu a fost fåcutå ulterior din ¿coala Gusti, nici dinspre noi. Poate dacå eua¿ fi continuat dupå ’60... a¿ fi continuat linia antropologicå s-o conduceu – pentru cå era în planul meu så fac aceastå tenta¡ie... A råmas chiarca o întrebare: De ce aceste douå capete, deosebite din punct de vedereca oameni de ¿tiin¡å, n-au reu¿it så facå o legåturå a materialului pe carel-au studiat? A¿ putea så vå mårturisesc cå am fost martor în discu¡iilecu Rainer asupra preocupårilor lui de a gåsi o reprezentare unitaråa popula¡iei pe care a studiat-o el. Pentru cå una din dramele ¿i din proble-mele dramatice ale antropologiei fizice, care folose¿te antropometria,måsurarea omului, se gåse¿te deodatå – cum s-a gåsit ¿i la Rainer –,cå ai în fa¡å un om viu, în complexitatea lui, pe care-l måsoarå ¿i care are30, 40, 50, 100 de dimensiuni: înål¡imea, lå¡imea... în sfâr¿it, toate dimen-siunile posibile, capul, bra¡ele ¿i a¿a mai departe. ªi så te gåse¿ti atunciîn loc de o fiin¡å vie, reprezentativå, complexå, te gåse¿ti în fa¡a unuitablou de cifre. ªi cum gåse¿ti atunci în cei o mie de oameni care i-aitransformat într-o tabelare, cum gåse¿ti legåtura între aceste date antro-pometrice între ele? El a încercat în monografia pe care a publicat-o sådea o reprezentare corelativå între aceste caractere, înså problema dupåmine nu este... E foarte dificilå, ¿i nu este practic rezolvatå dupå chiarexigen¡ele lui Rainer. El a considerat de altfel cå problema råmânedeschiså. Vede¡i, cred cå v-am dat o serie întreagå de date interesante...

– Da. La un moment dat, Rainer la o întrebare a lui Gusti ar fi spus, estesigur cå va veni timpul când se va face corela¡ia între måsuråtorile saleantropometrice, caracteristicile antropometrice ale omului ¿i manifestårile luiculturale. De aceea, zicea Rainer, trebuie så facå foarte corect ceea ce face.

– Da. Dar în general, nu noi venim cu aceastå motivare. Rainer lucracu o rigoare în tot ceea ce fåcea. Pentru cå el a continuat cercetårileantropologice ale popula¡iei contemporane pe cont propriu. A fåcut,de exemplu, o cercetare antropologicå în satul Drågu¿, în care trecuseînainte Gusti. Vede¡i, totu¿i, el a ales satul Drågu¿ totu¿i, pentru cå acolose fåcuse o investiga¡ie de tipul åsta socio-cultural, istoric. Am fåcut parte¿i din echipa Drågu¿ alåturi de Rainer în aceste douå campanii. Dupåaceea am participat în cercetårile lui Rainer referitoare la antropologiastuden¡ilor în medicinå.

– Despre acestea n-am auzit.– Da. El a presupus cå studen¡ii care vin la medicinå, de¿i vin din

zone foarte diferite, deci o popula¡ie foarte feluritå, neomogenå, mare

251

polimorfism, pe când în zonele pe care le-a studiat, ¿i Drågu¿ ¿i FundulMoldovei era o popula¡ie relativ mai omogenå, relativ omogenå. Aiciavea de-a face cu o popula¡ie extrem de variatå, ¿i atunci dintr-un anumitpunct de vedere ar fi criticabil, te adresezi la o popula¡ie foarte variatå.Dar el tocmai asta a urmårit, så vadå cum se reflectå varietatea antropo-logicå a popula¡iei române¿ti într-o cercetare antropologicå studen¡eascå.

– ªi care este unitatea în varietate, probabil.– Da. ªi în aceastå cercetare eu am continuat så fac fotografiile

antropologice ¿i så continui legåtura cu Rainer pe problematica aceasta,pentru cå eu fiind singurul între asisten¡ii lui care må contaminasem –sensul între ghilimele – de antropologie, atunci el cu mine discutaaspectele antropologice, discuta îndoielile lui, problematica lui, må fåceaades ¿i pe mine så må gândesc asupra materialului, nu? Încât a fost foarteinteresantå ¿i aceastå cercetare care s-a pierdut. Cercetarea pe studen¡i s-apierdut, pentru cå nu a fost sintetizatå într-o lucrare, au råmas numaifi¿e antropologice, studii ¿i fotografii, care nu ¿tiu ce s-a fåcut... de ceRainer n-a gåsit necesar så le comunice måcar ca atare. A råmas ca atare,un material care ulterior s-a pierdut, nu ¿tiu... În perioada criticå, aceeade incertitudine a Centrului, cum se întâmplå în asemenea împrejuråri,acele fi¿e s-au pierdut. Un material foarte interesant. A råmas ceva dinfotografii, ¿i acelea nu ¿tiu pe unde sunt. Eu am plecat de la Rainer în1934, m-am transferat de la Rainer la Parhon. Atunci când se înfiin¡asecatedra de endocrinologie, ¿i cum pe mine må interesa endocrinologiaca un sistem capabil så explice omul. A fost o speran¡å care s-a doveditcå a fost excesivå, cå nici endocrinologia nu poate så explice... Acumeste genetica la modå, /râde/ sperå så explice omul. ªi cu aceastå ocaziepot så vå comunic cå eu am început så studiez endocrinologia încå pecând eram asistent la Rainer, ¿i am studiat din punct de vedere anatomicglandele endocrine în evolu¡ia lor, låsând acolo, în laboratorul ¿i muzeullor o serie întreagå de chestii foarte interesante. Nu ¿tiu ce s-a întâmplatcu ele. ªi cu aceastå ocazie pot så vå reamintesc cå teza mea de doctorata fost fåcutå la Rainer, dar a fost o tezå de endocrinologie. Pentru cåRainer la rândul lui m-a încurajat så studiez endocrinologia.

– A¿a cå nu era o trådare, nu vå considera un trådåtor...– Nu! Dimpotrivå, må consider în continuitate, adicå eu am avut o

evolu¡ie normalå în continuitate. Pentru cå în discu¡iile pe care le-amavut cu el, m-a întrebat la un moment dat, Rainer, pentru cå de obicei

252

tinerii care veneau så lucreze la anatomie, lucrau un timp de, ¿i plecau,în special cei care se fåceau chirurgi. Ceilal¡i plecau din diverse altemotive, încât la un moment dat, apropiindu-må de zece ani, ¿i våzându-secå eu nu fac chirurgie... Am fost întrebat de Rainer: „De ce lucrezi, de cete preocupå toate chestiile astea?“ ªi atunci i-am mårturisit cå måintereseazå foarte mult biologia umanå, deci antropologia, a¿ vrea såîn¡eleg omul. Sunt medic, este o altå linie de interese, ¿i cred cå nu trådeznici medicina, nici biologia ocupându-må de acest aspect. A¿ vrea såîn¡eleg mai mult ceea ce våd ¿i fac. Atunci el a spus, „bine, så ¿tii cå fåråendocrinologie n-ai så po¡i så påtrunzi în acest sector, în acest domeniual în¡elegerii omului. Endocrinologia te va ajuta“. Era momentul deapari¡ie a endocrinologiei, cu toatå... se spera enorm atunci cå factorulacesta biochimic hormonal – el ne ajuta så în¡elegem foarte mult omul,¿i aståzi este folosit extraordinar –, dar s-a våzut cå nu este suficient,mai intervine ¿i altceva...

– Cred cå niciodatå nu se poate a¿tepta de la un singur factor explicareaîntregului.

– Sigur.– Dar aceste gre¿eli metodologice totdeauna intervin, fiindcå la apari¡ie aceste

ramuri „par¡iale“ promit foarte mult.– Sigur. A¿a cum a fost endocrinologia. Încât, cu acordul lui Rainer,

natural, eu m-am transferat. Mai ales cå munca de asistent de anatomieîmi ajunsese, era o muncå foarte grea ¿i în condi¡iuni foarte grele.Vå gândi¡i dumneavoastrå, lucrezi tot timpul între cadavre, nu? ªi facidisec¡ie, ¿i aspiri încontinuu formol... E o muncå foarte grea asta deasistent, ¿i am beneficiat foarte mult, m-a ajutat så cunosc corpul omenesc¿i m-a învå¡at så vorbesc pentru a fi în¡eles. Adicå practica demonstra-¡iilor, adicå cum faci så descrii ceea ce vezi. ªi så descrii în a¿a fel ca så fiiîn¡eles. Încât am beneficiat enorm din acest punct de vedere, nu numaiprin cuno¿tin¡e de morfologie, nu numai prin orizontul general al formei.(...) În evolu¡ia mea eu am sim¡it nevoia så depå¿esc etapa anatomicå înforma¡ia mea, morfologicå. ªi am sim¡it nevoia så må introduc îndomeniul acesta al endocrinologiei, capabil så-mi îmbogå¡eascå un fondpe care-l aveam deja. Însu¿i de la Rainer m-am obi¿nuit så gândesc formalegatå de func¡iune, unde sunt indisolubil legate. El a dat din acest punctde vedere ¿i un slogan: anatomia este ¿tiin¡a formei vii. El a våzut aceaståunitate. Dar cum ajungem de la formå la func¡iune, aici sistemul endocrin

253

intervine. Dacå în prima etapå am crezut cå intervine oarecum el, aståzivåd cå intervine ¿i sistemul nervos. Cu douå decenii în urmå am începutså gândesc neuro-endocrin, ¿i nu numai endocrin, în toate fenomenele pecare le-am studiat. ªi, evident, cå influen¡a antropologicå în activitateamea de medic s-a råsfrânt în felul cum consideram fiecare bolnav. Trebuieså vå mårturisesc chiar un fel de tentativå pe care am fåcut-o, chiar într-operioadå a activitå¡ii mele clinice. Eram convins cå între tipurile antro-pologice, între caracterele antropologice ale omului ¿i cele biologice ¿ipatologia lui trebuie så fie o legåturå foarte apropiatå. În felul åsta defapt practicam o idee pe care, de asemenea, eu o însu¿isem din perioadaRainer – a¿a o numesc eu – problema constitu¡iei umane. Adicå a feluluide a fi al fiecåruia dintre noi, constitu¡ia biologicå, care este determinatåîn primul rând genetic ¿i dupå aceea unii factori de realizare foartecomplec¿i. Un timp am crezut /râde/ cå pot så descifrez, în entuziasmulmeu, så gåsesc unele legåturi între procesele patologice purtåtoare ale unuiindivid ¿i o anumitå conforma¡ie a lui, structurå a lui, constitu¡ia lui, înantropologia lui, ca så spunem a¿a. Adicå între ce am våzut aici antropologic,cåutam så merg spre antropologia medicalå.

– E destul de tentant...– Este foarte... A¿a, teoretic este pasionant ¿i interesant din toate

punctele de vedere, dar n-am reu¿it så fac mare lucru, pentru cå la începutam mers pe o cale... Acum vå fac o mårturisire... O cale care s-a doveditfoarte pu¡in fecundå, ¿i anume måsuråtoarea oamenilor, a pacien¡ilorpe care-i aveam. Atunci lucram încå la clinica medicalå – eram încå într-operioadå de forma¡ie la antropologie. În forma¡ia mea eu am avut untrio, care mi-a dat o bazå pe care am rezistat tuturor furtunilor ¿i tuturorperioadelor dificile care apar în existen¡a noastrå. Diminea¡a am fost înspital, dupå-maså la laborator, ¿i seara la bibliotecå sau bibliotecapersonalå. În acest triunghi m-am format. Deci atunci am apårut cumetrul în clinicå, spre surpriza tuturor celor din jur... Eram omul cumetrul! Se râdea de mine. Cei care au râs, au råmas cu râsul. Eu amînvå¡at înså ceva, cå mergând cu metrul, nu rezolvi mare lucru, ¿i cåtrebuie så iau altå cale. ªi asta m-a întårit ¿i mai mult så merg pe factorulbiochimic hormonal. ªi a¿a am ajuns la biologia endocrinå, la constitu¡iaendocrinå, pe care Parhon le sesizase de mult. ªi a¿a se explicå, cumvede¡i, monografia Nuc¿oara – Câmpul lui Neag, cum vede¡i, am studiatfenomenul endocrin la o popula¡ie. Gåsind aspecte foarte interesante,

254

care sunt consemnate acolo, ni¿te diferen¡ieri din punct de vedere alsistemului endocrin care intervine în adaptarea ¿i în formarea acestorpopula¡ii. ªi acestea insuficient duse mai departe. Acum, eu am beneficiatatunci ¿i de ni¿te condi¡iuni foarte favorabile, så spun a¿a, am fostsprijinit, mi s-a acordat credit, cå am putut face deplasårile acestea înteren. ªti¡i cå o anchetå de aceasta dura cam o lunå de zile, ¿i costa cevaca deplasare, între¡inere acolo, în sfâr¿it. Dar ¿i eu am practicat sistemulconsultativ ca så atrag popula¡ia, ¿ti¡i...

– Cred cå dacå mergi ca medic, este cu totul altceva decât så te prezin¡i casociolog. ªi aståzi se întâmplå la fel, ¿i peste cincizeci de ani va fi la fel. Mediculeste medic, el î¡i vrea binele.

– ªi te poate ajuta. Mai ales cå noi måsuram oamenii. Så ¿tii cå secreeazå supersti¡ii, ¡åranul crede cå dacå-l måsori... Se måsoarå un omcând e mort! /râde/

– L-am întrebat pe Mihai Pop, care ¿i el a fost la Fundul Moldovei, dar caasistent al lui Bråiloiu...

– Profesorul Bråiloiu...– Vå aduce¡i aminte?– Da cum! Îl våd ¿i acuma! M-a impresionat profund! Parcå-l våd

cu... Cum se numea dispozitivul lui de inscrip¡ii, avea disc pe cearå...– Da, Edison...– Da... ªi pe el îl våd cum se plimba cu mare seriozitate ¿i... avea un

cap foarte special... Avea un cap lung, a¿a parcå era un pepene. Era untip interesant...

– Cineva mi-a povestit cå la un moment dat Rainer l-a chemat pe Bråiloiuså-i måsoare capul, ¿i atunci Bråiloiu l-ar fi avertizat cå, nu e din na¿tere, a¿a, cidin cauza forcepsului...

– E vorba de conforma¡ie, era un hiperdoricocefal, cap lung... Caplung interesant, cå avea un cap neobi¿nuit ca formå, o formå rarisimå înpopula¡ia româneascå.

– Era dintr-o familie de vechi boieri olteni...– A, sigur... Dar, ¿tim fiecare dintre noi stråmo¿ii no¿tri, de unde

venim? E foarte greu de spus, nu?... Dincolo de bunici mai ¿tim ceva?Stråbunici, maximum, adicå o sutå de ani în urmå... Pe urmå?

– ªi din asta ce este sigur? Cå a fost båiatul tatålui sau al altcuiva?– Cam a¿a este.– Deci, vå spuneam cå l-am întrebat pe Pop, cum priveau ¡åranii din

Fundul Moldovei înregistrårile, dacå acceptau så fie înregistra¡i ¿i så-¿i reasculte

255

vocea sau nu? El a spus cå n-au fost probleme mari cu fonograful, în schimb cufotografiatul au fost. Dumneavoastrå ce experien¡å a¡i avut în acest sens?

– Eu n-am avut dificultå¡i, pentru cå ei treceau întâi pe la Rainer,¿i pe urmå Rainer îi pregåtea ¿i el, explica oamenilor, cåuta så-i atragå.El a ¿i ¡inut o foarte interesantå – chiar existå o fotografie în acest sens –a ¡inut o foarte interesantå conferin¡å, le-a vorbit, le-a explicat ce cåutåmnoi aici, de ce-i måsuråm, cum, ce se întâmplå, cå ei beneficiazå. Le fåceam¿i sero-reac¡ia pentru sifilis. Adicå îi ajutam, oamenii sim¡eau cå îi ¿i ajutåmîn acela¿i timp, cå acea måsuråtoare, examenul pe care-l facem noi, estetot în utilitatea lor, ca så în¡elegem de ce ei suferå. Oamenii au fostlåmuri¡i, ¿i n-am gåsit o rezisten¡å. La fotografieri se amuzau chiar,mai ales femeile se amuzau så fie fotografiate. Da...

– Interesant... ªi în anii ’50-’60 lumea cum reac¡iona la aceste måsuråtori?– N-am avut dificultå¡i absolut niciodatå, n-am avut refuzuri în acest

sens. Pentru cå în general cåutam så explicåm oamenilor, så-i apropiem.Am fåcut uneori pregåtirea chiar psihologicå a deplasårilor noastre.Acestea erau precedate de o vizitå fåcutå de câ¡iva dintre colaboratoriimei, care mergeau în regiune, vorbeau cu autoritå¡ile, vorbeau cu preotul,¿i chiar în bisericå li se explica cetå¡enilor cå este o echipå de la Bucure¿ti,cu medici, cu oameni de ¿tiin¡å, så-i primi¡i bine, ne vor binele, ne vorface o serie de examene aici etc. etc. ªi cred cå acest aspect este foarteinteresant, chiar din punct de vedere al comportamentului unui om de¿tiin¡å care studiazå popula¡ii. El nu trebuie så se ducå într-o popula¡ie,printre oameni så-i studieze ca pe ni¿te obiecte, ci så-i considere ceea cesunt. ªi noi, procedând în acest fel, n-am avut niciodatå obiec¡iuni. Adicåpregåtindu-i suflete¿te ¿i fåcându-i så în¡eleagå cå tot ce facem noi estespre binele lor. Când am avut o cercetare în ºara Lovi¿tei cu un stomatologcare le dådea consulta¡ie dentarå, ¿i to¡i col¡ii care erau putrezi¡i în guralor i-a scos. Adicå oamenii au sim¡it cå le suntem ¿i utili în acela¿i timp,apropo de ce spunea¡i de avantajele medicului. Dar mai importante decâttoate, ca omul så simtå cå nu e considerat ca un obiect, ceva care serve¿te...Ceea ce e foarte important pentru respectul omului ca atare.

– Sigur. Probabil ¿i aceasta a¡i învå¡at-o tot de la Rainer...– Am învå¡at de la mae¿trii pe care i-am avut, cu care am avut

contact. N-a¿ putea spune cå de la unul sau de la altul, este un complex.Am beneficiat de un contact cu mari mae¿tri, oameni de ¿tiin¡å, creatoriai medicinei române¿ti mi-au fost profesori, Babe¿18, Thoma Ionescu19,

256

Danielopol, Gheorghe Marinescu20 – ace¿tia to¡i sunt fondatorii medi-cinei române¿ti. Pe Danielopol l-am prins în prima lui perioadå, în primullui an, ca student. Am fost studentul lor. Erau foarte interesan¡i capersonalitå¡i, vå închipui¡i, så-l ai ca profesor pe Babe¿ e o anumitåfavoare, de care mul¡i dintre colegii mei nu ¿i-au dat seama îndatå.Eu mi-am dat seama. ªi am putut så comunic cu el suflete¿te, så-l studiez,må a¿ezam în banca întâi ¿i-l observam cum vorbe¿te, ce spune...

– Babe¿ avea încå accent ardelenesc?– Da, da, sigur. Avea. Vorbea destul de mediocru, lec¡iile lui erau

dificil de urmårit. Dar tot ce spunea era de un interes extraordinar.– Nevastå-sa pânå la urmå a învå¡at române¿te?– Nu ¿tiu.– Era fiica unui mare arheolog ungur, Thorma.– Nu ¿tiu exact.– Deci practic pentru dumneavoastrå antropologia ¿i endocrinologia

mergeau mânå în mânå, dar...– Da, ¿i se completau oarecum – în capul meu. Pentru al¡ii nu ¿tiu

ce era. Ca dovadå, cå în prima perioadå, ca så salvez antropologia amfåcut o sec¡ie la Institutul de Endocrinologie. ªi pe urmå, devenindsecretar prim al Academiei, ¿i având – din ’55 am fost secretar prim alAcademiei, pânå în ’63 –, atunci având un cuvânt în Academie, amconvins pe Såvulescu, care era pre¿edinte, cå n-are rost så stea o sec¡iede antropologie în Institutul de Endocrinologie. Asta a fost numai pentrumoment, ca s-o putem salva în ansamblu... Dar acum så facem un centru,¿i så-i dåm locul pe care-l meritå. Mai ales cå localul se påstrase.

– Da, da, da. Tot acolo unde este...– Tot acolo, dar în spate, dar numai jumåtate din el. Jumåtate l-a

luat biofizica.– ªi endocrinologia a fost un capitol în care a¡i investit mari speran¡e ¿i

care nu a dat acele rezultate pe care le-a¡i a¿teptat?– Nu... În cercetarea omului... ba da! A dat rezultatele, dar în parte

mai pu¡in decât a¿ fi crezut la început, ¿ti¡i? Am crezut cå då mai mult.Dupå aceea mi-am dat seama prin experien¡a dobânditå, prin lecturile,prin confruntarea cu experien¡a altor speciali¿ti în domeniu cå factorulbiochimic, adicå hormonul, este unul din factorii care intervine înrealizarea biologiei umane, o formå a func¡iilor noastre în fiece moment.Acum, în momentul de fa¡å, în discu¡ia noastrå eu utilizez o serie întreagåde hormoni de activitate care mobilizeazå celula nervoaså, fårå de care

257

/râde/ eu n-a¿ putea så stau la latitudinea dumneavoastrå så facemaceastå discu¡ie. Dar sistemul nervos, creierul este organul suprem caredirijeazå ¿i sistemul endocrin, nu-i a¿a, ¿i îi då o finalitate, ¿i-i asiguråfunc¡ionalitatea. ªi atunci, de acum... ¿i de acest fenomen mi-am datseama încå de acum douåzeci de ani. ªi am înfiin¡at în Institutul deEndocrinologie o sec¡ie de neuro-endocrinologie, care leagå cele douådiscipline. Aståzi acest punct de vedere este unanim admis, nici nu semai discutå, neuro-endocrinologia este dominantå în endocrinologie,dominå endocrinologia ca atare, ¿i nimeni nu mai considerå, azi, sistemulendocrin autonom, izolat, separat de sistemul nervos. Existå ¿i aiciexageråri, unii care pun accentul pe sistemul nervos, dar formula este aunui sistem neuro-endocrin, fiecare cu misiunea ¿i sarcina lui înorganismul nostru. Totul este så nu încurajezi dogmatismul, ¿i a råmânepe loc în punctele de vedere pe care le-ai avut la un moment dat. Aici nuexistå... Tot ceea ce ¿tim noi în ¿tiin¡å este provizoriu. Acesta este aspectuldramatic al cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. Pe când religia ne då – sau alte teorii– ne då o dogmå care devine imuabilå de-a lungul timpului, ¿tiin¡a sereconstituie – asta e o caracteristicå, e deschiså – se reconstituie încon-tinuu ¿i la un moment dat ajungi la acest aspect cå ceea ce ¿tii esteprovizoriu, ¿i cå mâine poate se reconsiderå. Dar aceasta trebuie s-oadmi¡i ca ceva inevitabil, pentru cå altfel e¿ti pierdut. Dacå eu a¿ judecaendocrinologia a¿a ca aståzi, a¿ mai utiliza no¡iunile, experien¡a de lanivelul anilor 1940, ¿i nu mai spun mai înapoi, când am început eu såstudiez, atunci ar fi foarte trist.

– Redactând acum o istorie a endocrinologiei române¿ti, practic face¡i istoriaa ce a¡i tråit dumneavoastrå...

– Da. ªi practic eu am tråit o parte din istoria endocrinologiei îngeneral, nu numai cea româneascå.

(...)

Note

1 Simpozionul organizat la aniversarea a 50 de ani de la înfiin¡area în 1936a Muzeului Satului.

2 Habsburg, dinastie care a domnit în Sfântul Imperiu Roman, de Na¡iuneGermanicå (1273-1291; 1438-1740; 1765-1806), în Austria (1278-1918),în Spania (1516-1700) ¿i în Boemia ¿i Ungaria (1526-1918).

258

3 Parhon, Constantin I. (1874-1969), om politic ¿i endocrinolog, profesoruniversitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Pre¿edinte al Parlamentului (1946), apoipre¿edinte (1947-1952) al Prezidiului Marii Adunåri Na¡ionale a RepubliciiPopulare Române. Fondator al ¿colilor române¿ti de endocrinologie ¿igerontologie. Academician.

4 Bagdasar, Dumitru (1893-1946), neurochirurg ¿i om politic, profesor universitarla Bucure¿ti. Membru de onoare post-mortem al Academiei Române.Promotorul neurochirurgiei în România. Ministru al Sånåtå¡ii (6 martie1945 – 24 aprilie 1946).

5 Danielopol, Daniel (1884-1955), clinician, fiziolog ¿i farmacolog român,profesor universitar la Bucure¿ti. Fondator al Academiei de Medicinå dinBucure¿ti (1935). Academician.

6 Kreindler, Arthur (1900-1988), neurolog român. Profesor universitar laBucure¿ti. Membru al Academiei Române. Importante contribu¡ii în neuro-fiziologie. Cercetåri de pionierat în domeniul electroencefalografiei.

7 Roller, Mihail (1908-1958), profesor de istoria României (1948-1955) laAcademia Militarå din Bucure¿ti, director adjunct (1955-1958) al Institutuluide studii istorice ¿i social-politice de pe lângå C.C. al P.C.R., cu importantefunc¡ii în aparatul C.C. pe linie de propagandå.

8 Lupescu, Elena (Lupeasca, 1899-1977), amanta, apoi so¡ia regelui Carol alII-lea al României, exercitând o influen¡å determinantå asupra actelor ¿ideciziilor politice ale regelui.

9 Carol al II-lea (1893-1953), rege al României, fiul regelui Ferdinand I ¿i alreginei Maria, tatål principelui Mihai. În 1926, for¡at så renun¡e la calitateade prin¡ mo¿tenitor, pleacå în exil la Paris. Revine în iunie 1930, când esteproclamat rege al României. În septembrie 1940 abdicå în favoareaprincipelui Mihai, ¿i påråse¿te ¡ara. A murit în Portugalia.

10 Hulubei, Horia (1896-1973), fizician, profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti.Membru al Academiei R.S.R. A organizat primele cercetåri de fizicå atomicåîn România.

11 Rosetti, Alexandru (1895-1990), lingvist ¿i filolog, profesor universitar laBucure¿ti. A întemeiat Centrul de Cercetåri Fonetice ¿i Dialectale dinBucure¿ti (1961) ¿i a editat revista „Bulletin linguistique“ (1933-1948). Spe-cialist în istoria limbii. Cercetåri asupra folclorului arhaic. Academician.

12 Nicolau, ªtefan S. (1896-1967), virusolog, profesor universitar la Ia¿i ¿iBucure¿ti, membru al Academiei R.S.R. Fondatorul ¿colii române¿ti deinframicrobiologie.

13 Ionescu-Mihåie¿ti, Constantin (1883-1962), microbiolog, imunolog ¿iepidemiolog, profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Membru al AcademieiRomâne.

259

14 Ciucå, Mihai (1883-1969), microbiolog, parazitolog, epidemiolog ¿i igienist,profesor universitar la Ia¿i ¿i Bucure¿ti. Membru al Academiei Române.

15 Cajal, Nicolae (n. 1919), inframicrobiolog, profesor universitar la Bucure¿ti.Membru al Academiei Române.

16 Såvulescu, Traian (1889-1963), botanist, profesor universitar la Bucure¿ti,academician. Întemeietorul ¿colii române¿ti de fitopatologie.

17 Maximilian, Constantin (1928-1997), medic, ini¡iatorul primului labora-tor de geneticå medicalå din România (1958). Contribu¡ii în antropologie,bioeticå, geneticå umanå. Membru corespondent al Academiei Române.

18 Babe¿, Victor (1854-1926), medic ¿i bacteriolog, profesor universitar laBucure¿ti. Autor (în colaborare cu Victor Cornil) al primului tratat de bacte-riologie (Paris, 1885), fondator al microbiologiei moderne. A ini¡iat vaccinareaantirabicå ¿i a fundamentat seroterapia în România. Academician.

19 Ionescu, Thoma (1860-1926), anatomist, chirurg ¿i anesteziolog, profesoruniversitar la Bucure¿ti, membru de onoare al Academiei Române.Fondatorul ¿colii române¿ti moderne de chirurgie ¿i anatomie topograficå.

20 Marinescu, Gheorghe (1863-1938), neurolog, profesor universitar laBucure¿ti, membru al Academiei Române. Fondatorul ¿colii române¿ti deneurologie. A stimulat preocupårile de psihiatrie ¿i endocrinologie aleelevilor såi.

Mihai Pop*

„Arhiva de folclor... la ¿ura de fân“

L-am cunoscut pe profesorul Mihai Pop înainte de demarareaproiectului de istorie oralå a ªcolii sociologice de la Bucure¿ti.A fost unul dintre stimulatorii ideii proiectului. Dupå o discu¡iedespre fructificarea interviului de istorie oralå în abordareadiferitelor culturi bucure¿tene mi-a vorbit despre cercetarea la carea participat în plasa Dâmbovnic, în 1939. Cele relatate cu privirela influen¡a diferitelor orientåri ideologice în cadrul aceleia¿i echipede cercetare aveau o mare importan¡å metodologicå, ¿i am aflatcu surprindere cå nici unul dintre participan¡i n-a publicat nimicdespre aceastå temå. Ca atare am propus ipoteza unei investiga¡iiorale a ªcolii. Profesorul Pop a sprijinit ideea, ¿i am început oserie de convorbiri. Realizarea lor a durat mult, fiindcå, casaprofesorului era aproape tot timpul plinå de vizitatorii cei maivaria¡i, de la aristocra¡i la directori de muzeu din provincie, de laantropologi americani sau francezi la tineri cercetåtori români pecare el i-a introdus în etnologia modernå. Nu o datå doamna IrinaSturza Pop, so¡ia profesorului a trebuit så ne „påzeascå“ de vizita-tori, ca så ne terminåm „por¡ia“ de convorbire stabilitå pentruziua respectivå.

* Pop, Mihai (1907-2000), folclorist ¿i antropolog, participant din 1928 alåturide Constantin Bråiloiu, la activitatea de cercetare monograficå (Drågu¿, Runcu,Cornova). În 1939 conduce, împreunå cu Anton Golopen¡ia, grupul de cercetaresociologicå din plasa Dâmbovnic, iar în 1945 participå la cercetarea ini¡iatå deGolopen¡ia la Hodac. Dupå råzboi ia parte la întemeierea Institutului de Folclor¿i devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din Bucure¿ti. Esteîntemeietorul ªcolii de antropologie culturalå din România. A fost distins cupremiul Herder.

262

– Obi¿nuiesc så încep aceste discu¡ii cam la fel, cu motivarea op¡iuniipentru sociologie sau pentru participarea la o cercetare sociologicå, ¿i chiar cuprimele no¡iuni: când a¡i întâlnit pentru prima oarå termenul de sociologie,când a¡i auzit de Profesorul Gusti – fiindcå sunt unii care au aflat de Gustiînainte så audå de sociologie...

– Så spun, adicå så începem cu 1928, nu? Eu am fåcut filologie,adicå am fost la facultate elevul lui Densu¿ianu. Mi-am terminat cei treiani de facultate, fiindcå atunci facultatea se fåcea trei ani. ªi trebuia såmå duc acaså, la sfatul lui Densu¿ianu, så må duc acaså, în Maramure¿,¿i så culeg folclor. Fiindcå Densu¿ianu fåcea ¿i folclor. Între timp am auzitcå Gusti cautå tineri absolven¡i de facultate, pe care vrea så-i ia la cercetaresociologicå. Noi eram în aceea¿i facultate, litere ¿i filosofie, deci eramîmpreunå, dar n-aveam legåturi propriu-zise cu sociologii în vremeaaceea, ¿tii? Între timp Gusti se ducea la Fundul Moldovei, în Bucovinadeci, ¿i pentru cå eu mi-am fåcut, mi-am speculat toatå chestia, cå måduc, ¿i stau cu Gusti o lunå de zile la cercetåri sociologice, pe urmå dinBucovina trec u¿or peste Prislop, ¿i må duc în Maramure¿, m-am dusla cercetåri sociologice, ¿i am ajuns la Fundul Moldovei, unde echipa luiGusti era foarte amplå. Nu erau echipele de mai înainte. Eu n-amparticipat la celelalte cercetåri.

– Trei au fost înainte.– ªi n-am participat mai cu seamå la cercetarea de la Nereju, care

a marcat totu¿i un moment, dar dupå pårerea mea Fundul Moldoveia marcat momentul cel mai important, ¿i ca amploare a cercetårii, ¿i caelaborare a teoriei sociologice. La aceastå cercetare Gusti a cåutat så aducåtot felul de oameni. ªi l-a adus întâi pe Rainer. Rainer cu grupul lui demedici care fåcea måsuråtori, ¿i care fåcea antropologie biologicå. ªi cuMilcu care era asistentul lui. ªi Milcu pe urmå a råmas oarecum legat desociologi. L-a adus pe Bråiloiu, Constantin Bråiloiu, muzicolog, a adus-ope Floria Capsali, care era dansatoare ¿i care de-abia se întorsese de laParis, ¿i l-a adus pe Mac Constantinescu, care era pictor. Bråiloiu a venitcu o tehnicå nouå, fiindcå a venit cu aparate, cu fonograful lui Edison ¿icu cilindri ¿i cu nu ¿tiu ce, ¿i el avea nevoie de cineva care så-l ajute,¿i atuncea eu m-am legat de Bråiloiu.

– L-a¡i cunoscut dinainte?– Nu l-am cunoscut înainte. Bråiloiu a venit de la Paris. El a fåcut

¿coala la Paris... A avut legåturi cu Bartók1 ¿i prin Bartók a început – a

263

cules ¿i Kiriac2 – a început culegerea folclorului, cu mijloace, ca så zica¿a mecanice, nu? Între timp a fåcut cu ajutorul lui Enescu o institu¡ieparalelå cu sociologia, a fåcut Centrul de muzicå popularå, Arhiva defolclor muzical la Societatea Compozitorilor. El era secretarul general alSocietå¡ii Compozitorilor ¿i ¿eful Arhivei de folclor. O så mai revenimasupra acestei chestii. Deci, eu întâi am lucrat, adicå nu întâi, ci de aiciîncolo am lucrat întotdeauna împreunå cu Bråiloiu, sau dupå aceea, cândBråiloiu lipsea, cu Harry Brauner. Acolo, la Fundul Moldovei era ogenera¡ie mai veche, era Stahl, era Vulcånescu, era Paul Sterian, eraArgintescu, Mitu Georgescu, era toatå genera¡ia aceasta de sociologi careparticipaserå la cercetårile anterioare. Eu am cåzut, ca locuin¡å, cum ¡i-amspus, am cåzut så stau cu Herseni, care ¿i el era pentru prima datå,cå noi suntem de aceea¿i genera¡ie, ¿i am stat în capul satului, am stat laun cârciumar, care – dupå aceea am aflat – ¿i-a omorât nevasta, ¿i a statnu ¿tiu câ¡i ani la pu¿cårie, dar era un om foarte simpatic. FundulMoldovei era un sat foarte interesant, în primul rând era foarte mare,¿i atunci avea douå pår¡i: satul „di jos“ ¿i satul „di sus“. ªi noi eram camla mijloc. Centrul cercetårii era la satul „di jos“, era o ¿coalå mare acolo,¿i Bråiloiu care nu vroia, nu putea så umble cu aparatele dupå el prin totsatul, el ¿i-a fåcut acolo într-o salå un mic laborator. A¿a cå noi depistamcântåre¡ii, nu ¿tiu ce, ¿i-i aduceam la laboratorul lui. Bråiloiu ¿i cu mine.Aduceau ¿i ceilal¡i, care mai gåseau câte unul. Aduceau, ¿i Bråiloiuînregistra. El înregistra muzica, ¿i eu notam textele. Nu erau ma¿ini pevremea aia, nu? ªi nefiind ma¿ini, sociologii aveau nevoie totu¿i de unmijloc de locomo¡ie. ªi atuncea au angajat pe unu’ cu o cåru¡å. Un vizitiucu o cåru¡å, permanent angajat, pe care-l chema Filaret Mândrilå. ªi FilaretMândrilå era un bun cântåre¡, a¿a cå Filaret Mândrilå a devenitinformatorul nostru dupå aceea, ¿i la Filaret Mândrilå am descoperitatunci – cå Bråiloiu cåuta înainte de toate cântece vechi – am descoperitprimul cântec oarecum nou, fiindcå Filaret Mândrilå a fåcut serviciul lagråniceri, ¿i atunci avea un cântec despre gråniceri. Era un personaj foarteinteresant acolo, în Fundul Moldovei, era primarul satului.

– Cel care s-a dus dupå Gusti pânå ¿i la Drågu¿.– Frâncu era un om foarte interesant, foarte de¿tept, foarte dinamic

¿i el a devenit, ca så zic a¿a, marele factor de contact al nostru, al socio-logiei cu satul. ªi devenise prieten al profesorului Gusti, dupå aceeaprietenia a durat multå vreme, ¿i noi am ajuns o datå cu Bråiloiu acolo,

264

¿i am stat în casa lui, în 1930 sau ’31. Frâncu avea douå case, fiindcåavea douå neveste. Avea o nevastå în satul de sus, ¿i avea o nevastå însatul de jos, ¿i o caså chiar lângå primårie. ªi Frâncu era, cred, un omfoarte întreprinzåtor, fiindcå la un moment dat, chiar pe când eram noiacolo, el a fåcut un fel de asocia¡ie a crescåtorilor de vite, a crescåtorilorde vite mari, fiindcå satul era cu mul¡i oameni boga¡i. Erau to¡i råze¿iiå¿tia din Fundul Moldovei, neamuri bune, ¿tii – mergea toatå chestia peneamuri – , ¿i atunci cu å¿tia împreunå a fåcut o asocia¡ie, ¿i a adus unelve¡ian ca så facå brânzå ¿vai¡er, ¿i fåcea ¿vai¡er la Fundul Moldovei, pecare punea ¿tampilå elve¡ianå ¿i o trimitea în Elve¡ia. Da. Era foarteîntreprinzåtor. Dupå ce m-am dus eu acaså, acaså în Maramure¿, iesîntr-o zi la Sighet pe stradå, ¿i våd în fa¡a hotelului o ma¿inå care s-aoprit. ªi din ma¿inå coboarå Frâncu în costum bucovinean, cu încå doiconsåteni de-ai lui. Ne-am bucurat, ne-am salutat, ¿i zic, ce face¡i aicea?Zice: am trecut muntele, ¿i facem o excursie prin ¡arå. Adicå, vezi, åstaera mediul, åsta era mediul social cu care noi ne confruntam acolo, nu?Cred cå s-a adunat material interesant, înså nu s-a adunat a¿a desistematic material sociologic. Din cauza asta la Fundul Moldovei nicinu s-a fåcut o monografie. Ceea ce a fost interesant la Fundul Moldovei,a fost cå acolo s-a elaborat teoria. Cå pe urmå toatå lumea a lucrat dediminea¡å ¿i pânå searå, ¿i seara dupå ce se servea masa de searå, toatålumea intra în sala mare de ¿coalå, ¿i începeau discu¡iile. Cu Vulcånescu,cu Stahl, cu Mitu Georgescu, cu to¡i å¿tia, ¿i acolo s-a elaborat, dupåpårerea mea, teoria gustistå cu cadrele ¿i manifestårile ¿i cu toate astea-lalte, dupå lungi discu¡ii. Durau uneori pânå la douå noaptea, discu¡iile.

– Câte luni a¡i stat acolo?– O lunå. Atunci a¿a se ståtea, se ståtea o lunå.– Pe mine m-ar interesa totu¿i mai amånun¡it. E greu så organizezi o

asemenea cercetare pentru un tânår care terminå facultatea ¿i se deplaseazåpentru prima datå în alt sat – cå acaså e altceva, nu? Cum acostezi oamenii,adicå cum îi introduci...

– Da, da, chestia era foarte interesantå, fiindcå acolo se fåceauadunåri cu poporul, ¿i popii ¡ineau de partea noastrå, ¿i erau în sat douåbiserici, o bisericå în satul de jos ¿i, o bisericå în satul de sus, ¿i popa dela biserica din satul de jos era un om cultivat, ¿i atunci se participa latoatå chestia asta, se participa la slujbå, se participa la horå, se fåcea onuntå, adicå contactul era destul de u¿or de stabilit. ªi pe urmå trebuie

265

så ¡ii seamå ¿i de urmåtorul lucru, cå majoritatea oamenilor care erauacolo erau în fond de la ¡arå, ¿tii? Acuma eu nu-mi dau seama, nu-midådeam seama psihologic cam de ce se loveau colegii care îi întrebau peoameni lucruri dificile, dar pentru mine nu era lucru dificil så culegemfolclor.

– Nu-i speria aparatura... Nu se minunau?– Nu! Singurul lucru care îi speria era fotografia. Nu se låsau

fotografia¡i, fiindcå fotografia echivala cu umbra, ¿i la ei umbraînsemneazå a putea fi omorât. ªi în primele cercetåri, peste tot, nu numaiîn Fundul Moldovei, chestia asta cu umbra a fost o problemå... cufotografiile. Pe urmå erau tot felul de... La maså atmosfera era colegialå,foarte plåcutå, fiindcå la maså se fåceau tot felul de epigrame. ªi era cunoi un geograf pe care-l chema Popescu-Spineni, care era secretarulfacultå¡ii, nu ¿tiu dacå... ªi Fundul Moldovei era foarte întins, afarå desatul acesta, satul propriu-zis, cu cele douå pår¡i de sus ¿i de jos, era încåun sat care ¡inea de el, care se chema Boto¿. ªi dincolo de Boto¿ începeazona hu¡ulå, adicå treceai de Boto¿, intrai în altå zonå, la hu¡uli. ªi mergeapeste mun¡i, mergea pânå la Cârlibaba, Iacobeni-Cârlibaba, ¿i atunci aino¿ti, cercetând geografia locului – Popescu-Spineni trebuia så facå odescriere geograficå, nu? – atuncea s-a dus la Cârlibaba, unde a întâlnitun om care vorbea patru sau cinci limbi. Printre astea era austriaca,a fåcut armata în Austria, vorbea idi¿, vorbea ucraineanå, vorbea româ-ne¿te, probabil cå vorbea ¿i ungure¿te.

– ªi poloneza...– ªi atunci a venit, ¿i a vestit la o ¿edin¡å, cå fiecare fåcea o dare de

seamå despre ce a fåcut, ce a descoperit. ªi atunci el a fåcut o dare deseamå despre aceastå minune de om poliglot, pe care l-a întâlnit. Dreptcare i s-a fåcut urmåtoarea anecdotå: cå a întâlnit un om care vorbeacinci limbi ¿i el a reu¿it så se în¡eleagå cu el prin semne. Adicå î¡i spun oanecdotå, ca så-¡i dai seama care a fost atmosfera. Altfel era o via¡å destulde sobrå. În general se mânca bine, fiindcå se aproviziona, era bucåtårie,bucåtari adu¿i, ¿i se tåiau porci, se tåiau vi¡ei, nu era o problemå, nu? Sebea un fel de limonadå. Un fel de limonadå în sticle cu dop de sticlå, pecare-l apåsai, ¿i dopul cådea înåuntru. ªi asta era o råmå¿i¡å austriacå, sechemau cracåre. Adicå toatå lumea când obosea, când alerga prea mult,se ducea la o cârciumå din asta, cå erau multe, ¿i bea ni¿te cracåre. Satulavea o întreprindere minierå. Se scotea ni¿te cårbune acolo, pe un deal.

266

– Era proprietatea statului?– Nu cred cå era... habar n-am a cui era. Deci, asta era chestia, asta

era situa¡ia cu Fundul Moldovei. În orice caz, Stahl ¿tie cel mai binedintre cei care tråiesc azi.

– Bernea a fost?– Nu, Bernea n-a fost. Bernea cred cå a venit numai la Drågu¿. Stahl

ar ¿ti cel mai bine så-¡i povesteascå despre cum s-a elaborat doctrina,fiindcå asta ar fi cel mai important, adicå så fundamentezi ¿i teoreticacest moment al Fundului Moldovei. Pe urmå Gusti era un foarte bunstrateg. Un foarte bun strateg, de a racola oamenii. ªi erau doi, de fapttrei folclori¿ti muzicali atuncea. Era Bråiloiu, care avea Arhiva Societå¡iiCompozitorilor, care era de educa¡ie francezå, era Breazul, GeorgescuBreazul, care fåcuse ¿i el o arhivå de folclor la Ministerul Învå¡åmântului,¿i mai era ¿i..... n-ai auzit de el?

– Nu.– Nu, care fåcuse ¿i el studii în Germania. Între Bråiloiu ¿i Breazul

care era la Conservator, era o oarecare rivalitate. ªi Bråiloiu a stat douåsåptåmâni, ¿i pe urmå a plecat. Avea probabil altå treabå, ¿i atunci Gustil-a adus pe Breazul. A adus ¿i el ni¿te aparate, dar eu cu Breazul n-ammai colaborat, fiindcå eu må legasem de Bråiloiu, ¿i prietene¿te ¿i îmiplåcea cum lucra, ¿i era un om interesant, foarte de¿tept ¿i...

– Cred cå Bråiloiu polariza mai mult tineretul...– Bråiloiu a polarizat, sigur cå apoi la Societatea Compozitorilor o

så vorbim de asta, acolo a adunat o mul¡ime de lume. Deci, asta este înepisodul Fundul Moldovei.

– Avea un plan de muncå stabilit de la bun început sau fiecare lucra dupåcon¿tiin¡a sa de cercetåtor?

– Nu erau încå elaborate chestionarele, pe urmå s-au elaborat, peurmå s-au stabilit sectoarele pe cadre ¿i manifeståri.

– Herseni cu ce se ocupa, ce-l fråmânta acolo, ce-l interesa?– Herseni cred cå fåcea organiza¡ia socialå, chestii din astea. El era

încå la început, nu era încå în cadrul celor de frunte...– Era mai tânår...– El era mai tânår, adicå fruntea era Stahl, era Vulcånescu, Paul

Sterian, Mitu Georgescu, Nicu Argintescu pentru problemele de artå,cine mai era? Era Milcu, fire¿te...

267

– Între aceste diverse profesii era vreo comunicare? Eu nu våd ce putea såcomunice spre pildå antropologul biologic cu folcloristul...

– Fiecare î¿i vedea de treaba lui, adicå dacå vorbim de antropologulbiologic, ei aveau o treabå foarte importantå, fåceau toate måsuråtorileastea, ¿i mai fåceau ¿i tratament bolnavilor. Dar Rainer era un om foartedeschis la minte ¿i foarte de¿tept, adicå pe el nu îl interesa... Îl interesa,fårå îndoialå, ce fåceam noi acolo, ca så determini tipul antropologic,participa la discu¡ii. El participa probabil mai mult decât Bråiloiu. Ceilal¡ifuseserå deja la ni¿te monografii, unii au fost chiar de la început. EraVlådescu-Råcoasa, dar mai pu¡in importante. Cåci cei care au fost lamonografiile anterioare erau roda¡i. ªi cei care veneau noi, se lipeau,ca så spun a¿a, pe lângå å¿tialal¡i, nu? Adicå a¿a s-a format nucleul, carepe urmå s-a mårit. ªi pe urmå, în urma acestui nucleu s-a precizat teoria,¿i dupå ce s-a precizat teoria, fiecare sector a cåutat så-¿i facå chestio-narele, adicå så-¿i facå problematica.

– Ideea cu chestionarul plutea deja în aer, de acolo a apårut necesitateachestionarului...

– Da, da, cred cå era necesitatea chestionarului, dar nu era unchestionar ca acela al lui Densu¿ianu sau al lui Hasdeu3. Adicå så ieini¿te probleme, ¿i så te duci så le dai unuia, så le completeze. Chestio-narul era numai un aide-mémoire.

– Un ghid de discu¡ie.– Un ghid de discu¡ie, totul era pe interviu, toatå discu¡ia era pe

interviu, toatå discu¡ia era pe participare, adicå dacå te-ai dus la horåsau la nuntå, atuncea notai tot ce se întâmpla acolo. Poate cå nu era încåideea cå trebuie så chestionezi ¿i asupra sensului lucrurilor. Dar în oricecaz ce vedeai, trebuia så notezi, ¿i pe urmå så-i întrebi ce se-ntâmplå,cum faci în cazul cutare, cum faci în cazul cutare, mai cu seamå înprobleme economice. Pe urmå structura socialå era foarte importantå,fiindcå era sat din åsta, bazat pe neamuri. Trebuia så iei un neam dinåsta, ¿i så-i faci arborele genealogic...

– Spi¡å de neam.– Spi¡å de neam, da, ne-am dus în partea de sus a satului, la o familie

Andromicescu. Familia Andromicescu era una din familiile cele mainobile, ¿i avea o caså din astea, gen cetate, o caså cu ocol întårit. Câmpul,hotarul lui, în câmpul åsta era casa lui, ¿i gard de jur împrejurul casei,¿i casa mare, ¿i alåturi o caså micå în care ståtea båtrânul, adicå era

268

o realitate, o realitate tentantå. Chiar numai så observi ¿i så notezi, erainteresant. Pe urmå la foarte multe cercetåri s-au gåsit case din astea, cuocol întårit, la Hunedoara, Ha¡eg.

– Cred cå cea de la Muzeul Satului de acolo este.– Da, e din Ha¡eg, dar aia din Bucovina era mai frumoaså, asta a lui

Andromicescu era, ca arhitecturå, superbå. La ei arhitectura e de brad.În Maramure¿ arhitectura e de obicei din stejar, aici în Bucovina era debrad. Era un sat foarte bun, la nivelul acela, un sat de oameni a¿eza¡i,trecu¡i prin Austria, nu? ªi acolo era un dans care se chema arcanu, ¿iarcanu era un fel de sârbå, pe care echipa din Fundul Moldovei a dansat-ola Viena, la aniversarea lui Franz Josef. ªi mai tråia cel care a condusechipa, îl chema ºipåu, ¿i åsta mi-a povestit tot, cum a fost, cum a fost laMoldova, toate astea existå în arhiva Institutului.

– Dacå existå arhiva Institutului...– Existå, cå s-a dat aia, arhiva Institutului, arhiva de folclor muzical

nu s-a pierdut. Fiindcå atunci când a venit råzboiul, Bråiloiu avea un omde serviciu în arhiva asta, foarte de¿tept, oltean. Îl chema Dumitru Petcu,care în afarå de om de serviciu era ¿i cântåre¡, el racola în Bucure¿ti pepia¡å cântåre¡i, ¿i-i aducea la înregistrare, ¿i Bråiloiu cåzuse în maniaadunårii de icoane pe sticlå. Icoane pe sticlå pictate de unul care se chemaSavu Moga. ªi el a fåcut o colec¡ie mare de icoane ale lui Savu Moga ¿i...

– Nu era ¿i la Drågu¿?– Ba era ¿i la Drågu¿, ¿i Petcu îi aduna în camerå. Colec¡ia Bråiloiu

stå în Muzeul Bruckenthal, doamna Bråiloiu a vândut-o muzeuluiBruckenthal. Când a venit råzboiul ¿i evacuarea, Bråiloiu în loc såevacueze arhiva, cum s-au evacuat toate celelalte institu¡ii, atunci toatåarhiva de folclor ¿i cilindrii ¿i tot, ni¿te låzi, ¿i le-a trimis în jude¡ul Gorj,la Petcu Dumitru acaså, ¿i le-a bågat în ¿ura de fân. N-a trecut nimenipeste el, n-a trecut nimeni pe acolo, nu s-a atins nimeni de ele, ¿i în ’49,când am înfiin¡at noi Institutul de Folclor, am luat un camion, ¿i am aduslåzile înapoi.

– Petcu a stat ¿i le-a påzit cu sfin¡enie?– Petcu a stat acaså.– Formidabil!– Da. Deci, asta-i pu¡in din arhivå din care nu s-a pierdut absolut

nimic, nici un cilindru, nici måcar nu s-a stricat, ¿i cataloagele ¿i notele ¿imanuscrisele ¿i toate sunt la Institutul de Folclor. Datoritå acestei idei de

269

a nu trimite pe linia statului, nu? ci a le trimite la Petcu, ¿i acesta le-abågat în ¿ura de fân, iar eu am fost acolo când s-au luat låzile alea. Peurmå noi am råmas prieteni cu Petcu. Avea o nevastå, nevastå de-a doua,care a fost o mare cântårea¡å, Mari¡a o chema. ªi Petcu are doi båie¡i. Are¿i ni¿te fete care sunt în învå¡åmânt, dar unul din båie¡ii lui a fost unmare ospåtar, a fost la un moment dat, ¿eful unui mare hotel de la Bra¿ov.Olteni din å¿tia, iste¡i, ¿tii? A¿a cå toate materialele astea se gåsesc laInstitut. Materialele lui Breazul nu erau a¿a de complete ¿i de sistematice.Bråiloiu nu numai cå le-a adunat, dar cu Bråiloiu la sfâr¿it, când el ahotårât så plece, am fåcut primul catalog, pe ni¿te foi mari, pe care amtrecut fiecare cântec, cine l-a cântat, când, cum l-a cântat ¿i a¿a maideparte. Acest catalog e manuscris, scris de mine ¿i acuma în arhivaInstitutului de Folclor. Pe urmå, pentru Drågu¿, pe urmå s-au tipåritaceste cataloage. De fapt primul catalog este manuscris la arhivainstitutului. Da.

– O ultimå întrebare legatå de Fundul Moldovei. Sociologia putea sau nuså vå influen¡eze pe dumneavoastrå care a¡i fost elevul lui Densu¿ianu în materiede folclor? Dar a¡i sim¡it o lårgire a orizontului dumneavoastrå?

– Påi, sigur cå da. Mai întâi ¿i întâi cå era grupul, ¿i pe urmå eradisciplina ca atare. Adicå eu må ocupam de folclor literar, cu Bråiloiuîmpreunå, el fåcea muzica, eu fåceam textele, nu? Dar Floria Capsalifåcea dansurile, ¿i Floria Capsali venea la noi, ¿i discutam, ¿i se înregistraumelodiile de dansuri. Mac Constantinescu fåcea costumele ¿i schi¡ele, ¿iMac Constantinescu era bårbatul Floriei Capsali, pictorul, nu? Dacå lucraiîn grup, sigur cå te conectai... Poate cå la vremea aia pe mine nu m-ainteresat a¿a de mult structura socialå ¿i chestiile astea, dar ceea ce erauobicei sau astea, da.

– Dar determinårile sociale sau variantele sociale...– Nu!– Nu încå?– Încå nu, n-a¿ putea så spun de astea la Fundul Modovei...– Ce a¡i fåcut dupå asta?– M-am dus în Maramure¿, ¿i pe urmå m-am întors în Bucure¿ti,

¿i pe urmå în ’29 aprilie m-am dus la Praga. ªi pe urmå eu må întorceamîn fiecare varå de la Praga, ¿i luam parte la cercetåri, ¿i dupå aceea måduceam înapoi la Praga.

– Uitându-må în biografia dumneavoastrå n-am priceput, cum de a¡iparticipat la cercetåri, fiind în acela¿i timp la Praga?

270

– Påi da, cå a¿a fåceam, cå veneam, cå må legasem de toatå treabaasta, må legasem de Bråiloiu. Dupå Drågu¿ må legasem ¿i mai tare detoatå chestia asta...

– La Praga de ce v-a¡i dus?– Ca så fac slavistica.– Cum mergeau aceste lucruri împreunå, totu¿i?– Mergeau cå nu... sociologia era o distrac¡ie, pentru mine, adicå eu

n-am vrut så må fac sociolog niciodatå. Eu am vrut så må fac filolog slav.Ρi povestesc eu pe urmå, cum m-am reîntors la folclor, eu am continuatså fac folclor prin legåtura cu Bråiloiu, înainte de toate.

– Dupå Fundul Moldovei a venit Drågu¿ul, nu? Mai am, totu¿i, o întrebarelegat de Fundul Moldovei. Vorbi¡i de Filaret Mândrilå vizitiul, ¿i cå de la el a¡iauzit prima oarå cântece noi, din armatå. Iar Bråiloiu cåuta cântece vechi.Întrebarea mea este: de fapt Bråiloiu ¿i toatå cercetarea asta periodicå de cântece¿i poezie popularå mergea spre arhaic, fåcând abstrac¡ie de restul, sau vroia såvadå repertoriul global? Cå dacå se uita la tot ce se cântå, era deja sociologie...

– Filaret Mândrilå era un båiat tânår, care abia se întorsese de laarmatå, ¿i fåcuse armata la gråniceri. ªi în repertoriul såu de cânteceavea un cântec despre gråniceri. Grånicerul când sose¿te, nu ¿tiu ce, existåtextul la Institutul de Folclor. Deci, el era vizitiu, de¿i era un informatortip, cå Bråiloiu spune undeva care sunt informatorii tip. Informatorii tipsunt cei care påstreazå foarte bine folclorul în ansamblul såu. ªi FilaretMândrilå era unul care lucra cu noi, fiindcå era vizitiu, ¿i când nu seducea nicåieri, venea acolo, ¿i ne mai cânta un cântec. Deci, FilaretMândrilå, tânår om abia întors din armatå, n-avea probabil un repertoriufoarte vechi, dar pe Bråiloiu l-au interesat chestiile astea. Bråiloiu a avut,în sensul åsta, dacå vrei, a avut o viziune sociologicå asupra lucrurilor.O dovede¿te ¿i cartea lui asupra vie¡ii muzicale din Drågu¿, unde el aluat toate cântecele care se cântau în Drågu¿ la momentul acela, n-a luatnumai cântecele vechi. Drågu¿ul avea probabil mai pu¡ine cântece pecare muzicologii le socoteau vechi, decât Fundul Moldovei, fiindcåFundul Moldovei cuno¿tea doina. ªi Bråiloiu a cåutat doine în FundulMoldovei, fiindcå doina era hora lungå a lui Bartók, care a gåsit-o Bartókîn Maramure¿, era hora frunzii, era doina olteneascå ¿i toate celelalte.Deci, era în momentul acela socotit unul din straturile muzicale cele vechi,¿i Bråiloiu l-a cåutat. Dupå cum Bråiloiu a cåutat cântecele de înmor-mântare, cântecele rituale de înmormântare, pe care le-a publicat în

271

Ale mortului din Gorj. Dar, când am fost noi la Drågu¿ ¿i am asistat laînmormântare, Bråiloiu a cules tot ce se cânta la înmormântare, adicåtoate bocetele care n-aveau nimic cu cântecele ceremoniale vechi, darvorbeau despre oameni, despre durerea lor, despre nu ¿tiu ce, a¿a cå el aavut o deschidere fa¡å de cântecele astea. De altfel, el a ¿i lansat ideea cåexistå în cântecele lirice un strat care se cheamå cântecele moderne.Cântecele moderne care sunt, spunea el, cântecele din Muntenia. Cânteculnou muntenesc are foarte multå legåturå cu cântecele militare, cu lucrurileastea, deci un strat nu de cântece noi în sensul în care sunt cântecele noide acuma, adicå ceea ce aståzi se socote¿te cântec nou, fiindcå este textnou, adicå text cu referin¡e la realitatea contemporanå, nu? Dar, în ge-neral folclorul este întotdeauna contemporan, adicå tot ce se cântå, eusocotesc cå face parte din repertoriul lor contemporan. Sigur cå suntstraturi.

– Influen¡e.– Influen¡e, dar dacå faci folclorul unui sat, trebuie så-l iei pe tot.

ªi Bråiloiu în metoda lui de cercetare, el face diferen¡å, în Gorj, întreinformatorii vechi, cei care de¡ineau repertoriul general al satului,neinfluen¡at în general, cântece vechi sau noi, dar din repertoriul curental satelor ¿i repertoriul celor care au fost pleca¡i. ªi în Gorj erau foartemul¡i pleca¡i, ¿i veneau înapoi, ¿i citeazå chiar un caz din åsta, ¿i spunecå a fost ucenic la Bucure¿ti, ¿i ce-a fåcut ¿i... Trebuie så te ui¡i odatå întextul åsta, ¿i så vezi cum diferen¡iazå Bråiloiu lucrurile astea.

– Spunea¡i cå la Fundul Moldovei el înregistra ¿i dumneavoastrå nota¡itextul. ªi de atunci vå intereseazå folclorul literar...

– Fiindcå nu sunt muzicant.– V-a interesat ¿i altceva decât cântece ¿i poezii? Felul în care povestesc

oamenii?– La cercetåri? Nu, nu. Acolo eram foarte legat de Bråiloiu, må

întâlneam pentru prima datå cu el. ªi basmele ¿i toate astea au intrattârziu în cercetare.

– Fa¡å de Densu¿ianu cu care a¡i fåcut folclor, ce era nou la Bråiloiu?– La Bråiloiu întâi a fost muzica nouå, cå Densu¿ianu nu a fåcut

niciodatå muzicå. ªi pe urmå, contactul cu sociologia, ¿tii. Adicå o legå-turå directå între ceea ce se cântå ¿i via¡a oamenilor. ªi pe urmå la Bråiloiua fost foarte mult, dupå aceea, ¿i asta m-a interesat ¿i pe mine foartemult, plasarea cântecelor, adicå a melodiilor ¿i textelor, în ansamblu,

272

în obiceiuri, în dansuri, de pildå melodiile de dansuri separat de celelalte,pe urmå ¿ezåtorile, ¿i pe urmå obiceiurile de nuntå ¿i toate astea.

– Deci, aceasta a¡i început s-o urmåri¡i deja la Fundul Moldovei?– Sigur! Påi noi am mai fåcut, am ¿i stat la ceremoniale de nuntå.

Cred cå mai pu¡in am avut ocazia acolo, cu Bråiloiu, a¿a dupå câte îmiamintesc, så asiståm la o înmormântare. De¿i Bråiloiu avea o legåturåbunå cu un popå din satul de jos, cu care a discutat ¿i probleme deobiceiuri, de obiceiuri legate ¿i de bisericå ¿i de toate acestea, dar peurmå, când am ajuns la Drågu¿, acolo au fost cazuri de înmormântare,la care am asistat, ¿i am cules cu fonograful pe marginea gropii, amînregistrat bocete. ªi în studiul lui Bråiloiu cu Bocetul la Drågu¿, acolo elaratå întotdeauna cå textele au fost notate de mine, ¿i unele observa¡ii,acolo deja am intrat mai adânc în cercetarea obiceiurilor.

– Adicå nu numai textul ¿i melodia, ci în general... obiceiul.– Contextul general. Adicå un dublu context, fiindcå noi fåceam

contextul folcloric, adicå obiceiul, nu ¿tiu ce, ¿i pe de altå parte, fiindîntr-un grup social, eram incita¡i så vedem ¿i contextul sociologic. ªi peurmå, când Bråiloiu a avansat mai mult cu chestiile astea ¿i a ajunsså culeagå, mai ales în Runcu, când a ajuns så culeagå în legåturå cuobiceiurile de înmormântare, cå acolo erau cântecele astea funebre,ceremoniale, zorile, bradul, ¿i a ajuns så culeagå aceste cântece ¿i totce se face în legåturå cu înmormântarea, el a cules cu Stahl, ¿i atunci sevede foarte bine, cå Stahl stenografia. Bråiloiu punea întrebåri în legåturåcu moartea, cu via¡a de dincolo, cu riturile de înmormântare ¿i cu nu¿tiu ce, ¿i Stahl nota råspunsurile. Adicå, neputând înregistra atunci,cå n-aveam fonografe. Puteam înregistra muzica pe cilindri, dar foartepu¡in, nu puteam så înregistrez o convorbire. Atuncea Bråiloiu fåceaconvorbiri cu informatorii lui. ªi acolo a avut o informatoare foarte bunåîn legåturå cu asta, bunå cântårea¡å, ¿i cunoscåtoare, Maria Arbagic.Atuncea el întreba, ¿i Stahl ståtea alåturi de el, ¿i nota råspunsurile.ªi a¿a, în materialele culese de ei împreunå, acolo gåsim informa¡ia foartemare etnograficå, adicå în legåturå cu obiceiurile, mai mult decât cu obice-iurile, în legåturå cu credin¡ele ¿i toatå mitologia care stå la baza acestorobiceiuri. ªi asta a fost colaborarea foarte importantå între Bråiloiu ¿i Stahl.

– În memoriile lui Stahl sunt destule relatåri despre aceasta.– Da, ei au colaborat foarte strâns.– La Fundul Moldovei a¡i våzut cum lucra Floria Capsali, so¡ia lui Mac

Constantinescu, pictorul. Ea avea deja un sistem de notare a figurilor de dans?

273

– Nu avea.– ªi atunci cum nota?– Învå¡a ea. Înainte de toate, ea era o artistå, ea învå¡a, Mac fåcea

picturå, fåcea schi¡e, nu ¿tiu ce, dar metoda notårii dansurilor, asta e oproblemå care a apårut... probabil cå ea ¿tia ceva despre lucrurile astea,dar sistem de notare a apårut mult mai târziu. Fiindcå sunt douå sistemede notare a dansurilor populare. Pe urmå, dupå înfiin¡area Institutuluiau fost mari discu¡ii, ce fel de sistem så adoptåm.

– Dupå råzboi....– Dupå råzboi. Înainte de råzboi nu s-a pus încå problema. S-a pus

descrierea ¿i învå¡area dansului. Asta avea deja o tradi¡ie la noi, învå¡areadansurilor populare, fiindcå erau to¡i å¿tia, care au devenit pe urmåcoregrafi, fra¡ii Buruc sau Judet care aveau echipe între cele douåråzboaie, echipe de tineri din societatea bunå, pe care-i învå¡au dansuripopulare.

– Curentul åsta poporanist.– Da. Dar Floria Capsali era altå calitate, fiindcå ea venea de la Paris,

venea cu o ¿coalå coregraficå bunå, ¿i ea s-a orientat spre balet.– Dar n-a scris despre...– A scris ceva în Sociologie, în volumul åla mare, în care s-au publicat

diverse studii, acolo cred cå a scris ¿i ea ceva.– Nu ave¡i colec¡ia de „Sociologie româneascå“?– Nu.– Importan¡a Fundului Moldovei din punctul de vedere al elaborårii

teoriei... eu n-am priceput asta. Elaborarea unei teorii nu este o treabå colectivå.Nu în¡eleg, cum era elaboratå teoria?

– Erau ni¿te premise care reie¿eau, ni¿te modalitå¡i de cercetare,care probabil cå s-au practicat foarte mult la Nereju. Dar la FundulMoldovei s-au dus discu¡ii lungi asupra acestor modalitå¡i, ¿i atunceas-a codificat, ca så zic a¿a, sistemul. Între cadre ¿i manifeståri ¿i toate,toatå structura sistemului, adicå sistemul acesta sociologic al lui Gusti aprins contururi acolo, nu? ªi pe urmå åsta a fost aplicat la Drågu¿ ¿i laRuncu ¿i la Cornova cu consecven¡å. Grupurile erau formate dupåsistemul: unul fåcea manifeståri economice, altul fåcea manifestårispirituale, altul fåcea rela¡ii de familie.

– La Fundul Moldovei nu erau încå divizate?– Erau deja divizate. Faptul cå la Fundul Moldovei, Gusti a sim¡it

nevoia så-l aducå pe Bråiloiu, så fie acolo unul care se ocupå de muzicå.

274

Tot a¿a, de luat folclorist literar era foarte u¿or, cå putea så ia de lafacultate, cå erau studen¡i, nu? Dar faptul cå a sim¡it nevoia så-l aducåpe Bråiloiu, ¿i apoi så-l aducå pe Breazul, cå a sim¡it nevoia s-o aducå peFloria Capsali, cå l-a adus pe Rainer cu Milcu så facå antropologie fizicå,antropologie biologicå, adicå deja erau ni¿te premise ale sistemului, sauîn capul lui era deja un sistem care trebuia rotunjit. ªi atunci, acolo,în aceste discu¡ii lungi ¿i colective, acolo...

– Cine vorbea cel mai mult acolo?– To¡i. Stahl, Vulcånescu, Mitu Georgescu, Argintescu... Argintescu

era un estetician care a tråit pânå acum de curând... Fire¿te, båtrânulRainer, care era o personalitate... Erau oameni foarte de seamå.

– Milcu cum era? S-a spus despre el, cå ar fi fåcut carierå fiindcå eraginerele lui Parhon.

– Nu, nu. El era asistentul bine våzut al båtrânului Rainer. ªi båtrânulParhon pânå dupå råzboi n-a fost nimic. N-a fost o personalitate foarteimportantå. El s-a ridicat o datå cu socialismul, fiindcå aveau nevoie deo personalitate... Ar trebui, prin doamna Apolzan, så reconstituim listacelor care au fost în fiecare echipå.

– O am deja. ªti¡i de unde? Din Arhiva pentru ªtiin¡å ¿i Reformå Socialådin 1936. Acolo sunt toate. Asta nu e o problemå. Problema este, dacå a¡i puteaspune despre fiecare ce a fåcut mai târziu în via¡å, dacå au dispårut sau nu dinculturå?

– Da, despre mul¡i a¿ putea så spun, poate cå nu despre to¡i, despreunii nici nu-mi aduc aminte cå au fost, dar despre mul¡i a¿ putea såspun... sigur.

– Sunt trei-patru studii care vorbesc în 1936 despre drumul parcurs din’25 pânå în ’35.

– Se vede ¿i cum a crescut.– Sigur cå da, cu cifre, nume, lucråri, cu tot, tot, fåcut nem¡e¿te. Cum s-au

comportat oamenii în fa¡a fonografului, ¿i a¡i spus cå n-a fost nici o problemå,singurul lucru de care se temeau era fotografia, cå este umbrå ¿i må rog... Atunci– nu acum, dupå 60 de ani, dar atunci – vå dådea¡i seama despre ce era vorba?

– Chestia cu umbra? Da, fiindcå chestia cu umbra este legatå decercetarea în legåturå cu Me¿terul Manole. Zidarii au fost presupu¿i cåiau umbrele copiilor ¿i le bagå în zid. ªi atuncea måsoarå umbra, cumvadacå måsoarå umbra cuiva, un zidar poate så te omoare, fiindcå ¡i-amåsurat umbra. Este o practicå magicå. ªi Caracostea4, care se ocupa cu

275

Me¿terul Manole, citeazå un proces care a fost undeva în zona TurnuluiSeverin, cu ni¿te zidari care au fost da¡i în judecatå, pentru cå au luatumbra unor copii, ¿i copiii å¿tia ar fi murit. Adicå, ideea asta era la ei, la¡årani, cå dacå cineva poate så-¡i ia umbra, poate så te omoare. Ca ofåcåturå.

– Dumneavoastrå l-a¡i ascultat pe Caracostea, ¿i ¿tia¡i de treaba asta. Darceilal¡i?

– Påi, dar cine se ducea la ¡arå ¿i studia toate supersti¡iile, dacå neuitåm bine, probabil la...

– Dar nici n-a apårut atunci, la Fundul Moldovei.– Nu, a apårut la Drågu¿. Dar oamenii care aveau legåturi... la

români este foarte complicatå chestia asta, fiindcå majoritatea românilorau o bazå folcloricå din familie. Cu to¡i båie¡ii å¿tia de ¡årani, care erauatunci, nu?

– Cu excep¡ia lui Stahl. ªi a lui Gusti.– Care nu erau ¡årani.– Foarte interesant. Deci, eram la umbre. Spunea¡i, cå asta nu constituia

o problemå, fiindcå fiind de la ¡arå, putea¡i în¡elege... Dar oricât de mult a¡i fifost de la ¡arå, tot domni era¡i fa¡å de cei de acolo, reprezenta¡i o altå culturå...Nu ¿tiu dacå asta v-a pus pe gânduri?

– Nu ¿tiu dacå råze¿ii åia moldoveni din Fundul Moldovei, ei fa¡åde noi, ei ne acordau nouå foarte mare respect. Fiindcå ei se considerautotu¿i cineva. Noi veneam la ei, ne primeau, ca pe ni¿te oaspe¡i, iar noieram ni¿te bie¡i studen¡i.

– N-aveau ¡åranii complexe fa¡å de dumneavoastrå?– N-am avut impresia cå Fundul Moldovei ar fi avut complexe.

Ei erau foarte nobili, ¡i-am spus, primarul Frâncu a venit cu ma¿ina såviziteze. Când m-am dus eu prima datå în Maramure¿ så culeg, cânderam încå student, ¿i m-am dus la joc så culeg cântece, nu? ¿i aveamfeciori prieteni în sat, cå tot aveai prieteni în sat, ¿i la un moment dat eiau început så se taie cu cu¡itele, cå a¿a se întâmpla acolo, la joc, pentrufete se tåiau cu cu¡itele, ¿i atuncea unul dintre prietenii mei a venit lamine ¿i mi-a spus: Domni¿or, ie¿i afarå, cå noi avem ceva de lucru aici.ªi m-au rugat så ies afarå, ¿i ei s-au tåiat, ¿i când au terminat, m-au chematînapoi. Dar ei må protejau, ¿i må considerau domni¿or, fiindcå erambåiatul popii. Adicå rela¡iile mele cu ei erau altele, decât rela¡iile noastrecu ace¿ti nobili råze¿i din Fundul Moldovei. Noi eram ni¿te orå¿eni veni¡iacolo, dar ei erau foarte tari pe nobilimea lor.

276

– Exista mentalitatea aceasta de råze¿, nu de ¡åran oarecare.– Da, sigur cå da. Era o familie Ursachi acolo care aveau caså întåritå,

din aia... ªi ei fåceau foarte mari deosebiri între cei care erau råze¿i înståri¡i¿i cei såraci din sat. Adicå erau ¿i oameni såraci, între ¡igani, ¿i pe urmåfåceau foarte mare...

– Era ¿i colonie de ¡igani?– Nu, erau ¿i ni¿te mine acolo... ªi fåceau foarte mare deosebire fa¡å

de hu¡uli, pe care-i socoteau mai pu¡in valoro¿i. Ucrainenii å¿tia în toatåzona erau socoti¡i mai pu¡in valoro¿i. În Maramure¿, unde erau mul¡iucraineni, ¿i noi eram vecini cu satele ucrainene, era un proverb carespunea: cal verde ¿i rus cuminte...

– Nu existå.– Nu existå. A¿a cå era diferen¡å din asta. Ideea asta cå existå o

¡årånime unitarå, care gânde¿te... asta-i o prostie. Categoria cea mai desus, adicå liderii acestei comunitå¡i de råze¿i, economic intraserå îneconomia burghezå.

– Gândea în termeni de pia¡å.– Gândea în pia¡å, ¿i politic intrase în politica burghezå, fiindcå el

era sau liberal sau nu ¿tiu ce, ¿tii?– Foarte interesant. Au fost ¿i evrei, ¿i nem¡i în Bucovina...– Au fost ¿i evrei. Cu evreii erau douå probleme: evreii care intraserå

în economia de pia¡å, ¿i care erau elementul, ca så zic a¿a, al colonia-lismului periferic. Adicå evreii mari, å¿tia colaborau cu ace¿ti oameni,cå prin ei cumpårau mun¡i, cumpårau pådurile. Nu cumpårau princomunitate, cå nu aveau nevoie, le cumpårau prin interpu¿i. ªi pe ceilal¡iîi finan¡au prin camåtå, cå ei dådeau bani cu camåtå, ¿i pe urmå î¡i luaupåmântul, te dådeau în judecatå ¿i... Asta cred cå a fost la ¡arå, în anumitezone, în afarå de agita¡ia politicå, asta a fost sursa antisemitismului.Adicå o surså, o motiva¡ie economicå realå.

– La altå scarå au fost evreii mici...– Evrei mici. Evreii mici de prin Maramure¿, când a venit råzboiul,

când a venit Hitler, foarte mul¡i i-au ajutat. Acolo la Brep gazda noastrå,Maria, era foarte bunå prietenå cu evreica din sat, vecina ei, Haya. ªiHaya a scåpat, ¿i s-a întors din deportare, ¿i a venit în sat, ¿i au tråit încåvreo câ¡iva ani împreunå, ¿i pe urmå a plecat Haya în Palestina. ªi auråmas în coresponden¡å, ¿i când unul din båie¡ii ei s-a însurat, tot cu oevreicå din Maramure¿, dar din alt sat, a venit la Brep, ¿i a fåcut nuntå

277

acolo, cu prietenii ei români. Adicå, vezi, chestiile sunt omene¿ti... foarte,de la caz la caz foarte complicate, nu?

– Evreii din Maramure¿ constituie o categorie aparte, în întregul ImperiuAustro-Ungar cred cå a fost singura regiune unde s-au integrat în mediul rural.

– Da, erau ¿i mul¡i. Este în Maramure¿ un strat de evreime care avenit din secolul al XVIII-lea, jumåtatea secolului al XVIII-lea. Dar numårullor s-a înmul¡it foarte tare în 1914, dupå 1914. În timpul råzboiului cuaustriecii, ru¿ii au ajuns la Carpa¡i ¿i au ocupat Lemberg. Atunci evreii,de frica ru¿ilor ¿i a pogromurilor – era cunoscutå chestiunea de laHmelni¡ki – atuncea au trecut Carpa¡ii, ¿i s-au a¿ezat în Maramure¿.Atuncea s-au înmul¡it foarte mult... Am fåcut o parantezå...

– A mai fost o chestie, mai mult de istorie institu¡ionalå. La FundulMoldovei, Gusti a propus o Asocia¡ie a monografi¿tilor, din care nu s-a alesmare brânzå, dar nu ¿tiu dacå a avut ecou printre cei de acolo, sau numaisociologii au fost cuprin¿i...

– Nu, toatå lumea, nu era diferen¡å atunci, adicå ei erau majoritatea.Adicå, indiferent cå unul fåcea påstorit, sau altul fåcea...

– Herseni se ocupa cu påstoritul.– Herseni se ocupa cu påstoritul, sau cå altul fåcea structuri de

familie, sau cå altul fåcea spiritualitate såteascå, ei tot erau sociologi,majoritatea erau totu¿i sociologi, noi eram cei pu¡ini, adicå cei care nueram de forma¡ie direct sociologicå, eram cei pu¡ini, folclori¿ti, pictori,coregrafi, medici, to¡i å¿tia, ¿i medicii, cred cå medicii, Milcu ¿i to¡i å¿tia,au fost foarte lega¡i. Fiindcå Mitu Georgescu era medic...

– Dar el n-a practicat, se ocupa de statisticå, pe urmå a lucrat la Manuilå.Tot acolo s-a fåcut, ca så zic a¿a, primul muzeu. Ei au fåcut într-o claså de ¿coalåo expozi¡ie. Pe urmå la Seminar au mai fåcut o expozi¡ie, dar dumneavoastrån-a¡i mai venit.

– Eu aduceam totdeauna ni¿te lucruri pe care le salvam din sat.ªi pe urmå de-abia în ’35-’36 a intervenit ideea unui muzeu al satului.Cred cå aici a avut un rol foarte mare Stahl ¿i Victor Ion Popa. Victor IonPopa, care intrase, era un om foarte de¿tept.

– A fost ¿i la Funda¡ie.– ªi nu ¿tiu în ce måsurå toatå chestia asta nu s-a legat ¿i cu o chestie

mai largå, care era la un moment dat obiceiul så se facå, LunaBucure¿tiului. La aceastå Lunå a Bucure¿tiului se fåceau serbåri populare,nu ¿tiu ce, era un fel de rådåcinå foarte îndepårtatå a Cântårii Românei.Era doamna Tåtåråscu care organiza.

278

– So¡ia politicianului?– Da, sigur, el era ministru, ¿i ea organiza Luna Bucure¿tiului, târgul

se organiza acolo, unde este Hotelul Intercontinental, unde-i teatrul, acoloera...

– Era teren viran acolo...– Era teren viran acolo, cu un circ, cu diferite gherete în care se

vindeau tot felul de lucruri.– Interesant. Dupå Fundul Moldovei, avea¡i planul så trece¡i mun¡ii, ¿i så

merge¡i acaså. Pe urmå v-a¡i dus la Praga.– M-am întors întâi la Bucure¿ti. M-am întors la Bucure¿ti, ¿i pe

urmå m-am dus la Praga în ’29, în aprilie. Am terminat Universitatea,mi-am luat licen¡a, am fost profesor la Spiru Haret vreo 4 luni, profesorsuplinitor, la profesorul de limba românå, Vasile Hane¿. Erau doi fra¡iHane¿, Petru Hane¿ care a scris mai multe cår¡i, ¿i Vasile Hane¿ care eraprofesor de limba românå la Spiru Haret. ªi pe urmå am ob¡inut o bursåde schimb cu Cehoslovacia, ¿i m-am dus la Praga. Am stat la Praga, ¿iam învå¡at cehe¿te pânå în varå. ªi vara, când m-am întors acaså, fiindcåeu aveam totu¿i legåturå cu ei, m-am întors acaså ¿i m-am dus la...

– A¡i corespondat cu... cu cine? Cu Bråiloiu?– Cu Bråiloiu. Pe urmå m-am dus la Drågu¿.– În Cehoslovacia a¡i observat asemenea preocupåri...– Era, mai târziu am aflat eu cå era un profesor de sociologie acolo,

slovac pe care-l chema Stefanek5, fratele generalului Stefanek din primulråzboi mondial, ¿i el era profesor de sociologie la Bratislava. El avealegåturi, oarecum spirituale cu ¿coala bucure¿teanå, adicå ¿tia de ea, nu¿tiu ce.

– Dar ceilal¡i, Masaryk6, cel pu¡in sociologii actuali zic cå Masaryk estepårintele lor spiritual...

– Da, dar nu era...– Sociologie empiricå sau må rog, umblatul la ¡arå, la sat, n-a fost la fel?– La universitatea unde am fost eu, în cercul în care am fost eu,

universitatea din Praga era o universitate atunci foarte tare filologicå.ªi aveau cel mai important centru de slavisticå, din Europa, în momentulacela, fiindcå Masaryk ¿i cu Beneš7 au invitat o mul¡ime de slavi¿ti deseamå care au emigrat din Rusia sovieticå, ¿i au cumpårat, au fåcut obibliotecå de cår¡i de slavisticå grozavå, pe care le-au cumpårat dinUniunea Sovieticå. Ei aveau legåturå cu Uninunea Sovieticå, fiindcå ei

279

din 1922 aveau legåturi comerciale. Cehoslovacia a fost prima ¡arå carea avut legåturi comerciale, a¿a cå la Praga la librårie aveai toatå literaturaruså, sovieticå, se putea citi la librårii, se putea comanda la Praga orice.ªi ei erau orienta¡i foarte tare pe slavisticå, ¿i eu m-am dus acolo så învå¡slavisticå.

– Cine v-a îndrumat spre slavisticå?– Maramure¿ul, fiindcå eu fiind în Maramure¿, preo¡ii din satul

vecin, vechea slavå fiind legåtura cu literatura noastrå veche ¿i toatechestiile astea. ªi fiindcå eram la grani¡å.

– Bine, dar Bucure¿tiul nu exploda de slavofilie.– Bine, dar nici nu era slavofilie atuncea, era interesul pentru filologia

slavå, pentru asta era. Nici Praga nu era slavofilå. Adicå nu era anti-ruså, cum era Polonia, nu? Polonia a fost întotdeauna anti-ruså, ¿i polo-nezii ¿i ucrainenii. To¡i au fost anti-ru¿i, nu? Cehii erau plini de respectfa¡å de lumea slavå, ¿i se considerau acuma un centru important al lumiislave, dupå ce Uniunea Sovieticå devenise perifericå. Dar Masaryk n-afost niciodatå un prieten al sovietelor.

– Era prea european.– Da, n-a fost. Adicå s-a concentrat acolo foarte multå lume.– Deci, a¡i fåcut douå lucruri. La Praga nu v-a¡i ocupat de folclor?– Ba da, la Praga m-am întâlnit mai târziu cu Bogatyrev8, care era

marele folclorist.– Marele Bogatyrev.– Da, am fost foarte bine, ¿i am lucrat cu el.– El era emigrant sau cum?– Nu, el a venit acolo ca func¡ionar al misiunii comerciale. Fiindcå

¿tia multe limbi – am så-¡i povestesc odatå toatå povestea cu Jakobson9

– ¿i pe urmå, când a început teroarea stalinistå, el a fost rechemat. ªiprietenii lui i-au spus så nu se întoarcå. ªi atunci el a råmas la Praga, ¿i aînceput så facå cercetåri de lingvisticå – el avea deja o formare lingvisticå– så grupeze acolo... Nu a fost foarte bine primit de cehi. Cåci cehii eraufoarte xenofobi în ce prive¿te universitatea ¿i cultura lor, ¿i toate astea.Dar a intrat în legåturå cu suprarealismul ceh, cå el venea de la futuri¿tiiru¿i, el venea de la Hlebnikov10, venea de la Maiakovski11 ¿i de la å¿tia,deci era natural så intre în legåturå cu suprareali¿tii.

– ... cu Premiul Nobel.– Da.

280

– Avea peste 80 ani...– Bogatyrev a venit cu o burså, ¿i pe urmå nu s-a mai întors, ¿i a

råmas acolo. Când au intrat hitleri¿tii, în ’39, el a spus cå e cetå¡eansovietic, ¿i s-a dus înapoi.

– ªi nu i-au fåcut nimic?– Nu i-au fåcut nimic. Avea doi båie¡i. Unul dintre ei a fost închis,

poet, bun poet, a murit acum doi ani, ¿i ¿i-a våzut familia, cå nu-¿i våzusefamilia de 20 ani.

– În vara lui ’29 vå întoarce¡i pentru Drågu¿ sau de ce?– În ’29 m-am întors la Bucure¿ti, ¿i m-am dus la Drågu¿. Atunci

Bråiloiu avea deja o echipå formatå. Adicå Bråiloiu avea deja UniuneaCompozitorilor, avea deja Arhiva de Folclor. ªi atuncea Bråiloiu a venitacolo cu o echipå formatå. Cu Harry Brauner, cu Matei Socor, cu Stroia.Stroia Mohu era din comuna Mohu de lângå Sibiu, ¿i care fåcuse totConservatorul de la Bucure¿ti. El era deja profesor la Conservator, ¿i i-aadus el acolo. Pe Matei Socor îl ¿tiam, pe Harry Brauner îl ¿tiam, a¿a cådeja... ªi eu eram, fiindcå eu lucrasem cu el la culegere de texte. Atunciam format un grup. ªi atunci nu mai era ca la Fundul Moldovei, undenoi culegeam folclor într-o salå de claså, numai Bråiloiu ¿i cu mine. Atuncini s-a dat o caså care s-a numit Laboratorul de folclor. Casa lui Iurcovan,vizavi de primårie. ªi atuncea s-au fåcut toate înregistrårile. Fire¿te, nu?Umblând prin sat, cåutând oameni, Harry Brauner era foarte iste¡, era înstare så aducå orice fel de informator.

– Povestea ¿i Stahl cu admira¡ie, cå putea så aducå pe oricine.– Da, da. Bråiloiu era pedant, ¿tii, în munca lui. Adicå, el avea pårerea

cå nu po¡i så lucrezi cu oamenii foarte devreme, fiindcå oamenii au delucru, ¿i po¡i så lucrezi foarte bine seara. A¿a cå lui puteai så-i aduciinformatori ¿i ziua, dar el era interesat så aibå oamenii buni seara.ªi atuncea la lampå ståteau, ¿i fåceau înregistråri. ªi dupå ce se terminautoate astea, Bråiloiu cerea så punem lucrurile la punct, adicå se fåceaudeja fi¿e de fonogramå ¿i texte ¿i nu ¿tiu ce... ¿i toate astea trebuiau pusela punct ¿i trecute în catalog. ªi era un grup de fete care cânta, ¿i nule-am luat vârsta sau nu ¿tiu ce, nu le-am luat ni¿te date, ¿i atuncea pe la11 sau 12 noaptea Bråiloiu a zis: „Da’ de ce nu le-a¡i luat?“ ªi atunciHarry Brauner a plecat, ¿i s-a dus så le caute acaså, ¿i så le aducå înapoi...Atuncea fiind un grup ¿i fiind foarte mul¡i, ¿i atmosfera de la Drågu¿ eraalta decât la Fundul Moldovei...

281

– Asta vroiam så întreb, dumneavoastrå ca maramure¿an cum a¡i perceputaceastå schimbare foarte mare? Acolo ortodoc¿i, råze¿i, aici ºara Fågåra¿ului,greco-catolici?

– Aici cu catolicia e o poveste întreagå. Aici era o bisericå nouå, erabiserica ortodoxå, ¿i era o bisericå veche, care era biserica unitå, dar popa,popa båtrân, mi se pare cå îl chema Fågårå¿anu, avea o caså foartefrumoaså, ¿tii, a påstorit cât a påstorit, ¿i popa unit pe care îl chemaIurcovan, a avut un båiat ¿i l-a dat popa Iurcovan så studieze teologieunitå, sau invers, nu mai ¿tiu. ªi când a venit popa ortodox åsta, care erateolog unit, fiindcå nu vroia så plece din sat, a trecut la ortodoxism, ¿i adevenit ortodox. Adicå nu era rigoarea care era în Maramure¿. Cå înMaramure¿ toatå lumea fiind unitå, când a început propaganda ortodoxåîmpotriva unirii, lumea a socotit cå å¿tia sunt ni¿te intru¿i ¿i ni¿tedu¿mani, ¿tii?

– Aici a fost a¿a...– Aici, ca-n sud, aici totul a fost mai labil. Dar, erau foarte muncitori

drågu¿enii, spre deosebire, la ei munca conta. Aveau un hotar slab, nufoarte bogat, ¿i atunci lucrau foarte mult la satele såse¿ti de peste Olt.Cå ºara Oltului mergea pânå la Olt ¿i dincolo de Olt erau satele såse¿ti,¿i atuncea ei se duceau acolo så lucreze, acolo erau to¡i oameni înståri¡i,aveau case frumoase, aveau ¿ure, aveau hambare, aveau multe bivoli¡e.

– Din ce fåceau avere?– Numai din agriculturå, numai din muncå... erau foarte muncitori...– Care a fost aportul acelora care fåceau drumul spre America ¿i înapoi?– Au fost mul¡i „americani“, câ¡i au venit ¿i câ¡i s-au dus acolo,

nu ¿tiu, nu cred cå contribu¡ia americanilor la economica noastrå ruralåa fost hotårâtoare.

– Dar måcar acolo, la Drågu¿.– Au trimis probabil bani, dar nu s-au întors decât în timpul

depresiei, s-au întors câ¡iva acolo, to¡i å¿tia erau cunoscu¡i, erau solicita¡i...– În folclorul lor apare treaba asta?– Apare, am cules cântece despre americani: „Cine a fåcut horele,

Mister cu vapoarele“. ªi Mister nu era „mister“, era unu’ Misler, careavea o companie de naviga¡ie, ¿i care-i încårca pe ei clandestin la Ham-burg, ¿i treceau Oceanul, ¿i intrau clandestin în America, cå era nevoiede mânå de lucru. ªi atunci ei aveau un cântec, pe care l-am cules acolo:„Cine a fåcut horele, Mister cu vapoarele“... La Drågu¿ era deja, din

282

punctul de vedere al cercetårii de grup, acolo era fire¿te mult maiorganizat. Se ¡ineau ¿edin¡e de grupuri mici, se ¡ineau în fiecare zi, se¡ineau ¿edin¡e în care se spunea ce s-a fåcut, adicå era foarte bineorganizat, ¿i la maså se spuneau epigrame...

– De exemplu, ¿ti¡i vreuna?– Påi, epigrame, nu ¡i-am spus?– Mi-a¡i spus cu Popescu-Spineni.– Da, da, Argintescu, åsta era un mare epigramist. Fåcea epigrame

la to¡i. Argintescu-Amza îl chema. A fost istoric de artå. A murit acum7-8 ani.

– În legåturå cu Drågu¿ul am citit cå lui Gusti ideea organizårii satuluii-a venit prin Frâncu, l-a impresionat foarte mult venirea lui Frâncu la Drågu¿.Vå aduce¡i aminte de aceasta?

– Frâncu era un om foarte întreprinzåtor, era un mare lider ¿i acolo...– Le-a dat ni¿te idei drågu¿enilor în legåturå cu problema unui pârâu...– Acolo, la Drågu¿ era un râu. Râul Sâmbetei. ªi era o disputå pentru

apå în legåturå cu Drågu¿ul ¿i cu Sâmbåta de Jos. ªi cu procese. Deviaurâul, cå ei aveau nevoie de apå pentru moarå, pentru joagår, pentru toateastea. La Drågu¿ chestiunea devenise mult mai generalå. Faptul, de pildå,cå era Matei Socor. Matei Socor era cu „Adevårul“12 ¿i „Diminea¡a“13.Matei Socor l-a adus pe Brunea-Fox14, care era marele reporter. ªi atunciBrunea-Fox a fåcut ni¿te reportaje despre cercetarea de la Drågu¿,în „Realitatea ilustratå“15, cu fotografii, cu tot. Adicå, deja devenise ochestie, nota asta generalå, socialå ¿i oarecum mondenå, ¿i toatå lumeas-o ¿tie, nu?

– La Fundul Moldovei n-avea publicitate?– N-avea publicitatea pe care a cåpåtat-o la Drågu¿. Pe urmå s-a

fåcut ¿i filmul, filmul care existå la Institut. A fost ¿i la Fundul Moldoveipare mi-se un film. Aici, la Drågu¿, s-a fåcut un film cu o nuntå, MihaiManoilescu a fost na¿ la o nuntå, existå fotografiile.

– Nu ¿tiam, auzisem înså o anecdotå: cå Vulcånescu nu-¿i gåsise un costumpopular pe måsura lui, ¿i n-a putut så convingå pe nimeni så-i facå unul, nimeninu-i putea spune un pre¡, cå åsta nu era marfå. De aceea a fåcut el studiul cuteoria ¿i sociologia economiei rurale, studiu faimos pe vremea aceea.

– El era un cap foarte bun, Vulcånescu. În afara faptului cå era uneconomist în fond, ¿i pe urmå a început så se ocupe de problemele despiritualitate, de religie, de nu ¿tiu ce, ¿i definirea ortodoxiei, ¿i influen¡a

283

lui Berdiaev16, ¿i toate lucrurile astea. Dar, el continua så fie economist,fiindcå pe chestia asta a fost închis, ¿tii?

– Nu pentru Berdiaev.– Nu pentru Berdiaev, da.

*

– Deci, dupå Fundul Moldovei, la un an dupå Praga, a urmat Drågu¿ul.Din punctul de vedere al cercetårilor lui Bråiloiu: el avea doi asisten¡i, peMatei Socor ¿i pe Harry Brauner.

– Trei, Matei Socor, Harry Brauner ¿i Stoia17.– De Stoia n-am auzit.– Stoia era student la Conservator, de fel era din zonå, fiindcå el era

din Mohu, de lângå Sibiu...– Faimosul deal Mohu, de care a scris Ion Ionicå.– Da, da, adicå dealul Mohului, acolo începe, Câmpia Hårtibaciului

se cheamå, ¿i asta era o câmpie, un fel de platou cu grâu, grâu mult, ¿tii,un platou din åsta unde se cultiva grâu mult.

– Nu era pe partea dreaptå a Oltului?– Cum mergi spre Sibiu, cum treci de ªelimbår, pe partea dreaptå

cum mergi la Sibiu. Da’ nu era pe Olt, e pe Cibinu, Oltul cote¿te, nu?Treci de cotul Oltului, e un sat care se vede a¿a de frumos pe un deal...El pe urmå s-a fåcut profesor de muzicå, a continuat så lucreze cu Bråiloiu,dar n-a mai intrat efectiv la asta, la Arhiva de Folclor a compozitorilor,¿i dupå råzboi a ajuns profesor la Conservatorul din Ia¿i.

– S-a rupt de...– Da. Nu s-a rupt propriu-zis, cå nimeni nu s-a rupt, dar s-a rupt

profesional, s-a rupt ca angajat. Bråiloiu n-avea bani ca så-i plåteascå,le dådea ni¿te bani a¿a, ca så-i ajute, dar n-avea fonduri ca så-i plåteascå.

– Se lucra cu el din entuziasm...– Da. Deci, la Drågu¿, ¡i-am spus, grupul a fost astfel completat.– Dumneavoastrå avea¡i o experien¡å de la Fundul Moldovei, dar ceilal¡i

au fost novici.– Da, au fost novici, dar plini de entuziasm, plini de entuziasm,

¿i era foarte interesant cå acolo satul era, din punct de vedere al folcloruluimuzical, un sat bogat. ªi noi am gåsit acolo un fenomen pentru vremea

284

aia. În general se spune cå Miori¡a, cântecul Miori¡ei nu se cântå în Ardeal.Ce s-a descoperit, sunt colinde, sunt altceva. Dar o Miori¡å de genul celordin Muntenia ¿i din Moldova, nu era în Ardeal, ¿i mai cu seamå dinpunct de vedere muzical. Acolo, lângå casa unde aveam noi laboratorul,era un båtrân, mo¿ Nicolae Fogoro¿.

– Despre care scrie ¿i Brauner în amintirile sale...– Da, da. Mo¿ Nicolae Fogoro¿ ¿tia så cânte Miori¡a, fiindcå el a fost

cioban pe mun¡ii Fågåra¿ului, ¿i acolo s-a întâlnit cu ciobanii din Muscel,¿i a învå¡at-o de la ei. Adicå era un caz concret din åsta, un cântec a fostadus într-un sat de un om care a avut contact cu ei ca cioban. Ceilal¡i nucântau, numai el cânta. ªi Mo¿ Nicolae Fogoro¿ era båtrân, avea o voceslabå, dar era foarte drågu¡. El pe urmå ne-a îndrågit pe noi, ¿i pe urmånoi, când lucram acolo, el din când în când venea ¿i ståtea, ¿i noiînregistram, ¿i când se plictisea så stea, zicea: „acuma hai så ne ocupåmde treaba noastrå!“ ªi atunci trebuia så întrerup celelalte înregistråri,¿i så înregistrez ce spune el...

– Ceea ce nu era fårå interes...– Nu, totul era foarte interesant, fiindcå el ¿tia ¿i cântece haiduce¿ti

¿i alte lucruri, nu ¿tia doar Miori¡a. Deci, acolo s-a lucrat foarte bine cufolclorul muzical, ¿i acolo a adunat Bråiloiu un material foarte bogat,materialul muzical de la Drågu¿ era foarte bogat. Mai cu seamå foartebogat pe chestia de cântec liric ¿i pe melodii de dans ¿i bocete. Cå ¡i-amspus cå am cules bocete cu magnetofonul la groapå. ªi fiindcå au fost ¿iînmormântåri, ¿i era dealul Mohului, ¿i erau toate chestiile astea, adicåera ceva. ªi am mai descoperit ceva sub munte, la Sâmbåta, cred cå eraude la Sâmbåta, un grup de rudari. Rudarii sunt ¡iganii care nu vorbesc¡igåne¿te, ¿i sunt îmbråca¡i to¡i ardelene¿te. ªi ei erau la început, acum¿tim exact, ei erau cei care scoteau aur din albiile râurilor, ¿i austriecii,când au venit, i-au organizat. ªi este o lucrare a unei nepoate a lui Vuia18

care a aråtat cum a fost organizat acest grup, ca så zic a¿a, etnic, pentruca så-¿i aibå fiecare locul lui, så aibå fiecare cåpetenia lui, så ¿tie cât aurtrebe så verse la fiscul austriac, ¿i a¿a mai departe. Când s-a terminat cuaurul, ei au trecut mun¡ii, ¿i atunci sunt cei care se ocupå de fåcutul decovå¡i, de linguri, de toate astea.

– Dar organizarea a råmas.– Da, organizarea a råmas, ¿i ei se numesc rudari, pentru cå „ruda“

în slavone¿te înseamnå minå, ¿tii? Dar ei sunt blonzi, ¿i atunci sunt tot

285

felul de supozi¡ii, ce grup ar fi åsta, dar sunt totu¿i un grup periferic, deaia noi i-am pus alåturi de ¡igani. Dar poartå costum ardelenesc, pålåriu¡ådin aia din Ardealul de sud ¿i existå în Muscel, existå acolo în Fågåra¿,exista un grup foarte mare în Lunca Oltului, la sud de Slatina, fiindcåacolo era o luncå de plopi de luncå, ¿i åsta era un material foarte bunpentru meseria lor. Deci, de la ei a cules Bråiloiu un bogat repertoriu decolinde. De re¡inut cå repertoriul atuncea... aten¡ia era acuma sistematicåpentru toate manifestårile muzicale, nu mai era numai pentru ceea cecådea, nu? ªi pe baza acestui material a publicat Bråiloiu pe urmå lucrarealui celebrå, care a apårut la Paris Les Mélodies des villages, unde face elvia¡a muzicalå a satului Drågu¿, o descrie ca un fenomen de realitatevie, nu ca un fenomen istoric. Atunci echipa s-a înmul¡it foarte mult ¿i înalte privin¡e...

– Au fost acolo vreo 80 de oameni...– Da. Atunci a fost profesorul Dima care se ocupa de artå popularå,

a fost sora lui Lena Constante, Zizi Constante care se ocupa de artåpopularå, a fost Marcela Foc¿a, nu? A fost Argintescu-Amza de care ¡i-ampomenit, to¡i å¿tia, adicå toate manifestårile... Adicå toate manifestårileastea artistice au fost cuprinse atuncea. Amzår ¿i Ionicå ¿i Bernea, ace¿tias-au ocupat mai mult de manifestårile spirituale, ca så zic a¿a, cum s-aocupat Ionicå de descrierea cerului, cum Bernea publica acum cartea luidespre timp ¿i spa¡iu, ¿i a¿a mai departe... Eu cred cå-i o carte bunå, darcineva mai suspicios mi-a spus cå este a¿a de bunå, încât ¡åranii dinDrågu¿ gândesc asupra spa¡iului ¿i timpului în categoriile lui Kant. Adicås-ar putea întâmpla ca Bernea så fi adunat ni¿te råspunsuri dupå o schemåmentalå a lui, cå se întâmplå asta foarte des.

– Dar e una så aduni, alta så sugerezi sau så bagi în gura altora...– Asta e o problemå metodologicå foarte mult discutatå, ¿i din cauza

asta este ceea ce americanii numesc „anchetå participativå“, adicå oanchetå la care tu iei parte, dar nu intervii, la¿i evenimentele så sedesfå¿oare, ¿i tu î¡i notezi tot, ¿i pe urmå, dupå ce ¡i-ai notat tot, pe urmådacå vrei så låmure¿ti anumite lucruri mai faci un interviu cu omulrespectiv.

– Deci, ¿i observarea este deja dirijatå, fiindcå nu observi ca un aparat defotografiat sau de filmat, ci observi prin capul tåu, nu cu ochii tåi.

– Noi am încercat la Institut så facem o observa¡ie directå la obiceiuri,¿i am fåcut a¿a. De pildå, obiceiurile sunt ni¿te fenomene sincretice,

286

este un ceremonial, este muzicå, este poezie, este bucåtårie, sunt rela¡iisociale, ¿i atuncea am fåcut grupuri de oameni pe specialitå¡i, ¿i se începeala o anumitå orå, ¿i fiecare nota pe specialitatea lui ce s-a întâmplat într-un anumit timp, ¿i pe urmå erau puse împreunå. ªi existå ni¿te modeledin astea la Institutul de Folclor, din cele care s-au fåcut. Nu s-au publicat.Deci, åsta a fost Drågu¿ul. ªi Drågu¿ul a durat mult.

– Fiindcå au fost ¿i ni¿te campanii de redactare, când se mai ie¿ea o datå...– S-a mers de mai multe ori acolo, într-o varå am fost ¿i eu din nou,

dar atunci nu s-a mai stat la Drågu¿, s-a stat la Fågåra¿.– A fost o campanie de redactare.– Da, da. Acolo, atuncea Herseni a început så aibå un rol, ca så zic

a¿a, în conducerea afacerii, fiindcå el era de alåturi, el era fågårå¿an,din Hârseni. La Hârseni tatål lui a fost notar, ¿i se chema Herszényi, ¿tii?ªi Herszényi åsta a fost cercetat acuma de un antropolog american, carea fåcut cercetåri acolo...

– O parte, Mihåilescu19 face cercetåri la Novaci, în Gorj, cealaltå parte,Geanå, face în Vrancea.

– Vreau så-l våd ¿i eu pe Geanå, cå noi avem acuma o propunere deantropologie culturalå româneascå ¿i eu vreau så adun câ¡iva. Geanåcred cå este foarte bun.

– ...Mi s-au mai pårut interesan¡i: Vintilå Mihåilescu ¿i Vasile Dem.Zamfirescu20, care a scos recent o carte de eseuri antropologice. Una dintremaniile lui este cå antropologia î¿i gåse¿te propriul såu obiect dacå atrage ¿ietologia umanå modernå. În numårul din septembrie trecut al „Revistei defilosofie“ sunt câteva studii foarte interesante de la o sesiune de comunicåri,unde ei î¿i schi¡eazå pozi¡ia lor.

– Eu am un båiat acolo, care a fost la institut, Radu Råutu21, care seocupå de descântece. Lucreazå cu Vintilå. L-au scos de la institut ¿i l-aumutat acolo de vreun an de zile. Stai, cå mai vreau så te întreb ceva.Achim Mihu22 cred cå ¡i-a fost profesor?

– A fost, sigur cå a fost.– Recenzia lui Achim Mihu despre cartea americancei23 ... ¿i ea a

protestat la å¿tia de la „Tribuna“ de la Cluj, a publicat o replicå la recenzialui Mihu din „Tribuna“. Replica se pare cå e foarte bunå.

– Apropo de Drågu¿, dacå dumneavoastrå ar trebui så spune¡i acum carea fost saltul fa¡å de Fundul Moldovei, în materie de cercetare de folclor muzical,ce a¡i spune?

287

– Un salt mare, fiindcå la Fundul Moldovei a fost doar tatonare, eucred cå nu numai în asta, eu cred cå ¿i în sociologie în general a fost unsalt mare, fiindcå între timp lucrurile care s-au discutat acolo, la FundulMoldovei, într-un an de zile s-au cristalizat, ¿i la Drågu¿ s-a mers deja cuni¿te idei bine conturate.

– În ce s-au concretizat acestea?– La Bråiloiu, la Bråiloiu s-a concretizat toatå aceastå chestie într-o

mult mai strânså colaborare cu muzicologii, mai întâi ¿i întâi fiindcå Gustiînsu¿i, care la Fundul Moldovei l-a adus ¿i pe Breazul, c-a vrut så-i încercepe amândoi, Gusti a optat pentru Bråiloiu, ¿i atunci Bråiloiu a intrat dinplin în echipå, adicå Bråiloiu n-a mai fost socotit ca un om din afarå, ci caun membru al echipei monografice, nu? Un membru de o anumitåcategorie, dar un membru al echipei monografice. ªi el a avut viziunea,aici la Drågu¿, cum ¡i-am spus, ¡i-am citat domeniile de care s-a ocupatel, el a avut viziunea de ansamblu a satului, ¿i a cåutat så profite cât maimult ¿i de experien¡a sociologilor. Cred cå discu¡ii din astea teoretice aufost mai pu¡ine la Drågu¿. La Drågu¿ s-a lucrat deja pe o realitate concretå,pentru care premisele teoretice erau deja date, adicå trebuiau umplute.Umplutå schema teoreticå cu material concret, adicå cu o cercetare realå,Drågu¿ul era, din anumite puncte de vedere, un sat compact, mult maimic decât Fundul Moldovei, care era o imensitate, axat pe agriculturå.Deci un sat de ¡årani foarte harnici, un sat de agriculturå, cu un fondcultural unitar, care se manifesta în toate, se manifesta în comportamentullor, se manifesta ¿i în case, se manifesta ¿i în gospodårii, în obiceiuri, înconcep¡ia despre lume, cer, stele. În grupurile sociale în care a fåcut...acolo a fåcut Herseni prima lui cercetare asupra cetelor de feciori.

– Editatå în anii ’70.– Da, da. Pe urmå s-a acordat aten¡ie mult mai mare economicului.

Pe urmå a fost cercetarea aceea asupra economiei satului Drågu¿, numai ¿tiu eu cum îl cheamå pe åla.

– Are ¿i Vulcånescu pe urmå un studiu important, nu legat de Drågu¿,dar inspirat de Drågu¿.

– Da, da. ªi vezi, Drågu¿ul se dådea så fie... cå poate så aparå ca olucrare, adicå la Drågu¿ erau toate premisele ca aceastå monografie såfie tipåritå, de aia s-a mers la reveniri, de aia s-a mers la redactare, ¿i deaia oamenii au intrat din plin în cercetare.

– Dumneavoastrå a¡i fost doctorand în slavisticå la Praga, ceilal¡i au foststuden¡i sau deja absolven¡i, ca Brauner, dar oricum, a¡i lucrat pentru Bråiloiu,

288

asta era clar. Ce impresie a¡i avut: sociologii tineri sau mai în vârstå lucraupentru un ¡el comun sau lucra fiecare pentru el însu¿i?

– Este foarte greu de råspuns la aceasta, pentru cå sunt sigur cåfiecare lucra pentru un ¡el comun, fiindcå dacå ei ¿i-au dat seama cåacest Drågu¿ poate så constituie lucrare, så zic a¿a, modernå a metodeiProfesorului Gusti, fiecare era impregnat în asta, dar fiecare î¿i lua sectorullui, ¿i lucra la sectorul lui. Dima a fåcut acolo experien¡ele lui asupraartei populare. ªi constatårile lui le-a publicat într-un volum. Ionicå afåcut asupra cerului. Bernea î¿i publicå acum volumul despre spa¡iu ¿itimp, Herseni a publicat Cetele de feciori. ªi Herseni a condus pe urmåmonografia Drågu¿ului, cå pe urmå s-au împår¡it, Stahl a condusmonografia Nerejului, ¿i Herseni a condus monografia Drågu¿ului.Adicå, ca så zic a¿a, era o tehnologie a locurilor, nu?

– Da. Eu niciodatå nu mi-am dat seama dacå cercetårile lui Gusti au fostun cadru sau au fost canalizate pentru un anumit scop. Nu am reu¿it s-o låmuresccu nimeni. Stahl zicea cå Gusti visa la ceva, dar nu avea niciodatå înainte decercetare imaginea lucrårii finale. Adicå pe el nu-l interesa în primul ¿i primulrând finalitatea lucrårii, ci participarea, ie¿irea pe teren, cercetarea propriu-ziså,så fie acolo oamenii, så cerceteze, så lucreze. Dar nu prefigura, cum apare aziîn orice manual de sociologie, cum trebuie så proiectezi o cercetare de la ipotezåla carte, nu?

– Da, dar nu era chiar în felul acesta, pentru cå fiecare cu forma¡ialui, nu? Å¿tia care fåceau arte, veneau cu forma¡ia lor, Dima venea cuforma¡ia lui de istoric literar, economi¿tii veneau cu forma¡ia lor, å¿tiacu înclina¡ii mai mult filosofice veneau cu forma¡ia lor, nu? Adicå, fiecarelucra, era o cercetare, dacå vrei, pluridisciplinarå, cå asta era toatå afacereaGusti. Pluridisciplinarå, încadratå într-un sistem, adicå într-o schemå careera de fapt schema pe care el o dåduse satului. Adicå, el a¿a î¿i închipuiacå este satul. Teoretic. ªi atuncea aceastå schemå trebuia, ca så zic a¿a,aplicatå pe ni¿te realitå¡i concrete, cum a fost Drågu¿ul. Oamenii careaplicau aceastå schemå, înså, erau fiecare de forma¡ie diferitå, deosebitå.

– Nu s-a gândit niciodatå så se scrie o monografie, în care fiecare capitol så...– Nu, nu. Påi, s-a våzut cum a ie¿it la monografii, cå pe urmå s-a

cåutat så se rotunjeascå cât mai mult, dar tot nu s-a putut, nu s-a pututface adicå o cercetare interdisciplinarå, nici nu se poate face de cåtre maimul¡i oameni, unde fiecare face – a¿a s-a întâmplat pânå acuma – fiecareface partea lui, ¿i pe urmå se pune alåturi de partea cealaltå, ¿i pe urmå

289

se zice cå asta e imaginea. Dar, imaginea este, sunt diverse reflec¡ii asuprarealitå¡ii, din diverse pozi¡ii. Pårerea mea este cå o cercetare interdisci-plinarå poate fi fåcutå de un singur om care ståpâne¿te aceastå realitate.Este, desigur, foarte greu. Este foarte greu så gåse¿ti un om care så fie ¿ifolclorist muzical, ¿i folclorist literar, ¿i så poatå så facå ¿i inter-rela¡ii, ¿iså poatå face ¿i scheme de comunicare ¿i toate lucrurile astea, dar oameniitrebuie så le ¿tie, nu? Or, atuncea problema încå nu se punea a¿a, fiecareî¿i avea optica lui. Dar, totu¿i, totu¿i, Drågu¿ul, ca lucrare, este o lucraredestul de rotundå. Poate cå asta este ¿i dificultatea pentru care celelalten-au apårut, cå pânå la urmå n-a apårut decât Drågu¿ul ¿i Nerejul.N-a apårut nici Fundul Moldovei niciodatå, n-a apårut nici Runcuniciodatå, n-a apårut nici Cornova niciodatå...

– A¡i fost ¿i la Runcu, ¿i la Cornova?– Am fost. Acolo cu noi, fiindcå am fost la Cornova, acolo cu noi ¿i

cu Bråiloiu, dintre å¿tia care fåceau literaturå, foarte apropiatå a fostªtefania Golopen¡ia-Cristescu o chema ca fatå.

– Ea a fost ¿i la Fågåra¿.– Da, da. Era o fatå foarte serioaså, nu s-a ocupat de partea ei de

folclor propriu-zis, s-a ocupat de descântece, din astea, dar...– Venea din sociologie, nu?– Venea din sociologie. A mai fost un båiat, Dåncu¿24, Gheorghe

Dåncu¿, care pe urmå n-a mai urmat. Era maramure¿an, tot elev al luiDensu¿ianu. El s-a ocupat acolo de prozå ¿i de lucruri din astea, literare,¿i pânå la urmå a fost cel care a råmas la Cluj în timpul ocupa¡iei maghiare,¿i a ajuns directorul Muzeului Etnografic din Cluj, dupå ’44. El a fostpânå la urmå profesor de liceu, n-a fåcut carierå universitarå. Pe urmåa intervenit un moment politic foarte important, fiindcå pe urmå aintervenit, ca så zic a¿a, sciziunea în cadrul grupului.

– Nu s-a sim¡it încå de la ultimele patru monografii?– S-a sim¡it, sigur cå s-a sim¡it, fiindcå atunci au apårut douå reviste,

una care se chema „Dreapta“25 ¿i care era de orientare de dreaptalegionarå, ¿i alta care era „Stânga“26, care era intelectualå de stânga, nu?ªi a apårut „Cuvântul liber“. ªi Herseni la început a colaborat la„Cuvântul liber“27, ¿i pe urmå a trecut la „Dreapta“, ¿tii?

– Chiar a¿a se intitula, „Dreapta“?– Da.– Cum explica el?

290

– N-am discutat niciodatå cu el chestia asta. Ajunseserå oamenii sånu mai fie studen¡i, terminaserå, nu? ¿i...

– Deja la Fundul Moldovei ¿i dumneavoastrå, ¿i el, terminaserå¡i facultatea.– ªi la Drågu¿ deja fiecare î¿i vedea de un rost în via¡å. ªi intra în

via¡a publicå, iar în via¡a publicå apele se despår¡iserå. ªi atunci, în chipfiresc, omul a cåutat så se plaseze undeva în contextul vie¡ii publice.Å¿tia, ca så zic a¿a, „Cuvântul liber“, era un grup mai format, n-avealegåturå cu monografi¿tii încå la vremea aceea, dar era un grup format,era tot grupul åsta de intelectuali de stânga, ¿i tot grupul de la „Adevårul“¿i „Diminea¡a“, ¿i to¡i å¿tia. Deci, era firesc ca prima datå så te fi dusacolo, ¿i pe urmå, când te-ai orientat mai bine politic, atunci...

– Våzând cå acolo nu faci carierå...– Da.– Cred cå au fost mai mult ni¿te comuni¿ti de cafenea.– Da, dar vezi, a¿a s-a ajuns la faptul, de pildå, cå Matei Socor era în

grupul lui Bråiloiu, Harry Brauner era în grupul lui Bråiloiu, nu? HarryBrauner nu ¿i-a dat seama, decât foarte târziu, el era a¿a de introdus învia¡a culturalå româneascå, încât eu cred cå el numai foarte târziu ¿i-adat seama cå-i ovrei. Asta-i pårerea mea. Pe urmå mai era ceva, mai eraîncå ceva la Bucure¿ti. La Bucure¿ti era grupul de scriitori ¿i intelectualisuprareali¿ti. Åsta nu era neapårat de stânga, dar era un grup deavangardå.

– Grupul Criterion îl cuno¿tea¡i?– Nu, Criterion a apårut mai târziu.– În ’34-’35.– Da. Dar nu, åsta era celålalt grup, care se ocupa de problemele

spiritualitå¡ii, ¿i Vulcånescu era acolo, pânå când grupul suprarealist seocupa de artå. Era Geo Bogza28, era fratele lui Brauner29, care era pictor,era Maxy30, care fåcea picturå cubistå, era Gheorghe Dinu31, erau omul¡ime.

– Interesant. Era o efervescen¡å spiritualå, posibilitå¡i de op¡iune, în„cafenele“...

– Vai de mine, dar a fost interesant, era o vreme interesantå. Nu deacela¿i nivel, fiindcå må duceam mereu la Praga, nu era la acela¿i nivelde via¡å intelectualå cu Praga. Praga era de nivel foarte ridicat, ¿tii? Pragaavea un institut francez, Praga avea un institut englez, Praga avea unliceu englez, to¡i scriitorii treceau pe acolo. Ru¿ii care mergeau în

291

Occident, treceau prin Praga, era în momentul åla centrul slavisticii.Ilia Ehrenburg32, când pleca în Occident, întotdeauna se oprea la Praga,så-¿i vadå prietenii care au råmas afarå, ¿i a¿a mai departe. La Bucure¿tiera totu¿i mai provincial, mai periferic, dupå pårerea mea. Mai periferic,mai izolat, fiindcå era izolat totu¿i de lume, de lumea slavå, era totu¿idestul de... adicå la cehi comunismul era legal, nu era în ilegalitate...

– A fost o democra¡ie parlamentarå mult mai degajatå, decât aici.– Da, da.– Iar democra¡ia românå era infinit mai mare, decât cea din Ungaria....

dar vreau så vå întreb, ¿i probabil ¿i fotografia aceea mi-a inspirat întrebareape care am pus-o ¿i altor intelectuali. A¡i spus cå la Fundul Moldovei era o via¡ådestul de sobrå. Dar oricum, nu se putea cerceta tot timpul, trebuia så ave¡i ¿itimp liber. Nu discuta¡i doar filosofie, era¡i tineri...

– Nu erau formate grupuri încå, cluburi, ca så zic a¿a, de petrecere,de nu ¿tiu ce. Te duceai acolo, beai un fel de apå, un fel de limonadå.

– La Fundul Moldovei?– La Fundul Moldovei. Care se chema cracår. Erau ni¿te sticle cu

dop de sticlå, pe care apåsai, ¿i dupå ce se ducea la fund, ie¿ea aceaståapå mineralå. Acolo era faptul cå seara se ståtea foarte mult ¿i se discuta,asta consuma foarte mult din energia tinerilor, ¿i faptul cå era teren foartemare. Te duceai pânå la Cârlibaba ca så vezi ciobånie, trebuia så te urciîn sus, dacå te duceai ceva mai încolo, ajungeai la hu¡uli, adicå eraufoarte multe lucruri, spa¡ial erau foarte multe tenta¡ii. La Drågu¿ tenta¡iileerau mult mai pu¡ine, cå era...

– Acolo au fost mult mai multe fete.– Da, au fost, dar încå la Drågu¿ nu se formaserå, la Runcu deja

grupurile au început så se formeze. La Drågu¿, de pildå, singura ie¿irepe care am fåcut-o cu Brauner, cu Socor ¿i cu åsta... a fost când ne-amdus pe Valea Sâmbetei în sus, la munte, în Mun¡ii Fågåra¿ului. Socorîntotdeauna a fost alpinist, ¿i-i plåcea så se urce, ¿i nu ¿tiu ce. Cam astaera, nu erau încå formate. În cercetarea a doua, în revenire, atuncea da,atuncea deja erau grupurile formate, dar asta, revenirea la Drågu¿, s-afåcut dupå Runcu, ¿i dupå Cornova.

– Stahl vorbea de anumite „familii“ deja la Drågu¿, cå fiecare „båtrân“cum s-ar zice î¿i avea discipolii. Fire¿te, fåcând abstrac¡ie de Gusti...

– Nu ¿tiu, nu cred cå se formase încå, fiindcå...Vulcånescu sigur cåavea ni¿te discipoli, dar dintre discipolii lui Vulcånescu, filosofii å¿tia,

292

s-au deta¿at Amzår, Bernea, Ionicå. S-au deta¿at. Stahl avea, Herseninu-¿i formase încå...

– Herseni n-a fost oarecum discipolul lui Vulcånescu?– Nu cred foarte tare, nu cred. Pânå când la Runcu lucrurile erau

foarte bine conturate pe prietenii, erau conturate. La Runcu a venit LenaConstante, nu? Lena Constante nu era la Drågu¿, ea era ca pictori¡å latabåra aceea de picturå de la Sâmbåta de Sus, ¿i venea la sora ei. ªi peurmå, când ne-am dus la Runcu...

– Ce figurå amarå are în fotografia aceasta...– Tatål ei este macedonean ¿i mama sa ovreicå.– Dupå legea evreiascå este evreicå.– Da, dupå legea evreilor este evreicå. Dar vreau så spun cå

societatea româneascå pe vreme aceea era foarte interesantå, în rândulintelectualilor nu se fåcea diferen¡å, ¿i eu cred cå nici ei, dacå nu erau deacaså habotnici, nu se sim¡eau ovrei. Antisemitismul a început mai târziu.

– Cum scrie Harry Brauner ¿i cum vorbe¿te, ¿i... cum så spun, dacå n-aravea numele acesta, eu a¿ zice cå e de un na¡ionalism românesc exacerbat, religios.E foarte interesant. Cred cå existå diverse grade de asimilare. Anii ’30 ¿i råzboiulau oprit aceastå asimilare ¿i în România, ¿i în Ungaria.

– Au oprit-o, da...

*

– De ce v-a¡i dus la Praga pentru slavisticå, cu ce scopuri?– Ca så devin slavist.– Ce perspective a¡i fi avut dupå absolvire?– Eu am fåcut la Bucure¿ti slavisticå. Adicå am fåcut filologie

romanicå, a¿a se chema, nu? cu Densu¿ianu, ¿i pe lângå asta am fåcutslavisticå cu profesorul Cancel33, Petre Cancel. A¿a de departe, încâtîntr-un an am fost singurul lui elev. El ¿i cu mine, fåceam ¿i traduceamtexte din limba veche slavå ¿i comparam cu texte vechi române¿ti, ¿i a¿amai departe. ªi, afarå de asta, eu eram din Maramure¿ ¿i Maramure¿ulera vecin cu Cehoslovacia, nu? ªi atunci fire¿te cå în materie de slavisticå,în momentul acela Praga era centrul cel mai bun, adicå acolo se fåceaefectiv slavisticå, fiindcå la Praga era o tradi¡ie veche de studii slave,nu? ¿i în afarå de asta la Praga au venit foarte mul¡i emigran¡i ru¿i, cares-au stabilit la Praga. ªi atunci Universitatea din Praga a fost, între cele

293

douå råzboaie, cel mai important centru european de slavisticå. ªi atuncieu, vrând så fac studii de slavisticå, m-am dus la Praga. Ca så devinfilolog.

– Dar, este interesant, cå pe lângå toate astea dumneavoastrå vara...– Veneam la sociologie. Bine, pentru cå dacå am venit o datå ¿i am

gåsit cå este interesant, ¿i fiindcå pe urmå m-am împrietenit cu Bråiloiu.ªi cu Bråiloiu se fåcea altfel folclor, decât în general, nu? ªi fiindcå amputut så fac o conexiune cu felul cum se fåcea folclor ¿i la Praga, nu?...

– Adicå cum?– Cu Bogatyrev. Cå acolo era un mare centru de folcloristicå, ¿i tot

dintre emigran¡ii ru¿i era ¿i el, care a fost dupå råzboi unul dintre ceimai mari folclori¿ti din lumea slavå.

– Ce puncte de legåturå a¡i våzut dumneavoastrå între Bogatyrev ¿iBråiloiu?

– Påi, l-am dus pe Bråiloiu la Praga. Bråiloiu s-a împrietenit cuBogatyrev ¿i au fost foarte buni prieteni, ¿i au fåcut ¿i cercetåri de terencu Bogatyrev ¿i în Rusia subcarpaticå. A¿a cå... a¿a a fost.

– Unde se întâlneau concep¡iile lor, cum aråta aceastå legåturå?– Concep¡iile lor se întâlneau înainte de toate, fiindcå ei nu mai

fåceau folclor pe bazå de cercetare de texte, ci pe bazå de cercetare deteren.

– Deci, ca metodå era deja...– Da, ca metodå... Bråiloiu fåcea cercetare de teren în sens socio-

logic, nu? cå lucrarea lui pe care a publicat-o cu metoda de cercetare, aiaeste deja foarte, net conotatå sociologic. ªi Bogatyrev fåcea etnografie,etnografie în sensul în care ru¿ii au fåcut întotdeauna etnografie, bazatåpe cercetare de teren, ¿i fiindcå erau cercetåri de etnografie în sensulåsta, cu multå cercetare de teren ¿i de cunoa¿tere a realitå¡ii directe, nunumai prin cunoa¿terea de culegeri de texte, nu? Cu interes pentrugeneralitatea culturii. Exista ¿i la polonezi. Era celebrul etnograf polonezMoszyñszki34, nu?

– Nu cunosc decât ¿coala polonezå de la Znaniecki35, cu biografiile sociale...– A¿a cå vezi cå în orice caz lucrurile se adunau. ªi pe urmå så ai ¿i

posibilitatea în loc så te duci, la varå, så vii acaså, nu, ¿i så stai acaså ¿i sånu faci nimic, sau så te duci cu sociologii, care era totu¿i un mediu foarteinteresant ¿i în care... se selectaserå deja cele mai bune elemente dinUniversitate, nu? Adicå era oarecum nu numai interesant, ci ¿i o chestiede prestigiu så te duci cu sociologii, så lucrezi cu sociologii, nu?

294

– Da, cu toate cå tocmai unul dintre mae¿trii dumneavoastrå, Densu¿ianua scris acea bro¿urå cu Sociologia Mendax.

– Da, dar Densu¿ianu era un om, era un om care era destul depåtima¿ în ceea ce fåcea. ªi Densu¿ianu pânå la urmå s-a împåcat cuBråiloiu. Sigur, pânå la urmå Bråiloiu a colaborat cu Densu¿ianu, ¿i chestialui despre bocet, unul mi se pare din bocetele din Drågu¿, a fost publicatîn „Grai ¿i suflet“36, revista lui Densu¿ianu. Adicå, se ajunsese deja la ocomunitate.

– Pânå când a¡i stat la Praga?– Pânå în ’35, ’36.– Destul de mult. Înseamnå cå a¡i refåcut facultatea sau cum a fost asta?– Nu, acolo te duceai, te înscriai la doctorat ¿i pe urmå ståteai acolo

¿i fåceai cercetåri. ªi eu am sosit în ’29 în aprilie, deci am stat pu¡in, cåm-am întors în ¡arå, am învå¡at ceha, care era foarte greu de învå¡at ¿i peurmå am mai stat. Între timp m-am dus la Var¿ovia ¿i la Cracovia, cå amfost ¿i acolo, ¿i când am început så må interesez de folclor ¿i de teorieliterarå ¿i de lucruri din astea, m-am dus în Germania, la Bonn, unde eracelebrul teoretician al literaturii, Oskar Waltzel37, unul dintre mariiteoreticieni ¿i unde era Hans Naumann38, un mare folclorist.

– A¡i deraiat pu¡in de la slavisticå.– M-am låsat pe urmå de slavisticå, n-am mai fåcut slavisticå de

când am dat de folclor, ¿tii? Adicå, am fåcut ca studiu de bazå, dar peurmå ca interes, am fåcut mai mult folclor.

– Deci, practic întâlnirea cu Bogatyrev ¿i Bråiloiu a fost de naturå så...– Da, sigur.– În¡eleg. ªi dupå ce v-a¡i întors din acele peregrinåri?– Am intrat la Caracostea. La Caracostea care avea o catedrå de

istorie literarå ¿i folclor.– Asistent la Caracostea? În ce an?– În ’38.– ªi pânå atunci din ce tråia¡i?– Din plimbare prin stråinåtate.– Finan¡at de pårin¡i?– Nu, atunci erau burse de schimb, nu era foarte greu de tråit. Aveam

schimb cu Cehoslovacia, aveam schimb cu Polonia, erau posibilitå¡i.ªi pe urmå am fåcut Dâmbovnicul, în ’39.

295

– Exact asta voiam så vå întreb. Când a¡i început så colabora¡i, så merge¡icu sociologii pe teren, Gusti era încå decan, peste doi ani, în ’31, era deja ministru,peste încå doi ani ¿eful Funda¡iei Regale, a¿a cå probabil ¿i asta a fost un...

– Când a fost ministru l-am dus în Maramure¿, am ¿i poze cu el înMaramure¿. Între timp metoda s-a cimentat, a devenit o metodå binecristalizatå, dar interesul mergea întotdeauna spre satul tradi¡ional ¿iera mai mult sau mai pu¡in o metodå care cåuta så stabileascå la unanumit nivel elementele de bazå ale economiei, sociologiei ¿i culturiisatului tradi¡ional, nu? Informatorii no¿tri cåutau så fie întotdeauna dingenera¡iile mai båtrâne sau din genera¡iile mature. Când s-a întorsGolopen¡ia din Germania, de la Leipzig, de la Freyer39, profesorul lui, ela venit cu un interes mult mai mare pentru fenomenele contemporane.Adicå pentru toatå tensiunea, toate conflictele care erau în via¡a unui satcontemporan. Adicå, imaginea pe care ¿i-o fåceau sociologii înainte eraimaginea unui sat pa¿nic, echilibrat, adicå vroia så stabileascå un nivelde echilibru, nu? ªi pe urmå Golopen¡ia a venit cu ideea asta, cå în satexistå conflicte, existå tensiuni ¿i a¿a mai departe. ªi atunci, când noine-am dus la Dâmbovnic, ne-am dus ca så cercetåm tocmai aceastå stareconflictualå, pe ideea cå dupå reforma agrarå, în urma primului råzboimondial, nu? toatå lumea a primit påmânt, dar nu toatå lumea l-a påstrat,¿i atunci cei care nu ¿i-au påstrat påmântul, au vândut celor care au avutmai multe posibilitå¡i, ¿i atunci s-a creat aceastå diferen¡iere în sat, între¡åranii boga¡i, ceea ce pe urmå au devenit chiaburi, între o categorie de¡årani mijloca¿i, nu? ¿i între un proletariat agricol. Dintre cei care au primitpåmânt erau mul¡i care între timp l-au vândut, ¿i fie cå au plecat la ora¿definitiv, fie cå au råmas muncitori agricoli la sat, fie cå au råmas sezonieriîn sat, umblând, venind de la ora¿, completând necesitå¡ile de bra¡e demuncå ale ora¿ului. ªi atunci Dâmbovnicul a mers pe chestia asta.

– Totu¿i, m-ar interesa, cum a¡i intrat în aceastå treabå cu Dâmbovnicul?– Cu Golopen¡ia împreunå.– Bine, asta a fost în cadrul Serviciului Social, nu?– Nu, nu. Asta a fost ultima monografie sociologicå efectivå.– Deci, lansatå tot de Funda¡ie.– Nu cred cå era finan¡atå de Funda¡ie, cred cå era totu¿i finan¡atå

de catedrå.– Nu se putea, decât ori...– Dupå Cornova nu s-a mai fåcut o cercetare monograficå.

296

– Nu, a fost Drågu¿, campania de completare, campania de redactare de laFågåra¿ în ’34, pe urmå un an nimic, pe urmå a reînceput, a fost ªan¡ de douå ori...

– La ªan¡ n-am fost deloc. Dâmbovnicul a fost în ’39. Adicå în ’38a fost Cornova, nu? Sau...

– Nu, Cornova a fost în ’32.– În ’32... a¿a, ªan¡ a fost între timp. Dupå ªan¡ n-a mai fost nimic.

ªan¡ a fost ultima, nu?– Deci, dupå ’39, dupå ce a fost desfiin¡at Serviciul Social, n-a mai fost

nimic, dar eu cred cå asta a fost când Serviciul Social exista încå. Deci, atunciServiciul Social a finan¡at-o.

– Poate cå Serviciul Social. Dar, ideea de a face aceastå cercetare înfelul acesta a fost ideea lui Golopen¡ia. Adicå, la Serviciul Social dejaexista aceastå idee de sociologie aplicatå, adicå de încercare de a ridicasatul ¿i a¿a mai departe, dar Golopen¡ia a zis cå nu trebuie numai såîncercåm så vedem.... Så vedem care sunt tensiunile, care sunt motiveletensionale în via¡a satului.

– A mai fost o chestie, nu monografii complete, monografii sumare...– Da. Aia a fost altceva. Monografiile sumare, asta a fost o idee de-a

lui. Monografiile sumare, cå cei care fåceau serviciul social, pe timpulacela puteau så facå ¿i cercetare, dacå era printre ei vreunul care så aibåaptitudini pentru cercetare, cå nu peste tot unde s-a fåcut serviciu socials-a fåcut ¿i cercetare. Asta se vede pe urmå foarte bine din materialelepublicate în „Sociologia Româneascå“. Dar, mai era încå ceva, tot pe oidee din asta, era ideea satelor specializate. Adicå, Golopen¡ia a avutideea cå la un moment dat satele care erau, cum spunem noi azi,agropastorale, la un moment dat au început så se specializeze. ªi atunciau fost sate de cojocari, sate de cizmari, sate de... Nu? ªi atunci în„Sociologia Româneascå“ existå o serie de studii din astea de satespecializate. Adicå, momentul când satul a trecut la economia de pia¡å.Cå ideea pe care o avem aståzi noi cå în satul dinaintea economiei depia¡å, fiecare producea, putea så-¿i producå bunurile de care avea nevoie¿i cå fiecare om putea så-¿i facå ¿i cåru¡a, ¿i så-¿i facå cu prietenii casa, ¿ifemeile så-¿i facå hainele ¿i a¿a mai departe. Pe urmå, când începeeconomia de pia¡å, atunci sunt anumi¡i oameni care produc pentru pia¡å¿i vând, nu-i a¿a? Adicå, asta era o chestiune foarte bine cunoscutå, ceeace numesc americanii trecerea de la economia ¡åråneascå, popularå laeconomia de pia¡å. ªi atunci, în ideea asta, au fost fåcute cercetårile astea

297

sumare, care erau legate de munca socialå. Pânå când noi n-am fåcutmuncå socialå la sate...

– Ac¡iune, cum se zicea...– Dâmbovnicul n-a fåcut ac¡iune socialå, Dâmbovnicul a fåcut numai

cercetare.– Revenind, dupå terminarea studiilor din stråinåtate, unde v-a¡i angajat?– La Facultate.– Direct la Facultate. ªi atunci a¡i fost în vacan¡å în ’39.– În vacan¡å, desigur.– Pânå atunci, pânå la aceastå datå, a¡i fost a¿a, de amorul artei, cu Bråiloiu

¿i mai mult cu folclor, ca så zic a¿a, literar. Am våzut ¿i o fotografie în caredumneavoastrå scrie¡i ¿i Brauner îndreaptå pâlnia spre ¡iganul care cânta.E o pozå caracteristicå. De aici, pânå la a conduce împreunå cu Golopen¡ia...Dar, care practic la vremea aceea era la Bucure¿ti...

– ªtii cum era chestia asta? Pe bazå de prietenie. Golopen¡ia a zis,hai så faci tu chestia asta, ¿i du-te ¿i få-o, ¿i eu am zis, hai så må duc.Cå era deja vremea destul de tulbure, eu m-am întors de la Praga definitiv.Eu am mai fost încå în ’38 la Praga, când s-a cedat Cehoslovacia.

– A¡i fost acolo?– Am fost câteva luni, ¿i m-am întors. Atunci era deja vremea foarte

tulbure, ¿i atunci dacå s-a oferit, în vremea asta foarte tulbure, o posi-bilitate de rågaz, de a merge undeva ¿i de a face o treabå interesantå,în loc så stai la Bucure¿ti ¿i så urmåre¿ti cum au venit polonezii refugia¡i¿i celelalte, te-ai dus în Dâmbovnic. Cå ai fåcut sociologie cu un grupbun, cå grupul a fost bun. La Bråiloiu am fåcut totdeauna notarea textelor,¿tii? Cå ceilal¡i erau muzican¡i. ªi mai era o chestie. Se cerea atunci, secerea ca textele så fie transcrise fonetic, ¿i eu fiind filolog, ¿tiam såtranscriu fonetic. ªi atunci eu transcriam fonetic, textele mele transcrisefonetic existå la Institutul de Folclor. ªi Bråiloiu era, cum ¡i-am spus,foarte organizat. Ne låsa så lucråm, så scriem tot, ¿i pe urmå, la sfâr¿it,ne punea så punem materialul în ordine. ªi pentru fiecare om care veneala Bråiloiu, se fåcea o fi¿å de informator, în care se scria numele, anul,¿coala sau unde a învå¡at ce a învå¡at, de unde ¿tie så cânte. Existå fi¿elela Institutul de Folclor. ªi astea se anexau la materialul cules de la ei,materialul se trecea în catalog, cå pe urmå, dupå Fundul Moldovei, unteanc de cataloage a fost manuscris de mine. ªi pe urmå Bråiloiu laSocietatea Compozitorilor ¿i-a tipårit formulare ¿i pentru fi¿ele de

298

informator ¿i pentru cataloage ¿i tot. ªi pe urmå a doua zi Bråiloiu cåutaså fotografieze pe cei cu care a lucrat noaptea. Pe cei cu care lucra ziua îifotografia imediat. A¿a cå la fiecare om cu care a lucrat, care a lucrat laBråiloiu, era fotografia ¿i fi¿a ¿i tot. Existå toate la arhiva Institutului deFolclor. Cå din materialul, asta ¡i-am spus, din materialul Institutului deFolclor nu s-a pierdut nimic.

– Da, da, a fost påstrat în ¿urå. Totu¿i, mi s-a pårut o excep¡ie, cå erauatâ¡ia sociologi cu veleitå¡i, ¿i Golopen¡ia v-a invitat pe dumneavoastrå.

– Noi ne-am împrietenit foarte tare, am discutat foarte mult, ¿i euam fost în Germania, aveam poate alt nivel de pregåtire. ªi ceilal¡isociologi erau to¡i fie plasa¡i, fie pe cale så fie plasa¡i, adicå în pozi¡iifoarte bune. Adicå, nu putea Vulcånescu care era ministru, nu? sau Stahl,sau Herseni care erau deja profesori, sau ceilal¡i, care erau deja fiecareplasa¡i. Pe urmå å¿tia care erau de dreapta, nu se mai puneau în discu¡ie,cå deja era în timpul luptei stânga-dreapta ¿i å¿tia...

– Erau în ascensiune politicå.– Erau în ascensiune pe linie politicå.– Dâmbovnic a fost probabil o ultimå încercare de a face ¿tiin¡å.– Da, ultima, pe urmå nu s-a mai fåcut nimic. S-a fåcut pe urmå

cercetare în Transnistria.– Tot de ace¿tia.– Tot de Bråiloiu ¿i de Golopen¡ia. Dar eu am luat atunci pentru

Dâmbovnic din båie¡ii foarte buni, care erau la facultate. L-am luat peRetegan, l-am luat pe Bârlea40 care a devenit folclorist, pe urmå, Ovidiu,l-am luat pe Stoianovici care era båiat foarte bun, istoric, a murit întretimp. Pe urmå era unul Mårculescu, åsta se ocupa mai mult deadministra¡ie, pe urmå din å¿tia care fåceau mai mult Serviciu Social,cum era Dunåre, doamna Dunåre, nu ¿tiu ce, ¿i pe urmå å¿tia care eraude orientare de stânga, Miron, nu? Roman Moldovan41. Cine mai era?Djamo42 care-i profesor la Academia Comercialå, era unu Popa care e la,mi se pare cå a murit între timp, adicå grupul era, era... ªi era Betea43, da.ªi Betea era un båiat foarte bun. Å¿tia pe urmå au råmas în legåturå...

– Dumneavoastrå sau Golopen¡ia, împreunå a¡i selectat acest grup?– Pe cei de la facultate în orice caz Golopen¡ia, îi cuno¿tea mai mult

decât mine. Eu îi ¿tiam pe câ¡iva. Dar el deja lucra ¿i în legåturå cuInstitutul de Statisticå, ¿i a¿a cå pe unii i-a luat ¿i de acolo. Acum nu pot

299

så-¡i spun exact, dacå numai Moldovan era în economie sau e la statisticå,de unde a ajuns el acolo. Ar trebui så-l întrebåm într-o zi.

– Cred cå, bine, am så-l caut eu, dar cred cå a fost la institutul lui Madgearu.– Da, poate.– La Institutul de Conjuncturå, Asocia¡ie, cum se zice, unde a fost ¿i Belu

Zilber44.– Sigur, påi Zilber era capul acolo. Pe urmå era ¿i perioada aia, cå

deja era vremea tulbure ¿i se ¿tia cå råzboiul bate la u¿å. Toatå lumea s-adus acolo, cå zicea cå scapå, mai stå lini¿tit, mai face cercetåri, nu? Spredeosebire de celelalte sate au fost sate mo¿nene¿ti. Vrancea a fostmo¿neneascå prin excelen¡å, Drågu¿, ºara Fågåra¿ului, Fundul Moldovei,ce så mai vorbim, Runcu, sat ales iarå¿i, nici acuma nu e colectivizat.Oltenia, Gorj, nu? ªan¡u tot a¿a, adicå, toate satele astea, Cornova, satiarå¿i din åsta, de råze¿i basarabeni, adicå, toate satele mergeau sprecåutarea satului autentic, tradi¡ional românesc, pe când Dâmbovniculera o lume de mare mo¿ie.

– Pe de o parte, pe de alta erau mai multe localitå¡i.– Erau mai multe localitå¡i. Noi am vrut så cuprindem toatå plasa,

pe problemele pe care le cercetam, adicå pe aceste situa¡ii, mobilitatesocialå, schimbåri, nu? ªi acolo n-a fost un singur sat, a fost Mozåceni,care era sat de mo¿neni, dar în care noi am stat foarte pu¡in. Celelalteerau toate sate de mare mo¿ie, de ¡årani împroprietåri¡i, altfel...

– În aceastå campanie, în aceastå treabå Gusti avea vreun amestec?– Nu, el era deja prea angajat în alte treburi, decât så... La Gusti se

puteau face foarte multe lucruri bune, dacå vroiai så faci, fiindcå el nu teîmpiedica så faci niciodatå nimic. Toate fanteziile, dacå puteai cât de câtså le formulezi, se puteau face la el. Era din punctul åsta de vedere, eraun om foarte deschis, foarte liber. El î¿i fåcuse o caså, aici lângå, cam pestrada unde, în dosul Studioului Sahia, la ªosea, ¿tii? ªi el primea foartemulte cår¡i, ¿i noi ne duceam la el, ¿i jos în sufragerie era o maså mare pecare erau cår¡ile lui, ¿i te duceai acolo ¿i te uitai în cår¡i, ¿i dacå gåseai ocarte care te interesa, o luai acaså. Adicå, el avusese deja o serie de pozi¡iiimportante, nu era strâns pe chestiile astea, era foarte larg.

– Aceastå larghe¡e la urma urmei îl caracteriza, de vreme ce a acceptatîn jurul lui atâtea capete care voiau så se ridice, nu?

– Pe urmå, când el a våzut cå metoda lui a fost concretizatå, a fostscriså ¿i publicatå, chestiile astea de metodå gustistå ca metodå, ¿tii?

300

Chiar dacå nu în schema lor strictå, ar trebui toate reluate, fiindcå atuncis-au publicat tot felul de, de pildå o serie de chestionare, nu? Chestionarepentru obiceiuri, pentru concep¡ii, pentru juridic, pentru supersti¡ii,pentru nu ¿tiu ce. Acuma toatå lumea cerceteazå asta, dar nimeni numerge pe chestionarele astea. De¿i chestionarele lui nu erau fåcute såîntrebi pe om ¿i så-¡i råspundå în sistemul chestionarelor americane, cierau ni¿te aide-mémoire pentru fiecare cercetare. Noi, la Institutul deFolclor, când am refåcut monografiile, fiindcå noi am refåcut pe urmåni¿te monografii la Institutul de Folclor...

– Adicå a¡i repetat, a¡i ie¿it din nou acolo?– Nu, nu acolo.– Ce înseamnå cå le-a¡i refåcut?– Am refåcut ideea monografiei, ca idee, dar am refåcut-o numai

pentru folclor, adicå n-am mai cercetat structurå socialå, economicå etc.,etc. Am cercetat numai cântece, dansuri, obiceiuri, ceea ce credeam noicå este folclor. ªi am fåcut o serie de monografii din astea. Una din eles-a dus pânå la capåt, cea din zona Muscelului, ¿i aia cred cå va apårea.Astea s-au fåcut ¡inându-se seama de aceste chestionare sociologice, ¿tii?Erau tot a¿a, monografii de grup, nu a¿a de mare grupul, totu¿i un grupde 8-10 persoane care se duceau, din diferite specialitå¡i. Chiar mågândeam zilele trecute cå ar trebui cumva repuså în discu¡ie acestechestionare ale ªcolii Gusti.

– Multe lucruri ar trebui repuse... Såptåmânile trecute a apårut ointroducere în sociologia delincven¡ei...

– Nu-i o valorificare serioaså a cercetårilor gustiste, în afarå de tezade doctorat a lui Bådina45 din URSS ¿i de cår¡ulia pe care o am aici, încolonu s-a fåcut nimic.

– Da, da, a¿a este, nici nu se cunosc oamenii.– Întâi ca så vezi cât material bogat este în toatå chestia asta, cå

dumneata vorbe¿ti doar de fotografiile pe care le-ai våzut, care sunt cutonele, dar cât material este, pe urmå câte idei ¿i câte orientåri au fostacolo, care toate pot så fie reluate, cå noi ducem în momentul de fa¡å, caîn toatå cultura socialistå, noi ne-am standardizat ¿i ne mi¿cåm într-uncerc foarte restrâns care corespunde standardelor, ¿tii? Sunt câteva ideicare sunt standard ¿i pe astea le bate toatå lumea.

– Måcar dacå ar fi fost interziså, dar existå cred ¿i un snobism ¿i nu ¿tiudacå v-am povestit... (...).

301

– Ne întoarcem la Runcu?– Nu, nu, Dâmbovnicul a fost practic întrerupt, nu?– A fost întrerupt, fiindcå s-a fåcut mobilizarea. S-a fåcut mobilizarea

¿i a fost întrerupt, ¿i au venit polonezii ¿i a început råzboiul, ¿i pe urmånoi ne-am mai întors la Dâmbovnic, a¿a, numai...

– Deci, în jur de 1 septembrie s-a întrerupt.– S-a întrerupt. ªi pe urmå, totu¿i, din ceea ce oamenii au putut så

facå, s-a fåcut bro¿ura aceea care s-a publicat în „Sociologie Româneascå“,de fapt, nu? Dâmbovnicu, care a devenit celebrå.

– Pe urmå a¡i publicat ¿i altceva în „Sociologia“?– Ei, prostii, a¿a, din când în când, când må punea câteodatå

Golopen¡ia så scriu câte ceva gen reportaj, dar n-am publicat chestiiserioase. Am publicat despre ambulan¡ii din Bucure¿ti ¿i ni¿te chestiidin astea, care må interesau pe mine. Vezi, acuma hai så revenim la Runcu.Runcu a fost deja o cercetare în care grupul se consolidase la Drågu¿,¿i ca metodå, ¿i ca principii, ¿i ca mod de cercetare ¿i, sigur, ca grup.Adicå, fiecare ¿tia acuma ce face, nu? Dacå a fåcut la Drågu¿ artåpopularå, sau dacå a fåcut structurå socialå sau dacå a fåcut institu¡ii,a fåcut ¿i la Runcu acela¿i lucru. Numai cå Runcu era total alt tip de sat,decât Drågu¿ul. În afarå de faptul cå era un sat oltenesc, era totu¿i de alttip. Drågu¿ul n-a avut emigra¡ii. Drågu¿enii au emigrat în Cålåra¿i...Codru-Drågu¿anu46. Când a început så se cultive Båråganul, a fost nevoiede mânå de lucru, atunci s-au dus fågårå¿enii acolo, ¿i în memoriile luiCodru-Drågu¿anu se spune, ¿i ei mai ¿tiau încå, oamenii. Dar, Runcuera un sat sårac ¿i suprapopulat, a¿a cå Runcu a avut foarte multå lumeplecatå din sat, care lucra în ora¿, adicå erau to¡i a¿a-zi¿ii olteni zarzavagii,nu? Foarte mul¡i dintre ei hamali în Gara de Nord.

– Senza¡ional. Unde locuiau å¿tia?– În Bucure¿ti.– ªi zarzavatul de unde-l luau?– De la pia¡a mare.– ªi cumpårau de acolo ¿i umblau ¿i-l vindeau?– Îl vindeau, sigur, dar åsta e un fenomen general, european. Å¿tia

care strigau pe stradå, oltenii care mergeau cu cobili¡a, å¿tia strigau ¿i laParis. ªi Parisul a avut ambulan¡i din å¿tia care strigau, dar ei mergeaucu cåruciorul, nu? de a vinde la caså, dupå cum industria textilå dinBoemia a vândut produsele ei peste tot, nu erau cehoaice care veneau cusacu’ la spate ¿i vindeau pânzå fåcutå în Boemia?

302

– N-am ¿tiut asta.– În toatå Transilvania au umblat, ¿i nu erau åia care veneau så

castreze porcii, å¿tia erau tot cehi. Da, ¿i slovacii care reparau oalele delut cu sârmå.

– Drótostót47...– Drótostótok, sigur, erau o mul¡ime, dupå cum erau mo¡ii no¿tri

care se duceau cu cåru¡ele, nu?...– Cu sticle, adicå cu geamuri...– Da. Dar å¿tia de la Drågu¿, de la Runcu au venit to¡i la Bucure¿ti.

Bucure¿tiul a înghi¡it, dupå råzboi, toatå aceastå cantitate de oameni,fiindcå Bucure¿tiul avea nevoie, adicå era o pia¡å unde omul putea så seplaseze ¿i putea så câ¿tige, nu? ªi atunci erau vânzåtori de zarzavaturi,erau oameni care-¿i aduceau copiii, antreprenori de copii, aduceau copii,închiriau, ¿i copiii vindeau nuci, nuci de la borcan. ªi ziare, copiii å¿tiaziari¿ti de care se vorbe¿te, åsta nu venea cu familia. Era unu care-¿i lua10 copii din sat ¿i el îi plasa pe locurile respective, le dådea ziarele,ei vindeau, el îi deconta, nu? adicå o antreprizå asta. Adicå noi am cåzutpe acest sat Drågu¿, unde toate aceste probleme...

– Runcu.– Runcu, unde toate aceste probleme existau, dar de care noi nu

prea ne-am ocupat, cå pe noi ne interesa ¿i la Runcu så determinåm Runcuca sat oltenesc tradi¡ional. Runcu era foarte interesant. Runcu avea izvor.Era într-o zonå carsticå, cu un izvor care venea de sub munte, intra substâncå, ie¿ea de sub stâncå ¿i satul era canalizat. Avea canale pe margine¿i la construirea satului au contribuit italienii. Cum au ajuns ni¿teconstructori italieni acolo la Runc, asta poate cå Stahl ¿tie mai bine decâtmine, dar erau, ¿i mai era ¿i acuma în sat o familie care se chema familiaBianchi, da. A¿a cå asta era. Pe urmå Runcu, din punctul nostru de vedere,al folclorului, Runcu era ceva care n-am avut în celelalte sate, avea muzicålåutåreascå, ni¿te låutari gorjeni ¿i erau douå familii. Familia båtrânå alui Zlåtaru, Nicolae Zlåtaru ¿i cu Ioana Zlåtaru, care pe urmå a ajunsfaimoaså în Bucure¿ti, ¿i pe urmå familia lui Bobirci, care erau mai mul¡i.ªi Bråiloiu a fost pasionat de åsta, ¿i pe urmå a fåcut, a cules de la å¿tiamultå muzicå låutåreascå. De unde la Drågu¿ mergea totul pe muzicå¡åråneascå, aici totul a mers pe muzicå låutåreascå, de unde la Drågu¿nu erau cântece epice, aici erau cântece epice...

– A¡i avut multå treabå dumneavoastrå.

303

– Sigur. Cântau bårba¡ii, de pildå båtrânul åsta, Nicolae Zlåtaru,åsta era un foarte bun cântåre¡ ¿i ¿tia foarte multe cântece epice din astea,de epicå bunå, care s-au påstrat în Oltenia mai bine decât în alte pår¡i.ªi pe urmå fiindcå ace¿ti olteni erau în Bucure¿ti, ¿i fiindcå noi am începutså ne interesåm de chestia asta, ei, la un moment dat, ¿i-au adus ¿i muzicaîn Bucure¿ti. ªi atunci, în dosul Gårii de Nord, era un restaurant undeveneau hamalii seara så petreacå, ¿i unde a venit aceastå familie a luiZlåtaru ¿i a lucrat. ªi atunci a început Bråiloiu så culeagå ¿i muzicåorå¿eneascå, ¿i atunci au început så aparå pe pia¡a Bucure¿tiului, ¿i peurmå în toatå ¡ara, ceea ce cunoa¿tem azi ¿i credem cå e un fenomentradi¡ional, cântece cântate de låutari, cu femei care cântå cu vocea,acompaniate de låutari, asta nu exista înainte, numai în Oltenia existå,numai în Gorj existå. Cântåre¡ele gorjene...

– Guristele.– Guristele, da. Nu era înainte, nu erau guri¿ti. A¿a cå, din punctul

åsta de vedere, Gorjul a fost, ca bogå¡ie de informa¡ii muzicale, mai cuseamå, ¿i folclorice în general, a fost mult mai bogat sat decât Drågu¿ul,nu?

– Aici v-a¡i împrietenit practic cu Golopen¡ia? La Runcu?– Nu, nu la Cornova.– Adicå peste un an.– Peste un an.– ªi asta am vrut så vå întreb. Cornova, cred cå a fost o experien¡å de

asemenea interesantå. Prima datå a¡i fost în Basarabia.– Da. Cornova a fost foarte interesantå. Era un sat interesant. Era

un sat împår¡it în douå. Net împår¡it în douå. Era un sat de mo¿neni ¿iera un sat de proletari, a¿a de departe, încât aproape cå noi nu am pututpåtrunde în acest sat de proletari, pânå când... mo¿nenii erau organiza¡idupå cinurile lui Petru cel Mare48, nu? Adicå ierarhia, acolo era bineconturatå. ªi la Cornova era celebrul popa Zamå.

– Despre care a scris un poem întreg Henri Stahl.– Da. Popa Zamå care era un schopenhauerian. Foarte drågu¡.– ªi la proletari de ce nu a¡i putut så påtrunde¡i?– Cå nu au vrut så aibå contact cu noi.– De ce?– A¿a era atmosfera acolo. Era tensiune. ªi popa Zamå avea o curte

în sistem tåtåresc, adicå avea o caså centralå a lui, cu o verandå în fa¡å

304

¿i cu toate acareturile, ¿i avea un du¿ în curte, unde punea pe unul såscoatå apå din fântânå, ¿i dådea drumul pe o ¡eavå, ¿i venea la du¿,acolo, dar în curtea lui erau unsprezece clådiri deosebite. Adicå, era ochestie din asta tåtåreascå. Multe, multe, de tot felul, era foarte bogat.A¿a cå diferen¡ele erau foarte mari. ªi acum era o chestie foarte drågu¡å.Noi coboram la târg la ªtefåne¿ti din tren, ¿i de la târg din ªtefåne¿ti neduceam cu ni¿te birje ovreie¿ti..

– Birje ovreie¿ti? Nici n-am auzit de a¿a ceva.– Da, da, erau birje ovreie¿ti ¿i ne duceam cu birje ovreie¿ti. ªi atuncea

drumul era lung, mergeai ceasuri, ¿i pe drumul acesta din când în când,erau pår¡i pavate. Pavate cu piatrå cubicå, ¿i pe urmå drum de påmânt.ªi drumul åsta a fost croit de ¡ari, înainte de råzboiul din 1905 cu Japonia,¿i a råmas, nu l-au terminat, ¿i atunci partea care era construitå era cubolovani, partea care nu era construitå, erau gråmezi de bolovani alåturi,pe care din ’905 nu le-a luat nimeni. ªi acolo toate drumurile, ca ¿i înUcraina ¿i în toatå Basarabia, drumurile astea din påmânt, când începeao vreme de ploaie, atuncea nu mai era drum, o datå mergeai aici, o datåmergeai acolo, ¿tii? se putea întinde pe un kilometru, era foarte interesant.

– Dar din punctul de vedere al folclorului?– Din punctul de vedere al folclorului cred cå n-a fost a¿a de grozav

ca în alte pår¡i. Mai întâi ¿i întâi cå n-aveau muzicå, ei cântau dupå fanfarå,¿i în sat nu era fanfarå, ¿i atunci noi am aflat cå e o fanfarå într-un satvecin, ¿i am tot vrut så aducem fanfara de acolo, ¿i fanfara a tot refuzatså vinå. ªi atunci, într-o bunå zi, ¿eful de post a hotårât så ne aducåfanfara. ªi s-a dus, ¿i i-a arestat. ªi i-a adus cu cåru¡a, ¿i åia când au aflatde ce i-a adus, au fost pân’ la urmå foarte ferici¡i.

– S-au a¿teptat la mai råu...– Da. ªi noi ståteam în caså, Bråiloiu n-a fost la Cornova, eu ståteam

cu Harry Brauner în caså, ¿i înregistram, ¿i erau ni¿te babe, ¿i atunceababele ståteau pe lavi¡å, ¿i noi ståteam cu fanfara ¿i înregistram. ªi la unmoment dat eu le-am spus ålora de la fanfarå: „Da’ voi imnul åla Boze¡are îl ¿ti¡i?“ ¿i ei au zis „Cum så nu!“ ¿i au început så cânte. ªi atuncitoate babele s-au pus pe genunchi, ¿i au început så-¿i facå cruce. Adicåa¿a erau ei de påtrun¿i de chestia asta, nu era o glumå.

– 150 de ani de ocupa¡ie ¡aristå... s-a båtåtorit acolo. Harry de altfel a spuscå a gåsit în case fotografia ºarului dupå 13 ani de Românie.

305

– Runcu a fost foarte frumos ca, culegere, fiindcå era foarte multåvia¡å folcloricå. Ei fåceau horå, în fiecare duminicå, petreceri, am avutde toate acolo.

– La cercetårile astea de completare ¿i de redactare din Drågu¿...– Eu n-am fost decât o singurå datå la Drågu¿.– În ’29.– Da. Pu¡in.– Pe urmå la reveniri n-a¡i mai fost.– Nu m-am mai dus. Între timp Bråiloiu ¿i-a consolidat institu¡ia,

fiindcå pe urmå a luat o serie de oameni, l-a luat pe Ilarion Coci¿u49, l-aluat pe Tiberiu Alexandru50, a luat-o pe Paula Carp51, care erau lucråtoripermanen¡i la centrul lui de folclor, în afarå de Harry Brauner. Adicå,avea posibilitatea så ¿i-i plåteascå, pentru cå ei lucrau atuncea, UniuneaCompozitorilor lucra pe baza drepturilor de autor. Fiecare compozitorprimea pentru... tot ce se cânta, primea drept de autor, ¿i å¿tia se vårsauacolo, ¿i ace¿ti bani ai drepturilor de autor, 3% mi se pare cå reveneacercetårii folclorice, a¿a cå cu cât era mai mult drept de autor, cu atâtBråiloiu avea mai multe fonduri.

– Probabil mai primea ¿i din alte subven¡ii.– ªi atunci Bråiloiu l-a gåsit ca om de serviciu pe acest Petcu Dumitru.– Deja atunci, în anii ’30 a fost acolo?– Dupå Drågu¿, dupå Drågu¿, într-unul din ani. El era un oltean

venit în Bucure¿ti din satul vecin de Drågu¿.– De Runcu.– De Runcu. Dupå Runcu, pardon. ªi atunci l-a luat om de serviciu

acolo, dar el s-a pasionat ¿i el pentru folclor, ¿i Bråiloiu aduna atunciicoane pe sticlå, din ¿coala lui Savu Moga. ªi atunci Petcu Dumitru eramarele achizi¡ionator de astfel de lucruri ¿i era ¿i el însu¿i cântåre¡, ¿iavea ¿i o nevastå frumoaså, care ¿i ea era cântårea¡å, Mari¡a o chema.ªi Petcu aduna la pia¡å la Bucure¿ti oameni care ¿tiau så cânte ¿i-i aduceala Bråiloiu, acolo la Centru, la Arhivå, ¿i-i înregistra. A¿a s-a întâmplatcå arhiva de folclor în loc så plece la evacuare cine ¿tie unde, så deapeste ea bombele sau ru¿ii, a plecat în ¿ura lui Petcu, lângå Runcu.

– Deci, el ¿i-a påstrat gospodåria acolo.– Da, a påstrat, sigur, avea o caså frumoaså, avea mul¡i copii. Mi se

pare cå douå fete au devenit profesoare, unul a fost la un moment datmare ¿ef la ARO la Bra¿ov, în economie a intrat, nu mai ¿tiu... Noi peurmå ne-am dus de mai multe ori acolo, ca så-l vedem.

306

– În verile astea din’32, ’33, ’34 ce-a¡i mai fåcut, dacå nu v-a¡i dus cuechipele astea?

– Când n-am fost eu, atunci am fost în Germania, ¿i pe urmå amstat ¿i la Praga, så-mi termin teza.

– La ce v-a¡i scris teza pânå la urmå?– La slavisticå.– Tot din slavisticå?– Sigur, påi nu? Dacå m-am înscris la slavisticå, acolo a¿a te înscriai,

trebuia så scrii din slavisticå, compara¡ia dintre limba slavå ¿i limba vecheromâneascå. O varå am stat la Praga, så-mi scriu teza, n-am venit în ¡arådeloc.

– Cu Caracostea pânå când a¡i...– Pânå în treizeci¿i... pânå dupå Dâmbovnic.– Doi ani deci a¡i stat împreunå.– Mai mult, cå eu eram cu el în legåturå ¿i când veneam din

stråinåtate, tot ¡ineam legåtura cu el, cu Caracostea. Adicå, nu ¡ineamnumai cu Gusti, cå eu dupå ce m-am dus în Germania ¿i am fåcut acoloteorie literarå ¿i folclor, pe urmå eram mai informat decât cei din ¡arå înprivin¡a noilor metode de cercetare literarå, mai cu seamå metodele dinGermania. ªi atunci Caracostea era bucuros så aibå pe cineva care så-ispunå ce se întâmplå în lume. Cå în materia asta nu erau foarte mul¡i lanoi, adicå era Vianu, care era foarte bine, fåcuse ¿coala în Germania.Caracostea avea un student foarte bun, pe Popovici52, care a stat mul¡iani la Paris ¿i care a ajuns pe urmå profesor la Cluj, ¿i care a scris cår¡ilealea celebre despre literatura luministå româneascå.

– ªi atunci de ce nu a¡i råmas la catedrå, de ce v-a¡i dus în diploma¡ie, peurmå, dupå...

– Fiindcå era o zåpåcealå, începuse råzboiul ¿i nu mai era de stat.– Încå un lucru, pe jumåtate o treabå profesionalå, despre care mi-a povestit

Retegan: în vara când a¡i fåcut Dâmbovnicul a¡i predat ¿i la o ¿coalå.– Da, acolo am cunoscut-o pe nevastå-mea.– Exact. Cum a fost cu ¿colile astea?– Å¿tia care fåceau Serviciul Social nu se duceau direct în sat, erau

trimi¿i în ni¿te centre, ¿i unul dintre centrele astea era Pite¿tiul. La acestcentru veneau to¡i cei care trebuia så facå Serviciul Social, ¿tiu eu, înzona Pite¿tiului, nu? ªi atunci îi ¡inea o lunå de zile acolo, ¿i le puneacursuri, ¿i pe urmå îi scotea ¿i la aplica¡ii, dar numai în jurul satelor.

307

ªi acolo am venit eu când eram cu echipele de cercetare, m-au rugat såfac ni¿te lec¡ii.

– Despre ce?– Despre metodå, metoda Gusti. Trebuia expus cu cadrele, cu

manifestårile, cu institu¡iile, tot sistemul Gusti. Astea le expuneam lor,cå ei fåceau partea practicå, dar le trebuia cineva care så facå teoria,teoria monografiilor. Cå ei de fapt monografii nu fåceau, fåceau doaraplicare. Erau oameni din toate bran¿ele. ªi Miron, el a condus o echipådin asta de cercetare aplicatå, ¿i pe urmå, de acolo, a venit la noi laDâmbovnic.

– Da, cred cå Stahl are o listå imenså de comandan¡i de echipe, printrecare figureazå ¿i Miron Constantinescu.

– Da, da, era. Era bine våzut de grupul Golopen¡ia. Cå totu¿iGolopen¡ia era mai deschis pentru lucrurile astea, pentru problemelesociale. Vulcånescu se ocupa de problemele spirituale, nu? în afarå decele economice, de ortodoxie, de toate celelalte chestii. Stahl s-a ocupatîntotdeauna de structura familiei, structurå socialå ¿i de kinship53 ¿i detoate lucrurile astea. Herseni la vremea aceea era deja foarte ancoratpolitic.

– Foarte interesant. Totu¿i, vede¡i cå în ’39 scrie o carte, o încercare deschi¡å deschiså a sociologiei române¿ti, de o obiectivitate tulburåtoare, când colo¿tim cå în anul în care apare cartea, deci în ’40, el ce face.

– Påi, uite de ce, pentru cå el candida pentru o catedrå, ¿i carteaasta a fost scriså în scopul ob¡inerii unui post în Universitate. Or la vremeaaceea nu putea så ob¡inå un post în Universitate, fiind declarat legionar,nu se putea. Cultura burghezå din vremea aceea avea totu¿i o ¡inutåobiectivå, nu? Puteai så te critici cu unul, cu altul, dar tot î¡i trebuia odozå de obiectivitate, nu? Dar atunci erau deja apele clare, atunci deja se¿tia care, unde...

– Dumneavoastrå care a¡i fost atâta timp în Apus, a¡i våzut Cehoslovaciapråbu¿indu-se, a¡i våzut ce se întâmplå în Germania, nu a¡i prevåzut unde seva ajunge ¿i în România? Asta e bineîn¡eles o întrebare retoricå...

– Adicå, ceea ce m-a impresionat pe mine... Eu am crezut foartetare cå lumea merge spre progres ¿i cå civiliza¡ia ¿i cultura sunt ni¿telucruri foarte importante, pânå când s-a cedat, dupå München, regiuneaSudetå. ªi când am våzut în gara de la Praga primii refugia¡i care veneaudin Sude¡i, cu copii, cu bagaje, cu nu ¿tiu ce, atunci toatå chestia s-a

308

întors pe dos, ¿tii? Atunci a început degringolada, cå pe urmå... asta seîntâmpla în ’38, pe urmå în ’39 au venit polonezii peste noi, ¿i atunceaera toatå chestia gata... Atunci în ¡arå era istoricul, vestitul ¿i bunul istoricSeton Watson54.

– Tânårul.– Tânårul, da.– Care a vizitat ¿i Dâmbovnicul.– Da, ¿i care este un foarte bun prieten al meu, a fost, a murit, ¿i în

blocul acela care este col¡ cu biserica Boteanu, de la Comitetul Central,prima stradå care vine în dosul Bibliotecii Universitå¡ii...

– Nu biserica Ene.– Nu cealaltå, biserica Boteanu se cheamå, care iese pe strada care

vine între Cina ¿i unde merge 37, nu? Strada aia. ªi în blocul åla era clubenglezesc.

– Deci, vizavi de bisericå este acuma Boema, restaurantul Boema.– Da, dar în partea cealaltå, înspre Comitetul Central.– A, ¿tiu.– ªtii? Acolo acuma este o caså micå, în care stå securitatea Comi-

tetului Central, ¿i alåturi este un bloc de locuin¡e, ¿i acolo, la etajul 1,era clubul englezesc, ¿i acolo ne duceam noi cu...

– De ce îi spunea englezesc?– Fiindcå era al englezilor, ¿i Seton Watson era venit aici ca un fel

de, cu burså sau cu un titlu din åsta, ¿tii? ºinea legåtura ¿i cu Belu, eraprieten, cu to¡i era prieten, ¿i cu Golopen¡ia, ¿i cu to¡i. Eu am fost acolocu el, am stat de vorbå, ¿i pe urmå ne-am dus la Athénée Palace, când ausosit primele ma¿ini cu ofi¡eri nem¡i în Bucure¿ti, ¿i atunci el mi-a spus,acum la revedere, eu plec. ªi a urcat în tren, ¿i a plecat. Pe urmå a fost laTito55, ¿i pe urmå a fost în Egipt ¿i nu ¿tiu ce, ¿i pe urmå ne-am revåzut...

– Da, el a fåcut un tur al României...– Era foarte bun prieten cu Petru Groza56, cu care ¿i eu eram foarte

bun prieten, eu am fost foarte bun prieten cu Petru Groza. El venea laBucure¿ti ¿i îmi telefona ¿i ne duceam ¿i ne plimbam. El ståteatotdeauna la Athénée Palace, ne plimbam între Athénée Palace ¿i Cap¿a,cum se plimba tot românul, ¿i discutam politicå, ¿i el se uita dupå dame,a¿a cå vezi, åsta a fost un moment. Momentul cu polonezii a fost unmoment, ni¿te polonezi refugia¡i care au venit la noi, nu ¿tiu ce. Dar,momentul când au sosit nem¡ii în Bucure¿ti, asta deja era o chestie clarå.ªi pe urmå a fost cedarea Ardealului de Nord ¿i cedarea Basarabiei.

309

– Cedarea Basarabiei a venit ca ceva deosebit.– Da, adicå degringolada, dar degringolada a început la München,

adicå atunci când tråiam într-o Praga care era la un foarte mare nivelcultural, nu? cå era pentru toatå zona noastrå, era locul cel mai avansat¿i ca civiliza¡ie, ¿i ca...

– Mai avansat decât Var¿ovia ¿i Cracovia?– Mai mult, mai mult, era centru. Praga avea de toate, Praga avea

tot ce mo¿tenise de la Austria. Pe urmå avea foarte mult stil american,fiindcå foarte mul¡i cehi boga¡i, când au fåcut Cehoslovacia, au venit dinAmerica, au venit acaså, ¿i atunci s-a pus o marcå pe ora¿, ¿i pe urmåPraga era un ora¿ democrat. Era o democra¡ie foarte bunå. În Poloniaera totu¿i Pi³sudsky57, totu¿i, un fel de...

– A fost ¿i acolo degringoladå destul de mare.– Da, da, la Praga era democra¡ie ¿i politicå, ¿i religioaså, erau ¿i

catolici, ¿i calvini, ¿i husi¡i, ¿i de toate. ªi na¡ionalå, cå erau ¿i cehi, erau¿i nem¡i, ¿i unguri, ¿i slovaci, erau ¿i ru¿ii refugia¡i, ¿i to¡i. ªi culturalå,Praga avea universitate germanå, unde erau oameni foarte de seamå, deexemplu celebrul filosof Otto58. Era acolo ¿i o universitate cehå, alåturi,nu, o politehnicå germanå ¿i o politehnicå cehå, toatå chestia asta... Pragaavea un institut francez, un institut de cercetare francez ¿i unul englez.Praga avea un liceu francez ¿i un liceu englez. ªi teatru ¿i operå, ¿i scriitoricare veneau ¿i circulau, ¿i Ehrenburg, care venea de la Moscova...

– L-a¡i întâlnit acolo?– Da, l-am întâlnit pe Ehrenburg, era prieten bun cu Jakobson, nu?

ªi totul mergea foarte bine pânå a început agita¡ia. Pe urmå a venit chestiacu Münchenul, ¿i atunci totul s-a pråbu¿it, adicå åsta a fost momentul,când... Ocuparea Austriei... erau nem¡i, erau ei între ei, era nu ¿tiu ce...

– Ideea Anschlussului a fost de fapt mai veche.– Da, da. A¿a cå, vezi, degringolada mare a început la München, cå

pe urmå, dupå ce au ocupat Sude¡ii, Beneš n-a mai rezistat decât câtevaluni. ªi pe urmå, dupå ce a cåzut Beneš, a cåzut Polonia, nu? Dupå ce acåzut Polonia, a cåzut Basarabia, dupå aceea a cåzut Ardealul de Nord,dupå aia a venit råzboiul.

– Ei, a mai fost între ’40-’41, un an, aproape un an de compromis.– Da, bine, dar asta nu mai punem la...– Dupå råzboi în loc de slavisticå, teorie literarå, v-a¡i orientat direct spre

folclor.

310

– Nu, påi dupå råzboi eu m-am întors din stråinåtate în ’45, ¿i fiindcåla Bucure¿ti se tråia foarte greu, atunci m-am dus la fabrica de ciment.

– ªi acolo ce a¡i fåcut?– Am fost director administrativ, pânå în ’48.– Unde?– Aici, la Fieni, în Dâmbovi¡a. În ’48, dupå ce s-a fåcut na¡iona-

lizarea am venit la Bucure¿ti, ¿i atunci deja se terminase cu epurårile din’48, oamenii fuseserå sco¿i din universitå¡i. Adicå, eu am fåcut bine cåm-am retras pe un post...

– Nu v-a¡i pus în situa¡ia de a fi epurat.– Da. ªi atunci Harry Brauner care colabora cu Påtrå¿canu, ¿i

Påtrå¿canu era încå... însemna ceva, nu? Foarte pu¡in timp a însemnat...– Pânå în vara lui ’48.– Adicå Harry Brauner a reu¿it så punå el mâna pe Arhiva de Folclor

a lui Bråiloiu. Bråiloiu plecase, ¿tii? ªi atunci am fåcut împreunå Institutulde Folclor.

– El v-a chemat acolo?– El. Påi, hai så facem, cå uite acuma putem så punem mâna pe

arhivå, pe tot, ¿i hai så facem institutul. ªi atunci l-am fåcut. A ob¡inut dela Ministerul Culturii, unde era Zeno Vancea59, compozitorul, care eraprieten cu noi, era directorul muzicii, sau ce era, atunci el a ob¡inut odecizie de înfiin¡are a Institutului de Folclor.

– Deci, asta n-a fost în ’45.– Nu, n-a fost în continuare. De fapt, decis, noi am început în ’48

toamna ¿i decizia a apårut la începutul lui ’49.– Pe Harry când l-au luat?– Pe Harry l-au luat imediat, dupå vreun an.– Deci, n-a¡i fost mult timp împreunå la Institut.– Nu, nu. Institutul s-a instalat pe strada Bati¿tei, în casa lui Stelian

Popescu60.– De la „Universul“.– Da, da. Atunci am început cu ce era, mai mult oameni erau, decât

aparate ¿i nu ¿tiu ce, nu? ªi în orice caz, nu era arhiva, nu erau toate, ¿iatunci, dupå ce s-au lini¿tit lucrurile ¿i n-a mai fost chestia cu ru¿ii ¿itoate chestiile, ne-am dus la Câmpufeni (?), a¿a se chema satul, cu ni¿tecamioane, ¿i am adus toatå arhiva institutului ¿i tot, ¿i dupå un lapsus,deci din ’43, cred cå atunci a plecat Bråiloiu, dupå un lapsus din ’43

311

pânå în ’49, am refåcut Institutul de Folclor, parcå nu s-ar fi întâmplatnimic, nu? Adicå a fost dintre toate chestiile singurul care ¿i-a salvat,¿i-a salvat patrimoniul, nu? Cå Muzeul Satului era, dar la Muzeul Satuluierau numai casele, fiindcå în case în timpul råzboiului s-au bågat oameni,refugia¡i, au tråit acolo ¿i au deteriorat, nu? ªi Foc¿a a fost, în privin¡aasta, Foc¿a a fost foarte tenace, cå Foc¿a a instalat acolo pe urmå...

– Prin ’48, ’49...– Tot atunci a recucerit toatå chestia.– A recucerit ¿i a påstrat ¿i a avut de luptat ¿i acuma...– Da, da, da. ªi Foc¿a a fost foarte tenace ¿i foarte brav în privin¡a asta.– Am avut o convorbire lungå cu el pe tema aceasta. Nu de mult am avut,

v-am spus, o maså rotundå cu antropologii de la Institutul lui Rainer, cuantropologii culturali. Ei au spus cå de fapt ei pot continua douå, trei filoanedin perioada interbelicå, adicå antropologia culturalå, asta vor. Pe Mehedin¡i,pe Gusti ¿i folclori¿tii: Bråiloiu ¿i discipolii lui. E foarte interesant când spune¡iasta, cå ¿i mie mi se pare cå atunci când stau de vorbå cu Mihai Pop, stau devorbå cu un antropolog, nu cu un folclorist în accep¡iunea veche a cuvântului.Acuma întrebarea mea este urmåtoarea: dumneavoastrå face¡i o folcloristicå careîn America trece drept antropologie de cea mai bunå calitate. Asta a¡i învå¡at-oulterior sau vine din ¿coala Gusti ¿i Bråiloiu?

– Vine par¡ial din ¿coala Gusti ¿i Bråiloiu, dar chestia asta våditåantropologicå, ¿tii? adicå în sensul antropologiei culturale, vine dinAmerica. Fiindcå eu am fost în ’65, am fost în America 9 luni ¿i atuncim-am pus la punct cu cercetarea antropologicå, ¿i pe urmå am avutlegåturå ¿i cu Lévi-Strauss61 ¿i cu å¿tia, ¿tii? Dar Institutul de Folclorcând s-a înfiin¡at, nu? Institutul de Folclor când s-a reînfiin¡at în ’49,Institutul lui Bråiloiu era Arhivå de Folclor muzical. Când am refåcutInstitutul de Folclor cu Harry Brauner, în ’49, noi am zis cå punem ¿ifolclor literar ¿i atunci am... La Bråiloiu de literaturå må ocupam numaieu, ¿i eu nu eram direct, eu eram când eram, ¿tii? eram mai mult cânderam pe teren, nu eram în institu¡ie, iar ceilal¡i au fost muzican¡i, pânåcând aici în institu¡ie au intrat ¿i folclori¿tii literari ¿i pe urmå au intrat ¿icei care se ocupau de dansuri populare. ªi pe urmå våzând cå fenomenelesunt globale, nu? adicå, cå nu po¡i så despar¡i muzica de text ¿i melodiade dans ¿i toate chestiile astea ¿i cå toate, când faci cercetare pe teren,fiindcå noi am început imediat så facem cercetare de teren, pe chestiafolclorului, atunci pe baza mo¿tenirii lui Gusti ne-am dat seama cå toate

312

aceste lucruri se întâmplå în cadrul unor obiceiuri, rituri etc. etc. ¿i atunciam introdus ¿i lucrurile astea. ªi atuncea folclorul, de unde era la Bråiloiunumai folclor muzical, a devenit un folclor global, care cuprindea ¿iobiceiurile ¿i credin¡ele ¿i tot.

– Nu numai ceea ce se auzea.– Nu numai ceea ce se auzea, nu? Adicå nu cuprindea arta popularå,

cå pe urmå arta popularå, asta a fost pe urmå ¿i o chestie ulterioarå dedelimitare a institu¡iilor. Cå pe urmå arta popularå ¿i-a luat-o Oprescu.

– Adicå etnografia...– Nu, arta popularå. ªi Oprescu a fost un bun patron, ¿i pe urmå

mult mai târziu a apårut Vuia. Vuia care a fost scos de la Cluj, în ’48, ¿icare a stat alåturi. N-a fåcut nimic. La un moment dat a venit la mine laInstitutul de Folclor ¿i mi-a spus cå el ar vrea så se ducå så mai facå ni¿tecercetåri în Hunedoara, la Pådureni, unde el a mai fåcut cercetåri, dar cåare nevoie de o hârtie cu care så se ducå pe teren ca så nu-l prindåjandarmii. ªi atuncea, eu i-am dat o hârtie ¿i i-am dat ¿i material fotografic.ªi s-a dus pe teren, ¿i a fåcut cercetåri. ªi pe urmå el repede, atuncea dejaera perioadå mai... n-a¿ putea så spun exact anul, atuncea era dejaperioada mai liberå, atunci el repede a reconstituit un grup de etnografi,nu? ªi a intrat cu etnografii å¿tia la arheologi.

– Aici?– Aici, la arheologi, la Condurachi62, fiindcå etnografia în Uniunea

Sovieticå ¡ine de arheologie, ¿tii?– N-am ¿tiut cå Vuia a avut activitate ¿i dupå reforma învå¡åmântului...– Da, da sigur, multå. Etnografia, ca ¿i sociologia erau ni¿te ¿tiin¡e

fasciste ¿i, atunci când n-au mai fost fasciste, atuncea Vuia a intrat laarheologi. ªi Vuia era foarte greu de suportat, el era o personalitate ¿i nute låsa så-i dictezi, ¿i atunci Condurachi, ca så scape de el, a zis cå astaeste popular, ¿i l-a dat la Oprescu. ªi Oprescu, cu Oprescu ¿i mai greuputea så se în¡eleagå, cå ¿i åla era o personalitate, ¿i atuncea Oprescu azis så-l dea la folclor. ªi atunci m-a chemat pe mine Iordan, care eravicepre¿edintele Academiei, ¿i acum toate ¡ineau de Academie, ¿i mi-aspus: nu vrei så-l iei? ªi atunci l-am luat, ¿i atunci a devenit Institutul deFolclor ¿i Etnografie, ¿i atunci era deja altå consisten¡å. ªi între timp euam plecat în America, ¿i am descoperit antropologia culturalå, nu?ªi atunci am fundamentat altfel lucrurile, adicå aici erau de fapt treidiscipline: era folclorul muzical – care a devenit folclor global – ¿i pe

313

urmå era etnografia care era cultura materialå. ªi atuncea s-a fåcut ounitate de culturå spiritualå care nici acuma nu e o unitate, nu?

– Nu, nu, fiindcå...– Folclorul este deja o unitate, de¿i nu po¡i, fiindcå este foarte greu,

dacå nu ¿tii muzicå, dacå nu ¿tii muzicå ¿tiin¡ific, nu po¡i så faci ¿i parteamuzicalå a folclorului, nu? Un folclorist muzical poate så facå, dacå ebine informat, poate så facå partea literarå, nu? Dar un literat care nuare ureche muzicalå ¿i nu ¿tie muzicå, nu poate så facå folclor muzical,adicå pluridisciplinaritatea, despre care se vorbe¿te atâta, asta estegogori¡å. De fapt, un om care lucreazå asupra unui fenomen cultural,trebuie så aibå drept concept fundamental ¿i ca metodå de lucru viziuneaglobalå a culturii. Cå nu poate så atace anumite bran¿e, fiindcå acestebran¿e cer o tehnicå specialå, asta este altceva, dar el nu va fi un bunfolclorist muzical, dacå nu va ¿tii antropologie, ¿tii?

– Înså, cred cå tocmai asta este, aceste specialitå¡i nu au viziune globalå.– Cine?– Ai no¿tri de obicei.– Påi nu au, da, bineîn¡eles.– Cel pu¡in båtrânii din Cluj.– Eu ce le spun...– Tinerii å¿tia au mai degrabå...– Nu cite¿ti în engleze¿te...– Eu citesc, cum så nu.– Am så-¡i dau odatå, o chestie foarte interesantå, despre....

*

– Deci, v-a¡i dus, ¿i a¡i luat arhiva sonorå, arhiva Asocia¡iei Compozi-torilor...

– Arhiva de Folclor a Societå¡ii Compozitorilor Români.– Da. ªi cu asta a¡i început activitatea.– Institutul. Da.– În ’49 s-a întâmplat...– În ’49 a fost înfiin¡at Institutul, dar noi am început demersurile

încå din ’48. Dar, oficial, decretul de înfiin¡are al Institutului e din ’49.– Tot atunci, în ’49, a¡i intrat ¿i în învå¡åmântul superior?– Nu, am intrat mai târziu.

314

– A¡i fost cercetåtor acolo. ªi a¡i participat la conducerea Institutului...– Era Harry Brauner, atunci. ªi, pe urmå, dupå ce l-au ridicat, eu am

råmas, neoficial, conducåtorul Institutului, pânå a venit Sabin Drågoi63.A fost numit dupå câ¡iva ani, a fost adus de la Timi¿oara, ¿i numitdirectorul Institutului. Un timp a fost interregnum, n-a avut oficial undirector...

– ªi câ¡i salaria¡i, câ¡i cercetåtori efectiv...– Ei, atunci a fost a¿a la început, vaså-zicå, noi am luat pe cei care

au råmas la Arhiva de Folclor a Societå¡ii Compozitorilor, Harry Brauner¿i-a adus colegii de acolo, pe Ilarian Coci¿u, pe Paula Carp, pe TiberiuAlexandru. Pe å¿tia care au fost mai apropia¡i, ¿i care au lucrat cu Gusti.Pe urmå noi ne-am gândit cå trebuie, totu¿i...

– Cu Bråiloiu, vre¡i så zice¡i.– Cu Bråiloiu, da. ªi pe urmå ne-am gândit cå trebuie totu¿i

completat, ca så facem un institut de folclor, nu numai un institut demuzicå popularå, ci ¿i un institut de folclor, ¿i atunci am creat o sec¡ie deliteraturå. ªi atunci a venit o serie de båie¡i, care s-au ocupat, carelucraserå cu Gusti, adicå ªtefania Golopen¡ia, de pildå Ovidiu Bârlea.ªi pe urmå au venit al¡ii care au fost, care n-au lucrat, dar care terminaseråuniversitatea, cum e Amzulescu64... Pe urmå au venit o serie de fete careau terminat atunci Conservatorul, ¿i institutul încetul cu încetul s-arotunjit. Pânå la urmå s-a fåcut ¿i o sec¡ie de coregrafie.

– Dar nu cu Floria Capsali, nu?– Nu cu Floria Capsali, Floria Capsali cred cå atunci nu activa. Floria

Capsali cred cå atunci era måritatå cu Mac Constantinescu, pictorul, darîn vremea aia, cred cå n-a prea activat, ¿i a venit Vera Proca65, so¡ia luiCiortea, Tudor Ciortea66, compozitorul. ªi pe urmå ea a adus-o pe AncaGiurchescu67, ¿i pe urmå a venit Andrei Buc¿an68, care este ¿i acuma,adicå nu mai este, e pensionar, care este istoric de meserie, dar se ocupa¿i de dansurile populare. A¿a cå încetul cu încetul s-a întregit institutul.Folclorul a fost bine privit.

– La început, da.– Fiindcå sociologia, dacå nu era marxistå, era condamnatå. Adicå,

era o ¿tiin¡å burghezå periculoaså. ªi etnografia era ¿i ea condamnatå,fiindcå era o ¿tiin¡å rasistå.

– Prin ce filia¡ie a ajuns rasistå?– Fiindcå în Uniunea Sovieticå nu exista etnografie. Etnografia în

URSS era legatå de arheologie.

315

– Cultura materialå cum se cerceta?– Cultura materialå atunci se cerceta mai cu seamå sub aspectul

artei populare, ¿i era sec¡ia de artå popularå la Institutul de Istorie aArtelor al lui Oprescu. ªi era Muzeul de Artå Popularå al lui Tzigara-Samurca¿, care era clådirea unde este acuma Muzeul de Istorie a Parti-dului69. Oprescu se instalase cu institutul lui la Palat, în aripa în care esteacuma Consiliul de Stat, acolo, la ultimul etaj era institutul lui Oprescu.ªi era Muzeul Satului care oarecum... continua ceea ce a fost, dar într-oformå încå neclarå. Fiindcå Muzeul Satului în timpul råzboiului a fostfolosit ¿i pentru locuin¡å. Adicå, oamenii care s-au refugiat, mai cu seamådin Ardealul de Nord, au fost caza¡i în Muzeul Satului. Deci, a trebuitîntâi evacua¡i, terminat cu toate urmårile råzboiului, ¿i pe urmå repusmuzeul în situa¡ia lui. ªi atunci a intrat Foc¿a la conducerea muzeului.Oprescu era atuncea dintre cei care au lucrat mai cu seamå, nu atât lamonografii, cât la cercetårile, ca så zic a¿a, de sociologie aplicatå. FloreaFlorescu, Florea Bobu Florescu, care a dispårut între timp, TancredBånå¡eanu... ei se ocupau de meseriile astea. Adicå atuncea ce a råmas ¿iceea ce era disponibil, ¿i ceea ce putea fi recuperat, ¿i din ceea ce eragenera¡ia care a lucrat înainte de råzboi, ¿i din ceea ce era genera¡ia carea terminat în timpul råzboiului, deci avea o pregåtire universitarå saua terminat în anii imediat urmåtori, atuncea s-au cåutat så înjghebezeni¿te colective. Atunci s-a înjghebat colectivul de folclor, ¿i s-a înjghebatcolectivul de artå popularå, cu Oprescu. Nu de etnografie. Etnografiaa intrat mult mai târziu, cu Vuia, mult mai târziu.

– A¡i pomenit de peregrinårile lui Vuia de la un institut la altul.– Da. Pe urmå a fost încå ceva, pe urmå a început interesul pentru

manifestårile artistice, adicå au început primele, ca så zic a¿a, forme aleceea ce azi a devenit Cântarea României.

– Concursurile raionale, regionale?– Nu. Mai întâi a fost în ’49, a fost o serbare a „Scânteii“70, o sårbå-

toare a „Scânteii“, ¿i la aceastå sårbåtoare a „Scânteii“ s-au adus echipeîntâmplåtor, nu ca aståzi, sistematic, pe jude¡e. S-au adus câteva echipede la ¡arå, deci, serbarea s-a fåcut la parc, era parcul Stalin atunci, acolos-a fåcut serbarea.

– În aer liber, probabil.– Deci, ca så zic a¿a, pe aceastå formå folclorul a intrat în circuitul

cultural oficial. Dupå aceea a venit un al doilea eveniment important,

316

în care iarå¿i folclorul, sub aceastå formå a manifestårilor culturale,cântece, dansuri, a intrat în circuitul oficial, a fost Festivalul Tineretului.

– Da, cå venise marele festival ¿i trebuia så se arate ceva.– Marele festival al tineretului.– În ’52 sau ’53.– Da, atunci au fost tot felul de scene, ¿apte sau câte scene erau în

Bucure¿ti, la fiecare scenå erau spectacole, erau regizori, de pildå Popescuåsta care e acuma regizor la Giule¿ti, sau pe unde e. Sau Giurchescu caree acum în Olanda, å¿tia erau tineri regizori, ¿tii, ¿i cu å¿tia am colaboratatunci la început.

– În vremea aceea a apårut ¿i a¿a-zisul folclor muncitoresc.– Da, bine, erau douå tendin¡e, cu suport politic, care au implicat

folclorul. Întâi a fost tendin¡a de a cåuta dacå existå un folclormuncitoresc, deci, noi am continuat så culegem folclorul în sensul încare noi l-am mo¿tenit de la Bråiloiu, în partea muzicalå introducând ¿iliteraturå ¿i tot, ¿i så facem cercetåri de teren, culegere. Dar a apårut catemå nouå så culegem ¿i folclor muncitoresc, ¿i atunci s-a mers în unelecentre muncitore¿ti, så se vadå dacå mai existå vechi cântecerevolu¡ionare muncitore¿ti, ¿i s-au cules astea. Pe urmå a doua, ca så zica¿a, problemå care ni s-a pus atunci a fost dacå s-au fåcut cântece noi,crea¡ii noi. Noi ¿tiam cå se fac cântece noi populare, noi ¿tiam de laBråiloiu cå s-au fåcut atâtea cântece în legåturå cu primul råzboi ¿iTache Papahagi71 a publicat, se ¿tia, nu? Deci, în mod firesc era så fiecântece populare noi. Era o întreagå literaturå, mai pu¡in de cântece,decât de strigåturi, dar care nu erau favorabile, fiindcå erau cântece¡åråne¿ti împotriva colectivizårii. Totu¿i, s-au gåsit, pe ici, pe colo, ni¿tepoe¡i populari care au fåcut ¿i cântece noi. ªi atuncea mai era ceva: låutarii.Låutarii erau ai nimånui. Ei cântau, ca ¿i înainte, prin cârciumi, pe undeputeau, dar trebuiau ¿i ei organiza¡i într-un fel. ªi atuncea pe lângåInstitutul de Folclor, având în vedere aceste manifeståri culturale în carefolclorul era implicat, s-a fåcut orchestra popularå „Barbu Låutaru“.ªi atuncea la aceastå orchestrå popularå a intrat Nicu Stånescu72, a intratIonel Budi¿teanu73, a intrat Fånicå Luca74, to¡i å¿tia marii....

– Dar nu era subordonatå Institutului.– Ba da. „Barbu Låutaru“ ¡inea de Institut ¿i ¿eful orchestrei „Barbu

Låutaru“, specialistul orchestrei „Barbu Låutaru“ era Mircea Chiriac75,compozitorul, ¿i din partea cântåre¡ilor atunci a intrat în orchestra „Barbu

317

Låutaru“, ¿i a cântat în orchestra „Barbu Låutaru“ Maria Låtåre¡u, careera o celebrå cântårea¡å. Atunci Maria Låtåre¡u – fiindcå se cereau cântecenoi – a fåcut un cântec pentru pace, care se chema „Hora påcii“ ¿i care secântå ¿i acuma.

– A ei este?– Da, e a ei. Textul e al ei, ¿i se cântå ¿i acuma, nu? Deci, vezi cå toatå

paleta asta a folclorului era bine venitå, întâi cå era popularå, a douaoarå cå era ¡åråneascå, a treia oarå cå era na¡ionalå, ¿i a¿a mai departe.

– Asta mergea ¿i cu teoria: formå na¡ionalå cu con¡inut nou.– Da, sigur. Pe urmå când au venit consilierii sovietici, a venit la

culturå un consilier sovietic pe care-l chema Kusnikov, care era un omfoarte de treabå, un om mai båtrân, dar foarte de treabå ¿i foarte în¡elept.ªi atunci Kusnikov a venit cu ideea ca nu numai Institutul så se ocupede treaba asta, ci cå trebuie organizatå o institu¡ie nouå, care så îndrumemi¿carea culturalå popularå la sate. ªi atuncea s-au fåcut Casele de crea¡iepopularå.

– De la Kusnikov.– Da, de la Kusnikov. ªi atuncea primul director la aceste case de

crea¡ie, adicå primul ¿ef, cå el era mai mare, era ministru sau a¿a ceva,era Ro¿ianu76.

– Cel care a devenit mai pe urmå ¿i ambasador la Budapesta?– Da. ªi sediul acestei centrale a fost la Biserica Amzei, în casa lui

Ionel Bråtianu, unde era biblioteca Bråtianu, unde ¿i acuma este o salådin asta, culturalå. Adicå, vezi cå a¿a a mers toatå chestia, dar foartemultå vreme pe urmå s-au organizat, fire¿te, cå s-au organizatconcursurile, concursurile såte¿ti, concursurile raionale, pe urmåconcursurile centrale, ¿i s-au fåcut concursuri pe ¡arå ¿i s-a fåcut la unmoment dat ¿i un Festival de Folclor Interbalcanic. Între timp se dezvoltauabsolut toate lucrurile astea, cå toate lucrurile au început så ia formå.S-a fåcut un Institut de Istorie Sud-Est Europeanå, s-a fåcut o Societatede Studii Sud-Est Europene, s-au fåcut reviste. Pe urmå, la un momentdat, Institutul s-a deta¿at, deja era Casa de crea¡ie popularå, Institutuls-a deta¿at de mi¿carea artisticå de amatori ¿i de Consiliul Culturii, ¿i atrecut la Academie.

– Ca så se ocupe numai de cercetare.– Så se ocupe numai de cercetare ¿i la Academie, fire¿te, cå atuncea

am intrat în colaborare cu lingvi¿tii care aveau pozi¡ie importantå în

318

Academie, cu Iordan, cu Rosetti77, cu Graur78, to¡i å¿tia, ¿i cu etnografiicare, cum ¡i-am spus, reu¿ise Vuia så încropeascå un colectiv deetnografie, ¿i pe modelul sovietic så-l uneascå la Institutul de Arheologie,unde era director Condurachi. Dar, nu s-au în¡eles, ¿i atunci a trecut laOprescu. ªi cu Oprescu s-a în¡eles ¿i mai pu¡in, cå erau a¿a de deosebi¡iîncât nu s-au în¡eles. ªi atuncea au venit la Institutul de Folclor, Institutulde Etnografie ¿i Folclor.

– Dumneavoastrå a¡i preluat conducerea în ’65.– Da, dupå ce a murit maestrul Drågoi, da.– Înså a¡i lucrat împreunå, probabil.– Da, cu Drågoi am lucrat. De mult nu se ocupa de conducere, el se

ocupa de compozi¡ie, de partea asta, dar nu se ocupa de cercetare. Eraun om foarte drågu¡, foarte de treabå, foarte în¡elept, un båtrân bånå¡eanfoarte în¡elept, ¿i cu care se lucra perfect. ªi el mi-a dat mie mânå liberå,så fac ce vreau în materie de cercetare ¿tiin¡ificå. A¿a cå nu erau probleme.Atuncea s-a fåcut ¿i „Revista de folclor“79, care pe urmå a devenit „deetnografie ¿i folclor“.

– Dar dumneavoastrå între timp a¡i intrat în învå¡åmânt.– Am intrat, ¿i am fost ¿i în învå¡åmânt, ¿i la Institut. Vroiam så nu

plec, nu vroiam så plec de la Institut, ¿i pe urmå, când nu s-a mai pututcumula, eu am råmas cu postul la învå¡åmânt, fiindcå era postul de bazå.Dar am råmas director la Institutul de Folclor, fårå salariu, pânå lapensionare. M-am pensionat deodatå ¿i de la Universitate, ¿i de la Institut.Pe urmå, la un moment dat, când lucrurile s-au resistematizat, ¿i cânds-au regrupat institutele, atunci Institutul de Lingvisticå al lui Rosetti aråmas, ¿i s-a fåcut un institut mai mare de lingvisticå, ¿i fiindcå Rosettinu vroia så treacå la institutul lui Iorgu Iordan ¿i al lui Coteanu80, el areu¿it în cadrul Academiei så-¿i påstreze independen¡a. Dar, când s-auluat institutele de la Academie, n-aveau ce face cu el, ¿i atuncea l-a trecut,l-a anexat folclorului.

– A¿a a devenit...– A¿a a devenit Institutul de Etnologie, care înseamnå etnografie ¿i

folclor împreunå, ¿i dialectologie, adicå ¿i partea de lingvisticå, în ideeacå se poate face o institu¡ie care så cuprindå global toatå cultura popularå.Adicå, så cuprindå ¿i limba, ¿i literatura, ¿i dansurile, ¿i muzica, ¿i culturamaterialå ¿i tot, ¿i så fie o singurå institu¡ie, ¿tii? Adicå, asta a fost ideea,ideea de-a face un centru global. Dar, aceste sec¡ii nu s-au sudat nici

319

pânå acuma, a¿a cå la Institutul de Folclor în momentul de fa¡å existå ofoarte bogatå arhivå de folclor, ceea ce însemneazå muzicå, literaturå,dans, obiceiuri, care este mo¿tenirea lui Bråiloiu, plus toatå cercetareacare s-a fåcut de atunci încoace, cred cå este una din cele mai bogate din¡arå. Pe urmå este acum un material foarte important, adunat de cåtrecercetarea de teren pentru facerea atlasului etnografic al României, adicåmai cu seamå ei au fåcut un chestionar cu care ei s-au dus, cum se face laatlas, într-un numår de sate, ¿i au completat aceste chestionare, ¿i acestechestionare sunt organizate în ni¿te mape în douå camere, foartesistematic puse. În plus este colec¡ia de grai, adicå dialectologii ¿i-aufåcut ¿i ei pe bazå de bandå de magnetofon o colec¡ie, cum am fåcut noicolec¡ia pentru folclor, adicå pentru literaturå ¿i muzicå, au fåcut ¿i ei ocolec¡ie de benzi de magnetofon pentru grai. Noi, pe urmå, la colec¡iaasta am adåugat ¿i filmul, pentru obiceiuri, pentru dansuri, pentru toatelucrurile astea. La un moment dat am fåcut un contract cu Institutul deFilm ªtiin¡ific din Germania, de la Göttingen, ¿i am fåcut 42 de filme cuei, în toatå ¡ara, plus filmele pe care le fåceam noi.

– Contractul impunea ca ¿i dumneavoastrå så vå råmânå o copie?– Så råmânå ¿i acolo o copie, da. Ei au un mare Institut acolo, care

a fåcut în toatå zona europeanå ¿i zona mediteraneanå sute de filme.Ei fac tot felul de filme, începând de la biologie, nu ¿tiu ce, pânå laetnografie, culturå popularå.

– Probabil au ¿i tehnici de conservare a filmelor...– Au, da. Era un profesor, Wolf, cu care eu eram prieten bun, ¿i cu

care am fåcut toatå treaba asta. Pe urmå cercetarea asta, spre deosebire,adicå, ca så zic a¿a, refåcând cercetårile monografice, restrâns numai laceea ce numim folclor, adicå la toate manifestårile astea folclorice, noicercetårile de teren le-am fåcut întotdeauna în grup. A¿a cå am avut ¿inoi ideea monografiilor, ¿i am fåcut o monografie în Pådureni, ¿i amfåcut o monografie în Muscel, am fåcut o monografie în Nordul Moldovei,¿i a¿a mai departe. În grup, adicå participând folclori¿ti muzicali,folclori¿ti literari, coregrafi, ca så cerceteze, så ne dea imaginea întreagåa satului.

– Dacå numi¡i ni¿te regiuni înseamnå cå nu a¡i luat numai un sat, ci ozonå.

– O zonå, da.– Dar din punct de vedere folcloristic, etnografic....

320

– Care ni s-a pårut nouå mai importantå, mai interesantå....– Care apårea ca o unitate.– Da, desigur. Pe urmå am mai fåcut ceva foarte interesant. Am

fåcut, fiindcå nu puteam så prindem obiceiurile în totalitatea lor, atunciam fåcut grupuri de cercetare pe o bazå de observa¡ie directå, adicå ceeace se cheamå în antropologie observa¡ie participativå, adicå, mai mul¡ispeciali¿ti care s-au dus la acela¿i obicei, ¿i au stat fiecare, ¿i pe partea luia notat ce se întâmplå, cu ore, cu minute, ¿i pe urmå, când se terminaobiceiul, se relua tot materialul, ¿i se fåcea un fel de descriere a obiceiuluidin toate unghiurile. ªi asta existå la arhiva Institutului.

– A¿ vrea så vorbim de aceastå perioadå începând din ’54 ¿i pânå când a¡istat la Institut.

– ’77.– Cam 25 de ani, un sfert de secol. Cum a evoluat cercetarea sub raportul

concep¡iei? Data trecutå am propus så vedem cam prin ce se deosebeau perioadele¿i în concep¡ia dumneavoastrå, ¿i ca atare, ¿i în cercetare?

– Uite ce se întâmplå, întâi ¿i întâi este o idee, ideea care a fost la¿coala lui Gusti, este ideea asta a cercetårii interdisciplinare. ªi anume,ca realitatea unui anumit loc så poatå så fie surprinså global, din diversepuncte de vedere, de diver¿i speciali¿ti. Asta am påstrat-o noi, ideeaasta am påstrat-o în limitele folclorului, fårå culturå materialå, adicå ampåstrat-o în ideea cå erau oameni care se ocupau de muzicå în acela¿i loc¿i în acela¿i timp se ocupau de muzicå, se ocupau de dans, se ocupau deliteraturå, ¿i se ocupau de obiceiuri, de credin¡å ¿i a¿a mai departe. Adicå,ideea cercetårii interdisciplinare a råmas, înså limitatå la folclor.

– Folclorul în sens larg.– Poate cå dacå lucrurile s-ar fi continuat pe aceea¿i linie ¿i dupå ce

ar fi venit etnografii ¿i ar fi putut fi integra¡i, ¿i pe urmå ¿i lingvi¿tii, s-arfi putut face o interdisciplinaritate mai mare, sudându-se aceste disci-pline, în sensul Institutului de artå, dar nu s-a ajuns niciodatå la aceaståsudurå, fiecare formå a råmas în parohia lui.

– Înseamnå cå dacå oamenii nu sunt forma¡i în unitatea acestor trei, folclor,lingvisticå, etnografie, dacå nu...

– Ceea ce a råmas de la Gusti, a råmas în ideea e¿antionului local,adicå satele pe care le-a ales Gusti, erau e¿antioane regionale diferite,pentru a determina o culturå såteascå româneascå, pentru a descrie saupentru a explica, nu? Noi am mers tot pe aceastå idee a e¿antioanelor,

321

înså n-am luat un sat, am luat o zonå, de exemplu zona Pådurenilor, saunordul Moldovei, sau Muscelul. Din toate aceste cercetåri, a råmas binefåcutå monografia de la Muscel, care este gata, vreo 400 de pagini. Binefåcutå, existå. Apoi mai erau încå... Adicå problema nu era a¿a de simplå,erau încå ni¿te lucruri care trebuia acoperite, fie cå erau schimbåri foartemari, deci trebuia surprinså într-un stadiu mai bun, sau trebuia låmuriteanumite probleme, a¿a cå pe urmå au fost cercetåri speciale pe teme.S-au fåcut cercetåri asupra basmelor, s-au fåcut culegeri de basme decåtre Bârlea. Adicå, tema lui a fost så adune toate basmele, ¿i s-a dus îndiverse regiuni. Cercetåri de cântec epic – Amzulescu, pe urmå cercetåride instrumente populare – Tiberiu Alexandru, pe urmå cercetåri dedansuri populare speciale... Pentru dansurile populare ¿i pentru obiceiurinoi am introdus atunci pe lângå magnetofonul care era deja un aparatcurent, am introdus ¿i filmul.

– Încå din anii ’50?– Nu, nu chiar din anii ’50. Atunci am fåcut celebrul film despre

Cålu¿ care existå ¿i acum în Arhivå, adicå nu mai era un film cum eraufilmele lui Gusti, care descriau cercetarea monograficå, ci erau ni¿te filmecare descriau o anumitå realitate culturalå, cum e cålu¿ul sau cum e onuntå sau o înmormântare. ªi filmele pe care le-am fåcut cu nem¡ii eraupe acela¿i tipic.

– Când?– Cam prin anii ’70 cred, da. A¿a cå asta era situa¡ia. Între timp înså

teoria ca atare a evoluat foarte mult, adicå în materie de etnologie ¿ietnografie, în afarå de cercetårile mai vechi, care erau cercetåri nem¡e¿tide folkskunde, au apårut cercetårile de antropologie engleze¿ti cuMalinowski81.

– Când a¡i observat cå nu se mai poate merge numai cu ce a¡i luat dinperioada interbelicå?

– Pe parcurs. Bine, eu am observat asta încå de când eram la Praga,cå la Praga apåruse deja pentru lingvisticå, ¿i chiar pentru folclor, apårusedeja ¿coala structuralistå82, apåruse ¿coala structuralist-func¡ionalistå alui Bogatyrev, care erau deja înainte.

– Bogatirov sau Bogatyrev?– Bogatirov se spune pe ruse¿te. Înainte de al doilea råzboi erau

deja ni¿te lucruri curente. Ele au devenit mai pregnante dupå råzboi,adicå, s-au generalizat, s-au impus...

322

– În Apus, probabil.– În Apus, mai cu seamå datoritå lingvisticii structurale. Pe urmå

lingvistica structuralå s-a impus în antropologie, alåturi de ¿coalafunc¡ionalå83, func¡ionalist englezeascå a lui Malinowski, s-a impus ¿coalastructuralistå a lui Lévi-Strauss. Lévi-Strauss s-a întâlnit în timpulråzboiului la New York cu Jakobson care a fugit în ’38, când au intratnem¡ii în Praga. În ’39 a fugit în Olanda, din Olanda în Norvegia, dinNorvegia în Suedia, ¿i pe urmå cu un vapor în care au fost o mul¡ime demari învå¡a¡i, Cassirer84 ¿i al¡ii, a reu¿it så treacå prin blocajul nem¡esc ¿iså ajungå în America.

– Asta v-a povestit-o el?– Da, el, sigur, sunt ni¿te lucruri cunoscute. ªi atunci el a ajuns la

New York ¿i a fåcut un seminar de lingvisticå structuralistå, ¿i atunci, laacest seminar de lingvisticå structuralistå a participat ¿i Lévi-Strauss,care fåcuse cercetåri în America de Sud, ¿i pe care l-a apucat råzboiul înAmerica. Atunci a fost, mi se pare, ata¿at cultural.

– Da, în Brazilia.– A fost ata¿at cultural la ambasada din Washington, sau în orice

caz ceva, nu? Atunci a¿a a trecut structuralismul lingvistic în structura-lismul antropologic.

– Deci, a¡i fost familiarizat cu teoria structuralistå, cel pu¡in ca idee?– Pe urmå, eu ¿tiind ruse¿te de la Praga, am avut posibilitatea så

profit de ceea ce era literatura sovieticå. Sovieticii au avut totu¿i o bunåcercetare de literaturå popularå, nu de altceva. Ei n-au avut muzicå,muzicå aproape n-au avut, dansuri n-au nici acuma, în folclor muzicalau fost foarte slabi. Au avut o foarte veche cercetare de culturå såteascå¿i o bunå cercetare de folclor literar, care a fost urmarea ¿colii formaliste.

– Nu a råmas fårå efect ¿coala formalistå din anii ’20-’30.– Nu, nu, påi asta s-a refåcut pe urmå, dupå moartea lui Stalin.

De fapt, nu dupå moartea lui Stalin, chiar ceva mai înainte, dupå ceStalin a publicat celebrul articol despre lingvisticå.

– Împotriva lui Marr85.– Da, atunci a început så se deschidå lucrurile, nu? ªi pe urmå noi

am putut avea în perioada asta, oarecum contact cu sovieticii. ªi ceeace a fost foarte important a fost cå noi am avut foarte bune legåturiinterna¡ionale. Adicå, Institutul de Folclor din Bucure¿ti a fost recunoscut,pe plan interna¡ional, ca fiind un institut important.

323

– Cårui fapt se datoreazå aceastå percep¡ie?– Faptului cå în momentul când Occidentul a început så se intereseze

de noi, atunci ei au trimis diver¿i emisari culturali. Bråiloiu care era laParis avea legåturi, ¿tia de Institut, deci, prin el s-au fåcut legåturi cudiver¿i oameni. Americanii l-au trimis pe profesorul lor de la Chicago,¿eful catedrei de antropologie de la Chicago, care conducea revista„Current Anthropology“, care a venit aici ¿i a fåcut legåtura cu noi, ¿iam colaborat. Pe urmå era în 1931 sau ’32, s-a fåcut primul congres deculturå popularå la Praga, ¿i s-a fåcut un fel de societate. Aceastå societatea vegetat un timp ¿i pe urmå a fost reluatå, târziu, dupå råzboi, ¿i s-afåcut prima Societate de Etnologie Europeanå. ªi atunci, aceastå Societatede Etnologie Europeanå a avut primul congres, dupå råzboi, la Atena.ªi la acest congres, noi am participat, deci am intrat în circuit. ªi pe urmåintrând noi în legåturå cu ei, am devenit membrii acestei Societå¡i deEtnologie Europeanå, ¿i am ¡inut ¿i un congres de etnologie europeanåla Bucure¿ti. ªi pe urmå era altå societate care se ocupa de studiulbasmelor populare, ¿i în asta am intrat, ¿i eu am fost la un moment dat,timp de doi termeni, ce era din 4 în 4 ani, am fost pre¿edintele Societå¡iide Etnologie Europeanå, dupå un congres care s-a fåcut la Paris.

– Asta prin anii ’60 deja.– Da, ’70 chiar. ’70 sau ’71. Pe urmå au început congresele de

antropologie generalå, cå pe urmå s-a refåcut Societatea Interna¡ionalåde Antropologie, a fost un congres la Chicago, a fost un congres laMoscova, a fost un congres la Tokio, la toate astea noi am participat.A fost, deci, a fost o via¡å ¿tiin¡ificå interna¡ionalå foarte dezvoltatå. Eraucongresele de slavisticå. Eu am participat la primul congres de slavisticå,în ’29 la Praga, pe urmå am participat ¿i dupå råzboi la congresul deslavisticå, care a avut loc la Moscova. A¿a cå acuma vezi, suntem într-ositua¡ie proastå, cå acuma legåturile noastre cu toate aceste organismesunt mai slabe, mai slabe, ¿i din cauzå de bani, ¿i din cauzå de greutå¡ide participare, ¿i încå dintr-o cauzå. Fiindcå dupå råzboi, cu ¿coalafunc¡ionalistå englezå, cu legåturile cu antropologia americanå, care eraputernicå ¿i importantå, teoretic importantå, cu lingvistica structuralå,pe urmå mai târziu cu semiotica ¿i cu teoria comunica¡iilor ¿i cu toateastea, era o mare schimbare de viziune ¿tiin¡ificå în lume. Lucrurile eraucu totul altfel våzute, în ansamblul lor, sub toate aspectele, decât au fostvåzute înainte de primul råzboi, înainte de al doilea råzboi, ¿i fiecare din

324

aceste grupuri, avea ni¿te capi, nu? Malinowski murise, dar era Leach86

la englezi, era Evans-Pritchard87 la englezi, tot ni¿te celebritå¡i, era toatåantropologia americanå, care dupå Boas88 a låsat ¿coli acolo, ¿coliimportante Erau structurali¿tii cu Jakobson ¿i to¡i å¿tia, pe urmå apåruseLévi-Strauss, pe urmå au apårut semioticienii89. Era o genera¡ie glorioaså,care aceastå genera¡ie a dispårut.

– Da, dar au låsat dupå ei ni¿te baze...– Bazele teoretice ale orientårilor în care noi lucråm azi s-au pus de

fapt în perioada, så zicem, dintre ’48 pânå în ’75, ’76, hai så zicem. ªi înstråinåtate. Acuma numele mari nu mai existå. Unii au murit, unii s-aupensionat, unii nu mai lucreazå, ¿i atunci am råmas cu teoria, nu? ªi fiecarelucreazå pe aceastå bazå metodologicå. Dar, lucreazå pe pår¡i, adicå nufac decât så aplice metodologia la anumite...

– Deci, nu sunt noi paradigme?– Nu, nu, adicå nu se creeazå o paradigmå nouå, suntem acum într-o

perioadå de epigoni. Ceea ce a råmas în cercetarea culturalå ¿i ceea ceeste foarte important este cå a råmas viziunea asta a întregului, adicåideea cå totul este un sistem, adicå teoria sistemelor ¿i interdependen¡apår¡ilor ¿i toate celelalte. ªi ceea ce intervine acum nou este cå cercetårileastea, care au fundamentat teoria, au fost cercetåri bazate pe observa¡iede teren, înainte de toate, cercetåri concrete ¿i bazate pe o anumitårealitate vie, adicå interesul – cum se nume¿te în lingvisticå – interesulla nivel sincronic. Acuma apare un interes la nivel istoric, adicå så cau¡iså vezi, dacå folosind aceste metode, nu po¡i så reconstitui, dincolo deistoria documentarå care se bazeazå numai pe documente, ¿i via¡a unorperioade istorice. Ceea ce cred eu, în momentul de fa¡å, cå este o treabåimportantå. ªi pe urmå ceea ce este important în materie de folclor estecå tot acest material imens care s-a adunat este în momentul de fa¡åsistematizat, ¿i cå acum sub acest titlu de „corpus“ al folclorului începså se publice, se publicå ni¿te volume sistematice. ªi se va face probabil¿i atlasul etnografic, ¿i se va publica. Sunt, totu¿i, ni¿te realizåri.

– Cum s-a întâmplat la dumneavoastrå aceastå schimbare de la practicacercetårii din anii ’50, începutul anilor ’60 ¿i anul de studiu din America,de antropologie culturalå? Ce trebuia så reînvå¡a¡i?

– Da, da, înve¡i foarte multe lucruri. De pildå eu, când am pornit,aveam pregåtire de lingvisticå, nu? Lingvisticå, så zicem, de romanism¿i slavism, în sensul neolingvistic. Când m-am dus la Praga, mi-am

325

completat, adicå mi-am restructurat aceastå pregåtire în sensul învå¡åriilingvisticii structurale. Atunci a început, în materie de literaturå ¿i înPraga, dar mai cu seamå... Å¿tia de la Bonn erau dielthaienii – o nouåorientare în cercetarea literarå. Pornea de la Dilthey90, de la to¡i å¿tia. Peurmå dupå råzboi, când am avut ocazia så-mi completez aici toatelucrurile, pe urmå m-am dus ¿i în America, ¿i am luat contact cuantropologia americanå. Am învå¡at engleze¿te în plus, la o vârstå destulde târzie, la 65 de ani, ¿i am început så citesc. Dar citind antropologieamericanå, care este ¿i metodå ¿i teorie, ¿i este ¿i func¡ionalism englezesc,adicå malinowskian... Pe urmå au venit noile curente, adicå lingvistican-a råmas numai lingvisticå structuralå. Lingvistica structuralå s-aîmbogå¡it cu teoria comunica¡iilor. ªi s-a îmbogå¡it cu semiotica, cå peurmå a apårut Charles Peirce91, care a fost reluat, ¿i a devenit un marementor al cercetårilor umaniste. ªi eu mi-am tot cumpårat cår¡i, ¿i amtot stat de vorbå cu oamenii... Mai cu seamå am stat de vorbå cu oamenii,¿i am cunoscut ¿i foarte mul¡i dintre ei.

– Dumneavoastrå a¡i avut...– ... noroc!– Noroc, dar faptul cå pe lângå ce a¡i acumulat la Bucure¿ti, la Densu¿ianu,

pe urmå la Praga, pe urmå la Var¿ovia, tot timpul a¡i fåcut ¿i teren, acumulândcuno¿tin¡e empirice imense.

– Da.– Nu ¿tiu, vedea¡i lucrurile cu al¡i ochelari dupå studiul antropologic sau

avea¡i impresia cå trebuie så reface¡i cercetårile anterioare?– Nu, nu. Niciodatå n-am avut ideea asta. Adicå våzând lucrurile

din nou, le vezi mai complet. Dacå eu la un moment da, pe bazacercetårilor noastre a¿ fi fost foarte mul¡umit så pot så dau o descrierebunå sau så dau o culegere bunå, cum am fåcut noi toate culegerile. Câtmai fidele, cât mai exact, luate pe bandå de magnetofon, cu date, când afost culeaså, unde a fost culeaså, cu descrieri complexe de obiceiuri, cufilmåri, cu toate lucrurile astea. Astea erau numai descriptive. Pe urmåvine ideea sistemului. ªi pe urmå vezi cå pår¡ile pe care tu le observi, defapt fac parte dintr-o unitate. ªi atunci trebuie så concepi, så reconcepitoatå unitatea, nu? ªi pe urmå î¡i dai seama cå aceastå unitate nu estedecât – dacå este un cântec sau dacå este un obicei sau nu ¿tiu ce – esteun mod de comportament. ªi dacå este un mod de comportament, atuncieste un act de comunicare. ªi dacå este un act de comunicare, este un act

326

de inter-rela¡ie socialå. ªi atunci mergând la inter-rela¡ii ¿i la societate ¿ila structuri sociale, atunci te întorci la ¿coala gustistå, adicå la ideile vechigustiste. Dar pe urmå î¡i dai seama cå în limbajul åsta foarte direct –acum limbaj nu mai este numai limbå, este ¿i mimica...

– Metacomunicarea.– Da. Atunci toate astea au sensuri. ªi fiecare lucru este polisemic,

¿i poate så aibå în contexte diferite sensuri diferite. ªi atunci ajungi lasemioticå... Adicå, lucrurile se completeazå. Trebuie tot mereu så cite¿ti!Acum citesc o carte foarte interesantå. A unui englez, care încearcå såfacå o antropologie a culturii... o descriere a culturii europene. Fiindcåantropologia americanå s-a ocupat întotdeauna de societå¡ile primitive.Or cultura europeanå nu este primitivå. Ca så fie primitivå ar trebui s-oiei dinainte de Romulus /râde/ Or ea este o propagare a culturii greco-romane înainte de toate, nu? ªi atunci ea are o istorie, deci noi putemprofita de ceea ce au descoperit ei. Mai cu seamå în ce prive¿te sensurile¿i lucrurile astea, obiceiurile ¿i credin¡ele la popoarele primitive. Darnoi trebuie så avem o altå viziune despre chestiile astea. ªi atunci vomface o istorie a culturii europene, våzutå din punct de vedere alantropologiei. ªi explicå, care au fost rolul ¿i forma de manifestare încultura europeanå dupå romani, pânå la cultura industrialå a celor treistrate: aristocra¡ia, burghezia ¿i ¡årånimea. Care a fost raportul dintreele, ¿i în ce måsurå unele s-au influen¡at de celelalte, ¿i când s-a separatde pildå aristocra¡ia de ¡årånime, ¿i cum a fost burghezia între ele, ¿i ¿i-a format totu¿i un statut ¿i o sferå proprie, care uneori a înclinat sprearistocra¡ie ¿i s-a låsat influen¡atå de aristocra¡ie, alteori a luat anumitelucruri ¡åråne¿ti, ¿i le-a påstrat. O carte foarte interesantå! Acum o citesc.Cåutând altceva în bibliotecå... eu am o mul¡ime de cår¡i pe care nu le-amcitit, ori le-am citit par¡ial, ¿tii? Acum le reiau.

– Dar faptul cå tot timpul a¡i citit, ¿i cå... De când sunte¡i profesor?– Am så scot carnetul de pensie, ca så-¡i spun /râde/! Deci, am intrat

la Institutul de Folclor în ’49. Din ’53 am fost director adjunct. LaUniversitatea Parhon din 1960.

-Numai atunci a¡i intrat acolo? Dar direct profesor?– Întâi am fost conferen¡iar. ªi în 1962 profesor. Deci, la institut am

fost din ’49 pânå în ’74.– ªi la catedrå tot pânå în 1974.– Da.

327

– A¡i fost ¿ef de catedrå sau nu era catedrå separatå?– N-a fost catedrå separatå. Am fost la un moment dat ¿ef de catedrå,

cå am fost la literaturå.– ªi numai folclor a¡i predat?– Numai folclor. Va så zicå în ’62 am devenit profesor, în ’60 am fost

conferen¡iar, ¿i în ’62 am fost profesor.– Pânå atunci n-a¡i predat deloc? A¡i fåcut doar cercetare?– Pânå în ’60 am fåcut cercetare. Påi, era perioada grea atunci. În ’48

au fost da¡i profesorii båtrâni afarå...– V-a plåcut så ave¡i studen¡i?– Da! Am mul¡i studen¡i.– Cât de mul¡i, cå numai patru ani a¡i predat?– Da, dar am pe toate drumurile... atunci erau mul¡i studen¡i. Pe urmå

am fåcut ceva... Eu am fåcut ceva la sfâr¿itul carierei mele, am luatultima grupå pe care o aveam eu în ultimii ani când am fost la facultate,înainte de a må pensiona, dupå ce m-am întors dintr-o cålåtorie înAmerica... Fiindcå eu am fost în America de opt ori! Una peste alta. Întâiam fost în ’65-’66 la Standford, unde n-am predat. Acolo am stat 9 luni ¿iam învå¡at. Pe urmå am fost profesor visiting la Berkeley, pe urmå amfost profesor visiting la Ann Harbor, pe urmå la Amhurst la o conferin¡å,pe urmå la Chicago la o conferin¡å, pe urmå am fost invitat, fiindcå suntmembru Fullbright, la bicentenarul Americii, ¿i pe urmå am fost ultimadatå acum doi ani, ¿i am predat la Los Angeles.

– Oricine v-ar putea întreba: cum vine treaba asta, cå în 1965 v-a¡i pus lapunct cu antropologia, iar dupå doar câ¡iva ani vå duce¡i ca visiting profesor...Americanii sunt pragmatici, nu vå invitå doar fiindcå sunte¡i simpatic. Ci fiindcå¿ti¡i carte. Deci, ce aveau de câ¿tigat de la dumneavoastrå?

– Da. Fiindcå eu cuno¿team foarte bine cultura europeanå.– Deci nu teorie, ci aplicare.– Eu niciodatå n-am ¡inut curs de teorie folcloricå. Eu am ¡inut

întotdeauna cursuri despre cultura popularå central-europeanå ¿ibalcanicå. Fiindcå eu, având o bazå de culturå româneascå, cunoscândbine cultura maghiarå, cunoscând bine ceha, poloneza, rusa ¿i limbilebalcanice, ¿i fiind în permanentå legåturå cu colegii de acolo eu eraminformat... Adicå eu pot så vorbesc despre cântecul epic la toate popoareleastea, sau despre obiceiuri. Pe mine totdeauna m-au interesat mai multmiturile, simbolurile ¿i chestiile astea. Dacå te duci acolo, ¿i dacå le

328

vorbe¿ti pe limba lor... Întâi ca så te duci acolo trebuie så cuno¿ti nunumai limba englezå, ci ¿i limba lor ¿tiin¡ificå. Adicå så nu le vorbe¿ti îngrai maramure¿ean /râde/ despre antropologia culturalå! Pot så levorbe¿ti despre Maramure¿, dar så le vorbe¿ti pe limba lor ¿tiin¡ificå. Oreu ce-am fåcut? Eu când m-am dus acolo, am învå¡at ¿i limba, dar stândacolo ¿i citind luni de zile, am învå¡at ¿i limba lor ¿tiin¡ificå. ªi la centrulacesta din Stanford sunt invita¡i speciali¿ti din diferite domenii. În fiecaresåptåmânå erau 2-3 seminarii de discu¡ii. Te duceai acolo, ¿i ståteai cuceilal¡i colegi, care to¡i erau... Erau ¿i câ¡iva Premiul Nobel. Era de pildå,când am fost eu acolo, celebrul Leontiev, marele economist, era un indiancare acum e unul din cei mai buni sociologi indieni, era o mul¡ime deoameni. Contactul cu å¿tia acolo timp de 9 luni de zile, ¿i discu¡ii înfiecare såptåmânå, ¿i la maså ¿i peste tot, astea te bagå într-o anumitåsocietate. A¿a cå n-am avut dificultå¡i în privin¡a asta. ªi pe urmå e osurså pentru stråinåtate, så po¡i så le spui lor ni¿te lucruri interesantedespre zona noastrå. Cå pe ei îi intereseazå. ªi pe urmå eu ce-am fåcut?Eu pe unde am ¡inut cursuri, întotdeauna am adus dupå mine ni¿testuden¡i americani. Care pe urmå au venit ¿i au fåcut cercetåri înRomânia. Am vreo 6 sau 7 studen¡i americani care au fåcut cercetåri cumine aici.

– Printre care ¿i Gail Kligman92 ¿i Katherine Verdery, pe care le-amcunoscut la dumneavoastrå.

– Gail, Verdery, Claude Karnoouh93 de la Paris, apoi tot grupulacestea de patru care a fost cu Ron Cole, apoi cel de origine greacåAighires, pe urmå este fata asta care mi-a scris chiar acum de la Chicago,de la Harvard. Am mai mul¡i acum, care au studiat cu mine în România,pe care i-am adus de acolo. Fiindcå au fost studen¡ii mei acolo, ¿i austudiat în România. ªi acum sunt profesori la universitå¡ile americane.Adicå am fåcut un fel de ¿coalå. Dar ceea ce vreau så spun este cå eu amluat acest grup din ultimii mei studen¡i, m-am dus ¿i am fåcut cu ei treiveri de-a rândul cercetåri în Maramure¿, pe valea Cosåului, sub Gutin.În trei sate de acolo. Å¿tia to¡i au fåcut pentru prima datå cercetåri deteren, în sensul acesta modern, adicå så nu vrea numai så descrie ni¿tefapte pe care le våd, ci så le ¿i sistematizeze, så le vadå în totalitatea lor,¿i så încerce så le ¿i în¡eleagå. ªi grupul åsta de copii – care lucreazåacum – Nae Constantinescu, Silviu Angelescu94, Drogeanu95, IrinaNicolau96. Unii care acum au plecat, sunt în stråinåtate, Sanda

329

Golopen¡ia97 ¿i cu bårbatul såu98. Anca Giurchescu, Radu Popa care afost la „Tribuna României“ ¿i care a plecat ¿i el în America... Å¿tia aufost to¡i studen¡ii mei din ultima genera¡ie, cu care am fåcut eu teren.Cå la celelalte cercetåri de teren eu m-am dus din când în când. La unelem-am dus, fiindcå m-au interesat, nu? De pildå la Cålu¿, fiindcå m-ainteresat în chip deosebit lucrul åsta. Dar la å¿tia m-am dus ¿i am stat cuei acolo, câte 2-3 luni pe teren, ¿i am fåcut cercetåri cu ei. A¿a cå å¿tiasunt, ca så zic a¿a, forma¡i în sensul åsta de mine.

– Drogeanu a scos acum o carte frumoaså.– Påi Drogeanu acolo, în introducerea lui la cartea asta, explicå

felul cum a luat el prima datå contact cu realitatea. ªi sunt to¡i båie¡ibuni.

– La Timi¿oara cu cine obi¿nui¡i så merge¡i?– La Timi¿oara, acolo s-a întâmplat ceva foarte interesant. Eu când

eram profesor, nu mai ¿tiu... acum 12 ani, m-am dus la Timi¿oara, cumse trimiteau atunci profesori de la Bucure¿ti så facå cursuri la universitå¡i.M-am dus så fac un curs. ªi acolo l-am gåsit pe profesorul Todoran, unelev al lui Blaga. El face literaturå, dar era interesat de folclor. Deci eum-am dus la el, la catedra lui. ªi rectorul universitå¡ii era un profesor despeologie, care când a auzit cât e de interesant folclorul, ¿i fiindcå erabånå¡ean ¿i el, ¿i era de origine ¡åråneascå ¿i i-a plåcut chestia, a hotårâtså facå la Universitatea din Timi¿oara un centru de folclor. ªi atunci înanul urmåtor ne-am dus acolo, ¿i am înfiin¡at un centru de folclor. A¿acå centrul de folclor de la Timi¿oara este o realizare creatå de mine, tota¿a, pe cale din asta, directå, de la om la om, ca så zic a¿a. ªi el a ajunsacum la 20 de ani de activitate. ªi ei fac în fiecare an de atunci... un an aufåcut discu¡ii teoretice, simpozioane, ¿i un an discu¡ii asupra cercetårilorde teren, ¿i mai cu seamå asupra mijloacelor moderne. Adicå filme ¿itoate chestiile astea. ªi astea au mers într-un cadru interna¡ional, fiindcåei au invitat sârbi, unguri, austrieci, nem¡i. Dar acum nu mai merge a¿a,dar ele se fac în continuare.

– ªi se fac pe linie modernå.– Sigur, ei sunt din punctul acesta de vedere la cel mai bun nivel.

To¡i båie¡ii å¿tia colaboreazå cu ei. Noi avem discu¡ii teoretice acolototdeauna, mese rotunde la care discutåm probleme teoretice. ªi pe urmåacum am fåcut altceva, cu Asocia¡ia Studen¡ilor Folclori¿ti, cå existå oasemenea asocia¡ie, am cuplat chestiile de la Timi¿oara cu Asocia¡ia

330

Studen¡ilor Folclori¿ti. A¿a cå acum cre¿tem o genera¡ie de folclori¿titineri. De la toate facultå¡ile se întrunesc, ¿i au douå såptåmâni pe varåcercetare de teren. ªi atunci se duc ¿i fac cercetåri de teren, ¿i în anulurmåtor fac comunicarea asupra ceea ce au constatat pe teren. Se face oarhivå pe chestia asta. A¿a cå acum se pregåte¿te – n-o så fie to¡i folclori¿ti,nici nu au cum så fie, dar o så fie ni¿te profesori de liceu care vor aveainteres pentru chestia asta. ªi dacå din fiecare an råmân cinci care så facåmai departe, tot e un câ¿tig. Mie mi-au plåcut întotdeauna studen¡ii,¿i am avut bune legåturi cu ei. ªi la facultate sunt to¡i båie¡ii... MirceaMartin99, de exemplu, a fost studentul meu.

– Pe perioada anilor ’50 a¡i avut contact cu studen¡ii?– Nu.– Pe vremea aceea se fåcea folclor?– Se fåcea, era Mitu Grosu care fåcea folclor, care pe urmå a plecat

în Palestina. Dar n-aveam legåturå. Adicå, eu cuno¿team, erau tineriicare au terminat în timpul råzboiului, dar n-aveam legåturi. Eu am intratîn facultate când s-a fåcut un fel de reorganizare a învå¡åmântului. S-auretestat oamenii, ¿i Mitu Grosu ståtea cam prost, trebuia så plece, ¿i atunciaveau nevoie de cineva care så facå folclor. Cum se întâmplå, ¿tii...

– Interesantå aceastå rena¿tere... Nu mul¡i reu¿esc, pu¡ini sunt cei carereu¿esc, ca dumneavoastrå, så se facå utili, fårå så devinå neapårat ¿i victime.

– Eu î¡i explic ce se întâmplå. E ¿i o chestie de caracter. Eu am avutîntotdeauna o înclina¡ie spre, ca så zic a¿a, a cunoa¿te societatea ¿i via¡asocialå. ªi un mare interes politic. Da, dar pur teoretic! /râde/ Niciodatånu mi-a plåcut politica activå. La mintea mea lucidå, la cumin¡enia meamaramure¿eanå mi-am zis cå-i mult mai bine så vezi ce se întâmplå înlume, decât så faci tu. ªi nefåcând politicå activå, nu m-am compromis.Nu m-am bågat. Am avut ¿i noroc, cå m-am axat pe folclor care a mersca disciplinå, pe urmå am avut noroc ¿i cå am putut så reiau legåturilecu colegii mei de la Praga, cu Jakobson ¿i cu ceilal¡i, ¿i så pot så må ducîn ni¿te locuri pregåtite... Nu m-am dus între stråini, oriunde m-am dus,¿tii? Am avut ¿i norocul så ies la pensie exact când lucrurile au începutså se împutå! /râd/

– Înseamnå cå a¡i ¿tiut, deci ave¡i un nas mult mai sensibil decât al¡ii!– Påi da, puteam så fac ¿i eu ce fåceau ceilal¡i. Doar eram prieten cu

Golopen¡ia ¿i cu to¡i å¿tia, puteam så fiu ¿i eu amestecat într-o mul¡imede lucruri. Am avut mul¡i prieteni ¿i dintre å¿tia care au fost de stânga,cu to¡i am fost prieteni.

331

– De la Groza a¡i învå¡at ceva? De exemplu, cum trebuie så supra-vie¡uie¿ti...

– Cu Groza am fost foarte bun prieten. El atunci când eu l-amcunoscut, între cele douå råzboaie, la el nu se punea problemasupravie¡uirii. La el se punea problema afirmårii lui. A fåcut întâi politicåburghezå bunå, ¿i-a consolidat situa¡ia materialå, ¿i pe urmå a începutså facå o politicå, så zicem, socialistå, så nu zicem neapårat de stânga.ªi-a fåcut Frontul Plugarilor, ¿i în jurul Frontului Plugarilor a grupat oserie de båie¡i din å¿tia, ardeleni mai cu seamå. Alde Bucur ªchiopu,alde Mircea Biji100, alde Beniuc101, alde... cine mai era pe-acolo. ªi nici eln-a apårut niciodatå direct în chestia asta, el î¿i avea Frontul Plugarilor,cu ¡åranii lui, ¿i cu Madoszul lui, ¿i atâta. Venea la Bucure¿ti, ¿i ståtea laAthénée Palace, ¿i ne întâlneam la Athénée Palace, ¿i mâncam împreunå,¿i ne plimbam pe Calea Victoriei, ¿i ne uitam la dame, ¿i discutammondenitå¡i... dar ¿i politicå. Cå el avea deja o viziune politicå, î¿i dådeaseama cå vine råzboiul, ¿i de toate lucrurile astea.

– Se pare cå el prevedea aceastå întorsåturå.– Påi da, sigur cå prevedea, o spunea chiar. Pretindea cå are legåturi

directe cu Stalin. Asta pretindea el!– Chiar dacå cu Stalin nu, dar cu Kominterul da.– El pretindea asta, cå are legåturi cu Stalin. Cå de câte ori am

discutat eu cu el chestii de-astea!– ªi l-a¡i crezut?– Sigur, cå el era mai realist decât ceilal¡i oameni politici. Care fiecare

erau dogmatici într-un fel. El avea anumite informa¡ii, ¿i pe chestia astaera organizatå strategia lui, ¿i mergea foarte realist. ªi dupå 23 August,când a ajuns pre¿edinte, eu l-am våzut. Ståtea la Pia¡a Victoriei, acolo laPia¡a Stalin, în casa lui Cherciu. Cherciu a fost un vechi gazetar ardelean.Casa din Pia¡a Victoriei, care este de cealaltå parte, unde-i sta¡ia deautobuz când vii în jos, înspre ora¿. Acolo, în col¡, este o caså, o vilå cuun singur etaj. Acolo ståtea. ªi eu må duceam acolo la el, ¿i-l luam, ¿i neplimbam în parc. Cå lui îi plåcea så se plimbe în parc. ªi ne plimbam înparc, ¿i discutam. ªi din când în când discutam cu el ungure¿te, ca så nune în¡eleagå securi¿tii, ¿tii? /râde/ ªi la un moment dat, ¡in minte cå mi-aspus, acuma, zice, mi se pare cå e unul care ¿tie ungure¿te. Acum hai såalergåm, cå noi alergåm mai repede decât ei, /râde/ ¿i så discutåm...

– Bine, dar fåcea¡i naveta la Fieni?

332

– Asta era dupå ce m-am întors de la Fieni, dupå ’48. ªi åsta a fostun noroc, cå am plecat eu la Fieni.

– Sigur cå da. Nu el v-a sfåtuit?– Nu. Era greu de tråit la Bucure¿ti. Atunci era mizerie. Aveam trei

copii. Era greu de tråit.– Nu mi-a¡i spus unde a¡i fost în diploma¡ie.– La Bratislava.– La Tiso102...– Bunå, era un loc lini¿tit, se tråia bine. Ei au fost singurii care au

tråit bine atunci. Cå n-aveau ocupa¡ie germanå. Ora¿ lini¿tit, Viena ladoi pa¿i, Budapesta la trei pa¿i.

– Se putea circula fårå probleme?– Sigur.– Patru ani a¡i stat acolo.– Din ’41 pânå în ’45.– Din punct de vedere intelectual însemna ceva?– Da, se puteau cumpåra cår¡i foarte bune nem¡e¿ti la Viena. Se

aduceau foarte multe cår¡i. Cå eu må duceam la librårii, oameniicumpårau cår¡i de la librårii, dar eu cumpåram cår¡i care nu interesaupe nimeni: etnografie, teorie literarå... Cine dracu’ se interesa de chestiileastea! Mi-am procurat atunci o mul¡ime de cår¡i. Pe urmå acolo am regåsit,la Bratislava, studen¡ii ¿colii lingvistice structurale de la Praga. Slovacicare au studiat la Praga. Cel care a publicat prima traducere de forma-lism rus, era profesor la Bratislava. Coleg cu mine, a publicat în timpullui Tiso, în timpul lui Hitler a publicat volumul despre formali¿ti. Acolochestiile astea nu contau. Era ¿i un profesor rus, ginerele lui Trubetzkoi,cu care am fost foarte bun prieten. Ginerele prin¡ului Trubetzkoi, marelelingvist. Trubetzkoi era la Viena, ne duceam la el... Eu am avut foartemulte, cred cå am avut... dacå stau så rememorez, am avut cele mai multecontacte interna¡ionale ¿tiin¡ifice în domeniul meu. Pe urmå a mai fostîncå ceva, cå eu m-am dus prin semioticieni, ¿i prin å¿tia am intrat înlegåturå cu centrul de la Urbino din Italia. ªi m-am dus acolo timp de12 ani ¿i am fåcut acolo în fiecare varå cursuri. ªi acolo veneau profesoridin toatå lumea så facå cursuri. A¿a cå câtå lume am cunoscut numaiacolo! Aventuros! /râde/

– Acum în¡eleg de ce mi-a¡i spus înainte så începem seria de interviuri,cå de ce så povesti¡i, a¡i avut o via¡å atât de frumoaså, cå e påcat s-o povesti¡i...

333

ªtiu cå nu se poate povesti o via¡å, cå fiecare frazå ascunde de fapt o lume întreagå.Dar eventual se pot aråta ni¿te modele umane.

– Dar modelul meu nu este foarte recomandabil. Cå eu la ceea ceam ¡inut foarte mult în via¡a mea, am ¡inut la luciditate. La minte, lajudecatå, ¿i încå la ceva: la analiza realitå¡ii. N-am acceptat nici un fel derealitate, nici cea politicå, nici cea ¿tiin¡ificå, pânå n-am analizat-o ¿i amjudecat-o. Asta te scute¿te de foarte multe lucruri. Adicå nu te laså så fiisentimental ¿i så te ambalezi. Presupune ¿i un oarecare cinism...

Despre folclor

– Existå în con¿tiin¡a publicå o imagine despre folclor ca despre ceva frumos,o produc¡ie esteticå. De¿i produc¡iile de folclor autentice au avut cu totul alt roldecât au acum, de interpretat pe scenå sau la radio... Dar de fapt ce roluri auavut aceste produc¡ii de folclor atât de numeroase?

– Sunt de pårere så nu vorbim despre folclorul organizat, så låsåmde o parte deocamdatå, cå asta e o altå problemå, în ce måsurå folclorulacesta care intrå în toate mi¿cårile a¿a-zise artistice de amatori sau deprofesioni¿ti la radio ¿i la televiziune, asta-i o problemå aparte. Så vorbimnumai despre folclorul propriu-zis. A¿ face o deosebire între folclorulorganizat ¿i folclorul spontan. ªi atunci så ne limitåm numai la celspontan, care este o realitate care existå, care are fårå îndoialå în formeleei de expresie lucruri care pot fi evaluate artistic. Poate cå unele suntfoarte frumoase, dar må îndoiesc cå ¿i pentru cei care le-au tråit ¿i le-aufåcut ¿i le-au practicat accentul a cåzut pe partea lor de frumuse¡e.Frumuse¡ea a fost numai ca så-i delecteze pe ei. Pe noi ne delecteazåprin exoticul acestei frumuse¡i, dar pe ei i-a delectat fiindcå le-a plåcutså fie frumos, dar în afarå de asta ele au avut ni¿te func¡ii mult maitemeinice, mult mai serioase. Asta este obiec¡ia mea de exemplu înlegåturå cu muzeele, cå acolo sunt expuse numai lucrurile frumoase,costumele de sårbåtoare. N-o så ¿tim niciodatå, dacå va fi så judecåmdupå muzee, cum s-a îmbråcat poporul în afarå de zilele de sårbåtoare.Sau cum a lucrat. Chiar instrumentele, dacå nu sunt ni¿te instrumentefoarte vechi, se iau numai acelea care sunt decorate ¿i a¿a mai departe.Adicå ceea ce spuneai dumneata cu accentul care cade pentru cei dinafarå pe frumos. Pentru ei accentul n-a cåzut întotdeauna pe frumos,

334

fiecare lucru din åsta a avut o anumitå func¡ie. Pe mine mai mult decâtfunc¡ia må intereseazå ce rezidå în aceste acte de culturå popularå, cerezidå la nivelul conceptelor. Cum se reflectå în toatå cultura astapopularå modul oamenilor de a vedea ¿i a tråi lumea. Adicå sistemul lorde concepte, de valori, ¿i modalitå¡ile cu care ei opereazå cu semneleacestor concepte ¿i valori. Cum opereazå cu timpul? Cum opereazå cuspa¡iul? Ce este spa¡iul lor, ce este spa¡iul dinåuntru, ce este spa¡iul dinafarå, unde se terminå spa¡iul bårba¡ilor, unde se terminå spa¡iul femeilor,¿i unde se terminå spa¡iul comun, ¿i unde începe spa¡iul bårba¡ilor? Careocupa¡ii sunt numai ale bårba¡ilor, fiindcå sunt plasate într-un anumitspa¡iu. De pildå, de ce nu se duc femeile la stânå? Fiindcå stâna devine oocupa¡ie bårbåteascå, fiindcå este la o anumitå înål¡ime, la munte, înpådure, care iese din spa¡iul tradi¡ional al femeilor. Femeile sunt acaså.Dar nu peste tot. În Carpa¡ii sudici, la Mårgineni, acolo se duc, dar åstae un alt sistem de påstorie, cå se duce toatå familia la munte ¿i påstore¿te.

– În produc¡iile de folclor gåsim regulile de comportament, ce e bine ¿i cenu e, ce este voie ¿i ce nu, ce trebuie ¿i ce nu trebuie fåcut.

– Via¡a unei comunitå¡i este normatå. Ei tråiesc dupå anumite norme.Normele astea sunt ca ¿i cele ale gramaticii, ni¿te reguli abstracte, care seobiectiveazå în realitate de fiecare datå în dependen¡å de situa¡ia în carese gåsesc oamenii, de timpul, de locul ¿i a¿a mai departe. Ca ¿i în vorbire.Noi vorbim dupå gramaticå, dar... limba se conduce dupå gramaticå, ¿ivorbirea se conduce de situa¡iile date ¿i de toate lucrurile astea... Dupåpårerea mea culturile astea tradi¡ionale sunt reglementate, sunt totu¿ibazate pe o mentalitate relativistå. Adicå normele de via¡å nu sunt legi.Normele de via¡å, prin însu¿i faptul cå se pot adecva diferitelor situa¡ii,au un mult mai mare grad de relativitate decât legile. Legile au cevaabsolut. Unde-i lege, nu-i tocmealå. Dar unde-i normå, este tocmealå.Între norme ¿i via¡å este o mare deosebire, ¿tii? Ar fi foarte greu så tråimnumai dupå norme. Numai comunitå¡ile astea biserice¿ti, cålugåre¿ti,numai astea tråiesc – ¿i ele cu întrebare – numai dupå norme. Ca så po¡iså tråie¿ti, tråie¿ti dupå norme, dar relativizând normele la necesitå¡ilesitua¡ionale. ªi atunci pentru toate lucrurile astea existå ni¿te modalitå¡ide a împåca via¡a cu normele. ªi de a repune în valoare normele, atuncicând ele au fost transgresate. Oamenii au întotdeauna tendin¡a de atransgresa normele, pentru ca så poatå så tråiascå cu ele, dar transgresareanormelor peste o anumitå limitå poate så fie periculoaså pentrucomunitate. Poate så ducå la dezordine.

335

– Dar inova¡ia fårå transgresarea normelor nu este posibilå.– Voi vorbi ¿i despre asta, dar då-mi voie så-¡i spun... Transgresând

norma tu ai fåcut o gre¿ealå, care se poate repercuta nu asupra ta, ciasupra comunitå¡ii. Comunitatea nu te pedepse¿te pe tine, ci cautå sårestabileascå norma. De pildå, dacå o fatå a fåcut un copil din flori, l-afåcut din flori fiindcå n-a fost måritatå. Or norma este ca copiii så senascå numai dintr-un cuplu cåsåtorit. ªi atunci existå la noi obiceiul cafata care a fåcut un copil din flori, så fie duså ¿i måritatå cu o salcie. ªi-iface un rit, adicå un pseudo-rit. ªi atunci copilul care la starea civilå vapurta numele mamei, în sat va purta numele Ion Salcie, sau Ion Gorun...Din cauza asta sunt astfel de nume în toponimia româneascå. Am uncaz mult mai interesant acum din Oltenia, recent, în care este norma cadupå moartea so¡ului femeia så påstreze doliul timp de un an. ªi o femeie,neavând råbdare så påstreze doliu timp de un an, s-a cåsåtorit între timp,la câteva luni dupå moartea so¡ului, a transgresat norma. Deci, satul eraobligat så restabileascå norma. Atunci au îmbråcat-o în mireaså, au dus-ola mormânt, ¿i au obligat-o så predea cununa peste mormânt unei fete.Deci, a dezmåritat-o, a anulat la nivel ritual cåsåtoria de-a doua. Ceea cen-a stricat cu nimic cea de-a doua cåsåtorie. Ea a råmas mai departe încomunitate, cåsåtoritå cu bårbatul de-al doilea, dar comunitatea ¿i-asalvat normele. Din cauza asta existå atâtea rituri din astea care ajutåcomunitatea så facå ca normele så poatå så fie adecvate la necesitå¡ilevie¡ii. Ca så poatå oamenii så tråiascå cu normele.

– ªi în cazul inova¡iilor?– Cu inova¡iile e iarå¿i ca ¿i în limbå. Normele structurate trec

printr-un proces de evolu¡ie. Deci, ele se adecveazå nu doar situa¡iilor,ci ¿i timpului. ªi atunci în timp intrå o serie de lucruri noi în norme, caresunt acceptate, ¿i cu timpul schimbå sistemul întreg de norme. De pildå,în materie de cåsåtorie. Satele noastre au fost exogame la nivelul familiei,dar endogame la nivelul satului. Ei s-au cåsåtorit între ei, în cadrul satului,cel mult cu satele vecine. Nu s-a dus nici unul din Ciuc så se cåsåtoreascåîn Mure¿, decât întâmplåtor. E o zonå endogamå. Aceastå zonå endogamåîn momentul de fa¡å s-a lå¡it foarte mult, po¡i så te cåsåtore¿ti ¿i cu oamenide mai departe, dacå i-ai întâlnit, i-aduci, îi integrezi, nu ¿tiu ce. Adicånorma endogamiei s-a lårgit. Dar existå încå totu¿i o endogamie etnicå.Nu te cåsåtore¿ti cu un stråin. Cåsåtoriile mixte sunt încå destul de rare.ªi nu te cåsåtore¿ti decât cu un anumit fel de stråin. Adicå poate så se

336

cåsåtoreascå ¿tiu eu, un secui acum cu o moldoveancå – de¿i må îndoiesc/râde/ –, sau un moldovean cu o secuiancå. Dar un secui poate så secåsåtoreascå mai degrabå cu o româncå de pe Târnave.

– Sunt mai multe afinitå¡i.– Este zona proximå. Dar este mai greu ca så se cåsåtoreascå în

satele care påstreazå încå normalitatea, un român cu o ¡igancå. ªi înMaramure¿, unde au fost atâ¡ia ovrei, n-a fost niciodatå o cåsåtorie întreun român ¿i un ovrei. Decât la nivel urban. Dupå råzboi a fost un singurcaz, cu båiatul unui ovrei care a råmas pânå de curând acolo, ¿i care s-acåsåtorit cu o fatå de român. A fost ¿i chestia religioaså, deci l-au obligatså se cre¿tineze, ¿i atunci el s-a schimbat. S-a fåcut cioban! Adicå vezi cåinova¡iile produc perturba¡ii.

– ªi nu doar în cazul cåsåtoriilor.– În toate. Comunitatea este obligatå sau så accepte aceste

perturba¡ii, de necesitatea evolu¡iei mentalitå¡ii ¿i evolu¡iei timpului, sauså le respingå. Sau så se limiteze pânå la anumite limite. Dar cu câtinova¡iile se înmul¡esc, cu atâta anumite sectoare ale sistemului de normese schimbå. Vråjitoria ¿i toate chestiile astea s-au schimbat foarte mult.Pentru foarte multe lucruri oamenii nu se mai duc la descântåtoare, ci seduc la medic. Dar într-o anumitå vreme, când penicilina era foarte lamodå, ¡åranii luau penicilinå pentru orice, exact a¿a cum ar fi luat opo¡iune fåcutå de descântåtoare. Func¡ia în sistem era aceea¿i, numaisemnul s-a schimbat. Este un joc între func¡ii ¿i semne ¿i norme ¿i toateastea. Oamenii ca så tråiascå manipuleazå toate elementele culturale carele stau la dispozi¡ie. Le manipuleazå în limita sistemului inter-rela¡ional,în limita normelor de convie¡uire. Poate cå „manipuleazå“ în cazul åstanu e foarte bine zis. Opereazå cu ele. Toate elementele culturale fiindinter-relate în sistem, devin factori opera¡ionali, cu care omul poateså opereze într-un fel sau altul, dupå necesitå¡i.

– Ar fi interesant de abordat ¿i problema învå¡årii acestor norme. Fiindcånimeni nu se na¿te cu aceste norme, ci le înva¡å în comunitate.

– Nu le înva¡å. ªi le însu¿e¿te.– Dar pentru însu¿irea acestor norme e nevoie de oralitate.– Este un proces de ceea ce se cheamå „proces de socializare“.

Copilul se na¿te, ¿i el trebuie så devinå un element al societå¡ii, o fåpturåsocialå. Trebuie deci så se socializeze, trebuie så-¿i însu¿eascå treptat,tråind înlåuntrul comunitå¡ii, toate cuno¿tin¡ele de care are nevoie pentru

337

diversele niveluri la care el ajunge. Fiindcå omul trece printr-o serie destatute succesive. Întâi statutul lui este de copil. Pe vremuri, de pildå,copiii la ¡arå pânå la 3 ani purtau acela¿i costum. Nu se diferen¡iau båie¡iide fete. Pe urmå începeau så fie diferen¡ia¡i. Atunci båie¡ii învå¡auanumite lucruri, adicå se socializau pentru anumite lucruri, pentru oanumitå func¡ie, pentru un anumit rol, ¿i fetele pentru alt rol.

– Prin jocuri, de exemplu.– Prin jocuri, prin tot. Se socializau ¿i prin costum. Niciodatå la ¡arå

nu erau îmbråca¡i båie¡ii în bleu ¿i fetele în roz, ci pânå la 3 ani purtauacela¿i costum. Dupå aceea båie¡ii erau îmbråca¡i ca bårba¡ii, ¿i fetele cafeti¡e, ¿i pe urmå mergeau a¿a mai departe. Învå¡au treptat toate rolurile.Un båiat de ¡åran învå¡a mai întâi cum så lucreze cu animalele, cum såprindå caii, cum så conducå caii, cum så facå fânul, cum så coseascå ¿ia¿a mai departe. Nu-l învå¡a nimeni, el prindea toate chestiile astea subo formå de ucenicie. Cel mai surprinzåtor lucru pentru mine a fost ce seîntâmplå de pildå în Oltenia cu bocitul. În Oltenia dacå moare cineva,to¡i vecinii sau prietenii vin så condoleze, femeile sunt obligate så intreîn camera în care este mortul, ¿i så-l boceascå. Fetele tinere de la o anumitåvârstå, cele de måritat, se duc ¿i ele så boceascå. N-am våzut niciodatå o¿coalå de bocit, dar fiecare fatå care se duce la un mort ¿tie cum trebuieså boceascå. Însemneazå cå ea a fost socializatå, adicå a fost educatå a¿a,dupå cum a fost educatå så ¡easå etc. adicå înva¡å ¿i muncile practice, ¿imodurile de comportare, ¿i sistemul de expresii, de exprimare etc., înva¡å¿i sistemul de norme... Adicå, ¿i-l însu¿esc, eu nu folosesc niciodatåtermenul de „înva¡å“. ªi înva¡å ¿i conceptele. De aceea societå¡ile asteatradi¡ionale sunt în sistemul lor a¿a de unitare. Acum e foarte interesantce se va întâmpla cu ceea ce înva¡å ei la ¿coalå ¿i ceea ce înva¡å acaså.Unde se va întâmpla ruperea? Când învå¡åtura de la ¿coalå va domina?Am våzut odatå un experiment într-un sat, ¿i am våzut cå copiii de la¿coalå se asociazå între ei, formând grupuri. ªi când mergeau în excursii,¿i mergeau în grupuri organizate de ¿coalå, se grupau în jurul celor maibuni, mai respecta¡i din claså, fiecare devenea un fel de lider de grup.Dar când venea Cråciunul ¿i trebuia så se ducå la colindat, se grupaudupå familii, dupå cei de acaså, pe mahala. Sunt cele douå sisteme.

– ªi în mediul arhaic se întâmplå treaba asta?– Sigur.

338

– Deci în func¡ie de cele douå ritualuri, cel al excursiei ¿i cel al colindatului,se schimbå liderii?

– Påi da, fiindcå sunt alte func¡ii. Nu cred cå într-un sat colectivizatbrigadierul de câmp va fi neapårat ¿i conducåtorul cetei de colindåtori.Nu, n-are nici o legåturå. Sau secretarul de partid va fi ¿i ¿eful cetei decålu¿ari! /râde/ Doar dacå el a fost ¿i înainte un cålu¿ar capabil. Dincauza asta ¿i în mi¿carea asta artisticå, în satele care practicå efectivaceastå mi¿care, ¿i lucrurile nu le sunt impuse, ¿i nu o fac doar ocazional,grupårile artistice se muleazå pe grupårile vechi.

– Dacå ¿tie instructorul så foloseascå grupul informal, care de fapt ¿i el eformal...

– Da, dar în alt sistem de norme. (...)– În cercetarea diverselor forme de folclor s-a ajuns la o „arheologie“ pânå

acolo, unde se vede vechea lor func¡ie?– Bine, toate cele care sunt legate de obiceiuri. Obiceiul este o

totalitate, cu o structurå proprie, în care a¿a cum intrå gesturile,comportamentul, mimica, trebuie så intre ¿i cântecul ¿i dansul.

– Acestea nu se pot rupe.– Nu.– Ce se aude la radio e altceva.– Sigur. Cele care fac parte din structura obiceiurilor sunt probabil

tot a¿a de vechi, sau tot a¿a de proprii, autentice, ca ¿i obiceiul. Ele poateau trecut ¿i ele printr-o evolu¡ie, nu putem så spunem cå toate obiceiurilesunt stråvechi. Foarte multe dintre obiceiuri s-au modificat, s-au mulatîn timp. Cred cå societatea tribalå nici n-a avut a¿a de multe obiceiuri, ¿icå e o prostie så ne ducem cultura noastrå tradi¡ionalå pe care noi amgåsit-o într-un stadiu de mare varietate ¿i de mare bogå¡ie, s-o ducem lanivelul societå¡ilor tribale, så credem cå aceste societå¡i cu o organizaredestul de primitivå au avut toatå aceastå bogå¡ie culturalå. Culturapopularå este rezultatul unei evolu¡ii. Câte elemente medievale au intratîn cultura popularå? Cultura oralå n-a fost niciodatå un vas închis. Fiindcåcomunitå¡ile rurale, din moment ce au intrat într-o organizare de stat,n-au putut så fie închise. Ele au avut rela¡ii cu organizarea statalå, ¿iastfel au avut legåturi cu cultura scriså. Cu biserica, cu statul, cu toateastea. Din cauza asta au intrat atâtea elemente de culturå scriså. Dacåne-am gândi numai cât de mult a intrat povestea lui AlexandruMachedon, Alexandria, în cultura popularå. Asta n-au elaborat-o secuii!

339

/râde/ Nici românii. Astea au venit din afarå, influen¡e culturale, pecare nu putem så le nesocotim, ele sunt fire¿ti.

– ªi aceste influen¡e culturale explicå ¿i marea diversitate.– Påi sigur cå da.– Cå de exemplu de la un sat la altul se schimbå portul, uneori radical.– Fiindcå comunitå¡ile, atunci când au con¿tiin¡å cå sunt ni¿te

comunitå¡i, au implicit con¿tiin¡a identitå¡ii lor. Cå sunt ele însele, adicåsunt identice. ªi atunci ele cautå så marcheze aceastå identitate.

– Con¿tiin¡a de noi.– Da. ªi au o mul¡ime de posibilitå¡i de a marca aceastå identitate.

O marcheazå pe zonå, o marcheazå pe vorbå, o marcheazå pe costum.În ºara Oa¿ului identitatea unui sat este marcatå pe traistå. Fiecare satare alt fel de traistå. Sau la femei este marcatå pe nåframa pe care opoartå pe cap. Care nu este nici måcar fåcutå de ele, e cumpåratå de laora¿, dar toate cumpårå aceea¿i nåframå. În Maramure¿ este marcatå pezadie.

– Numårul ¿i culoarea dungilor.– Da, ¿i ei se cunosc dupå asta. Toate acestea sunt mårci de identitate,

¿i joacå într-un fel într-un loc, ¿i joacå într-un alt fel în alt loc. Ceea ce nuînsemneazå cå în esen¡å în sistem aceste lucruri nu sunt identice. Elesunt identice ca elemente de sistem ¿i ca corela¡ie în sistem, ¿i ca func¡ie.Pe un teritoriu mult mai larg. Numai exprimarea lor pentru a marcadiferitele identitå¡i este diferitå. De exemplu, în materie de folclormaghiar putem vorbi probabil despre o unitate a folclorului maghiar.Totu¿i, vorbim despre diverse forme. Retorica poeziei populare maghiare,ca ¿i a poeziei populare române¿ti, este mai mult sau mai pu¡in la fel,dupå cum este ¿i gramatica limbii. Numai cå ea se obiectiveazå în fiecareloc altfel. Acum, din cele care nu sunt legate de obiceiuri, care sunt, câtesunt vechi, ¿i ce se întâmplå, asta e foarte greu de spus. De pildå, ce aufost cântecele epice... Aståzi cântecele epice sunt cântece distractive.Probabil cå altådatå au avut o func¡ie de a sus¡ine un spirit eroic. Dupåcum bancurile, anecdotele erau înainte vreme numai ni¿te elemente dis-tractive. Aståzi sunt ni¿te manifeståri de protest /râd/.

– Pe mine må intereseazå oralitatea, legatå mai ales de memorie. Cred cå ¿iîn comunitå¡ile care n-au avut culturå scriså la un moment dat, tocmai lipsascrierii, oralitatea a dezvoltat o memorie infinit mai puternicå, ¿i toate regulilese transmiteau oral.

340

– Sigur cå da, numai oral.– Prin secolul al XIV-lea familia Jókai a faimosului scriitor de mai târziu

a fost denun¡atå, cå titlul såu nobiliar n-ar fi autentic, dat de ªtefan cel Sfânt.În asemenea cazuri se adunau to¡i nobilii din provincie. S-au întrunit laBratislava, unde ei au prezentat diploma, totu¿i, decisiv a fost nu documentul,ci faptul cå mai mul¡i nobili au spus, cå ei „î¿i amintesc“.

– Mårturia.– Cred cå oralitatea a dezvoltat mai mult memoria, memorizarea, ¿i o

mul¡ime de lucruri s-au påstrat tocmai din aceastå cauzå.– Depinde de domenii. Dacå este vorba de o comunitate care tråie¿te

dupå anumite norme, aceste norme trebuie påstrate ¿i transmise prinprocesul acesta de însu¿ire de la o genera¡ie la alta. Fiindcå altfelcomunitatea se destramå. Adicå påstrarea în memorie a acestor lucrurieste ca ¿i påstrarea påmântului. Altfel se destramå. În ce prive¿te memo-ria de familie, asta iarå¿i depinde în ce måsurå familiile respective fåceauparte dintr-un anumit sistem, ¿i ¡ineau så påstreze în memoria lorexisten¡a acestui sistem de corela¡ii. Noi suntem noi, ¿i ceilal¡i sunt al¡ii.Nu ne intereseazå ce se întâmplå cu ceilal¡i, dar trebuie så ¿tim foartebine ce se întâmplå cu noi, nu?

– Memoria aceasta a fost mai mult decât familialå, a fost colectivå.– Påi da.– Un ¡åran de 80 de ani nu numai de familia sa proprie ¿tie, ¿tie de tot satul.– ªtie, da. Un coleg al meu francez, care a fåcut o cercetare în Breb,

în Maramure¿, a fåcut o cercetare din asta de genealogie, ¿i a reu¿it såstabileascå un arbore genealogic al unei familii, care implica peste 1100de nume mergând în urmå.

– ªi lateral.– În urmå, ¿i lateral, ¿i teritorial. Nu foarte mult în urmå. În ce

prive¿te arborele genealogic nu merg foarte mult în urmå, merg pânå la5-6 genera¡ii acum, nu mai mult. În ce prive¿te evenimentele, ai våzutcum e. Acum sensul evenimentelor se pierde. Eu må întreb când o såaparå genera¡ia pentru care cel de-al doilea råzboi mondial nu o så maiaibå sens. Cå o så vinå la un moment dat. Dupå cum iobågia nu mai aresens. O så vinå!

– Devine purå istorie.– O înva¡å în ¿coalå. ªi nu-i intereseazå pe ei.– Pe mine m-a interesat în acest context oralitatea ca purtåtor al normelor.

341

– Sigur. Existå o carte foarte bunå a unui foarte mare profesor de laMontreal, profesorul Zumptor, despre oralitate.

– În colec¡ia Clepsidra (Editura Minerva) a apårut cartea sa despre via¡acotidianå în Olanda pe vremea lui Rembrandt. Am så caut cartea despre oralitate.Må preocupå problema asta, ¿i observ, cå cu cât abordez oameni mai tineri ¿imai intelectuali, memoria lor e mai „scurtå“. Pe de altå parte oamenii uitå maidegrabå cele învå¡ate la ¿coalå, ¿i le påstreazå pe cele tråite.

– Dar så vezi cât de pu¡inå memorie o så aibå oamenii când o såfoloseascå calculatoare. Ne suplinim memoria. Comunitå¡ile tradi¡ionale,orale, sunt obligate så foloseascå memoria. ªi folosesc memoria nu numaiîn a re¡ine anumite date ¿i fapte, ci a re¡ine ¿i anumite strategii. Strategiide comportare, sistemele opera¡ionale, sisteme de manipulare...

– Norme etice.– Norme etice, norme de comunicare cu ceilal¡i. Crezi cå åia care

påcålesc pe activi¿ti vorbind în dialect o fac pentru prima datå? Probabilcå au demult strategia asta...

– Am våzut în „Revista de folclor“ – încå nu era ¿i de etnografie – un bilan¡al dumneavoastrå despre ce ne lipse¿te, ce avem de fåcut, printre altele cataloage,repertorii... Aceasta însemna un plan de muncå de lungå duratå. Ce s-a ales de el?

– Påi så-¡i spun ceva. S-a ales ceva totu¿i destul de bine. Era unplan... Adicå, dupå pårerea mea, sunt oameni care fac mituri, ¿i oamenicare ridicå piramide. ªi planul åsta pe care l-am fåcut eu pentru Institutulde Folclor råspundea la ni¿te dorin¡e care erau dinainte în folcloristicanoastrå. Adicå, întâi ¿i întâi råspundea la ideea lui Bråiloiu de-a face câtmai multå cercetare de teren. Noi am lårgit ideea asta a lui Bråiloiu cucercetarea de teren care era, înainte de toate, orientatå spre muzicå, amlårgit-o intrând în cercetarea sociologicå, ¿i orientând-o ¿i spre obiceiuri¿i spre literaturå ¿i spre tot. Deci dintr-un institut, din arhiva de folclor aSocietå¡ii Compozitorilor, care nu era decât muzicalå, noi am fåcut unInstitut de Folclor, care cuprindea literatura, obiceiurile, comporta-mentele, muzica ¿i dansul. Nu cuprindea arta popularå, arta popularåam låsat-o deoparte, se ocupa Oprescu, avea un institut, nu ne-amsuprapus. ªi am orientat cercetarea înainte de toate pe culegere de mate-rial. Adicå Institutul de Folclor în anii lui de activitate de la început afåcut foarte multå culegere de teren. ºi-am mai spus parcå odatå... Dinaceastå culegere de teren trebuia så se realizeze arhiva Institutului deFolclor, care existå acum, cu toate materialele astea imprimate pe bandå

342

de magnetofon ¿i muzicå, ¿i literaturå, ¿i dans, ¿i cu o serie de datecomplementare. Fiindcå la fiecare s-au luat date asupra celor care aucântat, ¿i asupra func¡iilor sociale ale cântecelor, ale obiceiurilor, toate,nu? Aceste cercetåri de teren, cum ¡i-am spus, au fost ¿i monografice,adicå pe anumite zone, nu numai pe un anumit sat, ci pe anumite zone,¿i au fost ¿i pe anumite teme – ¿i asta ¡i-am spus. Acuma, sistematizându-setot acest material, în momentul de fa¡å, arhiva Institutului de Folcloreste sistematicå, adicå ceea ce existå în arhiva Institutului de Folclor estesistematizat pe genuri, categorii ¿i pe regiuni. Adicå are un dublu cata-log. Un catalog pe categorii ¿i un catalog pe regiuni. Dacå te intereseazåun bocet, te duci la bocete ¿i ai acolo toate bocetele împreunå, ¿i atuncivezi pe toatå ¡ara. Dar dacå te intereseazå ce cântå maramure¿enii, atuncite duci la Maramure¿, acolo le ai pe toate, cu fi¿ele lor cu tot. Aceaståsistematizare, ¿i sistematizarea informa¡iilor, adicå a datelor informa-tive, nu numai a textelor muzicale, trebuie ¿i publicatå, nu? ªi atunci aînceput publicarea acestui corpus al folclorului românesc, din care în ceprive¿te literatura au apårut volumele despre epicå, acum au apårut ¿iprimele volume despre lirica popularå, ¿i este pe cale så aparå ¿i unvolum de catalog tipologic – fiindcå acest catalog a fost întocmit dupåtipologia interna¡ionalå – un catalog tipologic al basmelor. ªi muzican¡iiau fåcut foarte mult, chiar acuma recent a apårut un volum mare desprecântecele de leagån, texte ¿i melodie. Fiindcå acolo unde se publicåmelodiile, de obicei se publicå împreunå ¿i textul. A¿a cå în privin¡a asta,ceea ce am scris eu acolo...

– Cu exact treizeci de ani în urmå...– ... prin aceastå muncå de oameni care au fåcut piramidele, adicå

prin cercetårile care s-au fåcut, s-a realizat, acum este gata, este gata îndepozite, este gata ¿i-n studiu! Numai cå acuma a¿teaptå så fie tipåritå.Acuma marele efort pe care-l face Institutul este ca så bage la tipar toateaceste lucråri. Cele de muzicå au fost bågate, ¿i cele de literaturå în mareparte... cea mai mare parte la Editura Academiei. Vom avea probabil totmaterialul documentar în legåturå cu folclorul românesc în câ¡iva ani.O så-l avem nu numai înregistrat ¿i påstrat, ci o så-l avem ¿i publicat, a¿acå va fi la dispozi¡ia oamenilor. Clujul, de pildå, a fåcut un material asupraghicitorilor, un volum asupra ghicitorilor pe care o så-l publice, Clujultrebuie så facå un catalog tipologic al textelor de colindå, dacå Talo¿103,care a fost director, se întoarce din stråinåtate – dar se pare cå nu se mai

343

întoarce ... Noi atunci la început am fåcut un Institut care avea o sec¡ie ¿ipentru na¡ionalitå¡i la Cluj. Centrul de Folclor din Cluj a fost o sec¡ie aInstitutului de Folclor, care fåcea ¿i folclor maghiar, ¿i folclor german.Între timp în toate procesele astea de reorganizare ei s-au separat de noi,¿i au devenit numai un centru, adicå s-au mic¿orat. Înså ei continuå såfacå folclor maghiar. Au publicat o serie de lucruri ¿i continuå så facå,pentru cå au speciali¿ti acolo. ªi au ¿i folclor german... Institutul întretimp s-a îmbogå¡it, fiindcå atunci când ¡i-am spus cå etnografia n-aveaunde så meargå, a venit la Institutul de Folclor, ¿i de atunci institutul adevenit Institut de Etnografie ¿i Folclor. Iar când Rosetti n-a vrut så seasocieze cu Institutul lui Iordan, atunci ¿i el a cåutat pentru grupul luide lingvi¿ti care fac înainte de toate dialectologie, deci tot cercetare deteren ¿i tot limbå popularå, ¿i tot lucruri din astea, atunci au venit ¿i ei laInstitutul de Folclor. Ideea a fost atunci så facem un institut de culturåpopularå care så cuprindå partea de folclor, partea de etnografie, inclusivartå popularå, toate chestiile astea, ¿i partea de limbå, ¿i care så elaborezeo viziune unitarå asupra culturii populare ¿i o viziune unitarå asupracercetårilor de teren – ceea ce nu s-a putut realiza niciodatå. Etnografiiau fåcut o treabå foarte bunå, fiindcå în toatå Europa... dupå cum s-afåcut în toatå Europa, pentru folclorul literar s-au fåcut cataloageletipologice care se fac ¿i-n alte ¡åri, ¿i se face ¿i un atlas etnografic pediferite teme. ªi ungurii au fåcut, ¿i nem¡ii fac, ¿i polonezii fac nu ¿tiu ce.ªi atunci au hotårât etnografii så facå ¿i ei un atlas etnografic. ªi atuncis-au fåcut cercetåri în vederea acestui atlas etnografic. ªi aceste cercetårisunt iarå¿i care s-au fåcut pe chestionare, pe un numår de puncte, cå laatlase se face altfel, nu? Noi am fåcut... ne-am dus în zone pe care le-amcrezut noi mai interesante, la Pådureni sau la Muscel sau în Maramure¿,iar ei au ales un numår de puncte din toatå ¡ara, ¿i au trimis oameniacolo, ¿i pe diferitele domenii ale etnografiei, culturå materialå, culturåspiritualå, obiceiuri, nu ¿tiu ce, au adunat date dupå un chestionar.Råspunsurile la aceste chestionare existå în arhiva de folclor, ¿i ei suntacum pe cale så gåseascå un sistem de semne, ¿i så se publice ni¿te hår¡i,¿tiu eu, harta plugului, sau harta coasei, sau ¿tiu eu, harta cutårui ele-ment din obiceiurile de na¿tere. A¿a cå ¿i asta-i o treabå interesantå.

– Dar totu¿i, n-am pus întrebarea asta numai de dragul sistematizårii.Må gândesc cå atunci când în ’56 a¡i venit cu acest plan de perspectivå de lungåbåtaie a¡i avut o anumitå concep¡ie bazatå pe experien¡a gustistå sau pe cea

344

legatå de Bråiloiu, sau pe aceea de la Praga. Înså dupå ’65-’66 în America, a¡iluat contact cu antropologia. Aceastå nouå experien¡å nu impunea o altåabordare? Nu modifica traiectoria?

– Påi, nu puteam så întrerup o ac¡iune care era, a¿a de – ca så zica¿a – vastå ¿i temeinicå, ¿i care era înainte de toate menitå så adunefapte. Så adune toate faptele care puteau pe urmå så fie cercetate ¿i specu-late. Aveam ¿i „Revista de folclor“ care pe urmå a devenit „Revista deetnografie ¿i folclor“ care apare aproape de treizeci de ani deja. În afaråde asta, am ini¡iat o bibliografie generalå a folcloristicii române¿ti, ceeace iarå¿i e un lucru bun, primul volum a apårut, iar volumul doi, pânå în1918 este pe cale så aparå, bibliografiile anuale din 1918 încoace au apårutla „Arhiva de folclor“, în partea din Cluj, ¿i pe urmå la „Revista de folclor“din Bucure¿ti... A¿a cå noi o så avem acum o bibliografie a folcloristiciiromâne¿ti, pentru care s-a fåcut o muncå imenså, mai cu seamå pentrutrecut, fiindcå acolo au trebuit cercetate toate la Biblioteca Academiei,oameni care au muncit ca ni¿te robi ca så adune tot materialul åsta.N-avem încå bibliografia literaturii române, nu? N-avem! Dar avem obibliografie a folclorului! N-avem nici o serie completå de edi¡ii criticeale scriitorilor români. Dar avem o edi¡ie criticå a baladelor populare ¿io så avem ¿i o edi¡ie criticå tipologicå a basmelor ¿i a¿a mai departe.ªi se face o edi¡ie criticå a cântecelor lirice. A¿a cå din punctul acesta devedere folcloristica este mai avansatå. Acuma, sigur cå viziuneaantropologicå este altfel, adicå viziunea antropologicå este viziuneintegratoare. Ce s-a întâmplat cu ¿tiin¡ele umane în perioada asta, de cânds-a început munca între cele douå råzboaie, s-au fåcut cercetårile? A fostfa¡å de vechiul concept al unui Kulturwissenschaft, fiecare disciplinå a cåutatså se separe, så devinå disciplinå autonomå. De-aia Vuia, când s-a dus laCluj, a fåcut o lec¡ie de deschidere care se chema „Etnografie, etnologie¿i folclor“ mi se pare, ¿i a cåutat så separe domeniile. Cum era la nem¡i.Densu¿ianu a fåcut un curs „Folclorul cum trebuie în¡eles“. Adicå fiecare¿i-a separat domeniul, nu? Gusti a încercat o reintegrare a acestor disci-pline. Dar a încercat prin sistemul lui, ¿i în sistemul lui cu cadre ¿imanifeståri, totu¿i disciplinele au råmas separate.

– Da, dar le-a dat altå denumire ca så intre în sistem.– Da. Disciplinele au råmas separate. Antropologia a pus din ce în

ce mai mult accentul pe o viziune integratoare, globalå a culturii. Numaicå antropologia americanå ¿i cea englezå au mers pe cercetarea culturilorprimitive...

345

– Acolo se putea face...– Deci, trebuia våzut ce se poate face pentru culturile populare

europene, care nu sunt primitive, care au în spatele lor toatå istoria anticå,¿i probabil, ¿i o mare parte din istoria medievalå. Dupå pårerea meapânå târziu, pânå spre sfâr¿itul Evului Mediu, probabil la noi pânå însecolul al XVIII-lea a fost o singurå culturå... O singurå culturå, nuan¡atåprobabil de clasele dominante. Au påstrat o mare parte din cultura lortradi¡ionalå oralå ¿i au avut ¿i elemente de culturå scriså. Dar cum scrisulnu era foarte råspândit, nu?... Nu po¡i så crezi cå ei s-au lepådat de culturapopularå total. ªi acum în Europa ¿i la celelalte popoare mult maiavansate totu¿i, se spune cå ¿i clasele dominante pânå la un anumitmoment au påstrat din tradi¡ia lor popularå foarte multe elemente. A¿acå se puneau ni¿te probleme noi. Când am zis eu så se integreze, fiindcåam fost obliga¡i organizatoric så integråm ¿i etnografia, ¿i lingvistica închestia asta, ideea mea a fost så facem un institut care så aibå o viziuneunitarå asupra culturii populare tradi¡ionale. Nu s-a putut, fiindcåoamenii sunt încå în faza atomizårii disciplinelor, nu sunt în fazaintegrårii, reunificårii lor.

– Nici nu cred în interdisciplinaritate, în sensul ca så se adune trei, patru,cinci in¿i de diverse specialitå¡i så facå...

– Ei, acuma eu am så-¡i spun care este pårerea mea. Eu fac o deosebireîntre pluridisciplinaritate ¿i interdisciplinaritate. Pluridisciplinaritateaeste ceea ce se fåcea la sociologi. Adicå erau oameni din diferite domenii,care fiecare cerceta o anumitå realitate de pe pozi¡ia disciplinei lui,cåutând pe urmå ca så se facå o sintezå asupra acestei unitå¡i. Socotindde pildå cå un sat ar fi o unitate. Dar nu era interdisciplinaritate. Pentruca så fie interdisciplinaritate trebuie ca cei care cerceteazå, så gândeascåto¡i la fel, så aibå aceea¿i viziune despre realitatea pe care o cerceteazå.Adicå realitatea, mergând cu metodele ¿tiin¡ifice moderne, realitatea pecare o cercetezi este un obiect de cercetare. ªi atunci primul lucru este sådefine¿ti acest obiect de cercetare. ªi så-l define¿ti într-o viziune din astacare så integreze toate fe¡ele acestui obiect. Dar este destul de greu såceri unui specialist ca så fie specialist în aceea¿i måsurå ¿i în literaturå, ¿iîn muzicå, ¿i în lingvisticå, ¿i în artå popularå, nu ¿tiu ce. Dar trebuie så-iceri unui specialist så ¿tie principiile fiecårui lucru. ªi atunci aici ne vinenouå foarte tare în ajutor ceea ce a adus nou în cercetårile umanisticeteoria comunicårii, adicå trecem de la vechiul psihologism, care cåuta

346

numai aspectele psihologice, sau de la behaviorism, care cåuta numaicomportamentele, trecem la un lucru foarte simplu, la procesele decomunicare între oameni. ªi trecem la teoria limbajelor. Totul este limbaj.ªi gesturile sunt limbaj, ¿i normele sunt limbaj, ¿i pozi¡ia corporalå estelimbaj, nu? ªi atunci operând cu comunicarea ¿i cu limbajele, ¿i operândcu semiotica, cu sistemul åsta pe care l-am luat din lingvisticå...Cå lingvistica structuralå a adus marele aport în chestia asta de laSaussure ¿i Jakobson, ¿i structuralismul lui Lévi-Strauss, ¿i a fundamentatîn bunå parte ¿i cercetarea sovieticå de aståzi în materie de semioticå,¿i cea americanå, nu? A¿a cå, cred cå viitorul este så creåm ni¿te noioameni, adicå un nou tip de cercetåtori, care måcar asupra teoriei culturii,våzutå prin perspectiva lingvisticii, în perspectiva teoriei comunica¡iilor¿i a semioticii så poatå så gândeascå la fel, unitar, så poatå så gândeascåasupra culturii, nu? ªi atunci så opereze fiecare cu tehnica lui, fiindcåmetoda, dacå gânde¿ti unitar, totu¿i, metoda în liniile mari trebuie så fieuna, aplicatå cu tehnici de cercetare deosebite. Nu este o metodå, suntdouå lucruri, este o metodå ¿i o tehnicå. Adicå, nu lepådåm nimic dintehnicile valabile ale cercetårii disciplinelor atomizate, dar integråmaceste tehnici ale disciplinelor atomizate în aceastå metodå globalå, carederivå dintr-o nouå viziune a culturii. ªi atunci ce am fåcut eu în ultimaparte a vie¡ii mele? Am luat pe cei mai buni studen¡i ai mei, am fåcut ungrup de cercetare, cu care m-am dus trei ani de-a rândul, ¿i am fåcutcercetare de teren. Practicå de teren în Maramure¿. Din acest grup auie¿it to¡i båie¡ii å¿tia care publicå acuma, nu? To¡i au – ca så zic a¿a – au„mu¿cat“ în aceastå idee. ªi fiecare lucreazå asupra unei anumiteprobleme, dar totu¿i din aceastå viziune integratoare. Ceea ce a fåcut caacum în afarå de volumele astea de materiale folclorice care apar acumadin ceea ce numesc eu corpusul folclorului, så fi apårut o serie devolume care, asupra anumitor aspecte ale folclorului, prezintå dejaviziunea nouå...

– Deci prelucrarea materialului brut...– Prelucrarea materialului brut dintr-un nou punct de vedere. Azi

am avut o discu¡ie cu un båiat de la Ia¿i... Am så-¡i aråt aici câte cår¡i defolclor au apårut în timpul din urmå.

– Formidabil! Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric“.„Portretul literar“, de Silviu Angelescu. Dar asta ce are cu folclorul?

– Este despre basme...

347

– Aceasta må intereseazå foarte mult, „Portretul în literatura oralå“. VasileTudor Cre¡u104, „Ethosul folcloric – sistem deschis“. Mihai Coman105, „Sorasoarelui“, Albatros. Drogeanu cu „Practica fericirii“... Ivan Evseev106.

– Elev al lui Propp. De la Timi¿oara. A fåcut universitatea la Leningrad,unde a fost elev al lui Propp, ¿i acum e profesor la Timi¿oara. Semiotician,se ocupå ¿i el de folclor.

– A. Gh. Olteanu107, „Structurile retorice ale liriii orale române¿ti“.Alexandru Popescu108, „Tradi¡ii de muncå române¿ti – în obiceiuri, folclor,artå popularå“. Formidabil!

– Adicå vezi numai câteva, care le am aici la îndemânå. ªi asteacontinuå så aparå.

– Sunt to¡i elevi ai dumneavoastrå?– To¡i sunt studen¡ii mei, mai mult sau mai pu¡in, cu care eu am

colaborat ¿i cu care continui så colaborez. Acum o så aparå o nouå lucrare alui Mihai Coman în legåturå cu miturile. Mai e Constantinescu, care publicåo lucrare în legåturå cu structura de familie, cu neamuri ¿i cu toatelucrurile astea, ¿i continuå så aparå lucråri. Cre¡u o så publice ¿i el un aldoilea volum... Adicå oamenii å¿tia to¡i, pe care eu i-am crescut, ca så zica¿a, ¿i cu care am avut ¿i un dialog permanent, prin centrul åsta de laTimi¿oara care l-am fåcut ¿i care era mai liber ca forme institu¡ionale.Noi de douåzeci de ani facem la Timi¿oara în fiecare toamnå un colocviu,la care fiecare a venit, a participat, a discutat. Acuma de pildå, la ultimulcolocviu la care am fost la Timi¿oara, în care a prezentat diverse materialefiecare, pe urmå am fåcut o maså rotundå, ¿i am discutat o temå foarteinteresantå: dacå ceea ce spune Van Gennep109, marele folclorist, în cartealui celebrå despre riturile de trecere, dacå este sigurul lucru care se poatespune despre rituri. Adicå dacå func¡ia riturilor este numai ca så facåtrecerea sau dacå este ¿i o func¡ie de crea¡ie. Adicå dacå riturile nu sunt¿i fåptuitoare, nu numai trecåtoare. Cå eu cred cå riturile sunt ni¿te tehnicicare fac ceva. Cred cå riturile, toate obiceiurile de anul nou nu sunt numaica så treacå anul vechi în anul nou, ci ca så facå anul nou. Så facå anulnou dupå dorin¡a oamenilor, la chip metaforic în colinde ¿i uråri ¿i-ntoate chestiile astea. Adicå este exact a¿a, ceea ce face statul socialistcând planificå! /râde/. Anul el îl planificå metonimic! /râd/

– În fond ce este un congres? Nu este un rit de trecere de la un cincinal laaltul?

– Sigur...

348

– Cu raportul, cu...– Asta-i nenorocirea! /râde/ Azi am avut o discu¡ie cu un båiat foarte

bun care face folclor acuma la Ia¿i, care organizeazå folcloristicamoldoveneascå. El nu este propriu-zis studentul meu, dar cu care eu amlegåturi, ¿i l-am integrat ¿i pe el în...

– Integra¡ii-i ¿i pe cei din Miercurea-Ciuc110!– Påi, îi integrez! Adicå l-am integrat în grup. Sigur cå noi suntem

aten¡i la fenomenul social. Orice fapt din punctul meu de vedere poate fiprivit ca un text. Dar orice text are un context, nu? El este fåcut, ¿i peurmå este receptat. Contextul se schimbå. Se schimbå dupå foarte multelucruri. ªi contextul în facere, ¿i contextul în receptare. ªi atuncipsihologicul aici intrå prin inten¡ie. Tu faci ceva cu o anumitå inten¡ie,dar celålalt îl prime¿te cu altå inten¡ie. Exact ceea ce am discutat noi cusistematizarea satelor, nu? Eu asta le-am spus la Muzeul Satului. Le-amspus så ia fiecare o caså din muzeu, så vadå de unde a fost aduså, ¿i så seducå în satul respectiv, ¿i så vadå ce s-a întâmplat cu neamul de oamenidin satul respectiv pânå aståzi. Ce case noi s-au fåcut, ¿i câ¡i sunt la ora¿,¿i câ¡i sunt la sat, ¿i cum privesc ei ceea ce-i în Muzeul Satului fa¡å deceea ce este aståzi... Adicå se pot face multe gândind a¿a, în sistemulåsta de în¡elegere, fiindcå totul este nu numai så cuno¿ti, ci ¿i såîn¡elegi realitatea. E mult mai greu s-o în¡elegi. Ca så în¡elegi realitateatrebuie så cuno¿ti tot sistemul de comunicare, toate codurile, ca så cuno¿tipe urmå ¿i inten¡iile. Pe urmå, eu ce ¡i-am spus ¿i în politicå, fiecare textare un context, ¿i are ¿i un subtext, ¿i atunci trebuie så mai cite¿ti ¿i printrerânduri, ca så po¡i så în¡elegi.

– Da, este analiza de con¡inut, metoda asta miraculoaså...– Ei, asta am fåcut, vezi?– Înainte de a începe discu¡iile noastre, mi-a¡i spus urmåtorul lucru: „Påi,

de ce så-¡i povestesc via¡a, când a fost a¿a frumoaså?”– Eu am avut un mare noroc în via¡å, nu? Cå am avut norocul så må

pot educa ¿i så fiu întotdeauna la zi. Când am fåcut socoteala cå sunt din1928... Sunt ¿aizeci ¿i câ¡i ani pânå aståzi?

– Cincizeci ¿i ¿apte...– Cincizeci ¿i ¿apte de ani. De cincizeci ¿i ¿apte de ani eu tot umblu

în lume, ¿i tot învå¡, nu? Adicå am avut norocul întâi cå dupå ce am statla Bucure¿ti, ¿i nu m-am dus la Cluj ca så må înfund în ardelenie, amvenit aici la Bucure¿ti, ¿i am nimerit ¿i la folclor peste o ¿coalå bunå, cu

349

Densu¿ianu, ¿i cu o lingvisticå totu¿i bunå, ¿i la sociologie, cu sociologii,¿i pe urmå cu Bråiloiu, dupå aia am avut norocul så må duc imediat laPraga. În ’28 m-am dus la Praga, ¿i atunci am putut så profit ¿i delingvistica structuralå, ¿i de literatura ruså de specialitate, care era acoloaccesibilå – ceea ce la noi nu era -, ¿i de folcloristica func¡ionalistå ¿i a¿amai departe. ªi pe urmå, dupå aceea când am început dupå råzboi såumblu imediat în lume, am putut så må duc în America, ¿i så våd ce facecealaltå lume. Eu am avut ¿i o bunå forma¡ie de universitate germanå,cå am fost la Bonn...

– Dar la Bonn pe vremea aceea deja... a fost dupå ’33...– Nu! Pânå în ’33.– Înainte de Hitler a¡i fost?– Pânå în ’31. Când a venit Hitler eu nu mai eram acolo. Bonnul era

foarte bun atunci. Bonnul îl avea acolo pe Waltzel care era cel mai mareistoric... teoretician al literaturii germane, al literaturii în general. Pe urmåera Hans Robert Curtius111.

– ªi în române¿te s-a tradus...– Da... Care era alåturi, pe urmå era acolo o ¿coalå foarte bunå de

etnografie, cu Hans Naumann, care n-a fost un prost, pe care ei l-ausocotit pe urmå hitlerist, adicå a trecut de partea lui Hitler, dar ca profesorera un profesor bun... Adicå eu am putut så profit de ni¿te profesoribuni. Pe urmå, dupå råzboi, în afarå de America, de Fran¡a ¿i deGermania, cu care am ¡inut legåturile în continuare, am intrat în toateinstitu¡iile astea folcloristice, antropologice, în toate institu¡iile interna-¡ionale, conferin¡e speciale... M-am tot fråmântat cu ei. ªi pe urmå amavut norocul cå m-am dus aproape doisprezece ani aproape în fiecarevarå la Urbino, unde era marele centru interna¡ional de semioticå, ¿iunde numai cine nu era bun nu venea. Adicå din punctul åsta de vederecred cå am fost favorizat.

– Bine, norocul ¿i-l face omul... Dar, care a fost strategia vie¡ii dumnea-voastrå?

– Norocul meu ¿tii de unde vine, nu? Norocul e cå eu sunt scor-pion. Am o zodie bunå... /râde/ Sigur... A¿a cå asta este.

– Am putea avea o discu¡ie numai despre perioada când a¡i fost visitingprofesor în America...

– Da, bine, asta a fost altå datå, acolo iarå¿i am fost... Am fost visitingprofesor la Paris, la ¿tiin¡ele sociale, am fost visiting profesor la Marburg,

350

în Germania Federalå, pe urmå am fost odatå la Stanford, numai lainstitutul de Behaviorals Sciences, numai pentru cercetare, pe urmå amfost la Berkeley, ¿i pe urmå am fost la Ann Arbor. ªi pe urmå am fost laUCLA. Am avut ¿i Urbino, ca så zic a¿a, cå ¿i acolo era tot un fel devisiting... A¿a cå am avut trei visiting profesorate în America, ¿i apoi amavut trei visiting profesorate în Europa. Asta este o obliga¡ie, dar este ¿i ofavoare. ªi pe urmå am avut marele noroc cå eu ¿tiu limbi. Adicå eu unapeste alta ¿tiu zece limbi. ªi må descurc cu toate limbile europene.Cu româna ¿tiu limbile romanice, nu? Fran¡uze¿te normal, italiene¿tenormal, în¡eleg ¿i spaniola, portugheza nu-i o problemå, limbile slave –vorbesc cehå, vorbesc polonezå, vorbesc ruså, dar în¡eleg bulgåre¿te ¿isârbe¿te, nu? Iarå¿i nu e o problemå, ucraineana o în¡eleg destul de bine...

– Este apropiatå de polonezå?– De ruså. Dar cu ucraineana am legåturi încå din Maramure¿.

Pe urmå ¿tiu nem¡e¿te, cå am fåcut universitate în Germania, ¿i la Pragase vorbea nem¡e¿te, cå la Praga erau atunci douå universitå¡i. Pe urmåtârziu, la båtrâne¡e am învå¡at engleze¿te, ceea ce este un mare avantaj.

– Maghiara de fapt de unde o ¿ti¡i?– Maghiara de acaså, doar am fåcut douå clase la piari¿ti. Eu am

început la ¿coala piaristå din Sighet.– Dar nu din sat, deci?– Bine, în familie se vorbea ungure¿te, cå tatål meu era popå, ¿i to¡i

intelectualii vorbeau ungure¿te în Ardeal. Nu ca ai no¿tri acum, cå intelec-tualii români tineri nu mai vorbesc ungure¿te, ¿i fac foarte råu.

– Cum v-a¡i acomodat cu statutul de pensionar?– Foarte bine!– V-a¡i pensionat brusc din toate...– Nu... Uite ce se întâmplå...– Dumneavoastrå accentua¡i totdeauna cå v-a¡i pensionat „la cerere“.– La cerere, da. Fiindcå uite ce se întâmplå. Eu în preajma pensionårii

eram angrenat foarte tare în activitå¡i interna¡ionale. Chiar în preajmapensionårii eram visiting în America. Deci din punctul meu de vedereluasem deja o distan¡å fa¡å de ceea ce låsam în ¡arå, nu? Adicå nu amsocotit cå fiind pensionar råmân pe cracå. M-am mutat de pe cracaactivitå¡ii, pe craca lini¿tii, ¿i m-am mutat pe altå cracå, dar aveam totu¿io cracå. Adicå n-am råmas dezamparat cå m-am pensionat. ªi pe urmå îiaveam pe copiii å¿tia pe care i-am crescut în ultimii ani, ¿i care to¡i au

351

continuat så ¡inå legåtura cu mine. Eu ¡in ¿i acuma legåtura cu to¡i, ¿ito¡i vin la mine. ªi vin ¿i tineri care au intrat în universitate dupå mine,iar dacå se ocupå de folclor vin ¿i facem discu¡ii. Coman n-a fost niciodatåstudentul meu, nu l-am avut student în facultate niciodatå. Asta må ¡inetânår...

– Dar ac¡iona¡i în continuare, conducåtor de doctorate?– Am råmas, da. Bine, asta la universitate po¡i så råmâi pânå mori

conducåtor de doctorat. Înainte era ¿i un titlu, erai profesor consultant.– Acum nu mai existå titlul åsta?– Titlul nu mai existå. Dar eu dupå aceea totu¿i am mai circulat în

stråinåtate ¿i ca pensionar, cå doar n-am considerat cå dacå sunt pensionarîn ¡arå, nu pot så fiu, så må duc ¿i så circul în stråinåtate, så iau parte latoate lucrurile astea... A¿a cå nu... Cu pensionarea acum sunt foarteîngrijorat, ¿tii, din cauza poluårii... Fiindcå pânå acum to¡i pensionariiaveau o ocupa¡ie, så stea la coadå... Acum, de când cu poluarea s-audesfiin¡at cozile, /râde/ ¿i pensionarii au ajuns ¿omeri... A¿a cå asta este,asta må îngrijoreazå... /râd/

Note

1 Bartók, Béla (1881-1945), compozitor, pianist ¿i muzicolog maghiar,remarcabil culegåtor al folclorului muzical. A contribuit la înnoirealimbajului muzical prin asimilarea creatoare a elementelor folcloricemaghiare ¿i române¿ti. Membru al Academiei Ungare de ªtiin¡e.

2 Kiriac, Dimitrie G. (pe numele adevårat Dumitru Georgescu; 1866-1928),muzician, fondatorul Societå¡ii Corale Carmen. Contribu¡ii la constituirea¿colii na¡ionale de compozi¡ie ¿i a unui stil specific, rezultat din interferareamo¿tenirii bizantine cu elemente ale folclorului muzical. Culegåtor de folclormuzical.

3 Hasdeu, Bogdan-Petriceicu (1838-1907), scriitor, lingvist, folclorist ¿i istoric,unul dintre spiritele enciclopedice ale culturii române, poliglot ¿i polihistor,fondator al unui mare numår de publica¡ii. Întemeietor al lingvisticii,filologiei ¿i lexicografiei ¿tiin¡ifice române¿ti. Ini¡iator al metodei comparativistorice ¿i al teoriei circula¡iei cuvintelor. A ini¡iat primele anchete dialectaleprin coresponden¡å ¿i a editat numeroase texte vechi. Unul dintre fondatoriifolcloristicii comparate în România. Membru al Societå¡ii AcademiceRomâne.

352

4 Caracostea, Dumitru (1879-1964), critic, istoric literar ¿i folclorist, profesoruniversitar la Bucure¿ti. Întemeietorul Institutului de Istorie Literarå ¿iFolclor. Fondatorul ¿colii istorico-geografice în folcloristica româneascå.

5 Stefanek, Anton (1877-1964) om politic, sociolog, jurnalist, profesoruniversitar slovac. Între 1918-1924 ministrul slovac al Învå¡åmântului ¿iCulturii din Republica Cehoslovacå.

6 Masaryk, Tomá. Garrigue (1850-1937), om politic, filosof ¿i sociolog ceh.Apåråtor al na¡ionalismului ceh. Primul pre¿edinte al Republicii Cehoslovace(1918-1935).

7 Beneš, Edvard (1884-1948), om politic cehoslovac. Ministru de Externe(1918-1935), prim-ministru (1921-1922), pre¿edinte al Republicii (1935-1938,1945-1948).

8 Bogatyrev, P.G. (1893-1971), etnograf rus. Lucrårile sale publicate în Europaîn anii ’20-’30 au stat la baza studiului contemporan al func¡iilor simboliceale obiectelor.

9 Jakobson, Roman (1896-1982) lingvist ¿i semiotician american de origineruså, reprezentant al ¿colii formaliste ruse, unul dintre fondatorii fonologiei.

10 Hlebnikov, Velimir (Viktor Vladimirovici; 1885-1922), poet ¿i dramaturgrus, ini¡iator ¿i teoretician, împreunå cu Maiakovski, al futurismului rus.

11 Maiakovski, Vladimir Vladimirovici (1894-1930), poet ¿i scriitor rus. A debu-tat ca poet futurist, impunându-se prin for¡a personalitå¡ii sale. Ca poet alrevolu¡iei s-a impus prin originalitatea limbajului. Autor de teatru satiric.

12 „Adevårul“ – publica¡ie de orientare democraticå, apårutå la Ia¿i (såptå-mânal, 1871-1872), apoi la Bucure¿ti (cotidian, cu întreruperi, 1888-1951).Fondator: Al. V. Beldiman.

13 „Diminea¡a“ – cotidian românesc de informa¡ii de orientare democraticå.A apårut la Bucure¿ti, între anii 1904-1916, 1919-1937. Director C. Mille.

14 Brunea-Fox, F. (1898-1977), cel mai cunoscut reporter al perioadeiinterbelice, colaborator la „Adevårul“ ¿i „Diminea¡a“.

15 „Realitatea ilustratå (sau lucrurile a¿a cum le vedem cu ochii)“, Cluj(1927-1940), Bucure¿ti (noiembrie 1940-aprilie 1969). Editeazå suplimentul„Reportaj. Revista faptelor senza¡ionale“, Bucure¿ti, 1931.

16 Berdiaev, Nikolai Alexandrovici (1874-1948), filosof rus, emigrat în 1922la Berlin, unde a creat Academia religioaså-filosoficå, devenitå centrul spiri-tual al emigra¡iei ruse. Ulterior s-a stabilit la Paris. Bogata sa operå filosoficåa exercitat o puternicå influen¡å asupra gânditorilor vremii.

17 Stoia, Achim (1910-1973), compozitor, dirijor, folclorist ¿i pedagog, profesorla Conservatorul din Ia¿i ¿i dirijor al Filarmonicii Moldova (1950-1960).Rector al Conservatorului din Ia¿i. Muzicå simfonicå ¿i vocal-simfonicå,de camerå, instrumentalå ¿i vocalå, piese corale. Culegeri ¿i studii de folclor.

353

18 Vuia, Romulus (1887-1963), etnograf, profesor universitar la Cluj. Cercetåriasupra zonelor etnografice din Transilvania.

19 Mihåilescu, Vintilå-Miron (n. 1951), psihosociolog, antropolog, profesoruniversitar la Bucure¿ti. A ini¡iat ¿i a condus Societatea de AntropologieCulturalå din România (SACR). Domenii de specializare: etnopsihologie,identitate ¿i etnicitate, studiul comunitå¡ilor.

20 Zamfirescu, Vasile Dem. (n. 1941), filosof, psihanalist, profesor universitarla Bucure¿ti, a lucrat la Institutul de Filosofie al Academiei Române, apoila Laboratorul de Antropologie al Institutului Victor Babe¿ din Bucure¿ti.A elaborat lucråri de filosofie, etologie umanå ¿i de psihanalizå.

21 Råutu, Radu (n. 1938), etnolog la Institutul de Etnografie ¿i Folclor dinBucure¿ti, apoi ¿eful colectivului de antropologie socialå la Laboratorul deAntropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române. A cercetat poves-tirile, descântecele ¿i ritualurile populare, a realizat studii de antropologiemedicalå, de etnologie ¿i antropologie urbanå ¿i filme de etnologie ¿iantropologie.

22 Mihu, Achim (n. 1931) sociolog, profesor universitar la Cluj, specializat înmetode ¿i tehnici de cercetare sociologicå, epistemologie socialå, antropologiefilosoficå ¿i culturalå, sociologie industrialå ¿i a grupurilor mici.

23 Verdery, Katherine (n. 1948), antropolog, profesor de antropologie laUniversitatea John Hopkins din Baltimore, specializatå în problematicasocietå¡ilor est-europene. Începând din 1973 a efectuat repetate stagii decercetare în România. Autoarea lucrårilor Transylvanian Villagers: Centuriesof Political, Economic and Ethnic Change, Compromis ¿i rezisten¡å. Cultura românåsub Ceau¿escu.

24 Dåncu¿, Gheorghe (1906-1967), profesor de limba românå, muzeograf,director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei (1950-1956; 1959-1967).

25 „Dreapta“, subintitulatå „foaie de culturå, informa¡ie ¿i luptå“, gazetå aCentrului Studen¡esc Bucure¿ti, apare între decembrie 1931 – noiembrie1934, cu întreruperi, în total 24 numere. Redactor-¿ef a fost E. Horescu.

26 „Stânga“. Revistå de doctrinå ¿i influen¡å marxistå. Apare la Bucure¿ti,såptåmânal (1932-1933), având între colaboratori pe M. Ralea, P. Comarnescu,Petre Pandrea.

27 „Cuvântul liber. Revistå såptåmânalå. Politicå, literaturå, teatru, artå“.Publica¡ie de stânga, apare la Bucure¿ti între 1933-1936 ca seria a III-a apublica¡iei cu acela¿i titlu. Director: Tudor Teodorescu-Brani¿te, editatå deconcernul de preså „Adevårul“ ¿i „Diminea¡a“.

28 Bogza, Geo (1908- 1993), poet ¿i publicist. Tipåre¿te revista de avangardå„Urmuz“ (1928), colaboreazå la „Bilete de papagal“ ¿i „Unu“. Poezie defrondå, realizatå cu mijloace suprarealiste.

29 Brauner, Victor (1903-1966), pictor suprarealist, a colaborat la revista de

354

avangardå „75 HP“, a fåcut parte din cercul grupårii „Contemporanul“. Dupåstabilirea sa în Fran¡a s-a alåturat grupului de suprareali¿ti compus dinYves Tanguy, Jacques Hérold, Max Ernest. Opera sa a fost expuså în peste60 de expozi¡ii în Europa ¿i SUA.

30 Maxy, Max Herman (1895-1971), pictor român. Operå ilustrând racordareala marile tendin¡e inovatoare europene (cubism, futurism, constructivism).

31 Gheorghe Dinu (numele real al lui Stephan Roll, 1904-1974), poetavangardist, promotor al dadaismului ¿i al dicteului suprarealist.

32 Ehrenburg, Ilia Grigorievici (1891-1967), scriitor ¿i publicist rus. Prozåsatiricå, romane, marcate de conformism ideologic, pe tema industrializårii,a råzboiului ¿i a påcii, dar ¿i a destalinizårii. Memorii (Oameni, ani via¡å).

33 Cancel, Petre (1890-1947), lingvist slavist, profesor la catedra de limbi slavea Universitå¡ii Bucure¿ti. Consemnat de istoria folcloristicii române pentrusugestiile metodologice fåcute în Originile poeziei populare. Precizåri,distinc¡iuni (1922).

34 Moszyñszki, Kazimierz (1887-1959), etnograf polonez.35 Znaniecki, Florian (1882-1952), sociolog polonez-american, autor împreunå

cu William I. Thomas a celebrei monografii ºåranul polonez în Europa ¿i înAmerica (1920). Contribu¡ii importante la sociologia cunoa¿terii.

36 „Grai ¿i suflet“. Revista Institutului de Filologie ¿i Folclor. Apare laBucure¿ti, anual (1923-1937), sub conducerea lui O. Densu¿ianu, publicåstudii ¿i articole referitoare la folclor, culegeri de folclor, cercetåridialectologice.

37 Waltzel, Oskar (1864-1944), istoric ¿i teoretician german al literaturii,autorul importantului volum Con¡inut ¿i formå în opera poeticå (1923-1924).

38 Naumann, Hans (1886-1951), filolog, poet ¿i scriitor german, profesoruniversitar. A studiat Evul Mediu german, îmbogå¡ind în acela¿i timp curezultate noi ¿i domeniul etnografiei.

39 Freyer, Hans, profesor universitar la Leipzig, în anii ’30 pre¿edinte alSocietå¡ii Germane de Sociologie ¿i director al Institutului de Istorie aCulturii ¿i de Istorie Universalå, adept al încadrårii fenomenelor sociologiceîn politica europeanå ¿i mondialå.

40 Bârlea, Ovidiu (1917-1990), folclorist ¿i prozator. Culegeri de basme ¿i snoave,sinteze ¿i studii de folcloristicå. Autor al unor povestiri ¿i al unui roman.

41 Moldovan, Roman (1911-1996), economist ¿i sociolog, profesor universitarla Bucure¿ti. Specialist în probleme de statisticå economicå ¿i economieconcretå. Academician.

42 Djamo, Nicolae (1914-1997), licen¡iat în geografie, a participat la cerce-tarea Dâmbovnic conduså de Anton Golopen¡ia ¿i Mihai Pop. Dupå råzboia fost profesor de geografie la Academia de Studii Economice.

43 Betea, Nicolae (1911-?), statistician, referent la Institutul Central deStatisticå, participant la cercetarea popula¡iei române¿ti din zona de dincolo

355

de Bug, realizatå sub conducerea lui A. Golopen¡ia în timpul råzboiului.Arestat ¿i condamnat în procesul Påtrå¿canu.

44 Zilber, Herbert (Belu) (1901-1978), inginer, licen¡iat în matematicå ¿i înfilosofie. Dupå 1945 director al Institutului pentru Studiul ConjuncturiiEconomice. Arestat în 1948, implicat în procesul Påtrå¿canu ¿i condamnatla muncå silnicå pe via¡å. Eliberat (1964) ¿i reabilitat (1968).

45 Bådina, Ovidiu (1932-1999), sociolog, a elaborat dupå 1965, împreunå cuOctavian Neam¡u, primele monografii despre Dimitrie Gusti, a editatoperele lui Gusti (vol. I-VII), a înfiin¡at Centrul de Cercetåri pentruProblemele Tineretului din Bucure¿ti.

46 Codru-Drågu¿anu, Ion (1818-1884), etnograf. Opera sa Peregrinultransilvan... (1835-1844) con¡ine ateståri importante ale unor manifeståri ¿iforme folclorice, descrieri etnografice.

47 În limba maghiarå, în traducere literalå „slovac cu sârmå“.48 Petru I - Petru cel Mare (1672-1725), ¡ar (1682-1721) ¿i împårat al Rusiei

(1721-1725), ctitorul Rusiei moderne.49 Coci¿u, Ilarion (1910-1952), folclorist, elev al lui Bråiloiu, dirijor de cor,

cercetåtor la Institutul de Folclor din Bucure¿ti (1949-1952).50 Alexandru, Tiberiu (1914-1997), etnomuzicolog, important culegåtor,

exeget ¿i editor de folclor românesc, elev ¿i colaborator al lui Bråiloiu.Profesor de folclor la Conservatorul din Bucure¿ti, cercetåtor la Institutulde Folclor din Bucure¿ti.

51 Carp, Paula (1911-1991), folcloristå la Arhiva de Folclor a Societå¡iiCompozitorilor Români (1935-1943), cercetåtoare la Institutul de Folclordin Bucure¿ti (1949-1968), s-a ocupat de problemele de transcriere muzicalåîn folclorul românesc.

52 Popovici, Iosif (1876-1928), lingvist ¿i folclorist, studii la Viena ¿i Paris,specialist în foneticå, profesor de limba românå la Viena ¿i Budapesta,profesor ¿i director al Institutului de Foneticå Experimentalå de la Cluj(1919-1928). Îmbinå studiul lingvistic al dialectelor cu cercetarea folcloricå.

53 Rudenie.54 Seton-Watson, Hugh (1916-1984), profesor universitar ¿i istoric britanic

marcant, fiul lui Robert William Seton-Watson (Scotus Viator).55 Tito, Iosip Broz (1892-1980), mare¿al ¿i om politic iugoslav. Secretar ge-

neral al Partidului Comunist Iugoslav din 1936. Pre¿edinte al Vecei Exe-cutive Federale ¿i comandant suprem al armatei (1941-1945), a ie¿it de subsfera de influen¡å sovieticå (1948) ¿i a men¡inut o politicå externå denealiniere ¿i de neutralitate. Pre¿edinte (1953) ¿i pre¿edinte pe via¡å al R.S.F.Iugoslavia.

56 Groza, Petru (1884-1958), avocat ¿i om politic. Pre¿edinte al FrontuluiPlugarilor (1933-1953). De mai multe ori ministru. Vicepre¿edinte alConsiliului de Mini¿tri (1944-1945). Pre¿edinte (¿eful statului) al Prezidiului

356

Marii Adunåri Na¡ionale (1952-1958). La 6 martie 1945 ca prim-ministruformeazå un guvern (preponderent comunist), recunoscut de Marea Britanie¿i SUA.

57 Pi³sudsky, Józef (1867-1935), mare¿al ¿i om politic polonez. Unul dintreliderii Partidului Socialist Polonez. ªef al statului (1918-1922), principalulartizan al independen¡ei Poloniei. Pentru securitatea statului primejduitde Rusia sovieticå a încheiat alian¡e cu Ucraina. În 1926 a preluat puterea¿i a guvernat autoritar.

58 Otto, Rudolf (1860-1937), filosof ¿i istoric german al religiilor, fenomenologal sacrului.

59 Vancea, Zeno (1900-1990), compozitor ¿i muzicolog, profesor universitarla Târgu-Mure¿, Timi¿oara ¿i Bucure¿ti. Crea¡ie modernå, cu sugestivefiloane folclorice. Istoric al muzicii.

60 Popescu, Stelian (1874-1950), ziarist, proprietarul ¿i directorul „Univer-sului“, om politic liberal, deputat. Adversar al politicii lui Carol al II-lea ¿ial camarilei regale. Ministrul Justi¡iei (decembrie 1921- mai 1922; iunie 1927-noiembrie 1928), pre¿edintele Ligii Antirevizioniste Române, constituitåîn decembrie 1933.

61 Lévi-Strauss, Claude (n. 1908), antropolog francez, profesor la Collège deFrance (la prima catedra de antropologie socialå). Cu pregåtire filosoficå,urmatå de o minu¡ioaså cercetare etnologicå, cu o gândire teoreticå ¿ipracticå modelatå de structuralismul lingvistic ¿i de ¿tiin¡a comunicårii, aadus în antropologie o viziune ¿i o metodologie nouå.

62 Condurachi, Emil (1912-1987), istoric ¿i arheolog, profesor universitar laBucure¿ti, istoric al antichitå¡ii, specialist în istoria ¿i arheologia greco-romanå a litoralului nord-vestic al Mårii Negre. Studii în domeniulnumismaticii antice ¿i bizantine. Academician.

63 Drågoi, Sabin (1894-1968), compozitor ¿i folclorist, profesor universitar laTimi¿oara ¿i Bucure¿ti. Reprezentant al ¿colii române¿ti de muzicåcontemporanå. Ca director al Institutului de Folclor din Bucure¿ti a stimulatculegerea ¿tiin¡ificå a folclorului muzical românesc. Membru corespondental Academiei Române.

64 Amzulescu, Alexandru I. (n. 1921), folclorist, cercetåtor din 1950, apoi,¿eful sectorului de literaturå popularå ¿i al sectorului de folclor (1971-1983)de la Institutul de Etnografie ¿i Folclor.

65 Proca Ciortea, Vera (n. 1915), coregraf ¿i coreolog, la Institutul de Folclorabordeazå cercetarea ¿tiin¡ificå a repertoriului coregrafic român.

66 Ciortea, Tudor (1903-1982), compozitor ¿i muzicolog, profesor universitarla Bucure¿ti. Muzicå simfonicå, de camerå, lieduri, balete.

67 Giurchescu, Anca (n. 1930), etnolog al dansului. Cercetåtoare la Institutulde Etnografie ¿i Folclor din Bucure¿ti (1965-1979), din 1979 tråie¿te înDanemarca. Prin cercetåri de teren în peste 230 localitå¡i din România a

357

realizat cca 1500 de transcrieri, filme de dans ¿i obiceiuri. Studiereacomparatå a jocurilor populare române¿ti în context european.

68 Buc¿an, Andrei (1921-1995), istoric al artei, coregraf, cercetåtor al dansuluipopular românesc la Institutul de Etnografie ¿i Folclor din Bucure¿ti.Efectueazå peste 200 de culegeri complete de repertoriu, transcrie ¿i noteazåcca. 3000 de dansuri.

69 Din 1990, Muzeul ºåranului Român.70 „Scânteia“. Organ al C.C. al P.C.R. (21 septembrie 1944- 21 decembrie 1989).71 Papahagi, Tache (1892-1977), lingvist ¿i folclorist român de origine aromânå,

profesor universitar la Bucure¿ti, autor de studii ¿i de culegeri de folclor,lucråri lexicografice, cercetåri dialectologice.

72 Stånescu, Nicu, violonist ¿i dirijor, la începutul anilor ’50 orchestra sa cântaîn Parcul Vergiliu.

73 Budi¿teanu, Ionel (pseudonim al lui Nae Ion; 1919-1991), violonist ¿i dirijor,creator al stilului de concert în interpretarea orchestrei de muzicå popularå„Barbu Låutaru“. Repertoriu: roman¡e, melodii låutåre¿ti ¿i piese de café-concert. Turnee interna¡ionale.

74 Luca, Fånicå (pseudonim al lui ªtefan Iordache; 1894-1968), naist de marevirtuozitate.

75 Chiriac, Mircea (n.1919), compozitor. Muzicå simfonicå, de camerå ¿i defilm, teme ¿i motive folclorice.

76 Ro¿ianu, Mihail (1900-1973), demnitar comunist, adjunct al ministruluiÎnvå¡åmântului Public (1948-1949), pre¿edinte al Comitetului pentruA¿ezåminte Culturale (1950), ambasador în Bulgaria (1956-1961) ¿i Ungaria(1961-1966), pre¿edinte al ARLUS (1969).

77 Rosetti, Alexandru (1895-1990), lingvist ¿i filolog, profesor universitar laBucure¿ti. A întemeiat Centrul de Cercetåri Fonetice ¿i Dialectale dinBucure¿ti (1961) ¿i a editat revista „Bulletin linguistique“ (1933-1948). Spe-cialist în istoria limbii. Cercetåri asupra folclorului arhaic. Academician.

78 Graur, Alexandru (1900-1988), lingvist, profesor universitar la Bucure¿ti.Studii în domeniul lingvisticii, de foneticå, gramaticå, onomasticå. Lucråride cultivare a limbii. Redactor responsabil al Dic¡ionarului limbii române,serie nouå. Academician.

79 „Revista de etnografie ¿i folclor“. Publica¡ie a Institutului de Etnologie ¿iFolclor. Apare la Bucure¿ti trimestrial (1956-1963), de 6 ori pe an (1964-1968),lunar (1968-1970), apoi trimestrial. Între 1956-1960 apare cu titlul „Revistade folclor“.

80 Coteanu, Ion (1920-1997), lingvist, profesor universitar la Bucure¿ti. Studiiîn domeniul dialectologiei, lexicologiei, stilisticii, al teoriei limbii ¿i al limbiiromâne contemporane. Membru fondator ¿i vicepre¿edinte al Societå¡ii deªtiin¡e Filologice din România. Academician.

358

81 Malinowski, Bronislaw (1884-1942), etnolog ¿i antropolog englez de originepolonezå. A studiat comportamentul ¿i civiliza¡ia popula¡iilor primitivedin Melanezia ¿i a formulat teoria func¡ionalismului.

82 Structuralism: teorie lingvisticå contemporanå care sus¡ine cå limba esteun sistem autonom ale cårei elemente constitutive alcåtuiesc o structuråunicå ¿i unitarå, func¡ionând ¿i condi¡ionându-se reciproc, în virtutearela¡iilor directe sau mediate dintre ele. Teoria este promovatå de trei ¿colilingvistice, printre care cea praghezå, „Cercul lingvistic de la Praga“,reprezentat de S. N. Trubetzkoy ¿i R. Jakobson.

83 Func¡ionalism: principiu metodologic de analizå, constând în considerareaobiectului analizat un întreg ¿i în desfacerea lui în pår¡ile sale componente,în eviden¡ierea legåturilor ¿i dependen¡elor func¡ionale între pår¡i, elemente,factori, variabile etc.

84 Cassirer, Ernst (1874-1945), filosof german, reprezentant al ¿coliineokantiene de la Marburg. Profesor universitar la Hamburg, Oxford,Göteborg, Yale ¿i Columbia. Contribu¡ii la semioticå, filosofia culturii.Considerat precursor al structuralismului.

85 Marr, Nikolai Iakovlevici (1864-1934), lingvist rus, autor al unei teorii carepostuleazå monogeneza limbajului (foarte criticatå ulterior), ¿i care a aplicat,în mod inadecvat, marxismul la problemele lingvisticii.

86 Leach, Edmund Roland (1910-1989), antropolog britanic, s-a remarcat princercetåri etnografice în Birmania ¿i Sri Lanka ¿i prin contribu¡ii la dezbaterileteoretice ale disciplinei. Criticå în¡elegerea func¡ionalistå a sociologiei,etnocentrismul categoriilor analitice ale antropologilor ¿i preconizeazåfolosirea unor simboluri ¿i modele formale. Dezvoltå un stil propriu deanalizå structuralå.

87 Evans-Pritchard, Edward Evan (1902-1973), specialist în popula¡iile sud-sudaneze, teoretician al sistemelor puterii în societå¡ile nestatale, inventatoral unui model de analizå comparativå care asociazå teoria grupurilorteritoriale, considerat fondatorul antropologiei structurale britanice.

88 Boas, Franz (1858-1942), etnolog german, stabilit în SUA, profesor deantropologie între 1899-1937, timp în care a format întreaga etnologieamericanå, ai cårei ilu¿tri reprezentan¡i au fost elevii såi. Editor lanumeroase lucråri, animator al unor proiecte colective, opera sa acoperåtoate domeniile antropologiei.

89 Semiotica: ¿tiin¡a studierii semnelor, ale cårei principii au fost formulatede Ch. Peirce ¿i dezvoltate de Ch. W. Morris (1938), apoi de F. de Saussure,formali¿tii ru¿i, T. Seboek (în SUA) ¿i U. Eco (în Italia).

90 Dilthey, Wilhelm (1833-1911), filosof german, autor al unei Introduceri în¿tiin¡ele umane (1883). A urmårit extinderea Criticii lui Kant la domeniul¿tiin¡elor omului. A deschis o cale valorificatå ulterior de sociologie ¿i depsihologia socialå.

359

91 Peirce, Charles Sanders (1839-1914), filosof, logician ¿i matematicianamerican, unul dintre întemeietorii pragmatismului. Contribu¡ii în logicasimbolicå ¿i în semioticå (Semnifica¡ie ¿i ac¡iune).

92 Kligman, Gail, antropolog, profesor în cadrul Departamentului deSociologie la University of California, Los Angeles. A efectuat repetate stagiide documentare ¿i cercetare în anii ’70-’80 în Maramure¿. Autoareavolumelor Cålu¿: Symbolic Transformation in Romanian Ritual (Chicago, 1981),The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceau¿escu’s Romania (Uni-versity of California Press, 1988), Nunta mortului. Ritual, poeticå ¿i culturåpopularå în Transilvania (Polirom, Ia¿i, 1998).

93 Karnoouh, Claude, etnosociolog, expert al Centrului Na¡ional de CercetåriSociale INALCO din Paris, din 1991 un semestru pe an profesor invitat laUniversitatea Babe¿-Bolyai din Cluj, departamentul de filosofie. Din 1973a fåcut cercetåri în Maramure¿ (satul Breb). Între 1982-1989 a fost expulzatdin România.

94 Silviu, Angelescu, (n. 1945), folclorist, etnolog ¿i teoretician al literaturii,profesor universitar la Bucure¿ti, cercetåri privind structura legendelorpopulare ¿i a literaturii orale.

95 Drogeanu, Paul P. (n. 1948), etnolog, cercetåtor la Institutul de Etnografie¿i Folclor din 1973. Preocupat de problemele sårbåtorescului, festivului.

96 Nicolau, Irina (1946-2002), etnolog, muzeolog, publicist, director deprograme etnologice la Muzeul ºåranului Român, membrå a Societå¡ii deAntropologie Culturalå Românå, coordonatoare a grupului de ac¡iuneculturalå Furnica.

97 Golopen¡ia, Sanda (n. 1940), licen¡iatå în filologie ¿i doctor în lingvisticåla Universitatea din Bucure¿ti. Cercetåtor ¿tiin¡ific la Institutul deLingvisticå, apoi la Institutul de Cercetåri Etnologice ¿i Dialectologice. Înprezent este profesor la Universitatea Brown, Providence, Rhode Islanddin SUA. A publicat studii ¿i lucråri de lingvisticå ¿i semioticå, precum ¿ilucråri ale pårin¡ilor ei, Anton Golopen¡ia ¿i ªtefania Cristescu-Golopen¡ia.

98 Eretescu, Constantin (n. 1937), licen¡iat ¿i doctor în filologie al Universitå¡iidin Bucure¿ti, cercetåtor ¿tiin¡ific la Institutul de Etnologie ¿i Folclor dinBucure¿ti (1964-1979). În 1980 se stabile¿te în SUA ¿i predå antropologieculturalå la Colegiul Rhode Island School of Design din Providence.

99 Martin, Mircea (n. 1940), critic literar, editor, profesor universitar la Bucure¿ti.100 Biji, Mircea Drago¿ (1913-1992), statistician, profesor universitar la

Bucure¿ti. Director general la Direc¡ia Generalå de Statisticå (1962-1965).Membru corespondent al Academiei Române.

101 Beniuc, Mihai (1907-1988), scriitor ¿i psiholog, profesor universitar laBucure¿ti. Secretar, prim-secretar ¿i pre¿edinte al Uniunii Scriitorilor(1949-1965).

360

102 Tiso, Jozef (1887-1947), om politic slovac. Lider al fasci¿tilor slovaci.Pre¿edinte al „Republicii Slovacia“ (1939-1945). Condamnat la moartepentru înaltå trådare ¿i executat.

103 Talo¿, Ion (n. 1934), doctor în ¿tiin¡e filologice, specializat în literaturipopulare romanice. A condus sectorul de folclor al Centrului de ªtiin¡eSociale Cluj. Din 1986 predå la Köln, unde în 1993 ob¡ine titlul de doctordocent.

104 Cre¡u, Vasile Tudor (1938-1989), secretarul ¿tiin¡ific al cercului ¿tiin¡ific defolclor al Universitå¡ii din Timi¿oara (din 1977), studiazå ethosul folcloric,în sens antropologic ¿i etnologic. A realizat mai multe filme etnologice,înso¡ite de comentarii ¿tiin¡ifice, despre obiceiuri ¿i practici ceremonialedin jud. Cara¿-Severin, Timi¿ ¿i Arad.

105 Coman, Mihai (n. 1953), antropolog, publicist, profesor universitar laBucure¿ti, primul decan al Facultå¡ii de Jurnalism ¿i ªtiin¡ele Comunicårii(1990). Cercetåri în domeniul mitologiei, studiilor culturale ¿i antropologieicomunicårii. ºine prelegeri la universitå¡i din Canada, SUA ¿i Germania.

106 Evseev, Ivan (n. 1937), lingvist, filolog, semiotician, profesor la catedra delimbi slave a Universitå¡ii din Timi¿oara.

107 Olteanu, A. Gh. (n.1939), profesor la Bucure¿ti, doctor în ¿tiin¡e filologicecu o tezå despre retorica liricii orale române¿ti, sub conducerea lui MihaiPop.

108 Popescu, Alexandru (n. 1942), etnolog, cercetåtor la Institutul de CercetåriEtnologice ¿i Dialectologice din Bucure¿ti (1966-1990), ulterior a trecut laMinisterul Afacerilor Externe. Doctor în etnografie al Universitå¡ii din Bonn.Cerceteazå obiceiurile de muncå în cadrul vie¡ii comunitare.

109 Van Gennep, Arnold (1873-1957), etnolog francez de origine olandezå. Încartea sa Les rites de passage (1909) define¿te no¡iunea de „rit de trecere“,importantå pentru studierea func¡ionårii societå¡ilor umane ¿i care a påtrunsdefinitiv în vocabularul ¿i uzul etnologilor. Prin scrierile sale axate peproblematica etnografiei ¿i folclorului francez face jonc¡iunea dintre lucrårilefolclori¿tilor secolului XIX ¿i etnologia modernå a Fran¡ei.

110 Este vorba de cercul de etnologie format la începutul anilor ’80 din tinerilicen¡ia¡i repartiza¡i la Miercurea-Ciuc, care au întemeiat Grupul deAntropologie Comunica¡ionalå (GAC), care din 1990 func¡ioneazå subnumele de Centrul de Cercetåri Regionale ¿i Antropologice.

111 Curtius, Hans Robert (1886-1956), istoric al literaturii ¿i eseist german,specialist al literaturii franceze ¿i latine medievale. Cartea sa despreliteratura europeanå ¿i Evul Mediu latin a exercitat o importantå influen¡åasupra cercetåtorilor domeniului.

Gheorghe Vlådescu-Råcoasa*

„Gusti, ce-ai fåcut! Tu faci minuni, måi!“

În anii ’80 pårea de necrezut så mai am posibilitatea de a-lîntâlni pe primul asistent al lui Dimitrie Gusti, pe GheorgheVlådescu-Råcoasa, cu doar 5 ani mai tânår decât magistrul såu.În anii ’60 mai auzisem de unele luåri de pozi¡ie ale sale, dardupå aceea s-a retras treptat. A påråsit în 1974 ¿i BibliotecaAcademiei, unde fusese director adjunct, dupå moartea suspectåa studentului såu Miron Constantinescu, despre care spunea cå„nebunul de Ceau¿escu l-a omorât“. Tråia într-o izolare completå.Avea 100 de ani când, cu ajutorul fiului såu, arhitectul IustinVlådescu-Råcoasa l-am vizitat. De¿i nu speram în realizarea unuiinterviu, pentru orice eventualitate mi-am luat magnetofonul cumine. La începutul discu¡iei mi-a povestit cå fostul såu student,Ioan Matei1, influent sociolog în anii ’60-’70, a fost ¿eful gårziide la închisoarea Våcåre¿ti, unde a fost închis în 1943 pentruactivitate subversivå, când martor al apårårii a fost chiar DimitrieGusti. Pe urmå s-a amuzat povestind, cå în 1945 a aflat din ziarcå fusese numit ministrul na¡ionalitå¡ilor în guvernul Groza. Amdat drumul la magnetofon, fiindcå am crezut – ¿i cred ¿i acum –

* Vlådescu-Råcoasa, Gheorghe (1885-1989), sociolog, economist ¿i om politic.Asistent al profesorului Dimitrie Gusti începând din 1920, participant la primelecercetåri monografice. Reprezentant al României la Biroul Interna¡ional al Munciide la Geneva. Dupå råzboi, ministru al na¡ionalitå¡ilor în guvernul Groza, amba-sador al României în U.R.S.S., profesor. Bogatå activitate publicisticå, începutåîn 1922. Din însårcinarea profesorului Gusti reprezintã mi¿carea sociologicåromâneascå la manifestårile ¿tiin¡ifice interna¡ionale (Congresul Interna¡ionalde Sociologie de la Geneva – 1933, Bruxelles – 1935), desemnat vicepre¿edinteleCongresului de la Bucure¿ti, care urma så aibå loc în vara lui 1939.

362

cå în ciuda vârstei profesorului, care ¿i-a pus amprenta pe modulsåu de a povesti, relatarea completeazå informa¡iile privind mediulîn care a evoluat ªcoala gustianå.

*(...)– Domn’ profesor, eu zic så luåm totu¿i cronologic lucrurile. A¡i optat

pentru facultatea de filosofie sau ce a¡i urmat dupå bacalaureat? La ce facultatev-a¡i înscris?

– La Facultatea de Filosofie de la Bucure¿ti. Aici am activat tocmaipentru a-mi da, a face doctoratul. Când så dau doctoratul – aici doctoratull-am dat cu Rådulescu-Motru ¿i nu ¿tiu mai cine. ªi în acela¿i an Gusti afost mutat de la Ia¿i la Bucure¿ti, profesor de sociologie. ªi atunciRådulescu-Motru m-a predat lui, zice, uite, dragå, î¡i dau unul, dar så¿tii cå-i marxist. Zice, are teza lui concep¡ii marxiste ¿i nu ¿tiu mai ce. Ei,Gusti, dragå, a fost de o obiectivitate extraordinarå, ¿i zice, „Da, asta îmitrebuia ¿i mie, cineva care så må urmåreascå, ¿i så-mi spunå dacå facprostii, fac gre¿eli sau nu fac.“ Dragå, ¿i imediat Gusti m-a fåcut asistent,eu eram înså ¿i gazetar.

– Da? La ce revistå?– Eu am fost... Întâi am fost la o serie de gazete mårunte, a¿a, dar

am fost prima datå mai important, a¿ zice, secretarul ziarului lui Iorga2.Iorga m-a luat ca secretar, ¿i pe urmå må duceam regulat la Vålenii deMunte. De la liceu, când eram în liceu, eu aveam legåturi cu Iorga. DarIorga pe vremea aceea era în legåturå cu Cuza3. Cuza înså, cu nåzdrå-våniile lui antisemite ¿i... a mers prea departe, ¿i Iorga n-a putut så tolerezelucrul åsta. ªi pe urmå eu am råmas ata¿at de Iorga. Pe urmå m-am dusla Våleni, l-am urmårit pe Iorga la Våleni, acolo. Acolo am fåcut ¿i teatru,må, am jucat într-o serie de piese ¿i nu ¿tiu mai ce... /râde/ Lordul, dinnu ¿tiu cum îi mai spune... ªi m-am împrietenit cu familia lui Iorga,¿i eram ca omul lor de caså. Pe urmå chiar m-am instalat la o rudå a lor,pe strada Frumoaså, unde copiii erau mici, amândoi, ¿i fata, ¿i båiatul.ªtii, pe strada Frumoaså. Ce vrei, am dus o båtålie a vie¡ii, dragå, în carenu mi-a ie¿it din minte niciodatå scopul mare: a servi poporul, a servina¡ia, a servi demnitatea umanå. Cå noi am fost, dragå, un neam de robi.Eu asta n-a¿ ascunde-o de nimeni, ce vrei: robi la turci, robi la unguri,

363

robi la ru¿i, robi la toate cele... Unde n-am fost? ªi de aceea, eu m-amnåscut oare¿icum la mine acaså. Eu, ¿tii de ce? Eu ¡in la mine tabloulacesta cu råscoala din 1907. Vezi? Este de... cum îi spune?

Fiul:– Honoriu Cre¡ulescu.– Honoriu Cre¡ulescu, care era pre¿edintele Artei... Meseriei...Fiul:– Muzeului de Belearte.– Muzeului de Belearte de la Ia¿i. Cå åsta e dublu, nu? La aeroportul

nostru. Asta e dublatå, cå i-a cerut s-o dea, ¿i el n-a vrut – eu n-am vrutså i-o dau. El a vrut s-o ia pe asta, ¿i s-o dea acolo. Am zis, få alta nouå ¿idå-le-o lor. ªi le-a fåcut-o, una dublå decât peretele åsta, care când teduci la Constan¡a o po¡i vedea acolo la aeroportul...

Fiul:– Kogålniceanu.– Da, da. Ei, ¿i în felul åsta noi am dus, dragå, o båtålie cinstitå

pentru demnitatea ¡årii, pentru libertatea oamenilor. Dar spune, cum?A¿teaptå-l, domnule, så spunå cuvântul lui întâi, ¿i pe urmå så-lcondamni. Dacå-l condamni înainte, degeaba î¡i råce¿ti gura. Hai, laså,e¿ti un antisemit sau e¿ti un anti nu ¿tiu mai ce, liberal sau cum se ziceape vremea aceea, ¿tii. Nu! Eu n-am înghi¡it lucrurile astea niciodatå ¿i,de aceea, în anii aceia, mai târziu, eu am organizat Uniunea Patrio¡ilor.Am întâlnit studen¡ii, am fåcut un comitet nu ¿tiu mai ce, am adunat pe¡åråni¿ti, pe liberali ¿i pe to¡i åilal¡i ¿i le-am zis: „Må, trebuie så intråmîmpreunå! Nu putem înfrunta a¿a toate necazurile ¡årii åsteia decât dacånoi mergem împreunå!“ ªi de aici s-a nåscut Uniunea Patrio¡ilor. S-auînscris profesorii cei mai importan¡i, ¿i Rosetti a fost acolo, ¿i Gusti...

Fiul:– Stoilow4, Hortolomei5...– Da.– Dar înainte de Uniunea Patrio¡ilor a¡i înfiin¡at o Asocia¡ie pentru

Na¡iunile Unite.– Bine, a fost activitate paralelå, a¿ zice, nu-i a¿a. Eu am început så

må interesez de chestiile interna¡ionale, ¿i aici am fåcut Asocia¡iaStuden¡ilor Români pentru Na¡iunile Unite. Ei, ¿i de aici am cåpåtatoarecare legåturi cu guvernele, ¿i å¿tia ascultau ¿i cuvântul meucâteodatå. Puteam så trimitem ¿i noi vreo cinci båie¡i, zece båie¡i acolo,så participe la alea de varå, Cursurile de Varå de la Geneva.

364

– Ce fel de cursuri erau acolo?– Erau ni¿te cursuri ¡inute de unul, cum îi spune, un englez.

Organizase un englez...– Pe ce temå?– Tema... Tocmai. Tema: Societatea Na¡iunilor. Apårarea principiilor

societå¡ii, de în¡elegerea între popoare, ¿i nu ¿tiu mai ce, cum s-a înfiin¡atla început Societatea Na¡iunilor. ªi pentru asta trebuia în acest sens educattineretul. ªi din fiecare ¡arå se trimiteau cum s-ar zice acum, ¿tii, ¿i sezicea ¿i pe vremea aia – bursieri. Or eu am avut ini¡iativa ¿i am organizatasta în ¡ara româneascå. ªi atunci acolo a fost ¿i båiatul lui Duca6, GeorgeDuca7, a fost printre primii care i-am trimis acolo la Geneva.

Fiul:– A murit recent.– A murit recent, da? Cå Duca se despår¡ise de nevastå, ¿i nevasta

plecase în Elve¡ia, ¿i acolo în Elve¡ia s-a måritat cu un doctor. ªi eu caream fost acolo, am cunoscut pe doctorul åla, ¿i de aici o prietenie. ªi l-amchemat pe el, pe Georgicå, care pe urmå a fost ministru în Suedia, dupåcum ¡i-aduci aminte. Deci a murit såracul? I-am câ¿tigat pe båie¡iipoliticienilor mari. „Vrei så te duci la Geneva? Adreseazå-te lui Råcoasa!“ªi eu? Cum nu, eram foarte bucuros, ¿i noi nu contribuiam cu o maresumå, nu-i a¿a, numai ce fåceam colectå. Dar ne sus¡ineau de acolo vreocâ¡iva „english“-i, ¿tii, cum îi spunea lui åla unde m-am dus ¿i eu la el...Cå eu pe urmå am fåcut studii ¿i la Londra, dragå. Ei, ¿i acolo eu amcunoscut o sumedenie de cetå¡eni, care avuseserå legåturi cu mine. EraOprescu, care era secretarul societå¡ii... Cum se cheamå aia?... a Na¡iunilorUnite pentru Culturå ¿i nu ¿tiu mai ce... Educa¡ie ¿i Culturå, Oprescu.

– George Oprescu?– George Oprescu. Care a fost unul din bursierii no¿tri. Îl ¿tii?– Cum så nu, istoric al artei, unul din cei mari.– Da, da, da.– Dar vreau så vå întreb, când a venit Dimitrie Gusti de la Ia¿i la Bucure¿ti,

¿i a¡i devenit asistentul lui la recomandarea lui Rådulescu-Motru...– Rådulescu-Motru, da.– Cum a fost conlucrarea, cum a¡i împår¡it munca, adicå må intereseazå

cum se putea lucra cu Gusti.– A, cu Gusti se putea lucra admirabil, dragå, fiindcå Gusti î¡i låsa

toatå libertatea. Eu am propus întâi, hai så cunoascå båie¡ii å¿tia care ne

365

vin, ce este sociologia, care sunt domeniile de care se ocupå, cu ce amputea noi contribui ¿i, cum, mai ales, am putea folosi noi aceastå ¿tiin¡åpentru interesele noastre na¡ionale. Domnule, ¿i Gusti a fost extraordinarde impresionat de atitudinea asta a mea, de a må interesa de dezvoltareasocietå¡ii, ¿i atunci m-a låsat så fac un seminar propriu. ªi am fåcut unseminar de educa¡ie de asta, de cercetare a realitå¡ii sociale.

– Dupå ce model v-a¡i ghidat? Adicå, totu¿i, în istoria sociologiei avea¡ipredecesori.

– Da, da. Påi au fost în Fran¡a, câteva încercåri ¿i în Italia. Au fost ¿iacolo, tot a¿a, så facå ¿i ei cercetåri rurale. Så vadå care e via¡a ruralå.S-o cunoa¿tem, nu så vorbim a¿a dupå ce avem noi impresie. Nu!Så cunoa¿tem cum e realitatea. ªi så ne concentråm la asta. Cå eu eramde la Råcoasa, ¿i ¿tiam mizeria în care tråiesc ¡åranii ¿i astea. Cå de aiaeu am fost un revoltat de la început, ¿i la început, când am fåcut liceul –eu am fåcut liceul la Bârlad. ªi acolo, nu-i a¿a, am cunoscut mai alesinfluen¡a lui Iorga, dar care era amestecatå cu influen¡a lui Cuza. Cuza¿i Iorga au mers la început împreunå, pânå când pe el l-a scos, pe Iorga,din sårite Cuza cu prostiile lui, cu exagerårile. ªi a spus, na, nici evreu,nici turc, nici ungur, nici åsta, nu este ceva care este du¿manul nostrunatural ¿i nu ¿tiu ce. Sunt ni¿te organiza¡ii care, ¿tii, s-au dezvoltat pesentimentele lor ¿i pe interesele lor, mai ales. ªi atunci eu am fåcut laliceul din Bârlad Asocia¡ia elevilor pentru venerarea /râde/... Venerarea– ziceam noi – a popoarelor, a ¡åranilor ¿i a nu ¿tiu mai ce întâi. ªi era acoloun cåpitan, Pamfilie, care scotea el o revistå, îmi aduc aminte. ªi odatåvåd cå vine la mine cåpitanul åla: „Domnule elev, eu a¿ vrea så amcolaborarea dumitale, nu ¿tiu ce, cå våd cå scrii.“ Eu scriam lucruri de laRåcoasa, cum se cântå de anul nou, cum se face cutare... Zice: „Nu, då-ne¿i ceva mai serios, mai substan¡ial.“ „Bine, zic, dar aia e de ordin poli-tic.“ Zice: „Eu nu må tem, nu må tem.“ Ei pe urmå a fost unu’ Stroescu,care a fåcut ¿i cele mai mari ac¡iuni de culturå, ¿i a ajutat mult, mai alesliceul, ¿i a ajutat mai mult tinerimea.

– La Bârlad?– La Bârlad. Eu am fåcut liceul la Bârlad, tot. Dar l-am fåcut în

jumåtate de timp. În loc så fac patru ani, am fåcut doi. Când am fåcutclasa a cincea, am dat-o ¿i pe a ¿asea, ¿i într-a ¿aptea am dat ¿i pe a opta.

– Dar råzboiul nu v-a prins, primul råzboi nu v-a prins...

366

– Ba da. Cum! Påi am fost prizonier la primul råzboi, ¿i m-am întorstocmai în 1918. Eram student la Ia¿i, la Drept atunci, a¿a cå måîmprietenisem ¿i cu profesorii de la Drept. Mie-mi plåcea så discut cu ei,¿i ei, bineîn¡eles, se uitau la un animal de åsta care se ridicå, så zicå, cetot gânde¿te åsta, ce tot boscorode¿te...

– Acolo, nu l-a¡i cunoscut, la Ia¿i, pe Gusti?– Pe Gusti? La Ia¿i, nu. Nu l-am cunoscut, fiindcå nu ¿tiu dacå exista

chiar catedrå de sociologie.– Din 1910 avea deja curs.– Din ’10? Ei, atunci nu l-am cunoscut. Eu nu am avut de-a face

decât numai cu åia de la Drept, ¿tii, fiindcå acolo fåceam eu practica,acolo îmi fåceam studiile…

– ªi în råzboi unde a¡i cåzut prizonier?– În Germania... În Germania am fåcut prizonieratul, am fost

tålmaciul lagårului, nu ¿tiu mai ce etc. Pe urmå, când ne-am întors în¡arå, nu-i a¿a, pe urmå eu am plecat de la Ia¿i. Am dat la Ia¿i Dreptul, ¿ipe urmå am plecat la Bucure¿ti. Sim¡eam eu cå trebuie så am câmp dezburat. /râde/ ªi în felul åsta m-am trezit aici. ªi aici tot a¿a, prin diverseîmprejuråri... Må împrietenisem cu Bagdasar încå de la Bârlad, cu fa-milia Bagdasar, mai întâi cu doctorul, care era renumit ¿i pe vremea aceea,¿i mai ales dupå ce a fost în America ¿i nu ¿tiu mai ce, ¿i pe urmå NicolaeBagdasar8, filosoful, cu care am fost coleg de bancå la Bârlad. La liceu, laBârlad, nu-i a¿a. ªi ne-am întâlnit aici, ¿i aici am început så dezvoltåmtoatå activitatea. Eu începusem så intru în preså, ¿tii, ¿i am participat lao... ca informator, nu ¿tiu cum se mai spune acuma...

– Alåturi de activitatea de la catedrå, pe lângå Gusti, a¡i avut suficienttimp ¿i pentru preså, ¿i pentru activitate politicå, de toate?

– Da. Da, da. Aveam, fiindcå pe ei îi interesa ¿i partea asta.... Sincer,am dus båtålia acolo... Aparatul merge?

– Merge, merge... Domnule profesor, aceastå activitate de la Seminar,înainte de ie¿irea pe teren, înainte de 1925, prefigura deja ceea ce urma cucercetårile pe teren, se discuta despre aceasta cu profesorul Gusti?

– Påi asta a fost! Gusti, când eu i-am sugerat de altfel chestiile astea....eu i-am sugerat profesorului Gusti o cercetare pe teren sociologicå, cuorientarea justå, de a observa faptele, de a studia consecin¡ele lor,legåturile care existå în foarte multe sate – asta ar fi extraordinar deinteresant. ªi atunci Gusti a fåcut ochii mari a¿a, ¿i a zis: „Da! Ia, ocupå-te

367

tu, få la seminar!“ ªi am fåcut la seminar, doi ani de zile, dragå, ampregåtit terenul, cum se face o cercetare la sate, cum trebuie fåcut.

– Gusti pe vremea aceea ce preda, ce curs avea?– Sociologia.– Istoria sociologiei sau doctrine sau cum?– Sociologia, a¿a se numea. Erau ¿i doctrine, ¿i istorie, ¿i toate astea

la un loc. Dar catedra era de sociologie. ªi el m-a luat din momentul încare am venit la recomandarea lui Motru de altfel, la care eu îmi dådusemlicen¡a cu un subiect marxist. ªi Motru a råmas impresionat. Era conser-vator, î¡i aduci aminte... Dar n-a avut ce spune... Bravo! Când vine Gusti,pe cine recomandå el? Zice, uite este un båiat care simpatizeazå cu asta,e pasionat de chestia asta… ªi atunci Gusti m-a luat de asistent de laînceput, dragå, de cum am venit la Bucure¿ti. ªi mi-a dat så fac un semi-nar al meu, în care så discut chestiile astea. ªi le-am discutat timp devreo doi ani de zile.

– Din aceste seminarii a¡i scris ceva pe vremea respectivå?– Am scris, am publicat de devreme, dar aici era, cå noi nu cåutam

så ne facem reclamå ¿i lucruri de astea. Dar am mai scris, am fåcutîntrunirea, nu ¿tiu mai ce, a studen¡ilor pentru studierea unei campaniisåte¿ti, de culegere de informa¡ii, ¿i a¿a mai departe. Erau ni¿te ¿tirinevinovate, cum am spune.

– Unde? În ce revistå? Ce, unde?– În „Diminea¡a“ ¿i „Adevårul“. ªi-n „Universul“9¿i-n „Neamul

Românesc“ mai ales. ªi atunci, la un moment dat, Iorga m-a rugat så iausecretariatul ziarului „Neamul Românesc“. Când a våzut cå eu måinteresez de o serie de lucruri de astea, a zis: „Råcoasa, e¿ti luni? Uite,pleacå Ciceanu“ – a fost unul Ciceanu, care a fost înaintea mea, era dinGorj, de la Craiova. ªi m-a luat secretarul de redac¡ie al ziarului „NeamulRomânesc“. ªi am activat alåturi de Iorga, dragå, doi ani de zile, ¿i m-amîmprietenit cu familia lor ¿i nu ¿tiu mai ce. ªi am fåcut ¿i teatru la Våleniide Munte! /râde/

– Da. A cui a fost ideea, så se aleagå tocmai la Goicea Mare?– La Goicea Mare a fost ideea, cå s-a oferit båiatul popii de acolo,

care era student al nostru, Popescu, Popescu-Goicea. El s-a oferit ¿i luiGusti: „Uite, l-am convins ¿i pe tata, ¿i vå primim acolo noi”. Noi fåcusemplanul, lui Gusti îi era fricå så nu-l månânce påduchii la ¡arå, nu ¿tiumai ce...

368

– Da?– A, ce-a fost! O såptåmânå ne-am luptat cu el, las-cå nu-i chiar a¿a!

Mergem la popå, la cutare ¿i la cutare. ªi ne-am dus la Goicea datoritåbåiatului popii, Popescu-Goicea.

– ªi ce s-a întâmplat cu båiatul åsta? A mai fåcut sociologie?– Såracul... a tot umblat, l-a sucit, a fost director nu ¿tiu pe unde,

la nu ¿tiu ce întreprindere la ei, acolo în Oltenia ¿i...– Dar nu s-a mai ocupat de ¿tiin¡å?– Nu, nu s-a mai ocupat... De ¿tiin¡å? Nu, dar ne era ata¿at nouå,

¿i totdeauna spunea cå dacå avem nevoie ¿i nu ¿tiu mai ce. ªi atuncine-am dus la Goicea, în sat la popå. Tat’su era popå.

– Dar nu a¡i stat to¡i acolo, cå a¡i fost acolo mai mul¡i...– Nu, numai Gusti a stat la popå, ¿i noi eram råspândi¡i în diferite

case din sat, nu-i a¿a, unde... Påi nu eram decât vreo ¿apte, dragå, opt,studen¡i de la Bucure¿ti care participau acolo, ¿i care aveau un domeniuprecis de cercetare. De pildå: economic, via¡å familialå, nu ¿tiu mai ceetc. ca så dåm un exemplu din descrierea noastrå, un exemplu de felulcum tråiesc oamenii åia de acolo, care sunt lipsurile ¿i care suntposibilitå¡ile de... a¿a. A fost un plan a¿a, ce vrei så spui, ambi¡ios…

– Bine, dumneavoastrå a¡i fost copil de la ¡arå, deci pentru dumneavoastrånu a fost o surprizå ce a¡i våzut, dar Gusti era orå¿ean...

– Gusti a fost... A în¡eles problema, ¿i a spus cå problema ¡åråneascåîn ¡ara româneascå nu se poate rezolva decât dacå se cunoa¿te realitateaprecis. A bate câmpii a¿a – a¿a spunea – a, nu, så dea boierul de acolotrei hectare la å¿tia såraci, så împartå între ei, fåceau milostenie... Noiam spus: Nu! Låsa¡i-o cu milostenia, domnule! În ¡ara asta nu se poateorganiza ¿i orienta ra¡ional, cu un plan mai precis! Suntem cei maiputernici, dar så vedem cum ie¿im... ªi atunci era multå mizerie, dragå,¿i-n România, de-abia î¡i procurai anumite lucruri. ªi Gusti, îi era fricå,cå-l månâncå påduchii acolo la ¡arå, ¿i i-am garantat cå nu, ¿i atuncia zis: „Merg!“ ªi a mers. Am stat douå såptåmâni, måi...

– Cinci zile a fost la Goicea Mare.– Cinci zile... cinci zile solemne, dar a fost înainte o pregåtire, ¿tii,

unde am mers trei-patru cetå¡eni...– Da?– ªi dupå aia am continuat så strângem rezultatele.– Deci nu cinci zile au fost în total?

369

– Cinci zile... Nu. Nu, au fost ¿apte zile în total, nu cinci, ¿apte aufost, ¿apte zile au fost, o såptåmânå întreagå, dar a fost pe urmåcompletarea prin coordonarea pe urmå a însemnårilor noastre, ce amcules acolo, care e rezultatul, ce putem publica, ce meritå så fie publicat?Dar Gusti a fost în¡elegåtor. Ne-a låsat libertatea. Fåceam noi ¿inåzdråvånii: noi vrem så ¿tim de ce ¡åranii å¿tia mor de foame, de ce åiasuferå a¿a ¿i a¿a... ªi vrem så ¿tim cauzele... Pe Gusti îl jena pu¡in lucrulåsta, cå devenea politic. ªi atunci el ne-a spus: „Voi continua¡i, ¿icoordonåm la urmå”, ¿i pe urmå am publicat noi asta... ªi dupå aia ammers la... unde am fost în al doilea...

– Ru¿e¡u.– Ru¿e¡u... ªtii unde e Ru¿e¡ul? În Bråila. ªi era un domeniu al

Coroanei. ªi satul åla de acolo, Ru¿e¡u, såracul, juca ca un rob pentruCoroanå. Ei, ¿i acolo am dezvoltat noi o activitate politicå mai dârzå,/râde/ adicå revolu¡ionarå, ce vrei dumneata... A fost înså directorul,administratorul de acolo foarte în¡elegåtor. Ne-a primit. ªi când amorganizat eu primirea lui Gusti. A venit Gusti acolo, så vadå ce ispravåam fåcut noi, cå noi eram un grup de studen¡i care am fost trimi¿i acoloså cercetåm via¡a economicå, via¡a administrativå, via¡a cutare, cum sedesfå¿urau acolo lucrurile, ¿i care este rolul... Ei n-a mers în felul åsta,dragå, noi am reu¿it så facem de-acolo, de la Ru¿e¡u åsta, nu-i a¿a, såfacem o campanie extraordinarå. ªi pe urmå ne-am dus tocmai în Deltå,¿i acolo am terminat noi, în Deltå... ªi eu, cå pe urmå în anul åla, în ’27,eu am plecat în stråinåtate. M-am dus pe urmå, ¿i am fåcut doctoratul laGeneva.

– ªi atunci, în paralel, a¡i lucrat ¿i la Organiza¡ia Generalå a Muncii?Sau cum a fost asta, n-am în¡eles.

– Nu, eu am plecat la Geneva... Eu eram, când am fost aici laUniversitate, organizasem Asocia¡ia Tineretului, a Studen¡ilor pentruSocietatea Na¡iunilor. ªi eu cåpåtasem un anumit credit ¿i la oameniipolitici. ªi atunci când eu plecam – am fost vreo trei ani în ¿ir – când måduceam cu un grup de studen¡i la Geneva, ¿i ascultam cursurile de varåde acolo pentru Societatea Na¡iunilor.

– În ce an? 27-’28, nu?– Da, cam a¿a. ªi, la un moment dat, vine båiatul lui Duca, ¿i spune:

„Domnule Råcoasa, a¿ vrea så merg ¿i eu.“ „Cum må, taicå-tåu nu tepoate trimite fårå nu ¿tiu ce... Partidul Liberal ¿i nu ¿tiu mai ce?“ etc.

370

Zice: „Nu vreau så-i mai cer, m-am ambi¡ionat ¿i eu, zice, nu vreau såmai cer, dar dacå må ajuta¡i...“ L-am înscris imediat, ¿i am mers acolo.Ce se întâmplase? Duca se despår¡ise de nevastå-sa, nevastå-sa a plecat¿i din ¡arå, ¿i s-a cåsåtorit la Geneva cu un medic. ªi båiatul acum era,såracul, timorat de acaså, ce vrei, merge acolo, stå aici, ¿i în fine vine lamine, ¿i-mi spune povestea. Spune, o am pe mama acolo, e doctorulcutare de la Geneva ¿i nu ¿tiu mai ce... ªi atunci l-am înscris pe liståimediat, în delega¡ia studen¡ilor pentru Societatea Na¡iunilor la Geneva.Ei, ¿i ne-am împrietenit pe urmå. Dar pe urmå i-a plåcut ¿i lui Ducachiar /râde/ „Ce bine, m-ai u¿urat de o povarå“, zice. Eu am ¡inut mereucontact, dragå, cu via¡a publicå ¿i via¡a politicå chiar a ¡årii åsteia. Euam fost în acela¿i timp membru al Societå¡ii – hai så-i zicem a¿a, dar numai era Societate, era Asocia¡ie – Balcanice. ªi am lucrat cu båtrânulCicio-Pop10 ¿i cu ceilal¡i. Am fåcut sec¡ia româneascå, ¿i a durat una pânåacuma... anul trecut, cu doctorul Popescu-Buzåu11. ªi m-am întins ¿i aici.

– La Geneva când v-a¡i dat doctoratul?– Nu, eu n-am dat doctoratul la Geneva propriu-zis. Am fåcut

doctoratul, dupå ce am publicat lucrurile astea la congresul din 1937.Eu am fost propus, dupå ce a publicat Duprat12, care era profesorulrespectiv, a publicat articolul åsta al meu despre sociologia româneascå– a publicat-o în revista asta interna¡ionalå de sociologie –, nu-i a¿a, euam fost invitat acolo, iar Gusti a fost numit patronul, directorul, dracu’se zice... al participårii României la Expozi¡ia Interna¡ionalå…

– Comisarul.– Comisarul, Comisarul Na¡ional... Ei, ¿i acolo am fåcut legåturi ¿i

mai strânse cu to¡i, nu ¿tiu ce. ªi la Congresul de Sociologie care a avutloc, eu am fost membru proclamat imediat, ¿i Gusti pre¿edintele viitoruluiCongres de Sociologie, care trebuia så se ¡inå la Bucure¿ti.

– Da. Care nu s-a mai ¡inut.– Påi nu s-a mai ¡inut, pentru cå s-a dårâmat ¿andramaua... ªi

Institutul lor Francez a fost dårâmat, din ambi¡ia italienilor. Cå vroiau eiså aibå conducerea, ¿i atunci ¿i Institutul Interna¡ional de Sociologie s-adizolvat.

– A început råzboiul.– Era ¿i cauza...– La italieni care au fost sociologii mai importan¡i pe vremea aceea?

Paretto13 nu mai era de mult...

371

– Nu, erau vreo doi care a¿a, såracii, mai… dupå cum îmi aduc aminte.– Corrado Gini14 sau cine?– Da, da. A fost Gini.– Dar Paretto murise de mult.– Da. da. Murise cu un an înainte... Cu un an înainte de congresul

de la Paris.– Da. Må întorc pu¡in la Goicea Mare. De la Goicea Mare a¡i revenit prin

aprilie sau în mai, în orice caz în primåvara, deci înainte de sesiunea de examene...– Era de Pa¿ti, în legåturå cu vacan¡a de Pa¿ti. ªi dupå aia, noi am

plecat. S-a luat vacan¡a de Pa¿ti, noi ne-am dus acolo, ¿i am stat douåsåptåmâni la Goicea. ªi rezultatele au fost formidabile, fiindcå a fost maimult efectul, ¿i în fine, reclama. Eu, cum eram colaborator la diferiteziare, ¿i la „Neamul Românesc“, ¿i la „Diminea¡a“ ¿i „Adevårul“, ¿i la„Universul“, datoritå faptului cå fata lui åsta...

– A lui Popescu?– Da, da, a lui Popescu, cå era studenta mea... /râde/ ªi atunci:

„Vreau så våd ce-i pe aici, domn’ profesor, uite cå må duc la tata så...“„Du-te, må fato ¿i spune-le, så publice ¿i «Universul», fire-aral-dracului...“ Cå atunci eu am fåcut ¿i o altå nåzdråvånie. Ei scoteau orevistå a tineretului. Dar o fåceau antisemitå, în fine, na¡ionaliståexageratå. ªi atunci am scos eu „Gazeta copiilor“15 timp de doi ani dezile, o gazetå a copiilor. Eu am fost pe urmå la „Curierul Artelor“16, cuMovilå, såracul, båtrânul...

– La Goicea Mare au participat oameni mai pregåti¡i, de exemplu, a fostmedicul Mitu Georgescu, nu?

– Da, da, da. El ne-a ajutat mult acolo în organizarea ¿i în desfå¿u-rarea activitå¡ii de acolo. Da. Da.

– Cine a mai fost foarte activ, care promitea la Goicea Mare? Nu våaduce¡i aminte?

– Ba da. A fost Stahl...– El a venit la Ru¿e¡u, la Goicea Mare n-a fost.– Nu, n-a fost. A fost la Ru¿e¡u. Exact. Acolo nu ¿tiu cine a mai fost.

Nu, cå eram vreo ¿ase, ¿apte.– Da, pu¡ini au fost. Dupå Goicea Mare era¡i ferm convins, adicå v-a¡i

convins cå trebuie continuatå treaba asta cu ie¿irile?– Dragul meu, dacå... Nu vreau så exagerez, må jenez, dar ¿tii cum

am fost îmbrå¡i¿a¡i? To¡i profesorii universitå¡ii: „Gusti, ce-ai fåcut!

372

Tu faci minuni, måi! Råstorni politica ¡årii, måi! ªi mai vrei så-i aduci pe¡åråni¿ti la putere...“ ¿i nu ¿tiu mai ce ziceau. ªi începuse un fel decampanie în contra lui Gusti. Ei, dar noi aveam la îndemânå InstitutulSocial Român, cu publica¡iile lui, aveam ¿i sprijinul partidelor în acela¿itimp, nu-i a¿a, cå åstora le convenea, cå Gusti fåcea un fel de echilibru ¿ia¿a, între ele, ¿i atunci. Evident a spus: Nu, duce¡i mai departe activitateaasta, uite-l ave¡i pe båiatul åla acolo, pe Råcoasa, care are legåturi cuziarele, are cutare, publicå lucrurile astea, ¿tie så le interpreteze... Ei,hai, må mângâiau ¿i pe mine, ca så må încurajeze, ¿i så nu mor de foame,cå altfel... /râde/

– Era mic salariul de asistent?– Da. Mic. Era mic, dar – ce vrei, dragå – eu câ¿tigam ¿i din preså,

cå articolele acelea se plåteau, ¿tii. Cå mai aveam... întâi m-a luat Iorga,la el, secretar de redac¡ie, pe urmå am fost la ziarul „Adevårul“ ¿i„Diminea¡a“. ªi am fost la „Dacia“, unde era colonelul åla, cum îi spune,må... Din Bârlad…

– La „Diminea¡a“ ¿i „Adevårul“ cine era?– Era Graur, Constantin Graur, „tatål... sau fratele Graurilor åstora

care au activat, pe urmå nu ¿tiu mai cine, nu-i a¿a. ªi el era cel care aveacuvântul. Eu eram cu el de acord în chestia liniei socialiste. ªi atunci euam zis, în felul åsta î¡i las toatå libertatea. Cå pe urmå a fost ¿i Sadoveanuo bucatå de vreme. ªi el m-a luat în bra¡e, ¿i a spus: „Ce ai nevoie?Spune-mi mie!“ Eu am råmas redactor al ziarului „Adevårul“ ¿i„Diminea¡a“ pânå târziu, pânå când s-a desfiin¡at, ¿i când s-a desfiin¡at,atunci, chiar când l-a desfiin¡at, eu atunci am scos „Gazeta Bucure¿tilor“17

Adicå n-am scos-o. „Gazeta Bucure¿tilor“ m-a chemat la ea. Era tot unevreu ¿i care conducea acolo, ¿i rudå cu ei, ¿i am condus „GazetaBucure¿tilor“ timp de doi ani de zile. Cå m-a chemat Goga18 la el, ¿i mi-aspus: „Påi ce politicå faci dumneata?“ „Politica ¡årii, politica neamuluiåstuia o fac, domnule Goga!”

– Octavian Goga?– Octavian. El era care a fost... Guvernul Goga.– Goga-Cuza.– Goga-Cuza, da, da.– Pe fratele lui Goga19 l-a¡i cunoscut?– Cum så nu, cum så nu. Dar el n-a mers mai departe în chestii din

astea, fiindcå... Ce vrei, må consideram oarecum independent, ¿i nu-mi

373

plåcea så fiu supusul unuia ¿i la dictatul unuia sau al celuilalt. Nu, ci amavut totdeauna ambi¡ia asta, poate pu¡in cam naivå, nu-i a¿a, de a credecå po¡i så imprimi o direc¡ie... Cå era acest Ionescu… Cum îi spune åstuia?

Fiul:– Nae Ionescu.– Nae Ionescu – ma-ma-ma-ma-ma... ¿i din prieteni care eram,

ne-am trezit du¿mani! Fiindcå el... el ¡inea cu legionarii!– A¡i fost înainte prieteni?– Da! Påi am fost prieteni. El a fost un om cumsecade înainte...

Era un om cumsecade ¿i la Universitate, era acolo, lucram. ªi eu, careeram asistent eram totdeauna pu¡in cam båtåios în toate chestiile astea.Eu aveam în spate ¿i studen¡imea, ¿i aveam mai ales ¿i Asocia¡iaStuden¡ilor ºåråni¿ti, ¿tii, care era alåturi de mine.

– Cum se puteau împåca munca în stråinåtate cu munca de aici? Fåcea¡idrumul foarte des în Bucure¿ti, sau cum?

– Nu. Dragå, munca din ¡arå era pentru stråinåtate, adicå pregåteamterenul pentru astea, iar munca din stråinåtate devenise iarå¿i indepen-dentå, fiindcå eu eram acolo reprezentantul ¿i al ziarului „Diminea¡a“,¿i al „Universului“, ¿i al „Neamului Românesc“. ªi Titulescu20 m-a luatîn bra¡e. Întâi era celålalt, unul liberal, cum îi spune, må... care åla m-aluat ¿i mi-a spus så-l ajut...

– Pe Antoniade l-a¡i cunoscut?– Påi cum nu? Era unul dintre colaboratorii apropia¡i ai lui Titulescu.– Au apårut acum nu de mult, postum, ni¿te scrieri...– Amintiri de ale lui.– Constantin Antoniade. Bun diplomat a fost, nu?– Cum så nu. Era... A avut o serie de colaboratori, ¿i pe båie¡ii de la

Foc¿ani, pe Rådule¿ti, colaboratori ai lui Titulescu, nu-i a¿a. La Zürich,dragå, era båtålia… Atunci a fost dupå mine, må, procesul cel mai agitatal fråmântårii ideilor în ¡ara româneascå. ªi avea un ecou totdeauna ¿isus, adicå în stråinåtate, unde ele trebuiau exprimate în stråinåtate,¿i apårate sau condamnate. Eu le condamnam de la început, spuneam:„Nu! Noi suntem în democra¡ie! Ori o facem, ori n-o facem! Cå dacå nufacem, råmânem robi întotdeauna, toatå via¡a!”. Am fost mai båtåiosdatoritå lui Iorga! Cå Iorga mi-a spus lucrul åsta: „Råcorosule, a¿a îmispunea el, Råcorosule, då båtålia, nu te låsa cå tu e¿ti în energie, nu ¿tiuce, ¡ara are nevoie...“ Såracul.

374

– A¡i fost în ¡arå când el a fost omorât? Sau a¡i fost în stråinåtate?– Nu, eram aici, în ¡arå, dar ce puteai så faci? L-au omorât bestiile

alea... Bestiile alea!Fiul:– ªi tu ai fugit din Bucure¿ti ca så nu te...– Da. Påi da, da. ªi pe Gusti l-au cåutat... Såracul Gusti, era nevinovat

de chestiile astea. El era foarte timid, a¿a, nu voia så devinå båtåios înastea så aibå o atitudine dârzå în toate chestiile astea. Îi spuneam så fiemai båtåios ni¡el, ¿i astfel a mai cåpåtat ¿i el o ambi¡ie: „Ei, cum, numaiRåcoasa?“ În intimitate el îmi spunea Gogule... Cå a¿a îmi spunea ¿i înfamilie, ¿tii... A, nu... Påi eu am condus în Institutul Social Român.Cerceta¡i activitatea din vremea aceea: este numele meu în toate pår¡ile– eu organizam, eu fåceam publica¡ii, eu fåceam toate. Eu eram prieten¿i cu Madgearu ¿i cu ceilal¡i, to¡i... Când erau mai îndråzne¡i, îmipermiteam: „Hai, laså-må, nu vå lua¡i nasul la purtare, da¡i-o dracului!Istoria nu vå va ¿ti pe voi. Tot pe Iorga sau tot pe Gusti, måi...“

– Printre tinerii ace¿tia care au devenit asisten¡ii lui...– Lui Gusti?– Onorifici sau neonorifici, må rog, cum a fost, de exemplu...– Vulcånescu?– Vulcånescu sau Herseni sau...– Å¿tia au fost trecåtori, erau a¿a, pentru o perioadå, un an de zile,

nu ¿tiu ce, pe urmå plecau, nu se statorniceau ca så facå activitate deduratå. Singurul care avea temeiuri solide eram eu acolo, ¿i atunci ei seluau de mine, eu nu înghi¡eam toate porcåriile lor. ªtii, câte un prietencâteodatå, când vezi cå face o nåzdråvånie, tu i-o repro¿ezi, dar nu preadur... A¿a era ¿i cu... Gusti admitea, înså avea nevoie mai mare de ei...ªi el mai înghi¡ea, såracul. Dar era bine inten¡ionat. Totdeauna. Ca dovadå,cå la urmå el a murit oarecum ca socialist. A zis: „Trebuie s-o înghit ¿i peasta, s-o recunosc, ai avut dreptate!”

– Da? Când v-a¡i întâlnit ultima oarå cu Gusti?– Domnule, chiar în ajunul mor¡ii lui, domnule... La el acaså. Cå el

murise în caså...– Exact cu treizeci de ani în urmå, în ’55.– Da.– Pe Vasile Conta... Pe strada Vasile Conta locuia...– A, bine, Vasile Conta21... Påi eu îl sus¡ineam pe Vasile Conta.

Lui nu-i plåcea extremismul antisemit al lui Vasile Conta.

375

Fiul:– Ce are Vasile Conta?– Nu-i nimic, despre asta n-am ¿tiut...– Înså era de¿tept Conta, ¿i subtil era, ¿i demn era, ¿i demn, ¿i cinstit...

Îmi aduc aminte, ne întâlneam såptåmânal, ¿i ne sfåtuiam asupradirectivelor... Era un om dintr-o bucatå, måi, era ceva care… A fost mândria¡årii ¿i a ¿i råmas în domeniul lui, a¿a... Måi, cu cine n-am avut eu legåturiatunci... Cu care n-am avut eu legåturi, må... fir-ar al dracului! Cu to¡i.Ori må izbeam eu de ei, ori se izbeau ei de mine, ¿tii... Ei, de pildå,activitatea balcanicå, am avut cu Cicio-Pop, cu båtrânii åia, cu ardelenii,cum se zice... Am avut cu turcii... Hei, ce primire am avut eu la Istanbul¿i dincolo...

Fiul:– La Ankara.– Da... ªi am avut ni¿te succese, a¿a, dacå te interesezi de succese,

activitå¡i de råsunet, care... Când m-am dus eu în Turcia, Atatürk22, uitea¿a, m-a primit: „Dumneata ce e¿ti, zice, ce vrei?“ „A, zic, Sire, eu suntun necåjit de cetå¡ean român, care se ocupå cu chestiile, a¿a, mai alesintelectuale, politicå generalå...“ „A, nu få pe ¿iretul, nu få pe ¿iretul!“„Trebuie så vå spun cinstit, eu apår interesele României, dar eu sunt a¿ade convins de unitatea balcanicå, încât nu må poate descuraja nimeni deaceastå idee.“ „E¿ti convins, zice, de asta?“ „Da! ªi dumneata o faci!“Când am zis eu cå el o face, må, n-ave¡i idee cum odatå a tresårit, ¿i a zis:„Dar concret cum må po¡i ajuta?“ „Eu te ajut cu delega¡ia mea. Cu dele-ga¡ia româneascå când este în altå parte eu pregåtesc toate lucrurile,actele ¿i nu ¿tiu ce, ¿i atitudinea ¿i nu ¿tiu mai ce etc. ¿i råspunsul lacererile dumneavoastrå så se...“ Må, m-am împrietenit cu el, cum nu-¡iînchipui! Nu lua masa fårå mine! Pe cuvântul meu, måi tatå... ªtii cumeram... Må sim¡eam eu... El locuia pe o insulå lângå Ankara, ¿tii...Nu ¿tiu dacå ai fost acolo, în Ankara nouå. ªi acolo a început el så-¿ifacå... Dar era o simplå grådinå, dar frumoaså, simpaticå ¿i acolo erapalatul! ªi el må invita acolo. „Nu-i prea mare onoare pentru mine? –l-am întrebat odatå – aici numai demnitarii îi aduci dumneata...“ Zice:„Nu! Tu e¿ti mai mult decât un demnitar! Tu e¿ti un prieten apropiat!“El era prieten ¿i cu secretarul lui, ¿i secretarul lui må informa de inten¡iilelui ¿i de nu ¿tiu mai ce. ªi atunci eu când voiam så le aprob – dar demulte ori nu le aprobam vederile lui, ¿tii, ¿i la maså zicea: „Vreau så ¿tiupårerea românului, a lui Råcoasa!”

376

– El îi aprecia foarte mult pe intelectuali, în orice caz. Mai mult, nu-isuferea pe politicienii de carierå.

– Da. Nu, nu, îi detesta. Nu, fiindcå el avea dreptate, måi, dragå,å¿tia au scopurile lor. Fac o lege cu un scop precis. Oricât îi då åla, iardacå nu, o fe¿tele¿te, nu te mai în¡elegi, ce dracu’... Or eu nu eram membrual nici unui partid ¿i nu ¿tiu mai ce. Eram un simplu intelectual careinterpretam evenimentele, îmi dådeam câte o pårere... Am lucrat ¿i cubåtrânul Cicio-Pop...

– În Grecia a¡i fost?– Poftim? Cum nu... Cum nu! ªi în Grecia, ¿i în Turcia, ¿i în

Albania...– Albania? Vai de capul lor...– Nu, må... ªtii ce s-au prezentat? Pe cuvântul meu, eu am fost

impresionat! ªtii ce de români sunt acolo? În partea de nord... Sate plinenumai de români! Se oprea ma¿ina, ¿i deodatå strigau române¿te:„Tråiascå România!

– Aromâni...– Aromâni. Care fugeau din Serbia. ªi din Grecia. Mul¡i... Cå aici

era mai multå libertate atunci. ªi erau ¿i mai multe mijloace de a faceafaceri.

– Da. Aromânii mari comercian¡i, mari negustori au fost totdeauna.– Da... ªi-mi aduc aminte, ne opream cu ma¿ina, ¿i deodatå strigau:

„Tråiascå România! Tråiascå România! Românii no¿tri!“ Eram uimit.Ce dracu’ suntem noi... Eu nu eram exponent al lor. Eu veneam din Grecia,cå din Grecia am trecut. Am avut o burså sau cum se zice, de laRockefeller, ¿tii, så fac o anchetå în Balcani asupra învå¡åmântului, nu-ia¿a, ¿i dezvoltårii culturii ¿i nu ¿tiu mai ce. ªi am trecut prin ¡årile astea,ca prin fiecare så petrec cel pu¡in douå-trei såptåmâni. ªi am trecut printoate, prin Bulgaria, Turcia, Grecia, Albania ¿i Iugoslavia.

– ªi a¡i publicat studiul respectiv?– Am publicat! Am publicat... Au publicat ei, cå eu fåceam darea de

seamå, nu-i a¿a, ¿i ei o concentrau acolo, ¿i o foloseau ei. Trebuia så adunlucrurile astea pânå acuma. Chestiile astea se gåsesc acolo, în reco-mandarea mea. Cå am fost bursier, bursier autentic al lui Rockefeller.Era un prieten, un prieten de åsta englez, pe care eu l-am cunoscut la...zi-i pe nume, la universitatea aia mare…

– Oxford.

377

– Oxford, la Oxford, da. Acolo l-am cunoscut, ¿i pe urmå ne-amîntâlnit, ¿i când ne-am întâlnit: A, ce bucurie... ªi el imediat, dragå, m-arecomandat la Rockefeller. ªi å¿tia mi-au dat sarcina så fac o anchetå înBalcani asupra învå¡åmântului, cum se dezvoltå învå¡åmântul, ¿i care-isunt, în fine, tendin¡ele, nuan¡ele, privitor la via¡a interna¡ionalå. ªi amtrecut prin ¡årile astea, cam în fiecare, câte o lunå.

– Interesant.– Da. În Bulgaria, Turcia, Grecia, Albania, Iugoslavia, ¿i de acolo eu

am fåcut rapoartele la vreme lor, respectiv asupra a ce constatam. Eu nufåceam decât o dare de seamå a ceea ce declarå å¿tia. Nu m-am apucateu så fac politica mea ¿i nu ¿tiu mai ce. Nu. Ei... Fåceau ei, î¿i spuneaupårerea guvernului, nu-i a¿a... Påi ce, am avut în Grecia tåmbålåu marecu... era un general.

– Unde mai sunt documentele acestea?– La ei, la mine nu sunt, fiindcå eu, nu ¿tiu cum se face, n-am påstrat

copiile ¿i nu ¿tiu ce, ¿i åsta... eu am trimis rapoartele acolo. Le trimiteam,cum le fabricam. Nu mai påstram o copie pentru mine, pentru istorie,cå nu må a¿teptam eu så ajung în halul åsta... /râde/ Nu ¡i-am spusailaltå, în Europa Centralå, unde Titulescu avea un aport foarte mare ¿io mare influen¡å, ca de pildå în Cehoslovacia. Cehoslovacia... Eu amstråbåtut toatå Cehoslovacia...

– Acolo cu ce sarcini a¡i fost?– Cu ce sarcini am fost? Ca reprezentant al tineretului român, care

participa la diversele manifeståri...

Note

1 Matei, Ioan (1919-2000), sociolog. Sus¡ine cursuri cu teme de sociologiafamiliei, sociologia serviciilor sociale, metodologie ¿i tehnici de investigaresocialå. Activitate de cercetare direc¡ionatå spre urbanism, prevederi sociale,igienå ¿i sånåtate publicå ¿i sociologie (aspecte sociale ale dezvoltåriirural-urbane în activitå¡ile de sistematizare a teritoriilor ¿i a¿ezårilor).

2 „Neamul Românesc“, ziar editat la Bucure¿ti, între 1906 ¿i 1940 (cu uneleîntreruperi) de Nicolae Iorga. A abordat problematica intereselor politicena¡ionale.

3 Cuza, A. C. (1857-1947), profesor universitar la Ia¿i, om politic ¿i publicistromân. A înfiin¡at în 1923 Liga Apårårii Na¡ional Cre¿tine, din care s-a

378

desprins ulterior gruparea devenitå Garda de Fier. Împreunå cu OctavianGoga a condus Partidul Na¡ional Cre¿tin (1935-1937).

4 Stoilow, Simion (1887-1961), matematician român, profesor universitar laBucure¿ti. Considerat drept întemeietor al ¿colii române¿ti de matematicåmodernå. Academician.

5 Hortolomei, Nicolae (1885-1961), chirurg ¿i urolog, profesor universitarla Ia¿i ¿i Bucure¿ti, membru al Academiei Române.

6 Duca, I. Gh. (1879-1933), jurist, publicist, om politic. Unul dintre ideologiiliberalismului în România, pre¿edinte al Partidului Na¡ional-Liberal(1930-1933). De mai multe ori ministru, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933). Asasinat de legionari.

7 Duca, George I. (1905-1985), diplomat de carierå, cu ultima misiune laStockholm. Rechemat în 1947, a refuzat så se întoarcå în ¡arå ¿i a ales caleaexilului. Fiul lui I. Gh. Duca.

8 Bagdasar, Nicolae (1896-1971), filosof român, frate cu Dumitru Bagdasar,profesor universitar la Ia¿i. Lucråri de istorie a filosofiei, de teorie a culturii¿i a cunoa¿terii. Membru corespondent al Academiei Române.

9 „Universul“ , cotidian de informa¡ie (1884-1953, cu întreruperi), apårut laBucure¿ti. Înfiin¡at de Luigi Cazzavillian. Ziar de facturå modernå, acunoscut un mare tiraj în perioada interbelicå, sub directoratul lui StelianPopescu. A avut un supliment såptåmânal „Universul literar“, apårut, cuîntreruperi, în trei serii, între 1888 ¿i 1945.

10 Cicio-Pop, ªtefan (1865-1934), membru marcant al Partidului Na¡ionalRomân, apoi al Partidului Na¡ional ºårånesc.

11 Popescu-Buzåu, medic, membru în Forumul Legionar (1940), ¿eful direc¡ieide sånåtate ¿i servicii sociale la Odessa sub ocupa¡ia românå.

12 Duprat, Guillaume Léonce, sociolog francez, autor fecund ¿i conferen¡iarstrålucit, începând din 1922 a predat la Departamentul de Sociologie alUniversitå¡ii Geneva. A jucat un rol important în cadrul InstitutuluiInterna¡ional de Sociologie.

13 Paretto, Vilfredo Frederico (1848-1923), economist ¿i sociolog italian,profesor la Universitatea din Lausanne.

14 Gini, Corrado (1884-1965), statistician ¿i demograf italian, ini¡iatorulstudiilor caracteristicilor måsurabile ale popula¡iilor. A fost pre¿edinteleInstitutului Interna¡ional de Sociologie.

15 „Gazeta copiilor“. Apare la Bucure¿ti såptåmânal (mai 1923-februarie 1924),director Gh. Vlådescu-Råcoasa.

16 „Curierul artelor“. Apare la Bucure¿ti (1919-1923), din 1922 cu subtitlul„Artistic, literar, ilustrat såptåmânal“, director Juarez Movilå, secretarGh. Vlådescu-Råcoasa.

379

17 „Gazeta Bucure¿tilor“. Edi¡ie de råzboi a ziarului „Bukarester Tageblatt“,apare la Bucure¿ti (1916-1918) în atelierele ziarelor „Adevårul“ ¿i„Diminea¡a“, interzise de cenzura germanå.

18 Goga, Octavian (1881-1938), poet, publicist ¿i om politic. A fost unul dintreconducåtorii Partidului Na¡ional Cre¿tin de orientare na¡ionalistå (creat în1935). Ministru în mai multe rânduri ¿i prim-ministru (1937-1938).

19 Goga, Eugen (1888-1935), ziarist ¿i scriitor. Fratele lui Octavian Goga.20 Titulescu, Nicolae (1882-1941), om politic ¿i diplomat, profesor universitar

la Ia¿i ¿i la Bucure¿ti. Pre¿edinte al Academiei Diplomatice Interna¡ionalede la Paris. Ministru de Externe (1927-1928, 1932-1936), delegat perma-nent (1920-1936) al României la Liga Na¡iunilor. Academician.

21 Conta, Vasile (1845-1882), filosof, profesor universitar de drept civil la Ia¿i.22 Atatürk, Kemal (Mustafa Kemal, 1881-1938), general ¿i om politic turc,

primul pre¿edinte al Republicii Turcia (1923-1938), fondatorul statuluimodern turc.

Bibliografia utilizatå la întocmirea notelor

Akadémiai Kislexikon, I-II, Editura Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1990Dic¡ionar enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, Chi¿inåu, 1999Dic¡ionar de psihologie, Larousse, Univers Enciclopedic, Bucure¿ti 1996Dic¡ionar de sociologie, Larousse, Univers Enciclopedic, Bucure¿ti 1996Dictionnaire de la Philosophie, Références Larousse, Paris, 1984Le Petit Larousse, 1998Enciclopedia de istorie a României, Editura Meronia, Bucure¿ti, 2001Enciclopedia istoriografiei române¿ti, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå,

Bucure¿ti, 1978Bonte, P., Izard, M., Dic¡ionar de etnologie ¿i antropologie, Editura Polirom,

Ia¿i, 1999Carol al II-lea, regele României, Însemnåri zilnice, vol. I-III, Edi¡ie îngrijitå,

note, glosar ¿i indice Nicolae Raus, Editura Scripta, Bucure¿ti, 1998Costea, ªtefan (coordonator), Sociologi români. Mica enciclopedie, Editura

Expert, Bucure¿ti, 2001Cri¿an, Gheorghe, Piramida puterii. Oameni politici ¿i de stat din România

(23 aug. 1944-22 dec. 1989), Editura Pro Historia, Bucure¿ti, 2001Datcu, Iordan, Dic¡ionarul etnologilor români. I-II., Editura Saeculum I.O.,

Bucure¿ti, 1998Datcu, Iordan, Stroescu, S.C., Dic¡ionarul folclori¿tilor. Folclorul literar

românesc, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti, 1979Demetrescu, Camil, Note – Relatåri, Editura Enciclopedicå, Bucure¿ti,

2001Diaconu, Marin, ªcoala sociologicå a lui Dimitrie Gusti. Documentar socio-

logic, Editura Eminescu, Bucure¿ti, 2000Fay, J. ªtefan, Sokrateion – Mårturie despre Mircea Vulcånescu, Editura

Humanitas, Bucure¿ti, 1998Giurescu, Constantin, Amintiri, Edi¡ie îngrijitå de Dinu C. Giurescu,

Editura All Educational, Bucure¿ti, 2000Golopen¡ia, Anton, Ultima carte. Volum editat cu introducere ¿i anexå de

prof. dr. Sanda Golopen¡ia, Editura Enciclopedicå, Bucure¿ti, 2001Gusti, D., Herseni, T., Îndrumåri pentru monografie sociologicå. Edi¡ie

îngrijitå de Septimiu Chelcea ¿i Iancu Filipescu, Editura Universitå¡iidin Bucure¿ti, 2002

382

Hangiu I., Dic¡ionarul presei literare române¿ti, 1790-1990. Editura Funda¡ieiCulturale Române, Bucure¿ti, 1996.

Hudi¡a, Ioan, Jurnal politic I-III, Studiu introductiv ¿i note de acad. DanBerinedei, Editura Institutul European, Ia¿i, 1998

Manoilescu, Mihail, Memorii I-II, edi¡ie îngrijitå de Valeriu Dinu, EdituraEnciclopedicå, Bucure¿ti, 1993

Pelin, Mihai, Opisul emigra¡iei politice. Destine în 1222 de fi¿e alcåtuitepe baza dosarelor din arhivele Securitå¡ii, Editura Compania, Bucure¿ti,2002

Popescu, Stelian, Amintiri, Edi¡ie îngrijitå de Ioan Opri¿, Editura Albatros,Bucure¿ti, 1999

Rostás, Zoltán, Monografia ca utopie. Interviuri cu H.H. Stahl, EdituraPaideia, Bucure¿ti, 2000

Stahl, H.H., Amintiri ¿i gânduri din vechea ¿coalå a „monografiilor sociologice“,Editura Minerva, Bucure¿ti, 1981

Vulcånescu, Mircea, De la Nae Ionescu la „Criterion“, Edi¡ie îngrijitå deMarin Diaconu, Humanitas, Bucure¿ti, 2003

Index

A

Amzår, Dumitru C. 15, 22, 24, 29,34-37, 51, 54, 58, 59, 63-65, 69,100, 119, 133, 134, 172, 173, 185,199, 203, 206, 218, 219, 285, 292

Amzulescu, Alexandru I. 314,321, 360

Anastasiu, Oreste 140Andreescu, Mircea 147Andrei, Petre 39, 68Andronicescu, Petre 48Angelescu, Silviu 328, 346, 359Anghelide, Carmen 128Antipa, Grigore 131Antoniade, Constantin 36, 67, 373Apolzan, Lucia 14Arbagic, Maria 272Argetoianu, C. 13Argintescu-Amza, Nicolae 24, 63,

112, 126, 135, 138, 146, 148,152, 192, 199, 263, 266, 274,282, 285

Argintescu, Ion 135Aslan, Ana 105-106, 108Atatürk, Kemal 375, 379

B

Babe¿, Victor 255, 256, 259, 353Bagdasar, Dumitru 258, 378Bagdasar, Nicolae 231, 366, 378Banu, Gheorghe 18, 61

Bartók, Béla 262, 270, 351Bådina, Ovidiu 300, 355Bånå¡eanu, Tancred 154, 157, 194, 315Bârlea, Ovidiu 298, 314, 321, 354Beneš, Edvard 278, 352Beniuc, Mihai 331, 359Berdiaev, Nikolai Alexandrovici

283, 352Berman, Iosif 43, 68, 135, 142Bernea, Ernest 12, 15, 35, 58, 60,

119, 122, 123, 132, 134, 186, 203,206, 207, 218, 219, 266, 285, 288,292

Bernea, Horia 65Betea, Nicolae 298, 354Biji, Mircea Drago¿ 331, 359Boas, Franz 324, 358Bogatyrev, P.G. 279, 280, 293,

321, 352Bogza, Geo 290, 353Botta, Dan 190, 191, 196Botta, Emil 190, 196Brauner, Harry 12, 49, 71, 74, 81,

83, 98, 118, 121, 123, 124, 126,130, 145, 163, 170, 172, 179, 188,201, 208, 212, 263, 280, 283, 284,287, 290-292, 297, 304, 305, 310,311, 314

Brauner, Victor 290, 353

384

Bråileanu, Traian 39, 68Bråiloiu, Constantin 14, 18, 22,

46, 49, 56, 57, 62, 72-76, 78, 81,83-85, 100, 114, 136, 140, 141,152, 178, 188, 194, 199, 245,254, 259, 261-263, 266-274,278, 280, 283-285, 287, 289, 290,293, 294, 297, 298, 302-305, 310-312, 314, 316, 319, 323, 341, 344,349, 355

Bråtescu, Constantin 33, 66, 123Bråtianu, Gheorghe I. 36, 67Bråtianu, Ionel 317Bråtianu, Vintilå 13Brâncu¿i, Constantin 55Brânzeu, Nicolae 35Breazul, George 56, 57, 68, 69, 75,

140, 266, 269, 274, 287Brediceanu, Tiberiu 57, 68Brunea-Fox, F. 282, 352Buc¿an, Andrei 314, 357Bucu¡a, Emanoil 83, 84, 86Budi¿teanu, Ionel 316, 357Buturå, Valeriu 32, 66Buzilå, Constantin 143Buznea, Emanoil 51

C

Cajal, Nicolae 234, 259Cancel, Petre 292, 354Capsali-Dumitrescu, Floria 81, 85,

110, 111, 118, 126, 129, 150, 151,262, 269, 272-274, 314

Caracostea, Dumitru 274, 275,294, 306, 352

Caramelea, Vasile 27, 64, 247, 248Carol I 159, 193

Carol al II-lea 159, 180, 186, 258,356

Carp, Paula 305, 314, 355Cassirer, Ernest 322, 358Cazan, Ion C. 183, 195Cålinescu, George 66, 88, 93Cålinescu, Raul 181, 182Cåprariu, Alexandru 32, 65Cândea, Virgil 25, 64Chelcea, Ion 116, 193Cherciu 331Chiriac, Mircea 316, 357Cicio-Pop, ªtefan 370, 375, 376,

378Ciocârlan 144Cioran, Emil 139, 194Ciorapciu 243Ciortea, Tudor 314, 356Ciucå, Mihai 234, 259Claudian, Alexandru 14, 57, 69,

129, 132, 133, 203Claudian, Zoe 129Coci¿u, Ilarion 305, 314, 355Codru-Drågu¿anu, Ion 301, 355Coman, Mihai 347, 351, 360Comarnescu, Petru 36, 37, 67,

131, 191, 353Comte, Auguste 29Condurachi, Emil 312, 318, 356Conea, Ion 26, 31, 35, 58, 60, 64Constante, Elena (Lena) 12, 71,

79, 80, 110, 112, 119, 121, 124, 126,128, 145, 146, 148, 171, 172, 176, 177,179, 208, 212, 285, 292

Constante, Elisabeta (Zizi) 80, 85,110, 115, 126, 128, 148, 149,168, 170, 180, 199, 201, 202,208, 285

385

Constantinescu, Mac 10, 35, 66, 81,91, 110, 111, 114, 118, 126, 128,150, 262, 269, 272, 314

Constantinescu, Miron 104, 105,108, 307, 361

Constantinescu, Nicolae 23, 63,328, 346

Constantinescu-Mirce¿ti, C.D. 73,85, 90, 92, 140

Conta, Vasile 374, 375, 379Con¡, Nicolae 135Cornå¡eanu, Nicolae D. 10, 14, 56,

68, 136Costa-Foru, Xenia 14, 21, 58, 59,

62, 115, 118, 126, 128, 147,149, 200, 201, 206, 219

Coste, Brutus 69, 58, 173Costea, ªtefan 39, 68, 381Costescu, Lori 158Costin, Ion (Nel) 12, 18, 19, 87, 110,

111, 114, 118, 126, 129, 130, 131,148, 152 191

Costin, Marioara 131Costin, Miron 88Cotaru, Plutarh 21, 220Cotaru, Romulus 21, 199Coteanu, Ion 318, 357Crainic, Nichifor 35, 66, 80Cråciun, Constan¡a 155, 194Creangå, Ion 35Cresin, Roman 12, 95, 100, 103,

105, 143, 169Cre¡u, Vasile Tudor 347, 360Cre¡ulescu, Honoriu 363Cristescu-Golopen¡ia, ªtefania 69,

78, 80, 163, 185, 200, 205, 289,359

Cri¿an, Gheorghe 381Cri¿an, Nicolae 35

Culcer, Max 50, 68Curtius, Hans Robert 349, 360Cuza, A.C. 9, 362, 365, 377

D

Dancu, Dana 84Dancu, Dumitru 84Danielopol, 232, 256Dåncu¿, Gheorghe 289, 353Dårmånescu, Maria 58, 69, 118,

127, 177Dej, Ana 82, 83Deleanu, Gabriela 76Demetrescu 381Densu¿ianu, Ovid 23, 63, 116, 262,

267, 269, 271, 289, 292, 294, 325,344, 349, 354

Derciu, Silvia 160, 164Diaconu, 381Dilthey, Wilhelm 358Dima, Alexandru 34, 66, 114, 203,

210, 285, 288Dinu, Gheorghe 290Djamo, Nicolae 298, 354Djuvara, Mircea 13Dobrogeanu-Gherea 32, 66, 92, 94Drågoi, Sabin 314, 318, 356Drågu¡, Vasile 84, 86Drogeanu Paul P. 328, 329, 347, 359Duca, George I. 13, 364, 369, 378Dumitrescu, Gh. 91, 94, 118, 150,

151, 199Dumitrescu, Horia 142, 194, 243Dumitrescu, Silvia 182Dumitrescu, Vladimir 167Dumitrescu-Bu¿ulenga, Zoe 31, 65Dumitriu, Anton 38, 67

386

Dunåre, Nicolae 27, 41, 54, 64, 298Duprat, Guillaume Léonce 378Durkheim, Émile 64, 88, 93

E

Ehrenburg, Ilia Grigorievici 291,309, 354

Eliade, Mircea 24, 28, 29, 33, 37,42, 59, 60, 64

Enescu, George 263Enescu, Teodor 53Eretescu, Constantin 359Evans-Pritchard, Edward Evan

324, 358Evseev, Ivan 347, 360

F

Fay, ªtefan 119, 193Fåcåoaru, Ion 122, 186, 193Feiniuc, Olga 127Florea, Iosif 83Florescu, Florea Bobu 161-163,

183, 184, 195, 315Foc¿a, Gheorghe 60, 69, 91, 111,

224, 311, 315Foc¿a, Marcela 12, 18, 58, 82, 91,

109, 199, 202, 206, 285Fogoro¿, Nicolae 72, 284Formagi, Edviga 160Frâncu, Gavrilå 112, 192, 263, 282Freyer, Hans 295, 354Frunzetti, Ion 21, 63

G

Gal, Francisc 187Garoflid, C. 13Gavåt, Livia 43

Geanå, Gheorghi¡å 30, 65, 286Georgescu, Elvira 127Georgescu, Mitu 57, 69, 91, 96, 99,

103, 110, 118, 130, 132, 138, 144,146, 148, 149, 156, 169, 185, 192,199, 200, 206, 219, 242, 263, 264,266, 274, 371

Georgescu-Tistu 209, 220Ghe¡ie, Coriolan 106, 108Gini, Corrado 371, 378Giurchescu, Anca 314, 316, 329,

356Goga, Eugen 379Goga, Octavian 13, 372, 378, 379Goldi¿, Vasile 13Golopen¡ia, Anton 12, 54, 57-

59, 65, 69, 99, 100, 103, 107, 108,125, 146, 156, 170, 171, 184, 185,193, 196, 220, 261, 295-298, 301,303, 307, 308, 314, 330, 354, 355,359

Golopen¡ia, Sanda 328, 359Graur, Alexandru 318, 357Greco El 15Grey, Julianne 88Grigorescu, Nerone 74, 180, 181Grigorovici, Ion 13Grosu, Mitu 330Groza, Petru 67, 308, 331, 355, 361Gusti, Dimitrie 5-30, 34, 39, 43-45,

48, 54-63, 65, 69, 72, 74, 76, 77, 80,82-84, 88-94, 96-101, 103, 106-108,110-112, 114-116, 118-121, 123-125, 128-132, 138, 139, 141-148,151-154, 164-168, 172, 174,177-180, 183, 185, 186, 189, 195,198, 199, 201, 204, 206, 207, 209-211, 213, 216-220, 223, 224, 229,

387

233, 240-242, 245, 246, 249,250, 262, 263, 266, 273, 275,277, 282, 288, 291, 295, 299,300, 306, 307, 311, 314, 320, 321,344, 355, 361, 372, 374

Gusty, Paul 167, 187Gusty, Paula 114, 118, 128, 137,

138, 146, 148, 152, 158, 167,168, 171, 185-187, 192, 194

H

Hane¿, Petru 45, 278Hane¿, Vasile 45, 68, 278Hangiu, I. 382Hasdeu, Bogdan-Petriceicu 267,

351Heine, Heinrich 88, 93Heroiu, Traian 182Herseni, Ioana 163Herseni, Paula 12, 163, 180, 193,

197Herseni, Traian 11, 12, 14, 21, 25,

29, 43, 51, 57, 59, 63, 64, 91,100, 114, 117, 118, 122, 123, 136-139, 146, 166-168, 172, 180,184, 186-188, 193, 197, 199,201, 210, 211, 216, 218-220, 248,263, 266, 277, 286-289, 292,298, 307, 374, 381

Hlebnikov, Velimir 279, 352Hortolomei, Nicolae 363, 378Hudi¡a, Ioan 382Hulubei, Horia 234, 258Huluri 158

I

Iagnov, Simion 92, 94Ioanovici, Dochia 58, 69, 200

Ionescu, Alfred 134Ionescu, Eugen 114Ionescu, Nae 28-30, 63, 114,

144, 198, 213, 373, 382Ionescu, Thoma 255, 259Ionescu-Mihåie¿ti 234, 258Ionescu-Sise¿ti, Gheorghe 13, 107,

195Ionicå, Eugen 35Ionicå, Ion 15, 22, 24-26, 28, 33-

37, 41-43, 50, 51, 56-60, 63, 119,122, 133, 134, 173, 186, 203,206, 207, 218, 283, 285, 288, 292

Iordan, Iorgu 34, 66, 102, 234,312, 318, 343

Iorga, Nicolae 13, 16, 17, 58, 61,94, 177, 215, 362, 365, 367, 372-374, 377

Iosif, Octavian 182Iunian, Gr. 13

J

Jakobson, Roman 279, 309, 322,324, 330, 346, 352, 358

Jora, Mihail 129, 194

K

Karnoouh,Claude 328, 359Kiriac, Dimitrie 75, 85, 263, 351Kligman, Gail 328, 359Klocke, Helmuth 68

L

Lassaigne, Jacques 194, 201Låtåre¡u, Maria 317Låutaru, Barbu 316, 317, 357Leach, Edmund Roland 324, 358Lefteriu, 36

388

Leonardo, Da Vinci 228, 229Lévi-Strauss, Claude 311, 322,

324, 346, 356Livezeanu, Irina 13Luca, Fånicå 316, 357Lupescu, Elena 152, 186, 233, 258Lupu, Nora 160

M

Madgearu, Virgil 13, 95, 101, 102,107, 299, 374

Maiakovski, Vladimir 279, 352Maiorescu, Titu 28, 65Malaxa, Nicolae 101, 102, 108, 189Malinowski, Bronislaw 321, 322,

324, 358Maniu, Iuliu 13Manoilescu, Mihai 13, 282, 382Manolache, Constantin 43, 143Manolescu, Mircea 118, 189-191,

193, 206Manuilå, Sabin 96, 99, 101-103,

107, 108, 114, 115, 117, 143, 152,153, 185, 193, 277

Manuilå, Veturia 115, 193Marghiloman, Al. 13Marinescu, Constantin 165, 195Marinescu, Gheorghe 256, 259Marr, Nikolai Iakovlevici 322, 358Martin, Mircea 330, 359Marx, Karl 29, 152Masaryk,Tomá Garrigue 278, 279,

352Matei, Ioan 361Maunier, René 210, 220Maurer, Ion Gheorghe 170, 195, 233Mauss, Marcel 28, 31, 33, 64, 133Maximilian, Constantin 247, 248,

259

Maxy, Max Herman 290, 354Månescu, Manea 105, 108Mândrilå, Filaret 263, 270Measnicov, Ivan (Vanea) 96, 97,

99, 107, 117, 156, 169, 185Mehedin¡i, Simion 13, 15, 30-33,

35, 60, 65, 116, 311Micescu, Istrate 13Mihåilescu, Vintilå 33, 66Mihåilescu, Vintilå-Miron 286, 353Mihu, Achim 286, 353Milcu, ªtefan 12, 20, 56, 106,

126, 142, 223, 234, 246, 262, 266,274, 277

Mistral, Frédéric 37, 67Moga, Savu 83, 84, 86, 112, 268,

305Mohor, Maria 84, 86Moisil, Grigore C. 128, 189, 194Moldovan, Roman 298, 299, 354Morariu, Modest 41, 68Moszyñszki, Kazimierz 354

N

Naumann, Hans 294, 349, 354Nådejde, Mircea 117, 154, 156,

157Neam¡u, Octavian 58, 69, 100,

101, 120, 121, 143, 164, 165,168, 169, 173, 179, 194, 355

Nedelciu, Mircea 38, 67Negreanu, Gabriel 151Negreanu, Maria 110, 118, 127,

141, 177, 194, 200Negri, Gabriel 81, 151Negulescu, P. P. 13, 76, 85, 88, 114,

198Nestor, I. 13, 114, 144, 192

389

Nicolau, Irina 328Nicolau, ªtefan 234, 258, 359

O

Olteanu, A. Gh. 360, 374Onicescu, Octav 106, 108Oprescu, George 53, 117, 147,

153, 154, 157, 158, 183, 184,193, 312, 315, 318, 341, 364

Ornea, Zigu 32, 66Otto, Rudolf 309, 356

P

Papahagi, Tache 316, 357Papu, Edgar 114, 192Paretto, Vilfredo Frederico 370,

371, 378Parhon, 230, 234Pavelescu, Gheorghe 14, 157, 195Pauker, Ana 36, 67, 104Pa¿canu, Filip 173, 195Påtra¿cu, Mili¡a 151, 194Påtrå¿canu, Elena 170Påtrå¿canu-Veachis 71, 108, 151,

163, 170, 171, 194,195, 310, 355

Påun, Domnica 118, 128, 148,150, 165, 185, 188, 193, 199, 201

Pârvan, Vasile 30, 65Peirce, Charles Sanders 325, 358,

359Pelin, Mihai 382Petcu, Dumitru 268, 269, 305Petrescu, Nicolae 144, 194Petrescu, Paul 160, 195Petru cel Mare 303, 355Pi³sudsky, Józef 309, 356

Ple¿u, Andrei Gabriel 38, 67Pop, Mihai 12, 21, 54, 72, 76,

7 8 ,136, 163, 171, 194, 199, 224, 254,261, 311, 354, 360

Pop, Nicu 31Popa, Radu 329Popa, Victor Ion 13, 84, 86, 277Popescu, Alexandru 347, 360Popescu-Buzåu 370, 378Popescu-Goicea 90, 92, 367, 368Popescu, Nicolae 96, 97, 99, 101,

107, 143, 144Popescu-Spineni, Marin 135, 265,

282Popescu, Stelian 310, 356, 378, 382Popovici, Iosif 306, 355Prejbeanu, Dumitru 10, 89, 92,

9 4 , 1 1 0 ,111, 114, 120, 129, 131, 132,152

Proca Ciortea, Vera 314, 356Pu¿cariu, Sextil 53, 68

R

Racovi¡å, Emil 13Rainer, Francisc Iosif 14, 20, 56,

62, 128, 141, 142, 178, 192,199, 223, 225, 227-230, 239-245, 247, 249-255, 262, 267, 274, 311

Ralea, Mihai 26, 64Råducanu 13Rådulescu, Andrei 13Rådulescu, Gheorghe (Gogu) 102,

108Rådulescu, Mona 200, 201Rådulescu-Motru, C-tin 13, 36, 67,

114, 192, 362, 364

390

Rådulescu-Pogoneanu, Ion 28, 64Rådulescu-Pogoneanu, Victor (Pi-

chi) 28, 35, 58, 59, 64, 118, 134,173, 195

Råutu, Radu 286, 353Râpeanu, Valeriu 36, 37, 60, 67Retegan, Gheorghe 107, 108, 185Retezeanu, Eliza 180, 181Rockefeller, John Davison 101, 102,

107, 376, 377Roll, ªtefan 354Roller 233Rosetti, Alexandru 234, 258, 318,

343, 357, 363Rostás, Zoltán 14Ro¿ca, Ion 54Ro¿ianu, Mihail 317, 357

S

Samarineanu, Ion 15, 24, 35, 51,58, 63, 119, 133, 134, 203,206, 219

Sanielevici, Alexandru 76, 85Sanielevici, Henric 72, 85Sanielevici, M. 13Såvulescu, Traian 236, 237, 256,

259Seton-Watson, Hugh 308, 355Sfârlea, Mircea 160Simionescu, I. 13Socor, Matei 73, 74, 76, 85, 199,

200, 280, 282, 283, 290, 291,377

Sofonea, Dumitru 45Soreanu, Dora 148Stahl, Henri 90, 94Stahl, Henri H. 9-14, 18, 24, 27, 42,

57-59, 61, 69, 82-85, 94, 115,

129, 148, 171, 180, 192, 198-201,203, 206, 211, 213, 219, 220,303, 382

Stahl, Henriette-Yvonne 90, 94, 192Stahl, Margareta, 149, 187Stahl, Paul H. 160, 187, 195Stalin 315, 322, 331Stavimir, Isac 45Stånculescu, Petre 182Stånescu, Costel 201Stånescu, Nicu 316, 357Stefanek, Anton 278, 352Sterian, Margareta 112, 119, 149,

187, 192Sterian, Paul 63, 99, 101, 107, 112,

263, 266Stoia, Achim 283, 352Stoian, Iorgu 135, 194Stoianovici 298Stoilow, Simion 363, 378Stroescu, Sabina 31Sturza-Pop, Irina 136, 194, 261Sude¡eanu, Constantin 193, 217,

220

ª

ªandru, Dumitru 21, 59, 63, 183ªchiopu, Bucur 104, 108, 331ªora, Mihai 38, 67ªorban, Raoul 78, 85ªtefånescu, Faust 96, 107,ªtefånescu-Goangå, Florian 217,

221

T

Talo¿, Ion 342, 360Tama¿, Petru 83

391

Tasgian 158Ta¿cå, G. 13Tånåsescu, ªtefan 144Tåtåråscu, Gheorghe 36, 67Teodorescu, Anibal 13Theodorescu, Råzvan 32, 39, 53,

65Tiberiu, Alexandru 305, 314, 321,

355Tiriung, Mircea 184Tiso, Josef 332, 360Tito, Iosip Broz 308, 355Titulescu, Nicolae 373, 377, 379Tra¿u 45Trubetzkoi, prin¡ 332Trujkovski, Vitold 182Tzigara-Samurca¿, Al. 13, 117, 118,

154, 155, 157, 193, 315

º

ºi¡eica, G. 13

V

Vaida-Voevod, Alexandru 13Van Gennep, Arnold 347, 360Vancea, Zeno 310, 356Varga, Vasile 158Verdery, Katherine 328, 353Vianu, Tudor 14, 57, 69, 76, 114,

116, 143, 144, 198, 203, 210, 306Vlådescu-Råcoasa, Gh. 7, 12, 87,

92, 111, 144, 198, 204, 220,267, 361, 364,365, 367, 372, 374, 375, 378

Vlådu¡iu, Ion 31, 32, 59, 65Voinea, ªerban 90, 92, 94

Voinescu, Teodora 153, 154, 157,158

Vuia, Romulus 284, 312, 315, 318,344, 353

Vulcånescu, Ioana Maria Mårgårita174, 195

Vulcånescu, Mårgårita Ioana 119,193

Vulcånescu, Mircea 9-11, 14, 20,26, 29, 31, 32, 34, 37, 55, 57,59, 62, 73, 90-92, 97, 99-101,113, 115, 118, 119, 130, 138,148, 173, 174, 176, 183, 188,193, 195, 198, 200, 203, 206, 211,213, 219, 220, 263, 264, 266, 274,282, 287, 290-292, 298, 307,374

Vulcånescu, Romulus 31Vulpescu, Mihail 51, 68Vultur, Smaranda 166, 195

W

Waltzel, Oskar 294, 349, 354Wiese, Leopold von 209, 220Wald, Henri 35, 66

Z

Zaharia, Eugenia 157, 158Zamå 52, 98, 124, 212, 303Zamfirescu, Ion 111, 118, 134,

192, 199Zamfirescu, Vasile Dem 286, 353Zilber, Herbert (Belu) 299, 308, 355Zlåtaru, Nicolae 302, 303Znaniecki, Florian 354

X

Xenopol 58

Cuprins

Începutul ........................................................................................................ 5

Ernest Bernea: „Eu eram mai pu¡in nåist decât al¡ii“ .............................. 15

Harry Brauner ¿i Lena Constante: „Toate lucrurile se leagå

sålbatic“ ................................................................................................ 71

Ion Costin: „Ne sim¡eam foarte bine“ ....................................................... 87

Roman Cresin: „Cel mai plåcut concediu pe care l-am avut

eu în via¡å...“ ....................................................................................... 95

Marcela Foc¿a: „Pe vremea mea fiecare era altfel“ ................................ 109

Paula Herseni: „Erau oamenii mai apropia¡i unii de al¡ii“................... 197

ªtefan Milcu: „Eu am fost ales membru direct titular

al Academiei!“ ................................................................................... 223

Mihai Pop: „Arhiva de folclor... la ¿ura de fân“ .................................... 261

Gheorghe Vlådescu-Råcoasa: „Gusti, ce-ai fåcut! Tu faci

minuni, måi!“ ................................................................................... 361

Index ........................................................................................................... 383

Printed and bound in Romania

by